Impactul Crizei Economice Globale Asupra Economiilor Dezvoltate Din Cadrul u.e.

8/3/2019 Impactul Crizei Economice Globale Asupra Economiilor Dezvoltate Din Cadrul u.e.

1/26

Impactul crizei economiceglobale asupra economiilordezvoltate din cadrul U.E.

Sudiu de caz:Analiza comparativa aeconomiei Irlandei si Regatului Unit

[Pick the date]


2/26

IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE

GLOBALE ASUPRA ECONOMIILOR

DEZVOLTATE DIN CADRUL U.E.

STUDIU DE CAZ:ANALIZA COMPARATIVA A

ECONOMIEI IRLANDEI SI REGATULUI UNIT

2


3/26

Introducere

Acest proiect urmareste prezentarea impactului crizei economice globaleasupra economiilor dezvoltate din zona euro,o criza ce isi face simtita prezenta,la3 ani de la nasterea ei; pentru a se intelege cum a fost afectata piata financiar-bancara,mai ales ca situatia economica continua sa fie extrem de incerta.

Astfel,drept studiu de caz , vom lua modele economice ale Irlandei si

Marii Britanii, ambele representative zonei euro si ambele mari puteri industriale

ale lumii.

Analiza: Impactul social al crizei economice in UE

Uniunea Europeana invata din lectia actualei crize economico-financiare,pentru a-i evita recurenta in viitor. Unul din cele mai dramatice efecte, celsocial, se va resimti si dupa reluarea cresterii PIB. Parlamentul Europeanisi propune sa comensureze eficienta masurilor luate de statele membrepentru contracararea efectelor crizei. dr. Radu Seban

Daca somajul global va reveni abia din anul 2013 la nivelul anterior crizei,conform estimarilor Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.), atunci esteevidenta defazarea in timp a impactului social al crizei fata de evolutia PIB. Inlume, anul 2010 inregistreaza 212 milioane someri, cu 34 de milioane mai multdecat in 2009. Desi O.I.M. a salvat 11 milioane locuri de munca in anul 2008,masurile sunt inca insuficiente pentru a contracara impactul crizei.

Criza acuta cu dureri sociale

Criza, care criza? Mai degraba o criza de nervi decat una economica aceastase dorea garantia imunitatii Romaniei sociale in fata recesiunii ce ameninta

Europa spre finele anului 2008. S-a dovedit falsa! Durerile sociale au sosit,ramane de vazut cine si cum va putea sa le aline. Unii economisti argumentau cuun an in urma ca dependenta redusa a Romaniei de comertul exterior o va punela adapost de uraganul recesiunii. Fals!

Exista si crize de nervi, dar ele nu o suplinesc pe cea economica. In contextuldepresiunii economice globale, depresiile psihice s-au finalizat chiar cu

3


4/26

sinucideri, ca in cazul Rene Thierry Magon de la Villehuchet, in decembrie2008, ravasit de escrocheriile bancherului Bernard Madoff.

Demna de un studiu mult mai vast, tema impactului social al crizei in U.E. se aflain gestiunea noului comisar european pentru afaceri sociale, Lszl Andor, a

Parlamentului European si a statelor membre. Aici schitam doar catevaconstatari, mai ales conexe specificului primei crize economice derulate subspectrul globalizarii, focalizandu-ne in partea a doua, pe impactul recesiuniieconomice asupra pensiilor din U.E.

Pe palierul social, criza se dovedeste, deocamdata, mai putin acuta decat seanticipase, dar in acelasi timp intarziata in raport cu palierul sau economic.Efectele sociale cele mai grele, cu pericolul cronicizarii, se vor face simtite abiade acum inainte. In plus, pericolul dublei crize in U.E. inca nu a disparut, cuGermania si Franta incetinindu-si cresterea economica in trimestul IV 2009.Impactul social al crizei difera de la tara la tara, cele mai putin performante din

zona euro fiind grupate sub acronimul PIIGS:

Sursa: http://www1.stratfor.com si Previziunile Comisiei Europene si ale statelor

membre din octombrie 2009

Alte date Eurostat privind bugetele sociale, raporturile de munca, asistentasociala, coeziunea, solidaritatea si, pe total, ceea ce se cumuleaza sub titlulgeneric Europa sociala, ar avea o mare putere revelatoare pentru temanoastra, insa le lasam in seama sociologilor.

Vom zabovi, totusi, asupra unor statistici in partea a doua, abordand un singursector afectat de criza: pensiile.

Pana acolo, vom mai surprinde cateva segmente de edificii sociale afectate de

cutremurul crizei economice globale.

Rolul statului pe scena economico-sociala sporeste. Pe masura ce statulintervine in economie, uneori salvand de la faliment banci sau firme pentruprotectia cetatenilor, alteori pentru a pompa lichiditati pe piata spre sustinereaactivitatii economice si crearea de locuri de munca, spectrul politic stanga dreapta se reconfigureaza, iar keynesismul castiga teren. Pe de o parte, dreaptapropune si aplica masuri de protectie sociala, iar pe de alta parte, guverne de

4
http://www1.stratfor.com/http://www1.stratfor.com/


5/26

stanga, sub povara deficitelor, sunt fortate la masuri de austeritate care scotmasele in strada, cum este cazul Greciei. Ce poate face Grecia, ca sa devinamai competitiva si sa-si poata plati datoriile? Instrumentul devalorizarii monedeinu-l mai detine, nici pe cel al inflatiei. Ramane singura, dureroasa masura adiminuarii costului fortei de munca, adica a valorii salariilor.

Nevoia de reechilibrare a bugetelor de stat priveaza guvernele de parghiileobisnuite, lasandu-le la indemana un singur instrument, cu geometrie variabila: ocombinatie intre diminuarea cheltuielilor bugetare si cresterea taxelor.

Intreprinderile mici si mijlocii sunt afectate si ele. Cand bugetele europene sesubtiaza iar bancile nu mai ofera imprumuturi, firmele mici sunt lipsite de capitalulde risc si, in cazuri extreme, falimenteaza. Spiritul antreprenorial se simte afectat,iar numarul liber-profesionistilor scade.

Asistenta sociala sufera si ea, din lipsa de bani. Bugetele medicale sunt in

cautarea unor formule mai eficiente, care sa dea aceleasi rezultate cu bani maiputini. Invatamantul, cercetarea, cultura sunt private de fondurile necesare si sesimt, si ele, nevoite sa functioneze in regim de austeritate.Cine sa genereze venituri la buget? O activitate economica sporita ar insemna siimpozite mai mari. Pana atunci insa, taxa pe valoarea adaugata creste treptat, indiverse state, impunandu-se tot mai mult, chiar si la alimentele de baza, celecare in Marea Britanie, de exemplu, erau excluse de la aceasta taxa.

Odata cu cronicizarea efectelor sociale ale crizei, este de asteptat o sporire aimpozitelor pe forta de munca, pentru acoperirea deficitelor bugetare. Acelasiobiectiv statal de ameliorare a situatiei bugetare va forta devalorizarea monetara,

care la randul ei va incuraja exporturile, creand noi locuri de munca. Statulindatorat insa se expune si altor riscuri, printre care cel al atacurilor speculativela propria moneda, sau al tranzactiilor speculative cu obligatiunile de stat.

Pe piata muncii, segmentul bugetar inregistreaza contractii, pentru diminuareacheltuielilor, fortand in acelasi timp o anumita reforma a statului, cu scopuleficientizarii activitatii. Administratia publica devine mai supla, scad salariile celorramasi ca angajati la stat, se reduce astfel puterea de cumparare pe ansamblu,afectand piata cu amanuntul. Cresc vanzarile de produse ieftine, unii cumparatoriavand disponibilitati scazute, altii preferand sa economiseasca. Magazinele cuproduse ieftine prospera. Lantul de supermarket Tesco din Marea Britanie de

exemplu, inregistrand recorduri istorice de incasari, a decis in anul 2009 sadeschida o banca, oferind imprumuturi.

Vulnerabilizat de criza, salariatul, in general, devine mai putin pretentios, sepliaza la noile conditii de pe piata muncii, accepta joburi mai dificile sau salariimai modeste.

5


6/26

Migratia in interiorul U.E. se contracta. Statele receptoare se bucura deabsorbtia, in statele trimitatoare, a fortei de munca disponibilizate, care altfel ar fiincarcat nota de plata a ajutorului de somaj. Creste prudenta si selectivitatea inacceptarea fortei de munca imigrante.

In plan european, ceva se va intampla in insasi circulatia monetara, pe fondulreconfigurarii arhitecturii financiare internationale post-criza. Nevoia de fonduripentru Grecia, in interiorul eurozonei aduce in discutie infiintarea unui FondMonetar European, dupa modelul F.M.I. Daca sistemul Bretton Woods adisparut, nu inseamna ca nevoia unei ancore valutare globale a disparut. Lumeaa iesit din Bretton Woods, dar a intrat in alte paduri (woods) ale crizeieconomice globale, cu pericole imprevizibile.

Vremea deficitelor

Deficitara la capitolul imunizarii sociale in fata crizelor economice, Uniunea

Europeana isi recalibreaza strategiile si politica sociala sub presiunea noilorconditii induse de : Tratatul de la Lisabona, criza economico - financiara,expirarea Strategiei Lisabona. Lansata la 3 martie 2020, strategia Europa 2020isi fixeaza 5 repere pe urmatorii 10 ani :Populatia in varsta de 20-64 de ani sa fie angajata in proportie de 75 % ;Investitiile in cercetare dezvoltare sa ajunga la 3% din PIB ;Sa fie atinse tintele climatice energetice 20-20-20 ;Abandonul scolar timpuriu sa ajunga sub 10%, iar din generatia tanara cel putin40% sa detina diplome universitare ;Totalul persoanelor expuse riscului saraciei sa scada cu 20 de milioane.

Va reusi aceasta strategie sa elimine deficitul de coeziune sociala care mentineGrecia in tensiunea grevelor, cu deficitul ei bugetar de aproape 13 % din PIB?

Deficitara pare acum insasi teoria capitalismului, devreme ce virtutile pietei liberesunt puse la indoiala. Criteriul economiei functionale de piata, impus cu stricteteRomaniei in perioada de preaderare la U.E. drept conditie a inchiderii anumitorcapitole de negociere, devine astazi mult mai volatil. Economia sociala de piatarevine in forta, fara conceptualizari. Scade rolul pietei si sporeste rolul statului ineconomie. Reglementarea devine mai severa.Bugetele sociale au intrat in deficit. Cu bilanturile contabile in rosu, o multime defirme au dat faliment. Banci europene mari au fost salvate cu banii

contribuabililor, adancind deficitele bugetare statale. In acelasi timp, fondurilespeculative deficitare nu au fost salvate de nimeni, ele au falimentat, pur sisimplu. Deficitele din bugetele unor gospodarii casnice s-au finalizat, in cazuriextreme, cu case si proprietati pierdute in urma ipotecilor insuportabile. Un deficitde prudenta dinaintea crizei a indus deficite dezastruoase in bugetele firmelor siindivizilor.

6


7/26

Se inregistreaza felurite deficite de incredere. Bancile manifesta uneori un deficitde incredere in state si invers, statele in banci. Marea Britanie a pompat lichiditatispre banci, dar paradoxal acestea nu vor sa ofere imprumuturi firmelor.Depunatorii manifesta un deficit de incredere in banci, pe buna dreptate, asacum a dovedit cazul Icesave din Islanda. Bancile si statele s-au ales, de pe urma

crizei, cu un deficit de incredere in agentiile de rating, care acordasera calificativenejustificat de bune unor banci aflate in pragul falimentului.

S-a creat si un serios deficit de competitivitate al Uniiunii Europene in lume, inraport cu economiile emergente, proiectand o perspectiva nefavorabila batranuluicontinent.

La propriu, deficitele bugetare de lunga durata vor indemna guvernele aflate laputere sa devalorizeze moneda, in stradania de erodare a valorii datoriei. Ceurmeaza, se stie: inflatie, dobanzi majorate, deprecierea salariilor si a puterii decumparare, erodarea economiilor acumulate si in final diminuarea confortului

social de ansamblu.Deficitele comerciale masive din unele tari se compenseaza prin excedente inbalantele comerciale ale altora, cum ar fi China sau Germania. Prea multaeconomisire la un capat se compenseaza cu prea multa indatorare la celalalt,tensionand sistemul financiar global.In finalul unei asemenea avalanse a deficitelor, ajung la un pleonastic si aberantdeficit deficitar. Criteriul deficitului de la Maastricht a devenit el insusi deficitarin fata crizei, pierzandu-si relevanta cand unele state il incalca (PIIGS, Franta,Germania etc.).

Criteriile de convergenta (Maastricht) devin nerelevanteCriteriile de la Maastricht pe palierele deficitului bugetar si datoriei publice nu maisunt respectate, iar sanctiunile nu se aplica. Deficitele unor state, fie ele chiar siin zona euro, depasesc cu mult limita maxima de 3%, ceea ce va amplifica intimp si datoria publica peste plafonul de 60 %.Deficitul bugetar al Greciei ajuns la 12,7 % din PIB si cel al Marii Britanii la 12,8

% nu mai au nimic in comun cu criteriile de convergenta. Nici macar aceastaapropiere statistica nu inseamna convergenta. Ar fi eronat sa se faca o paralelaintre cele doua tari, doar in baza unei statistici. Economia britanica detineputernice resurse, un potential de rostogolire a unor credite si o politica

monetar - bancara independenta care o pozitioneaza mult mai bine in U.E., fatade Grecia, aceasta din urma lipsita de forta economica si de parghiile deinterventie.

Daca ne referim la un alt criteriu de convergenta, in Germania, ponderea datorieipublice in PIB va ajunge la 83 % in anul 2014, cu perspectiva de a reveni subplafonul de 60 % de la Maastricht abia peste 25 de ani. Unele state aveau dejadatorii excesive chiar inaintea crizei, Belgia, Italia si Grecia depasind chiar 100%.

7


8/26

Lipsa de bani in vistieria statelor va afecta si bugetele sociale. Europene saunationale, programele de asistenta pentru cetatenii aflati in dificultate vor decurgedin sumele alocate.

In noua conjunctura este de asteptat o reconfigurare a criteriilor de convergenta

de la Maastricht, cu potential impact asupra aderarii Romaniei la zona euro.Europa sociala se reseteaza

Toate obiectivele strategiei Europa 2020 au componente sociale, asa incat sepoate afirma ca Uniunea si-a stabilit deja un program solid de combatere aefectelor sociale ale crizei economice globale.

Parlamentul European si-a creat un comitet special privind criza financiar-economica (CRIS), cu mandat de 12 luni incepand cu luna octombrie 2008,menit sa evalueze impactul crizei si sa produca recomandari pentru refacerea

unei piete financiare durabile.Potrivit Eurostat, somajul in U.E. a atins recordul ultimilor zece ani, cele mai micirate fiind inregistrate in luna decembrie 2008 de Olanda (4,0%) si Austria (5,4%),iar cele mai mari de Letonia (22,8%) si Spania (19,5%), Romania situandu-se pela mijloc, cu o rata de 7,8% in 2009.

Ca orice guvern responsabil, Comisia Europeana (C.E.) cauta sa investeasca inproiecte majore de infrastructura, creatoare de noi locuri de munca. Inca deacum, inaintea viitoarei perspective financiare 2014-2021, C.E. rezerva fondurisuplimentare pentru sectorul energetic.

In februarie 2010, Comisia a anuntat alocarea a 2,3 miliarde de euro pentru 31de proiecte europene in sfera gazelor si 12 in sfera energiei electrice. Este ceade-a doua decizie financiara din cadrul pachetului de redresare economica invaloare de aproape 4 miliarde de euro, reprezentand cea mai mare sumainvestita vreodata de U.E. in infrastructura energetica. O adevarataavanpremiera la reasezarea bugetului pe noi prioritati, incepand cu 2014.

U.E. isi propune sa finanteze investitii inteligente, respectiv prin alocarea unorstimulente pe termen scurt cu impact pe termen lung - conform declaratiilorpresedintelui Comisiei Europene, Jos Manuel Barroso.

Investitiile in infrastructura critica din domeniul energiei produc un efectmultiplicator in intreaga economie si creeaza noi locuri de munca. In plus,contribuie la securitatea energetica, asigurand cetatenilor europeni curentelectric si caldura in case, chiar si in cazul unor intreruperi de aprovizionare.Diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare, precum si stocarea resurselorenergetice pentru perioade mai indelungate sunt obiective de investitii strategice,cu efecte pe termen lung. Contribuind cu sume modice pentru inceperea

8


9/26

proiectului Nabucco, de exemplu, C.E. pune o caramida la temelia unui obiectivpe termen lung.

Pensiile europene sub povara crizei

Sistemele de pensii in Uniunea Europeana difera de la tara la tara, imbinand inproportii diferite doua categorii de baza: pensii din fonduri si pensii dincontributii curente. Deoarece a doua categorie este inca embrionara inRomania, terminologia specifica inca nu s-a definitivat. Eludand terminologiaoficiala si cautand mai degraba sa depasim stratul pur lingvistic, spre intelesulfenomenului, vom denumi simplu cele doua categorii: pensii din fonduri sipensii din contributii curente. Vom intelege astfel ca pensiile din fonduri suntacelea care se platesc din banii acumulati an de an, de-a lungul unei vieti, princontributii anterioare in anumite fonduri specifice. In acest caz, generatia depensionari isi foloseste banii pe care i-a depus intr-un anumit cont pe vremeacand lucra. In cea de a doua categorie, a pensiilor din contributii curente,

pensionarii isi primesc banii de la cei ce depun astazi o parte din salariul lorpentru pensia viitoare. Banii curg aproape instantaneu, dinspre depunatori sprepensionari, fara a zabovi in vreun fond de acumulare. In Romania, neexistandpractica pensiilor private, prevaleaza cea de a doua categorie, insa ele coexistadeja.

La o prima vedere, numai pensiile din fonduri sunt afectate de criza. Vomdemonstra insa ca opinia este eronata.

Desi statisticile au relativitatea lor, cea mai recenta dovada fiind modul in careEurostat a inregistrat cu distrorsiuni grave deficitul bugetar al Greciei, totusi, in

lipsa altor instrumente de cuantificare a realitatilor, ne vom referi la ele. InRepublica Ceha, de exemplu, sistemul pensiilor din contributii curente reprezinta99,3 % din total, in timp ce in Olanda, numai 53,5 %.

Impactul negativ al crizei asupra pensiilor din fonduri s-a manifestat prinerodarea valorii banilor acumulati inainte de criza. Proportia devalorizarii adepins de tipul portofoliului. De exemplu, actiunile la burse s-au devalorizat cuchiar 50 % in unele state, in timp ce obligatiunile au cunoscut o depreciere maimodesta, deocamdata, cu variatii de la stat la stat.

Rata de profitabilitate sau de pierdere a fondurilor de pensii a cunoscut o

puternica eterogenitate in anul 2009.Se observa ca in toate tarile s-au inregistrat pierderi si nu profituri, cu variatii dela -7,2 % in Cehia la -37,5 % in Irlanda. Romania nici nu apare in acestestatistici, nefiind membra OCDE, insa datele ar fi nerelevante, datorita volumuluineinsemnat al fondurilor de pensii private.Dupa asemenea evolutii negative, din prudenta, proportional cu riscul, profitul

9


10/26

fondurilor de pensii se va diminua si in viitor, spre protectia depunatorilor.Aceasta ar fi una din lectiile crizei.

Cea de a doua categorie, pensiile din contributii directe, decuplata de evolutiilepietei, la prima vedere nu este afectata de criza, salariatii continuand sa-si

depuna contributiile si taxele. Cu toate acestea, numarul salariatilor scade odatacu cresterea somajului, iar numarul pensionarilor sporeste odata cu imbatranireapopulatiei. Daca suma totala a salariilor intr-o tara scade, scad si contributiile lapensii. Mai mult, daca unele state au promis indexarea pensiilor cu inflatia, se potaccentua deficitele in finantarea pensiilor curente.

Totalul salariilor a fost afectat de criza, diminuandu-se cu 23,2 % in Letonia si cu12,9 % in Romania, in perioada 2008-2009, conform Eurostat NationalAccounts.

Se dovedeste astfel, si prin statistici, ca pensiile din contributii directe sunt

afectate si ele de criza. Suma salariilor platite in Letonia a scazut in anul 2009 cu23,2 %, iar in Romania cu 12,9 %. Cresteri s-au inregistrat doar in cateva tari,insa cu ponderi nesemnificative. Ca rezultat, pe ansamblul U.E.-27, sumasalariilor platite a scazut intr-un an cu 3,4 %. Sa remarcam ca in Polonia, singuratara a U.E. care nu a intrat in recesiune, totalul salariilor a scazut cu 16 %.Evident, o nota de plata mai mica a salariilor a sporit competitivitatea.

Graficul reflecta in acelasi timp eterogenitatea conditiilor de munca in diversestate ale U.E., ceea ce face greu de abordat de o maniera unitara, ceea cenumim Europa sociala.

La aceasta imagine se adauga fenomenul imbatranirii populatiei. Statisticile suntsi aici relative, mai ales prin modul de raportare de la tara la tara, prin varsta depensionare diferita si prin proportia de ocupare a fortei de munca de varstaactiva. Totusi, raportand totalul populatiei in varsta de peste 65 de ani la ceacuprinsa intre 15-64 de ani, vom obtine o imagine destul de realista adependentei.

10


11/26

Sursa: Eurostat

Plaja foarte vasta, cu o medie de 94,7 % in UE-27, variaza de la 51 % in Suediala 227 % in Slovacia, Romania fiind pe locul 3, cu 153 %. Daca adaugamproiectiile demografice in U.E., intelegem cu cata acuitate se impune reformasistemelor de pensii. In fapt, imbatranirea populatiei afecteaza bugetele de pensiipe termen lung mai mult decat criza. In lipsa unor masuri severe, sistemele vordeveni nefunctionale.

Terapie si responsabilitate

Europa sociala de dupa criza economica va fi, cred eu, mai responsabila si maisolidara, in ton cu provocarile ce o asteapta, dintre care as numi doar doua, lavarful piramidei: concurenta economiilor emergente si imbatranirea populatiei.Institutiile europene vor fi solicitate tot mai mult sa conceapa si sa aplice politicisociale durabile.

In tot raul este si un bine: criza impune reforma in sistemele sociale europene, cuprecadere in cele de pensii. Dupa convalescenta, statele vor putea sa iasa dincriza mai eficiente, mai suple.

In loc de concluzie, cu gandul la minimizarea impactului social al recesiuniieconomice, ma urmareste un singur cuvant: responsabilitate. De laresponsabilitatea institutiilor europene si a guvernelor si pana laresponsabilitatea sociala corporatista si a noastra, a fiecaruia, un spectru vastvine sa filtreze mai atent riscurile ce ni le asumam si sa ne solidarizeze in fata

pericolelor. Cei ce afirmau cu vreo doi ani in urma ca romanii nu vor fi afectati decriza, ci doar de o eventuala criza de nervi, au de lucrat la capitolulresponsabilitate.

Ca in orice criza, fie ea economico-financiara sau de nervi, terapia variaza inraport cu pacientul, dar si cu medicul curant, oferind imunizare la crize ulterioare,sau chiar un surplus de vigoare.

11


12/26

Privind spre nucleul integrarii europene, spre o anumita parte a zonei euro, maiexact spre Grecia, intrezarim o alta intrebare: nu cumva, dincolo de terapie, estenevoie de un nou diagnostic? Resimtim doar un impact social al recesiuniieconomice, sau ne paste o adevarata criza sociala? Vom asista oare la oadevarata eterodoxie economica, la schimbari de paradigme si teorii?

1.Economia Irlandei

Irlanda (ire n irlandez, Ireland n englez) este o ar n Europa de

Vest care ocup aproximativ 80% din insula Irlanda, cealalt parte fiind ocupat

de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al

Uniunii Europene, are o economie dezvoltat i o populaie de puin mai mult de

4 milioane. n constiuia republicii, numele rii este doar Irlanda (ire n

irlandez) dei numele Republica Irlanda este folosit pentru nu a se confunda cuIrlanda de Nord i cu ntreaga insul Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.

1.1. Indicator Economic

Republica Irlandez are o economie mic, modern i dependent pecomer extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlandaeste a treia cea mai bogat ar din Europa i a patra cea mai bogat dinlume. Economia este caracterizat de o for de munc foarte educat i deo rat foarte nalt de investiie strin. Creterea economic a ajuns la o medie de 10% pe an ntre 1995 i2000, din cauza procesului Tigrului Celtic. ntre 2002 i 2004, cretereamedie pe an a fost n jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp celmai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face46% din PIB, Irlanda fiind la ora actual printre cele mai industrializateeconomii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industrialedei acest sector angajeaz doar 28% din fora de munc. Dei exporturilermn cea mai mare surs a creterii dinamice a economiei, Irlandabeneficiaz de o cretere n consum i de o renatere a sectoarelor deconstrucie i investiie n afaceri.

n ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiectenaionale economice cu elul de a reduce inflaia i ratele de taxaie. Alte

eluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, mbuntirea pregtirilor a forei de munc i promovarea investiieistrine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.

Vacana minim anual a locuitorilor este de 5 sptmni, iar datoritnivelului ridicat al calitii vieii, acetia s-au obinuit s acorde oimportan foarte mare cltoriilor de vacan. Astfel, peste 90 % pleac nvacan cel puin o dat pe an. Recesiunea puternic din ultimul timp nu a

12
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_irlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_(insul%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dublinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_irlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_(insul%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dublin


13/26

modificat aceasta tendin, dar i determin s aleag destinaii mai ieftine.Datorit eforturilor de promovare ale autoritilor naionale, o mare partedin populaie, i anume 85%, i petrec o parte din vacan n propria ar.La acest lucru a contribuit i schimbarea climei, n sensul c pe perioadaverii temperatura medie a crescut treptat. Peste 55% din populaie

cltorete n Europa, iar 11% n afara Europei. Turitii nordici i planificvacanele din timp i sunt ateni la fiecare detaliu.Chiar dac veniturile lor sunt foarte ridicate, aleg o destinaie numai dacsunt convini c i merita preul. Standardul ridicat al serviciilor oferite icurenia reprezint cel mai important criteriu de selecionare al destiniilorturistice de ctre turitii rilor Nordice. O alt caracteristic acomportamentului turistului nordic este frecvena cu care cltorete,respectiv cel puin o dat pe an. Astfel, vacana de var, care nseamn decele mai multe ori o cltorie charter ctre o destinaie nsorit, este urmat

n toamn de un city break, iar iarna de o vacan n Insulele Canare sauntr-o staiune de ski din Elveia sau Norvegia. Pentru turistul nordic este,

de asemenea, important ca n timpul vacanei s poat desfura o serie deactiviti, n principal sportive, precum mersul pe bicicleta, golf, hiking, etc.De asemenea, finlandezilor le place s cunoasc i s experimenteze locurinoi, tradiii i specialiti culinare ale destinaiilor pe care le viziteaz. Suntinteresai de shopping, dar numai dac mrfurile sunt de calitate nalt, iarpreurile mai mici dect n propria ar. Clima umed, racoroas, precum i lipsa soarelui din marea parte aanului i determin pe finlandezi s prefere, n mod special, ca loc depetrecere al vacanelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului iTurciei. Primele cinci destinaii vizitate de turitii nordici au fost Germania(3,5 milioane), Suedia (3,1 milioane), Danemarca (2,6 milioane), Spania (2,3

milioane) i UK (1,9 milioane)105. Acestea au acoperit 37% din totaluloutbound-ului, alte destinaii europene 45%, n timp ce destinaiilendeprtate 18%. 41% din outbound-ul nordic a avut o durat medie deedere de 3 zile, iar 32% ntre 4 i 7 nopi. Cltoriile n zone ndeprtate cuo durat mai mare de 2-3 de nopi au nsumat 4% din total. n privina structurii pe sexe a turitilor finlandezi, brbaii reprezint56% din turiti, ceea ce nseamn c brbaii au cltorit de 1,6 ori pe an ntimp ce femeile au cltorit numai de 1,2 ori. Persoanele cu vrsta cuprins

ntre 25 i 54 de ani sunt printre cei mai activi turiti reprezentnd mai multde doua treimi. Fluxul turistic spre Germania a fost dominat de brbai nproporie de 67%, n timp ce n Spania numrul femeilor a fost mai mare

(52%). Segmentul de vrsta ntre 45 i 54 de ani a reprezentat un sfert dinoutbound-ul scandinav.Segmentele de vrsta cuprinse 35-44 i 25-34 genereaz 20% i respectiv19% din numrul total al turitilor. Lunile iulie i august au avut numrul cel mai mare de plecri, cu25% din outboundul total. 41 % din finlandezi petrec n medie 3 nopi nstrintate, iar cltoriile cu o durat de 4-7 nopi nregistreaz o treime dintotal.

13


14/26

Nivelul ridicat de dezvoltare al Finlandei i nivelul ridicat alveniturilor individuale ale populaiei au permis ca turiii acestor ri scheltuiasc n medie pentru o cltorie 1023 euro i 151 euro/noapte, ceamai ridicat cheltuial unitar nregistrndu-se n Marea Britanie (1881euro). 80% din totalul outbound-ului nordic au apelat la serviciile

structurilor de cazare cu structuri de primire, n timp ce 18% au gsit altemodaliti (prieteni, rude, etc). n ce privete cazarea pltit, hotelurile detrei stele au fost cele mai cutate n proporie de 41%, urmate de hotelurilede 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) i casele de vacan8%. Cei care au ales cazarea neplatit, casele prietenilor i rudele au avut oproporie predominant de 57%. Cltoriile rezervate cu mult timp n avans reprezint 84% dinoutbound-ul nordic. Cltoriile all inclusive, respectiv cele organizatepentru care se presupune c se folosete formula rezervrii anticipatereprezint 48% din totalul turitilor care cltoresc de plcere, 54% au fcutrezervri prin intermediul ageniilor. Mediul urban furnizeaz peste 80% din

numrul turitilor, iar 50% din turitii provin din marile orae. In profilul turistului finlandez intr i structura socio-familial aacestuia. Astfel, 60% dintre finlandezii care cltoresc n strintate sunt,fie dintre cei care nu au copii, fie ai cror copii sunt aduli, 45% provin dinfamilii formate de 2 persoane, iar 33% din familii de 3-4 persoane. Dat fiindpoziia periferic fa de destinaiile turistice preferate mai mult de 51% dinfinlandezi au utilizat avionul ca mijloc de transport. Cltoria cuautoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijloc de transport caimportan (22%). Datorit siturii geografice feribotul a fost utilizat nproporie destul de mare i anume 14% din total. 92% din turitii nordici aucltorit n Spania cu avionul. Procentul a fost ridicat i n Marea Britanie i

anume 83%. Ca motivaie de cltorie, cltoriile de afaceri individuale aureprezentat 67%, participarea la conferine, congrese i simpozioane 21,4%,deplasri la locul de munc 13,8%%, studii 2,6% participri la trguri iexpoziii 3,4%. Suma media cheltuit de o persoan pe zi a fost de 3730Sek.Iulie i august sunt lunile preferate de cltorie ale turitilor finlandezi.Aceste 2 luni nsumeaza 25% din fluxul de outbound, n timp ce pentruprimele trei luni acesta este relativ sczut. Spania este vizitat n special nlunile martie, aprilie, octombrie i decembrie. Mai i iunie sunt destul deslabe pentru piaa spaniol, n timp ce primele 3 luni nu sunt un sezon bun

nici pentru piaa german.Peste 70% din cltoriile de afaceri ale finlandezilor s-au fcut cu avionul,n timp ce pentru cltoriile de plcere mijlocul predominant de transport afost avionul n proporie de 52%. Autoturismul, feribotul i autocarul au fostfolosite mai mult n cltoriile de plcere dect n cele de afaceri.

1.2. Politica Comerciala

14


15/26

Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeza estedependenta de comertul exterior. Lipsa de resurse impune ca necesareimporturile de combustibili, materii prime si materiale de baza. Prinpoliticile comerciale adoptate, Irlanda si-a imbunatatit permanentperformantele comerciale, ajungand sa obtina un surplus al balantei

comerciale din 1985 si un surplus al balantei de plati incepand cu 1991.Cresterile continue ale exporturilor, cu ritmuri de peste 15%, au facutposibile atingerea acestor performante.Irlanda inregistreaza surplus comercial in mod constant. Astfel, in 2004diferenta dintre exporturi si importuri este evidentiata de un excedent de33,2 miliarde euro. In 2005 exporturile de marfa ale Irlandei au fost de 88,411 miliardeeuro, in crestere cu 5% fata de 2004. Aceasta crestere este rezultatul uneibune evolutii a sectorului farmaceutic, alaturi de cel al tehnicii de calcul. Importurile au insumat in 2005 56,478 miliarde euro, cu 11% mai multfata de anul anterior. Cresterea a fost generata de importurile de

echipamente si utilaje de transport si de combustibili. Se poate constata o scadere in excedentul comercial al Irlandei, de la33,2 miliarde euro in 2004 la 31,9 miliarde euro in 2005 (-4%). O cauzaimportanta a acestei evolutii este incetinirea ritmului de crestere aexporturilor irlandeze, comparativ cu anii anteriori.Principalele piete pentru importurile si exporturile irlandeze au fosturmatoarele:

Tara Export Import

Alte tari 17,62% 27,69%Marea Britanie 17,96% 31,37%Alte tari U.E. 44.77% 27,06%S.U.A si Canada 19,65% 13,68%

1.2.1 Exportul

Alaturi de exporturile traditionale de produse alimentare, carecontinua sa fie importante pentru economia irlandeza, pondereainsemnata o detine sectorul produselor industriale. Astfel, exporturile

de produse ale industriei chimice, de masini si utilaje, echipamenttransport si electronice insumeaza 85%.Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare:- sectorul produselor chimice in special produse farmaceutice,produse chimice organice, uleiuri esetiale, produse de curatat;- sectorul echipamentelor si utilajelor de transport sunt incluse aici siechipamentele de birou, tehnica de calcul si produse electronice/electrocasnice.

15


16/26

- sectorul in plina dezvoltare al produselor manufacturate, unde suntutilizate tehnologii ultraperformante inclusiv tehnica medicala sisoftware;- sectorul agricol bazat in principal pe produse din carne, lapte sipreparate alimentare.

Din analiza datelor statistice pentru 2005 se pot constataurmatoarele evolutii fata de anul anterior:- grupa produselor chimice organice a crescut de la 14,651 miliardeeuro la 17.756 miliarde euro, o crestere procentuala de 21%;- exporturile de tehnica de calcul au crescut de la 13,383 miliarde eurola 13.981 miliarde euro (+4%);- grupa uleiurilor esentiale a inregistrat o crestere de la 4,762 miliardeeuro la 5,233 miliarde euro (+10%);- o scadere a exporturilor notabila apare la grupa echipamentelormedicale, de la 15,155 miliarde euro la 14,425 miliarde euro (-5%);

- in ceea ce priveste distributia geografica a exporturilor irlandeze, aucrescut exporturile catre Belgia, de la 12,322 miliarde euro la 13,374miliarde euro (+9%), catre Franta, de la 5,041 miliarde euro la 5,658miliarde euro (+12%) si catre Spania, de la 2,448 miliarde euro la 2,949miliarde euro (+21%);- in aceeasi perioada au scazut exporturile catre Hong Kong, de la 833milioane euro la 640 milioane euro si catre Italia, de la 3,813 miliardeeuro la 3,625 miliarde euro (-5%).

1.2.2. Importul

Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o seriede semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acesteareprezentand cca. 75% din volumul total al importurilor. Principalele sursede import sunt: Marea Britanie, restul tarilor UE, SUA si Canada.Analizand datele statistice pentru 2005 se pot observa o serie de modificariin structura importurilor, raportat la anul 2004:- importurile de echipamente de date au crescut de la 7,854 miliarde euro la9,141 miliarde euro (16%);- grupa combustibililor a inregistrat o crestere de la 2,255 miliarde euro la3,198 miliarde euro (42%);- la capitolul alte echipamente de transport (inclusiv aparate de zbor) se

poate constata o crestere de la 1,539 miliarde euro la 2,032 miliarde euro(+32%), in timp ce grupa autovehiculelor a crescut de la 3,292 miliarde eurola 3,768 miliarde euro (+14%).- importurile de echipamente electrice si parti ale acestora au cunoscut oscadere de la 4,721 miliarde euro la 4, 332 miliarde euro (-8%);- din punct de vedere al distributiei geografice a importurilor irlandeze aucrescut importurile din Marea Britanie, de la 14,885 miliarde euro la 16, 413miliarde euro (+10%) si din SUA, de la 6,984 miliarde euro la 7,985 miliarde

16


17/26

euro (+14%);- au crescut de asemenea importurile din China, de la 2,777 miliarde euro la3,771 miliarde euro (+34%) si din Norvegia, de la 963 milioane euro la 1,482miliarde euro (+54%);- in perioada analizata au scazut importurile din Franta, de la 2,335 miliarde

euro la 1,919 miliarde euro (-18%). O mare influenta asupra evolutiei comertului exterior irlandez in 2005o au cresterea importurilor din Marea Britanie si China, crestereaimporturilor de combustibili, dar si incetinirea ritmului de crestere aexportului, comparativ cu anii anteriori.

1.3.Tigrul Celtic

Tigrul Celtic(An Togair Ceilteachnirlandez) este un numepentruRepublica Irlanda n timpul creterii sale economice susinute nanii1990i 2001-2002. Termenul este folosit i ca un nume pentru perioada aceasta(adic, anii Tigrului Celtic) i pentru ar n perioada aceea.

TermenulTigrul Celtica fost prima dat folosit de economistul irlandezDavid McWilliams n 1994. Termenul este o analogie la numeleTigrii EstAsiatici, folosit pentru mai multe state dinAsia de Est (Coreea deSud,Singapore,Hong KongiTaiwan) n boom-ul lor economic dinanii1980ianii 1990. Alte nume pentru boom-ul irlandez sunt simpluThe

Boom(boom-ul) sauMiracolul Economic Irlandez.Tigrul Celtic original a fost ntre mijlocul aniilor 1990 pn la 2001, cnd s-

a nregistrat o slbire n cretere economic mondial. ntre 1991 i 2003,economia irlandez a crescut cu o medie de 6,8% pe an, fapt care a ridicatnivelul de trai al Irlandei pn la a egala sau chiar ntrece alte state dinEuropade Vest. Trebuie menionat c, nainteaanilor 1990, Irlanda era printre cele maisrace state din Europa de Vest, iar la ora actual, dup anii Tigrului Celtic, esteal doilea cel mai bogat stat din Europa, dup Luxemburg, considernd PIB-ul pecap de locuitor. Apogeul creterii economice a fost atins n 1999, cnd PIB-ulIrlandei a crescut cu 11,1%, dup o cretere de 8,7% n 1998 i 10,8% in 1997.

Economia a continuat s creasc cu rate de peste 6% pe ann2001,2002i2003.

1.3.1. Cauze

Urmtoarele sunt printre cauzele principale a fenomenului Tigrului Celtic:

17
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_irlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Tigrii_Est_Asiaticihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tigrii_Est_Asiaticihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hong_Konghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taiwanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_irlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Tigrii_Est_Asiaticihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tigrii_Est_Asiaticihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hong_Konghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taiwanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/2003


18/26

Rat scazut de impozitare- muli economiti atribuie cretereaspectaculoas a Irlandei n anii 1990 impozitului foarte sczut pe profit, ajungndla 10-12,5% n anii 1990, fapt care a ncurajat investiii strine la un nivel foarte

nalt. n comparaie, alte ri dinEuropa de Vest, precumRegatulUnit,FranaiGermania, aveau impozite corporative de peste 30%.

Iniiative guvernamentale- multe companii din industria de tehnologie ainformaiei au fost atrase s investeasc n Irlanda din cauza unor proiecteguvernamentale care la ddeau garanii i alte faciliti avantajoase. Organizaiiguvernamentale caIDA Irelandau atras zeci de companii mari s-i fondezecentre regionale n Irlanda, precumDell,Intel, MicrosoftiGateway.

Fonduri UE- la nceputulanilor 1990, Irlanda avea unPIBpe cap delocuitor printre cele mai sczute dinUniunea European. Din cauza asta, aprimit subvenii i fonduri de la UE, mai ales de laFrana iGermania, de multeori valornd 7% din PIB. Acestea au ajutat la dezvoltarea infrastructural a rii,

fapt care a dat ansa Irlandei s nregistreze rate mai mari de creterentre1995i1999. Printre dezvoltrile atribuite fondurilor UE se afl i un sistemde nvmnt gratuit, incluznd facultate gratuit, care a fcut ca fora de muncirlandez s fie printre cele mai avansate din lume.

Participare n UE- Irlanda a devenit membrUEn1973, fapt care i-a datacces la piaa comun european, cu ansa de a exporta direct pe pieeleeuropene. nainte de adererea Irlandei la Uniunea European, majoritateaimporturilor i exporturilor se desfurau prinRegatul Unit.

PIB-ul sczut n anii 1980- muli economiti spun c creterea economic

a Irlandei n anii 1990 era inevitabil, fiind c pentru multe decenii, a avut ocretere destul de sczut i avea unPIBpe cap de locuitor destul de sczutpn n anii 1990. Din aceast cauz, Irlanda avea o fora de munc mai ieftindect n alte pri ale Europei de Vest, care ncuraja investiiile strine, datoritpreurilor competitive. Acest fapt a stimulat creterea economic. Trebuiemenionat c, n ziua de astzi, dupa ce Irlanda a devenit printre cele mai bogateri din lume, are printre cele mai scumpe fore de munc din lume, dei rmneatractiv pentru investiii strine pentru muncitorii si educai i vorbitori deenglez.

Procentaj mare de vorbitori de englez- Deiirlandezaeste limba

naional a Irlandei,limba englezeste cea mai vorbit limb, limba maternpentru aproape toat populaia rii. Acest fapt a dat un avantaj Irlandei ncomparaie cu alte ri cu for de munc ieftin, caPortugaliasauSpania,fiindc muncitorii irlandezi puteau s comunice mult mai eficient i uor, nenglez, cu clieni dinAmerica de Nord.

18
http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/IDA_Irelandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dellhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Intelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microsofthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gateway&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/UEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1973http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/PIBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_irlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/IDA_Irelandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dellhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Intelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microsofthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gateway&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/UEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1973http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/PIBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_irlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nord


19/26

1.3.2.Consecinte

n timpul Tigrului Celtic, Irlanda a fost transformat din una dintre cele maisrace ri din Europa de Vest n una dintre cele mai bogate. Avea al doilea celmai mare PIB pe cap de locuitor din Europa, i printre cele mai ridicate niveluri

de trai din lume.Consecinele principale ale Tigrului Celtic includ:

Consecine economice

Veniturile medii ale populaiei au crescut semnificativ, stimulnd o cretereimportant nconsum. A devenit ceva obinuit s se vad maini scumpe ihaine de marc n oraele irlandeze.

Rataomajuluia czut de la 18% n anii 1980 la doar 4,2% n2005.

Adic, Irlanda a trecut de la avnd printre cele mai ridicate rate a omajuluidinUniunea European, la avnd cea mai sczut rat din UE n2005.

Inflaiaa crescut, de multe ori ajungnd peste 5% n timpul Tigrului Celtic.Asta a cauzat preurile n Irlanda s ating nivelurinord-europene. Preurile lamncare au fost afectate cel mai tare - de multe ori, preurile n magazinele engros din Republica Irlanda erau de dou ori mai mari dect cele dinIrlanda deNord, care face parte dinRegatul Unit (i nu a trecut printr-o perioad de boomeconomic).

Datoria public extern a sczut dramatic, ajungnd la doar 34%

dinPIBla sfritul anului2001. Astzi, rata datoriei externe a Irlandei este printrecele mai sczute din Europa, fapt care a dat o ans o creterii cheltuelilorpublice (guvernamentale) fr o cretere semnificativ a impozitelor.

Noua bunstare a rii a cauzat investiii mari n infrastructur. PlanulNaional de Dezvoltare a reconstruit infrastructura de transport, incluznd osele,i s-au deschis diverse servicii noi de transport, ca iLuasiTunelul PortuarDublin. Autoritile locale au modernizat peisajul urban, reparnd strzile,renovnd parcurile i locurile publice, i construind monumente noi ca i Spire ofDublin.

Consecine sociale i culturaleEmigraia din Irlanda spre alte ri dinEuropaiAmerica de Norda

sczut dramtic, Irlanda devenind n ultimii ani chiar destinaie pentru emigranidin toat lumea. Acest fapt a avut dou efecte principale - n primul rnd,populaia Irlandei a nceput s creasc din nou, dup decenii de scdere, ioraele principale, mai alesDublin, au devenit multiculturale.

19
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Infla%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/PIBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/Luashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tunelul_Portuar_Dublin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tunelul_Portuar_Dublin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dublinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Infla%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/PIBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/Luashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tunelul_Portuar_Dublin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tunelul_Portuar_Dublin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dublin


20/26

Creterea veniturilor a fost blamat din cauza creterii infracionalitii, maiales n rndul tinerilor. Legtur se zice c este ntre faptul c tinerii aveau maimulte putere de cumprare, pe care o cheltuiau pe alcool, care la rndul suducea la o cretere n rata infracionalitii

Cultura tradiional irlandeza fost "modernizat", fiind influenat deidealele capitaliste americane adoptate n timpul Tigrului Celtic.

Irlanda a trecut printr-un proces de urbanizare, datorit faptului c mulitineri au plecat din zonele rurale s lucreze i s triasc n centre urbane, undeexistau foarte multe oportuniti de munc din cauza creterii economice.

Atitudinile sociale s-au schimbat destul de mult n timpul Tigrului Celtic.Irlandezii au devenit mai progresivi - divorul ihomosexualitateaau fostlegalizate nanii 1990, i dou femei au fost alese preedinte. RepublicaIrlandeza a dezvoltat nu numai o economie modern, dar a devenit i un stat

modern european n termeni de politic social i toleran.Irlanda a devenit credibil pe plan mondial, mai ales n domeniul cultural i

sportiv. Simboluri irlandeze moderne, precumRiverdanceiU2, au fost fondaten timpul Tigrului Celtic.

Dei nu singurul motiv, prosperitatea economic a Republicii Irlanda aavansat procesul de pace n Irlanda de Nord. O rat mai sczut a omajului isporirea numrului de transferuri de bunuri i servicii ntreRepublicaIrlandaiIrlanda de Nord, au creat un mediu mai stabil. SemnareaAcorduluide la Belfastn1998a stabilizat conflictul care a umbrit Irlanda dinanii 1960.

Pe 5 iunie 2009 HotNews anunat ca rata somajului din Irlanda a crescutla 11,8% in luna mai, cel mai ridicat nivel din mai 1996, pe fondul recesiuniieconomice ce afecteaza aceasta tara, potrivit AFP care citeaza date oficiale. Inluna aprilie, rata somajului era de 11,4%.

Potrivit datelor oficiale, in luna mai numarul somarilor a crescut cu 12.423fata de luna anterioara, ceea ce inseamna ca numarul total al persoanelor caresi-au pierdut locul de munca in aceasta luna a fost de 396.871.

Irlanda a fost grav afectata de criza financiara internationala, economia

intrand in recesiune in prima parte a anului trecut, devenint astfel primul stat inrecesiune din zona euro.

Acum, economia este n stare de oc, iar turismul, unul dintre celemai dinamice sectoare ale Irlandei, nu face not discordant.

"Nu vreau s neg c suntem n suferin. Populaia se confrunt cu osituaie grea, ns soluia este s ieim pe pia i s ctigm afaceri. Acest

20
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_Irlandei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Homosexualitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Riverdance&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/U2http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Belfasthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Belfasthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1998http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_Irlandei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Homosexualitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1990http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Riverdance&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/U2http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlanda_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Belfasthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Belfasthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1998http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960


21/26

lucru nu se va ntmpla de la sine", a spus Niall Gibbons, director executiv laTourism Ireland, organizaie prin care Dublinul i promoveaz turismul.

Criza economic mondial a avut un impact semnificativ asupranumrului de turiti americani i britanici care viziteaz Irlanda. n 2009,

numrul total al turitilor care vizitau Irlanda se ridica la 7,6 milioane, nscdere de la 8,6 milioane n 2008. Veniturile din turism s-au ridicat n 2009la 3,4 miliarde de euro, n timp ce cu un an nainte acestea se ridicau la 4,3miliarde de euro. Datele preliminare pentru anul 2010 arat c numrul totalde turiti se va reduce pn la 6,6 milioane.

Cu toate c cifrele sunt ngrijortoare, Niall Gibbons rmne optimist."Punctele noastre forte sunt reprezentate de oameni, de peisaje i deospitalitatea noastr. Nu am observat ca aceast precepie s se schimbe".

Turismul: 3% din PIB-ul Irlandei

Turismul contribuie la Produsul Intern Brut al Irlandei cu doar 3%, darcreterile explozive ale numrului de turiti din timpul anilor '90 aureprezentat o surs imens de mndrie naional.

Gibbons spune c n 2011 contractarea turismului nu va continua,autoritile urmnd s lanseze campanii promoionale n Statele Unite, MareaBritanie i n restul Europei.

"n 2011 vom lansa o mare campanie n pieele noastre principale. Suntemoptimiti c vom reveni la cretere", crede Niall Gibbons.

Directorul Tourism Ireland precizeaz c un factor pozitiv al bugetului pecare executivul condus de Brian Cowen l-a prezentat la finalul anului trecuteste reducerea taxei de transport aerian de la 10 euro la 3 euro.

2.Economia Regatului Unit

Marea Britanie(englezGreat Britain,scoianBreatainnMhr,galezPrydain Fawr,cornicBreten Veur,ScotsGraet Breetain) este o

insul n vestulEuropei. Este nconjurat deMarea Nordului,CanalulMnecii,Marea IrlandeiiOceanul Atlantic. Este cea mai mare dintreInsuleleBritanice, care mai cuprindIrlanda,insula Man,Jersey,Guernsey,arhipelagurileShetlandiOrkney.

Se mai folosete denumirea deMarea Britaniepentru desemnarea celortrei ri componente aleRegatului Unitcare se afl pe aceastinsul:Anglia,ara GaliloriScoia. n limba romn Regatul Unit mai este

21
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sco%C8%9Bian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_galez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_cornic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Scotshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Irlandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Britanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Britanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Manhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Manhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jerseyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guernseyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Shetlandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orkneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Galilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sco%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sco%C8%9Biahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sco%C8%9Bian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_galez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_cornic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Scotshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Irlandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Britanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Britanicehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Manhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jerseyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guernseyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Shetlandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orkneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Galilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sco%C8%9Bia


22/26

uneori numit, incorect, "Marea Britanie", denumirea corect i complet fiind:"Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord".

Regatul Unit are o economie de esen capitalist (a patra ca mrime dinlume), i este uncentru comerciali financiar de frunte al lumii. n ultimele

decenii, guvernul s-a angajat nprivatizri majore i a crescut cheltuielile cuprotecia social.

Agriculturaeste intensiv, puternic mecanizat i foarte eficient dupstandardele europene, producnd 60% din necesarul de hran cu doar 1% dinpopulaia activ. Regatul Unit deine mari rezerve de energie constnd

ncrbune,gaze naturaleipetrol(ultimele dou exploatate dinMareaNordului). Producia de energie contribuie laPIB cu 10%, una din cele mairidicate rate din toate statele industrializate.

Serviciile contribuie la PIB n proporia cea mai nsemnat, ndeosebi

serviciile bancare, de asigurri i de consultan de afaceri. Ponderea industrieicontinu s scad, cu toate c Regatul Unit rmne cel mai important fabricanteuropean de armament, produse din petrol,computere, televizoare i telefoanemobile.Turismulocup i el un loc important, Regatul Unit fiind a aseadestinaie turistic din lume ca popularitate, cu 24 milioane de turiti pe an.

Marea Britanie a devenit n2007cel mai mare exportator de echipamentemilitare din lume. Marea Britanie a ctigat din exportul de armament 10 miliardedeGBPn 2007, deinand astfel o cot de 33% din exporturile mondiale dearmament, peste cota deinut deStatele Unite.[9]

n prezent (iunie2008), rata omajului este de 5,3%[10]

. Rata omajului dinMarea Britanie ar putea ajunge la 8% pn n2010, potrivit estimrilor companieide consultan Capital Economics[10].

n anul 2009, investiiile strine directe n Regatul Unit au fost de 45,6miliarde de dolari

Aruncand o privire in secolul al XIX-lea, Marea Britanie avea o economiede varf : schimburile din strainatate prosperau, standardul de viata crestea si el,

si cetatenii ei veneau cu inovatii industriale puse la punct din ce in ce mai bine.Odata cu cresterea celorlalte tari in economie in secolul al XX-lea, economiabritanica a ramas relativ puternica. A continuat sa se dezvolte, si Marea Britanieramane asfel un mare producator de bunuri industriale si prestator de servicii, casi un mare centru al lumii de schimb si finante. In secolul al XX-lea, britanicii aurealizat un produs intern brut aproape triplu, o reusita foarte remarcabila, luand inconsiderare marimea si resursele naturale limitate ale Marii Britanii. Indemanareasi ingenuitatea muncitorilor britanici foarte bine pregatiti, a managerilor si a

22
http://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaze_naturalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petrolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/PIBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Computerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Computerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/GBPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord#cite_note-cp2008-06-18-8http://ro.wikipedia.org/wiki/Iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord#cite_note-cp2008-06-26-9http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord#cite_note-cp2008-06-26-9http://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Privatizarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaze_naturalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petrolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/PIBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Computerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/GBPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord#cite_note-cp2008-06-18-8http://ro.wikipedia.org/wiki/Iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord#cite_note-cp2008-06-26-9http://ro.wikipedia.org/wiki/2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord#cite_note-cp2008-06-26-9


23/26

intreprinzatorilor a dat posibilitatea economiei britanice sa functioneze foarte binesi sa multumeasca populatia. Desi economia Marii Britanii a fost foarte puternicain secolul al XX-lea, a trebuit sa faca fata unui numar de probleme persistente.Balanta schimburilor a fost una. Marea Britanie trebuia sa importe mai mult de ozecime din alimentele pe care le consuma si mult mai multe materii prime, bunuri

fabricate, si trebuia sa exporte suficiente produse si servicii astfel incat sumaprimita sa acopere suma data pentru produsele importate. Alta problema a fostineficienta industriala, care a fost evidentiata in industriile traditionale ca cea acarbunilor, a constructiilor de nave si textila, care produceau mai multe produsedecat puteau sa vanda.

Cateva fabrici care au fost nationalizate dupa 1945, cum ar fi British OilCorporation, British Airways si British Telecommunications, nu erau profitabile. Inplus, sindicatele solicitau companiilor sa angajeze mai multi muncitori decat eranevoie, si timpul era pierdut datorita grevelor prin care muncitorii cereau salariimai mari. Aceste probleme ale sindicatelor cresteau costul produselor cauzand

inflatie. Inflatia apare atunci cand cererea pentru produse era mai mare decatproducerea lor, fapt care conduce la o crestere a valorii produselor. In acelasitimp, somajul a ramas ridicat 11 % din forta apta de munca in anii 1980 sieforturile ca acest procent sa scada au esuat.

Guvernul a luat o serie de masuri care sa incurajeze dezvoltareaeconomica. A micsorat puterea sindicatelor si a vandut cateva fabricinationalizate, incluzand British Airways si British Telecommunications, pentru a leprivatiza. A incurajat investitiile private, scazand taxele si restrictiile. Industriilenoi, mai profitabile si de inalta tehnologie, au atras tot mai multi muncitori simanageri, in timp ce cele vechi, mai putin profitabile, au falimentat. Economia

Marii Britanii a primit un imbold o data cu descoperirea si exploatarea rezervelorde petrol existente in Marea Nordului. Din cauza acestui petrol, Marea Britanienu mai depinde de importurile de produse petroliere ci chiar are profituri de laexportul sau. In 1997, economia Britaniei a crescut la o rata de de 2.5 %, unadintre cele mai ridicate printre membrii Uniunii Europene.

Ca multe alte tari cu economie dezvoltata si moderna, Marea Britanie areo economie mixta. Aceasta inseamna ca unele sectoare ale economiei suntocupate de afacerile private.

Cheltuielile guvernului in 1997 si 1998 includeau securitatea sociala, care

reprezenta 32 % din cheltuieli, si serviciile sociale de sanatate, care reprezentau17 %. Alti bani ai guvernului mergeau la educatie 12%, interesul pentru datorii 8%, aparare 7%, lege, ordine si servicii de protectie 5%, mediu inconjurator 5%, industrie si agricultura 4%, transporturi 3%, si alte cheltuieli 7%.

AGRICULTURA

23


24/26

In comparatie cu alte natiuni, suprafata agricola a Marii Britanii este foartescazuta, dar agricultura Britaniei este intensiva si foarte productiva. In ultimeledecenii, agricultura a devenit mult mai productiva datorita inovatiilor in masinariile

agricole, a folosirii fertilizatorilor, a pesticidelor si a ierbicidelor tot mai des. Inconsecinta, importurile de alimente si hrana au scazut de la 36% di totalulimporturilor in 1955 la 11% in 1985 si la 10 % in 1994. In comparatie cu altenatiuni, sectorul agriculturii Britaniei este mult mai mic in termeni de angajare sicontributie le PIB. In 1996, in agricultura au fost angajati circa 2% din forta demunca si a contribuit cu 1.4 % din PIB.

Circa 74 % din suprafata arabila a Marii Britanii este folosit pentru unanumit tip de agricultura. Mari suprafete din Marea Britanie (Scotia si TaraGalilor), sunt potrivite doar pentru pascut. Prin 1995, aproape 72 % din suprafataarabila a Marii Britanii a fost folosita pentru pascut, si restul pentru culturi de

cereale.Erau circa 234.300 de ferme, intinderea medie a unei ferme fiind de 73 de

hectare (180 acri).

CRESTEREA ANIMALELOR

Mai mult de jumatate din ferme se ocupau cu cresterea animalelor(vite-pentru produse lactate si din carne ; oi-pentru lana si carne). Aceste animalecontribuiau cu circa 37% din totalul veniturilor din agricultura. Fermele deanimale sunt in continua crestere in Britania. Fermele de gaini a produscontroverse in Marea Britanie, deoarece cresterea gainilor necesita mult spatiu sibani. Aceste protesteau fost foarte puternice atunci cand carnea de pui a fostexportata in Europa. Asociatiile de Protectia Animalelor I-a indrumat pe uniicetateni britanici sa devina vegetarieni.

Din cauza aparitiei bolii vacii nebune(encefalita spongiforma), consumulde carne de vita a scazut, Uniunea Europeana interzicand Marii Britanii sa mai

exporte vreun fel de produse de vita. In 1997 fermierii britanici au protestatimpotriva importului de carne de vita din alte tari europene, pe care guvernul oprocura.

CULTURA CEREALELOR

24


25/26

Majoritatea fermelor din Marea Britanie se afla in estul, sudul si centrulAngliei si in estul Scotiei. Din suprafata destinata culturii cerealelor in 1996, 42%era ocupata de porumb, 27% de orz si 7.5% de rapita. Alte culturi includeautrestie de zahar, fasole si mazare. Folosirea fertilizatorilor, pesticidelor si amasinilor de inalta tehnologie au facut ca productia sa creasca surprizator.

Totusi, aceste noi tehnici au adus critici din partea unor oameni asupra folosiriichimicalelor si asupra efectului lor asupra mediului.

In concluzie, economia Marii Britanii s-a ridicat semnificant printre tarileUniunii Europene. Desi in secolul al XIX-lea era cea mai puternica din lume,acum standardele de viata ale britanicilor sunt cu mult mai mari, aceasteacrescand odata cu dezvoltarea noilor tehnogii din lume, si, se poate spune caeconomia Marii Britanii a ramas printre cele din varf.

Surse oficiale ale AFP citeaza pe 25 ianuarie 2011: Economia MariiBritanii a scazut cu 0,5% in ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu

trimestrul anterior, aceasta contractie reprezentand o adevarata surpriza inconditiile in care toti analistii se asteptau la un avans al PIB. Analistii estimau caeconomia va creste cu 0,3-0,5% in perioada octombrie-decembrie 2010, dupa unavans de 0,7% in trimestrul al treilea.

Aceasta este prima contractie a PIB-ului inregistrata de Marea Britaniede la iesirea din recesiune, in al treilea trimestru din 2009.

Pe ansamblul intregului an 2010, economia britanica a inregistrat unavans de 1,4%, sub estimarile oficiale de 1,8%.

Scaderea economica se datoreaza in parte si ninsorilor puternice dinnoiembrie si decembrie 2010, care au perturbat activitatea economica din MareaBritanie si au paralizat traficul auto, feroviar si aerian.

Bibliografie:

1.Ionescu, Romeo Victor Mediul european al afacerilorpublice: suport

de curs, 2010.

2.Enciclopedia Wikipedia:http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii

25
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord


26/26

_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nord ,http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Irlandei

3.http://www.adevarul.ro/international/Economia_Irlandei-

in_declin_0_346165808.html

4. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htm

5. http://www.ziare.com/articole/criza+economie+irlanda

6. http://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384

7. http://www.dfa.ie/home/index.aspx?id=34747

8. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htm

9.http://www.ziare.com/articole/marea+britanie+economie

10. http://referat.clopotel.ro/ECONOMIA_MARII_BRITANII-

9112.html

11.http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdom

26
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Irlandeihttp://www.adevarul.ro/international/Economia_Irlandei-in_declin_0_346165808.htmlhttp://www.adevarul.ro/international/Economia_Irlandei-in_declin_0_346165808.htmlhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htmhttp://www.ziare.com/articole/criza+economie+irlandahttp://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384http://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384http://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384http://www.dfa.ie/home/index.aspx?id=34747http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htmhttp://www.ziare.com/articole/marea+britanie+economiehttp://referat.clopotel.ro/ECONOMIA_MARII_BRITANII-9112.htmlhttp://referat.clopotel.ro/ECONOMIA_MARII_BRITANII-9112.htmlhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdomhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdomhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdomhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit_al_Marii_Britanii_%C8%99i_al_Irlandei_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Irlandeihttp://www.adevarul.ro/international/Economia_Irlandei-in_declin_0_346165808.htmlhttp://www.adevarul.ro/international/Economia_Irlandei-in_declin_0_346165808.htmlhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7824755-economia-irlandei-scazut-1-2-doilea-trimestru-anului.htmhttp://www.ziare.com/articole/criza+economie+irlandahttp://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384http://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384http://www.zf.ro/business-international/cu-o-economie-si-banci-ingenuncheate-irlanda-spera-ca-macar-turismul-sa-isi-revina-7974384http://www.dfa.ie/home/index.aspx?id=34747http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8239348-economia-marii-britanii-scazut-mod-neasteptat-ultimul-trimestru-din-2010-0-5.htmhttp://www.ziare.com/articole/marea+britanie+economiehttp://referat.clopotel.ro/ECONOMIA_MARII_BRITANII-9112.htmlhttp://referat.clopotel.ro/ECONOMIA_MARII_BRITANII-9112.htmlhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdomhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdomhttp://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_the_United_Kingdom

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	anton-ionu
View:	225 times
Download:	0 times

Impactul Crizei Economice Globale Asupra Economiilor Dezvoltate Din Cadrul u.e.

Documents