CAPITOLUL 1

COLEGIUL ECONOMIC ANGHEL RUGIN VASLUI

MPRUMUTUL OBLIGATAR- Surs extern de finanare a afacerii-

Profesor coordonator: Prof. BUHU ANDREEA Absolvent, COSTAN IONELA Clasa a XII a HIunie2013CUPRINSArgument...3

Capitolul 1 Noiuni introductive..........5

1.1 Surse de finanare.........................5

1.2 Creditul obligatar......................................................6

Capitolul 2 mprumutul obligatar surs de finanare a afacerii.........................82.1 Caracteristicile financiare ale mprumuturilor obligatare...............................8

2.2 Prile care intervin n mprumutul obligatar......................................12

2.3. Etapele emisiunii de obligaiuni.....................13

2.3.1 Oferta public de vnzare....................................................................14

2.3.2. Plasament privat.................................................................................15

2.4. Tipologia obligaiunilor.................................16

2.5. Amortizarea mprumuturilor obligatare.............................20

2.5.1. Amortizarea prin anuiti constante.............................21

2.5.2. Amortizarea prin serii egale..........................................21

2.5.3. Amortizarea n faz unic.............................................23

Capitolul 3 Emiterea unui credit obligatar la S.C. CONFSTAR S.A Baia Mare..24

3.1. Prezentarea general a firmei..................................................24

3.2. Emiterea creditului obligatar..................................................25

3.3. Amortizarea creditului obligatar emis...................................26

3.3.1. Amortizarea prin serii egale..........................................27

3.3.2. Amortizarea prin anuiti constante................................29

3.3.3. Amortizarea n faz unic...............................................30Concluzii ..............................................32Bibliografie...35ARGUMENTAm optat pentru analiza acestei teme avnd in vedere preconizrile analitilor c piata creditului obligatar va lua amploare in urmatorii ani. Acest lucru se datoreaza, in primul rand, apetitului autoritatilor locale care au inceput sa isi dea seama de beneficiile acestei metode de imprumut. Totodata, aceasta metoda s-a dovedit, de la reaparitia obligatiunilor municipale pe piata din Romania si pana in prezent, mai putin costisitoare in comparatie cu un credit bancar uzual.

Aceasta comparatie poate fi facuta, de principiu, doar daca consideram maturitati similare atat pentru creditul bancar cat si pentru obligatiuni si analizam costurile la doua municipalitati distincte cu indicatori economici, potential si capacitate de indatorare similare.

Imprumutul obligatar este structurat in functie de necesitatile si potentialul existent de dezvoltare al municipalitatii. Pe termen lung, se distribuie si minimizeaza efortul financiar al emitentului asigurandu-se echitatea in finantarea obiectivelor de investitii. Proiectele de finantat, conditiile locale sunt diferite, incadrarea in timp diferita si solutia unei structurari eficiente este diferita.

Apetitul investitorilor in obligatiuni este ridicat deoarece randamentul oferit de catre obligatiuni este net superior randamentului oferit de catre un depozit bancar, acest randament obtinandu-se la un risc relativ scazut in comparatie cu celelalte instrumente cotate la Bursa. In general lichiditatea este scazuta si din cauza faptului ca investitorii prefera sa pastreze aceste titluri.

Imprumutul prin emisiune de obligatiuni constituie o modalitate de cofinantare a proiectelor europene ale administratiilor locale romanesti.

Ca orice instrument financiar, i obligaiunile sunt expuse la o serie de riscuri (riscul de ar, riscul valutar, riscul de dobnd, riscul de pre etc.). Specific este ns riscul de dobnd. Deoarece obligaiunile n principiu sunt instrumente cu venit fix, riscul de dobnd n acest caz pentru emitent ar fi reprezentat de o scdere ulterioar a dobnzilor pe piaa financiar internaional, cel care s-a mprumutat la un nivel mai ridicat al dobnzilor putnd s se finaneze ulterior la dobnzi mai mici. Pentru obligaiunile emise cu o rat variabil de dobnd riscul pentru emitent este acel cretere a dobnzilor pe pia, fapt ce va duce la o scumpire a creditului. Analiznd comparativ, riscul valutar n finanarea internaional este dat de aprecierea monedei n care este denominat mprumutul n raport cu moneda naional a emitentului.

Obligaiunile rmn principalul canal de finanare, accesibil din pcate cu precdere rilor dezvoltate, chiar dac tot mai multe piee emergente devin atractive pentru investitori. Finanarea prin emisiune de obligaiuni constituie cea mai complex i mai eficient form de finanare internaional, asigurnd mobilizarea i circulaia unui volum important de resurse financiare.

CAPITOLUL 1

NOIUNI INTRODUCTIVEFinanarea reprezint procesul de asigurare a fondurilor bneti necesare desfurrii activitii ntreprinderii.

Finanarea prezint o importan deosebit pentru supravieuirea i dezvoltarea unei afaceri.

Sursele de finanare sunt adaptate la nevoile agentului economic i se regsesc n cadrul structurilor patrimoniale de pasiv sub denumirea de capitaluri.

Finaarea poate fi realizat prin surse proprii sau surse strine (externe, din afara ntreprinderii)

1.1. Surse de finanare

Instrumentele de finanare puse la dispoziia economiei n general i a ntreprinderilor n particular comport o gam complex

Sursele proprii de finanare sunt reprezentate de :

Autofinanarea

Aportul la capital

Amortizarea

Sursele strine de finaare au caracter rambursabil i sunt de regul purttoare de dobnzi, asigurnd finanarea temporar a ntreprinderii. Acestea mbrac de regul forma datoriilor.

Datoriile reprezint surse strine atrase de unitatea patrimonial pe o perioad mai mare sau mai mic de timp.

Sursele strine de finanare a afacerii sunt:

creditul bancar

mprumutul obligatar leasing-ul alte datorii pe termen scurt1.2. Creditul obligatarCreditul obligatar este un imprumut pe termen lung, destinatia principala a sumelor obtinute reprezentand-o investitiile pentru majorarea capitalului fix. Creditul obligatar se obine prin emisiunea de titluri de credit, n principal de obligaiuni.

Obligaiunea este un titlu de credit pe termen lung emis de ctre o societate pe aciuni, o instituie guvernamental sau municipal, a crei rambursare este, n mod obinuit, garantat prin bunuri patrimoniale sau ipoteci. In timp ce pentru emitent obligaiunile reprezint datorii care genereaz plti periodice sub form de dobnzi, pentru subscriitori ele reprezint drepturi de crean.

Obligaiunile semnific un mprumut acordat de o mas de creditori unui anumit debitor. Fiecare creditor primete un nscris care se numete certificat de obligaiune sau mai simplu obligaiune, care are nscris valoarea nominal, fiecare obligaiune reprezentnd o fraciune a datoriei contractate de ctre ntreprindere. Obligaiunile reprezint valori mobiliare, emise n diferite sume i pot fi transmise liber de la un deintor la altul, prin negociere pe piaa bursier sau extrabursier.

Emiteni ai obligaiunilor sunt n principal statul i colectivitile locale, care recurg la mprumuturi publice pentru finanarea lucrrilor publice, a construciilor i reconstruciilor edilitare costisitoare sau, pur i simplu, pentru acoperirea deficitelor bugetare.

Investitorii instituionali (fondurile i societile de investiii, casele de asigurri, cele de pensii etc.), precum i cei privai (persoane fizice) doresc s-i plaseze economisirile n cumprarea de obligaiuni ca urmare a siguranei superioare ce se asociaz acestui tip de plasament financiar. Obligaiunile au garania (Statului, a organismelor publice i a ntreprinderilor de renume) c vor fi remunerate cu dobnda specificat i c vor fi rambursate integral.

mprumutul obligatar se distinge de cel clasic printr-o serie de caracteristici:

emisiunea de obligaiuni reunete un numr mare de creditori, spre deosebire de mprumutul clasic, la care creditorul este unic (banc, intermediar financiar specializat);

recuperarea investiiei n cazul mprumutului obligatar se poate face nainte de scaden, la preul pieei, diferit de preul pltit iniial pentru achiziionarea obligaiunilor.

mprumutul obligatar are mai multe caracteristici care i definesc coninutul i scopul, pentru a putea fi gestionat n condiii ct mai bune. Astfel, se deosebesc parametri distinctivi i parametri de randament care caracterizeaz un mprumut obligatar.n prima categorie sunt cuprinse: numele emitentului, suma total a mprumutului, numrul de titluri, valoarea nominal, data subscrierii. n cea de-a doua categorie sunt incluse: preul de emisiune, valoarea de rambursare, rata dobnzii, modul de calcul al remuneraiei, condiii de amortizare sau de rscumprare.

Drepturile ce nsoesc obligaiunile sunt urmtoarele:

dreptul la o dobnd (cupon) - dobnda reprezint un ctig fix, determinat prin ponderarea valorii nominale a obligaiunii cu rata nominal a dobnzii;

dreptul de rambursare a mprumutului - la scaden, obligatarilor li se restituie suma mprumutat sau nainte de scaden, o valoare superioar celei nominale (diferena reprezint prima de rambursare) prin care se ncearc compensarea dobnzilor aferente perioadei rmas pn la scaden;

dreptul de participare la Adunarea General a Obligatarilor - care se ntrunete doar la cererea a cel puin un sfert din obligatari, posesori de obligaiuni nerambursate.

Spre deosebire de aciuni, obligaiunile i priveaz pe posesorii acestora de dreptul de a participa la deciziile din cadrul firmei (obligatarii nu au drept de vot). n schimb, obligatarii nu sunt afectai de riscurile firmei: chiar dac firma nregistreaz o situaie financiar nefavorabil, ea este obligat s achite n continuare dobnzile datorate deintorilor de obligaiuni.Tot n avantajul obligatarilor este i procedura de garantare a obligaiunilor cu anumite active. Obligatarii sunt astfel protejai de riscul neplii (dobnzilor i/sau mprumutului), deoarece se pot baza pe dreptul pe care l au asupra respectivului activ. Exist ns i obligaiuni negarantate. Emisiunea acestora se bazeaz numai pe ncrederea de care se bucur firma emitent.

Un alt avantaj al obligaiunilor, comparativ cu aciunile, l reprezint regimul fiscal mai avantajos: veniturile din dobnd sunt impozitate conform legislaiei romne n vigoare cu 1% din suma acestora, fa de veniturile din dividende care se impoziteaz cu 5%, pentru acionari persoane fizice i cu 10% pentru acionari persoane juridice.CAPITOLUL 2

MPRUMUTUL OBLIGATAR Surs de finanare a afacerii

2.1. Caracteristici financiare ale mprumuturilor obligatare

Un mprumut obligatar prezinta multiple caracteristici pentru a-i defini complet continutul si scopul, pentru a putea fi gestionat n conditii ct mai bune, precum si pentru a putea fi cunoscut apreciat si acceptat de aducatorii de capital. n afara unor parametri distinctivi, ca numele emitentului, suma totala a mprumutului, numarul de titluri, valoarea nominala si data subscrierii, exista si parametri de randament precum pretul de emisiune, valoarea de rambursare, rata dobnzii, modul de calcul al remuneratiei, conditii de amortizare sau de rascumparare.1) Suma mprumutului nu este limitata juridic, societatea comerciala stabilind-o n functie de nevoile de fonduri si de capacitatea de rambursare. 2) Durata mprumutului (durata de viata a obligatiunii) reprezinta intervalul de timp dintre momentul subscrierii si cel al rascumpararii.Pe parcursul duratei de viata a unei obligatiuni se disting trei momente importante: data de emisiune: data vnzarii obligatiunii; data platii: momentul la care emitentul plateste dobnda; data maturitatii (scadenta): odata cu restituirea mprumutului se stinge si obligatia debitorilor fata de creditori. Durata mprumutului se stabileste functie de nevoile de acoperit si de conditiile pietei. Astfel, se prefera mprumuturi pe termen lung atunci cnd rata dobnzii de pe piata este scazuta, respectiv mprumuturi pe termene mai reduse, atunci cnd rata dobnzii are valori ridicate.3) Rata dobnzii se stabileste de catre societatea comerciala mpreuna cu fiduciarul, n functie de randamentul cerut de investitori, de rata dobnzii pe piata financiara, de riscul estimat n activitatea societatii comerciale si dupa durata mprumutului. Dupa estimare, rata dobnzii se nscrie pe fata obligatiunii, servind drept baza de calcul pentru remuneratie. Nivelul dobnzii trebuie bine fundamentat pentru ca obligatiunile sa se vnda ntr-un termen rezonabil.4) Cuponul (dobnda) reprezinta suma varsata de emitent n favoarea detinatorului obligatiunii. Cuponul se plateste la date fixe, anual sau la perioade de timp mai mici de un an.5) Valoarea nominala (VN) (faciala) a obligatiunilor este cea nscrisa pe titlu si la care se calculeaza dobnda, anual sau semestrial, sub forma de cupoane.6) Pretul de emisiune (PE) (valoarea de subscriere) reprezinta suma platita efectiv de cel ce cumpara o obligatiune. Pentru societatea comerciala suma mprumutului obligatar este egala cu pretul de emisiune nmultit cu numarul obligatiunilor puse n vnzare. Pretul de emisiune include costul operatiunilor de emitere a titlurilor si de plasare a lor.Pretul de emisiune poate fi mai mare, egal sau mai mic dect valoarea nominala a obligatiunilor. Altfel spus, emisiunea de obligatiuni se poate face la valoarea nominala sau la alta valoare. Daca pretul de emisiune este egal cu valoarea nominala, este vorba despre o "emisiune la paritate". Daca emisiunea se realizeaza la un pret de emisiune inferior valorii nominale, este vorba de o emisiune cu discount (emisiune la scont). Daca emisiunea se realizeaza la un pret de emisiune superior valorii nominale, este vorba despre o emisiune cu prima (emisiune la prima)7) Pretul de rambursare (PR) sau valoarea de rambursare este suma pe care o plateste emitentul detinatorului de obligatiuni la scadenta mprumutului. Pretul de rambursare poate fi egal sau mai mare dect valoarea nominala a obligatiunilor: PR Rambursarea obligatiunilor la un pret mai mare dect valoarea lor nominala aduce un beneficiu detinatorului, care se numeste prima de rambursare.8) Pretul de piata poate fi determinat n doua modalitati: procentual si n marime absoluta.9) Cursul reprezinta raportul procentual ntre pretul de piata si valoarea nominala a acesteia.10) Valoarea reala este influentata de modul de rambursare a mprumutului, deoarece fluxurile determinate de rambursare stau la baza determinarii valorii reale.11) Dobnda reala reprezinta raportul procentual dintre masa dobnzii sau venitul real ncasat si pretul platit pentru cumpararea obligatiunilor. Aceasta dobnda exprima rentabilitatea investirii n obligatiuni.12) Dobnda curenta (potentiala) reprezinta dobnda calculata de investitor functie de pretul zilei, pret la care s-ar putea comercializa obligatiunea.13) Dobnda neta este dobnda reala ajustata cu coeficientul de impunere a veniturilor din dobnzi; reprezinta ceea ce ramne la dispozitia investitorului dupa achitarea impozitului pe venitul realizat.14) Dobnda acumulata apare n cazul n care tranzactiile de obligatiuni au loc la o data diferita de data scadenta a dobnzii.15) Modalitatile de rambursare a mprumutului obligatar sunt: rambursarea la scadenta, care presupune ca ntregul mprumut sa fie rambursat n ultima zi a duratei de viata; rambursarea prin rate anuale constante, care presupune rambursarea anuala a unei rate constante din mprumutul obligatar, dobnda calculndu-se la suma ramasa nerambursata; anuitatile sunt descrescatoare n timp; rambursare prin anuitati constante, care presupune rambursarea anuala a unei sume constante; rambursare prin cupon unic, care presupune ca dobnzile nu sunt varsate anual, ci capitalizate si platite odata cu rambursarea mprumutului la scadenta.16) Rata randamentului anual se calculeaza conform formulei:

unde:Rra = rata randamentului anual;Vn = valoarea nominala;Pe = pretul de emisiune;Pr = pretul de rambursare;Va = venitul anual;Nr.ani = numarul de ani pentru care se lanseaza mprumutul (durata de viata a mprumutului).17) Venitul anual reprezinta valoarea dobnzii anuale adusa subscriitorului de cuponul obligatiunii. Prin contractul de emisiune se pot stabili si alte termene pentru plata dobnzii care recompenseaza titlul obligatar.

Va = Vn dunde:d = rata dobnzii anuale stabilita prin contractul de emisiune.2.2. Prile care intervin n mprumutul obligatarn efectuarea unei emisiuni de obligatiuni pot interveni urmatoarele parti: fiduciarul, curtierul, banca si comisia valorilor mobiliare.1) Fiduciarul. Cnd o societate comerciala intentioneaza sa procedeze la emisiunea unui mprumut obligatar, mai nti ea semneaza n favoarea unui fiduciar un act prin care-l autorizeaza sa actioneze n numele viitorilor subscriitori de obligatiuni (creditori) n vederea apararii si respectarii drepturilor lor. Fiduciarul nlocuieste, deci, masa creditorilor n relatiile cu societatea emitenta, verifica ndeplinirea obligatiilor societatii de a pastra corespunzator bunurile n ipoteca, drept garantie a mprumutului, plata cu regularitate a cupoanelor, precum si amortizarea la timp a obligatiunilor.Prezenta fiduciarului asigura supravegherea societatii comerciale emitente, n numele creditorilor care, dispersati fiind n teritoriu, n-ar putea-o face ei nsisi. Pe de alta parte nsa, prezenta fiduciarului usureaza foarte mult sarcinile societatii emitente a obligatiunilor, scutind-o sa trateze cu fiecare creditor n parte, ceea ce ar fi prea costisitor.2) Curtierul. Vnzarea obligatiunilor emise se realizeaza prin intermediul unui curtier sau al mai multor curtieri n valori mobiliare, care cunosc bine piata financiara, fiind cei mai pregatiti pentru a gasi fonduri de mprumut, respectiv sa plaseze obligatiunile.Rolul curtierului se face simtit si pe parcursul duratei mprumutului obligatar. El este acela care poate cumpara obligatiunile oferite spre vnzare de diversi detinatori, urmnd sa le revnda altor cumparatori, actionnd astfel spre mentinerea stabilitatii cursului lor. 3) Banca. Toate operatiunile de trezorerie aferente mprumutului obligatar se efectueaza prin intermediul ghiseelor bancare: varsarea sumelor de cumparatorii obligatiunilor, plata periodica a cupoanelor, amortizarea la scadenta a obligatiunilor.Pe lnga operatiunile de trezorerie, proprii oricarui mprumut obligatar banca mai poate juca un rol important si pe linia operatiilor de consulting si de garantare a mprumutului.4) Comisia valorilor mobiliare. Comisia valorilor imobiliare este un organism jurisdictional care supravegheaza operatiunile cu valori mobiliare. Toate emisiunile de obligatiuni trebuie nregistrate la aceasta comisie; prin intermediul ei emitentul difuzeaza un prospect catre toti cei interesati sa achizitioneze obligatiuni, n care se detaliaza scopurile mprumutului, suma totala a acestuia, numarul si valoarea nominala a obligatiunilor, caracteristicile mprumutului, precum si situatia financiara a emitentului n momentul care precede mprumutul.2.3. Etapele emisiunii de obligatiuniPentru prezentarea emisiunii de obligaiuni pe piaa de capital din Romnia se poate face, de asemenea, distincia ntre piaa primar i piaa secundar. Dac piaa primar a obligaiunilor emise de societile comerciale este abia la nceput, piaa secundar a acestor titluri de valoare este practic inexistent. Cei mai dezavantajai sunt investitorii, care, n aceste condiii, nu au nici garania recuperrii sumelor investite nainte de scaden i nici obinerea unui ctig prin vnzarea pe pia a obligaiunilor la un pre mai mare dect cel de emisiune.

n aceast situaie, discuia se va concentra n principal pe prezentarea pieei primare a obligaiunilor.

Emisiunea de titluri de valoare (inclusiv obligaiuni) ale societilor comerciale presupune parcurgerea mai multor etape:

1. Pregtirea emisiunii:Societatea emitent trebuie s ndeplineasc anumite condiii: trebuie s aib cel puin un numr minim de ani de existen (2-3 ani), s prezinte ultimele bilanuri contabile aprobate de organele fiscale, s ofere garanie (direct - patrimoniul su, indirect - teri, bnci etc.).2. Lansarea titlurilor:

Societatea emitent are obligaia de a prezenta public o descriere juridic i financiar a societii, o descriere a titlurilor care urmeaz s fie emise i ultimul bilan contabil.

3. Plasarea titlurilor:Societatea intermediar ntre emitent i investitori (de obicei, bnci) se angajeaz prin contracte ferme s plaseze titlurile i s verse emitentului fondurile obinute.

Modalitile prin care o societate comercial sau un organ al administraiei publice plaseaz obligaiunile aferente unui mprumut sunt:

oferta public de vnzare;

plasamentul privat.

2.3.1 Oferta public de vnzareOferta public de vnzare reprezint acea ofert fcut de un emitent sau de un investitor pentru a vinde, cumpra, transforma, schimba sau transfera prin orice alt mod, valori mobiliare ori drepturi aferente acestora.

Se disting mai multe etape:

Pregtirea i planificarea ofertei, care presupune efectuarea de calcule de eficien, studii pentru stabilirea oportunitii ofertei, studii pentru stabilirea situaiei financiare a firmei. ntocmirea prospectului de emisiune, care conine informaii referitoare la emitent i la activitatea acestuia( domeniul de activitate al societii, conducerea, structura acionariatului, situaia financiar a emitentului etc.) i referitoare la oferta public( tipul titlurilor emise, valoarea nominal, numrul etc.).

Emitentul are posibilitatea de a apela la serviciile unui intermediar (o societate de valori mobiliare). Se disting dou modaliti de intermediere:

negocierea (n cazul emisiunilor de obligaiuni ale societilor comerciale);

licitaia (n cazul emisiunilor de obligaiuni ale administraiilor publice locale sau centrale).

- naintarea prospectului de emisiune Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) - CNVM verific dac informaiile prezentate respect forma standard prevzut de regulamente i dac sunt n concordan cu actele constitutive ale societii comerciale.

- Publicitatea - Publicul este informat prin mass-media de ofert: societatea emitent public prospectul de emisiune etc.

- Subscrierea - Se stabilesc toi investitorii care subscriu la emisiunea n curs.

- Alocarea de titluri subscriitorilor - Raportarea la CNVM a rezultatelor ofertei, n termen de 7 zile lucrtoare de la ncheierea ofertei

Oferta public de vnzare mbrac trei forme:

iniial, corespunztoare primelor valori mobiliare emise de o societate nchis, care devine astfel deschis;

primar, care se practic pe piaa primar i const n emiterea de noi titluri de valoare (obligaiuni) de ctre o societate;

secundar, care este practicat pe piaa secundar i se refer la plasarea de titluri de valoare (obligaiuni) emise anterior. 2.3.2.Plasamentul privat

Plasamentul privat este a doua modalitate de emisiune de obligaiuni i const n vnzarea ntregii emisiuni unui numr maxim de 35 investitori (rezideni sau nerezideni n Romnia).

Nu este necesar ntocmirea unui prospect ca n cazul ofertei publice, deoarece investitorii au acces la toate informaiile de care au nevoie de la emitent. Pot fi investitori bnci comerciale, societi i fonduri de investiii, societi de asigurri, fonduri de pensii, societi financiare, alte societi pe care CNVM le aprob.

Subscriitorii au obligaia de a nu revinde titlurile cumprate n termen de cel puin 12 luni din momentul achiziiei.

Rezultatele plasamentului privat trebuie aduse la cunotina CNVM n termen de 3 zile lucrtoare din momentul ncheierii plasamentului.2.4. Tipologia obligaiunilorIncertitudinea si riscurile pentru veniturile viitoare au determinat aparitia unei mari varietati a obligatiunilor, cu caracteristici diferite, tinznd spre reducerea, ct mai mult posibil, a riscurilor.Pentru nceput putem mparti obligatiunile n doua grupe mari: obligatiuni ordinare, cu dobnda constanta sau cu dobnda variabila, si obligatiuni convertibile. Obligatiunile pot fi grupate dupa mai multe criterii: dupa modul de identificare a detinatorului obligatiunii; dupa natura veniturilor pe care le genereaza; dupa forma sub care sunt emise; dupa natura dreptului pe care l confera; dupa gradul de garantare; dupa natura emitentului; dupa drepturile ce le sunt atasate. 1) Dupa modul de identificare a detinatorului, se disting trei tipuri de obligatiuni: la purtator, nominative si nmatriculate.a) Obligatiunile la purtator sunt titluri materializate, confectionate dupa norme stricte, avnd cupoane detasabile. Drepturile conferite de acestea revin posesorului lor. b) Obligatiunile nominative au nscrise numele posesorului lor n cazul n care sunt emise n forma materializata; n caz contrar, numele posesorului este nscris n cont. c) Obligatiunile nmatriculate, spre deosebire de cele la purtator, sunt nregistrate n evidenta fiduciarului pe numele detinatorului. Circulatia acestor titluri presupune renregistrarea lor pe numele noului detinator.2) Dupa natura veniturilor care le genereaza, distingem: obligatiuni cu dobnda si obligatiuni cu cupon zero si cu cupon unic.a) Obligatiuni cu dobnda, care sunt emise la valoarea nominala. Aceasta valoare se ramburseaza, de regula, la scadenta. Acest tip de obligatiuni asigura posesorului lor venituri sub forma de dobnda. b) Obligatiuni cu cupon zero (cu discount) si cu cupon unic. Obligatiunile cu cupon zero prezinta particularitatea de a nu oferi nici un fel de remuneratie periodica (cupon). Venitul unor asemenea obligatiuni se acorda o singura data, la scadenta, ca diferenta ntre pretul de rambursare si pretul de emisiune, ceea ce corespunde capitalizarii dobnzii pe ntreaga perioada de viata a mprumutului obligatar. Principiul este asemanator si pentru obligatiunile cu cupon unic: dobnzile sunt varsate de emitent numai la scadenta finala a mprumutului.3) Din punctul de vedere al formei sub care sunt emise, exista obligatiuni materializate si nematerializate.a) Obligatiunile materializate sunt emise pe suport hrtie. b) Obligatiunile nematerializate sunt emise pe suport magnetic, prin nscriere n cont. Nu au suport fizic; ele exista doar n documentele contabile ale emitentului, posesorul primind doar confirmarea scrisa ce atesta posesia documentului, respectiv a contractului de mprumut. 4) Dupa natura dreptului pe care l confera, obligatiunile pot fi grupate n trei categorii: obligatiuni ordinare, obligatiuni de rambursare si obligatiuni cu loturi.a) Obligatiuni ordinare dau dreptul la restituirea mprumutului si a dobnzii. b) Obligatiuni de rambursare (cu prima de emisiune), care atesta dreptul detinatorului lor de a ncasa la scadenta o suma egala cu valoarea nominala (care este mai mare dect pretul de cumparare); diferenta reprezinta prima. c) Obligatiuni cu loturi, a caror rambursare se face la o valoare mai mare dect cea nominala, la scadenta sau nainte de aceasta. 5) Dupa gradul de protectie a investitorilor contra riscului neplatii, obligatiunile pot fi garantate sau negarantate.a) Obligatiunile negarantate se caracterizeaza prin faptul ca societatea comerciala emitenta nu le garanteaza cu nici un fel de bun sau ipoteca, investitorii se bazeaza pe solvabilitatea generala si bonitatea societatii si nicidecum pe posibilitatea recuperarii capitalului pe seama lichidarii bunurilor gajate de catre emitent. b) Obligatiunile garantate cu anumite active se caracterizeaza prin faptul ca investitorii se pot baza pe dreptul asupra acestor bunuri n cazul neplatii dobnzii si/sau mprumutului. 6) Din punctul de vedere al naturii emitentului, exista obligatiuni emise de catre agentii economici si obligatiuni emise de catre stat si unitatile administrativ-teritoriale.a) Obligatiuni emise de catre agenti economici. Obligatiunile sunt emise fie individual, de catre societati comerciale puternice, fie grupat, de catre asociatii de mai multi agenti economici care garanteaza solidar mprumutul sau prin intermediul unor institutii de plasament colectiv care repartizeaza fondurile sub forma de credite ntreprinderilor care au apelat la emisiunea de obligatiuni. b) Obligatiuni emise de catre stat si unitati administrative ale statului. Obligatiunile de stat sunt emise de Trezorerie, au o scadenta ntre 10 si 30 de ani si sunt purtatoare de dobnda. Aceste obligatiuni sunt emise cu scopul obtinerii de finantare pentru obiective majore de interes public.7) Din punctul de vedere al drepturilor atasate, se disting mai multe tipuri de obligatiuni.a) Obligatiuni simple sau clasice, se caracterizeaza prin numar, durata, rata dobnzii, valoare nominala, pretul de emisiune si conditiile de amortizare. Dobnda se plateste anual pe baza unui cupon care se detaseaza de la obligatiune. b) Obligatiuni rascumparabile. Emisiunile de obligatiuni ale societatilor comerciale pot avea si o clauza de rascumparare la care societatea emitenta poate recurge oricnd. Pretul de rascumparare este fixat deasupra valorii nominale a obligatiunii, diferenta constituindu-se ntr-o prima acordata detinatorilor de obligatiuni. Cu ct este mai aproape termenul de scadenta, cu att mai mica este prima.c) Obligatiuni cu fond de amortizare. n vederea suportarii efortului financiar ocazionat de scadentele mprumutului, societatea emitenta de obligatiuni creeaza treptat un fond de amortizare, varsnd periodic fiduciarului sume ce vor fi nscrise pe numele societatii..

d) Obligatiuni cu fond de rascumparare. Acest tip de obligatiuni este asemanator obligatiunilor cu fond de amortizare; diferenta consta n faptul ca prin fondul de rascumparare se amortizeaza o parte mai mica din volumul emisiunii dect prin fondul de amortizare, deoarece clauza de fond de rascumparare are mai putine dispozitii obligatorii.e) Obligatiuni convertibile n actiuni. Dreptul special conferit detinatorilor consta n posibilitatea de a le putea schimba contra actiunilor societatilor emitente. Sunt obligatiuni f) Obligatiuni rambursabile n actiuni ( ORA). Asa dupa cum ne indica numele lor, aceste titluri sunt, n mod obligatoriu, rambursate n actiuni. g) Obligatiuni cu venit variabil se mai numesc si obligatiuni indexate. Aceste obligatiuni permit subscriitorilor de a se apara contra efectelor cresterii preturilor prin mentinerea puterii de cumparare a obligatiunilor, ntruct se prevede ca valoarea lor si uneori dobnda si prima de rambursare vor varia n functie de un indice monetar sau nemonetar si n limitele unui plafon. h) Obligatiunile participative reprezinta o varianta a obligatiunilor indexate, o mbinare ntre actiuni si obligatiuni clasice. i) Obligatiuni cu rata variabila a dobnzii. Acest tip de obligatiune reduce riscul de rata pentru detinatorii si pentru emitentii de titluri de mprumut pe termen lung deoarece dobnda la acest tip de obligatiuni se modifica concomitent cu fluctuatia ratei generale a dobnzii. Astfel, marimea cuponului se ajusteaza odata cu modificarile de pe piata monetara. Cnd rata dobnzii creste, dobnda (cuponul) platita se modifica (creste) corespunzator; cnd scade rata dobnzii, scade si dobnda.j) Obligatiuni cu bon de subscriere. Acestea sunt obligatiuni cu dobnda fixa (obligatiuni clasice), nsotite de un bon de subscriere. Bonul de subscriere este un instrument financiar ce da dreptul detinatorului sau sa cumpere actiuni la un pret si un moment predeterminate si ntr-o anumita proportie. k) Obligatiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit - OSCAR. Aceste obligatiuni asigura posesorului lor posibilitatea de a opta pentru a primi fie un cupon n numerar, fie obligatiuni identice cu cele initiale. Posibilitatea reinvestirii este privita ca o favoare sau o rasplata pentru vechii obligatari, care vad n societatea respectiva un foarte bun plasament.l) Obligatiunile asimilabile sunt emise de stat sau organisme guvernamentale si se caracterizeaza prin faptul ca n termenul legal al mprumutului se pot emite alte obligatiuni, cu aceleasi caracteristici ca si cele precedente. Noile obligatiuni sunt asimilate cu primele, numai ca termenul de scadenta este prelungit.m) Obligatiuni cu scadenta prorogabila/ncasabile anticipat - Obligatiunile cu scadenta prorogabila sunt titluri emise pe termen scurt (5 ani, de regula) care pot fi schimbate cu un volum echivalent de titluri pe termen lung (10 ani) la acelasi nivel al dobnzii sau usor mai mare.2.5. Amortizarea mprumuturilor obligatare

Amortizarea obligatiunilor este operatiunea de rambursare a mprumutului obligatar n conformitate cu scadentele nscrise n contract. Aceasta operatiune se poate realiza n trei feluri: prin anuitati constante; prin serii egale; prin amortizare unica la sfrsitul duratei mprumutului.2.5.1. Amortizarea prin anuiti constanten cazul amortizarii prin anuitati constante societatea comerciala varsa n flecare an o suma constanta, reprezentnd amortismente plus dobnzi, n vederea stingerii treptate a datoriei. Prin urmare, n totalul varsamintelor anuale partea reprezentnd capitalul rambursat creste n fiecare an, iar partea reprezentnd dobnda scade.Anuitatea se determina conform formulei:

Notam: A= anuitati, adica amortismentul anual plus dobnda;K= capitalul sau suma mprumutului obligatar;D= rata dobnzii mprumutului (dobnda nominala);t= durata n ani a mprumutului obligatar.Amortizarea sau rambursarea prin anuitati constante se poate face la valoarea nominala (PR = VN) sau la prima de rambursare (PR > VN).2.5..2. Amortizarea prin serii egaleAmortizarea prin serii egale presupune rambursarea unui numar egal de obligatiuni n fiecare an. De asta-data capitalul rambursat este egal n fiecare an, iar suma dobnzii scade de la un an la altul, anuitatile fiind variabile. Prin urmare, cheltuielile financiare sunt mai mari la nceputul anilor de rambursare si descresc treptat catre sfrsitul duratei mprumutului. Rambursarea anuala se poate face n doua moduri:- la valoarea nominala: ;- la pret de rambursare: . Suma anuala a dobnzii (D) se calculeaza totdeauna asupra capitalului nerambursat.

unde:n = numarul de obligatiuni ramase de rambursat;Nr = numarul de obligatiuni rambursate anual;Kr = mprumutul ramas nerambursat. Anuitatile:- la valoarea nominala: ;- la pret de rambursare: .Rambursarea se face prin tragerea la sorti a obligatiunilor. n scopul respectarii egalitatii dintre detinatorii de titluri sunt concepute sisteme de repartitie proportionala a obligatiunilor trase la sorti .2.5.3. Amortizarea n faz unicAmortizarea unica, la capatul duratei mprumutului, se realizeaza n conditiile platii anuale a dobnzilor. La sfrsitul fiecarui an se platesc dobnzi asupra volumului total al mprumutului.

Caracteristici:- ntregul mprumut se ramburseaza la sfrsitul duratei de viata prevazut n contractul de emisiune;- pna n ultimul an anuitatea este egala cu valoarea dobnzii perioadei;- n ultimul an anuitatea este egala cu suma dobnzii perioadei si valoarea mprumutului amortizat.Rambursarea finala se poate face n doua moduri:- la valoarea nominala: ;- la pret de rambursare: Amortizarea, prin anuitati, constante si prin serii egale se poate realiza, cel putin partial, prin rascumparari la bursa, daca cursul este avantajos comparativ cu valoarea de rambursat sau daca exista n contract clauze de rascumparare cu anticipatie. Altfel, amortizarea are loc la valoarea de rambursare, prin trageri la sorti.n toate cazurile rascumpararea nainte de scadenta a obligatiunilor din initiativa societatii comerciale are loc cnd aceasta poate obtine fonduri mai ieftine din alte surse.CAPITOLUL 3

EMITEREA UNUI CREDIT OBLIGATAR LA

S.C. "CONFSTAR" S.A. BAIA MARE3.1. Prezentarea general a societiiSocietatea Comerciala "CONFSTAR" S.A. cu sediul n Baia Mare, b-dul Republicii nr. 2 a luat fiinta n 19.01.1976. S.C. "CONFSTAR" a fost construita n anul 1975 ca un atelier, apoi ca sectie a ntreprinderii de confectii Mondiala Satu Mare. n prezent firma colaboreaza cu firma Habitex International din Belgia, o firma cu renume n domeniul confectiilor textile si care asigura acoperirea integrala a capacitatii de productie.S.C. "CONFSTAR" S.A. lucreaza n sistem lohn, adica firma Habitex International asigura materiile prime si materialele necesare confectionarii produselor de mbracaminte prevazute n contractul 67 ncheiat n 08.05.1996 si rennoit n anul 2000. n acelasi timp asigura documentatia tehnica si asistenta tehnica necesara.Productia n sistem lohn are avantajul ca scuteste unitatea de problemele legate de aprovizionare si desfacere, toata productia avnd baza materiala necesara asigurata si o piata de desfacere. S.C. "CONFSTAR" S.A. Baia Mare s-a constituit prin preluarea partiala a patrimoniului fostei ntreprinderi de Confectii, ca urmare a Hotarrii Guvernului numarul 1224 din 23 noiembrie 1990.Societatea are personalitate juridica, fiind nregistrata la Camera de Comert si Industrie Maramures sub numarul J24/39/1991 si avnd codul fiscal R2206040.Fiind unitate cu personalitate juridica, depune bilant si are cont deschis la B.C.R., Sucursala Baia Mare, numarul 30.24.04.03 si cont n valuta. Obiectul principal de activitate al S.C. "CONFSTAR" S.A. l constituie producerea si comercializarea de confectii textile pentru femei, barbati si copii, ntr-o structura variata: compleuri, impermeabile, jachete, fuste, pantaloni, sacouri, etc.3.2. Emiterea creditului obligatarPlanul de dezvoltare pe anul 2010 presupune realizarea unui volum de investitii n valoare de 200.000 EURO. Aceasta suma se poate obtine fie prin contractarea unui credit bancar, fie prin emisiunea de obligatiuni sau prin recurgerea la un mprumut obligatar. Daca se ia n considerare faptul ca dobnda la obligatiunile emise de firme sau de primarii este de 10-11%, mult mai mica dect dobnda perceputa de banci la creditele bancare (20%), si ca finantarea prin obligatiuni creeaza avantaje mai mari dect emiterea de actiuni n acest scop, atunci se propune obtinerea surselor de finantare necesare dezvoltarii ntreprinderii prin intermediul unui credit obligatar.S.C. "CONFSTAR" S.A. ndeplineste toate conditiile necesare emisiunii unui credit obligatar. Adica este o societate de capitaluri, are mai mult de doi ani de existenta, are varsat n totalitate capitalul sau.Contul de profit si pierdere al societatii pe ultimii ani prezinta o evolutie crescatoare a principalilor indicatori de rezultate. Acest fapt se poate observa n anexa nr.1.n virtutea explicatiilor de mai sus S.C. "CONFSTAR" S.A. va emite un credit obligatar cu urmatoarele caracteristici:- Suma mprumutului obligatar:K = 7.300.000.000 lei (200.000 EURO 36.500 lei / EURO);- Valoarea nominala a unei obligatiuni:VN = 100.000 lei;- Numarul de obligatiuni emise:N = 73.000 obligatiuni;- Durata mprumutului obligatar:t = 5 ani; - Rata dobnzii mprumutului:D = 12 %;- Pretul de emisiune al obligatiunilor este egal cu valoarea nominala a obligatiunilor:PE = VN;- Pentru a face mai atractiv creditul obligatar, obligatiunile se emit cu prima de rambursare ( PR > VN). Pretul de rambursare al obligatiunilor este:PR = 100.500 lei,atunci prima de rambursare va fi:

Pr = 100.500 - 100.000 = 500 lei.3.3 Amortizarea creditului obligatar emisSe va analiza amortizarea creditului obligatar prin cele trei metode cunoscute si se va alege metoda cea mai buna din punct de vedere financiar.

Notam: A= anuitati, adica amortismentul anual plus dobnda;a= amortismentul anual;K= capitalul sau suma mprumutului obligatar;Kr= mprumutul nerambursat;N= numarul de obligatiuni emise;Nr= numarul de obligatiuni rambursate anual;VN= valoarea nominala a obligatiunilor emise;PE= pretul de emisiune al obligatiunilor;PR= pretul de rambursare al obligatiunilor;Pr= prima de rambursare pentru o obligatiune (PR - VN);D= rata dobnzii mprumutului (dobnda nominala);D= suma anuala a dobnzii;t= durata n ani a mprumutului obligatar.3.3.1. Amortizarea prin serii egale a creditului obligatar Amortizarea prin serii egale presupune rambursarea unui numar egal de obligatiuni n fiecare an.Numarul de obligatiuni ce se va rambursa n fiecare an este: obligatiuni.Amortismentul anual va fi:

lei.Prim de rambursare ce se va plati n fiecare an va fi:

lei.Anul 1:- Suma dobnzii aferenta anului 1 este: lei;- Anuitatea pentru anul 1 va fi: lei....Anul 5:- mprumutul nerambursat aferent anului 5 va fi:lei.- Suma dobnzii aferenta anului 5 va fi: lei;- Anuitatea pentru anul 5 va fi: lei.Valoarea totala a dobnzii platita pentru creditul obligatar este:D = 2.628.000.000 lei.Valoarea primelor de rambursare platite pentru creditul obligatar este:

Pr = 36.500.000 lei.Tabloul de amortizare al creditului obligatar prin serii egale este prezentat mai jos:

3.3.2. Amortizarea prin anuiti constante a creditului obligatar emis Anuitatea (A) se calculeaza cu ajutorul formulei:,atunci lei.; lei.Anul 1:- Suma dobnzii aferenta anului 1 este:

lei;- Fractiunea de capital (a1) cuprinsa n anuitate este de:

lei;- Numarul obligatiunilor rambursate este:

obligatiuni;- Prima de rambursare platita n anul 1 va fi:

lei..Anul 5:

lei;

lei;

lei;

obligatiuni;

lei.Valoarea totala a dobnzii platita pentru creditul obligatar este:

D = 2.825.455.215 lei.Valoarea primelor de rambursare platite pentru creditul obligatar este:

Pr = 36.500.000 lei.Tabloul de amortizare al creditului obligatar prin anuitati constante este prezentat n urmtorul tabel:

3.3.3 Amortizarea n faz unic a creditului obligatar emis- ntregul mprumut se ramburseaza la sfrsitul duratei de viata prevazut n contractul de emisiune;- Pna n ultimul an anuitatea este egala cu valoarea dobnzii perioadei:D1 = D2 = D3 = D4 = D5 =lei.- n ultimul an anuitatea este egala cu suma dobnzii perioadei si valoarea mprumutului amortizat:

lei.Valoarea totala a dobnzii platita pentru creditul obligatar este:

D = 4.380.000.000 lei.Valoarea primelor de rambursare platite pentru creditul obligatar este:

Pr = 36.500.000 lei.Tabloul de amortizare al creditului obligatar n faza unica este prezentat n tabelul urmtor:

CONCLUZIIAsigurarea la timp a resurselor pentru acoperirea financiara a investitiilor este o conditie esentiala pentru functionarea eficienta a ntreprinderilor, mai ales daca acestea si desfasoara activitatea ntr-un mediu concurential acerb. Investitiile presupun o imobilizare nsemnata de capital, ceea ce impune necesitatea procurarii sau asigurarii acestora astfel nct sa se evite aparitia unor investitii ncepute si neterminate din lipsa de resurse.Obligatiunile sunt adesea preferate de investitori n defavoarea la celelalte valori mobiliare deoarece confera o serie de avantaje detinatorilor lor:A. Sub aspectul efectelor generate:Din punctul de vedere al societatii emitente, mprumutul obligatar nu afecteaza structura actionariatului si nici nu confera detinatorului lor nici un drept n luarea deciziilor.Din punctul de vedere al obligatarilor (posesorilor de obligatiuni), obligatiunile asigura dobnzi constante, platite de catre emitent pe toata durata de viata a obligatiunii, indiferent de situatia sa financiara, spre deosebire de dividendele asigurate de actiuni, care depind direct proportional de cstigurile emitentului.B. Sub aspectul regimului fiscal:Din punctul de vedere al obligatarilor: n Ordonanta Guvernului nr. 73/27 august 1999 privind impozitele pe venituri, n articolul 36 se mentioneaza ca veniturile sub forma de dividende distribuite se impoziteaza cu o cota de 5% din suma acestora. De asemenea, se precizeaza ca veniturile sub forma de dobnzi ("venituri obtinute din titluri de creanta de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor mprumutati", aici incluzndu-se deci si veniturile din dobnzile aferente obligatiunilor societatilor comerciale) se impun cu o cota de 1%.Din punctul de vedere al societatii emitente, obligatiunile sunt mai avantajoase dect actiunile n ceea ce priveste incidenta fiscala a acestora, n sensul ca dobnzile platite micsoreaza baza impozabila, ceea ce nu se ntmpla n cazul dividendelor.C. Sub aspectul riscurilor asumate de mprumutatorii obligatari: Posesorii de obligatiuni sunt supusi unui grad de risc mai redus dect posesorii de actiuni. Veniturile acestora din urma pot fi influentate de evolutia nefavorabila a afacerilor emitentilor, ducnd la reducerea sau chiar neplata dividendelor, n timp ce obligatiunile asigura un venit fix sub forma de dobnzi.n cazul lichidarii firmei emitente exista riscul pierderii fondurilor investite. Obligatarii nu sunt nsa afectati n aceeasi masura ca asociatii, avnd dreptul la rambursarea mprumutului la valoarea nominala. Actionarii primesc doar diferenta ramasa dupa plata tuturor creantelor care ndeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi onorate.D. Sub aspectul garantiilor oferite:Obligatiunile sunt uneori garantate fie de catre stat sau colectivitati publice, fie de catre emitent (prin ipoteci asupra imobilelor, gajuri asupra fondului de comert, garantii formate de alte societati n favoarea celei emitente etc.)Posibilitatea asigurarii surselor de finantare de catre S.C. "CONFSTAR" S.A. prin recurgerea la un mprumut obligatar este o noutate att pentru firma ct si pe plan local.Metodele de amortizare analizate presupun o anumita valoare a dobnzii si a primei de rambursare aferente fiecareia. Prima de rambursare este aceeasi indiferent de metoda de amortizare aleasa, doar dobnzile totale difera de la o metoda la alta. O comparatie a dobnzilor totale n functie de metoda de amortizare a creditului obligatar este prezentata n tabelul urmtor:

Din cele prezentate mai sus rezulta ca dobnzile totale (costul) cele mai ridicate ale mprumutului obligatar se obtin atunci cnd se utilizeaza metoda de amortizare n faza unica. Aceasta se datoreaza faptului ca dobnda se calculeaza de fiecare data la suma totala a capitalului mprumutat. n momentul rambursarii, exista un inconvenient, acela de a afecta trezoreria cu ntreaga suma mprumutata ce trebuie rambursata dintr-o data. Trebuie retinut nsa ca ntreprinderea poate capitalizeaza de 5 ori (n cei 5 ani) acumularea bruta anuala realizata din exploatarea investitiei, ceea ce este de natura sa reduca din dezavantajul costului ridicat.Amortizarile prin serii egale si prin anuitati constante implica valori ale dobnzilor totale mai mici dect amortizarea n faza unica deoarece societatea va plati in fiecare an dobnzi proportional mai mici n functie de mprumutul ramas nerambursat.Costul cel mai mic al procurarii mprumutului obligatar se obtine n cazul amortizarii acestuia prin serii egale. Iar lund n considerare evolutia economica stabila a S.C. "CONFSTAR" S.A. se propune amortizarea creditului obligatar prin serii egale.BIBLIOGRAFIE

1. Brezeanu, P. - Gestiunea financiara a ntreprinderii. Editura Covallioti, Bucuresti, 2002.2. Cristea, H., stefanescu, N. - Finantele ntreprinderii. Editura CECCAR, Bucuresti, 2003.3. Cucosel, C. - Finantele ntreprinderii. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004.4. Ilie, V. - Gestiunea financiara a ntreprinderii. Editura Meteora Press, Bucuresti, 2002.6. Nistor, I. - Finantele ntreprinderii. Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002.7. Stancu, I. - Finante , editia a treia. Editura Economica, Bucuresti, 2003.8. www.finantare.roPAGE 4