SSSS TTTT RRRR AAAA TTTT EEEE GGGG IIII AAAASSSS EEEE CCCC TTTT OOOO RRRR IIII AAAA LLLL ĂĂĂĂ

ÎÎÎÎ NNNN DDDD EEEE ZZZZ BBBB AAAA TTTT EEEE RRRR EEEEPPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC ĂĂĂĂ

Comuna Gottlob la 236 de ani de existenţă

FESTIVALULNAŢIONAL DE

MEŞTEŞUGURI POPULARE ŞI

ARTĂTRADIŢIONALĂ

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul III, nr. 9 (22), octombrie 2008 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativă

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

FONDURI IMPORTANTEPENTRU SPITALUL

CLINIC NR. 1 JUDEŢEANTIMIŞOARA

Recepţia drumuluijudeţean

Foeni-Punct Vamal

ASISTENŢAMATERNALĂ,

O SOLUŢIE PENTRU COPIII ÎN DIFICULTATE

pagina 13-14

pagina 4

pagina 3

pagina 2

pagina 10

Programul de Cooperare

TransfrontalierăUngaria-

România 2007-2013

Lovrin 158-9Dudeştii Vechi pagina 4

pagina 6

pagina 10

MMMM iiii tttt iiii nnnn gggg AAAA vvvv iiii aaaa tttt iiii cccc llll aaaa TTTT iiii mmmm iiii şşşş oooo aaaa rrrr aaaa ::::

PILOŢI DIN AUSTRIA,ROMÂNIA ŞI UNGARIA

GAUDEAMUSIGITUR

VVVV LLLL AAAA DDDD CCCC OOOO RRRR BBBB AAAA NNNN ---- TTTT IIII MMMM PPPP UUUU LLLL ÎÎÎÎ NNNN DDDD EEEE SSSS FFFF ĂĂĂĂ ŞŞŞŞ UUUU RRRR AAAA RRRR EEEE

pagina 7

pagina 5

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” estesupliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş.Apare în baza O.G. nr. 75

din 28.08.2003 Colegiul de redacţie:

Răzvan Hrenoschi, Ada Marincu,Jana Lavrits, Gabriela Pascaru,

Doina Tărâlă, Cornel Todor, Mirela Dubou, Daniela Borda,

Smaranda MarcuLayout design:

Andrei Călin PascaruISSN: 1842-323X

Redacţia:Timişoara, Strada Regina Maria nr. 3

Telefon: 0256-406.330, 0256-406.4010728.834.781

Editare şi tipar:“ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975; 0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale DKMT

“LICURICI” şi a revistei Bibliotecii Judeţene

Timiş, “LUMEA CĂRŢII”

A. COMISIA ECO$OMICĂ

PREŞEDI$TE: VIOREL SASCASECRETAR: GH. BOLOGAMEMBRI: TITU BOJIN, VIOREL MATEI, VALENTINAMILUTINOVICI, LELICA CRIŞAN, GH. PREUNCA

B. COMISIA DE URBA$ISM, AME$AJAREA TERITORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICE

PREŞEDI$TE: MARCEL MIOCSECRETAR: LEONTIN DE MAIOMEMBRI: SORIN SUPURAN, TRAIAN STANCU, ŞTEFAN IOANSZATMARI, HORIA BĂCANU, DORIN CUTU

C. COMISIA PE$TRU CULTURĂ, Î$VĂŢĂMÂ$T,TI$ERET ŞI SPORT

PREŞEDI$TE: SORIN MUNTEANUSECRETAR: DORIN HEHNMEMBRI:MIHĂIŢĂ BOJIN, OANA GAITA, ADRIAN NEGOIŢĂ

D. COMISIA PE$TRU SĂ$ĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂPREŞEDI$TE: DAN IOAN SARMEŞSECRETAR: CĂTĂLIN TIUCHMEMBRI: SILVIA COJOCARU, GH. NODIŢI, VASILEROTĂRESCU

E. COMISIA PE$TRU ADMI$ISTRAŢIE PUBLICĂLOCALĂPREŞEDI$TE: VIOREL COIFANSECRETAR: MARIUS RADU CÂRCEIE MEMBRI:MATEI SUCIU, OVIDIU SAMUIL MOZA, ELISABETASPĂTARU

F. COMISIA PE$TRU RELAŢII ŞI COOPERAREI$TERREGIO$ALĂPREŞEDI$TE: IOSIF CÂNDEASECRETAR: NICOLAE BITEAMEMBRI: DOREL BORZA, CRISTINEL DUGULESCU, MARIUSPOPOVICI

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura Consiliului Ju -deţean Timiş, în fiecare luni, întreorele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTi miş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre -şedinţi şi secretar gene ral), înce -pând cu ora 12.00.

R. H.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUU PPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2008

IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

În luna octombrie 2007 Instituţia AvocatulPoporului a deschis în incinta Consiliului JudeţeanTimiş, Biroul Teritorial Timiş care funcţionează în cir-cumscripţia Curţii de Apel Timişoara, având în compe-tenţă soluţionarea petiţiilor provenite din judeţeleTimiş, Caraş-Severin şi Arad.

Rolul instituţiei Avocatul Poporului este de a mediaşi soluţiona pe cale amiabilă conflictele dintre per-soanele fizice şi autorităţile administraţiei publice, prindialog, asigurând protecţie oricărei persoane fizice,faţă de abuzurile suferite din partea funcţionarilor pub-lici sau a autorităţilor centrale, administraţiei locale,instituţiilor publice şi regiilor autonome.

Avocatul Poporului examinează cererile care au caobiect sesizarea încălcării drepturilor şi libertăţilorcetăţeneşti prin acte sau fapte administrative, de cătreautorităţi ale administraţiei publice şi regii autonome.Persoanele fizice se pot adresa acestuia prin cereri, printelefon sau direct prin audienţe.

Conform art.59 din Constituţia României şi Legii35/1997, autorităţile publice sunt obligate să asigureAvocatului Poporului sprijinul necesar în exercitareaatribuţiilor sale comunicând sau punând la dispoziţiaAvocatului Poporului, în condiţiile legii, informaţiile,documentele sau actele pe care le deţin în legătură cucererile care au fost adresate Avocatului Poporului.

Totodată, prin mijloacele puse la dispoziţie deLegea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea

instituţiei Avocatul Poporului, modificată şi completată– anchete, recomandări care nu pot fi supuse controlu-lui parlamentar ori judecătoresc – Avocatul Poporuluiîşi poate îndeplini misiunea de apărător al cetăţeanuluiîn conflictele cu autoritatea publică.

Trebuie menţionat faptul că în baza art. 20-22 dinLegea 35/1997 Avocatul Poporului poate dispune efec-tuarea unor anchete şi poate cere autorităţilor publiceorice informaţii sau documente necesare acesteianchete – având acces, în condiţiile legii, la informaţi-ile clasificate deţinute de autorităţile publice, în măsuraîn care acestea sunt necesare pentru soluţionarea plân-gerilor care i-au fost adresate – precum şi să audieze şisă ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor adminis-traţiei publice şi de la orice funcţionar care poate dainformaţiile necesare soluţionării cererilor.

De reţinut este că Instituţia Avocatul Poporului nuoferă consultanţă juridică, nu poate reprezentapetiţionarii în justiţie şi nu poate interveni în cauzeleaflate pe rolul instanţei de judecată sau în cauzele încare instanţa s-a pronunţat. De asemenea, nusoluţionează cereri referitoare la litigii cu caracter pri-vat (civile, penale sau de dreptul muncii, etc.) şi nu arecompetenţa de a interveni în activitatea Parlamentului,Guvernului, Preşedintelui ori instanţelor judecătoreşti.

Roxana MARCU,Expert coordonator

Conducerea Spitalului Clinic nr. 1 Judeţeandin Timişoara va demara, în perioada urmă-toare, noi lucrări de renovare la clinicile dincadrul unităţii sanitare. Astfel, odată cu primi -rea banilor din partea Consiliul Jude ţean Timiş,au fost alocate fonduri importante pentru reno-varea clinicilor din cadrul Spitalului Clinic nr.1 Judeţean din Timişoara. Sunt prevăzutereparaţii la Clinica de Obstetrică - Gine cologie„Bega”, la ambulatorul spitalului, dar şi la Clinica de Psihiatrie (la aceasta din urmă primindu-se 3,5 miliarde pen-tru reparaţii curente). Conducerea Spitalului Clinic nr. 1 Judeţean a obţinut, în regim de urgenţă, autorizaţia deîncepere a lucărilor pentru Clinica “Bega”, mai ales că toamna e mai timpurie ca altădată iar acoperişul MaternităţiiBega, deşi în urmă cu doi ani a fost înlocuit, trebuie reparat fiindcă plouă înlăuntru. Saloanele nu pot fi renovatenici ele deoarece ce se infiltrează apa de ploaie. În viitor trebuie făcută expertiza de reabilitare tehnică a clădirii,urmând a fi renovate Neonatologia, Blocul operator şi Blocul de naştere. C. J. Timiş a alocat pentru aceste reparaţiişi reno vări suma de şapte miliarde de lei vechi, buget care poate fi mărit pe parcursul lucrărilor.

Două miliarde de lei vechi au fost alocate de C. J. Timiş Clinicii de Ortopedie – Traumatologie, prin urmareChirurgia Spinală este în curs de finalizare.

Pentru Clinica de Pediatrie, Consiliul Judeţean a alocat în jur de două miliarde de lei vechi, pentru renovareablocului alimentar, tâmplărie nouă, zugrăvirea pereţilor, schimbarea geamurilor şi montarea de aparate de aercondiţionat. Recepţia lucrărilor a avu loc în cea de-a doua decadă a lunii septembrie.

Pentru finalizarea lucrărilor începute deja dar şi pentru alte noi lucrări care urmează a fi efectuate în clădireaSpitalului Judeţean nr. 1, C. J. Timiş alocă suma de 14 miliarde de lei. E necesară înlocuirea totală a coloanelor -proces care s-ar putea întinde pe mai mulţi ani. Ţevile existente sunt vechi, se fisurează iar unele saloane din spitalau fost chiar inundate provocând disconfort pacienţilor. C.T.

AVOCATUL POPORULUI, UN AN DE ACTIVITATE CA APĂRĂTOR AL CETĂŢEANULUI

FONDURI IMPORTANTE PENTRU SPITALUL CLINIC NR. 1 JUDEŢEAN TIMIŞOARA

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3octombrie 2008

MUNCA ÎN COMISIIComisiile de specialitate ale Consiliului Judeţean au avut o activitate laborioasă în luna septem-

brie în vederea avizării proiectelor de hotărâre care vor fi supuse plenului CJT. Comisiei de urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi protecţia mediului, a luat în dis-

cuţie următoarea ordine de zi: Raport şi proiect de hotărâre privind propunerea de modificare a com-ponenţei Comisiei paritare pentru atribuirea către operatorii de transport rutier a traseelor cuprinse înprogramele de transport judeţene; Raport şi proiect de hotărâre privind propunerea de prelungire adării în administrare a imobilului situat în Timişoara, str. Sf. Ioan, nr. 3 către Direcţia de PrestăriServicii Timiş: Informare privind situaţia lucrărilor de investiţii ale CJT în anul 2008; Informareprivind derularea contractului cu IPROTIM pentru realizarea documentaţiei de reactualizare a PATJTimiş; Informare privind stadiul autorizării fermelor SC SMITHFIELD FERME SRL în judeţulTimiş; Informare privind autorizaţiile emise de CJT (arhitect şef) din 8 august 2008 până în prezent;Prezentare documentaţii PUG ; Propuneri de modificare a Regulamentului de funcţionare al Comisieide urbanism.

Comisia pentru Relaţii şi Cooperare Interregională a discutat despre îmbunătăţirea stării de sănă-tate a populaţiei la nivel judeţean şi regional - proiectele în colaborare cu regiunea italiană Veneto.

Comisiei pentru Cultură, învăţământ, tineret şi sport a analizat proiectul de hotărâre privind pro -punerea de stabilire a componenţei consiliilor de conducere ale instituţiilor publice de cultură deinteres judeţean. De asemenea, s-au luat în discuţie raportul şi proiectul de hotărâre privind pro -punerea de desemnare a reprezentanţilor Consiliului Judeţean Timiş în consiliile de administraţie aleşcolilor speciale, ca şi raport şi proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al judeţu-lui Timiş pe anul 2008.

Comisia pentru Sănătate şi Protecţie Socială a luat în dezbatere, împreună cu conducerea Di -recţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş noile rapoarte şi propuneri pentru evalua reapersoanelor cu handicap din Timiş. Consilierul judeţean Gheorghe Nodiţi, membru al Comisiei deSănătate şi Protecţie Socială a insistat pentru ca Laboratorul de Anatomie Patologică din cadrul Spi -talului Clinic Judeţean să beneficieze de alocarea din partea C.J. Timiş a unei sume pentru reame na -jarea Laboratorului, deoarece - a subliniat consilierul Nodiţi - laboratorul are nevoie de un spaţiu maimare, mai ales pentru stocarea diferitelor materiale necesare funcţionării sale în condiţii optime. Arfi vorba - în opinia consilierului judeţean - de o sumă importantă, aproximativ de trei milioane de lei...

Comisia Economică a luat în discuţie mai multe proiecte care urmau să intre în dezbaterea plenu-lui. Printre acestea a fost analizată situaţia parcării din fostul Centru Militar aflat în centrul oraşului,parcare ce aparţine C. J. Timiş. Comisia Economică a decis ca parcarea cu plată să funcţioneze încontinuare, până la începerea lucrărilor de investiţii stabilite deja, deoarce în acest fel parcarea poateaduce bani la bugetul Consiliului Judeţean.

Jana LAVRITS

STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

Primarii localităţilor timişene au participat în 24 septembrie 2008 la o dez-batere publică prevăzută în programul de desfăşurare a proiectului „Strategia sec-torială pentru dezvoltarea informatizării administraţiilor publice locale din judeţulTimiş (2007-2013)”. Întâlnirea a avut loc la sediul Consiliului Judeţean Timiş.

În cadrul acestei dezbateri s-a făcut o prezentare a rezultatelor obţinute înurma prelucrării chestionarelor privind analiza situaţiei existente, analiza SWOTşi analiza diagnostic. Totodată, cu acest prilej au fost propuse obiectivele strate-gice care vor fi cuprinse în respectiva Strategie şi în planul de inplementare aacesteia.

Proiectul, cu o valoare totală de 89.725 euro, din care 79.890 euro – fondurinerambursabile şi 9.835 euro - cofinanţarea Consiliului Judeţean Timiş, are cascop promovarea procesului de modernizare prin dezvoltarea planificării strate-gice privind informatizarea serviciilor publice din judeţul Timiş.

Obiective specifice şi rezultate: 1. Realizarea Strategiei Sectoriale pentru Dezvoltarea Informatizării

Administraţiilor Publice Locale din judeţul Timiş (2007 – 2013) şi a Planului deimplementare a acesteia

2. Îmbunătăţirea cadrului strategic sectorial judeţean de dezvoltare a informa-tizării administraţiilor publice locale printr-un proces participativ de realizare a„Strategiei sectoriale pentru informatizarea administraţiilor publice locale dinjudeţul Timiş”

3. Creşterea capacităţii administrative de a gestiona comunicarea electronică4. Furnizarea unor instrumente pentru elaborarea de proiecte în domeniul

informatizării administraţiilor publice locale în vederea accesării de fondurinaţionale şi/sau europene

5. Materiale de promovare: broşuri de promovare a proiectului, afişe, CD-ROM/uri de prezentare, mape de promovare

6. Evenimente de promovare: conferinţă de presă, comunicat de presă, dezba-teri publice

7. Prezentarea rezultatelor proiectului pe pagina web a CJ Timiş şi a altorinstituţii publice din judeţul Timiş.

J. L.

CENTRU DE INCUBARE A AFACERILOR

SĂCĂLAZProgramul PHARE Româ nia-Ungaria

dezvoltă prin fi nanţare în comuna Săcălazun proiect intitulat „Centru de in cubare aafa cerilor, coordonare, calificare şi per-fecţinare profesională Timiş”. Cei care aulansat acest proiect, Primăria comuneiSăcălaz (primar Ilie Todaşcă) şi ConsiliulJudeţean Timiş, îşi doresc reabilitarea şioperaţionalizarea imobilului din fosta uni-tatea militară din localitatea Săcălaz, unde sedoreşte realizarea centrului mai sus numit.Durata de realizare a viitorului Centru deincubare a afacerilor este de doi ani şi va cu -prinde patrusprezce spaţii de lucru şi două -sprezece spaţii de cazare. Scopul declarat alproiectului este de a oferi o asistenţă logis-tică eficientă pentru dezvoltarea de firme şiafaceri dar şi pregătirea şi perfecţioareacelor care urmează să se stabilească în Zonaindustrială a comunei Săcălaz.

C. T.

STURIONI ŞI ICRE NEGRE DE FÂRDEA

Pe malul celui mai mare lac din judeţului Timiş, laculSurduc, în comuna Fârdea, a demarat un proiect îndrăzneţprin Programul de preaderare Sapard, în valoare de 600 000de euro. Este vorba de realizarea unei hale de creştere in -tensivă a sturionilor (familie de peşti din care fac parte cega,nisetru, păstruga şi morunul), întreprindere care foloseştetehnologia companiei Fishgut Primus din Germania.

Ferma de sturioni a fost inaugurată în prezenţa mana -gerului german Lothar Primus, a lui Gh. Ştefan (pre şedinteleAgenţiei Naţionale a de Pescuit şi Acvacultură din Ro mânia)a directorului general al fermei Claudiu Gior gioni şi a pri-marului româno-american al comunei Fârdea, dl. SamuelLupulescu.

Creşterea sturionilor poate fi o afacere extrem de renta -bilă. Un kilogram de carne de sturion costă pe piaţă în jur depatru sute cincizeci de lei, iar 100 de gra me de icre de morunajung la un preţ de aproape 900 de lei.

Iar în cazul puieţilor de sturion folosiţi pentru populare,aceştia se cumpără cu aproximativ 8-10 cenți exemplarul,pentru ca peste nici două luni să poată fi vânduți cu un euroexemplarul.

T.C.

Preşedintele Consiliului Ju deţean Timiş, Constantin Osta ficiuc aemis dispoziţia de convocare a CJT în şedinţă ordinară. Plenul Consi -liului a avut loc marţi, 30 septembrie 2008, la sediul Palatului Ad -ministrativ.

Ordinea de zi a şedinţei a fost următoarea:1. Întrebări, interpelări2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu

rectificat al judeţului Timiş şi a bu getelor rectificate ale unor instituţiişi servicii publice pe anul 2008

3. Proiect de hotărâre privind prelungirea dării în administrare aimobilului situat în Timişoara, str. Sf. Ioan nr. 3 către Direcţia dePrestări Servicii Timiş

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii unui bun imobil-iar din domeniul public în domeniul privat al judeţului Timiş

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea Proiectului „Perfecţio -narea personalului care lucrează în serviciile de protecţie a copilului”

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea costului mediu lunar decheltuieli pentru persoana adultă cu handicap din centrele rezidenţialeaflate în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Timiş

7. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei Comisieiparitare pentru atribuirea către operatorii de transport rutier a traseelorcuprinse în programele de transport judeţean

8. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentanţilor Con -siliului Judeţean Timiş în comisiile de administraţie a şcolilor speciale

9. Proiect de hotărâre privind stabilirea componenţei consiliilor deconducere ale instituţiilor publice de cultură de interes judeţean

10. Proiect de hotărâre pri vind constituirea Comisiei speciale pen-tru analizarea şi avizarea proiectului de hotărâre privind modificareaşi completarea Re gu lamentului de organizare şi func ţionare aConsiliului Jude ţean Timiş

11. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentanţilorConsiliului Judeţean Timiş în Comitetul de organizare pentru consti-tuirea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a judeţului Timiş,respectiv a membrilor ATOP

12. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentanţilorConsiliului Judeţean Timiş în Comisia socio-economică de examinareşi avizare a implantării structurilor de vânzare cu amănuntul cusuprafaţă mare

13. Proiect de hotărâre privind desemnarea reprezentanţilorConsiliului Judeţean Timiş în Colegiul director al Direcţiei Generalede Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş

14. Diverse.J. L.

PLENUL CONSILIULUI JUDEŢEAN

Căminul pentru Persoane Vârstnice TimişoaraOrganizează concurs, în data de 10.10.2008, ora 10, pentru ocuparea unui post de economist (activitate

financiar-contabilă), cu studii superioare, pe o perioadă determinată de 6 luni. Dosarele se depun până la data de 09.10.2008, ora 15. Relaţii suplimentare, la sediul instituţiei, la telefon

0256-208715.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Con stan -tin Ostaficiuc, în calitate de vicepreşedinte al Comi te -tului Regiunilor, şi de asemenea, de preşedinte al De -legaţiei României la CoR, a fost prezent la Bruxelles,unde a participat la şedinţa Comisiei pentru RelaţiiExterne şi Cooperare Descentralizată (RELEX).

Cu acest prilej, au fost prezentate şi dezbătute as -pecte vizând organizarea activităţii viitoare a RELEX,avizul privind Comunicarea Comisiei privind Balcaniide Vest: consolidarea perspectivei europene, procesulde extindere a Uniunii Europene, etc.

Comitetul Regiunilor a fost înfiinţat în 1994 şi o -feră un cadru de dialog unde reprezentanţii au to ri tă ţi -lor locale şi regionale dezbat problemele comune, înprin cipal aspecte care vizează legislaţia europeană.Co mitetul Regiunilor este consultat de Comisia Eu ro -pea nă şi Consiliul Europei în acele probleme care auefect la nivel local şi regional şi care se referă la ur mă -toa rele domenii: coeziune economică şi socială, re ţea -ua de infrastructură trans-europeană, sănătate, edu ca -ţie, cultură, politica pieţei muncii, politică socială,mediu, pregătire profesională şi transporturi. J.L.

ŞEDINŢĂ „RELEX” LA BRUXELLES

„GaudeamusIgitur” la Centrul

pentru TineriTimişoara

Dintre cei 16 studenţi aflaţi în evi-denţa Centrului pentru SprijinireaIntegrării Familiale şi Profesionale aTinerilor Timişoara în anul universi-tar 2007-2008, cinci sunt absolvenţi aiunor facultăţi din cadrul Universităţiide Vest Timişoara, respectiv ai Uni ver -si tăţii Politehnice. Este cea mai nu me -roasă promoţie de absolvenţi cu di plo -mă universitară din întreaga existenţăa instituţiei, argumentând, o dată înplus, că în sistemul unităţilor de ocro -tire a copiilor şi tinerilor din cadrul DGASPC Timiş motto-ul “Şanse egale pentru toţi“ nu este doar unstereotip verbal, ci o realitate.

Spre mulţumirea salariaţilor Centrului, gândurile acestor tineri se îndreaptă spre viitoarea meserie sau spreperfecţionare prin cursuri postuniversitare în ţară sau la instituţii de profil din Europa. Dacă Rendo, Olga,Elisabeta şi Alin intenţionează să urmeze programe de master în România, Teodora se gândeşte foarte serios săplece în Danemarca.

Este meritul celor care au fost aproape de ei, care i-au încurajat şi ajutat. Dar, este, în primul rând, merit-ul acestor tineri deosebiţi care au înţeles că “şansa” nu presupune doar o realizare imediată, că “şansa” este ouşă dincolo de care fiecare va avea de oferit o parte din el. Vă mulţumim dragii noştri Elisabeta, Olga, Teodora,Alin şi Rendo!

Lavinia MICULA, psiholog – CSIFPT Timişoara

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

ASISTENŢA MATERNALĂ, O SOLUŢIE PENTRU COPIII

ÎN DIFICULTATEÎn vara acestui 2008, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Timiş a organizat o campanie de promovare ameseriei de asistent maternal profesionist şi a viitorului curs de for-mare profesională în domeniu. Cu această ocazie şi-au manifestat do -rinţa de a deveni „părinţi temporari” şi de a urma cursul circa 250 depesoane din întreg judeţul. Cursul este gratuit, iar persoanele caredoresc să îl urmeze trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: săaibă capacitate deplină de exerciţiu; să prezinte garanţii morale şimateriale pentru îndeplinirea corectă a obligaţiilor ce le revin referi-toare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor pe care îi vor primi înplasament; să aibă în folosinţă o locuinţă care să acopere necesităţilede preparare a hranei, igienă, educaţie şi odihnă ale utilizatorilor săi,inclusiv pe cele ale copiilor care urmează a fi primiţi în plasament.Conform legii, nu pot deveni asistenţi maternali profesionişti per-soanele care: au suferit o condamnare prin hotărâre judecătoreascărămasă definitivă, pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni; aufost decăzuţi din drepturile părinteşti, sau al căror copil a fost declaratabandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; suferă deboli cronice transmisibile şi boli psihice. De asemenea, se pot înscriela cursurile de formare organizate de DGASPC Timiş şi pot deveniasistenţi maternali numai cetăţenii care au domiciliul stabil în judeţulTimiş, nu şi persoane din alte judeţe.

În prezent, asistenţii sociali şi psihologii din cadrul Serviciului deEvaluare şi Monitorizare Asistenţi Maternali Profesionişti evalueazătoate cererile primite, făcând o primă selecţie a „candidaţilor”, datfiind faptul că doar 30 de persoane vor urma acest curs şi vor deveniasistenţi maternali, conform necesarului intern şi Strategiei DGASPCTimiş privind dezvoltarea serviciilor sociale. Cursul are o durată de 60de ore şi va începe în această toamnă, urmând să se finalizeze printr-un examen, urmat de atestarea asistenţilor maternali. În funcţie denevoi, ei sunt angajaţi în cadrul instituţiei noastre şi primesc în îngri-jire unul sau doi copii. Pentru a răspunde cât mai bine nevoilor copi-ilor şi a preîntâmpina orice situaţie neaşteptată, asistenţii maternaliurmează cursuri de specializare şi de formare continuă: asistent mater-nal pentru copilul sub un an, pentru copilul cu nevoi speciale, copilulabuzat, pentru adolescenţi. Activitatea asistenţilor maternali şi felul încare se integrează copilul luat în plasament în noua familie sunt moni -torizate lunar şi se întocmeşte câte un raport o dată la trei luni.

În judeţul Timiş sunt 673 asistenţi maternali profesionişti, care auîn grijă 1122 copii, dintre care 264 sunt copii cu handicap.

Smaranda MARCU

PARADISUL VERDEÎn luna septembrie 2008, aproximativ 60 de per-

soane din cadrul Complexului de Servicii SocialeTimi şoara (copii din cadrul Serviciului de Urgenţă şi alCentrului de Zi, mame cu copii din cadrul ServiciuluiMaternal, precum şi o parte din personalul angajat) aupetrecut o zi de relaxare şi distracţie în comuna Giroc,la complexul „Paradisul Verde”. Această acţiune afăcut parte din proiectul „Toamna se numără bobocii”,iniţiat de Serviciul Social de Informare şi Consilieredin cadrul Primăriei comunei Giroc şi Complexul de

Servicii Sociale Timişoara din cadrul DGASPC Timiş.Pe parcursul întregii zile, copiii s-au întrecut în diverseconcursuri (de pescuit, de dans, de table şi remi, con-cursuri sportive), au susţinut un scurt program artistic,alături de formaţia de dansuri populare din Giroc şi auservit prânzul în mijlocul naturii, la un picnic.Câştigătorii concursurilor au primit premii din parteaorganizatorilor.

Prin astfel de acţiuni se urmăreşte în primul rândsocializarea copiilor, stimularea spiritului competitiv,precum şi facilitarea schimbului de informaţii întreangajaţii celor două instituţii. S. M.

UN EVENIMENT: TABĂRA MRACONIA-DUBOVA

Fundaţia Rubin, împreună cu Muzeul de Artă Timişoara, aorganizat între 15 septembrie 2008 şi 30 septembrie 2008 laPalatul Baroc din Piaţa Unirii nr.1 expoziţia Taberei In -ternaţionale de Creaţie Plastică Mraconia-Dubova. Expoziţiaa cuprins lucrări (pictură, sculptură, fotografie) ale celor 49 departicipanţi la ediţia din acest an a Taberei Internaţionale deCreaţie Plastică Mraconia – Dubova, ediţia a XXVII-a. Laediţia din acest an au participat pictori, graficieni, sculptori şi

fotografi profesionişti din Timişoara, Drobeta Turnu Severin,Bucu reşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Reşiţa, Lugoj, dar şi dinSerbia, Macedonia, Polonia şi Ucraina. În cadrul vernisajului,au luat cuvântul Ioan Mercea (pictor, fondatorul taberei), IoanIovan (critic de artă) şi Robert Şerban (scriitor).

Fundaţia Rubin (patronată de omul de afaceri mara-mureşan Stelică Cirţ), organizator al Taberei Internaţionale deCreaţie Plastică Mraconia – Dubova, va premia cu suma de1.000 RON şi va dona Muzeului de Artă lucrarea care vaprimi cele mai multe voturi din partea vizitatorilor expoziţiei.“Într-o lume culturală fragmentată şi disolută, unde planurileşi proiectele trec rareori dincolo de schiţe şi vorbe, sunt desalutat evenimentele longevive. A şti cum să preiei o ştafetă,a avea energia să o duci mai departe şi puterea să consolideziun drum cu propriu-ţi mers (înainte!), înseamnă a fi învingă-

tor. Tabăra de pictură de la Mraconia are, printre şevalete,înfipt – de către patronii ei vechi şi noi – steagul de învingă-toare. Asta pentru că, ajunsă la ediţia cu numărul 27, eaposedă nu doar (o) vârstă, ci şi dinamica acestei vârste.Colegi şi competitori, în acelaşi timp, artiştii Mraconiei caută

să depună o mărturie de culoare despre spaţiul de la malulDunării, dar şi să prindă cât mai mult din spiritul lui. Cinereuşeşte să o facă? Priviţi cu atenţie fiecare lucrare şi o săvedeţi acolo răspunsul.” a îndemnat scriitorul Robert Şerbanla vernisajul expoziţiei.

Bogdan $ĂDĂŞTEA$

Primăria Oraşului FăgetOrganizează, în data de 16.10.2008, ora 12, la sediul insti-

tuţiei din Făget, Calea Lugojului nr. 25, licitaţie publică pentru„Închiriere spaţiu, în suprafaţă utilă de 18 mp, situat pe str.Victor Fenesiu nr. 3”.

Informaţii suplimentare sunt prevăzute în caietul de sarcini,care se poate procura de la sediul Primăriei Oraşului Făget, Ca leaLugojului nr. 25, Biroul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.

Primăria ComuneiCenad

Vinde, la licitaţie, două terenuriintravilane, în suprafaţă de 1.065 mp,respectiv 719 mp, în data de13.10.2008, ora 9,30. Alte informaţii latel. 0256-374501, 0721-411293.

DELIA CORBAN- “LEMN CALD ŞI COMPACT”

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5octombrie 2008

Joi, 18 septembrie 2008, în holul Palatului Administrativ din Timișoa -ra (Bd. Revoluţiei din 1989 Nr.17) a avut loc în organizarea ConsiliuluiJudeţean Timiş şi Filiala din Timişoara a UAP vernisajul expo ziţiei per -

sonale de pictură şi de sen a artis -tului plastic Vlad Cor ban. A pre zen -tat pictorul şi criticul de artă Ci -prian Rado van. Au vorbit pre şe din -tele UAP Filiala Ti mi şoara dl IoanSzekernyes şi dipl. ing. Răz vanHre noschi, şef Serviciu Re laţii Pu -blice din cadrul C.J. Timiş.

Vlad Corban s-a născut în anul1967 la Timişoara. A absolvit Fa -cul tatea de Arte Plastice la anul1997, clasa profesorului ConstantinFlondor. Membru al UAP FilialaTimişoara din anul 1998. Profesorla Liceul de Arte Plastice din Ti -mişoara (1998-2003). Par tici pant lanume roa se expoziţii de grup (1995-2007). Expoziţii

personale: 2000, 2001 (Galeria He lios) şi 2003. Lucrări în co lecţiiparticulare din Austria, Bul garia, Germa nia, Elveţia, O lan da, Franţa.

Vlad Corban este considerat drept un artist care, “în arealul trasat dere pere pre di ca tive sau o biec tuale”(…) conden sea ză evenimente şifiinţe simbolice care narează, de -scriu, timpul în desfăşu ra rea,creator al unui “di na mism al for-mării-transformării-distrcuţiei derealitate” care “se consumă ca ofranjă a incidenţei în infinitateaunui spaţiu lumină”, după cumobservă prozatorul şi criticul deartă Alexandra Titu. Expoziţia“Vlad Corban” va rămâne deschisăpe si mezele Palatului Admini stra -tiv din Timişoara pâna în data de15 octombrie 2008.

D. B.

Am putea spune că simezele Palatului Administrativ dinTimişoara au fost “acaparate” în lunile august şi septembrie2008 de lucrările familiei de artişti plastici Delia şi VladCorban. Astfel, joi, 21 august 2008, în holul PalatuluiAdministrativ din Timişoara (Bld. Revoluţiei din 1989 nr.17) a avut loc vernisajul expoziţiei personale de sculptură acunoscutului artist plastic timişorean Delia Corban. A

prezentat Andrei Medinski, pictor şi scriitor, consilier laDirecţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul CulturalNaţional a judeţului Timiş. Au vorbit Ioan Szekernyés -preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România - FilialaTimişoara şi Adela Marincu, inspector C. J. Timiş, redactoral revistei “Agenda CJ Timiş”. Expoziţia a rămas deschisăpână la mijlocul lui septembrie 2008, luna aniversară în caresoţul Deliei Corban, pictorul Vlad Corban, a împlinit, la 3septembrie, 41 de ani.

DELIA CORBAN s-a născut la Timişoara, la anul 1969.A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Timişoara în anul1998. Absolventă de masterat -2006. Membră a UAP FilialaTimişoara. Profesor la Liceul de Arte Plastice din Timişoara.Numeroase expoziţii de grup în perioada 1995-2007.Expoziţii personale: Televest 1998. Fruct oprit 2000.Însemne 2001. Postul 2003. Marele Premiu la Salonul deArte Vizuale 2007 pentru lucrarea “Creştinare”.

Despre Delia Corban critica apreciază - printre alte

aspecte valoroase ale activităţii sale de artist - că “se con-fruntă ca sculptor ce operează într-un spaţiu cultural cudeterminări riguroase asupra reprezentării, cel creştin orto-dox, asumat ca determinant pentru creaţia sa actuală, cu sus-piciunea faţă de tridimensionalitate şi, mai ales, faţă dereprezentarea tridimensională a figurii umane, oricât destilizate.”

VLAD CORBAN - “TIMPUL ÎN DESFĂŞURARE”

După ce în urmă cu două săptămâni, la Comloşu Mare, s-a dat startul la primul concurs din cadrul fazeizonale a festivalului „Lada cu zestre a neamului”, iar săptămână trecută Girocul s-a fălit cu lada lui cu zestre,duminică, 28 septembrie 2008, a venit rândul Jebelului, localitatea timişeană găzduind penultimul concursdin faza zonală a Lăzii cu zestre. Douăsprezece localităţi s-au calificat pentru această etapă a competiţiei:Ghilad, Pădureni, Jebel, Peciu Nou, Giulvăz, Parţa, Foeni, Şag. Jamu Mare, Moraviţa, Denta şi Birda.

Dacă în 2007, la prima ediţie a concursului, multe dintre localităţile participante erau la început în ceeace priveşte pregătirea artistică, după un an de muncă intensă, putem spune că Lada cu zestre a devenit o com-petiţie în adevăratul sens al cuvântului. Mai mult decât atât, numărul participanţilor s-a dublat, la Jebel, spreexemplu, membrii formaţiilor concurente totalizând peste 400 de persoane.

De asemenea, nu putem vorbi despre Jebel fără să pomenim despre deja consacrata formaţie de căluşaridin această localitate, desigur participantă şi ea la „Lada cu zestre a neamului”. Înfiinţat în jurul anilor 1900,Ansamblul Căluşerul a avut în timp o ascensiune spectaculoasă, măiestria căluşarilor bănăţeni fiind recunos-cută în anul 1983, la faza republicană a concursului „Rapsodia română”, unde au obţinut un binemeritat locI. După o pauză de 4 ani, (decembrie 1989 – primăvara lui 2003), căluşarii jebeleni s-au reapucat de treabă,tot sub conducerea coregrafului Stoica Dănuţ, continuând seria succeselor începută cu mulţi ani în urmă şiducând astfel faima Jebelului în întreg Banatul şi nu numai.

O singură competiţie mai desparte participanţii la festivalul „Lada cu zestre a neamului” de faza finală aconcursului. Aceasta este programată să se desfăşoare la Coştei, în 5 octombrie 2008 şi va încheia faza zon-ală a manifestării.

Ada MARI$CU

Lada cu zestre 2008 – un singur pas înainte de marea finală

De ce ediţia a VIII-a şi nu ediţia a-X-a ?În perioada 5 - 7 septembrie 2008, Mu -

zeul Satului Bănăţean a găzduit o nouă ediţiea Târgului naţional de meşteşuguri populareşi artă tradiţională, manifestare anuală tra di -ţio nală dedicată artei populare româ neşti.Pes te douăzeci de meşteri populari din diver -se zone ale ţării (Biniş, jud. Caraş – Severin,Horezu, jud. Vâlcea, Jupâneşti, jud. Timiş, deCorund, jud. Harghita de Obârşa, jud. Hu -nedoara, Marginea, jud. Suceava) şi-au expuscreaţiile, fălindu-se că sunt păstrătorii unormeşteşuguri transmise din generaţie în gener-aţie: olărit, sculptatul în lemn, încondeiatulouălor etc. Măiestria le-a fost recompensatăde organizatori, Consiliul Judeţean Timiş şiMuzeul Satului Bănăţean, la finalul târgului,printr-o diplomă de participare. Vreme de treizile, doritorii au avut ocazia să achiziţionezepiese de mobilier, ceramică, costume po pu -lare, o biecte din fier şi lemn, ţe să turi, po -

doabe ţă -r ă n e ş t i ,împleti turi depa pură şi nu -iele, icoane şipictură naivă,in strumentem u z i c a l e ,măşti sau u -nelte din „ar -senalul“ gos -p o d ă r i i l o rtra diţionaleromâneşti.

SCURTISTORIC

T â r g u l

naţional de meşteşuguri populare şi artătradiţională a apărut prima dată în august1998 în programul de activitate al MuzeuluiSatului Bănăţean – pe atunci secţie a Mu ze -ului Banatului – sub denumirea de Fes ti valulnaţional al meşteşugurilor populare şi de artănaivă. S-a numit aşa deoarece la finele anului1997 s-a încheiat un protocol între MuzeulSatului Bănăţean şi Fundaţia First, fundaţiaocupându-se cu organizarea de expoziţii deartă naivă. Muzeului Satului Bănăţean îi reve-nea rolul de gazdă a expoziţiei şi a târgului,cât şi sarcina popularizării acţiunii cu afişe şifluturaşi, anunţuri la radio şi televiziune pre-cum şi aducerea de meşteri populari din toatedomeniile şi regiunile ţării, în timp ce fun-daţiei îi revenea sarcina de a organiza cea dea II-a secţiune – cea de artă naivă – şi uncatalog al picturilor naive. Ex poziţia de artanaivă a fost expusă în Casa Na ţională, iar târ-gul, organizat pe aleile Muzeului Satului. Auparticipat pictori naivi de renume ca: NicolaeVintilă, Gheorghe Ciobanu, Mariana Mihuţ,Catinca Popescu, Costică Onuţă, Petru Mi -huţ, Rodica Nicodim etc; numeroşi meşteripopulari: Alexandru Perţa-Cuza, IonicăStepan, Groza Ştefan, Sauciuc Genoveva,Cornel Sitar, Doina Bledea, Gheorghe Iorga,Stan Dumitru, Marin Preduşel, Maria Ho -rodincă etc., meşteri din majoritatea zoneloretnografice ale ţării.

În august 1999 a avut loc Festivalul

meş teşugur i lo rpopulare şi de artănaivă, ediţia a II-a,de ase menea încolaborare cuFundaţia First –care a completatex poziţia şi cufelicitări tip cartepoştală, cutablouri ale unorvaloroşi pictorinaivi, întocmindtotodată şi un cat-alog al acestora.

În anul 2000,an în care MuzeulSa tu lui Bănăţean ade ve nit instituţiede sine stătătoare,Târgul meşterilor populari a fost organizat întimpul Zilelor Timişorii, în Piaţa Libertăţii şipe strada Alba - Iulia. În această locaţie a fost„construită” Curtea bănăţeană, simulându-seo împrejmuire şi un pridvor de casă bănă -ţeană. Atât în curtea bănăţeană cât şi în Casabănăţeană au fost expuse numeroase obiectede artă populară: ceramică de Biniş, deHorezu, de Jupâneşti, de Corund, de Obârşa,de Marginea; ţesături şi obiecte din lemn.

Din anul 2004 Târgului de meşteşuguripopulare i s-a adăugat şi o secţiune de Artă

culinară sau gastronomie tradiţională, la careau fost prezentate numeroase bunătăţi ca:turtă dulce, cârnaţ slovăcesc, gulaş, caşcavalafumat, brânză în coajă de brad şi bulz.

În anul 2005 în timpul târgului s-a organi-zat şi o masă rotundă cu tema Meşteri popu-

lari şi meşteşuguri tradiţionale – prezent şiperspective, masă rotundă la care s-a analizatviitorul acestor meşteri. Au fost propuneri dereorganizare a lor într-o societate sau organi-zaţie naţională cu statut propriu, societatecare să le asigure un viitor mai sigur. Odatăcu desfiinţarea Uniunii Meşteşugarilor dinRomânia şi a Cooperativelor meşteşugăreşti,însă, meşteşugurile au devenit mai multhoby-uri.

Text şi foto: Ada MARI$CU

Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului

Publicarea colecţiei de matrice sigilare a MuzeuluiBanatului este un demers important pentru că prezintă un setcomplet de imagini de calitate ale unor piese unice, restauratede specialiştii muzeului. Colecţia de matrice sigilare cercetatăşi studiată de doamna Maria Vertan s-a constituit începând cuanul 1893, când la iniţiativa lui István Berkeszi, secretarulSocietăţii de Istorie şi Arheologie din Timişoara şi totodată cus-tode al muzeului acesteia, Prefectura comitatului Timiş a pre-dat în custodie societăţii menţionate 396 matrice sigilare ieşitedin uz, provenind de la primăriile din cuprinsul comitatului.

În prezent colecţia cuprinde 635 matrice sigilare dintre celemai diverse atât ca provenienţă cât şi ca perioadă de emitere şide folosire a lor în activitatea de autentificare a actelor. În acestfel Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului este unadintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de acest gen dinţară.

Cea mai mare parte a matricelor care compun colecţia auaparţinut administraţiilor locale, în speţă primăriilor şi pre-turilor de plasă din cuprinsul comitatului Timiş, aşa cum aevoluat acesta din punct de vedere teritorial de-a lungul secolu-lui al XIX –lea. Cea mai mare parte a matricelor sigilare comu-

nale datează din deceniile 6-8 ale seco lului al XIX-lea. S-aupăstrat în număr foarte mare matricele sigilare ale comunelortimişene emise în perioada de după re vo luţia de la 1848-1849când, pentru scurt timp Banatul istoric a cunoscut o formulăadministrativă nouă, aceea a Voivodinei sârbeşti şi Banatuluitimişan, în care limba oficială este cea germană, în locul celeimaghiare, iar comitatele tradiţionale sunt înlocuite cu cercurile(Kreise). S-a păstrat un număr important de matrice sigilare alelocalităţiilor din fosta Graniţă Militară Bănăţeană, matrice careiniţial au legendele scrise în limba sârbă, dar apoi sunt înlocuitecu matrice în care legendele sunt scrise în limba maghiară.

O altă categorie de matrice sigilare deosebit de importantăeste aceea care a aparţinut breslelor din cuprinsul comitatuluiTimiş, îndeosebi din Timişoara şi Jimbolia, dar şi unor instituţiicomitatense şi orăşeneşti. La acestea se mai adaugă matricelesigilare ale unor unităţi militare din zona Graniţei MilitareBănăţene desfiinţată în anul 1872, ca şi ale unor organismemili tare ale armatei revoluţionare maghiare din anii 1848 –1849, armată care, după cum bine se ştie, în ultima parte a rev-oluţiei a acţionat în zona Banatului unde s-a şi desfiinţat.

Deasemeni s-au păstrat mai multe matrice sigilare ale insti-tuţiilor de protecţie socială, precum cele pentru orfani şi săraci,fapt cu atât mai important cu cât arhivele acestor instituţii încea mai mare parte nu mai există. Matricele sigilare personaleconstituie şi ele o categorie interesantă, reflectând atât aspecte

sociale cât şi de mentalitate ale epocii din care provin. Legendele matricelor sigilare provenind din zona fostului

comitat Timiş sunt scrise, după caz în limbile maghiară, ger-mană, latină, română, sârbă sau ebraică. Este de remarcat fap-

tul că acurateţea scrierii în limbile germană, latină sau românăeste relativă, scrierea fiind frecvent influenţată de formulemaghiarizante cu deosebire în redarea numelor localităţiilor.

Colecţia deţinută de Muzeul Banatului completează în modsubstanţial sursele de investigaţie ştiinţifică ale cercetătorilorprivind fenomenul sigilografic în special, dar şi evoluţiaistorică în general a zonei Banatului.

Adrian U$GUREA$U, muzeograf

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

Un nume astăzi uitat sau ştiut de prea puţini: Anton Schmidt (1786-1863). Arhitect, îi spunem astăzi, însă el fusese doar meşter constructor, Baumeister. Venind de la

Arad, a obţinut diploma de meşter şi titlul de cetăţean al oraşului Timişoara în anul 1815. Aonorat comenzile armatei ridicând o seamă de cazărmi în interiorul zidurilor. Toată viaţa lui avisat să poată înălţa palate în admiratul stil al Renaşterii italiene. Parte din aceste vise s-au rea -lizat – la o scară mai redusă. A proiectat şi a construit „case domneşti” şi de raport, în stil neo-

clasic, în cartierul Iozefin, Maiere (Elisabetin)sau în satele din Banatul istoric. A călătorit înEu ropa Centrală şi Italia desenând palate şi bi -se rici măreţe. Din cauza sistematizării oraşuluide la începutul secolului XX majoritatea con-strucţiilor proiectate şi ridicate de acest bine

pregătit arhitect, seriosom de afaceri, care amodelat faţa modernă aoraşului Timişoara, a fostdărâmată. Casa Stroh ma -yer, Biserica evanghelicădin Timi şoara, clădirea Muzeului din Pančevo (cândva Palatul Con -siliului Orăşenesc), a Spitalului din aceeaşi localitate, încă existente,mărturisesc câte ceva din bogata activitate a arhitectului din prima partea secolului al XIX-lea.

Prin donaţia uneia dintre fiicele sale, o parte din planurile clădirilorsemnate de Anton Schmidt, a intrat în colecţia de grafică a muzeului dinTimişoara, constituind o documentaţie orientativă pentru ceea ce a creatarhitectul în decursul celor 45 de ani de activitate.

Elena MIKLOSIK, muzeograf

ANTON SMITH-UN BAUMEISTER ALTĂDATĂ CELEBRU

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MEŞTEŞUGURI POPULARE ŞI ARTĂ TRADIŢIONALĂ

Cu ocazia împlinirii a 100 ani de la primulzbor mecanic şi a 70 ani de activitate neîntre-ruptă de zbor pe aerodromul aviaţiei utilitaredin Timişoara, în anul 2006 a avut loc primaediţie a acestui miting aviatic.

Sâmbătă, 6 septembrie 2008, Consiliul

Judeţean Timiş împreună cu Aeroclubul Ro -mân şi Aviaţia Utilitară şi-au unit forţele înorganizarea celei de-a treia ediţii a mitinguluiaviatic desfăşurat pe Aerodromul TimişoaraVest. Peste 90 de participanţi şi-au demon-strat talentul în aer în acest an, din programul

manifestării făcând parte: prezentarea în zbora unor aeronave ultrauşoare private: Zephir,Zodiac, Apollo; acrobaţie aeronave ZLIN526; evoluţia formaţie de două aeronave IAR46; acrobaţie solo ZLIN 526; lansări deparaşutişti de la înălţimea de 1000 - 1500 mdin avioane AN2; acrobaţia a două planoareIS28-B2; evoluţia formaţiei compuse dindouă aeronave ZLIN 526 – vânătoare de

baloane; acrobaţie solo EXTRA300L;evoluţia formaţiei compuse din două aeron-ave FESTIVAL; acrobaţie solo planor IAR 35precum şi acrobaţie aeronave EXTRA 300L.Pe lângă Lotul Naţional de Acrobaţie Aerianăşi Lotul Naţional de Paraşutism Român, anul

acesta mitingul aviatic s-a bucurat şi de par-ticiparea unor echipe din Europa Centrală.Demonstraţiile piloţilor din Timişoara,Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Deva şi Sibiu,precum şi din Austria şi Unga ria i-au încântat

şi, deşi soarele a fost foarte puternic, specta-torii nu şi-au dezlipit ochii de pe cerul de dea-supra aerodromului Cioca, cer înţesat cuaparate de zbor care evalua care mai de caremai spectaculos şi de paraşutişti de perfor-manţă

Mii de timişoreni au venit să vadă specta-colul de pe cer, numărul pasionaţilor dedemonstraţii aeriene fiind mult mai mare

decât la ediţiile precedente, poate şi din cauzaintrării gratuite la mitingul aviatic. Au venitnumeroşi copii însoţiţi de părinţi sau bunicicopii, dar mulţi timişoreni şi-au adus chiar şianimalele de companie la spectacolul aerian.

Catalin Prunariu - fiul astronautului Du -

mi tru Prunariu (a cărui familiei se trage dinlocalitatea timişeanmă Groşi) a smuls ropotede aplauze pentru evoluţia lui, Prunariu juniorfăcând coborâri spectaculoase din înaltulcerului şi zburând aproape razant cu pămân-tul în zona în care se afla mulţimea de specta-tori. Aceeaşi manevră curajoasă a ealizat-o şiavionul de pasageri SAAB al companiei Car -patair, trezind fiori celor prezenți. La înche -ierea showului aviatic toţi curioşii s-au pututapropia de avioane, de helicopterul ForţeleorAeriene Române iar copiii mai îndrăzneţiavut acceptul de a urca în aparatele de zboraflate la sol pentru a le ... vizita. Un avionutilitar al Aerodromului din Timisoara a fostpus la dispoziţia celor mai curajaoşi pentru ada “o tură” în jurul aerodormul... Cei prezenţila spectacolul aviatic şi-au manifestat mulţu-mirea faţă de organizatori, declarându-se gatasă mai participe şi la alte asemenea mani-festări sportive de gală.

Finalul manifestării a fost marcat printr-omasă festivă pentru participanţi, pe acordurilefanfarei din Rossenheim, prezentă în oraşulde pe Bega şi pentru un alt eveniment cu tra -diţie, Festivalul Fanfarelor din oraşul Buziaş.

Ada MARI$CUFoto: Cornel TODOR

și Răzvan HRE$OSCHI

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7octombrie 2008

Miting Aviatic la Timişoara:

PILOŢI DIN AUSTRIA, ROMÂNIA ŞI UNGARIA

Destinaţia - Aerodromul “Cioca”

Un elicopter militar dar... paşnic

Evoluează lotul naţional al României

Oficiali şi ziarişti, fermecaţi de spectacolul aerian

Un dirijor inedit al fanfareidin Rosenheim:

preşedintele ConstantinOstaficiuc

9i spectatorii au fost aplaudaţi...

Un exerciţiu perfect

Paraşutiştii, sportivi ordonaţi...

R. - Domnule primar, cel mai logevivedil al Timişoarei a fost un bănăţean plecatchiar din această parte a ţării...

Gheorghe $acov – Chiar din comunaBesenova Veche, Dudeştii Vechi. E vorba deCarol Telbisz. De fapt, s-a născut la Cenad darpărinţii săi erau bulgari din Besenova Veche-Star Bisnov. Telbisz a ajuns primar al Timi şoa -rei la 31 de ani şi a ocupat această funcţie timpde 29 de ani. Este considerat unul dintre ceimai importanţi, poate cel mai important primarpe care l-a avut municipiul de pe Bega.

R. - $u vă copleşeşte, ca şef al adminis-traţiei locale, amintirea personalităţii luiCarol Telbisz?

Ghe.$. - Este diferenţă foarte mare întreCarol Telbisz şi un primar de comună, aşa cumsunt eu. În primul rând, este o diferenţă întreTimişoara şi Dudeştii Vechi. În al doilea rând,eu consider că noi lucrăm în nişte condiţii multmai propice pentru un primar decât a fost lasfârşitul secolului al XIX-lea, începutul seco-lului XX. Carol Telbisz a fost cel care a trans-format Timişoara dintr-un oraş de ev mediu -din vremea când era paşalâc turcesc - într-unoraş modern, european, aş putea spune. Defapt, nu este un oraş european, ci central-euro-pean. Şi apoi, eu nu privesc lucrurile prinprisma comparaţiei cu Carol Telbisz pentru căs-ar putea să fie o comparaţie favorabilă mie lascară locală... Sunt primar şi, deşi este vorbade funcţie şi nu de profesie, cred că fiecare pri-mar trebuie să încerce să gândească ca un pri-mar profesionist pe întreaga durată a mandatu-lui său.

R. -Sunteţi la primul mandat de pri-mar?

Ghe.$. - La al doilea.R. - Cum definiţi profesionismul în

activitatea dumneavoastră de administraţiepublică?

Ghe.$. - O profesie înseamnă, în primulrând, o slujbă din care să-ţi câştigi existenţa.Noi, primarii, primim o indemnizaţie pentrumunca pe care o prestăm. O indemnizaţie saunumiţi-o salariu. Ceea ce înseamnă că trebuiesă facem tot ce putem pentru a ne justificaacest venit. Să fii primar, mai ales în comunanatală, este un privilegiu şi o obligaţie majoră.

R. - Ce credeţi că veţi putea face pentrucomuna dumneavostră, ca să zică lumeacând vă întâlneşte pe stradă: „Uite-l, măi,pe Telbisz al nostru!“? Sau lumea care văcunoaşte, bătrânii, v-ar putea spune: „Măi,Gyusi, eu te ţin minte de mic şi uite ceprostii faci acum!...“

Ghe.$. -Aşa... Sau, din contră: „$u cre-deam că o să faci aşa de bine ceea ce faci!“Sau „Dintotdeauna am ştiut că o să fie un

copil bun şi uite că şi ca primar e la fel!“.R. - Şi aţi confirmat?Ghe. $. -Am fost confirmat de cetăţeni,

altfel în lunii iu nie 2008 nu câştigam al doileamandat de primar.

R.- De ce credeţi că v-au ales din nou?Ce aţi făcut aşa de grozav ca să câştigaţiîncrederea vechi-dudeştenilor? Faptul căsunteţi bulgar de-al lor?

Ghe.$. - Nu, pentru că toţi ceilalţi candi-daţi au fost bulgari. Am fost şase candidaţibulgari, bineînţeles de la diferite partidepolitice. Nu cred că a contat etnia... Acum,dacă am deschis vorba, noi suntem cea maimare comunitate bulgară din România, cea din

Dudeştii Vechi.R. - Mai mare decât cea din Vinga?Ghe.$. - Da. R.: - Şi decât Breştea din comuna

Denta?Ghe.$. - Breştea este o “colonie” a Du -

deştiului. Localnicii din Breştea sunt cei careau plecat odinioară din Dudeştii Vechi. Noisuntem cea mai veche diasporă bulgară care s-a păstrat până astăzi, suntem bulgari-catoliciveniţi din Bulgaria şi aşezaţi aici în 1738.

R. - Bulgaria, via Oltenia.Ghe.$. - Da, Bulgaria - via Oltenia - ve -

niţi din Oltenia în Banat ca urmare a unei put-ernice răscoale a bulgarilor catolici dusăîmpotriva otoma nilor, cea din anul 1688.

R.- Sunteţi numiţi bulgari pavlichieni.Ghe.$. - Sunt două teorii asupra prove-

nienţei acestei denumiri. Una ar fi că pavlichi-anismul a fost o erezie creştină din evul mediucare a pătruns şi în Bulgaria. A doua variantăeste menţionată în cronica Dudeştiului,Historia Domus, care spune că atunci când afost creştinat poporul bulgar, pe la mijloculsecolului IX, 863-865, pe timpul cneazuluiBoris, acesta a oscilat între primirea creştinis-mului de la Bizanţ sau de la Roma. De laRoma au fost trimişi doi episcopi ca să creşti -neze poporul bulgar. Unul dintre aceştia s-a în -tors ulterior la Roma şi a devenit Papă iarcelălat, Paul, a rămas printre bulgari şi adevenit Pavel, Pavle. Şi cei creştinaţi de el suntcunoscuţi sub de nu mirea de pavlichieni.

R. – O istorie interesantă dar să revenimla întrebarea anterioară : de ce credeţi căaţi fost reales?

Ghe.$. - Cred că în patru ani am reuşit săaduc un plus faţă de ce a fost până atunci încomună şi bineînţeles că am avut şi nişte reali -zări. Concret, am beneficiat în acest mandat depatru ani, pre şi post aderare, în care au venitnişte fonduri în plus. Dar aceste fondurieuropene trebuie aduse cu proiecte. Suntcomune care au făcut proiecte ce nu au fost

acceptate. Proiectele costă... Şi noi amfost în această situaţie. Am avutproiecte, am avut chiar finanţări apro-bate pe Ordonanţa 7 pentru schim-barea sistemului de alimentare cu apă,proiect care a fost aprobat, a fost pub-licat în Monitorul Oficial dar nu amprimit încă finanţare. Şi nici nu ştimdacă primim pentru că nici celelaltecomune nu au primit. A fost o pistăfalsă, se pare. Dar şcolile din comună,acestea arată cu totul altfel decât acumpatru ani. Sigur, m-am zbătut foartemult cu toată echipa din Primărie dardacă nu primeam fonduriguvernamentale prin Ministerul În -văţământului, nu am fi putut să facemaceste lucruri. Ceea ce am realizat integral dinre surse locale este noua grădiniţă cu programprelungit, care e utilă mai ales din prisma fap-tului că la Sânnicolau sunt cei doi coloşi locali,Delpfi şi Zoppas, lumea e la lucru, familiilesunt tinere, nu prea au unde să-şi lase copiii. S-a construit o sală de sport nouă tot din fonduriguvernamentale. Dudeştii Vechi nu are unbuget care să-i permită să susţină astfel demacro-lucrări, cum ar fi o sală de sport, săzicem.

R. - Cum stă comuna Dudeştii Vechi dinpunct de vedere economic ?

Ghe. $. - Economic nu pot să spun că înDudeştii Vechi a fost vorba de un „boom”. Darla Sânnicolau Mare sunt firme ca Delphi şiZoppas care asigură o stabilitate comunelordin jur. Avem şi noi destui navetişti. În co -mună există însă cel mai mare investitor agri-col din zona de vest a ţării, Emiliana WestRom, la Cociohat. Este o firmă italiană.

R.- Primarul din Valcani consideră in -corect faptul că firma italiană plăteşte im -pozite comunei Dudeştii Vechi şi nu co -

munei Valcani, susţinând că sediul şi acare-turile firmei se află pe pământ vălcănean.Există un conflict între dumneavoastră şicei din Valcani pe această temă?

Ghe. $. -Hai să-i zicem un litigiu. R. - Care e poziţia dumneavoastră?Ghe.$. - Dacă vă prezint poziţia mea, aş

putea fi învinuit de subiectivism. Dacă eştisubiectiv poţi greşi. Eu încerc să gândesc înacest caz cât se poate de obiectiv pentru a nuavea surprize.

R. – Primăria din Valcani spune că pier -de câteva miliarde de lei vechi de la bugetdatorită faptului că firma plătitoarea detaxe e pe teritoriul comunei Valcani dar plă -ţile le face fiscului din Dudeşti, centrul fi -nanciar e aici...

Ghe.$. - Să vă explic, pe scurt. Valcaniul afost comună până în 1968, după care a fostdes fiinţat, fiind dat în administrare către Du -deştii Vechi. Vă rog să mă credeţi că nu ştiuexact în 1968 de cine ţinea terenul respectiv,pentru că acolo nu e vorba de o firmă. Estevorba de un teritoriu, numit Cociohat. Parteadin Cociohat se află Serbia, în Banatul sâr -besc, că s-a împărţit Cociohatul după primulrăz boi mondial. Da, a fost o comună separată.O parte a rămas la sârbi, o parte la noi, era înanul 1920. Din punct de vedere cadastral şiacum Cocio hat este evidenţiat separat. El arămas la noi şi a aparţinut şi Dudeştiului, aaparţinut şi Valcaniului. Funcţional, a aparţin-ut tot timpul de Dudeştii Vechi. Unicul drumeste acesta spre Dudeştii Vechi care leagă Co -ciohatul de drumul judeţean. Şcoala când afunc ţionat la Cociohat ţinea de şcoala de laDudeştii Vechi. Aşadar, Cociohatul ţine orga-nic de Dudeşti. Domnul primar din Val canieste crescut într-o altă societate, poate are oaltă men tali tate, aş zice. Pe timpul comunis -mului impozi tele mergeau la stat, de unde seîm părţeau apoi. Nu conta de cine ţinea un

anumit teritoriu. Val caniul a fost înfiinţat în2005 ca şi comună, printr-o lege din martie2005. Printr-un refe rendum din 2004, pe careeu l-am iniţiat, nu altcineva, şi care, din punctde vedere legal, nu a trecut. Dar eu mă bucurcă azi Valcaniul este comună separată.

R.- Spuneţi că a existat un referendumîn anul 2004 dar care nu a trecut?

Ghe. $. - Da. Dacă doriţi, vă prezint do -sarul şi adresa Prefecturii care confirmă aceas-ta, ca să nu fiu învinuit de cineva că spun lu -cruri ne a devărate. Dar e problemă închisă pen -tru mi ne. Acum, eu nu vreau să intru în pole -mică cu nimeni, dar Valcaniul nu are încă unteritoriu stabilit şi acest lucru îl cunoaşte toatălumea. Nu mă leg de modul în care se co lec -tează taxele de pe un teritoriu care nu aparţine

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

Primar Gheorghe Nacov :“BANATUL NE-A PERMIS SĂ NE PĂSTRĂM IDENTITATEA”DUDEŞTII VECHI

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9octombrie 2008

co munei Valcani şi care istoriceşte ţine denoi... Este aşa chiar şi din punct de vederelegal.

R. -Ar fi vorba de şapte miliarde de leivechi care intră anual în bugetul Du deş -tiului de la firma italiană şi pe care cei dinVal caniul îi revendică cu argumentele lor.

Ghe. $. - Nu, este mult mai puţin şi nu neintră chiar atât pentru că Valcaniul îşi colec -tează de pe o bună parte din acel teren aflat înlitigiu impozitele. În afară de această zonă, de1.000 de hectare, Valcaniul co lectează restul

impozitelor. Nu mă întrebaţi pe ce bază!Pentru că ar trebui să avem un docu ment sem-nat care să definească faptul că la data de 15septembrie 2008 - ca să luăm ca reper data

acestui interviu -teritoriul adminis-trativ al comuneiValcani. Într-ade -văr, Pre fec tura Ti -miş a e mis un or -din în ia nuarie2007 prin care sesoluţiona pro ble -ma în liti giu, însensul că aceastăzonă, Co ciohat,era dată Val ca niu -lui. Lucru cu carenu am fost de a -cord iar acum sun -tem în instan ţă.

R. - Bun, şi a -tunci dacă ei co -lectează taxe,cum spuneţi

dum neavoatră, în mod ilegal, poate spu necineva: „De ce nu colectezi dumneata tax-ele, domnule primar de Dudeşti, dacă existădovada că tere nurile de pe care Valcaniulcolectează taxe şi impozite sunt ale Du -deştiului, şi nu e al Valcaniului?“...

Ghe. $. -Aveţi perfectă dreptate! Sunt înculpă. Aşa este! Nu e bine dar suntem vecini şicred că trebuie să trecem peste toate acestea.Arde la noi în comună, Doamne fereşte!, sarşi pompierii din Valcani să ne ajute... Şi in -vers. Dar nu e numai aceasta. Conform mas -

ter-planului Aquatimsta ţia de epurare a apeloruzate este prevăzută casă fie unică pentruDudeştii Vechi şi Val -cani. Ceea ce înseamnăcă Valcaniul se va racor-da la staţia de epurare pecare o proiectăm, pro iec -tanţii lucrează îm pre ună.Sunt anumite ches tiunipeste care trebuie să tre-cem iar ambiţiile person-ale nu-şi au rostul.

R. - Spuneţi că dinpunct de vedere econo -mic, în afară de na ve -tiş tii care lucrează laSânnicolau Mare, exis -

tă şi investitorul italian atât de disputat. Ghe. $. - Da, şi care ajută din punct de

vedere social cu locuri de muncă. Deşi majori-tatea angajaţilor sunt, dacă nu mă înşel, din

Valcani. Dar sunt tot din zona noastrăşi este bine.

R. - Suntem în anul 2008, dupăpatru ani de mandat al primaruluiGheoprgeh $acov. Rămânem laîntrebarea: ce credeţi că i-a determi-nat pe dudeşteni să vă realeagă?

Ghe. $. - S-au făcut unele lucruri.Ni meni n-ar trebui să spună după patruani de mandat: „Dom’le, cât de greumi-a fost la-nceput...“. Nu vreau săspun lu crul acesta, dar am avut şi avemîn continuare o grămadă de restanţe lacapitolul infrastructură. Drumurilecomunale, stră zile sunt în continuarenepietruite, ca să nu mai vorbim deşosea. Reţeaua de alimentare cu apăeste cea mai mare din judeţ, în cepriveşte mediul rural: 52 de km numaiîn Dudeştii Vechi, plus 6 km laCheglevici. Este o reţea de aproape 40de ani, din ţeavă zincată, care arefoarte multe fisuri. Sunt nişte prob-leme concrete care trebuiesc rezolvate.

R.- $u puteţi spune: „Situaţiaaceasta am moştenit-o de la vecheacondu cere a primăriei...”

Ghe. $. - Nu vreau să spun că ammoştenit ni mic dela ve chea con du -ce re. A fost de -cizia mea în mo -mentul în care amde ve nit pri mar, la32 ani. Sunt răs -pun zător pentruceea ce se face şinu se face în a -ceas tă comună.Sunt lo calnic get-beget, născut,cres cut, că sătorit,cu copii aici, soţiae tot bulgăroaică.

R. - $u existăşi căsătorii mixteîn localitate?

Ghe.$. - Bada, există. Eu suntrodul unei astfel de căsătorii mixte. Mama meaeste româncă dar eu sunt catolic şi bulgar.Vedeţi, noi am rezistat aici 300 de ani şi pen-tru că am putut să-i asimilăm pe cei care auvenit în comună, printre bulgari. Şi nu e vorbade şovinism sau de naţionalism, ci de o modal-itate de păstrare a entităţii naţionale. Foarte

bine, pentru că acesta este Banatul, care ne-aperms aceasta. Şi cel care se simte deranjat deasemenea chestiuni nu ar trebui să fie, pentrucă acesta este specificul Banatului nostru iubit.

Au consemnat Cornel TODORşi Gabriela PASCARU

În perioada 1 – 8 septembrie, anul 2008, Dudeştii Vechi afost gazda unei întâlniri între artiştii plastici din localitate șiinvitaţi din zonă şi din ţară. A participat un număr deunsprezece artişti, ocazie cu care s-a intersectat măiestria unorprofesionişti cum sunt Ana Maria Anton (Bucureşti),Petronela Szofran (Dudestii Vechi), Amalia Todorov(Sânnicolau Mare), Valentin Tanasă (Bucureşti), Ioan Vasilcin(Dudeştii Vechi) cu talentul şi originalitatea tinerilor diletanţica: Maria Calapiş (Dudeştii Vechi), Elena Gui (Timişoara),Emi Munteanu (Dudeştii Vechi), Miţa Vasilcin (DudeştiiVechi), Petru Pencov (Dudeştii Vechi), Luca Valcov (DudeştiVechi).

Pe parcusul a şapte zile, participanţii la eveniment au

descins pe străzile acestui vechi sat bulgăresc şi au imortalizatpe pânză diferite aspecte legate de ineditul cotidian şi peisa -gis tic. Alături de elemente de arhitectură şi colţuri de natură seregăsesc figuri pitoreşti ale locului. Publicul numeros prezentla vernisaj a confirmat talentul artiştilor care prin expresivi-

tatea lucrărilor concepute au oferit o imagine plină de coloritşi diversitate.

Natura a fost generoasă cu tinerii pictori, oferindu-le zileînsorite, care şi-au găsit ecou în tonurile vii aşternute de aceş-tia pe pânze. Pentru câteva zile un sat aproape desfiinţat devicisitudinile ultimilor cincizeci de ani – Colonia Bulgară – aprins din nou viaţă, atunci când artiştii au păşit pe uliţe. Pentru

unii vizitatori ai expoziţiei imaginile au aprins în suflet flacăraamintirilor legate de vremea copilăriei, când străzile satuluidin pustă erau înţesate de oameni, iar parcul de lângă bisericăera plin cu flori.

La înfăptuirea acestui eveniment cu importanţă deosebităîn viaţa cultural – artistică a localităţii şi a zonei şi-au dat con-cursul artistul plastic Ioan Vasilcin – în calitate de organizator,alături de Uniunea Bulgarilor din Banat România, cu sprijinul

Consiliului Judeţean Timiş. Sponsori ai ediţiei au fost domnii:Ioan Vasilcin (artist plastic) şi Gheorghe Nacov (primarulcomunei).

Iani VASILCI$Foto: Cornel TODOR

Tabăra de Creaţie Artistică „Star Bisnov – Plain Air” Dudeştii Vechi la Ediţia a III – a

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

Recepţia drumului judeţeanFoeni-Punct Vamal

În 30 august 2008 au fost finalizate lucrările aferenteproiectului „Reabilitarea infrastructurii rutiere a DJ 593Foeni-Giulvăz-Peciu Nou, Foeni-secţiune punct vamal”, pesectorul cuprins între km 31+500 şi 35+900, în lungime de 4,4km, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de

Vecinătate România-Serbia 2004-2006. De aceea, Consiliul Judeţean Timiş a convocat, pentru data

de 16 septembrie 2008, ora 12.00, comisia de recepţie la ter-minarea lucrărilor, recepţie la care a fost invitat şi reprezen-tantul partenerului sârb.

Consiliul Judeţean Timiş a fost beneficiarul acesteifinanţări externe ca urmare a semnării, în data de 30 noiem-brie 2007, a contractului de finanţare nerambursabilă privindimplementarea proiectului.

Programul de Vecinătate România-Serbia 2004-2006 s-aderulat în România, prin intermediul Ministerului Dezvoltării,Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi al Biroului Regional deCooperare Transfrontalieră Timişoara.

Consiliul Judeţean Timiş, în conformitate cu contractul deexecuţie a lucrărilor încheiat cu SC CONFORT SA, în valoarede 697.578,22 euro (exclusiv TVA), a dispus începerea exe-cuţiei lucrărilor în 3 aprilie 2008.

Proiectul a avut ca scop crearea condiţiilor necesare pen-tru facilitarea schimburilor culturale, informaţionale şi e -

conomice între locuitorii ju -de ţe lor membre ale Euro re -giu nii DKMT, în acest cazdin România şi Serbia, co -nec ta rea infrastructurală întrecele două ţări, creştereaatrac tivităţii zonei de vest ajudeţului Timiş, dar şi redu -ce rea distanţelor dintre loca -li tăţile pu ternic dezvoltate

din zona transfrontalieră, aflatede o parte şi de alta a graniţei(de exemplu între Ti mi şoara şiZrenjanin, dacă acest punct defrontieră de la Foeni-JasaTomici va deveni unul deschistot timpul, distanţa dintre celdouă oraşe se va reduce cu 20de kilometri. De acum se

doreşte ca gu -ver nele român şisârb să se înţe -lea gă cât mai re -pe de, în aşa felîn cât să des chidăpermanent acestpunct de fron-tieră, mai ales căpartea sârbă a fă -cut un drum dea celaşi tip, pro -iec tul fi ind reali -zat în sis tem o -glindă. No uldrum as fal tat DJ593 Foeni -Giul văz - PeciuNou, Foeni - sec -ţiune punct va mal, poate fi fo losit de către şoferii interesaţi de

să călătorească laZre nja nin, oco lindBel gra dul sau NoviSad-ul, doar atuncicând se deschidegra niţa tem porar. Înviitorul apropiatpunc tul tre buie săde vină u nul perma -nent, mai ales căpar tenerii sârbi suntconştienţi de faptulcă ţara lor are ceamai mare graniţă te -restră cu Româ nia,de o parte şi de alta agraniţei trăiesc şi ro -mâni şi sârbi, darpuncte de frontierăpermanentă în ju de -ţul Timiş există doarla Jim bolia şi Mo ra -viţa (Vatin).

C. T.

Comuna Gottlob la 236 de ani de existenţăSărbătoare Sfintei Maria este mai deosebită pentru locuitorii comunei timişene Gottlob. De doi ani încoace, în

data de 15 august gotlobenii aniversează „Zilele comunei”, manifestare ajunsă la cea de-a doua ediţie. În 2008însă, localitatea a împlinit 236 de ani de la prima atestare documentară, motiv în plus de sărbătoare pentru comu-nitatea de aici. Momentul a fost bine evidenţiat din punct de vedere aniversar, capii comunei pregătind pentru„Zilele Gottlobului” un bogat program aniversar.

Deschiderea evenimentului a fost marcată printr-un ceremonial de depunere de coroane la Monumentul eroilordin localitate, la acest moment omagial luând parte reprezentanţii administraţiei, primarul Gheorghe Nastor,viceprimarul Cristian Cerba, consilierii locali, invitaţii de seamă şi un numeros alai compus din locuitorii comunei,însoţiţi de fanfara militară.

Depunerea de coroane a fost urmată de un simpozionprilejuit de aniversarea a 235 de ani de la atestarea docu-mentară a Şcolii cu clasele I-VIII Gottlob. O frumoasăperioadă de învăţământ gotlobean, ce a stat la baza for-mării a zeci de generaţii. Un astfel de eveniment nu puteafi trecut aşa uşor cu vederea, drept urmare autorităţilelocale au adus un plus de distincţie prin darea în folosinţăa noilor săli de clasă pentru ciclul primar, construcţiefinalizată, nu întâmplător, am spune noi, chiar în acestan. Sălile cele noi au fost sfinţite de parohul din locali-tate, iar cadrelor didactice care şi-au adus aportul la edu-carea tinerei generaţii gotlobene li s-au acordat diplomede onoare.

Dacă învăţământul a ocupat un loc special în cadrulsărbătorii de la Gottlob, nici competiţiile sportive nu aufost neglijate, cu acest prilej fiind organizat un meciinternaţional de fotbal, în care echipa Spartak Gottlob aîntâlnit echipa maghiară Ujsentivan. Spre seară însă s-atrecut la folclor, muzica bănăţeană răsunând în toatălocalitatea. Pe scena în aer liber, amplasată chiar în cen-trul comunei, au evoluat diverse formaţii dintre careamintim: Formaţia Datina, Fanfara Recaş şi Ansamblulde dansuri populare Doina Gottlobului.

Partea a doua a „Zilelor Gottlobului” a debutat cu oprezentare culinară organizată de Clubul Femina dinlocalitate, continuând cu un carnaval şcolar organizat decadrele didactice şi elevii Şcolii cu clasele I-VIII. Dinprogramul acestora nu au lipsit scenetele de teatru,dansurile populare, orientale şi de societate, precum şi un

program de muzică şi dansuri tradiţionale ucrainiene.Sărbătoarea comunei Gottlob s-a încheiat pe seară cu un spectacol al ansamblului de dansuri populare

aparţinând Casei de cultură Beiuş, judeţul Bihor, care au încântat publicul cu frumuseţea jocului bihorean.Ada MARI$CU

„De m-aş mai întoarce-o datăAcolo unde-am trăitAnii tineri, altădatăVisător şi fericit!” (ikolaus Lenau)

… De dor …cu dorFiii satului Lenauheim

s-au întors acasăRăspândiţi prin ţară sau prin lumea largă, foştii locuitori

ai comunei bănăţene Lenauheim s-au întors în locurile natalesă ia parte la cea de-a III-a ediţie a manifestării „Fiii satului”,(5 – 7 septembrie 2008), manifestare dedicată atât lor cât şiîn tregii comunităţi. Cu sufletele pline de bucurie, cei plecaţideparte de meleagurile natale au retrăit momente fericite dinviaţa lor, alături de oameni inimoşi care le-au fost, fie şi ofrântură de timp, o a doua familie.

Capii comunei Lenauheim au pregătit din vreme un bogatprogram aniversar, pentru oaspeţii veniţi de departe, astfel că,timp de trei zile, musafiri şi oameni din comună, au partici-pat cu mic, cu mare la diferite festivităţi. În prima zi a mani-festării, după primirea în cadru festiv a invitaţilor de cătreautorităţile locale şi localnici, „Fiii satului” a debutat cu unsimpozion, în care primarul comunei Lenauheim, Ilie Suciu,

a prezentat lucrarea Perspectiva dezvoltării economico - so -cia le şi relaţia cu comunitatea etnicilor germani din Lenau -heim iar preşedintele Asociaţiei HOG Lenauheim – Asociaţiagermanilor originari din Lenauheim, Werner Griebel a făcutun istoric al despre asociaţie pe care o conduce, referindu-sela perioada 1985 – 2008. La simpozion au luat parte cu mareinteres peste 100 de persoane. Tot în acest cadru entuziast afost decernată diploma de Cetăţean de onoare al comunei,profesorului Ioan Rofa, pentru deosebita contribuţie, de-alungul multor ani, la viaţa muzicală a localităţii.

După depunerea de coroane la Monumentul eroilor şi lastatuia poetului Nikolaus Lenau a urmat un prânz bănăţean cala carte, preparat din porcii sacrificaţi cu o seara înainte, dupăobiceiuri atât svăbeşti cât şi bănăţene. Prânzul a fost urmat deo ceremonie religioasă la Biserica Ortodoxă din Lenauheim,cu atât mai mult cu cât manifestarea „Fiii satului” se plia per-fect pe Hramul Bisericii şi implicit Ruga din Lenauheim.

În dimineaţa zilei de duminică, 7 septembrie, autorităţilocale, musafiri şi localnici, au luat cu toţii parte la SfântaLiturghie la Biserica Catolică din Lenauheim, unde preotul

Marin Matieş a fost acompaniat, pe toată durataslujbei, de un cor alcătuit din şvabii veniţi dinGermania. Emoţionant a fost şi momentul în carepărintele Matieş a sfinţit drapelul Asociaţiei HOGLenauheim, recent confecţionat. După terminareaSfintei Liturghii toţi cei prezenţi s-au deplasat lacimitirul din localitate, acolo unde odihnesc depeste 200 de ani strămoşii locuitorilor de azi aiLenauheimului. Au fost depuse aici coroane deflori, în semn de respect pentru cei care au trăit şiau muncit pe acest petec de pământ românesc şiau ajutat ca Lenauheimul să devină ceea ce este înprezent.

Festivitatea dedicată fiilor satului Lenau heima luat sfârşit cu un program de cântece şi poezii, sus ţinut dereprezentanţii Asociaţiei germanilor originari din Le nau -heim, dansuri populare româneşti şi un spectacol oferit deTea trul German din Timişoara. „În numele meu şi al Aso cia -ţiei HOG Lenauheim, pe care o reprezint, vă rog să transmi -teţi că mulţumim din suflet pentru buna primire de care amavut parte şi pentru zilele frumoase petrecute împreună cupopulaţia din Lenauheim” a fost rugămintea lui Werner Grie -bel, liderul HOG Lenauheim, contactat de către noi, încăemo ţionat de momentele frumoase la care a luat parte cu pu -ţin timp în urmă. Preşedintele HOG-L a mai precizat, re fe -rindu-se la echipa de fotbal înfiinţată împreună cu PrimăriaLenauheim: „Noi, care suntem departe de comuna natală,facem tot ce ne stă în putinţă să promovăm această echipă,pentru ca tineretul din Lenauheim să aibă o ocupaţie utilă”.

„…Când scumpa ţara mea mi-am părăsit, / Ce pururi îmizâmbea în dăruire, / Când singur eu din rai m-am izgonit, /Lăsând prieteni buni şi fericire. / Când jalnic îngânam un bunrămas, / Acelor plaiuri ce mă bucurară, / Când lacrimi îşi

cătau în ochi popas, / Ca ploaia calda-a unui vis de vară…”scria poetul Nikolaus Lenau în poezia Roza amintirii. Cusufletul frământat de dor, asemenea lui Lenau, bravii luiurmaşi aflaţi departe de plaiurile natale, se vor reîntoarce,probabil, peste un an în ţară, la o nouă ediţie a manifestării„Fiii satului Lenauheim”.

Ada MARI$CU

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11octombrie 2008

P.S. Paisie Lugojanu a resfinţit biserica din Cliciova

Credincioşii ortodocşi români din localitatea Cliciova (comuna Bethausen) au sărbătoritduminică, 22 septembrie 2008, împlinirea a 100 de ani de la zidirea bisericii cu hramul “Învie -rea Domnului”. Cu acest prilej, a avut loc şi resfinţirea lăcaşului de cult, renovat recent. Laeve niment a participat P.S. Paisie Lugojanu, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, carea oficiat Sfânta Liturghie arhierească împreună cu un sobor de 15 preoţi. Gazdă bună le-a fosttuturor primarul comunei Bethausen de care aparţine localitatea Cliciova, dl Ioan Litohi.

C.T.

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞ

1. Sediul consiliului local: Dudeștii Vechinr.254, telefon 3841042. Adresa pagina internet: http://www.e-pri-marii.ro/~dudestiivechi3. Primar: Nacov Gheorghe4. Repere istorice:- 1238 - localitatea aparținea cetății Cenadului;- 1738 - au fost colonizate familii de bulgari dinnordul Bulgariei;- Cheglevici (1000), Colonia Bulgară (1845).5. Populația stabilă la 1 ianuarie 2006 - total= 4462 persoane, din care:- masculin = 2171 persoane- feminin = 2291 persoane6. $umărul locuințelor la 31 decembrie 2006= 17187. $umăr sate componente, localități aparți -nătoare: Cheglevici și Colonia Bulgară.8. $umăr posturi în primărie - total = 17 dincare:- funcționari publici = 8- personal contractual = 99. $umăr consilieri = 1510. Înfrățiri, colaborări cu localități din afarațării:- Cooperare cu localitatea „Coka-Serbia", pri -vind schimburi de scrisori în vederea înfrățirii;- Cooperare cu localitatea „Decs-Ungaria",privind schimburi culturale și sportive;- Cooperare cu localitatea „Cormeilles-Franța",privind schimburi culturale și sportive;- Protocol de înfrățire și colaborare cu locali-tatea Ivanovo din Regiunea Panceovo, Serbia șiMuntenegru;- Relații de colaborare cu localitatea Rakovskidin Bulgaria.11. Piețe - târguri:- Târg mixt Dudeștii Vechi - săptămânal = sâm-băta.12. Obiective și investiții propuse a se realiza:- Reabilitare drumuri (pietruire);- Reamenajare piață;- Reamenajare teren de fotbal.13. Proiecte cu finanțare (cofinanțare)externă în derulare:- Program Guvernamental de reparații capitaleșcoli, finanțat prin Ministerul Educației șiCercetării.14. $umărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 6015. Activitatea de transport școlar:- Are în administrare microbuzul TM 44 CJTdin anul 2001;- Trasee de deplasare: Dudeștii Vechi-Valcani și

Dudeștii Vechi-Cheglevici;- Numărul elevilor navetiști = 2316. Instituții școlare:- Liceu: Dudeștii Vechi;- Școli generale cu clasele I-VIII: DudeștiiVechi și Cheglevici;- Grădinițe cu program normal: Dudeștii Vechiși Cheglevici;- Grădiniță cu program prelungit: DudeștiiVechi.17. Instituții sanitare:- Cabinete medicale: Dudeștii Vechi;- Farmacii umane: Dudeștii Vechi;- Cabinet sanitar-veterinar: Dudeștii Vechi.18. Instituții culturale:- Cămine culturale: Dudeștii Vechi șiCheglevici;- Muzeu: Dudeștii Vechi;- Biblioteca comunală: Dudeștii Vechi.19. Baze sportive și de agrement:- Sala de sport din cadrul Liceului DudeștiiVechi.20. Biserici, mănăstiri și alte locașe de cult:- Biserici romano-catolice: Dudeștii Vechi(1804), Cheglevici (1907) și Colonia Bugară(1910);- Biserici ortodoxe: Cheglevici (1965) șiDudeștii Vechi (2003);- Casă de Rugăciuni Cult Nazarinean DudeștiiVechi (1996);- Casă de Rugăciuni Cult Penticostal DudeștiiVechi (2003).21. Rugi și alte manifestări cultural-reli-gioase:- Ruga catolică în localitățile: Dudeștii Vechi(15 august), Cheglevici (21 septembrie) șiColonia Bulgară (18 octombrie);- Ruga ortodoxă în localitățile: Dudeștii Vechi(29 iunie) și Cheglevici (26 octombrie);

COMU$A DUDEŞTII VECHI - A$UL 2006

MICROBUZŞCOLAR PENTRUCOMUNA FÂRDEA

În cadrul Comisiei Economice aC. J. Timiş s-a propus alocarea unuimicrobus şcolar pentru comunaFârdea. Administraţia locală are îndotarea un asemenea mijloc de trans -port şcolar însă ar fi necesar încăunul, având în vedere faptul că Fâr -dea este o comună cu multe sateapar ţinătoare (Drăgşineşti, GladnaMontană, Gladna Română, Hău zeşti,Mâtnicu Mic şi Zolt), aşezări dincare numeroşi copii fac naveta spreşcoală, peste 90 de elevi aflându-seîn această situaţie.

Localităţile Fârdea şi GladnaRo mână au şcoli generale cu claseleI-VIII, în timp ce Drăgşineşti, Zolt,Mâtnic şi Hăuzeşti nu au decât şcoliprimare cu clasele I-IV. De altfel,pri marul comunei Fârdea, dl. Sa mu -el Lupulescu, crede că ar fi ne voiede sedii noi de grădiniţe la Fâr dea şila Gladna, care - vorba lo cal nicilor -“îs vechi de când îi lumea!”

C. T.

Carte – cultură – civilizaţieÎn lumea contemporană se discută mult

despre carte ca făuritoare de cultură şi civi-lizaţie. De la istoricul apariţiei, la rolul ei depur tătoare a mesajului spiritual între gene ra -ţii, până la controversele actuale legate deide ea concurenţei cu audio-vizualul şi interne-tul. În cadrul activităţilor iniţiate de BibliotecaJudeţeană Timiş problematica respectivă astat de nenumărate ori în centrul atenţiei.Lansările de carte, întâlnirile cu scriitorii, darmai ales acţiunile dedicate editurilor timi şo -rene, realizate în cadrul Cart Vest şi grupatesub genericul Ziua Editurii..., au repre zentattot atâtea prilejuri de abordare a ideilor desprelocul şi rolul cărţii într-o lume mult preagrăbită şi obsedată de gândul profitului. Ce seciteşte, cât se citeşte, cine citeşte? Iată între-bările ce se aciuează în gândul oricărui iubitorde cultura şi care, în cadrul unei instituţiiavând ca obiect de activitate chiar cartea subaspectul răspândirii şi lecturii ei, tind să-şiafle răspuns. Sunt doar câteva dintre motivelecare au stat la baza hotărârii directoruluiBibliotecii Judeţene Timiş, scriitorul PaulEugen Banciu, de a organiza o sesiune decomunicări ştiinţifice axate pe acest subiect.

Desfăşurată în 17 iulie 2008, sub titululCarte – Cultură – Civilizaţie, sesiunea a reunitoameni de cultură din Timişoara şi Arad im -pli caţi, prin natura profesiei, în activităţi derea lizare a cărţilor, de răspândire a informaţieiscrise prin reţeaua bibliotecilor ori de studi -e re a lecturii şi impactului acestei asupra so -cie tăţii. Titlurile celor două secţiuni de des-făşurare, Biblioteca în contextul concurenţialal ofertei culturale contemporane şi Percepţiaşi receptarea istoriei, a presei şi cărţii vechi înlu mea de azi, oferă de la început o imagineasupra problemelor abordate. Au luat parte, cainvitaţi, şi bibliotecari ce-şi desfăşoară activi-tatea în oraşele şi comunele judeţului nostru.Cuvântul de deschidere a fost rostit de dom-nul Răzvan Hrenoschi, şeful Serviciului Re -laţii Publice din cadrul Consiliului Jude ţeanTimiş. Alocuţiunea sa a reiterat sprijinul acor-dat de serviciul pe care îl conduce tuturor ac -tivităţilor iniţiate în scopul mai bunei circula -ţii a cărţilor prin intermediul bibliotecilor, nunu mai în Timişoara, ci în toate oraşele şi co -munele judeţului. De asemenea, a fost reafir-mată disponibilitatea Consiliului Judeţean dea sprijini în continuare iniţiativele culturale.

În dubla sa calitate de scriitor şi director alcelei mai mari biblioteci publice din judeţ,domnul Paul Eugen Banciu a trecut în revistăstrădaniile instituţiei pe care o conduce de a seracorda la cerinţele moderne de informareprin intermediul internetului, oferind detalii înlegatură cu periodicele din secolul al XIX-leaşi din perioada interbelică, precum şi desprecărţile ce pot fi consultate în acest sistem.Optimismului directorului i-a luat locul pes-imismul scriitorului în abordarea unor su bi ec -te precum circulaţia cărţilor, conţinutul şi cal-itatea lecturii. Care mai poate fi rolul scrii -torului contemporan în condiţiile în care ariade răspândire a unei cărţi nou editate nu de -păşeşte, de cele mai multe ori, perimetrul ju -deţului unde a apărut? Tirajele foarte micireprezintă şi ele un element inhibitor când sepune problema circulaţiei cărţilor scriitorilorromâni contemporani. Iar acestor elemente cutentă administrativă, li se adaugă concurenţaaudio-vizualului şi a internetului care-i aca-parează pe tineri, în detrimentul lecturii,fenomen constatat de altfel, în toată lumea. Însituaţia aceasta este de înţeles intervenţia scri-itorului Ion Marin Almăjan cu titlulAmurgul zeiţei sau despre viitorul nebulos alcărţii, mărturisirea plină de tristeţe a unui scri-itor privind cum „imperiul” cărţilor este pecale de a se ruina sub asaltul tehnicilor mod-erne de difuzare a informaţiei, gâtuit de con-curenţa divertismentului. Digitizarea sauschimbarea la faţă a bibliotecii tradiţionale,comunicarea Mariei Niţu, a reprezentat oinformare în legătură cu stadiul la care se aflăacest proces, important pentru informarea

rapidă a citito-rilor în legăturăcu fondul de cărţial Biblio teciiCen trale U ni ver -si tare. Criticul li -te rar şi sociolo -gul Adri an DinuRachie ru, cunos-cut pentrustudiile sale peteme de cultu ră,în comunica rea Comu ni ca re şi rezistenţă cul-turală, a abordat, între altele şi problema des-tinului „culturilor mici” într-o lume ale căreitendinţe de glo balizare sunt tot mai vizibile.Ce destin vor avea literaturile care nu suntscrise într-o lim bă de largă circulaţie? Sigurcă răspunsurile pot fi multiple, dar, dacă amavea tăria să nu ne iluzionăm, ne-am da seamacă vii torul acestora nu este cel mai senin. Vormai citi oa menii viitorului cu aviditatea cucare au citit până acum sau doar se vorinforma? Ma jo ritatea oamenilor doar se vorinforma, a fost concluzia celor mai multi din-tre participanţi. În acest sens, domnul prof.univ. dr. Vasile Ţâra, directorul BiblioteciiCentrale Uni ver sitare din Timi şoara a venit cucâteva exemple elocvente în acest sens.Informarea va fi for ma de lectură pe care ovor aborda tot mai mulţi, urmând ca subtil-ităţile unui text filosofic sau literar să rămânăapanajul câtorva iniţiaţi ce vor comunica întreei, tot graţie internetului. Este un punct devedere pe care viitorul îl poate confirma, dar,la fel de bine îl poate infirma.

Dacă cea dintâi secţiune a fost dedicatăprezenţei cărţii şi lecturii în viaţa de zi cu zi afiecăruia dintre noi, cea de a doua s-a axat peprezentarea unor volume, având în centrulatenţiei ideea de restituire a unor documentescrise uitate sau pe nedrept ignorate. De lacărţile vechi, păstrătoare ale ideii unităţiilocuitorilor spaţiului românesc, comunicareprezentată de Cornel Florin Seracin, la DaciaTimisiană în opera lui August Treboniu Lau -rian, o încercare de readucere în atenţia cerce -tătorilor a unui autor trecut în conul de umbrăal interesului istoricilor, întreprinsă de profe-sorul Ionel Cionchin, la intervenţia lui HoriaMusteţi, foarte bun cunoscător al fonduluiexistent la Secţia Documentar – Periodice aBibliotecii Judeţene Timiş, de data aceastapre zent cu o descriere a volumului semnat deValeriu Papahagi, Catalani şi vlahi în EuropaSudorientală în secolul al XV –lea, toate şi-aupropus să scoată în evidenţă cât de actuale potfi vechile tipărituri.

Istoricul Ioan Haţegan, cunoscut pentrucărţile sale dedicate acestui spaţiu geografic,întotdeauna foarte riguros documentate şti-inţific, a prezent de data aceasta cu temaMonografii timişorene, o foarte utilă trecereîn revistă a cărţilor despre Timişoara. Tot înideea de restituire s-a integrat şi comunicareaarădeanului Nicolae Nicoară, Atanasie Ma ri -an Marinescu – jurnal intim, 1853-1858. Fon -dul de la Secţia Patrimoniu a Bibliotecii Ju -deţene Timiş a fost, de data aceasta, investi-gat de către Carina Galiş, sub aspectul Însem-nelor tipografice din secolul al XVII-lea,aspect de mare interes pentru cei preocupaţide bibliofilie. Mihai Ciucur a făcut o analizădeosebit de interesantă a Vulgatei, având careper o ediţie a acestei din 1765, ediţie ce i-aoferit prilejul de a se referi şi la alte apariţiiale acestei cărţi fundamentale. Cum se scrieis toria? O întrebare pe care şi-au pus-o mulţide-a lungul timpului şi la care Adrian Dehe -leanu ne-a oferit varianta sa de răspuns, ba -zându-se, aşa cum îi stă bine istoricului, pedocumente.

Concluzionând, am putea spune că se -siunea de comunicări Carte – Cultură – Civi -lizaţie, a fost un demers foarte util prinstrăda nia de a privi cartea atât sub aspectulsău de făuritoare de cultură şi civilizaţie, cât şisub cel al încercărilor de a-i întrezări viitorul,într-o vreme când asediul audio-vizualului şial internetului pare să-i devină potrivnic.

Aquilina BIRĂESCU

PICTORUL RUSLAN MURA

RESTAUREAZĂ BISERICADIN PĂDURENI

Peste doar trei ani, Biserica din comunaPădureni împlineşte 100 de ani. Înălţată decomunitatea ortodoxă română din localitate laanul 1912, lăcaşul de cult avea mare nevoi derenovare, pentru ca sărbătoare centenarului săo prindă în straie noi. Ca urmare, un terenaparţinând bisericii a fost vândut şi cu baniiobţinuţi, 150 000 de euro, s-a început reno-varea lăcaşului, atât în exterior cât şi în interi-or, dar şi a casei parohiale.

Pictorul restaurator al bisericii este RuslanMura, care într-un an de zile, cât prevede con-tractul, trebuie să termine lucrarea.Iconostasul, pictura de pe pereţi-alterată defumul lumânărilor şi de igrasie- necesitătemeinică refacere iar în plus pictorul Mura varealiza patru noi scene biblice pe pereţii interi-ori şi va înlocui brâul cu motive folclorice caredelimitează bolta cu un altul format dintr-undesen cu viţă de vie, mai luminos.

T.C.

Consilierul județean Marius Popovici, ca împuternicit alpreşedintelui Constantin Ostaficiuc, continuă colaborareaConsiliu lui Judeţean Timiş cu parteneri importanţi dinGermania. Dl. Marius Popovici s-a deplasat în judeţele ger-mane Rosenheim şi Boeblingen, partenere ale Timişului încădin vremea când dl Popovici era vicepreşedinte al C.J. Timiş(2000-2008).

La Rosenheim, reprezentantul preşedintelui Ostaficiuc şial C.J. Timiş a avut mai multe întâlniri cu oficialităţi judeţenegermane de prim rang, cea mai importantă fiind cea cu noulpreşedinte al Consiliului Judeţean Rosenheim, JosephNeiderhell. Partea germană a confirmat intenţia fermă de a

continua şi dezvolta parteneriatul cu judeţul Timiş. În acestsens, la 24 septembrie 2008 a sosit din nou la Timişoara dele -gaţia pompierilor din Rosenheim, cu diferite dotări pentru ju -deţul Timiş, cum ar fi: aparatură pentru cabinet stomatolo gic,maşină de salvare etc.

În luna mai 2009, noul preşedinte al landului german pri-eten al Timişului, dl Joseph Neiderhell, împreună cu o dele-gaţie de consilieri judeţeni germani, urmează să vizitezeTimişul. La Boeblingen, dl Marius Popovici a fost invitat decătre preşedintele Bernhard Maier, cu ocazia festivităţilorprilejuite de încheierea mandatului pe care oficialul german l-a onorat între anii 2000 -2008. A fost o ocazie oportună

pentru MariusPo povici de ase întâlnit cupre şedinţi decon silii jude -ţene, primari,dar şi cu prim-minis trul landului Ba den-Wuert tem berg, Guenther H.Oettinger (foto). Înaltul demnitar german a acceptat invitaţiafăcută cu acest prilej de preşedintele Constantin Ostaficiuc dea vizita, anul viitor, judeţul Timiş-pentru a doua oară.

C. T.

octombrie 2008 AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

13

În toamna acestui an vor putea fi depuseprimele cereri de finanţare pe Programul deCooperare Transfrontalieră Ungaria-România2007-2013, a anunţat Secretariatul Tehnic Co -mun al acestui program.

Obiectivul de Cooperare Europeană Teri to -rială (CTE) înlocuieşte Iniţiativele ComunitareINTERREG IIIA (HU) şi Phare CBC (RO) înperioada 2007-2013, reconfirmând astfelimportanţa promovării cooperării teritoriale caparte integrantă a politicii de coeziune a UE.

Obiectivul general al programului deCooperare Transfrontalieră Ungaria-România2007-2013 este de a facilita dezvoltarea socia -lă şi economică a judeţelor de graniţă: Cson -grád, Békés, Hajdú-Bihar, Szabolcs-Szatmárpe partea maghiară şi Timiş, Arad, Bihor, SatuMare pe partea română. Activită ţile finanţateprin intermediul acestui program vor trebui săcontribuie la creşterea competitivităţii şi atrac-tivităţii regiunii de graniţă, sa aibă o dimensi-une transfrontalieră pronunţată, să fie rele-vante pentru ambele părţi ale regiunii de coop-erare şi să reprezinte interesele ambelor ţări.

Programul se încadrează în aşa fel, încât săse poziţioneze complementar faţă de pro-gramele operaţionale sectoriale şi programeleoperaţionale regionale relevante ale celor douăţări. Unele dintre intervenţiile prevăzute ar pu -tea fi similare cu cele finanţate din cele maiim portante programe operaţionale sectorialesau regionale, dar în aceste cazuri programulse va concentra pe caracterul transfrontalier aldez voltării respective. Programul nu va finanţaacţiuni prin care se doreşte rezolvarea unorpro bleme care pot fi abordate mult mai bineape lând la unul dintre programele regionalesau sectoriale şi nu va finanţa intervenţii carevizează doar interesele părţii române sau părţiimaghiare din zona de frontieră.

Principalele caracteristici ale noii perioadede programare sunt:

- Cooperarea teritorială ca şi obiectiv însine cere o vizibilitate mai crescută

- Baza legală a fost îmbunătăţită (existăclauze specifice privind cooperarea, principiulPartenerului Lider de Proiect, GECT, nu seacceptă proiectele în oglindă sau individuale)

- Se focalizează asupra obiectivelor Stra -tegiilor de la LISABONA şi GOTEBORG: sepune un accent mai pronunţat pe competitivi-tate şi pe problemele de mediu

- În unele cazuri există 85% co-finanţaredin fonduri europene pentru toate regiunileplus 10% co-finanţare naţională; prin urmareeste nevoie de numai 5% contribuţie proprie

- Finanţare comună, europeană (FEDR) şinaţională

Scopul strategic general al Programului deCooperare este apropierea persoanelor, comu -ni tăţilor şi agenţilor economici din zona defron tieră pentru a facilita dezvoltarea comunăa zonei de cooperare, bazându-se pe avantajelecheie specifice regiunii de graniţă.

Obiective specifice- Îmbunătăţirea infrastructurii de transport

în vederea facilitării accesului mai bun în zonade frontieră.

- Îmbunătăţirea fluxului de informaţii cuprivire la oportunităţile comune din zona defrontieră

- Folosirea eficientă a resurselor naturalecomune şi protejarea bogăţiilor naturale dinzona de frontieră.

- Consolidarea contactelor economice dinzona de frontieră pentru a intensifica dezvol ta -rea economică durabilă bazată pe avantajecomparative.

- Întărirea coerenţei sociale şi structurale lanivelul persoanelor şi al comunităţilor.

Buget total (Ungaria-România) 2007-2013: FEDR(~225 mil. EURO) + cofinanţarenaţională (~ 50 mil. EURO) =275 mil. EURO

AXELE PRIORITARE DE I$TERVE$ŢIE

1. Îmbunătăţirea condiţiilor de bază aledezvoltării durabile comune în zona de

cooperareFondurile alocate acestei axe prioritare vor

fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor debază ale dezvoltării comune în zona de coop-erare. Aceasta include atât dezvoltarea infra-structurii de transport şi comunicaţii, cât şifacilităţile de transport în comun din regiune,mijloace care joacă un rol important în favo -rizarea transportului transfrontalier de per-soane şi mărfuri şi a fluxului adecvat de infor-maţii. Pe lângă acestea, axa prioritară maiinclude intervenţii care au ca scop prevenireaşi protejarea mediului natural relativ curat,aceasta fiind o condiţie de bază pentru orice tipde activitate umană.

Potenţiali beneficiariAutorităţile locale şi judeţene şi instituţiile

aparţinând de acestea, Administraţia naţionalăa drumurilor şi căilor ferate, companii detransport publice, Administraţia naţională aapelor, administraţia parcurilor naţionale şi aparcurilor naturale, instituţii şi organizaţii demediu, organizaţii non-profit neguvernamen-tale (ONG-uri), asociaţii microregionale,agenţii de dezvoltare regională, agenţii de dez-voltare judeţeană, organizaţiile de adminis-trare a euroregiunilor, grupări europene decooperare teritorială, etc.

Domenii majore de intervenţie1.1: Îmbunătăţirea facilităţilor de transport

transfrontalier, care include: infrastructurărutieră (construcţia, reabilitarea drumurilor, apistelor de biciclete, etc), infrastructură fero -viară (modernizarea staţiilor, armonizareaorarelor, etc.) şi elaborarea de studii şi planuri.

1.2: Îmbunătăţirea comunicării transfron ta -liere, care include: dezvoltarea infra struc turiitransfrontaliere de internet de bandă largă(punc te şi reţele de distribuţie, accesibi litateautili zatorilor), programe de acces comunitar(dez voltarea cunoştinţelor de IT, dezvoltareaserviciilor publice), fluxuri de ştiri transfron -taliere (publicaţii transfrontaliere, programeradio-TV, traininguri), elaborarea de studii şiplanuri.

1.3: Protecţia mediului: protecţia naturii şia valorilor naturale (armonizarea legislaţiei,utilizarea terenurilor în mod ecologic, etc.),ma nagementul apelor (reabilitarea bazinelorfluviale, ale zonelor umede, etc.), reducereapo luării – managementul deşeurilor (reabi -litarea zonelor contaminate, colectarea selec-tivă a deşeurilor, schimburi de bune practici,etc.), elaborarea de studii şi planuri.2. Întărirea coeziunii sociale şi economice

în zona de frontierăDacă axa prioritară 1 contribuie la crearea

condiţiilor de bază şi a cadrului ecologic dura-bil pentru iniţiativele de cooperare, axa priori-tară 2 are ca scop promovarea şi sprijinireainiţiativelor de cooperare propriu-zise în dife -ri te domenii cheie în vederea dezvoltării co -mu ne a zonei de frontieră şi a întăririi coeziu-nii economice şi sociale. Obiectivul general alaxei prioritare este de a intensifica competitiv-itatea economică a regiunii prin dezvoltareamediului de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii

resurselor umane.Axa prioritară 2 contribuie în mod direct la

consolidarea contactelor economice din zonade frontieră pentru a impulsiona dezvoltareaeconomică durabilă pe baza avantajelor com-parative şi la întărirea coerenţei sociale şi cul-turale între persoane şi comunităţi.

Potenţiali beneficiariAutorităţile locale şi judeţene, organizaţiile

de management ale centrelor logistice şi deafaceri, instituţii de învăţământ superior, insti-tuţii de cercetare, şcoli generale şi licee, şcoliprofesionale, camere de comerţ şi industrie,organizaţii non-profit de sprijinire a afacerilor,organizaţii non-profit de sprijinire a turismu-lui, organizaţii neguvernamentale non-profit(ONG-uri), asociaţii microregionale, agenţiide dezvoltare regională, agenţii de dezvoltareju deţeană, organizaţiile de administrare a eu -ro regiunilor, oficii / agenţii pentru ocupareafor ţei de muncă, instituţii de sănătate publică,servicii de pompieri, echipe de intervenţierapidă, servicii pentru situaţii de urgenţă,poliţia, muzee, biblioteci, teatre, centre comu-nitare, oficii ale patrimoniului cultural, grupărieuropene de cooperare teritorială, etc.

Domenii majore de intervenţie 2.1: Sprijinirea cooperării transfrontaliere

în domeniul afacerilor: dezvoltarea infrastruc-turii de afaceri (modernizarea facilităţilor exis-tente, elaborarea de studii, planuri, etc.), coo -perare în domeniul afacerilor (evenimente, re -ţele şi parteneriate transfrontaliere, etc.), dez-voltarea turismului (atracţii turistice şi infra-structură de turism, etc.).

2.2: Promovarea cooperării în domeniulcercetării, dezvol tării şi inovaţiei: dezvoltareainfrastructurii comune de cerce tare, cooper-area dintre sectoarele implicate în CDI (pro-grame de schimb şi de training, parteneriate,etc.), realizarea de proiecte de cercetare comu -ne, elaborarea de studii, planuri.

2.3: Cooperarea pe piaţa muncii şi în edu-caţie – dezvoltarea comună a competenţelor şicunoştinţelor: cooperare între instituţii de edu-caţie (dezvoltarea facilităţilor educaţionale, detraining, de transfer de cunoştiinţe), cooperarepe piaţa muncii (învăţământul la distanţă, cur-suri de training, cooperare între serviciile pu -blice de ocupare a forţei de muncă, etc.).

(continuare în pagina 14)

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

RELAŢII ŞI MAI APROPIATE ÎNTRE JUDEŢELEROSENHEIM ŞI BOEBLINGEN ŞI JUDEŢUL TIMIŞ

UDINE-TIMIŞOARA, PROTOCOL DE COLABORARE

Preşdintele Consiliului JudeţeanTimiş, Constatin Ostaficiuc a fostprezent la 26 septembrie 2008 laUdine pentru semnarea protocoluluide colaborare între Provincia italianăUdine şi judeţul Timiş.

Semnatarii acestui protocol au fostpreşedintele Consiliului provincial

Udine, Pietro Fontanini şi preşedinteleCJT, Constantin Ostaficiuc.

Cooperarea între provincia italianăşi judeţul nostru constă în facilitareacontactelor între diverse instituţii dincele două regiuni pentru promovareaschimburilor de informaţii în domeni-ul administrativ, al dezvoltării

economice şi comer ciale şi sprijiniriiîntreprinderilor mici şi mijlocii, înspecial din următoarele sectoare: agro-alimentar, formare profesională, ener-getico-ecologic, infrastructură de dru-muri.

L. J.

AAGGEENNDDĂĂ

14IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

(urmare din pagina 13)2.4: Sănătatea şi prevenirea ameninţărilor

comune: dezvoltarea infrastructurii comune desănătate şi de prevenire a riscurilor (cooperareîntre furnizorii de servicii medicale, me canis -me de intervenţie comune, achiziţionarea deechi pamente etc.), dezvoltare instituţională co -mună, coordonare şi training (centre de am -bulanţă transfrontaliere, traininguri comu ne,etc.).

2.5: Cooperarea între comunităţi: acţiunipeople to people (eve nimente culturale şi spor -tive comune, dezvoltare instituţio nală, reţelede cooperare, cooperare între instituţii de edu-caţie, etc.).

3. Asistenţă tehnicăAceastă axă prioritară are ca scop spri-

jinirea implementării programului şi dez-voltarea capacităţii instituţiilor şi beneficiar-ilor de a iniţia acţiuni transfrontaliere înregiunea vizată de program.

Fondurile pentru asistenţă tehnică vor ficheltuite pentru activităţile necesare în ved-erea administrării şi implementării eficiente şifără probleme a programului. ConformArticolului 46 din Regulamentul general,Asistenţa Tehnică va fi folosită pentru activ-ităţile de pregătire, administrare, monitorizare,evaluare, informare şi control.

Modele de aplicaţii1. Modelul în două etape - investiţii infra-

structurale majore Prima etapă: aplicanţii vor trebui să depună

un scurt rezumat al ideii lor de proiect, într-unformat prestabilit. Ideile selectate vor fi apoidezvoltate în aplicaţii complete.

Prima etapă va fi lansată periodic, avândtermene de depunere fixe.

Etapa a doua: aplicaţiile complete vor tre-bui înaintate până la o anumită dată. Ca ur -mare a deciziei JSC, aplicanţii vor fi informaţiîn legătură cu decizia luată.

2. Modelul periodic, cu o singură etapă –proiecte soft.

Aplicanţii vor trebui să depună proiectelecomplete până la un anumit termen limită,neexistând posibilitatea de a retransmite apli-caţia decât în cadrul unui apel de propuneriulterior.

Noutăţi– sunt sprijinite intervenţii în domeniul

serviciilor medi cale, IT, şi mass-media– există mai multe posibilităţi de a finanţa

activităţi legate de piaţa muncii– principiul Liderului de Proiect – vor fi

acceptate şi finanţate numai proiecte pregătiteşi implementate în comun, în cadrul unorparteneriate veritabile (fiecare partener trebuiesă respecte criteriile de eligibilitate)

– caracterul transfrontalier al proiectelor vafi evaluat şi monitorizat mult mai atent

– nu vor fi făcute plaţi în avans***

Ştiaţi că...?Dacă aplicaţi în calitate de GECT nu tre-

buie sa îndepliniţi criteriul parteneriatului,având în vedere faptul ca GECT presupuneexistenţa unei relaţii de parteneriat! În toatecelelalte cazuri, proiectele trebuie implemen-tate în cooperare aplicând principiulPartenerului Lider de Proiect, ceea ce implicăurmătoarele: dezvoltare comună, imple-mentare comună, finanţare comună şi resurseumane asigurate în comun de către parteneri.

Pentru informaţii suplimentare legate deGECT, vă rugam accesaţi:http://www.cor.europa.eu/egtc.htm

Ce este GECT?Gruparea Europeană de Cooperare

Teritorială, aşa cum este definită deRegulamentul 1082/2006/EC al ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului din 5 iulie 2006,reprezintă un nou instrument juridic comuni-tar, care oferă autorităţilor locale şi regionaledin Statele Membre posibilitatea de a iniţia şiderula activităţi de cooperare teritorială.

GECT este o structură cu personalitatejuridică care poate acţiona în numele mem-brilor săi.

Cine poate înfiinţa GECT?- Autorităţi locale şi regionale- Instituţii centrale- Organisme de drept public şi asocieri ale

acestoraMembrii GECT trebuie sa provină din cel

puţin două State Membre!!!GECT pot acţiona fie pentru

managementul şi implemen tarea programelor

de cooperare teritorială, fie pentru ma na ge -mentul şi implementarea proiectelor co-finanţate de către Uniunea Europeană prinFondul European pentru DezvoltareRegională, Fondul Social European şi/sau prinFondul de Coeziune, dar pot realiza şi alteacţiuni specifice de cooperare teritorială întremembrii lor, cu sau fără contribuţia financiarăcomunitară.

Atribuţiile GECT se stabilesc de cătremembrii prin Convenţie şi Statut, dar trebuiesă se subscrie obiectivului de a facilita şi pro-mova cooperarea teritorială.

În România, cadrul legal necesar pentruaplicarea efectivă a Regulamentuluinr.1082/2006 a fost creat prin Ordonanţa deUrgentă a Guvernului nr.127/2007 privindGruparea Europeană de Cooperare Teritorială(GECT), publicată în Monitorul Oficial nr.769 din 13 noiembrie 2007. În conformitate cuprevederile art.3 alin.1 din O.U.G. 127/2007,Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice siLocuinţelor a fost desemnat Autoritate de noti-ficare, având atribuţii legate de gestionareadosarelor GECT

Surse de informare:www.mdlpl.rowww.nfu.hu , www.vati.huwww.hungary-romania-cbc.eu ,

www.huro-cbc.eu – vor fi disponibile încurând

În cadrul Programului de Vecinătate România SerbiaPhare CBC 2005, Agenţia de Dezvoltare EconomicoSocială Timiş – ADETIM implementează proiectul„Valorificarea potenţialului turistic local, judeţean, trans-frontalier – Timişoara, poartă de acces spre arealulromâno-sârb al Dunării”, în conformitate cu prevederilecontractului de finanţare nerambursabilă RO2005/017-538. 01. 01.22.

ADETIM a organizat în data de 23 şi 24 Septembrie2008 un workshop pentru identificarea şi selectarea pro-duselor turistice din aria de cooperare transfrontalieră cevor beneficia de promovare în cadrul proiectului mai susamintit.

Evenimentul face parte din cadrul Activităţii 3 deproiect, şi anume Pregătirea şi organizarea unui work-shop pentru identificarea şi selectarea produselor turisticelocale, judeţene, transfrontaliere ce urmează a fi promo-vate în cadrul proiectului şi a măsurilor care se impunpentru sprijinirea principalilor actori din domeniulturismului.

Scopul acestei ac ti vi tăţi a constat în iden tificarea şiselec tarea sau defini rea acelor produse / ofer -te / pachete/ itinerarii turistice din aria de cooperare transfrontalierăcare ur-mează să fie promovate în cadrul proiectului şiconvenirea între partenerii de proiect a măsurilor ca-re seimpun pentru sprijinirea principa-lilor actori din domeni-ul turismului, pentru creşterea bazei lor de formare profe-sională în domeniu, prin accesul la cele mai bune servicii

de training existente pe piaţă. .Cu prilejul acestui workshop a fost definiti-

vată lista cu produse / oferte / pachete / itinerariituristice din aria de cooperare transfrontalieră careur mea ză să fie promovate în cadrul proiectului, şis-au stabili detaliile organizatorice ale viitoareiactivităţi ce prevede organizarea unor se siuni deCEFE (Competency based Eco no mies throughFor mation of En terprise) training pentru antre-prenorii din domeniul turismului. Vor fi dezbătuteşi ulterior promovate măsuri de combatere a mi -graţiei forţei de muncă din domeniul turismului şi,cu sprijinul Cen trului de Asis tenţă Rurală, va fisupus atenţiei şi conceptul de dezvoltare durabilăîn turismul rural regional.

Bogdan MIHĂESCU, manager Proiect ADETIM

Proiectul „Valorificarea potenţialului turistic local, judeţean, transfrontalier – Timişoara,

poartă de acces spre arealul româno-sârb al Dunării”

Mraconia - Chipul lui DecebalRex - sculptat în stâncă

CROAZIERELE SCURTE PA DUNAREIN ZONA CAZANELOR sunt un pro-dus în creştere, deşi în acest moment“piaţa” este scăzută. Frumuseţeaexcepţioală a locului (“ClisuraDunării”) face ca mulți turiști săaleagă acest fel de recreere

Dezvoltarea turismului cultural în Banat -

o provocare transfrontalierăProiectul Dezvoltarea turismului cultural în Banat – o provocare transfrontalieră îşi propune

să contribuie la valorificarea turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial din Banat.Turismul cultural este un element esenţial atât pentru conservarea / protejarea obiectivelor depatrimoniu cât şi pentru dezvoltarea socio-economică şi culturală regională, în context trans-frontalier. Proiectul este finanţat în cea mai mare parte de către Uniunea Europeană şi GuvernulRomâniei prin Programul Phare CBC 2005 România – Serbia, până la începutul anului 2009.

Proiectul este gândit în două mari etape. Prima include evaluarea iniţială şi elaborarea par-ticipativă a Strategiei pentru Dezvoltarea Turismului Cultural în Banat. A doua etapă constituieo contribuţie însemnată la implementarea unui pachet de măsuri prevăzute de această strategie,prin 3 activităţi importante: perfecţionarea profesională a ghizilor turistici în domeniul turismu-lui cultural, o campanie de informare-promovare şi amenajarea unui traseu cultural-turistic pilot.

Impactul transfrontalier al proiectului se concretizează prin schimbul de idei, de informaţiişi de experienţe dintre participanţii la acţiunile propuse dar şi prin includerea unor obiective dinSerbia în cele 4 trasee identificate şi promovate. Mai mult, proiectul va fi replicat în viitor pepartea sârbească a graniţei de către partenerii sârbi, cu sprijinul partenerilor români.

Beneficiarul proiectului: Institutul Intercultural Timisoara. Parteneri: CULTOURS – Centrulde Turism Cultural din Timişoara, Asociaţia 1Banat.eu, Parlamentul Civic din Vârşeţ şiMişcarea Europeană din Zrenjanin. S-au asociat proiectului Primăria Timişoara, Muzeul de Artădin Timişoara şi Organizaţia de Turism din Pancevo.

Obiectivele proiectului sunt generoase: Identificarea şi evaluarea principalelor obiective depatrimoniu cultural cu potenţial turistic din regiunea Banatului; Dezvoltarea unui proces deplanificare strategică pentru valorificarea turistică a patrimoniului cultural, într-o abordare par-ticipativă regională; Promovarea principalelor atracţii cultural-turistice ale Banatului;Contribuţia la amenajarea unui circuit pilot reprezentativ de turism cultural în regiune; Iniţiereaunei reţele regionale de turism cultural, implicând actori publici şi privaţi interesaţi

Rezultatele concrete ale proiectului: Un inventar al celor mai reprezentative 50 de obiectiveale patrimoniului cultural cu potenţial turistic; definirea a 4 circuite turistice în regiune:Circuitul general, Circuitul intercultural, Circuitul patrimoniului industrial şi Circuitul Timi -şoarei; Elaborarea unei strategii regionale într-o manieră participativă, facilitând dezvoltarea tu -rismului cultural şi angajând numeroşi actori publici şi privaţi; strategia va constitui punctul deplecare pentru alte iniţiative regionale în domeniu; Un pachet divers de materiale multimedia depromovare a turismului cultural bănăţean – produse şi distribuite. Pachetul va include în princi-pal o serie de publicaţii (ghid turistic, harta, calendar al evenimentelor culturale din Ba nat),filme documentare şi publicitare, expoziţii foto, DVD multimedia, portal web şi participare laun târg naţional de turism. Acestea vor determina şi o îmbunătăţire în vizibilitatea patrimoniu-lui cultural şi a imaginii de ansamblu a Banatului, în paralel cu conştientizarea comunităţilorlocale asupra oportunităţilor oferite de turismul cultural – atât ca beneficiari cât şi ca sim pliturişti; Va creşte interesul instituţiilor de gestiune a patrimoniului cultural (precum mu zee, casememoriale, situri istorice, biserici vechi, etc.), de a dezvolta parteneriate cu operatori turistici şiautorităţi locale, pentru integrarea obiectivelor de patrimoniu în ofertele turistice, cu beneficiireciproce; 20 ghizi de turism din regiune vor avea ocazia de a urma un curs de perfecţionare îndomeniul turismului cultural, cu focalizarea pe atracţiile regiunii Banat (cele 4 trasee identifi-cate); Includerea Banatului în destinaţiile mai multor tur-operatori şi creşterea numărului deturişti ce intră în contact cu patrimoniul cultural bănăţean, cu un direct impact educaţional.

Eugen GHERGA – Coordonator proiect

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

15octombrie 2008

R. - Domnule Graur Vasile, ați fost alesdin nou primar. Cât aţi păstrat din vecheaechipă de conducere administrativă?

Vasile Graur - Noi suntem în aceeaşi for-maţie, lucrez cu acelaşi vice-primar din man-datul trecut, domnul Eugen Truţă, pentru căam consi derat că e un om cu care pot să măînţeleg şi putem face treabă împreună.

R.- Consiliul Local l-a ales viceprimarpe dl Truţă, nu dumneavoastră…

V.G. -A fost şi propunerea mea. A mea şi aconsilierilor, bineînţeles, pentru că alegerea s-a făcut prin vot.

R. - Prin ce s-a remarcat vechea echipădin fruntea Primăriei Lovrin între 2004-2008 ?

V.G. - Noi am încercat să facem o schim-bare în bine a localităţii. Ne-am gândit înprimul rând la infrastructură, care a fost oproblemă în comuna Lovrin. Am lucrat la dru-murile comunale. În alt plan, am sărbătorit“Zilele Lovrinului” care, deşi erau de tradiţie,au fost uitate. La fel, am avut mai multe pro -bleme la alimentarea cu apă. Am cheltuit mulţibani pe proiecte, au fost şi bani investiţi în hâr-tii dar care nu au fost concretizaţi.

R. - Există şi riscul să faci proiectul, să tecoste bani mulţi iar în final să nu fie accep-tat?

V.G. - Există. Am avut şi noi experienţaaceasta neplăcută! Am depus anul trecut pro -iectul pentru canalizare; a primit un punctajdes tul de mic şi aşa a rămas proiectul pe o listăde rezervă. Şi atunci, a fost nevoie de alţi banicheltuiţi, a fost refăcut proiectul şi urmează

să-l de punem din nou în luna octombrie a.c. R. - Unde credeţi că a fost punctul slab

în acest caz? La cel care a alcătuit proiectulpentru canalizarea comunei sau la dumnea -voastră, primar şi Consiliu Local, adică lacei care aţi comandat acest proiect?

V.G. - Punctul slab a fost la cel care aîntocmit proiectul. Şi cel mai neplăcut faptpentru noi a fost că am avut un specialist înPrimărie, chiar contracandidatul meu laalegerile din iunie 2008, domnul Traian Codri.Din nefericire, acesta s-a folosit de tot felul detertipuri pentru ca acest proiect să nu treacă.Dl Codri a candidat la funcţia de primar dar aluptat de fapt împotriva intereselor comunei.Şi, din păcate, acest proiect nu s-a concretizat.

Nu că a avut ceva personal cu mine a fost der-anjant, ci faptul că a lucrat împotriva comunei!La ora actuală dl Traian Codri nu mai lucreazăîn Primărie. Şi-a dat seama că nu putem lucraîmpreună şi şi-a dat demisia.

R.- $u mai e, aşadar, fostul contracan-didat care să vă pună beţe-n roate... Ce seîntâmplă în continuare cu aceste proiecte?

V.G. - Cel mai valabil proiect este cel legatde alimentarea cu apă, uzină de apă nouă,apometre la fiecare locuinţă, o lucare amplă,cu o valoarea de 18 miliarde de lei vechi înprima fază. A avut loc licitaţia şi aşteptăm sătreacă termenul legal de la încheierea licitaţiei,pentru că mai întotdeauna firmele care pierdlicitaţia fac contestaţie.

R.- Comuna Lovrin este o veche comunăşvăbească. Are celebrul castel Liptay, are oserie de clădiri frumoase şi interesante, pecare cred că le păstraţi cu grijă.

V.G. -De fapt, avem des tul de pu ţine.Castelul Lip tay este acum în admi nistrareaSta ţiunii de Cer cetări Agricole, pe care noi în -cercăm să o sprijinim de oa rece trece prin tr-ope rioa dă mai grea. I s-au scos la licitaţie graj -durile, zootehnia, alte bu nuri, aşa că are o situ-aţie materială mai grea.

R. - Cum s-a ajuns la situaţia asta?V.G. - Nu ştim. Staţiunea are Consiliu de

Ad ministraţie propriu, noi nu ne-am implicatîn treaba asta. Doar dacă ne-au ce rut ajutorul am intervenit. Ei au o problemăcu terenurile, pentru că folosesc o suprafaţămare de terenuri. Noi am încercat să atrageminvestitori străini care vor să facă ceva în

d o m e n i u lcercetării. Dealtfel, domnulp r o f e s o rValeriu Tabărăvine foarte desla Lo vrin şiîncearcă să re -a lizeze o cola -bo rare cu o fir -mă pentru a fa -ce ceva pozitivpentru eco no -mia comuni tă -ţii. Am gă sit o

soluţie, este vorba de Rebi na Group din Ger -mania, un investitor stră in serios, din câ te amînţeles, care vrea să facă cercetare, săîntemeieze plan taţii de salcie. Sunt centraletermice ca re folosesc ca şi materie primă be -leţii, ca for mă de energie necon ven ţională, iaraceşti beleţi se obţin din specia de salcie pecare vor să o cul tive la noi. Acum în cer căm săle pu nem la dispoziţie o suprafaţă de terenunde să-şi facă fa brica după care urmează săfacă con tracte cu dife rite persoane fi zice ca săcultive această salcie, ca materia primă pentrufabrica lor.

R. – Vorbeam despre alte clădiri sauclădiri vechi a că ror renovare me ri tă să fiesprijinită de Primă rie.

V.G.- Nu preaavem monumenteis torice. Da, ar fibiserica… În rest,nu prea avem.

R. - Lângă Pri -mă rie se află oconstrucție de di -mensiuni ampledar cu un aspectin confortabil. Dedoi-trei ani de zilestă sub schele şiurâţeşte tot cen-trul. Pare maiînaltă chiar şi de -cât turnul bi seri -cii, adu când, cum -va, a trufie….

V.G. - Lucrareaasta a început înurmă cu câţiva ani dar aşa este, nu e terminată.Primăria i-a dat autorizaţie de construire înurmă cu cinci-şase ani. Vă asigur că nu s-aîntâmplat în mandatul meu. Urma să fie unhotel, cu vreo 47 de camere, al unui privat carea cumpărat în 1991 Zo otehnia din Lovrin. Clă -direa respectivă a aparţinut fostul sediu alCAP-ului. Cred că mult mai bine era dacă ar filuat-o comuna pentru a face acolo primărie.

R. -Vorbeaţi de reînvierea tradiţilor înLo vrin. Una din ele ţinea de handbal.

V.G. - Noi încercăm să sprijinimactivitatea spor tivă şi am şi făcut demersurinecesare pentru înfiinţarea unui ClubulSportiv în care să includădiferite echipe. Eu, fiindfost sportiv, ţin foartemult la activitatea sporti -vă din comu nă. Am fostdeja la Bucureşti şi amdepus do cu mentaţia pen-tru Baza sportivă.

R. -La handbal, Şti -inţa Lo vrin era o echipăca re a evaluat în di vi zi -ile naţionale superioare.

V.G. -Ajungem şiacolo. Din păcate, hand-balul nu mai este de aşamare tradiţie pentru căprea puţini bani se maiinvestesc în acest sport.Avem echipă de handbalîn divizia B, Ştiinţa Lo -vrin, aceasta e vecheadenumire, echipă pe careo susţine în prezent Sta -ţiunea de Cer cetări Agri -cole.

R.- Staţiunea deCercetări se află într-osituaţie financiară deli-cată...

V.G. -Aşa se va întâmpla şi cu echipa...Sigur, nu vrem să lăsăm să se întâmple aşaceva. O să încercăm prin acest Club Sportiv săalocăm de la buget o sumă de bani pentruhandbal.

R. -V-aţi gândit vreodată la Lovrin ca laun viitor orăşel?

V.G. - Deocamdată, nu. De fapt, iniţial ne-am gândit la acest aspect şi am avut şi docu-mentaţia făcută, urmând chiar s-o înaintăm laBucureşti pentru declararea Lovrinului caoraş! Dar ne-am retras pentru că banii pentruinfrastructură şi toate proiectele acestea atât denecesare pentru noi se fac doar pentru mediulrural. Ca oraş trebuie să ai infrastructura binepusă la punct. Am renunţat pentru a nu pierdeşansa unor proiecte mai mult decât necesareLovrinului.

R. -Aţi fost singurul primar al PRM-uluiîn judeţul Timiş. Aţi ales apoi o altă “fami-lie” politică. Vă simţiţi mai protejată comu-na în plan administrativ şi financiar de

când sunteţi în alt partid? Sau situaţia ecam aceaşi?

V.G. - Încă nu am putut să-mi dau seamabine, dar sper să fiu mai tare ajutat, ţinând contcă şi la nivel judeţean, şi la nivel naţional,Partidul Democrat Liberal înseamană o forţămare. Cât am fost în PRM am fost susţinut decâţiva oameni, din păcate unul ne-a părăsit, evorba de domnul senator Valentin Dinescu.Am avut o relaţie foarte bună şi cu domnuldeputat Mircea Purceld, care ne-a susţinut şifinanciar, prin faptul că ni s-au aprobat anu-mite sume cu care, dau un exemplu, amcumpărat Căminul Cultural. S-a obţinut astfel

prin Ministerul Fi nanţelor o suma de bani de12 miliarde lei vechi ca să răscumpărămCăminul Cultural - ca să zic aşa - pentru căimobilul a fost revendicat şi câştigat de foştiiproprietari. Căminul Cultural este si tuat exactîn centrul comunei. Am fi putut găsit o altălocaţie ca să facem un alt cămin cultural noudar cel pe care l-am cumpărat e cea mai mareclădire din comună. Are 1.600 metri pătraţisuprafaţă construită. Acum este al co munei,am şi organizat licitaţia pentru moder nizareaşi consolidarea viitoarei Casei de Cultură, pen-tru că vrem să transformăm fostul cămin cul-tural într-o Casă de Cultură.

R. - Sărbătorile de iarnă vă vor prindeîntr-o Casă de Cultură renovată şi dotată cutot ce trebuie…

V.G. - Mai degrabă Paştele, pentru că nuştim ce ne aşteaptă la iarnă, dacă o să ne lasetimpul să continuăm lucrările de consolidare şirenovare…

Au consemnat Cornel TODOR& Gabriela PASCARU

Primar Vasile Graur :”LUCRĂM ÎN ACEEAŞI ECHIPĂ CA ŞI ÎN MANDATUL TRECUT”LOVRIN

Lovrin, septembrie 2008

Construcţie neterminată de doi ani- Centrul LovrinuluiConstrucţie neterminată de doi ani- Centrul Lovrinului

Piaţa de legume şi fructe

AAGGEENNDDĂĂ

16IIMMIIŞŞ

octombrie 2008

HOLODOMORUL - “FOAMETEA UCRAINEANĂ”În data de 25.09.2008 în la holul de la parterul Palatului Administrativ s-a des-

făşurat acţiunea ,,Lumânarea nestinsa”. Făclia simbolică ,,Ucraina ţine minte,lumea recunoaşte”, a plecat de la Kiev şi traversează teritoriile a 33 de ţari din toatecontinentele, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Holodomorul din anii 1932-1933în Ucraina- tragedie în urma căreia au murit aproape 10 milioane de ucraineni, camcât este populaţia Serbiei de azi. Holodomor (în limba ucrainiană: Голодомор -“Foametea ucraineană”) poate fi considerată drept cea mai marte catastrofă naţion-ală a vecinilor ucrainieni din istoria lor modernă. Foametea din teritoriile ucraineneale fostei URSS a fost determinată de politica agricolă a guvernului sovietic-ladirectiva expresă a lui I.V. Stalin- ceea ce ar putea însemna că Holodomorul a fostpus la cale de guvernul sovietic, cu scopul nedeclarat de distrugere a naţiuniiucrainiene ca factor politic şi entitate socială. Politicile sovietice care au dus laHolodomor pot cădea sub incidenţa prevederilor Convenţiei asupra genocidului şisunt ţări care au recunoscut deja Holodomorul drept crimă de genocid. La 28noiembrie 2006, Parlamentul Ucrainei a aprobat o Rezoluţie care afirmă că foame-tea forţată din perioada sovietică a fost un act de genocid împotriva poporuluiucrainian.

La manifestaţia de la Palatul Administrativ din Timişoara legată de comemo-rarea “Foametei ucrainene” şi a celor aproape 10 milioane de etnici ucranieni auparticipat Constantin Ostaficiuc preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, OvidiuDrăgănescu, prefectul judeţului Timiş, Ambasadorul Ucrainei în România, Ex -celenţa Sa Markiyan Kulyk, Răzvan Hrenoschi-Şeful Serviciului Relaţii Publice alConsiliului Judeţean Timiş şi Hleba Gheorghe preşedintele Uniunii UcrainenilorTimiş.

Rada I.

Agenda Culturală a Consiliului Judeţean Timiş pe anul2007 a cuprins şi un proiect mai aparte, care viza ridicareaunei Troiţe în localitatea Sărmânovăţ (Sanmarinovac, în lim -ba sârbă), aşezare cu populaţie vorbitoare de limbă românăaflată la patru kilometri de oraşul Negotin-Estul Serbiei.Proiectul solicitat prin Fundaţia “George Pomuţ” s-a con-cretizat în toamna lui 2007 iar anul acesta Federaţia Ro mâ -nilor din Serbia (Federaţia Rumânilor din Serbia sau SavezVlaha Srbije, cu sediul la Negotin) a sărbătorit la 27 septem-brie Ziua Crucii la Sărmânovăţ, în prezenţa credincioşilorortodocşi români veniţi din Valea Timoc şi Valea Moravei, dela Bor, Negotin, Zajecar (Romuliana), Maj danpek, de pevalea râurilor Pek şi Sabak, dar şi a oaspeţilor sosiţi dinRomânia (dinTurnu-Severin, din Craiova sau Timişoara).

Cea mai numeroasă delegaţie oaspete a fost însă cea veni -tă din comuna timişană Ghiroda, a cărei deplasare a fostsusţinută financiar de Consiliul Judeţean Timiş. DuşanPârvulovici, directorul Federaţiei Românilor din Serbia, ainvitat în Valea Timoc, de Ziua Crucii, cunoscutul cor mixtdin Ghiroda, formaţie corală al cărei suflet este părintele IonMermeze. Corul mixt din Ghiroda-localitate în care activi-

tatea corală e veche de 110 ani- a împlinit în anul acesta 80de ani. Corul din România a participat- cu sufletul, inima şiglasul- în mica aşezare Mălainiţa-în dimineaţa zilei de 27septembrie 2008- la slujba oficiată de un sobor de preoţi înbisericuţa ridicată cu mari sacrificii de tânărul părinte orto-dox român Bojan Alecsandrovici, chiar în curtea casei sale. I-au fost alături întru rugă către Bunul Dumnezeu diaconul IelBobului care slujeşte în comunităţile româneşti din aşezărilesituate pe Valea Moravei, ca şi părintele Adrian Boba de laDeta şi, bineînţeles, părintele paroh Ion Mermeze dinGhiroda Veche.

Către ora 13, la Sărmânovăţ, la câteva sute de metri de

altă aşezare curat românească, Geanova (Dusanovac),soborul de preoţi români din Banat, Valea Timoc şi ValeaMoravei a slujit de Ziua Crucii în faţa Troiţei ridicată în mar-ginea drumului care duce spre Kladova, la Dunăre. Au fost

prezenţi ofi cialiai Am ba sa dei Ro -mâ ni ei de la Bel -grad, ai Con si liu -lui Ju de ţean Ti -miş, re prezen tanţiai românilor (vla -hilor) din Vi din -Bul garia, ca şi aiFe deraţiei Ro mâ -nilor din Ser bia,ai Par ti du lui De -mo crat al Ro mâ -ni lor din Ser bia,a poi ti mo ceni ve -niţi tocmai de laViena, acolo undesunt rezidenţi -unii dintre ei - deani şi ani…

D.B.

ZIUA CRUCII LA TROIŢA ROMÂNEASCĂ DE LA SĂRMÂNOVĂŢ-NEGOTIN (SERBIA)Biserica Ortodoxă română

din Mălainiţa

Corul mixt din Ghiroda

De la stânga la dreapta, Ion Mermeze, Adrian Boba si Boian Alecsandrovici

Diaconul Iel Bobului

Flamura F.R.S.