imuno tooooot

7/25/2019 imuno tooooot

1/53

Imunologie Curs II 10.10.2013

Imunitatea innascuta

Imunitatea organismului se deruleaza in permanenta prin doua mecanisme, care in

mare parte sunt suprapuse temporal si care si schimba informatie unul cu celalalt in

permanenta. Aceste doua mecanisme sunt imunitatea innascuta si imunitatea

adaptativa.

Imunitatea innascuta cuprinde toate modalitatile de aparare rapida in fata unui non

self. !entru ca este o aparare rapida este si nespeci"ca. #ecanismele sunt identice

indiferent de tipul nonselfului. Imunitatea innascuta cuprinde$

%arierele naturale ale organismului acestea sunt impartite in$

o %ariere "ziceo %ariere biochimice

&eactia in'amatorie

%arierele "zice

Celulele epiteliale, atat prin corpul lor cat si prin (onctiunile dintre ele,

constituie un "ltru ce prote(eaza impotriva patrunderii in organism a multor

patogeni din mediul e)tern.

Curatarea epiteliilor si mucoaselor prin mucus, urina, voma si turnoverul

celulelor epiteliale

*emperatura mai scazuta a epiteliilor, care prin ea insasi genereaza o

multiplicare scazuta sau chiar blocata a patogenilor e)terni

%arierele biochimice

Acestea sunt mucusul, sudoarea, saliva, lacrimile, sebumul si cerumenul. *oti acesti

compusi biochimici sunt niste ")atori puternici de patogeni. Acesti compusi

secretati contin niste molecule cu actiune distructiva sau inhibitorie a moleculelornonself. Acestea pot " de mai multe tipuri$

!eptide cu greutate moleculara mica +1-0 aminoacizis

Colectine /e impart in proteine surfactant si #% +mannosebinding

lectin. /e ")eaza pe resturi zaharidice din structura membranelor

bacteriene, opsionizand astfel bacteriile respective. /unt produse in

special de celule epiteliale din tractul respirator.

1


2/53


!roteine rezistinlie sunt proteine localizate in secretiile tubului digestiv,

cu precadere la nivel intestinal, ce au un rol foarte important in apararea

contra helmintilor

!roteine permeabilizante sau bactericide sunt localizate in secretiile

intestinale dar mai sunt secretate si de neutro"le si actioneaza in special

asupra lipopolizaharidelor din membrana germenilor ram negativi ectine sunt prezente la nivelul tubului digestiv, avand actiune ma)ima

impotriva germenilor ram pozitivi din intestin, pe care ii opsonizeaza

!eptidele cu greutate mica

Cathelicidine /unt constituite din heli)uri liniare si sunt prezente la multe specii.

Aceste cathelicidina pot penetra membrana celulara a patogenului, creand astfel

leziuni ale membranei si inducand dezechilibre hidrostatice ce duc la moartea

celulei respective. Cathelicidinele sunt produse de toate celulele epiteliale, precum

si de neutro"lele si mastocitele din tesuturi.

4efensinele Acestea adopta o structura spatiala deoarece apar trei legaturi

trisulfidice. Astfel, in functie de asezarea lanturilor, e)ista si 5 defensine.

a om se cunosc 6 tipuri de defensine, cu actiune identica cu calethicidinele.

!entru a actiona insa este nevoie de activarea lor efectuata prin proteoliza limitata.

/unt produse de toate celulele epiteliale precum si de monocite, macrofage si

neutro"le.

/e cunosc 10 tipuri de 5defensine , secretate in forma activa. /unt produse de

celulele epiteliale de la nivelului tractului respirator, tubului digestiv, tractuluiurogenital si de la nivel cutanat. /unt e"ciente impotriva virusului 7I8.

&olul bacteriilor sapro"te la nivelul barierelor

9n rol foarte important in mentinerea echilibrului imun la nivelul barierelor il au

bateriile sapro"te$

:lora sapro"ta a colonului secreta niste compusi to)ici +fenoli, indoli,

amoniac care inhiba multiplicarea patogenilor

actobacilul este prezent mai ales in tractul genitourinar, unde secreta

apa o)igenata, dezinfectant foarte e"cace. Acesta mai secreta si acid

lactic si niste subsante numite bacteriocine, ce inhiba alta 'ora.

Antibioticele pot curata tubul digestiv de 'ora normala, permitand astfel

dezvoltarea 'orelor oprtuniste, 'ora ce nu mai poate asigura fermentatia. Astfel,

2


3/53


apar tulburari de digestie si in'amatii locale. 4upa un episode de bioterapie, 'ora

intestinala se reface in 6 luni.

#ecanisme de recunoastere a nonselfului in cadrul imunitatii

innascute

;onselful e)tern

Acesta se recunoaste dupa !A#! +pathogenassociated molecular pattern. Acestea

sunt niste fragmente structurale inalt conservate pe scara "logenetica, prezente la

toti patogenii si esentiale in supravietuirea acestora. Aceste secvente !A#! sunt

prezente la toti patogenii indiferent de gradul de comple)itate si absente la

mamifere si om.


4/53


&eceptori implicati in imunitatea innascuta

In cadrul imunitatii innascute, structurile nonself sunt recunoscute de catre fagocite

prin receptori de membrana de tip !&&? receptorii de recunoastere a patternurilor

+4A#! si !A#!.


5/53


in aceasta categorie intra si receptorii de pe macrofage care recunosc

lipopolizaharide bacteriene +endoto)ine.


6/53


/timulare autocrina Citoinele se ")eaza pe membranele celulelor care le

au secretat. Aceste membrane capteaza citoinele pe receptori de citoine,

iar prin acesti receptori se transmit semnale activatoare spre celula mama.

/timulare paracrina Aceleasi citoine se ")eaza pe receptori de pe celulele

vecine. In vecinatate de obicei se a'a alte fagocite, iar citoinele transmit

semnale ce determina activarea acestora. Acestea secreta si ele altemolecule semnal +propriile citoine, precum si chemoine. Chemoinele

atrag alte celule in focarul respectiv.

/timularea endocrina sau la distanta la distanta, aceste molecule semnal au

trei tinte predilecte$o :icatul citoinele descarcate de fagocite se ")eaza pe receptori de tip

C& de pe hepatocit, care este stimulat sa elibereze proteine de faza

acuta, care se duc in focar.o #aduva hematogena citoinele trimit semnale la maduva ca este

nevoie de fagocite suplimentare,care se descarca prin citodiabazao 7ipotalamusul a acest nivel este stimulata modi"carea punctului de

echilibru termic, iar hipotalamusul isi comuta setpointul in asa fel incat

produce in mediul intern o temperatura de minim 3BoC. Astfel, apare

reactia febrila. a aceasta temperatura se activeaza enzimele

leucocitare, care sunt inactive la temperatura normala a organismului.

/inteza de interferoni

Acestia au mai multe actiuni de aparare directa$

#ecanism de aparare antiviral

&ol imunoreglator egatura informationala intre cele doua tipuri de imunitate

Activarea receptorilor *oll

Acest mecanism orienteaza raspunsul imun spre umoral sau celular.


7/53


Celulele dendritice si macrofagele care sunt stimulate pe receptori *oll de

!= ale bacteriilor ram negativ produc mai ales I:;5, prin care ambele

tipuri de celule sunt stimulate autocrin. In urma acestei stimulari autocrine,

cele doua celule prezentatoare de antigen +C!A incep sa e)puna receptori

noi pe membrana.

Concluzii

Imunitatea este o functie a oricarui organism viu, prin care distinge selful de

nonself si indeparteaza nonselful


8/53


specie pot " ignorate la alta specie.


9/53


*otalitatea limfocitelor care au receptori de un anumit tip pentru haptena unui

antigen complet formeaza o clona limfocitara. /a dovedit ca o clona nestimulata

contine apro)imativ 100 de limfocite. a activare, acest numar e)plodeaza.

9n antigen complet poate sa declanseze un raspuns imun umoral care se traduce

prin producere de anticorpi, iar acei anticorpi formeaza cu antigenul comple)eimune. Acestea pot " intalnite sub doua forme membranare si circulante.

9n antigen complet mai poate de asemenea declansa un &IC activare de * c, ;

si . Acestea elibereaza substante distructive prin care este bombardata si distrusa

celula tinta.

Antigenul nativ nu induce raspuns imun prin totalitatea structurii sale, ci doar prin

fragmente ale acesteia, numite determinanti antigenici. 9n germen poate avea sute

de determinanti antigenici, "ecare cu alta semni"catie imunologica. Acestia sunt

localizati in zone de structura care sunt esentiale pentru supravietuirea germenilor

respectivi. ;otiunea de determinant antigenic este apro)imativ egala cu cea de

epitop.


10/53


o &ecunoscuti mai intai de *hF &IC daca *hcare ii recunoaste este de

tip 1, &I9 daca *hcare ii recunoaste este de tip 2

/upresori activeaza doar *reg, care secreta citoine ce opresc raspunsul

imun in diferite faze

Imunomodulatori ;u actioneaza niciodata singular.


11/53


igarea unui singur tip de receptor limfocitar nu este su"cienta pentru

declansarea unui raspuns imun. . egarea unui tip de receptor de un tip de epitop nu este su"cienta pentru

declansarea raspunsului imun.


12/53


scindate,rezulta epitopi care se leaga de #7CI +pot " intalnite doar in zona

proteazomului. 9n epitop este e)ogen dupa ce a tranzitat fagolizozomul +a trecut

de enzimele proteolitice ale acestuia si apoi se leaga de #7CII +pot " gasite doar la

fagolizozomi.


13/53


/e ")eaza direct pe membrana limfocitului * fara sa "e recunoscut si astfel

se trimit semnale activatoare pentru limfocitul *

/tabileste de legaturi incrucisate intre receptorii leucocitari +Hcrosslin

astfel sunt adunati multi receptori si coreceptori pe o suprafata redusa,

activand limfocitul

4upa stimularea a cel putin 20G din numarul total de limfocite, se instaleaza stareade soc.


14/53


4imensiunea moleculei cele mai imunogene sunt macromoleculele ce au

peste 100 4, pe cand moleculele sub 1 4 nu sunt imunogene +e)ceptia o

reprezinta insulina bovina o molecula mica dar puternic imunogena la om

Comple)itatea moleculara cu cat o structura contine mai multi AA

aromatici, cu atat este mai imunogena

*ipul macromoleculei antigenice imunogenitatea scade in ordinea aceasta glucoproteine, polizaharide, fosfolipide, peptide, polimeri sintetici

4oza si calea de patrundere cele mai imunogene sunt cele care patrund

subcutanat sau intradermic, pe cand administrarea intravenoasa de antigene

declanseaza foarte rapid mecanisme supresoare

!articularitatile genetice individuale+capacitatea unui organism de a produce

#7C si calitatea receptorilor celulari

8arsta si starea de sanatate a organismului primitor

/oarta antigenelor in organism

@psonizare la poarta de intrare ma(oritatea antigenelor sunt opsonizate de

receptorii solubili la poarta de intrare, apoi fagocitate

&ecunosatere direct de catre limfocitele % % pot recunoaste$o Antigene neopsonizate prin receptori %C& sau *ollo Antigene opsonizate cu imunoglobuline Ig prin receptorul : cK&o Antigene opsonizat cu complement prin receptorul pentru C3%

In toate cele trei cazuri, se declanseaza un &I9 primar sau secundar.

&ecunoastere de catre C!A urmeaza prelucrarea in epitopi si prezentare pe

#7C catre *h, iar rezultatul este un &IC sau un &I9

Celulele prezentatoare de antigen.#acrofagele I

Celulele prezentatoare de antigen +C!A sunt celule specializate in recunoasterea

antigenelor *dependente, endocitarea acestora si prepararea epitopilor. 4e

asemenea, ele mai indeplinesc urmatoarele roluri$

*ransporta epitopii spre organele limfoide secundare +@/, unde ii prezinta

spre limfocitele * helper +*h, realizand astfel selectia clonala a acestora

1>


15/53


&ecruteaza *hsi eventual si * citoto)ice +*c si orienteaza raspunsul imun

spre umoral sau celular

#entin raspunsul imun pana la indepartarea antigenului

!articipa la reparatia tisulara

Cupleaza in'amatia cu raspunsul imun

Clasi"carea C!A

Acestea pot " profesionale macrofage, celule dendritice si limfocite % a'ate in

stadiu intermediar de activare +limfoblasti % sau ocazionale +neutro"le, bazo"le,

eozino"le, mastocite, celule epiteliale, celule endoteliale.

*oate aceste celule trebuiesc activate. Activarea se face in general prin stimulare

paracrina prin intermediul citoinelor.

#acrofagele

/unt produse in maduva osoasa hematogena. /tau inte 12 si D2 de ore in circulatie

ca monocite, apoi intra in tesuturile care emit factori chemoatractanti si devin

macrofage. Acolo supravietuiesc intre 30 si 60 de zile sub forma de histiocite

inactive, adica macrofage imature. In acest timp, ele au capacitatea de a se matura

sub in'uenta antigenelor sau a citoinelor locale, transformanduse in fagocite.

Clasi"carea functionala a macrofagelor

!ot " fagocitare, reparatorii, reglatorii sau efectorii. *oate acestea reprezinta unsingur macrofag, care poate trece in oricare dintre aceste clase functionale, in

functie de conte)tul local.

#acrofagele fagocitare

Aceste macrofage primesc antigenele si incep sa functioneze in cinci etape$

Captarea #acrofagele antigene particulate +mari, ce pot "$o @psonizate$

Cu C3b sau C>b captarea se face prin C&

Cu Ig captarea se face prin :cK&

1


16/53


o ;eopsonizate microorganisme ce au in structura resturi zaharidice de

tip manoza si fructoza ce sunt captate pe receptori #& si :&


17/53


/timuleaza a)ul hipotalamohipo"zocorticosuprarenalian +efect la distanta

are ca rezultat reactia febrila si stimularea sintezei de hormoni catabolizanti,

prin hipo"za si corticosuprarenala

/timuleaza hepatocitele pentru a secreta proteinele de faza acuta

Controleaza atat numeric cat si calitativ in"ltratul leucocitar din zona

a sfarsitul reactiei in'amatorii, schimba citoinele si incep sa secretepredominant I10, o interleuina antiin'amatorie

#acrofagele efectorii

/unt celule efectorii in raspunsurile imune celulare. /unt macrofage fagocitare

activate complet. In aceasta forma de activare completa, ele incep sa secrete mai

putine molecule #7C si sa prezinte mai putini epitopi, astfel incat le scade

capacitatea de C!A, dar le creste enorm capacitatea de sinteza a enzimelor

proteolitice si speciilor reactive de o)igen si azot.

Cele patru tipuri functionale de macrofage reprezinta de fapt aceeasi

celula care functioneaza diferit in functie de mediu.

#odalitatile de activare a macrofagelor

/unt in numar de patru$

#acrofagele stationare sau neactivate

#acrofagele clasic activate

#acrofagele activate de tip II

#acrofagele alternativ activate +macrofagele reglatorii si reparatorii

#acrofagele stationare sau neactivate

&eprezinta histiocitele inactive, care pot sta 3060 de zile in tesuturi fara sa se

activeze. Cat timp stau in tesuturi, ele e)ercita functia de supraveghere

imunologica.

#acrofagele activate clasic

9n macrofag activat clasic are nevoie de doua semnale activatoare$

Autoactivare

Activarea e)ogena

1D


18/53


Autoactivare

;ecesita doua stimulari concomitente$

4e la receptorii *oll +!&& de semnalizare

4e la receptorii C&, :cK& sau #J:& +!&& de endocitare

Activare e)ogena

/e face prin doua mecanisme asociate, reprezentate de citoine din mediu$

I:;K, secretat de neutrofilele din vecinatate se fi)eaza pe receptori I:;K&

*;:, care poate proveni de la alte leucocite sau de la acelasi macrofag

+stimulare autocrina se ")eara pe receptori *;:&

In momentul in care toate aceste semnale se sumeaza, se declanseaza cascade

suprapuse de semnalizare, care au ca punct terminal in citosol factorii de

transcriptie, factori care intra in genom si incep raspunsul celulei respective

+raspunsul macrofag.

&aspunsul macrofagului


19/53


/emnale de la receptori de endocitare +:cK&

/emnale de la receptori *oll

*rebuie de asemenea sa se produca ligarea intre C4>0 si C4>0 de pe macrofag.

4upa ce sau primit aceste semnale, macrofagul incepe sa secrete urmatoarelecitoine I1, I6, I12 si *;:, care au efect proin'amator, iar I12 stimuleaza si

&I9, dar la scurt timp dupa aceste efecte, macrofagele de tip II incep sa secrete

cantitati mari de I10.

#acrofagele alternativ activate

#acrofagele reglatorii provin din macrofage de tip clasic sau de tip II, daca in focar

e)ista I> +aceasta este secretata de *hin &I9 secundare.

Initial, sunt macrofage activate si &I9 +echivalent cu I>, fara care nu sedeclanseaza &I9. :ocarul contine macrofage activate si &I9. Actiunea macrofagelor

in acest focar sa terminat, iar ele isi transforma functia in cea de macrofag inhibitor

pentru raspunsurile imune si in'amatie si pe urma in macrofag reparator.

Aceste macrofage nu mai produc specii reactive de o)igen sau enzime proteolitice,

le scade sinteza de #7CI, incep sa secrete multa I10, stimuleaza sinteza de

"bronectina, colagen si proteine din matricea e)tracelulara, stimuleaza angiogeneza

si refacerea celulara si inhiba &I9.

#acrofagele din in'amatia granulomatoasa

In'amatia granulomatoasa reprezinta un tip deviat de in'amatie, o in'amatie

oarecum patologica, deoarece tesutul nu se mai reface ad integrum, nici macar cu

cicatrice, ci se formeaza granuloame, care reprezinta singura modalitate pe care o

gaseste organismul pentru a neutraliza germeni pe care nu a putut sa ii neutralizeze

in alt fel.


20/53


Au origine in maduva hematogena si poarta acest nume deoarece prezinta

numeroase prelungiri citoplasmatice ce seamana cu dendritele unor neuroni. !e

membrane, prezinta urmatorii receptori$

&eceptori de endocitare +C:, :cK&

&eceptori de semnalizare +*& #olecule #7CII +predominant si #7CI

*ipuri de celule dendritice$

Intratisulareo Interstitialeo angerhans

Circulanteo imfaticeo /angvine

imfoideo Interdigitateo :oliculare

a fel ca si la macrofage, e)ista un singur tip de celula dendritica, iar singura

diferenta este reprezentata de localizarea sa in organism.

Celulele dendritice interstitiale

/unt localizate in interstitiul tuturor viscerelor. ;u prezinta prelungiri multe si lungi

+nu au aspect tipic de celule dendritice, "ind mai degraba celule stelate, cuprelungiri putine si scurte. !rezinta pe membrana receptori *&, C& si : cK& +nu au

molecule #7CII. :unctia lor este de a recunoaste antigenele, pe care le

prelucreaza si le transporta catre @/ +organele limfoide secundare ganglionii

limfatici si pulpa alba a splinei si secundar placile limfoide

Celulele dendritice angerhans

/unt localizate in piele si la portile de intrare in tubul digestiv si tractul genitourinar.

Au doar aspect stelat. !rezinta pe membrana receptori *&, C& si : cK&. :unctia lor

este de a recunoaste, capta si transporta antigenele doar in zonele *dependente

din splina si ganglioni. Aici se vor transforma in celule dendritice interdigitate.

Celulele dendritice limfatice

&eprezinta celulele angerhans care au migrat prin periferie spre organele limfoid.

#embrana lor prezinta ondulatii. Isi retrag toti receptorii membranari si nu prezinta

molecule #7CII. Au doar functie de transport

20


21/53


Celulele dendritice sangvine

&eprezinta 0,1G din neutro"lele circulante. @ parte din celulele dendritice sangvine

sunt celule interstitiale care au plecat spre organele limfoide prin sange. Alta parte

vin direct din maduva si se vor depozita in organele limfoide. In rest, celulele

dendritice sangvine sunt identice cu C4 limfatice.

Celulele dendritice interdigitate

!rovin din celule dendritice angerhans si interstitiale. /e opresc in zonele *

dependente din @/. !rezinta pe membrana epitopi pe molecule #7C de tip I si II

+mai ales. !rezinta acesti epitopi limfocitelor *h.

Celulele dendritice foliculare

!rovin din celule dendritice sangvine. 8in direct din maduva. /e localizeaza inzonele %dependente din @/ +foliculi. !rezinta atat receptori +mai ales de tip *& si

#&J:& si pot produce molecule #7CII +recent sa descoperit ca limfocitele % pot

recunoaste si epitopi prezentati pe #7CII. :unctia lor este de a retine, concentra si

prezenta spre limfocitele % antigenele solubile.

Celulele dendritice II

Activarea celulelor dendritice si rezultatele activarii

In principiu, nu e)ista diferente ma(ore intre procesul de activarea a celulelor

dendritice +C4 si cel al marcrofage.

#odalitati de activare a C4

1. Activare directa +autoactivare /e realizeaza prin ")area antigenelor pe

receptorii membranari ai C4. Acesti receptori sunt receptori de endocitare de

tip C&, :cK& si :&J#&. &eceptorul se fi)eaza in urmatoarele modalitati$a. Antigen opsonizat cu C3b sau C>b pe C&b. Antigen opsonizat cu Ig +deci este vorba de a doua intrare a

antigenului respectiv in organism pe :cK&c. #anoza, fucoza si lectinele de glicani din fungi pe #&J:&

Autoactivarea se realizeaza si prin ")area Ag pe receptori *oll +de

semnalizare. Acest lucru nu presupune endocitarea antigenului, deci nu

presupune prepararea epitopiilor. ;umai ca pe membrane unei C4, acelasi

21


22/53


antigen se poate ")a pe diferiti receptori *&. In ultimii ani, sa dovedit ca C4

isi poate da seama de natura antigenului dupa combinatia de receptori *&

pe care se ")eaza +e).$ antigenel fungice se ")eaza pe *&2 si *&6.


23/53


fata in fata, formand o cavitate in care vor " acomodate antigenele endogene.

Aceste antigene endogene se ")eaza prin complementaritate structurala. AA din

aceste doua domenii, sau bucle, sunt foarte variabile, astfel incat se creeaza o

multime de combinatii, ce pot acomoda diferite tipuri de antigene endogene. 4eci

primele doua domenii se numesc domenii variabile. Antigenul captat de acestea va

" prezentat catre *h1. Cel deal treilea domeniu este identic pentru toate celuleleunui individ, dand asazisa speci"citate de individ, care are rol important in

respingerea grefelor si transplantelor.

antul 5, care este o 52microglobulina, este identic pentru toti indivizii unei specii.

Aceasta se leaga de domeniul 3. /e gaseste liber in ser si astfel si in urina pentru

ca are o # mica. ;ivelul acestei 52microglobuline in ser si urina creste la pacientii

cu 7I8. Are rol in stabilitatea moleculei #7CI.

enetica moleculei #7CI

ena pentru lantul este localizata pe cromozomul 6, foarte aproape de gena

pentru #7CII. Aceasta gena are 3 locusuri A, % si C. :iecare individ poseda o

catena de A4; de la "ecare parinte, astfel incat e)ista doua variante pentru "ecare

segment A, % si C. Combinatiile acestor variante dau varietatea moleculelor de

#7CI.

ena pentru lantul 5 este localizata pe cromozomul 1.

/inteza moleculei #7CI si mecanismele de incarcare a

antigenelor endogene

!roteinele noastre sunt sintetizate in ribozomi. Acestia au localizare diferita, in

functie de locul in care va actiona proteina pe care o sintetizeaza. 4aca proteina

urmeaza sa lucreze in celula, sinteza are loc in ribozomi liberi. 4aca proteina

urmeaza sa lucreze e)tracellular, adica sa "e e)portata, ribozomii responsabili de

sinteza ei sunt atasati membranei &


24/53


/inteza proteinelor

Intai se formeaza structura primara a proteinei +se asambleaza lantul de AA. !e

urma, aceasta structura trebuie impachetata +foldata. :oldarea este un process ce

trebuie e)ecutat fara greseala.


25/53


!roteazomii

/unt comple)e de proteaze prezente atat in citoplasma cat si in nucleu. Acesti

proteazomi nu pot capta orice proteina, ci doar pe cele marcate, iar aceasta

marcare se face cu a(utorul ubiPuitinei, in cadrul procesului de ubiPuitinare.

&


26/53


4oar 1G dintre peptidele a(unse in &


27/53


antigene +antigene e)ogene, care prezinta mare variabilitate. Aminoacizii din

buclele 2 si 52sunt relativ constanti, astfel incat aceste bucle nu sunt la fel de

speci"ce, ele avand numai un rol redus in respingerea grefelor.

Cele doua structuri si 5 sunt relativ egale, fiecare avand o greutate moleculara de

30 d.


28/53


Concluzii

1. Atat #7C1 si #7C2 sunt sintetizati in acelasi sector celular, respectand

aceelasi reguli de sinteza si foldare.2. #7C1 incarca epitopi endogeni pentru ca sunt singurii disponibili in &.


29/53


incep sa secrete timopoietina, factorul celular stem si ID. * incepe sa

piarda receptori de pe membrana. Incepe si sinteza lantului al *C&.

4;> Au disparut toti receptorii e)istenti pana acum. In schimb, incep sa

apara C4> si C4B.

Astfel, in scurt timp * intra in stadiul dublu pozitiv. In acest stadiu, poaterecunoaste atat #7CI cat si #7CII. In paralel, incep sa se asambleze *C&, reapare

receptorul CC&D si * se intoarce in corticala, unde sunt secretate CC1- si CC21.

In drumul lor spre corticala, * pierd "e C4>, "e C4B, si se vor transforma in "nal in

* simplu pozitive +*/!, care sunt pregatite sa paraseaca timusul. Aceasta tranzitie

nu este foarte bine elucidata. E este dublu fata

de cel de *C4BE. * /! sunt eliberate in circulatie si devin celule foarte mobile

+recirculante intre regiunile limfatice secundare si sange. Astfel, pot intalni C!A,

care le prezinta epitopi si deci se poate declansa &I9J&IC. !rin activare, la primul

contact, intra in stadiul limfoblast +1. Acesta intra rapid in mitoza, iar in genom se

activeaza in paralel doua gene, cea pentru I2 si cea pt receptorul pentru I2

+C42. Astfel, limfoblastul incepe sa se stimuleze autocrin. In stadiul de limfoblast,

diviziunile mitotice se succed cu o rata de 23Jzi. Astfel, in cinci zile, o clona de * cu

cateva sute de membri a(unge la cateva sute de mii de membri.

imfocitele * II

#7 elibereaza * imature in sange si pe aceasta cale a(ung in timus. Aici se

matureaza pentru unoasterea selfului si aparitia receptorilor +&. Astfel apar *

mature dar naive, care vor a(unge iar in sange si de aici in organele limfoide

secundare +splina si ganglioni limfatici, in zonele * dependente ale acestora. *ot in

organe limfoide secundare, * naive isi intalnesc antigele respective si rezulta * cu

memorie. Acestea din urma au o durata lunga de viata, dar o parte din ele intra in

apoptoza.

Clasi"carea functionala a *

*5+---G din numarul total de * prezinta *C& format dintrun lant si

unul 5

*KN+1G

2-


30/53


*5

/unt de cinci tipuri$

* helper +*h

* citoto)ice +*c * reglatorii +*reg

* cu memorie +pot " *hsau *c

*h1D

imfocitele * helper

!rezinta pe membrana receptorul C4> +sunt C4>E. Cand parasesc timusul, dupa

instructie, sunt *h naive +*hn si se localizeaza in organele limfoide secundare

+@/, unde au posibilitatea de a coopera cu C!A. 4aca vor coopera, vor primi

epitopi prezentati doar pe molecule #7CII. 4upa ce au primit acesti epitopi, * hse

activeaza, trecand intrun stadiu intermediar, care le permite ulterior sa coopereze

cu doua alte categorii de limfocite$

% 4upa cooperarea *h%, se a(unge la un grad complet de activare, atat

pentru *hcat si pentru %. *hdevine limfoblast helper si descarca cantitatima)ime de C, iar % devine plasmocit, cu rol important in &I9.

*c In urma cooperarii, se va a(unge din nou la activarea completa, adica * hdevine limfoblast si secreta cantitati ma)ime de C, iar *c descarca totbaga(ul sau distructiv +perforina , granulizina, participand astfe la &IC.

*hmai poate sa coopereze si cu macrofage, in cursul &IC. Cooperarea cu * care locin @/, iar cu macrofagele in tesutul in'amator.

*hau mai multe posibilitati de evolutie, in functie de conte)tul citoinic local, ele"ind ghidate de C, iar sursele de C sunt reprezentate de C!A si fagocitele dinfocarul im'amator. In concluzie, im'amatia este cea care controleaza evolutia *h.


31/53


In prezenta I>, secretata mai ales de mastocite, * naive vor deveni * h2,care vor stimula &I9. *h2va secreta tot I>.

In prezenta *:5 si a I6, *hnaive vor deveni *hadaptative +*h1D, caresecreta I1D si *:5.

In prezenta doar a *:5, *hnaive vor deveni *h:o)p3, cu rol imunoreglator

si adaptativ. Acestea secreta in primul rand *:beta. In prezenta I10, *h naive vor deveni *reg, cu rol antiim'amator si

imunoreglator. Acestea secreta in primul rand I10.

imfocitele * citoto)ice

/unt limfocite C4BE, deci pot primi de la C!A doar epitopii prezenti pe molecule

#7CI. 4upa ce sunt activate, pot coopera cu * h1si pot distruge de la distanta.

Celulele distruse vor " cele infectate viral sau sparazitar sau celule tumorale.

imfocitele * reglatorii

Au fost numite initial *s +supresoare. /unt limfocite C4>E si C42E +C42 este

receptor pentru I2. Acestea recunosc epitopii prezenati pe molecule #7CII. 4upa

ce au receptionat epitopii, rezultatul este descarcarea unor C prin care este blocat

&I +atat &I9 cat si &IC, adica ele inhiba &I dupa recunoasterea epitopilor.


32/53


*KN

!articipa in acele infectii care sunt cele mai frecvente pentru o specie +e).$ infectiile

cu bacilul och sau 7aemophilus in'uenzae. /unt localizate predominant la portilede intrare in organism. *C&KN e)ecuta o recunoastere care seamana cu

recunoasterea !A#! si 4A#! de catre !&& de pe fagocite.

#arerii de suprafata ai * +receptori sau caractere fenotipice

&eceptori de recunoastere a antigenelor comple)ul *C&C43 si C4>JC4B

&eceptori de activare metabolica C42B si C4>

&eceptori de adeziune intercelulara C42 si :A1

&eceptorii de recunoastere a antigenelor

Comple)ul *C&C43

9n * inactiv are apro)imativ 60.000 de astfel de comple)e. Cand se activeaza

limfocitul, numarul lor creste semni"cativ. *C& este o proteina transmembranara

formata din 2 lanturi de AA, si 5 +heterodimer, relativa egale ca dimensiuni +>,

respectiv >0 da. Ambele au capatul ;terminal situat e)tracelular si capatul C

terminal intracelular. anturile si 5 au punti disulfurice ce delimiteaza urmatoarele

domenii /> participa la legatura. &estul au rol structural, de

sustinere.

32


33/53


#olecula #7C face legatura cu C4&1 si C4&2, iar epitopul cu C4&3. /unt cate doua

din "ecare regiune, deoarece *C& este format din doua lanturi. *otalitatea celor sase

C4& formeaza paratopul. Acesta reprezinta portiunea din receptor care este implicat

in recunoasterea propriuzisa. !aratopul este o substructura a situsului combinativ.

=ona de balama reprezinta zona de ma)ima 'e)ibilitate a receptorului, care cautaC!A care sa prezinte epitopi.

STM


34/53


&eceptorul *C& este un comple) proteic format din 2 lanturi de AA, si 5. Aceste 2

lanturi sunt legate intre ele prin punti de sulf, legaturi care sunt covalente, deci

puternice. #ai mult, cand aceste doua lanturi sunt e)puse pe membrana, ele au

trecut de(a de eta(ul ribozomal, unde sunt foldate. Aceasta foldare inseamna din nou

legaturi disul"dice, dar de data aceasta intracatenare. Aceste punti formeaza cate 2

bucle sau domenii pe "ecare dintre cele doua lanturi. Astfel, "ecare lant prezinta insegmentul sau e)tracelular un domeniu variabil si apoi un domeniu constant, dupa

care strabate membrana.

!entru recunoasterea antigenelor sunt foarte importante buclele variabile. :iecare

dintre acestea are apro)imativ 110 AA. ;u toti participa la legarea epitopului si a

moleculei #7C, ci doar B10 AA din varfurile plicaturilor. Acesti AA sunt de fapt cei

cu variabilitate ma)ima, iar aceste zone din varful plicaturilor au primit numele de

regiuni determinante ale complementaritatii +C4&. :iecare lant are trei C4&, iar

"ecare C4& e format din B1 +de obicei B10 AA, cam tot cat are si un epitop.

*otalitatea acestor sase C4& formeaza paratopul, acea componenta a situsului care

este implicata in mod direct in legarea epitopului si a moleculei #7C. C!A intra in

acest situs +cavitate atat cu molecula #7C cat si cu epitopul, iar tot acest

ansamblu care va primi numele de situs combinativ. !rin complementaritate,

molecular #7C se va lega de primele C4& +1 si 2. ;u toata molecula #7C formeaza

legaturi, ci doar domeniile variabile ale acesteia +pentru #7CI domeniile 1si 2, iar

pentru #7CII 1si 51. D0 ofata de a)ul dintre

cele doua regiune C4&3. @ anumita conformatie geometrica e generatoare de

informatie. /tructura acesteia trebuie sa se acomodeze in asa fel incat aceasta

armonizare in con"guratie sa poata genera si transmite in (os pe *C& informatia.4eci, daca epitopul nu se asaza in unghiul speci"c, impulsul nu se propaga. 4e aici

trebuie retinuta urmatoarea idee ca forma, con"guratia spatiala genereaza

informatie si energie.

Efectul de piramida @ piramida sectionata pe una dintre fete este un truinghi.

/e coboara o inaltime si se observa un lucru daca se respecta anumite proportii si

se unesc doua treimi cu o treime a acestei inaltimii, acest punct genereaza un efect

3>


35/53


teribil asupra oricarui corp asezat aici. In aceasta zona, luand o simpla piramida,

moleculele de apa incep sa creeze polimeri intro anumita forma.

Cele doua segmente intracelulare ale *C& sunt foarte scurte, motiv pentru care

informatia nu poate " transmisa spre enzimele din interiorul *. 4eci acestui

comple) se ataseaza mai multe lanturi +C43 care intra in citosol si acolo facsinapsa cu enzime.

;u se stie foarte sigur ce se intampla cu receptorul *C& dupa ce a ")at molecula

#7C si epitopul. In momentul de fata, e)ista trei mari ipoteze functionale pentru

activarea * secundara ligarii *C&$

Ipoteza agregarii *C& 4upa ligarea epitopului si a moleculei #7C, acest

ansamblu dintre *C& si epitop#7C cade, aluneca intro adancitura creata in

membrana limfocitului *, iar prin aceasta agregare si alunecare in membrana

se declanseaza mecanismele de activare a *.

Ipoteza modi"carilor conformationale 4upa ligarea *C&, semnalul pleaca

prin *C& spre membrana, iar segmentul transmembranar din *C& transmite

aceasta modi"care structurii lipidice din membrana si de fapt structurile

lipidice sunt cele care transmit semnalul activator spre interiorul *.

Ipoteza segregarii receptoriale Acesta teorie spune ca dupa ligare, *C&

incepe sa se desfaca si aceasta desfacere este perceputa de membrana si

apoi de interiorul celulei, care incepe sa se activeze.

&eceptorii C4>JC4B

Receptorul CD! 0 d pe un lant si > d pe celalalt. ena pentru sinteza acestui

receptor se a'a pe cromozomul 12. Acest receptoru este de"nitoriu prezent pe *h,

motiv pentru care au fost numite * C4>E. In afara de * h, se mai gaseste pe un

numarr mic de *reg. Are capatul ;terminal la e)terior si Cterminal la interior.

!rezinta patru domenii de marimi diferite. !e domeniul cel mai e)tern dinspre

capatul ;terminal, C4> ")eaza molecula #7CII, prin domeniul constant al acesteia

+domeniul 2. 4omeniile de pe C4> sunt 41>, 41"ind situat spre capatul ;terminal.

C4> de pe suprafata *hformeaza legaturi cu molecula #7CII vida de pe suprafata

C!A. /egmentul intracelular al C4> este foarte lung si face legatura cu enzime din

familia protein tirozin inazelor +!*. :unctia receptorului C4> este de a recunoaste

doar molecule #7CII vide, iar semnalul pe care il transmite spre !* este un

semnal inhibitor. !* vor bloca cascadele enzimatice de activare ale *. C4>

e)ercita prin acest comportament un rol protector. 4eci C4> prote(eaza * de o

activare fara substrat antigenic.

3


36/53


Receptorul CD" JC4B, prin

domeniile monomorfe +constante

&eceptorii de activare metabolica

&eceptorul C42B


37/53


&eceptorii de adeziune

&eceptroul C42


38/53


Aceasta cooperare inseamna intotdeauna un schimb de informatii bidirectional. @

prima directie de cooperare, numita cooperarea anterograda, reprezinta totalitatea

informatiilor care sunt transmise dinspre C!A spre limfocitul * +*. /e numeste asa

deoarece aceasta este si directia pe care se prezinta epitopul.


39/53


!e langa cuplurile de adeziune, in aceasta etapa * recunosc si moleculele #7C de

pe membrana C!A. #ai e)act, se recunosc domeniile monomorfe sau constante ale

acestora. Aceste molecule recunoscute pot " lipsite de epitopi +vide sau incarcate

cu epitopi pentru care * nu are receptori. &eceptorii C4> recunosc molecule #7CII,

iar receptorii C4B molecule #7CI. ;iciodata un * nu are voie sa prezinte pe

membrana atat C4> cat si C4B.

Aceasta recunoastere se desfasoara pentru ca * sa determine daca molecula #7C

este proprie organismului +self.

!e scurt, cele doua roluri ale acestei etape sunt ca * sa recunoasca C!A pentru a

depista eventuale comple)e #7Cepitop si sa stabileasca daca moleculele #7C de

pe suprafata acestuia sunt self.

In urma acestei dea doua interactiuni, in * se declanseaza semnale inhibitoare

+moleculele #7C sunt self si nu e)ista epitopi in organism.


40/53


restransa. Astfel, dintro suprafata restransa de membrana va porni un stimul foarte

puternic.

&eceptorul *C& are un segment intracelular foarte scurt si nu poate transmite

semnalele spre interior. 4in acest motiv, are nevoie de un receptor asociat numit

C43, format din lanturi de aminoacizi +un lant K, un lant N, doua lanturi T si un lantS, care formeaza un manunchi in (urul *C&. Aceste lanturi de aminoacizi au domenii

bogate in tirozina, numite I*A#.


41/53


4A Acesta intotdeauna activeaza !C +protein inaza C Aceasta declanseaza

cascade de fosforilari pt ca in "nal se a(unge la activarea factorului de transcripitie

;:%. Acesta intra si el in nucleu, se ")eaza in genom pe reg promoter si

declanseaza dif sinteze proteice. @ parte vor " C, si alta parte sunt utilizate in

interiorul * pt activarea metabolica +enzime si alte proteine sintetiz vor " & pe

care * ii va e)pune pe mb.

Rezultat al cooperarii cogniti%e:

C4>JB E #7C ?F inhibitie

*C&C43 E #7Cepitop ?F activare partiala

C42B E %D+C4B0 ?F activare completa

igandul %D nu este prezent de la inceput pe membrana C!A. Acesta apare doar

cand C!A sa activat metabolic. 4ar, pentru ca C!A sa se " activat metabolic,

trebuie sa " fagocitat antigene si sa se " activat si prin receptorii *oll +*&. Acest

receptor %D transmite * ca nu numai prezinta epitopul potrivit, ci si ca are un

numar mare de asemenea epitopi. Astfel, are loc activarea completa a *.

Cooperare anterograda noncognitiva

Acelasi C!A sa activat metabolic si incepe sa secrete citoine +C. !rototipul de C

este I1. /e elibereaza molecule semnal de I1, iar acestea sunt ")ate pe

receptorii de I1 de pe *. I1 se descarca si %D se e)prima numai dupa activarea

C!A si %D.*oate aceste semnale sunt preluate si de enzimele ciclului celular. Acestea

se numesc inaze ciclindependente +C4.


42/53


& incepe sa actioneze ca o fosfataza, inclusiv asupra

domeniilor I*A# din C43 si in felul acesta se desface gruparea fosfat de pe tirozina

domeniilor I*A#, modalitate prin care incepe sa se intrerupa transmiterea de

informatie ulterioara.

In stadiile tardive ale activarii, * incepe sa e)puna pe membrana un receptor numit

C*A>. Acest receptor intra in competitie cu C42B pentru %D si are a"nitate mai

mare pentru acesta. In aceste conditii, C*A> ")eaza %D si blocheaza transmiterea

semnalului spre interiorul *.

imfocitele %

&eprezinta elementele esentiale in orice &I9, deoarece sintetizeaza si secreta

produsul "nal, anume anticorpul sau imunoglobulina, produs "nal ce nu distruge

antigenul, ci doar il neutralizeaza.

% naive au o durata de viata scurta +cateva saptamani, ma)im cateva luni, atunci

cand nu reusesc sa faca contact cu antigenul pe care il asteapta. % cu memorie au

o durata de viata lunga +de ordinul anilor. % care au avut macar un contact cu

antigenul pentru care au fost predestinate incep sa secrete factori antiapoptotici,

ceva ce un % naiv nu poate face.

/pre deosebire de *, care sunt celule intens recirculante, % sunt mai statice,

stationand in ma(oritatea timpului in organele limfoide secundare. % pot genera

>2


43/53


&I9 atat fata de antigene *dependente cat si fata de antigene *independente.

Acestea din urma se impart in doua categorii$

*ip I +*I1 sunt reprezentate de != din membranele bacteriilor ram+ si

de acizi nucleici

*ip II +*I2 sunt structuri polizaharidice din membranele bacteriilor ram+Emai ales

Ambele tipuri la un loc reprezinta apro)imativ G dintre antigenele naturale. !entru

aceste antigene *independente, % poate genera singur &I9, fara a(utorul unui *h.

Caracteristicile fenotipice ale %

Acestea sunt reprezentate de marerii de suprafata ai acestora, care sunt impartiti

in > categorii$

&eceptori de recunoastere a antigenelor

&eceptori cu rol accesor in activarea metabolica si de costimulare

&eceptori de adeziune intercelulara

Alte molecule de suprafata

&eceptorii de recunoastere antigenica ai %


44/53


Intotdeauna, un astfel de %C& +Ig4 sau Ig# se a'a pe membrana in forma

monomerica.

Receptorii Toll /unt prezenti pe membranele tuturor fagocitelor, mai e)act pe

toate leucocitele.

&eceptorii cu rol accesor in activarea metabolica a %

Activarea se face venind de la antigen. Acesti receptori participa la procesul de

activare, dar nu intervin daca nu apare semnalul prin %C&. si C422. !rimii doi sunt receptori pentru *,

care semnalizeaza activarea.

Receptorul &'(CD")* Apare pe membranele tuturor C!A care au fost activate.

!rezenta lui inseamna ca limfocitul % devine la un moment dat C!A. /e leaga de

CD+"de pe membrana *, "ind un receptor ce permite schimb de informatii.

Receptorul CD!) igandul sau speci"c de pe membrana * este CD!),. Acesta

din urma apare pe suprafata * doar cand acesta este activat prin antigen.

Receptorul CD!-


45/53


Receptorul CD++


46/53


pe membrana, printre receptori, unul pentru ID +ID&. % se vor opri in acele

organe limfoide care pot furniza ID. /ingurul dintre organele limfoide abilitat sa

secrete ID este splina, astfel incat % imature intra in splina si raman la acest

nivel. Cand au intrat in splina, % imature mai prezinta pe membrana receptorul

C41- si un receptor %C& de tip Ig#.

In splina incepe maturarea %, cu conditia ca acesta sa nu paraseasca splina pentru

o perioada de timp. 4aca % imatur paraseste splina, intra in apoptoza. 4rept

urmar, acesta dezvolta doua mecanisme de a ramane in splina +mecanisme de

autocontrol al homingului$

/ecretia de I:;K % imature secreta cantitati foarte mici de I:;K, care

inhiba citoscheletul +posibilitatea de diapedeza si capacitatea de aderare la

diferite structuri prin stimulare autocrina. In doze mari, I:;K are e)act efect

opus.

+receptor pentru lantul inhibitor din invariant chain al#7CII #7CIIIi. #olecula #7CII, cand este sintetizata in & ")eaza cu foarte mare a"nitate o

citoina care se cheama #I: +factorul inhibitor al migrarii, care este secretata de

splina. 4upa ce sa ")at aceasta proteina, spre interiorul % se trimit semnale

activatoare care au ca punct "nal activarea factorului de transcriptie ;:%. Acest

factor de transcriptie intra in genom si duce doua mesa(e esentiale$

Initiaza sinteza masiva de acizi nucleici si creste masa de A4;, iar cand sea(unge la o masa critica +dublarea cantitatii de A4;, % intra in mitoza

4ebuteaza sinteza de A&; pentru proteinele antiapoptotice

Activarea %

!oate " mediata prin receptorii %C& sau *&.

>6


47/53


Activarea prin receptorii %C&

Activarea de catre antigenele *dependente

Antigenele *dependente, opsonizate sau nu, se ")eaza pe receptorii %C&, iar

aceasta ")are transmite primele semnale spre interiorul %, semnale care sunttransmise de la lanturile grele spre Ig si Ig5. !rima structura care preia semnalul

activator este membrana %. Aceasta e)ecuta doua fenomene esentiale si

simultane$

/e activeaza plutele lipidice, iar aceste plute lipidice membranare aduc in

pro)imitate mai multi receptori %C& +ocupati cu antigene, comple)e C421

C4B1C41- si receptori C4>

*ransmite rapid semnale spre proteinele din citoschelet, iar aceste proteine

se activeaza si formeaza caveole +vezicule numite vezicule clatrinice, astfel

incat o mare parte dintre receptorii %C& ocupati cu antigene vor " endocitati.Aceasta endocitare este necesara deoarece % trebuie sa prepare epitopi

pentru a functiona ca C!A. !rin aceasta internalizare, antigenele intra in

fagolizozomi si incep sa "e prelucrate.

In paralel cu aceasta prelucrare, incepe semnalizarea propriuzisa prin %C& spre

interiorul citosolului. C4> recruteaza imediat doua inaze, /!* si /V. In

momentul in care cele doua inaze sau ")at pe C4>, acesta defosforileaza

inazele, care se activeaza. &ealizeaza acest lucru deoarece este atasat pe

domeniile I*A# si este informat de sosire antigenului. Cele doua inaze activate in

acest mod incep sa transfere resturi fosfat spre domeniile I*A# ale Ig si Ig5.

:osforilarea tirozinei din domeniile I*A# duce la recrutarea ulterioara a unui numarsi mai mare de inaze /!* si /V. Cand se a(unge la un numar su"cient de mare

de astfel de molecule, acestea pot declansa semnale spre interiorul %.

4e la inaza /!*, se a(unge la activarea ;:%, care intra in nucleu si se ")eaza pe

diverse regiuni promoter, incepand sinteza de A&;m pentru proteine de e)port si

enzime de activare metabolica a %.

!rin inaza /V, este adusa locala si activata o alta inaza, %;. Aceasta se

deplaseaza spre portiunea intracelulara a %C& si in acelasi timp incepe sa ataseze

proteine adaptor. !e acestea incep sa vina enzimele +!CK este prima sosita. !Cdeclanseaza cascada !I!2, din care rezulta I!3 si 4A. I!3 se ")eaza pe receptori

speci"ci de pe suprafata &


48/53


4A invariabil activeaza !C, care declanseaza o cascada de activari +fosforilari

succesive, iar pe aceasta cale se a(unge din nou la activarea ;:%. Acesta intra in

genom si induce sinteza de citoine si proteine antiapoptotice.

9na dintre proteinele adaptor se numeste &%2. 4e la aceasta se a(unge la

activarea in cascada a #A!inazelor. In "nal, dupa activari repetate, #A!inazelestimuleaza factorul de transcriptie A!1, iar prin acesta incepe sinteza de Ig si

proteine antiapoptotice.

9ltima cale este cea pornita de la opsonine, venita pe triada C41-C421C4B1.

Aceasta triada activeaza inaza /!*, care activeaza la randul ei I!3inaza, si de

aici se activeaza cascada #A!inazelor si implicit factorul de transcriptie A!1.

Stingerea acti%arii !rimul mecanism se desfasoara prin C4>. a un moment

dat, tarziu, la sfarsitul raspunsului imun, C4> +fosfataza incepe sa defosforileze

domeniile I*A# pe care se aplica, iar prin aceasta defosforilare se blocheaza

transmiterea in (os a informatiei.

Al doilea mecanism se desfasoara prin receptorul C422, care contine domeniile

inhibitoare +I*I# care blocheaza domeniile I*A#.

Activarea de catre antigenele *independente

Acestea sunt structuri zaharidice repetitive ale germenilor ramE, care se leaga si

ele pe %C&, cu o diferenta pentru aceste antigene nu este necesara endocitarea,

pentru ca % nu trebuie sa prepare epitopi, deoarece nu trebuie sa coopereze cu * h.

#ecanismele de activarea sunt indentice cu cele de la activarea de catre antigenele*dependente, doar ca antigenul nu mai trebuie endocitat.

Activare prin receptorii *&

/e face de catre antigene *independente. Acestea sunt polizaharide din

morfostructura germenilor +. /emnalul a(unge in interiorul %, unde acelasi

receptor prezinta un alt domeniu +segment intracelular numit *I&, segment

asemanator cu receptorul pentru I1. /emnalul a(unge pe *I& si va " rapid

transferat catre doua proteine adaptor, *&A# si *&I:, iar acestea vor atrage

enzimele cu valoare inazica din citosol. !entru receptorii *oll, acestea sunt enzime

care activeaza cascada #A!inazelor +mitogen activated protein. In "nal, se va

activa factorul de *ranscriptie Ap1. Acesta intra in nucleu +genom, se asaza pe

anumite regiuni promoter si astfel incep sa se citeasca gene pentru imunglobuline

+Ig. Astfel, dupa activarea % are loc sinteza de Ig.

% sunt impartite in doua grupe sau izotipuri$

>B


49/53


%1


50/53


*h in zonele *dependente ale organelor limfoide secundare +@/, adica in

paracorticala ganglionilor limfatici si stratul limfoid periarteriolar +!A/

periarteriolar lmhpoid sheath intern al splinei

% in zonele %dependente din organele limfoide secundare, adica in

corticala ganglionilor limfatici si !A/ e)terna din splina

Ideea de baza este ca are loc o migrarea directionata, in asa fel incat aceste celule

sa se intalneasca. In aceasta etapa au loc cooperari intre C!A non% si *hsi intre *h

si %. Indiferent intre cine are loc cooperarea, procesul are valenta interduala, adica

se produce cognitiv +prin legarea receptorilor membranari si noncognitiv +prin C,

iar celalalt aspect dual este reprezentat de o cooperare bidirectionala.

o Costimulare C!A e)pune C4B0 +%D, iar *he)pune C42Bo ;oncognitiva C!A elibereaza I1, care va " captata de catre

receptori speci"ci de pe membrana *h Cooperare retrograda *heliberea interleuine, care vor " captate de catre

receptori de I de pe membrana C!A non%, iar aceasta stimulare determinacresterea numarului de molecule #7CII ce prezinta epitopi si astfel ciclul se

reia

a sfarsitul etapei de cooperare , *hau o reactie dubla se activeaza metabolic

+activare intermediara, incat nu secreta cantitati ma)ime de I si se transforma in

limfoblasti *h. a sfarsitul acestei etape, *hparaseste zona de contact si migreaza

spre zonele %dependente, fara sa intre in acestea.

0


51/53



52/53


!roliferarea si maturarea *h

Cand parasesc timusul, toate th sunt mature dar naive si sunt sunt practic in

repaus +*hn. a primul lor contact cu un antigen, acestea intrun prim stadiu si

devin *hp+primitive. Acestea sunt *hactivate complet, dar la primul contact cu

antigenul. a acest stadiu, ele produc I2 si C42 +receptorul pentru I2. Astfel, I2 stimuleaza autocrin acest *hp, ")anduse pe C42. In acest stadiu, I2 actioneaza

ca un : +groQth factor factor de crestere puternic. 4upa activarea cu I2, * h

intra in stadiul de *h0, stadiu in care se sintetizeaza din genom I>J10 si I:;K. In

stadiul de *h0, poate trece in *h1+in prezenta I:;K si in absenta I> si Il10, care

participa la declansarea &IC, sau *h2 +in prezenta I> sau I10 si in absenta I:;K,

care participa la declansarea &I9.

Concluzia 4iferentierea *h0spre model de tip &IC J &I9 este dictata de C din

mediu, care vin de la C!A non% cu care * hcoopereaza.

*h1

Caracteristici$

!rincipalele celule cu care coopereaza sunt macrofagele, C4 si * c !articipa la generarear &IC

Complet activate, vor secreta I:;K si *;: I:;K are trei actiuni simultane$

o *ransforma *h0 in *h1o %locheaza transformarea *h0in *h2o /timuleaza sinteza de I12 in C4 si #:, iar I12 stimuleaza prin feed

bac productia de I:;K Activeaza complet macrofagele, care devin celule efectorii in &IC, si activeaza

*c, care sunt un alt tip de celule efectorii in &IC

*h2

Caracteristici$

Interactioneaza in principal cu %

C secretate la activarea completa sunt interleuinele >, , 6, 10 si 13 +I> si

I10 stimuleaza tranzitia *h0 in *h2si blocheaza transformarea acestora in*h1

/timuleaza &I9 prin 3 mecanisme concomitente mitozele %, productia de

Ig si fenomenul de comutare izotipica

Concluzie Cele care dicteaza transformarile *h in stadiile 1 sau 2 sunt C din

mediu, secretate de C!A, iar odata ce un * h0este anga(at spre unul din cele doua

pro"le, si celelalte *h0e)ecuta aceeasi transformare.

2


53/53


Date post:	28-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	corina-elena
View:	227 times
Download:	0 times

imuno tooooot

Documents