UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

;AlA. 9(.'1-1-/)?_ '><.2..•/(;

C~'itre

SENATUL UNIVERSIT A.TII DIN CRAIOV A,

in atentia Domnului Prefiedinte al Senatului,

Prof.univ.dr. Gheorghe Stefan

Conducerea FaculHitii de Litere si a FacuWitii de Stiinte Sociale va adreseaza, , '"rugamintea de a supune spre aprobare Senatului Universitatii din Craiova,propunerea privind acordarea titlului de Doctor Honoris Causa domnuluiprof.univ.dr. lOAN VLADIMIR ILIESCU - Universitatea din Aachen, Germania.

Domnul prof.univ.dr. loan Vladimir Iliescu a condus 12 teze de doctorat laUniversitatea din Craiova, in perioada 2001-2008, ca "visiting professor".

La initiativa domnului profesor s-a reluat la Craiova publicarea revisteiBalcania.

A contribuit, prin donatie personaia, la constituirea bibliotecii poloneze de laUniversitatea din Craiova.

Anexam C.V.-ul prof.dr. loan Vladimir Iliescu.

DECAN

amaria Preda

DECAN,

FACUL TATEA DE S'JIINTE SOCIALE,. , N/~ ,

/ .-_Prof.uniy..dr. Sorin.Damean

, J,\..1f>.Tt.

~f_

loan Vladimir ILIESCUM-am nascut la Cernauti la 8 august 1926.Tatal meu, dr. Ion Iliescu, originar din Calara~i, a fost medic veterinar (inspector general alBucovinei ~i al judetelor Hotin ~i Dorohoi, ~i colonel in rezerva, deoarece venise la Cernautila 11 noembrie 1918, impreuna cu divizia 8-a a generalului Zadek).Mama a provenit dintr/o familie de coloni~ti germani din Alsacia, adu~i in Bucovinaa in 1783,sub imparatul Josif II. Ea a fost casnica, de~i urmase gimnaziul real din Cemauti, dar s-aocupat de opere sociale, in cadrul asociatiei "Doamnele romiine", pe care a ~i reprezentat-o laCongresul National de la Constanta din 1936.Sunt casatorit si am 0 fiica.

Studiile primare ~i parte din liceu (Aron Pumnul) Ie/am Iacut la Cemauli, la Bucure~ti (LiceulLazar) ~i Campulung-Muscel (Dinicu Golescu). Cum am avut oarecare talent muzical, amurmat cursurile Conservatorului din Cemauti, sectia vioara, pe care Ie-am terminat in martie1944.La Bucure~ti am absolvit in anul 1949 cursurile facultatii de istorie (istorie universala,bizantina ~i istorie modema), ale facultalii de drept ~i ale facultatii de filologie (sectiafilologie clasica ~i indogermistica) ~i in anul 1948 cusurile de trei ani ale Institutului deBalcanistica, condus de profesorul Victor Papacostea.

Am avut ~ansa sa audiez cursurile ~i sa particip la seminariile unor mari profesori de istorie caGh. Bratianu, N. Marinescu, N. Banescu, I. Hudita ~i A. Otetea.Am fost ultimul student caruia Bratianu personal i-a fixat lucrarea de licenta.La drept am audiat profesorii: Gh. Gruia, Anibal Theodorescu, J. Dongorozi ~i G. Strat iar laFilologie pe prof. V. Grecul si AI. Graur.

In anii 1949-1953 am luerat (in functiile de preparator, de asistent si de ~ef de lucrari) lacatedra de filologie clasica a academicianului Alexandru Graur.Din 1953-1966 am lucrat in cadrul Academiei R.P.R. la Institutul de Istorie, la Institutul deArheologie ,la Institutul de Lingvisitca ~i la Institutul de Studii Sudesteuropene, intemeiat defo~tii elevi ai profesorului Victor Papcostea in 1963.Din februarie 1965 am putut reveni in invatamantul universitar ~i am inceputsa lucrez ~i la Institutul Pedagogic din Constanta, unde am organizat catedra de istorie. Aiciam predat pana in 1974 istorie universala veche ~i medie. ca ~iistoria veche a Romaniei. La inceput am predat ~i istorie universal a modema ~i contemporana.La Constanta am colaborat eu Muzeul Arheologic al Dobrogei. Aici am intemeiat filialaDobrogea a Societatii de Filologie Clasica ~i am organizat cursurile Universitatii Populare,sectia de arheologie ~i de cultura universala.Dupa cinci incercari de doctorat (doua in lara ~i trei in strainatate, blocate in diferite faze), amreu~it sa suslin in 1972 doctoratul in Istorie universala antica cu tema Parasirea Daciei inistoriograjia antica -li bizantina la Cluj, la Profesorul N. Lascu, prorectorul univsersitatii"Babe~ Boyoi".Pana la plecarea mea din tara, la profesorul Lascu nu ~i-au putut da doctoratuldeca Hadrian Daicoviciu ~i cu mine.Cand, in cadrul "revolu!iei culturale" a lui Nicolae Ceau~eseu, treptat au fost desfiin!ateInstitutele Pedagogice, eu am revenit la Institutul de Istorie " Nicolae Iorga", al Academiei

2

R.S.R. La urmatoarea "atestare a cercetatorilor" din institute, comitetul de partid al ora~uluiBucure~ti a cerut scoaterea mea din institut ~i mutarea , impreuna cu a1ti cercetatori, laBiblioteca Academiei R.S.R, unde am lucra in urmatorii ani. La 0 intalnire a istoricilor dinRomania, pentru discutarea noului tratat de Istorie a Romaniei, am criticat "Tracismul",respectiv "Tracomania", iar apoi am contestat intrarea Romaniei in epoca contemporana,odata cu alegerea lui Nicolae Ceau~escu, ca secretar general al P.C.R., propunand in schimbrevenirea la tradilionala cezura a primului razboi mondial. A doua zi a venit la mine un"tovara~", care mi-a comunicat, ca sunt un "contestatar al regimului democrat", adica un"disident". Din aceasta cauza m-am decis sa emigrez in Germania.Pana la plecarea mea, in august 1983, am ca~tigat concursul pentru ocuparea "succesiuniiprofesorului Gostar" la Ia~i ~i de~i am primit acordul partidului de la Ia~i, muncipul de partidBucure~ti nu mi-a permis sa parasesc capitala.Dupa pensionare, profesorul Elian, Institutul Teologic din Bucure~ti, mi-a prop us sa ocupsingura catedra de bizantinologie din lara, dar fiindca voiam sa emigrez, am refuzat aceastaoferta ~i I-am recomandat pe fostul meu student de la filologie clasica, Emilian Popescu.In Germania mi-am echivalat studiile din Romania incepand cu bacalaureatul ~i terminand cudoctoratul, care a fost echivalat cu abi, dupa care, - Tara ~tiinla mea - 0 comisie de treiprofesori de istorie antica (Straub, ~i Wirth de la Bonn ~i Vittinghof de la Koeln) m-au"umhabilitiert", mi-au recunoscut habilitarea pentru istorie antica. Deoarece insa nu aveam 0

catedra precisa ~i fiindca nu dadusem nici un concurs pentru ocuparea unui post de profesor,nici nu rna mai puteam prezenta la un concurs, avand in vedere ca varsta maxima pentruaceasta este fixata in Germania la 50 de ani, etate pe care 0 depa~isem. Astfel pana lapensionarea mea in 1991, la implinrea varstei de 65 de ani, am Am avut toate drepturile unuiprofesor activ, minus 10% din salariu.

In 1985 a venit la Aachen, unde suplineam, un profesor de la Sorbona, care a vorbit inaula despre Europa de rasarit. Eu am luat cuvantul la discutii ~i amdiscutat 0 parte dinproblematica rasariteana. A doua zi decanul nostru, un literat comparatist a venit la mine ~i rn-a intrebat, daca~tiu limbiu slave ~i de unde cunosc atat de bine Rasaritul. Cand i-am explicatca ~tiu mai multe limbi slave ~i ca sunt balcanolog, el m-a intrebat daca vreau sa predau ~icurs uri de Europa Rasariteana, largo sensu, adica cu Balcanii, deoarece aceasta disciplina nuera acoperita la Aachen. 0 comisie mi-a acordat venia legendi, adica 0 a doua profesura, pebaza lucrarilor mele despre spaliul european oriental. De atunci ~i pana azi predau acestediscipline, cu relativ mulli studenli, fiindca materia este socotita studium universale, custudenti ~i de la alte facultati ~i cu "seniori", 0 categorie de studenti care exista numai inGermania. Rectorul universitatii ~i decanul facultatii imi prelungesc din doi in doi ani aceastavenia legendi.In cadrul unei colaborari intre universitatile din Aachen ~i din Plovdiv, am predat doi ani larand, in vacanla de Pa~ti, cursuri intensive de balcanistica. Conform inlelegerii cursurile aufost tinute in germana, iar seminariile in bulgara.De la infiinlarea sa in 1994, colaborez cu Institutul Nalional de Studiu al Totalitarismului, dinconsiliul ~tiintific al caruia fac parte de la inceput.Din 2001 pana in 2008, am fost profesor asociat al Universitatii din Craiova, unde am fostconducatorul ~tiinlific al unui numar de 12 de doctoranzi, care ~i-au sustinut doctoratele cumme.In numele unui fictiv Institut Balcanic, deoarece Universitatea nu mi-a acordat nici un fel debani, am scos primul numar al revistei Balcania, serie noua, ~i am un al do ilea numar gatapregatit, care nu poate aparea din lipsa de fonduri.Nu am fost membru de partid, de~i am fost solicitat de doua ori. Deaceea am putut fi ales,respectiv numit, secretar general al Comitetului de Lupta pentru Pace al Universitatii C. I.Parhon Bucure~ti, cand am functionat la aceasta universitate.

3

Acum trec la partea mai importanta a datelor mele ~i anume la realizarile mele ~tiintifice maiimportante.

1) Prin analiza amanuntita a izvoarelor narative ("Quellenforschung"), pe care nu 0 Iacusenimeni, am anulat "teoria lui Roesler", a evacuarii totale a populatiei din Dacia. Totodata amexplicat cum a putut lua ea na~tere la "initiatorul" ei, Eutropius, in istoriografia romana ~i cuma fost preluata in istoriografia bizantina prin cele doua traduceri succesive in limba greaca aoperei lui Eutropius.Totodata am identificat traditia istorica corecta - neobservata de nimeni - la lordanes, careconteaza pe Festus, adeptul lui Eutropius, reduca.nd evacuarea la autoritati ~i la 0 parte apopulatiei. lordanes indica chiar ~i numele "noii Dacii", creata la sud de Dunare de catreAurelian, pentru "salvarea prestigiului roman". La lordanes se gasesc ~i alte amanunte reale ~iunice despre Balcani. Es ra.mfmesursa istorica cea mai competenta ~i veridica.Acceptarea explicatiei mele 0 atesta a doua editie din 2005 al luiCambridgeAncient History,care lasand de 0 parte toata literatura ~i explicatiile "anti-continuitate" - sute de articole ~i zecide carti in decursul timpului - nu citeaza, pentru aceasta problema capitala a istoriei romane~tidecM Dacoromania 1 (1973), cu lucrarile colocviului de la Freiburg, din decembie 1971(vol.XII, p. 53).2) Am aratat impotriva intregii noastre istorigrafii, ca scitii lui Ataias au venit cu catevadecenii mai devreme decat 339, cand au fost invin~i de Filip II in Dobrogea, deoarece de laOlbia (cf. Odessa) ~i pana la Varna (cf. Odessos) exista un mare regat scit, care patrona toateora~ele grece~ti, de la care se percepeau impozite. Acesta a fost punctul de pornire al "ScitieiMinore".3) Foramatiunea prestatala a lui Dromichaites n-a fost in Baragan, ci in Bugeac, pe drumulspre gcetatile grece~tide unde Zopzrion ca ~i Lysimachos vroiau "bani lichizi" pentru armatelelor.4) N-a existat un rex Histrianorum, cu formatia. sa. Sunt tribali cu care s-a luptat atat Ataiascat ~i Filip II in decursul anilor.5) Am emendat lacune despre daci din textullui Aurelius Victor 13,3, cu care s/au muncit atatMommsen cat ~i editorii lui Aurelius Victor, in decursul timpului, lara succes.

Aproape toate datele enumerate de mine se gasesc in SCIVA, 47, 2, (1996), p. 221-226, inOmagiu lui Vladimir Iliescu la 70 de ani.Lista licrarilor de atunci cuprinde I. Noua culegere de texte antice ~i editii de autori antici; II.~apte manuale, dictionare ~i enciclopedii; III. Peste 40 de articole de specialitate.De atunci s-au mai adaugat noi pozitii bibliografice, care au ajuns la numarul 80, cele douadoctorate pe care Ie-am condus la Universitatea dn Craiovaca ~i sfar~it doua doctorate deonoare (Dr.h.c. al Universitatii din Galati ~i din Constanta).Deoarece am avut greutati la publicarea unor articole in Romania, am incercat sa Ie public instrainatate. Astfel sunt primul roman care apublicat in revistele: Historia, BonnerJahrbuecher, Ph ilologus, Klio, Eos $i Classical Philology din Chicago.Sunt membru fondator (1958) al Societiitii de Filologie Clasicii ~l al SocietiitiideBizantinologie din Romania.lntre anii 1972175 am fost ales secretar general al Asociatiei Orientali~tilor.Sunt membru al Asociatiei Winckelmann (Stendhal) ~i unul din putinii membri neteologi alSocietiitii pentru Studii Patristice (Oxford).

prof. loan Vladimir IIiescu - Nota biografica

- nascut la Cernauti (6 august 1926); tatal: medic veterinar (originar din Caliira~i), inspector general alBucovinei, colonel 'in rezerva; mama, (dintr-o familie de coloni~ti germani din Alsacia) casnica, s-aocupat de multe opere sociale;

- studii 'incepute la Cernauti (~coala primara ~i 'inceputul liceului la "Aron Pumnul"), continuate 'in refugiu laBucure~ti (Iiceul "Gheorghe Lazar") ~i Campulung-Muscel (Iiceul "Dinicu Golescu"); a urmat ~icursurile Conservatorului din Cernauti, sectia vioara, pe care a absolvit-o 'in februarie 1944, laprof.Silvio Florescu.

- In 1949 a absolvit cursurile Facultatii de istorie (istorie universal a, istorie bizantina ~i istorie moderna), aleFacultatii de drept ~i ale Facultatii de filologie (sectia filologie clasica ~i indo-germanistica) aUnivewrsitatii din Bucure~ti. In anul 1948 absolva ~i cursurile de trei ani ale Institutului deBalcanistica, unde director era V. Papacostea.

- 1949-1953: e numit preparator, asistent ~i apoi de ~ef de lucrari la catedra de filologie clasica a universitatiidin Bucure~ti, condusa de acado Alexandru Graur;

-1953-1966 a fost angajat 'in cadrul Academiei R.P.R. la Institutul de Istorie, la Institutul de Arheologie, laInstitutul de Lingvistica ~i la Institutul de Studii Sud-est-europene, 'intemeiat 'in 1963;

- 1965-1974: la Institutul Pedagogic din Constanta, catedra de istorie preda cursurile de istorie universaliiveche ~i medie, de istoria veche a Romaniei, de istorie universala modern a ~i contemporana laInstitutul Pedagogic din Constanta. Aici a colaborat cu Muzeul Arheologic al Dobrogei, Intemeiatfiliala Dobrogea a Societatii de Filologie Clasica ~i a organizat cursurile Universitatii Populare, sectiade cultura universala;

- 1972: ~i-a dat doctoratul In Istorie universala antica cu tema Parasirea Daciei in istoriografia antica ~ibizantina la Cluj, la prof. N. Lascu;

- 1973: In contextul "revolutiei culturale" a lui N. Ceau~escu Institutele pedagogice fiind treptat desfiintate,revine la Institutul de Istorie " Nicolae Iorga", al Academiei R.S.R. din Bucure~ti;

- manifesta opinii contrare "Iiniei politice ~i ideologice a PCR" ~i cultului personalitatii lui N. Ceau~escu(critica In public "tracismul", respectiv "tracomania", a contestat intrarea Romaniei In epocacontemporana, odata cu alegerea lui Nicolae Ceau~escu, ca secretar general al P.C.R., propunand Inschimb revenirea la traditionala cezura a primului riizboi mondial); este declarat contestator alregimului (dizident), fapt care II obliga sa emigreze In Germania, cu sotia, fiica ~i ginerele sau.

- 1983: emigreaza In Germania Impreuna cu familia; i~i echivaleaza studiile din Romania, inclusiv doctoratul(0 comisie il echivaleaza cu titlul doctor philosophiae al universitatilor germane, 0 alta comisie iirecunoa~te abilitarea pentru istoria antica). Ulterior, pe baza lucriirilor elaborate, i s-a acordat venialegendi" un alt titlu de profesor, pentru predarea istoriei Europei de est. Oat fiind ca, din cauzavarstei, legislatia germana nu i-a permis sa se prezinte la un concurs pentru ocuparea unui post deprofesor ordinar a suplinit catedre de istorie veche la Aachen, predand cursuri privind istoria Europeide est ~i URSS la Aachen, la Duisburg, la Duesseldorf ~i la Berlin (Freie Universitaet, Berlin Vest).Cursuri de balcanistica a predat ~i la Plovdiv. A avut toate drepturile unui profesor german. Din 1987est considerat expert pentru Europa de rasarit ~i pentru Balcani al Fundatiei Hans Seidel de laMtinchen.

- In 1991 se pensioneaza, continuand Insa sa predea pana in 2013 la Aachen.- din 1994 colaboreaza la Institutul National de Studiu al Totalitarismului din Bucure~ti, fiind de la

infiintarea acestuia membru in consiliul ~tiintific.- 2001-2008: e numit profesor asociat al Universitatii din Craiova, unde a condus 12 teze de doctorat. La

initiativa lui s-a reluat, la Craiova, publicarea revistei Balcania (serie noua);- a fost membru fondator (1958) al Societalii de Filologie Clasica ~i al Societafii de Bizantinologie din

Romania.- este membru al Asociatiei Winckelmann (Stendhal) ~i membru ne-teolog al Societalii pentru Studii

Patristice (Oxford).- a primit titlul de doctor honoris causa la Universitatea din Galati ~i, ulterior, a prim it acela~i titlu la

Universitatea din Constanta.

Vladimir Iliescu

Lista publica!iilor

1. Culegeri de texte, edi!ii de autori antici

1. Crestomafie de texte istorice laline pentru studenfii anului I ai Facultafii de Istorie,Bueure~ti, 1950 (litografiata).2. Crestomafie de texte istorice latine pentru studenfii anului 11ai Facultafii de Istorie,

Bueure~ti, 1951 (litografiata).3. Crestomafie de texte istorice laline $i grece$ti pentru studenfii anului III (secfia veche) ai

Facultafii de Istorie, Bueure~ti, 1952 (litografiata).4. Crestomafie de drept roman pentru studenfii anilor I-II ai Facultafii de Drept, Bueure~ti,

1952 (litografiata).

5. Crestomafie de texte privitoare la istoria antica (pentru elevi $i studenfi, Editura Didaetiea~i Pedagogiea, Bueure~ti, 1961 (in eolaborare); ed. II-a marita, 1963.

6. Izvoare privind istoria Romaniei I Fontes Historiae DacolRomaniae I (De la Hesiod laItinerarullui Antoninus (in eolaborare), Editura Aeademiei, Bueure~ti, 1964.

7. Izvoare privind istoria Romaniei I Fontes Historiae DacolRomaniae II (De la anul 300pana la anul 1000) (in eolaborare), Editura Aeademiei, Bueure~ti, 1970.

8. Istoria Augusta (studiu introduetiv la tradueerea romaneasea, Editura ~tiinlifiea, Bueure~ti,1972.

9. Diodor din Sicilia, Biblioteea istoriea (tradueere, studiu introduetiv ~i note (in eolaborare),Editura Sport-Turism, Bueure~ti, 1981.

II. Manuale si dictionare, ,

10. Manuale de limba latina pentru clasele /x-XII ale liceelor clasice (in eolaborare), EdituraDidaetiea ~i Pedagogiea, Bueure~ti 1951-1953.

11. Deutsch-Rumanischer Sprachjuhrer, Editura ~tiintifiea, Bueure~ti, 11957-51965.12. Dicfionar-polono-roman, Wiedza Powszesehna, Var~ovia, 1963.13. Istoria literaturii laline I (eapitoIeIe referitoare Ia istoriei ~i Ia dreptuI roman) (in

eolaborare), Editura Didaetiea ~i Pedagogiea, Bueure~ti, 1964.14. Ghid de conversafie polono-roman, Editura ~tiintifiea, Bueure~ti, 1966.15. Dicfionar romano-polon (revizie ~tiintifiea), Editura Aeademiei Polone, 1973.16. Enciclopedia Civilizafiei romane (coord. D. Tudor), Editura Eneiclopediea, Bueure~ti,

1982 (aproximativ 100 de artieole semnate insa de aIti eolaboratori, deoareee VladimirIlieseu era pe punetuI de a emigra in RFG; citeva artieole au seapat de epurare ~i suntsemnate ViI).

2

III. Articole de Istorie, Filologie ~iPolitologie

17. Geten oder Sky then? Zu lord. Getica, in Eos, 56, 1966, 218. Rubobostes oder Burobostes? Zu Trog. Pomp. Pro!' XXXII, in Studii Clasice 10, 1968.19. Bemerkungen zur auj3enpolitischen Krise der westpontischen Griechenstddte in der

zweiten Hdlfte des 4. Jh. v.u.z., in Die Krise der Griechischen Polis, Berlin, 1969.20. Origines Veliae? Zu Trogus Pomp. Pro I.18, in Classical Philology 64, Chicago, 1969,3.21. Contribufii la problema raporturilor scito-trace in sec. IV i.e.n., in Pontica 2, 1969.22. Byzace ou Byzone?, in Revue des etudes sud-est europeennes 6, 1969.23. Wann lebte Konig Oroles? Zu Just. 32, 3, 16, in Analele UniversiHitii din Bucure~ti, limbi

clasice 19, 1970.24. Cu privire la coloniile grece-?ti din Dobrogea $i la data constituirii teritoriului lor rural,

in Pontica 3, 1970.25. Die Beziehungen zwischen dem Skythenkonig Ateas und den griechischen Stddten an der

westlichen Schwarzmeerkuste, in Actes du I-er Congres International des EtudesBalcaniques et Sud-Est Europeennes II, Sofia, 1970.

26. Provinciam intermisit. Zu Eutr. IX, 15, 1, in Revue Roumaine de Linguistique 15, 1970, 6.27. Devictis Sarmatis? Zu lord. Getica 101, in Revue Roumaine de Linguistique 16, 1971, 1.28. Germanorum terras quas nunc Franci optinent? Zu lord, Getica 67, in Philologus 115,

1971.29. Campania strategului Zopyrion la Dunarea de Jos, in Pontica 4, 1971.30.0 -?tirenoua despre Scythia Minor din sec. 111i.e.n., in Lucriirile sesiunii ~tiintifice ale

Institutului Pedagogic din mai 1969, Constanta, 1971.31. Le probleme des rapports scytho-byzantins au Ier s. avon. e., in Historia 20, 1971,2-3.32. Parasirea Daciei in lumina izvoarelor literare, in Studii ~i Cercetiiri de Istorie Veche ~i

Archeologie , 22, 1971, 3.33. Cu privire la data a-?ezariiscifi/or in Dobrogea, in Cercetiiri Isorice la~i, 10, 1972.34. Evocatis exinde legionibus. Zu lord. Rom. 217, in Studii clasice 14, 1972.35. Cand a trait regele Orioles? (Just. 32, 3, 16), in Arheologia Moldovei 7, 1972.36. Die Rdumung Dakiens und die Anwesenheit der romanischen Bevolkerung nordlich der

Donau im Lichte der Schriftquellen, in Dacoromania 1, Freiburg i. Bf., 1973.37. Die auj3enpolitische Krise der hellenischen Poleis Klein-Skythiens im 4. Jh. v.u.z., inHellenische Poleis 11,Akademie Verlag, Berlin, 1974.38. The Scythians in Dobrudja and their Relations with the Native Population, in Relations

between autochthonous Population and the Migratory Populations on the Territory ofRomania, Editura Academiei, Bucure~ti, 1975.

39. Bemerkungen zur gotenfreundlichen Einstellung in der Getica des Jordaness 1, in Actes dela XIIe Conference Internationale d'Etudes Classiques - Eirene, Bucure~ti-Amsterdam, 1975.

40. Zu einem vermutlichen Plan Alexanders des Groflen, in Problemy Istorii i Kultury,Erevan, 1986.

41. Zeitgeschichtliche Bezuge im Rhesos, in Klio, 58, 2, 1976.42. Dakische Sklaven bei Menander? Zu Strabo C, 304, in Studia Indo-Europaea ad

Dacoromanos pertinentia I, Bucure~ti, 1976.

3

43. Stadiul actual al studiilor despre Historia Augusta, in Studii Clasice 17, 1977.44. Die romanische Kontinuitat nordlich der Donau im 4-6 Jh. n. Chr.,in ZusammeJassung

des Symposiuns im Zwettl, Viena, 1978.45. Bemerkungen zum politisch-orientalischen Plan Alexanders des Groj3en, in Studia et Acta

Orientalia, 10, 1980.46. Tradifia istorica despre parasirea Daciei in lumina ultimelor cercetati, in Almanahul

Parohiei Ortodoxe Romane din Viena 19, 1980.47. Tradifia istorica ~i lumea getica, in Tribuna 6, Sibiu, 1980.48. Pana cand a domnit Burebista? in Studii ~i Cercetiiri de Istorie Veche ~i Arheologie 32,1,

1981.49. Observafii despre romanitatea dunareana in jurul anului 600 e.n., in Antichitatea ~i

mo~tenirea ei spirituala, Ia~i, 1982.50. Agrarische Verhaltnisse in Klein-Skythien im 4. Jh. v. Chr., in Clio 64, 1982,1.51. Histriae excidium? Zu HA, Max. Balb., 16, 3, in Romanitas - Christianitas.

Untersuchungen zur Geschichte und Literatur der romischen Kaiserzeit (FestschriftJohannes Straub), W. De Gruyter, Berlin- New York, 1982.

52. Zum vermeintlichen Bund der Wolfe bei den Dakern, in Bonner lahrbucher (183),1983.53. Zu HA., Aur. 39, 7, comunicare la Historia Augusta Colloquium, Maria Laach, mai, 1986.54. Histrianorum Rex? Zu Just. 9, 22, in Alexander der Groj3e (Festschrift G. Wirth),Hakkert,

Amsterdam, 1986.55. Bemerkungen zur Donau und Schwarzmeerpolitik Makedoniens (340-280 v. Chr.,

comunicare la Sesiunea "Eirene" de la Berlin, August, 1986.56. Kirche, Reich und Goten an der unteren Donau im 4 Jh. n. Chr., comunicare la Congresul

de studii sud-est europene, Sofia, august, 1987.57. Zu Aurelius Victor 12, 3, in Studien zur Geschichte der romischen Spatantike, Pelasgos,

Atena, 1989.58. Alexander der Groj3e und Dromichaites, in Studia in honorem Boris Gerov, Sofia, 1990.59. Polonia e Romania: due casi estremi del socialismo reale. Le perspettive politiche per il

futuro, in Quaderni di Studi e Ricerche sull 'Europa Centro-Orientale, 2, 1994,Milano.

60. Griechische Mitarbeiter une Vertraute pontischer Barbarenkonige, comunicare lasesiunea "Akkulturation und politische Ordnung im Hellenismus", Berlin, martie1994.

61. Antike Vorstellungen vom Niedergang, referat la al XVIII-lea Congres mondial alistoricilor, Montreal, septembrie 1995.

62. " Thracomania" und "Protochronism ", two Extreme Forms of Nationalism, in Timpulistoriei II, Profesorului D. C. Giurescu, Bucure~ti, 1998.

63. Elf Jahre nach der Wende, in Politische Studien 52, Munchen, 2001.64. Makedonische Reichspolitik an der unteren Donau (339-279 v. Chr.): ein geohistorisches

Muster, in Zbornik v cest na prof Margarita Taceva, Sofia, 200265. Die Raumung Dakiens in der Historia Augusta, in Analele Universita-tii din Craiova VIII,

28-29,2003.66. Die geschichtliche Entwicklung der Balkanhalbinsel aus geopolitischer bzw.

geohistoriseher Sieht und deren Auswirkungen im rumanisehen Raum, in Balcania,serie noua, 1, Craiova, 2004.

4

67. Interpretarea biologica a decaderii statale in antichitate, in In memoriam! Fischer,Humanitas , Bucuree~ti, 2004.

68. Scripta Minora, Editura Universaitaria, Craiova, 2004. (culegere de articole VladimirIliescu)

69. Antike Vorstellungen vom Niedergang, in Analele Universitatii "Dunarea de los" s. 19,t. IV, Galati, 2005.

70. Das erste balkanische Herrschaftsmuster der Antike: Makedonien, in Thetis, 11-12,Mannheim,2005.

71. Romania de Sud-Est, in Histoire linguistique de la Romania, Tome 2, Art. 101, DeGruyter, Berlin New York, 2006.

72. Das politische Spektrum Rumaniens in Hinblick auf die EU, in Argumente undMaterialien. Zeitgeschehen 51, Munchen, 2006.

73. De la geopolitica Balcanilor la cea a Marii Negre, in Magazin Istoric, ianuarie, 2007.74. Romische Vorstellungen vom Niedergang der Gesellschaft, in In honorem Prof Tapkova-

Zaimova, Sofia, 2006.75. Cele patru crize statale din spafiul rusesc, in Revista Institutului Diplomatic al

Ministerului Afacerilor Externe, Bucure~ti, 2007.76. Schila geopolitica a Balcanilor, in Magazin Istoric, septembrie, 2007.77. Alexandru Machedon, grecii si Macedonia de azi, in Magazin Istoric, mai, 2008.78. Balcanii raman 0 zona de criza, in Magazin istoric, iunie, 2008.79. Premizele istorice ale unirii Basarabiei ~i Bucovinei cu "Romania integrala", comunicare

la colocviul international Unirea Basarabiei ~i a Bucovinei cu Romania, Galati 19-21noembrie 2008.

80. Patru crize care au influenlat destinul Rusiei: Impactul mongol. Vremurile tulburi.Experienla socialista, in Magazinul Istoric, aprilie, iunie 2009.

81. Zur ethnischen Vielfalt der Balkanhalbinsel, in Analele Universitatii "Spiru Haret", seriaistorie, 12, 2009.

82. L'influence des valaques et des albanais sur la langue bulgare, comunicare la CongresulAsociatiei de Studii Sud-Est Europene, Paris, septembrie 2009.

83. Romanisch-bulgarischer Bilinguismus und seine Folgen im Mittelbulgarischen (XII-XIV.lh.), comunicare la" XXV. Romanistisches Kolloquium : SudosteuropaischeRomania: Siedlungs-Migrationsgeschichte und Sprachtypologien", Wien, 30 April2010.

84. Les Cariens dans la Mer Noire, comunicare la Congresul Mondial al Istoricilor,Amsterdam, aprilie,2010.

85. Colonizaea cariana pe coasta Dobrogiei, comunicare la sesiunea Muzeului Olteniei,octombrie 2010.

86. Din nou despre Romanitatea nord-dunareana in sec. VI-X d. Chr., comunicare la sesiuneaMuzeului Olteniei, octombrie 2011.

87. Relations diplomatiques et dynastiques entre la Russie et la Roumanie du XX-ieme siecle,comunicare la sesiunea international a a Asociatiei de Studii Sud-Est Europene de laVar~ovia, noembrie 2011.

88. Alexander, Dromichaites und Lysimachos: das Problem der vorstaatlichen Gebilde beiden Geten der unteren Donau, comunicare la sesiunea "In memoriam Vasile Lica",Ia~i, noembrie 2011.