IMI IV Arad, Mereu ri 7|20 Maiu 1914. Nr. 99 ABONAMENTUL

I t t u . . 28.— Cor. Ritáiéin 14.— « uni 7 . - „

'A)toi. . 2.40 „ Mm România «I

rtrilnătate: ka'a . 40.—franci

Telefon jrin eresei interurban

Kr, 750. ROMANUL R E D A C Ţ I A

si A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrínyi N-rul l /a

INSERŢIUN1LE se primesc la admini­

straţie. Mulţumite publice şi Loc deschis costă şirul 20 fii. Manuscrise nu se in-

napolazi.

Okatootáia... Ci prilejul procesului dlui Octavian Goga. —

I Arad, 19 Mai.

fc ungaria sunt mai fericiţi Românii de-i | România. Acesta este dictonul presei ispitiţii ungureşti de câte ori vine vorba «.noi. Sunt mai fericiţi fiindcă ţăranii ia^ft\iwgaria au o situaţie economică iá mai înfloritoare decât cei din jRegat, ftceeace priveşte clasele suprapuse, toate libertatea individuală cea mai largă. So ­in ca nu se poate insulta mai fără ruşine popor, decât în felul acesta. Adecă, cum? iul nostru pe lumea aceasta ar fi numai säücam şi să bem, să hălăduim de azi pe ţ statişfăcându-ne trebuinţele trupeşti? sade este sufletul nostru? Ce ne facem j? Ori noi nu avem suflet? Şi dacă avem, S suflet nu trebuie cultivat? Mâncaţi şi fásptmd Ungurii, iar dacă aveţi nevoie îflet împnrmutati-1 pe-al nostru, că-1 dăm iros, fiindcă în Ungaria numai o singură Sal poale să existe şi aceasta este cea îrească. A, nu, o mai mare batjocură nici v coate închipui. In felul acesta, 'dacă »&îămânem Români, suntem reduşi la Lanmalelor cu chip de om, în felul ace-ira ni se dă posibilitatea să contribuim şi ife progresul civilizaţiei umane prin însu-inoastre specifice, ni se răpeşte nota di-iactă in concertul popoarelor. Şi dacă ar «Ungurii cel puţin să ne împrumute ceva, ia putea. Dar nu pot, fiindcă n'au nici ei. Érié să ai bogăţia sufletească a unui Heine isi poţi avea mărinimia şi obrăznicia suve-llde a-i-dărui cuiva din sufletul tău jumă­

tate, fiindcă şi aşa îti mai rămâne deajuins. Heine spune undeva către iubita lui: dă-mi trupul tău, sufletul nu-mi trebuie, am eu dea-juns, îţi pot da şi ţie jumătate din el!... Dar chiar şi dacă ar avea Ungurii atâta cât ar trebui, ca să poată da, dac'ar fi şi ei un glo­rios popor mare, ca Francezii sau Englezii, noi nici atunci n'am putea să le primim darul, fiindcă, exceptând mândria noastră, n-oi nu putem să călcăm legile divine, ciuntind fizio­nomia omenirei, fiindcă noi avem mai multă înţelegere pentru cultură decât cultul popor unguresc....

Să ne înţelegem însă mai bine. In vremile din urmă, sub controlul sever şi din ce în ce mai des al străinătăţii, o seamă de Unguri au început să se arate mai „îngăduitori" faţă de postulatele noastre culturale. Nu de mult chiar un ministru a avut bunăvoinţa extraor­dinară de a da o ordonanţă care permite di­rectorilor de şcoli de stat să ia în conside­raţie şi certificatele cateheţilor cari propun re­ligia în limba maternă a elevilor. Mă rog, o ordonanţă extraordinară care s'a trâmbiţat în lumea largă şi care a dat prilej atâtor slabi de-ai noştri să întrezărească o eră nouă de libertăţi naţionale. Nimeni nu s'a găsit să tra­gă vălul de pe această cursă. Ungurii nici a-stăzi nu înceată de a ne cere sufletul şi de a ni-1 distruge dacă nu li—1 dăm. Ordonanţa nu era altceva decât o acoperire a marei hoţii in­telectuale ce se face prin şcoalele noastre. Un praf nici nu tocmai atât de des în ochii noştri şi ai străinătăţii mai ales. Şi astăzi, doar', ca şi mai înainte acelaş principiu stăpâneşte po­porul unguresc întreg: nici o cultură pentru Valahi! Iată, aci este cazul piesei „Domnul notar". Ce era această piesă? O ofperă de artă

smulsă din inima poporului românesc arde­lean. Cuprinsul ei, ţintele ei, sunt indiferente. Poetul Goga în formele artei a transmis eter­nităţii un colţ de umanitate, după cum spu­nea şi el cândva. Şi-a făcut datoria lui de artist, care nu se aşează la masă să scrie cu Codul Penal în mână, care îşi pipăie inima şi-şi cercetează mintea şi astfel crează. Ie-ronim Blezu, Niculaie Borza, Traian Vălean, Mitruţ, popa Solomon, sunt oameni vii şi inescepţionabili din punct de vedere artistic. Ei trăiesc, se învârtesc unul în jurul altuia, certându-^se, iubindu-se, omorându-se, aşa cum se ceartă, se iubesc şi se omoară bietele fiinţe omeneşti din această lume. Greşeala lor pentru justiţia ungurească nu este decât că ei sunt Români şi creatorul lor încă este un Român — şi ce Român! Unul care îndrăz­neşte să reprezinte, atunci când face politică, intransigenţă până în ultimele ei consecven­ţe, o intransigenţă pe care a simţit'o şi contele Tisza tocmai bine de curând, a putut s'o sim­tă. Dar greşeala aceasta este greşeala Dum-nezeirei, pentrucă cine poate să fie vinovat dacă s'a născut Român şi încă poet Român, care dacă vrea să scrie drame nu se poate duce în Japonia, după cum fac unii „naţio­nali" poeţi Unguri, nici nu se poate urca în lună. Poetului dramatic român îi este dată o anumită realitate peste care el nu poate să treacă, dacă nu vrea să treacă în afară de marginele artei, realitatea aceasta este fiinţa lui naţională şi a poporului său. Adevărul a-cesta îl cunoaşte şi poporul unguresc, fiindcă este un adevăr elementar, dar poporul un­guresc nu vrea ca noi să avem o artă, nu vrea să permită existenţa unei culturi româ­neşti a cărei supremă manifestare este arta.

Qiulillo. (Din italieneşte).

Era odată la Neapol un băietei pe care-1 lena Oiulillo, frumuşel grozav. Avea un păr

i, o lată oacheşe şi nişte ochi ca două dia-ite negre lucitoare. Qiulillo era sdrenţăros

wt/tr şi mai mult gol. Vara pescuia pe ma-Wsi sau se arunca. în apă după gologanii cari ii aruncau străinii în mare ca să-1 vază tkd. Ziua şi noaptea stătea pe malul mărei, ise făcea corpul oacheş şi lucitor ca de

Iarna, cu ochii lăcrămoşi, cu nasul roşu, şi '«toile vinete vârâte în buzunarele panta-êr, hoinărea prin mocirla stradelor lătural-Kt, cu capm in jos şi cu un coş de braţ, cău-^taâşiţe din ce se arunca din case, cu gu-ÉL îav noaptea se adăpostea prin colturile Iţhtîade, unde era mai apărat de ploaie, de U ţi de gardişti, şi dormea vârât pe jurna­le in coş. ' ' [ lai de mult Oiulillo nu era aşa singur. Toată ta stătea lângă mama lui, într'o casă dără-íjtaa, şi se uita la ea cum lucrează la un răs-idmic din care scotea fel de fel de ciucuri în Me culorile. Câte odată îi ajuta şi el să chi­tea ciucurii şi să-i puie în cutii frumoase, [ţaia, dupâ. ce-1 culca, mama lui se aşeza iar Jtkru, la lumina lămpei, şi Qiulillo. din pat, «lilala ea, până ce chipul mamei lui se ame-to cu chipurile visurilor sale.

într'o dimineaţă s'a deşteptat singur şi în loc de mama lui a văzut lângă pat pe o femeie străină care căuta să-1 mângâie. Şi din dimi­neaţa aceia, tot singur a fost. De atunci strada i-a fost casa; coşul i-a fost pat, iar pânea de toate zilele i-a fost cea pe care şi-o câştiga cum putea. Şi a crescut astfel, părăsit şi în voia soartei, certându-se cu alti ştrengari-va-gabonzi ca el, însă cu dorinţa de a fi iubit de cineva şi gândindu-se mereu la lucruri fru­moase.

Toate lucrurile colorate şi lucioase îl ferme­cau. Toată vremea şi-o petrecea la ferestrele bijutieriilor, fără să priceapă valoarea lucruri­lor ce vedea, până ce negustorii îl luau la goană.

într'o zi, în piazza Municipio, un englez i-a dat o liră, pentru că se dăduse de douăzeci de ori peste cap, şi Qiulillo, cu lira în mână, a in­trat într'o prăvălie mare, şi a cerut să-i dea „lucrul cela", arătând un inel cu un rubin roşu ca focul. fU-j- , i

— Haide, pleacă! — îi zise negustorul dân-du-1 afară de ureche — ai venit aici ca să vezi ce este de furat? Ieşi! Dacă te mai prinz pe aici, te dau pe mâna gardistului.

Şi negustorul, ajuns cu el în uşe, dădu un picior unui biet câne, care se adăpostise de ploaie lângă uşa prăvăliei.

Câinele sări cât colo cherlăind, dar nu fugi, ca şi cum ar fi aşteptat pe cineva să-1 apere. Lui Qiulillo i-se făcu milă de câinele părăsit şl chinuit ca şi el; l-a chiemat şi câinele s'a apro­

piat dând din coadă şi uitându-se la el cu ni­şte ochi înţelepţi.

—''Haldem! — l î i zîse Qiulillo şi cânele porni după el. Din acea clipă, s'au făcut prie­tini şi tovarăşi.

Mergând, simţi un miros plăcut de prăjit-turi, ce venea dintr'o cofetărie, şi aducându-şi aminte că are o liră în buzunar, zise câinelui:

— Ai vrea să mănânci o prăjitură? Câinele dădu din coadă şi lăsă capul în

jos, par'că ar fi răspuns „da". — Atunci hai să-tl fac cinste. Intră în prăvălie şi ceru cinci prăjituri. Ne­

gustorul i-a cerut întâi lira, pe urmă s'a uitat la Qiulillo, apoi la liră, în urmă o încercă cu dinţii, o bătu pe marmoră şi după aceea îi dădu prăjiturile si restul.

Iarna aceasta a fost foarte urâtă şi a ploat aproape în fiecare zi.

într'o seară Qiulillo mergea la vale pe Ri­viera de Chiaia gândindu-se că în ziua aceea nu mâncase decât o bucată de pâne veche ce i-o dăduse de pomană. Câinele se ţinea după el, trist şi gânditor. Mergeau amândoi pe lân­gă case, ca să se adăpostească de vântul şi ploaia ce bătea rece. Băiatul pornise spreTo-vretta, la un birtaş căruia din când în când îi curăţa bucătăria în schimbul câtorva resturi de mâncare şi un adăpost peste noapte. Şi ui­tându-se la palatele ce se perdeau în noapte, şi la uşile hotelurilor cari vărsau valuri de lu­mină pe strada pustie, Qiulillo se gândea la lu­mea care locuia în ele şi la copii cari trăiau

P a c I

Poporul unguresc vrea să ne ştie beuţi şi mâncaţi, cât putem noi din sărăcia noastră, pe care ni-o mai măreşte şi el după cât îi stă în putere, dar proşti, fără suflet, întrucât nu i'am primi pe al lui. Aceasta este voinţa po­porului unguresc. Dacă n'ar fi aceasta atunci s'ar supune adevărului fixat mai sus şi ne-ar lăsa libertatea sufletească, a r deschide poe­ziile lui Petőfi, de pildă, şi nu s'ar lega de anumiţi paragrafi ai Codului Penal. Intr'ade-văr, în Petőfi se găsesc o mulţime de poezii esoepţionabile din punctul de vedere al legilor de stat. Acolo este bunăoară, acea virulentă diatribă împotriva regilor. „Spânzuraţi pe regi!"... este refrenul ei. Pentruce nu se gă­seşte un procuror ungur care să confişte vo­lumul lui Petőfi. Se află prin toate biblio­tecile şcolare, Nu, aceasta nu o face justiţia ungurească, fiindcă s'ar răscula întreg nea­mul unguresc împotriva ei, acuzând-o că se încearcă să restrângă libertatea culturală ungurească...

Şi fiindcă suntem la exemplul lui Petőfi să ne oprim mai mult la el. Acest admirabil poet şi luptător naţional, oricât de mult ar fi urât pe asupritorii poporului său, înţele­gea libertatea întreagă şi pentru oricine, li­bertatea umană, căreia i-a închinat unul din­tre cele mai frumoase imnuri. Şi libertatea lui nu era decât libertatea aşa cum o înţelegem noi, libertatea sufletului, producătoare de ci­vilizaţie, de cultură. Intr'una din satirele sale, în cea întitulată „Okatootáia", din acest punct de vedere, astfel vorbeşte: — Este o tară în lumea asta, o cheamă Okatootáia. E aproape de China şi nu-i departe de Austra-iia. China, vecina, tot mai dă semne de viaţă din când în când, numai ea, Okatootáia, stă vecinie pe loc ca o stâncă. In Okatootáia su­fletul e un animal foarte modest, nu cere nici fân nici ovăs; se mulţumeşte cu ogrinji ca mă­garii. Şi dacă se întâmplă să se nască vr'un scriitor în depărtata ţară, atunci să-şi închidă dinţii frumuşel, într'un dulap, fiindcă în Okatootáia şi aşa nu poate să muşte, va pu­tea cel mult să înghită... Fericită ţară, acea^-stă Okatootáia, spânzuraturile sunt singurele „edificii" publice în ea...'

Cine ar trebui să mai spună că „Okatoo-

tăia" lui Petőfi este Ungaria din patruzeci şi opt şi cine ar mai trebui să arate că din patru­zeci şi opt până astăzi numai Ungurii au a-juns să schimbe pentru ei actualitatea aprigei satire petöfiane. încât ne priveşte pe noi, am rămas vechii iobagi ai unei noui aristocraţii mult mai puternice şi mult mai feroce ca odi­nioară. Sufletul nostru trebuie să se mulţu­mească cu aceeas măgărească mâncare, poe­ţii noştri trebuie să-şi facă aceeaş operaţie dentală, flacă cumva nu vrem să ne usuce os­cioarele spânzurătorile de sistem nou: tem­niţele ungureşti. Noi şi astăzi putem zice, tra-ducându-1 pe Petőfi, cu aceeaş amară ironie, sfârşindu-îie articolul cum îşi sfârşeşte el poe­zia: . . .. v . .

Să trăieşti mărită ţară, Preamărită naţie, Şi 'ncă mulţi ani să nu suferi De civilizaţie....

Mentalitatea unul renegat: Vasile Mangra.

Bucureşti, 18 Mai. Prezenţa cunoscutului renegat în capitala

românismului de pretutindeni a stârnit cea mai legitima indignare în toate păturile sociale, cu atât mai vârtos cu cât încăpăţinarea trădătoru­lui Vasile Mangra a depăşit orice limită, per­sistând prin atitudinea sa provocatoare să sfi­deze opinia publică românească prin participa­rea sa la prima şedinţă de deschidere a Acade­miei Române, fără să fi primit obişnuita comu­nicare din partea celei mai înalte instttuţiuni culturale a tuturor Românilor. Ceeace este din cale afară de necuviincios, este faptul că rene­gatul Vasile Mangra, îndrăzneşte să participe la prima şedinţă' à Academiei, şi dupăce i s'a atras la timp atenţia, că prezenţa sa constitue o revoltă permanentă în sufletele colegilor săi academicieni.

Dar mentalitatea renegatului este foarte ciu­dată şi se afirmă cu o încăpăţinare, care a scos din răbdări nu numai firile cele mai expansive, ci şi pe cei mai calmi şt cuminţi academiciani cari, constatând că obrazul trădătorului este prea gros şi prin urmare nu înţelege dispreţul cu care este tratat pe căile cele mai liniştite, a luat hotărîrea pe cât de fermă pe atât de patrio­tică, să excludă în unanimitate pe Mangra din

Mercuri. 20 Mai|

Academie şi să-i comunice această Mrtil prefectul poliţiei spre a linişti spiritele a\

( revoltate de îndârjirea trădătorului. românesc din Ardeal.

Gestul academicianilor români a h tură de a da satisfacţie întregii opiniiâţ care a făcut ovaţii dlui Dr. Istrati.dliÛ şi celorlalţi. Dl Dr. Istrati întrebat de al exclus Mangra din Academia răspuns:

Nici nu se putea proceda altfel cu ni trădător al neamului românesc, care h\ este eliminat din toate cercurile rom cum din cea mai înaltă instituţie cărei scop principal e să lucreze penM rea şi propăşirea tuturor Românilor.

Vasile Mangra nu este numai un tu toţi renegaţii. Nu. Dânsul spre deosebiţii lalţi, în perversitatea sufletului şi a cm său, perzistă a declara că este ban roú\ din potrivă ceilalţi fruntaşi români dini cart alcătuesc comitetul executiv a\ i naţional sunt nişte exploatatori ai mâneşti de peste munţi şi altele.

Din acestea se poate deduce ca prist Mangra nu este numai un renegat, ci ii faimator de rând şi o face sub num nească.

Se ştie de când e lumea că renegau mai primejdioşi duşmani ai emancipării rale nationale şi politice la popoarele s

Naţionalităţile din Macedonia: Bultn cii, Românii au avut renegaţii lor, cari nil cu mai multă îndârjire împotriva reaM priului lor Ideal decât înşişi stápóiié văraţi.

Acelaş lucru se petrece azi în AlbaM unde promotorii mişcării insurectioià dreptate împotriva întregirei statuia sunt toţi renegaţi de origină albanezi.

Dar cazul Mangra este cu totul t faptul, că susţine că el simte încă roi că vede mai bine chestia românească áiü şi că în sfârşit politica lui faţă de aceeaşi pe care altădată o ducea maréi polit, Baronul Andrei de Şaguna, poWâ a revărsat atâtea binefaceri bisericeşti, à şi politice asupra elementului romám Transilvania.

Ca macedonean protestez ca împotriva acestei aserţiuni a renegatului gr a care în neruşinata lui indrásneátáui pară cu Saguna. Această comparaţiei o insultă adusă acelui remarcabil stat, neîntrecut patriot şi vrednic preki a fost mitropolitul Saguna.

acolo fericiţi şl-şl zicea că ar intra în una din ele ca rândaş numai să vadă cum se stă în casele boiereşti şi să guste din mâncările lor.

Gândindu-se aşa, trecu pe sub o fereastră luminată. Curiozitatea îl împinse să se agate de eid şi să se uite înlăuntru.

Văzu o odaie luminată de un polîcandru bo­gat, şi sub lumină, în jurul unei mese albe, scân­teietoare de sticlării şi de argintării, văzu mân­când o mamă, un tată şi un copil cu părul creţ, ce părea de aur. Un lacheu îi servea iar mâncările trebuie să fi fost minunate. Băr­batul vorbea drăsrălaş cu nevasta sa, şi aceasta şe îngrijea mereu de copil, tăindu-i mâncarea în farfurie, potrivindu-i şervetul la gât şi mân-găindu-1 în urmă pe păr. Iar copilul o lua de gât şi o săruta.

Lui Giulillo i se păru că vede raiul şi cu toate că acolo mâncau, el îşi uitase că-i este foame, şi i se părea că este şi el în mijlocul a-Celor frumuseţi, cari îi înveseleau sufletul. Dar ce-i plăcea mai mult, era capul bălai al copilu­lui, ochii lui albaştri şi fericirea lui. Ar fi vrut să-1 aibă cu el să-1 facă să se joace cu Cânele său.

Dar deodată se simţi smucit de haină şi că­zu din visuri pe.pavagi: un gardist îl luă la goană cu cuvinte grosolane. Giulillo plecă bi­nişor, frecându-şi genunchii unde se lovise, cu gândul la ceea ce văzuse. Şi pe când curătea bucătăria birtaşului, şi în urmă, când mânca lângă maşină rămăşiţele ce i le dase, tot se mai

gândea la odaia aceea şi Ia cel ce erau înlăun­tru.

De atunci, aproape în fiecare seară, Giulillo îşi făcea drum pe sub fereastra aceia ca să vadă familia mâncând şi mai ales pe copilul cel bălai, pe care îl iubea. Dar într'o seară, copilul a văzut chipul băiatului la fereastră, şi s'a spe­riat. Tatăl a deschis fereastra şi l'a gonit, dar copilul auzind că şi Giulillo era un copil ca şi el, se rugă să-1 cheme în casă şi să-i deie de mâncare. Atunci tatăl trimise pe servitor să-i ducă ceva de mâncare, dar copilul, se duse la fereastră şi spuse lui Giulillo să intre înlăun­tru împreună cu cânele său.

Tatăl l'a certat şi a închis fereastra. Din stradă, Giulillo a auzit pe copil plângând şi a simţit că-1 Iubeşte mai mult.

După câteva zile, n'a mai fost lumină în o-daie. Giulillo nu mai avea astâmpăr. In fiecare seară venea să vadă, şi în flecare seară se în­trista. In cele din urmă îşi luă inima în dinţi şi întrebă pe portar.

— Şi ce-ti pasă tie?... Dacă nu o ştergi re­pede, îţi dau un picior de te duci d'a rostogolul.

Pentru prima oară în viata lui, Giulillo se în­trista văzându-se bruftuit. Ieşi în stradă, se ra-zimă de zid, şi începu să plângă. Portarului i se făcu milă; ieşi după el şi-i dete un ban ca să-1 împace. Giulillo prinzând curaj, l'a mai între­bat odată.

— Pentru ce vrei să ştii? — Pentrucă mi-e drag domnişorul.

— He; bietul domnişori Este aşa dej nav, că cine ştie dacă o scăpa.

Giulillo se ghemui lângă poartă şl I să plângă cu sughiţuri.

La miezul nopţii, portarul văzu pe ( cu cânele sub fereastra domnişorului, în coş.

— Du-te de te culcă. O să răceşti, — Nu-mi pasă. Aici sau in altă partij

tot una. — Tu nu ai casă? — Eu nu am casă. — Tată, mamă, nu ai? — Am numai cânele. — Sărman copil! îmi pare foarterim|

pot să te iau înlăuntru.... — Nu face nimica; sunt bine aici. Portarul dete din cap, şi intră inláiii

doua zi, spuse tatălui copilului bolnav. — Dacă o mai veni, să-i dai aceste diil

tea copilului meu — zise tatăl portarulutf du-i câţiva bani.

Giulillo venea în fiecare seară. Poi spunea cum merge copilul, iar el făcea ti sub fereastra lui. Iş! zicea : dacă voi aurii şi plâns, nu voi muri şi eu?

Intr'a opta noapte, pe când Qiulillo doraa( sit sub fereastră, a stat ploaia şi au ieşită dar a început să bată un vânt aşa de rectij bietului copil îi îngheţară hainele pe eli Giulillo văzu pe mama lui cum era 11

„ROMÂNUL?* Pag. 3

când Mangra va perzista să rătnăie rătăcită pe care apucase încă de acum

m, până când nu-şi va recunoaşte gre­ii lia VŰ reveni la adevăratele sentimente ie, n'are voie să pomenească nici numele

a, nici a urmaşilor acestuia, nici a ace-iwi azi înfruntă cu bărbăţie toate caiaclis-îieMnfmte de sferele conducătoare ale turismului asupra martirilor românismului irmosul Ardeal. ki0narea trădătorului Mangra pe lângă titea dispreţului şi revoltei generale a avut ini si ne ofere o dovadă plauzibilă şl de ü spontan cum se afirmă solidaritatea na­ţia tmui neam întreg, când este în ioc dem­ită românismului. \nrim că in viitor renegatul Mangra va inii intre în gaură de şarpe, ca să-şi ru-V argintii lui luda, decât Să-şi facă apariţia 't societate de Români. Pyrrhus.

APEL CĂTRE FRAŢII DIN REGAT. Doi tónfi delà facultatea de medicină din Cluj fos/ eliminaţi fiindcă au trimis o telegramă aderentă Ligii Culturale cu prilejul mani­lor ei recente. Numele lor este: Lazar i $1 Mihail Mitrea, amândoi buni studenţi

kiedlclnă. Am dori ca fraţii noştri din Regat kse ingrjească in o formă oarecare de soarta |r, Nu ar puiea Liga Culturală să le câştige

i burse pentru a-şi continua studiile în itate? Ar fi un păcat să-1 lăsăm pe aceşti tfnerl români cu carierile nimicite din i nebuniei şovinismului unguresc încuibat

isanctuarul ştiinţei. El în modestia lor n'ar sà facă acest apel. De acela il facem

i eredem, cu succes.

I Noi atac împotriva naţionalităţii noastre, lîtie'că ministrul instrucţiunii a dat ordin ca minele, din clasa a Vl-a elementară să se ide acum înainte cu asistentă poliţială şi tpre terminarea acestei clase elevilor să li

idea un „absolutor" (végbizonyítvány). La bastenta forurilor noastre bisericeşti se îngă­

lase ca acestea certificate şcolare să fie ţ i pa ­ţii două limbi: ungurească şi românească, strai insă s'a răsgândit şi văzând supărarea

acum a dat o nouă ordinaţiune, prin ! scoate din vigoare pe cea dintâi ş i dis-I ca certificatele de pe cl. a Vl-a el eme n-i ti se dea şl in şcoalele noastre româneşti iluslv in limba maghiară. Iată un nou ucaz Imaghiarizare în binecuvântata eră de împă-ie-a contelui Tisza. Noi însă credem, că e-lopii români vor interveni cu ultima ener-e şi vor protesta împotriva. acestei noui sa-plnicii a şovinismului maghiar. Aşteptăm

«tal lor.

i : par'că ar fi vrut să-i vorbească, dar nu idln cauza unei răni; pe urmă se făcea că

Ieri rănit, sl nu putea să răsufle. } b minutul acela, servitorul domnişorului îl

ptă. Copilul scăpase, intra In convales-j, aflase că Qiulillo făcea de gardă sub fe­rele sale, si voia să vie sus la el. -Aplecat! — îl spuse tatăl său, ultându-se

I fereastră, dar copilul nu a crezut, s'a dat i pat să vadă şi el, şi atunci tatăl a trimis

lírai să-I aducă. Dar bietul Qiulillo era Jktat si nu mai putea să vorbească. Servi­la a trebuit să-1 ducă sus pe brate, iar cânele

i după el urlând. Asa l'a văzut copilul şi i-a fost aşa de milă

|i Qiulillo, că l'a luat de gât de nu mal puteau \ despartă. Insă Qiulillo, cu toate îngrijirile Is'au dat, nu si-a mai revenit în simţiri: nu

J avea viată decât în frumoşii săi ochi negri, lari se citea fericirea că este în braţele prie-

I Halul său. Cea dintâi si cea din Urmă fericire a unui i copil părăsit....

„Bukov, călăul Săcuilor". In legătură cu in­cidentul lui Mangra în Bucureşti şi brodat pe un articol apărut de curând în ziarul „Times" din Londra, în care corespondentul său balcanic a-tacă vehement pe regele Carol pentru pretinsa nedreptate ce li s'ar face Bulgarilor din terito-rul anexat — „Budapesti tíirlap", organul in­spirat de guvernul maghiar, publică sub titlul de mai sus în numărul său de azi un prim ar­ticol, din care ne mărginim să dăm în rezumat câteva pasaje: - - - j - \

— Menţionând corespondenta din „Times" Împreună •cu insulta adusă lui Mangra — scrie numitul ziar —• avem impresia că at&t România oficială cât si cea neoficială e beată de o încredere sălbatecă în puterea sa. O beţie care nu cunoaşte legi umanitare «i morale adoptate de toată lumea. lAcel 'spirit domină acolo ofi­cial, care se manifestă şi pe stradă; aceasta trebuie •să o ştie imonarhia. '

— România e creeatiunea monarhiei habsburgice, care i-a Întins imâna când Încă nici nu se ştia de exi­stenta ei. Dar aceasta nu aan făcut-o pentrucă Româ­nia «ă insulte pe prietenii patriei noastre şi 3ă ocro­tească pe duşmanii ei. O astfel de Românie e inco­modă pentru noi; neexistenta el e pentru noi chestiune de viată. Cazul lui Mangra ne-a dovedit-o aceasta pe deplin >şi acum trebuie să procedăm energic, dacă nu so poate cu buna, atunci cu toată puterea monarhiei...

— Precum nu putem suferi lângă noi o tară veşnic nepăciuitS, tot astfel nu vom putea satisface aspira-ţiunile valahe delà noi, cari au tendinţa să facă pro­vincie valahă din o parte milenară a tării noastre. Ni­meni nu crede că Românii ar fi superiori în cultură Maghiarilor, prin urmare la ce să fim indulgenţi fată de ei?

— Răsboi de exterminare împotriva Românilor, cum au pornit ei împotriva Bulgarilor, noi nu vom porni, deşi sunt In Ungaria numeroşi bărbaţi de stat cari ur-gitează aceasta. Dax ne vine să dăm drept celor cari pretind că numai acelor cetăţeni 'să li se dea drept elec­toral, cari vor jura credinţă regelui maghiar. Dacă Ro­mâniei e permis să-d califice de trădător pe un bun pa­triot al nostru, atunci Ungaria cu atât mai vârtos e Îndreptăţită să-i excomunice po aceia cari nu i se su­pun. Oricum se va aranja afacerea cu Mangra, noi tre­buie să luăm astfel de măsuri de apărare.

— Regele Carol să caute să uşureze situaţia Bulga­rilor oprimaţi în mod barbar, ca tara lui «ă poată sta lângă Bulgaria; totodată să aranjeze şi afacerea Man­gra in chip mu'Uămitor!

Până aci articolul în chestie. Pentru înţele­gerea titlului („Bukov, călăul Săcuilor" — piesă teatrală cu subiect din 48, de pe timpul inva­ziei ruseşti) autorul explică, că Săcuii sunt de a se înlocui cu Bulgarii iar în locul lui Bukov trebuie pus regele Carol, respective guvernul rornân. Acestea se spun în prim articolul de azi al organului semioficial al guvernului maghiar. Audiat et altera pars!...

„Numai româneşte"... Ziarele ungureşti lo­cale se burzuluiesc că doi culegători tipografi români, dnii Emanuil Epescu şi Leon Muntean, delà tipografia „Concordia" la examenele de a-legători de ieri, n'au voit să scrie şi să cetească ungureşte, deşi ştiu. Pentruce această supă­rare? Legea dă acest drept şi dacă bravii no­ştri culegători tipografi şi-au exercitat dreptul lor nu are nimeni nici un motiv să încrunte din sprâncene. Dar nu, ziarele ungureşti locale sunt obicinuite să privească în muncitorii români din Arad un fel de ceată desnationalizată ori cât ar fi de adevărat în parte, în general nu este însă aşa.Ar fi, dealtfel.şi trist ca tocmai elita muncitorilor noştri, culegătorii tipografi, să se depărteze atât de mult de naţionalitatea lor, în urma legăturilor lor de organizare, încât să-şi denege dreptul limbei lor, pe care o răspândesc şi ei în fiecare zi, alături de muncitorii cu con­deiul.

0

Mangra la... Berlin. Primim astăzi o tele­gramă din Berlin, de următorul cuprins: „Când vine Mangra să ne anunţe. Un grup de studenţi români". Aceasta însemnează că tinerii noştri delà universitatea din Berlin i-ar face aceeaş primire ca şi colegii lor din Bucureşti. Nici nu ne îndoim. Numai cât Mangra nu se duce Ia Berlin. Drumul lui nu merge mai departe de Budapesta. Dar chiar şi dacă s'ar duce până în

capitala Germaniei s'ar îngriji el să nu dea fată cu bravii noştri studenţi naţionalişti. Berlinul e mare şi poate că i-ar putea ascunde şi păcatul

; lui

:

Nouă lege. noui nelegiuiri! j Notarii refuză certificatele. Preforaşii îşi bat j oc de limba românească.

Din 5 0 0 alegători 354 respinşi / In cercul Ighiului!

Primim la redacţie delà bărbaţii de încredere ai par­tidului nostru şi delà corespondenţii noştri o mulţime de dări de seamă.despre ne mai pomenitele abuzuri, ce săvârşeşte administraţia împotriva alegătorilor ro­mâni. Le dăm fără comentar, — strigă faptele în dea-juns — şi păstrăm materialul pentru o interpelaţie în cameră.

D. Dr. Şteian CMrilovlciu, advocat, bărbatul nostru în Ilia de Murăş ne scrie:

In cercul nostru electoral pentru cercul preto­riai Ilia azi s'au ţinut examenele cu cei ştiutori de carte.— Ca să vedeţi ce nedreptăţi şi volnicii s'au săvârşit din partea administraţiei îmi ţin de dato-rintă a Vă raporta despre decursul aşa-numitei examinări.

Comisiunea examinatoare a constat din proto-pretorele, pretorele şi dascălul ungur delà şcoala de stat. Adecă aici, unde ţinutul întreg e românesc nu s'a luat tn comisie un singur român, nici măcar învăţătorul nostru confesional din loc.

Oamenii fiind desorientati nu au ştiut ce docu­mente au să aducă cu ei, când vin să se anunţe, dar extrasul de botez totuş l'a adus fiecare şi aşa pretura i-a admis pe toti Ia examen. S'au insinuai 650 de alegători cari toţi au avut şi darea cores­punzătoare şi etatea de 30 ani. Protopretorele I-a citat pe toţi in aceeaş zi, adică pe ziua de azi la examen.

Având oamenii numai estrasele de botez i-am îndrumat, că la examen să aducă cu sine şi ate­state delà antistia comunală, că sunt cetăţeni un­gari.

Oamenii s'au ş| dus pe la notari, insă partea cea mal mare a notarilor sub diferite pretexte nu le-au extrădat atestatele. Unii ziceau, că nu-s gata, alţii, că fără plată şl fără timbru de 1 cor. nu le extrădau etc.

Oamenii azi s'au prezentat în număr com­plet şi comisiuea examinatoare dimineaţa la o-rele 8 a început examenele şi cu extrasele de bo­tez numai, ceea ce e de sine înţeles, căci şi acel extras dovedeşte, că e cetăţean ungar şi atestatul ce se extrădează despre examinarea respectivilor nu se introduce decât numele, locuinţa, — şi ziua,, luna şi anul naşterii al alegătorului, dar nu şi aceea că e cetăţean . — La 9 ore însă protopreto­rele a publicat, că cei cari nu au adus cu sine şi atestat comunal, care dovedeşte în special, dacă cineva e cetăţean ungar, nu se vor admite la exa­men.

Au fost mulţi, cari aveau cărţile militare , şl licenţele de meserie Oparlgazolvány") — cari dovedesc pe deplin cetăţenia respect! vului şi totuş nu I-a admis la examen. Inzădar a fost intervenţia şi protestarea noa­

stră! Deşi protopretorele pe toti îi cunoştea, nu i-a admis Ia examen.

Examinarea o făceau în grupe de 12 per­soane, însă nu le-a spus, câţi vor fi examinaţi azi, ci a lăsat să steie oamenii toată ziua înaintea pre-turei. — Celor examinaţi nu le-a extrădat atesta­tele, ci le-a zis să vină seara Ia 6 ore, că atunci se va publica rezultatul. Până seara la 6 ore au exa­minat 100 persoane, atunci au publicat rezultatul, insă nu a declarat nimica despre aceea când se vor examina aceia, car] azi nn au venit la rând.

La examen protopretorele (am fost de fată la câteva grupuri) cetea repede o propoziţie lungă şi oamenii aveau să o scrie.

Se Înţelege, că aşa o zicere lungă şi corn- . ; plicata nu o poate ţinea In minte nici un stu­dent delà universitate, nu un om simplu. Iar dacă oamenii cereau să o mal cetească

Pag. 4 „R O M A N U L " Mefcüíl, 20 Marii

odată, o mal cetea de 2—3 ori, însă tot re­pede, să nu o pod intelege, aşa că nici unul nu putea să scrie zicerea întreagă dictată. La cetit lua nişte gazete româneşti şi le dă­

dea să cetească publicaţiile cele scrise cu litere mărunte a diferitelor firme şl punea pond pe aceea să cetească numirile bohème etc. încâlcite a firmelor, iar textul regulat al publicaţiunii nu lăsa să se cetească!!! Din cele 100 per­soane examinate, cu apucăturile acestea a primit numai 38 şi numai acestora le-a ex­trădat certificatele. — Deşi toţi acei supuşi examenului ştiu bine ceti şi scrie, căci noi Înainte de examen l-am examinat, separat.

• Puteţi vedea din cele comunicate cum se res-pectează şi cum se aplică legea de satrapii admi­nistraţiei şi la câte şicane sunt expuşi bieţii no­ştri ţărani, cari şi-au pierdut 3 zile scumpe de lu­cru degeaba din bunăvoinţa administraţiei. Su­tele de alegători s'au depărtat acasă revoltaţi şi scârbiţi până în adâncul inimei lqr!

Vă rog să dispuneţi ca domnul deputat Pop să interpeleze în cauza aceasta şi să ceară delà mini­strul de interne, că aici în cercul Ilia să se com­pună o altă comisiane, în care doi membrii să fie români, căci toţi alegătorii sunt români. $i deoa­rece oamenii au venit pe nimica în 3 rânduri la Ilia comisiunea aceea să plece din notariat în nota­riat şl acolo să examineze alegătorii, ori această comisiune nouă să se trimită pe lângă comisiunea care face listele electorale şi cu această comisiune împreună să umble delà notariat Ia notariat exa­minând mai întâi oamenii în privinţa scrisului şi cetitului şi apoi să compună comisiunea listele. — In aceasta comisiune nouă pe lângă protopretorele ca preşedinte să se denumească ca membri Nica Savu învăţătorul confesional din Ilia şi Dumitru Datca vicenotar în Ilia.

Şl după legea aceasta nouă suntem cu totul expuşi la şicanările administraţiei, — ba încă mal mult decât după legea veche. ; Cu deosebită stimă ! Dr. Chlrlloviciu,

NOTA REDACŢIEI. Inolm apelul Biroului Central, către bărbaţii de încredere să ducă la examene manua­lul obligator, Cartea de cetire, din clasa 6-a primarăţi

Tot d. Dr. Chiriloviciu ne pune Ia îndemână scrisoarea de mai la vale, primită de dânsul:

Domnule advocat/ ' Aseară Ia 5 ore p. m. s'au prezentat la oficiul notarial din loc şl în tata martorilor Ioan Cosma l. Serafim şi Ioan Crişovan următorii: Boldura Flo-rea şi Alba Roman din Visca, precum şi Indrei Ioan, Zugrav Ioan 1. Vasilie, Modre Aron, Trifan Simion, Modre Angel, Jurca Partenie, Popa Aron, Sirb Roman, Homorodean Qeorge, Hedrea Dumi­tru, Cosma Nicolae, Popa Toader, Boie Pasc, Popa Sim, Sorinca Ioan, Modre Siminic, Sorea Toader 1. Moise şi Sorea Partenie 1. Moise, toţi din Vorta. Ei au pretins extrădarea documentului de identi­tate în scopul de a se supune examenului.

Notarul cercului a refuzat extrădarea a-celul document sub cuvânt că-i trebuie de

flecare bucată 1 cor., taxă de scris şl 1 cor. timbru. Timbre In sal fiu sunt, dar şi altcum atestatele

numite pe cât ştiu eu sunt scutite de ori ce taxă şi timbru. Oamenii sărmani sunt disperaţi şi în­furiaţi, căci notarul i-a trimis la solgăbirău după na ştiu ce şedule etc. adecă delà Ana la Caiafa şi termenul e trecut. Toate se fac, ca şi această iă-rămitură de drept să li se ia.

Te rog fă toti paşii de lipsă, ca dreptate să li se facă, căci datorinta lor era să bată toba si să spună oamenilor la timp, ce documente Ie trebuie — iar nu acum când nu mai e timp de a face cele pretinse şi când notărăşeii sunt cap-Mii de ori ce abuz şi nelegiuire ce se poate ínclu.uí.

Vorta, la 2 (15) Maiu 1914. N. A.

P. S. Cei de sus nu merg azi la Ilia neavând do­cumentul necesar.

(NOTA REDACŢIEI. Să se supună negreşit ta exa­men In fata comisiei de conscripţiei! Despre gratuita­tea documentelor am publicat o ordonanţă ministerială!)

Din cercul Ighiului. Corespondentul nostru din acest cerc ne comunică

deadreptul grozăvii — documentate, A v e « la îndemână

textele originale scrise de candidaţii de alegători, îm­preună cu adnotatia „comisiei"! ä e vor arăta şi la 'locul competent, I

La examenele din cercul nostru începute la 11 n. 1. c . obişnuitele apucături ale guvernului s'au simţit.

Ţinuta preoţilor mu a iost chiar îndesbuîitoare, ne-atrăgându-le credincioşilor în deajuns atenţia asupra marei însemnătăţi ce au examenele, si nedându-de lă­muriri în deajuns. Părintele Magda din Şard, şi-a înţe­les chemarea şi nu a pregetat a-şi conduce oamenii lui pe un timp nu chiar [plăcut, la locul de examinare, ve­nind ca un căpitan înaintea trupei. Părintele Circa şi-a f&cjut asemenea datorinta. Părintele Andrea junior, pare a se fi interesat si dânsul.

S'au prezentat o mulţime de Eomânî din toate păr­ţile, însă nu cu ţinuta lor voioasă «a de obicei. Păşeau domol, Îngrijoraţi. L-am întrebat pe unul ce-a fi pri­cina? Mi-a răspuns:

„Ei die! cum nu i fi năcăjit sî cum 1 avea voie hună, când putere şi voie de luptă ai, locul nu lipseşte, dar nişte jigărae de cubioaşi proşti te tine in deş te •cu manile legate prin viclenia 1er, făr să poti face mă­car o singură dată ceiace vrei îşi ce ai putea. Apoi ştii, nu mi-ar fi năcaz, când ar fi un popor mare, brav, de «are să ne temem, dar ei... o mână de oameni! Păcat că suntem din fire prea îngăduitori, ne mângăiem cu atât, că Dumnezeu nu lasă cucuta să crească până la ceriu, ci toamna o uscă fără sămânţă de dai-Doamne. Apoi las că vine vremea lor, nu-i departe ciasul, când scapă ei frânelo din mână, apoi păti-vor mai rău decât cucuta!" Cu lacrimi în ochii altădată blânzi, dar acum Înflăcăraţi, urmă omul meu:

„Nu lasă bunul Dumnezeu să piară subjugaţii vred­nici de trăit, s i nu lasă Dumnezeu ca batjocoritorii să trăiască în veci liniştiţi, căci Dumnezeu întoarce de roată!" .»' : '

Am rămas pătruns de vorbele îndesate a bietului moşneag albit de 'bătrâneţe, cum mă uitai la manile inscortosate de coarnele plugului, tremurând mereu, ca frunza de goron. — Mă gândeam: „Cum vor purta uşor aceste mâni condeiul în fata pretorelui, care pândeşte pricinile de-a respinge!"

„Ne-am despărţit, fără. să îmi aduo aminte, câ ar «trebui să îl întreb de nume, şi de unde e. j In comisia examinatoare a fost învăţătorul A-rvram din loc, tânăr, bun român, dar cam slab de ener-Igie. Nu-i de condamnat, căci nu a fost cu noroc să aibă cine să-i verse energie în sânge. A mai fost în comisie si notarul din loc, unul „Bungerdean", cică român şi el, dar ce folos, când lui i-e mai tare de simpatia pretorului, \— care a fost preşedinte — decât să fie mai cu inimă icătră naţiunea căreia tatăl . său i-e preot. (Prin noi înşine vreau să ne bată dumnealor — nu o simţi părinte Mangra?! — N. Red.)

Pentru acei, cari nici cu certificat nu vor avea drept de vot, notarul s i pretorele le „vota", certificatul.

Pe ceilalţi însă îi lua cu atât mai aspru!!! Ca vii documente alătur deocamdată numai trei scri­

sori de ale examinaţilor, i Tekintetes Főszolgabíró urnák.

TiszteJlettetel jelentem legessegem megjavut sígy katonának berukoltak.

Maradok Tiszteiletel Goldberg Adolf.

I 1) E a unui ovreu de pe valea Ampoiului. Critica comisiei: Avram (precum spune: din batjocură) o cla­sifică de bună; notarul o ceteşte .şi fără observare o primeşte; pretorele de asemenea. Evreul primeşte cer­tificat.

2. Un ţăran român, al cărui nume sper că î l aflu mai târziu din lista compusă pentru examen a scris urmă­toarele rânduri:

„Tomna când strugurii suntu destul de bine copţi, să culeg viiiie! Culegători taie strugurii cu un cosor".

Nota: pretorele trage cu creion roşu peste al treilea I din viile, 353, face semnul întrebării.

Când învăţătorul Avram a protestat contra respin­gerii deoarece ortografia românească nu e stabilită pretorele i-a spus cu mândrie: „az elnök szava dönti"

Prin comparaţia acestor două texte să dă de gol mişella. Sau necunoaşterea orto­grafiei maghiare? Ar trebui să fim mândri, că un pretore şi un notar cunoaşte mai bine ortografia şl limba română, decât ceia a statului... Sunt curios însă ce ar zice Apponyi, când ar primi delà careva pretore o scrisoare pe calapodul lui Goldberger: „Tlsztelletetel jelentem egessegem meg Javut sígy bandájába be rukolhatok.

Maradok tiszteiletel Csuka Domokos Járási főszolgabíró". = . ^

Aci se observă o nouă apucătură: Pretorek» pe oameni, să iscălească, ci pretinde să jnui sík numărul din listă! Astfel face aproape ia trolul, şi de aceea nu vă pot comunica natului.

3. Bătrânul Teodor Maren, de peste 70 de sul, •uiatórjíűtí'j "iiS'jt V^i'űvyö iv.) V.w.T

In vremele cele dlntâlu ale cresclnătătH ciut' prigonlau cumplltu pe cel ce credeau in donul Isus Christos Intrun Orasiel din Azla mici

învăţătorul Avram zice cătră părintele Aud* nior: „Uite, o scrisoare de mână tremurată «a t ' stră". Părintele: „Ei! aş fi fecior, dacă aş putem aşa de bine!"

Notarul însă nu o primeşte, îşi pretorele luk jde, ca président. Moşneagul respins, se cătrănit, zicând In gândul său:

„Aşa să v'ajute Dumnezeu, şi aş i să ajungeţiTS! râsul nost, cum m-ati făcut de rîs pe mine!" i Sute de cazuri aş putea s& vă spun, unde noştri au fost trataţi atât de neomenoe. Iată texte Tespinse:

Lupta.de la mohacs. Cât do puternic» »n Iod sub rejele Matea! atâta de elabe an devenit dnpl tia lui Boerii cei mari au volt — Trutia Andrei ( proprio frumos).

In ve vremlle cele Dîntiiu als creştinătăţi tini igăni prigoneau cumplit pe cei ce credeau ia Nostru Isus christos. Intru un orăşel din Jtaii » Gavrila Joan.

Lupta de la Mohacs. Cât de puternica au fort Supt rejele Mateia atât de Sclab a devenit dupa lui Boieri cei mari au voit — LUD Dumitru. (See litere mari Supt ei Sclab, etc., fiind aceste emlit» ceperi do rânduri noi". N. Red.), i Pretextele do respingeri sunt felurite. Piuiţi aceea se acată pretorele, că accentele pe » «11 făcute numai cu puncte sau cu jumătate de se Scrisori frumoase, după cum puteţi vedea din «dt mise, sunt exceptionate deoarece ortografia II' nească... Dar oameni de peste 60. an! de undi îl iioască ortografia cea mal nouă!? (La redactjai' se pot vedea textele originale!! N. Red.).

I Cu astfel de procèdent-! au Isbutlt Arest» ca din 500 de anunţaţi să dea certificat m

j - mal la 146 de Inel, Iar pe ceilalţi std re» plngă!!!

í Maghiari s'au înştiinţat în lotal ? Inşi aide " iiupânul GoldbeTger, prin urmare cei respinşi »Ml zicând numai Români, căci cei 4 Maghiari, ic! ei, la stăruinţele învăţătorului Avram, nu numiţi fi trimis îşi textele Maghiarilor, dar pretorele IM gat în buzunar! Nu ştiu ce vrea cu ele.

Românii de pe valea Ampoiului, vre-o Ml» cari au Înaintat rugare prin advocatul Dr. lom şi alt! 20, din comuna Ţelna, au fort respinşi nt vânt că au întârziat.

Aşa s'au petrecut l a noi lucrurile. Ighîu, 18 Mai 19Í4". Nota Redacţiei. — A vet! grlje să se supunK :

din nou la examen, în fata comisiei pentru Í listelor. Au drept, şi cel ce au „căzut" acum li

Ce-l ca clubul román din tul Bistriţa-Năsăud??

Primim următoarea scrisoare? Onorată redacţie!

In comitatul Bistrita-Năsând suntem peste 1 Români dintre cari 75% ştiu scrie şi ceti ţl au prin «coaie româneşti confesionale, fondation)» yiale, scoale bune cu un trecut istoric, «e de H ani au servit de model tşi altar naţiunii. Numai In şui Bistriţa între 5000 Români avem aproape IAD mâni cari ştiu scrie s! ceti destul de hin« sj (ui stare foarte bună. Cu regret trebuie să «pun d partea clubului român până în prezent nici o nu s'a luat pentru îndemnarea poporului la pc examenelor pentru câştigarea dreptului de alerte

B a unul dintre fruntaşii intelectuali s'a exprimi nu e mare lipsă de a face examene, pentrucU din censului de dare Românii tot nu pot ajunge alertli La aceasta trebuie să răspundem cn tot respectul Domnia S a nu e bine informat, pentruca dintre " mânii din Bistriţa 60—70% sunt oameni foarte tint tuati cari se bucură de averi destul de frnmoe»» lângă acestea sunt aproape toti şi meseriaşi, tisei lângă economie fiecare mai are şi o meserie sj; dare directă delà 20—40 cor., (.maseriaşuor li er* dare mai puţină. N. R,) prin urmare Pentru o nu e greu de a-şi câştiga dreptul de alegător, i însă din partea noastră se hieră foarte puţin câştigarea awestuî drepi . ^ . j , . . „ . , . M

M&äj'W Mal 1914. „ROfllXNUl?* Paf.1

Sznbotha I s t v á n tfíi da construcţii da altare şl de aurire artistica Budapest, VIII., Hunyadi-u. 26 sz

-Cl ( J

bferi on. preoţind gr. ort. şi gr. cat. lucrări de sculp-Itiţ iconostase, altare, amvoane, fântâni pentru Mii, cosciugul D o m n u l u i , statire, icoane hţionare, scaune duhovniceşti. Lucrări de aurire I picturi axecutată artistic delà cele mai simple până I etic mii decorate. Primeşte spre renovare şi pic­in Iconostase şi altare vechi. - Preţcurent nu am

tes proiecte artistice şi prospecte convenabile ser-gratis. — Pentru primirea lucrărilor merg Ia fata

locului pe cheltuiala proprie.

£ î n i n t e r n u l fiecăruia că înainte He a-şl cumpăra ţesătură de sârma, teşituri pentru garduri site $i matraţe de sâr­mă de otel. să ceară prospect delà singurul pré­

parâtes de lucrări de sârmă

Fischer Testvérek fabrici de ţesături de sârmă st teşituri pentrn

garduri

Arad, József-főherceg nr. 8. (vîs-a-vls 'de biserica evang.L Vă vet! convinge oă aici vetl putea cumpăra cele mai bune si

mal Ieftine ţesături de sârmă. Fabrica: stf. KossatH ut. U.

(FI 1866-25 )

{ v i ţ ă a m e r i c a n ă a l t o i t ă \ He 1439 precum şi vită §

%r . americană pen- 9 He 1439

americană pen­tru altoit, cu şi fără rădăcini, în diferite varietăţi furnizează re­numita şi de mulţi ani recu­noscută ca cea mai de încre­dere pepinieră.

F R . C A S P A R ! (Nagykiilriillő vm.) Mediaş. — Med gyes. Serviciu conştiintios. Soiuri garantate.

In catalog sunt publicate mai multe scrisori de mul­ţumire, primite dm toate părţile ţării, astfel că înainte de atace comanda, oricine poate cere informaţiuni in scris sau verbal delà dnii proprietari cari miau tri­mis acele scrisori şi se pot convinge astfel de ab­soluta încredere ce o pot avea in firma de mai sus.

J soluta în

D é l c z e F » I E T R A R

BISTRIŢA, (vis-à-vis^ de cimitirul evanghelic.

Atrage atenţiunea on. public din Ioc DIETHE UítDIlAUTASE şi provinţă asupra magazinului de M L l l l L m Uli m AU I ALL şi atelierului de pietrărie. — Bogat asortiment de monumente mor-mantale de marmoră de Carrara, granit, sienlt, porfir, labrador etc. Execută totfelul. de lucrări de pietrărie şi sculptură în piatră, după orice desen, precum in monumente mormântale, a. Treime, cruci pe

lângă drum şi lucrări de piatră pentru clădiri in stilul cel mai frumos şi modern. Renovarea şi aurirea monumentelor vechi mormântale se exeepti prompt şi ieftin. — Prospede şi desenări la dorinţă trimet gratis şi franco. — Renumita mea firmă si nu o confundaţi cu alte firme simulare. (Na 1347)

•4 W <S Prima fa­brică de In. strumente muzicale a lai

FRANZ F8ÖHMÄH LU OOS, strada Bonnáz ni% 10. Depozit bogat, şl foarte bine sortat de vlollnl artistice noul şi vechi şl pentru şcoală, citară, clarinete şl Instrumenta da suflat, har m et­nice şi părţi de instrumente etc., precum şl armo­nizarea (încordarea) pianelor o execută excelent

Qnmofoane, plăci, asortiment b o g a t — Coral (strune) a» străinătate cu ton curat pe lingi garantă. — Reparaturile se oecutt eonştimţios şi artistic <F 1316)

CELE MAI E X C E L E N T E

D E T Ü R K execută din otel, fler şl aramă precum şi repararea precisă a

acestora pe lângă garantă,

P a p p K á l m á n fabricant de ceasuri pentru turn

Temesyár-GyárYáros, t u 34

— Prospecte gratis. — —

La dorinţă merg pe cheltuiala mea la fata locului.

Pförn lof Expoziţia internat, de modă. Tarig 1911: Grand P r i x şi med, riPMial Expoziţia uniT. din Roma 1911: Grand premiu şi medalia

de aur do aur

9)

L a

Croitoria universală"

I . P E T E Â Ş C U SIBIIU, Str. Cisnădiei30

Telefon ar . 172.

I: Croitorie civilă şi militară : ! Mare depozit de stofe engleze şi indi-î gene, precum şi totfelul de articole ! militare. (1845-30) .

Fo los puţin, circulaţie mare.

i O a

2 e

U

F a b r i o a Efsö szabadkai sodfonyszövű fonó- és vasszerkezeti gyár In S z a b a d k a

execută şi expediază grabnic ţ esă tor i de sâ rmă în 6 şi in 4 colţuri, m a t r a ţ e in cadre de lemn şi fer, sä te , o i o r a r i şi ţesături de Rabitz, sate şi ciururi gata.

(Bul875)

Ciururi pentrn nisip, şi p sn t ro a p ă r a r e a contra sobinteilor. Foiu pentru biserici, ferestr i de fer şi seu-titoare de ferestri şi totfelul de lucrări în această branşă.

Preţurile şl lucrările mele sui.t afară de concurenţă.

Pag. 10 „ROMÂNUL" MefcuTl. 20 Ma! M

BBADOVEA GYULA văpsitorie do haine, curăţltorie chemlcă

şl fabrică de spălat in aburi.

:: KASSA. ::

Se curăţă sau ie văpseşte cât se poate de frumos, haine de iarnă, blănării, haine de dame; bluse, toalete de bal.

Jachete de piele descolorate, ie văpsesc într'o coloare închisă trainici

Gulerele şl manşetele, te curăţă şl te fac albe ca zăpada fără chior.

In cazuri de doliu, te văpsesc Imediat hai­nele In negru.

Firma pune mare preţ pe expedierea cât se poate de repede şl punctual pe p o s t i şl In provincie.

Odăjdii bisericeşti, broderiile se curăţă fru­mos ti cu multă Ineriiire. Ba 1283

: $ § S S $ 5 5 $ Ö 5 $ 5 S 5 5 5 S & 5 5 5 5 $ § 5 5 5 5 5 <

K u t s e r a I s t v á n Instalator de c * 7 A H A r w A Vesselényi-s. eeeeee mori O ^ A P A L J I V A , 667sz.eeee.»

Execută şi instalează aranjamente complecte de mori şl fabrice In provincie. Face planuri singur ori după model, construieşte maşini pentru mori şi pentru fabrici precum ti ciururi pentru bucate, elevatoare, curăţitoare, de arpăcaşi şi site pentru aicaliu; străformează după plan propriu sau modele prompt şi conştiinţios, mori şi fabrici Magazin permanent de modele pentru lucrări de orice branşă. Pla­nuri şi prospecte grat is . Pentru comande In provincie merg ia fata locului pe cheltuiala proprie. T E L E F O N : 279.

alb MA CM CM tnO Mffl trai IM MI mü t r i Sm ~ ' *• - * ' *su

! 7

11 I N G I N E R

Wroa tehnic ti întreprindere *• iMtaliiinl

Bistriţa, (Besztercze) str. Ungur or. 2; Exeeată lierări peatru laminaţii central ei electricitate, baterii de electricitate, eveit iltt, apadnete şi canalizare, ta oriee mărime fi exeeiţimne. — Lifereazi motoare, maşlal indu­striale, transmisiuni, aparate medicale şi pentru semnale, fiere de călcat cu elecricUate, apuik pentru încălzit ai fert — Exeextă schiţe, proiecte prospecte şi socoteli de reatabÂiUte,

m r Magazin peraaneat de totfelul da lampa electrice şi material da latbtyH, PROIECTE, PROSPECTE ŞI SOCOTELI DE RENTABILITATE GRATIS FĂRĂ OBLIGÁMENTT piătiri ti ratai È*1M9 Coflúititifli faiorabile de plätire! MM u rmi futni fcjÉji MÈÉJ jgjgfi W mal BIIŢL ail. M BTREPFÎBDTNA acsttti • 1 ptárt

F ISCHER BÉLA, fotograf, FĂGĂRAŞ - (FOOARAS), p i s t a c e t ă ţ i i .

È. ; „ . A î Pregăteşte lofotjrâSSl cefe m l med* măriri de fotognfH fMütare, fropmri fi tableur! dnpi etice fotografic « M M , ea pretttrMe cele nuri Ieftine. Casca* drK poştal* ca fotografii, fetograW pe perte-tan pe pitirii monumental«, dapă «fee fotografii. M Mái

— Comandele din provincie te execuţi prompt «i eonştBaţlea. —

Pentru ceasurile cumpărate şi re­parate la mine ofer garantie.

(Se 1588)

F R A N Z SE E M A N N ceasornicar, prăvălie de oroloage

Sibi iu-Nagyszeben, Oferă on. public din localitate şi pro-

vintă prăvălia sa de

c e a s u r i ş i b i j u t e r i i , unde pentru cele mai ieftine preţuri se pot procura ceasuri de buzunar, de părete şi sculătoare precum şi totfelul de bijuterii şi inele de logodnă

Reparaturile se execută cu specialitate.

m ÄTBJFFTÏWïf3B A. DOAMNELOR Pielea frumoasă a feţei e condiţia principală a frumaeţii. Fie­

care damă nutreşte această dorinţă ferbmte, dar, regret, hiândHt ele după reclamele alarmante, rămâne numai eu dorinţa. — Ce» M bună dovadă despre bunătatea unui articol este faptul cât este el derb-pândit. — Bunătatea neîntrecută a preparatelor dr.-lni Sününk} o dovedeşte, afară de numeroasele scrisori de recunoştinţă, faptul oi anual expediem ta toate părţile ţărei şi la Eoropa, dar şi In AJU şi America avem numeroşi muşterii, cari comandă deodată sute de pachete, pentrucă să facă economie eu cheltuielile de expodiare.

Preparatul renumitului dr. Sihulszky nu conţine materii fi-t amatoare; Întrebuinţarea acestui aparat Îndepărtează

pistreele, petala, ssrăbonţefe, lucirea feţei şi roşaţa lijil Preparatele dr.-lui Sihulszky, şi anume : aii/Te PENTRU /«fi,

cremă de MĂTASE, SĂPUN, PUDRĂ DE MĂTASE, APĂ PENTRU FEŢI, nul pentru întrebuinţare de noapte şi ziuă.

111 Fer i ţ i - r i de im i t a ţ i i . Preparatele a d e r ă r a t e Bant naau) Mi« Y* T ă i a t e , pe tegie şi pe î m p a c h e t a r e a e x t e r n a , ea f e t o g r a J a şl lioiutin dr.-lni Slhulsxky 111

•Ii le pentru taţi de dr. Slkalazky Sipan rt » » m m Apă H M N • • Cremă de mitasi „ « Padră M „ M M n (Ia or Ice coloare;*

1-40 S L — 7 0 , 1-40 , I S O . I S O „

Cosmeticul lai Pak, pentru mâni, y « S Ä nnlcal preparat, care chiar şl manilor celor mal neglijate le di ealun il

Hedal de latrehalaţan a l Pretai 70 fi

ca zăpada şi redă pielei o fineţe ca de catifea, la flecare st icl i .

spirtul pentru păr „Capiller", zrjSSftZ aderirat nntremânt al radicinel pirulni, împiedecă chelia. — Modal le ht» bninţare se di la flecare sticli 1 Preţul 1 oer. H fi

,Reaenerater pentru păr" redi pirnlal cărunt coloarea originali Preţul 2 ti

Comenzile peste 10 cor. se expediază franco, Preparatele mai sant de vânzare ta:

Farmacia M E Z E I şi A L E X A N D E R In Im Sorieţi adresa corectă . — Comenzile ae expediază iattdlit Me 1236 Diaoreţia e as igurată.

11 w®m£ • & 1

Mefcurf, 20 Mat 1914. „ R Ö M X N Ü C Pag. TT

atelier artistic p. pic- w tarea sticlei şi mozal- X curi de sticlă venetiană SZABÚ KÁLMÁN, Budapest, VIII., Mária-utca 24. sz. F

f (S. 2128) • • • • • I Pregăteşte In stilul f û r o Q f j An!nt">f O p e n t r u b i " • I cel mal modern l u l C y l l U U l U I C l l ö serici in A

( execuţie simplă şi artistică pe lângă preturi moderate. — Mai

— — — — departe efeptuieşte : — — y

i mozaicuri veneţieue de sticlă J f icoane pentru altar, ernamente şi stătuleţe pentru păreţi In exe- • § cu(ie artistică din material veneţian. — Modele şi prospecte tri- À i mite gratuit. — La dorinţă se prezintă şi in persoană pentru luarea

— — — lucrărilor In primire. ————— y

prima fabrică ardeleană de matraţe, de sârmă, de stofă, de sârmă pentru

garduri şl matraţe cu coardă .

Cluj (Kolozsvár) \ Egyetem-utca 7 şl Petőfi-utca nr. 13.

(Le 1788)

Oferă ţesături de sârmă, garduri şi porţi de gală pen­tru grădini, păduri, vii, morminte etc., sârmă pentru gar­duri la curtea de galiţe, matraţe de sârmă cu preţuri convenabile, deja dela 30 fii. în sus. Preţcurent ilustrat cu provocare Ia ziarul acesta se tri­mite gratis şi franco.

ATENŢIUNE! izvoarele naturale de apă ferblnte 36—37°

C. care conţin apă minerală, pu­cioasă recomandată de medicii experţi in contra reumatismului, Jun­ghiuri, morburi de os, pete şt alte morburi. Izvoarele se află de pe timpul Turcilor, dar acuma s'au aranjat din nou

foarte luxos şt eu toate comodităţii» mo­deme recerute se vor deschide cu A Munie a, c. st, n.

Băile se află in Alvácza (Hányad megye) într'un jur splendid în alvia Cri-şuiul alb încunjurat de munţii Apuseni în mijlocul pădurilor cu un parc frumos şl cu o climă foarte sănătoasă; fiind apărată de vânturi şl praf. — Atât pentru bolnavi cât şl pentr sănătoşi loc de distracţie foarte acomodat.

Inulntea parcului splendid al băilor se opresc motoare a liniei ferate Arad-Csanăd care clrculează de 8 ori la zt.

Muzică bună romanească, care concer­tează zilnic. Calina şt beuturi bune eu pre­ţuri moderate. — Corespondenţă în orice limbă. — Abonamente se roagă a se în­semna şl mainte la direcţiunea băilor din Alvdcza (posta în loc). (Dl 2133)

D I R E C Ţ I U N E A .

. Z . . 2 0 0 . 0 0 0 . T e l e f o n MUT». 1 8 8 . P o r t B p a g c a w a a n g . 5 8 9 , 8 4 9 .

societate pe acţii In S i b i i u—Nagyszeben. Banca generală de asigurare

işti priia banei di asiiuran ronâniasei. înfiinţaţi di Institutele financiari (biaelli) români din Transilvania şl Ungaria. Prezidentul direcţiunii:

P Á R T E M U C O S M A , j j g : e x e c u t i v a x „ a l b i n e i * si p r e z i d e n t u l » s o l i p a r i t A t u « .

D ö r i n g nonorolS fia ac i f l l i ro ro^ f a c e tot M x ú d e asigurări, «a * » i g " i r i contra foonlnl şi asigurări asupra viaţii IfDailüS yGIIOiflla UD floiytllâiO în toate oombinaţiunila. Mai departe mijloceşte: as igurări ooatra spargerilor, ocntra MOidentelor şl contra grindine!

Toate icistt asigurări „Banca |aaaral8 da asigurări" Ia faci ta Gaaaltiaalia eala iai favorabili. Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de Încredere ai societăţii. — Prospecte, ta­rife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ca aovizitori buni şi, cu legături — pot fi primita

oricând in serviciul sooietăţiL

«Banca generală de asigurare" di informaţiuni gratuite în orice afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare.

Cel Interesaţi să se adreseze eu inerodere la : n o n / Î O « Û T Î Û I . Q I » AO, o o i m n - o i - û " DIRECŢIUNEA: SIBIIU—NAGYSZEBEN (CASA „ALBINA"),

„banca generala de asigurare AGENTURA PRINCIPALA PENTRU COMITATUL ABAS, BE KÍ8, CSANÁD, BIHOB, TIMIŞ, TOEONTÁL, CABAŞ-hEYEBIN A p a d a t a » . Jozseffßherceg nr. 1 (lângă Banca .Victoria". Bi MO-166) Telefon nr. 860

Agentură principală: IULIU ROŞESCU, Cluj (Kolozsvár), Kossuth L.-u. 26. H M ==================== Agentura principală Lagos , l a filiala „ALBINA". =====================

p * g . r a „ K O M A* N U L ' Mercuri, 20 Mai 1914.

1

Masini ( i j n X j . | j şi unelte ca specialitate de pentru ă U I I A l I ă ani îndelungaţi se executai

solid în fabrica de maşini

A D A M H A U K A F L A Ţ I IV. U N G A R I A .

Cu modele stau cu plăcere la dispoziţie.

4 C e l e MAI BONT OROLOAGE, c d e MAI SOLIDE ŞI CETE NI m o d e r n e JNVAERICALE a t â t PE BANI g a t a , CÂT ŞI IN RATE PE

. LINGI c h e z ă ş i e d e 10 ANI c u PRETORI i e f t i n e , IHERSEJ M m a i b u n ă p r ă v ă l i e IN a c e a s t a p r i v i n ţ ă m î n t r e a g ă UNGEŢI

B r a u s w e i l e r J á a o s , Orologier tn Szeghedln (SZEGED), CATALOG EA 2000 CHIPURI EE TRIMITE GRITILT

Notez, c i numai aceia vor primi catalogul gratuit, cari li ar cu provocare la ziarul »Romanulc (adecă scriu câ s oft

n anunpil In »Rominul«). a

Corespondentele se fac In limba maghiari, germani şl frsstjd,

I M

•*-* 09

c u ss o

4>

Im O*

' S

c e

H

c e

BJO

I

Telefon interurban 60â

A v e n t u r a Telefon interurban 604.

p r i n c i p a l ă e x c l u s i v ă a RENUMITEI FABRIC® DE MOTOARE R . H .

L I S Z T É R & C o . G e s . M . B . H . L o n d o n ( A n g l i a ) .

pH—i i CELE M A I NOUI MOTOARE DE BENZINA, ABAOR> BITOAX»E DE JGRAZ ŞL MOTOARE EU ULEI BRUT.

Garanta deplina. 1 ' Manuare simplă. Consumaţie puţina de benzină. Durabilitate extraordinară.

I F ä r ä p e r t u r b ă r i î n l u c r a r e .

r s â i j r ç t r a tş i a i n o e

2 * * Ç S BTÚ&&Q HA-w-i G A R A N T A

DEPLINA P. ÎMBIAŢII ŞI PENTRU PUTEREA

DE LUCRARE.

mm C O N D I Ţ I I

FAVORABILE de PLĂ-TIRE (PE MAI MULŢI

ANI).

S c b i m b d e m o t o a r e ş i b a t o z e u z a t e .

FRAŢII BURZA cea mal mare firmă romanească, magazin de motoare, maşini de îmblătit şi totfelul de maşini agricole.

A R A D , PIAŢA B o p o s B É N I N p . JL. (Casa poprie).

Celor I n t e r e s a ţ i l e s e r v e ş t e on e x p l i c a ţ i i ş i prospeote ,

I n soopnl de a l e g a a faoer l m e r g e In per­s o a n ă pe c h e l t u i a l a propr ie l a fa ţa l o c u l u i

I 5

S N <

3 ar

•

Ii

Tiparul tipografiei „Concordia" societate pa t TU ia ARAD. — Edltor-responsabil: Atanasie HDMĂGIAU.