7/16/2019 Img

1/74

f, TYSU [Al.,\lfl I gt\il J IOf, I{lYTUOISI

Yt\iIt\t-YT3-\IUI h d k f I'HO'ISISY

7/16/2019 Img

2/74

I5I5IIItIII

INTRODUCERE

- Definitie - lstoria medicinei este disciplina care studiazd dezvoltarea doctrinelor medicale, aorganiz-rii ocrotirii sindtitii 5i practicii medicale, in legdturi indisolubili cuevolutia societitii.

- Practica medicala , a apdrut - odata cu aparitia societjtii omenegti- ca actiune instinctivi {empirici)pentru - alinarea durerii de diverse originiingrijirea gravidei, lduzei, nou-niscutuluipistrarea capacitJtii de munci

- lzvoaref e medico-istorice :1'Paleopatoloqia - se ocupi de studierea rJmi5i!elor omeneqti (schelete, mumii) pentru

a descoperi urme de boli gi procese de vindecare2'Arheoloqia f - ramS5itele dotdrilor de igieni aie unei localitdlmedico-istoricd - cerceteazi ] - desene rupestre, fresce, rnscriptii, sculpturi, monumenteil. - obiecte magice, instrumente mecJicale diverse etc.3'Etnoiatr'iq '' - studiazd medicina empiricd din cele maivechi timpuri prin cercetarea(etnografia 5i f - RoRulaliilor aflate in prezent in perioada primitivifoiclorul medical) .L - medicinei populare practicate in nrediul rural

It] odato cu aporitio scrisului (Antichitote) au fost eloborste documente, printre core 5i unele cumedicol, core oLi constituit o sursd impoftontd de informotii pentru rotroistarici (cercetatori aimedicinei).[t] in perioada celui de-ql 3-teo val al miScorii feministe (inceputo in onii 'g0) s-o pus prohtems cercetoriiprezentei femeilor in istorie in generol si in Stiinto'in special. sunt de pdrere cd ocordoreo stentiei cuveniteferneilorin istorio medicinei le vo permite studentelor sd-li gdseascd un model de urmot in vritoorea profesie.

Bibliografig - Bologa V (sub redactia)- lstoria medicinei universale, Ed. Medicali, Bucure5tr, 1,970- htto :./r'en v,,i ki pedia.org/wiki/Femin ist move ment

conttn ut' istoriei

7/16/2019 Img

3/74

- Medicina a mito-magica - :': -,-, _:\ foloseau obiecie ^ :i -: : -\empiricd (instinc:; .= -'' --::- -'---.-;^-^ t- ^,,;^-rdilrEilE [J-du uc5-- l_: - _ : : ;in luxatii, fracturi), trepana!ii.,indecare) 5i remedii din cele 3regnuri (vegetal, a-.rr "

- Medicina era pragticati de vindecitor -.'=.': 'Sjirorul 5i conducdtorul tribului- Conceplia lor despre Eg_ZClg_b9[!_g,r eraa- demoniocd (organism invadai de :en:i,,\ \ animistd (pierderea propriuluisuf et) [Oricurn, ei erau convingi c5 toatd lumea

inconjurdtoare era insuflelital

[!] Existau oceleo5i boli co 5i acum, dor incidento lor ero diferitd. S-ou descoperit cu ajutorul poleopotologieileziuni de reumqtism cronic, infectios, de osteomielitd, rohitism, tumori osoose, tuberculozd gi sifilis osos.[z] in perioada preistoricd femeile ovequ oceleclSi tlrepturi co bdrbalii (vezi rituolurile de inmormontare), chiarSi dupo sfdrSitul mqtriorhotului (neolitic). lmportonto femeii in societatea primitivd tronspore otdt dinveneroreo Zeifei lviome, cdt 5i din existenta figurinelor ontropomorfe feminine, ritualurile de fertilitote 5ifecunditote cdpotdnd o more omploore in neolitic.

Bibliografie- Bologa V. (subred.) - op. cit.- p.670-680- O.Drimba - lstoria culturii 5i civilizatiei, vol.l, Bucure5ti, 1998

M.Eiiade - Jstoria credin!elor 5i ideilor religioase, Ed.StiintificS, Univers Enciclopedic,Bucuregti, 1999 - p.5- M.Eliade - l.l.Culianu - Dictionar al religiilor, Ed.Humanitas, Bucure5ti, 1993 - p.74I-243

7/16/2019 Img

4/74

ANTICHITATEA- fn general' in Antichitate, medicina era sacerdotalS, adicd practicatS de medicii-preoti in templele zeilorvindecdtori' Ei foloseau metode religioase (rugiciuni catre zei), mito-magice (arungarea demonilor, invocareaspiritelor, etc.) 5i empirice {remedii din cele 3 regnuri)

-Mesopotomia-[tJ Lo .aro sctuald se considerd cd ceo dintdi mare civilizolie o Antichitdtii o luat naStere in Mesopotomio (numedot de greci' insemndnd "Taro dintre fluvii" - Tigru 5i Eufrat). ,,Civirizofio mesopotomiond,, reprezintdinsumoreo culturilor o trei popoore distincte (sumerieni, okqdieni, osirieni), q cdror istorie s-a desJdsurotintr-unintervol de aproximativ trei mitenii.- ln Mesopotamia p_- medicii-preoti (specializaf i in functie de metoda terapeuticS folositi)practrcau \ tr" i vindecdtori_ Irtar, Ninazu, Gula, etc.lmedicina \ -> specific asiro-babilonienilor era folosirea in determinarea cauzei 5ievolutiei bolii a\,

\ i | - astroloaiei (pranetere infruentau toate evenimentere sociale, cat\\ J tisanatatea)\\ l- divinatiei(interpretareadiverselorsemne,,citite,,inaspectul\ \ organelor animalelor sacrificate, de exemplu)3t:au --Jtmedicii empirici (vindecitori) - speciarizati in foiosirea diversetort\responsabiiitate | \I \ Procedee terapeuticeJunorca F__+\chirureii (consideralimegte5ugari)

medicii veterinari

- Documentere medicale (cere mai importante) din Mesopotamia sunt:Farmacopeea de la Nippur (tJblitd de lut, cu scriere cuneiformi, considerat cel rnainedical - cca.2200 i.H.).

2 Codui lui Hamurabi (primulcod de legidescoperir _ cca. 1750 i. H.).vechi text

7/16/2019 Img

5/74

-forme medicamentoese ---------+ :- -: --.=,.:-- - -_- -:a" - a

(toate formelb medicamentoase . , a. - : :: r.= j:: . , .,[Se explica modul de preporore e: :tr:'. r -. _ -': = : ci

2. Codul lui Hamurabi (rege babilonian)conline 9 qrticole privitoore Io medici si medicindarticolul 218 ---+ despre 1- onorariile\ ^^..t^^-^r-

(remedii)

It] Unele temple inchinate zeilorcunottinte medicole, de la preoti 5imedicinei, Gulo.

Bibliografie - V.Bologa -op.cit

chirurgilor - in funcf ie de

de cult, cot 5i locuri in careinfloritoore 5coald medicolo,

7. Farmqcopeea de Iq Nippur -'.:-medicomente | -,.=:=,: :

5i zeitelor erou atdt locasepreotese. Lo Nippur exista o

r:-lnuri, formule magice) ce contine:a'ectiuni (curmale, srnochine,

lapte vaci albi etcmormdnt etc-

- apa, lapte, bere)dor faro o

dificultoteo operytiei(cataracta, orlopedie, micachiru rgie )

closo sociola a pocientului

t,fiEga$a*a-{flg==gg4s3

ii4f,.EiisqI&&Efl1:!i{3EI

I

discipolii prirneounnf rnnnfi rlp zaifn

- O Drimha -+rn rit vol.l- http://ats.ctsnetjou rn a ls.org/cgilconLentlf ulll69 lU L1

4lI

7/16/2019 Img

6/74

- Eaiptulfaraonic -[tJ Civilizatio egipteond onticd s-o dezvoltotin perimetrul Deltei Nilului,intr-o perioadd de cca. trei milenil i.H.- Medicina care a dominat in Egiptul antic a fost cea sacerdotald, practicati de medicii-preoti in templelezeilor cu atribute vindec5toare Ilsis, osiris, Thot 5.a.]. Cu timpul, aceste edificii au devenit temple-sanatorii(complexe terapeutice).[tJ Pentru prima oord in istoria medicinei o avut loc zeificoreo unei personatitdti medicale. Este vorbo desprelmhotep (sec. Vl-V i"H.), core ero 5i arhitect. Considerqt zeu al medicinei dupd moorte, i-au fost construite multetemple, cel mai impoftont fiind cel din Memphis.- Documentele medicale din Egiptul antic sunt reprezentate de papirusuri (8 in total cu conlinut medical).Patru dintre ele sunt maiimportante din punct de vedere medical, dar numai doud vor fi discutate op larp1. Papirusul Ebers (cca. 1550 i.H.)

-+enciclopedie medicalS care descrie:

medicomente ji forme medicomentosse din cele 3 regnuri,z sedalive - opiu, mandragord, canabis,/-vegetal (-laxative - ricin, curmal, smochin etc.\.(qe) \diuretic - scila maritima

-animal- miere, cear5, lapte, organe de animale-mineral - sdruri de arsenic, sulf, mercur etc.

forme medicamentoase - pilule, cataplasme, supozitoare g.a.metoda onesteziei locsle cu piotro memfiticd (calcaroasji - lse rdzuia pe locul deqnestezist, se picuro otet ji se obtinea o refrigerare locolofoorte bund)conceptis eqiptenilor in ceea ce privegte modul de alcotuire si functionare ol orqanjsmului[t] DeSi studiile de onstomie nu s-ou dezvoltot (disecfiite erou interzise, ior imbdlsdmdrile erou reslizqte door

de anumiti specioliSti), aveau o conceptie sinteticd, integrolisto despre constitutia Si functiite orgonismului. Eiconsiderou co songele pulseozo in corp (ou facut pentru primo aoto leqoiura intre batoile inimii si puls) 5i ducecu sine un principiu imperceptibil din oer =pneumo= core se oduno in alononi odotd cu respirotio.2. PopirusulSmith (cca. 1200 i.H.) chirursical

descrie 48 de operotii (cataracta, mica chirurgi=- rnopedie) in ordine topoqroficd(de la cap la genunchi)descrie metodo reducerii luxotiei temDor:.-r:-: .-.,rTenoastre)descrie circumcizio co operotie rituolit

(identicS celei din zilele

7/16/2019 Img

7/74

3. Papirusul de la Kahun ------------+.

4. Papirusul Br1qsh (de la Ber,i--

[t] Arheologio medico-istorico c;:r-.: -,-.:-- --j-': . ., : =- : -'.- i:ii lo vechii egipteni (picturi pe peretiitemplelor - o persoond cocoSoio, s-.'-' -: := .-: = ---- ----: --,::: ;' t persoond spriiinita in carje, dstoritomembrelor inferioare otrofiote, ca L)r.-.':: :-- --- : :: : :-:-? :t,eoicale figurote in picturi 5i bosoreliefuri(etapele operotiei de circumcizie, de e;e'': --[t] poleopotologio's'a ocupqt cLt srtdi-. '..'' :' :::::::';r,'l L)rmele bolilor (boli osoase, parazitore,dermotologice, reumotice etc.)ti ole prc';-': -' i= -:t:: : "nc unor trotomente'[t] Ca gi in Mesopotamio, femeile erou occei:c'" '^ ;:ci' 2 :.e jicaie (spoftinand de templele zeilor vindecatori)ca discipoli sau prot'esori 5i ti se permitec, cc ii..irs?, si se ocupe Si de medicind. Astfel de Scoli existqu inIocolitotite Sors gl Hetiopalis. lstoricii ou otestot pesft iA0 ie femei-medic (printre care 5i chirurgi) in Egiptul

a ntlc.Bibliografie - V, Bologa - oP, cit.

- O. Drimba - oP. cit. -vol. I- Fowler, R. - Female Physicians in Ancient Egypt. Egyptian Women Making Their Mark in the Freld

of Medicine (11.05.2007){http://www.suite101.com/content/female-physicians-in-ancient-egypt-a21021)

- lndia-

[t] primo civilizotie urbqno (contemporand cu Mesopotomio 5i Egipt) a t'ost creoto de proto-indieni (preorieni)pe volea tndutui. Se carocterizo printr-o plonificare urbonisticd de exceptie (strctzi lorgi, canolizore, locuinte cu 2etoje 5i baie, boi publice cu instolatii de incolzire o opei). Pe tq 1500 i.H. s-ou stobilit hinduSii (orienii) in zonelecucerite de lo proto-indieni.

[t] Cuttul Zeilei Momo, opdrut lo proto-indieni, a persistat Si lohindttsi (oeriaado vedico) - in Rig-Vedo se

numefte Rooti, iar in lJpanisode - Koli (dubld personalitate). Consideroto sotie o lui Shivu, Kali o reprezento 5ipe Shokti, energio feminind o tutur(jr zeilor. Zeito Momo ero intrucnrp,:ii 5 ce Durgo, ceo core invingeademonii bolilor.

a3fi-EEf;ili:I:::.i

1aiiJ1i

nt

7/16/2019 Img

8/74

- lstorra lncliei (implicit a medicinei) se imparte in 3 perioqde..,,, vedicit - de la 1500 i.H. la 800 i.H.//t- brahmanici - de la 800 i.H. Ia 970 d.H.\ \ \ moguli (musulmani) - dupi 97O d.H.

T.Perioada vedicd a primit denumirea de la cele 4 Vede (scrieri sacre indiene). Ris-Veda/2 Athan,a-Veda\ sama-veoa\ \ AYur-Vedaa. Rio-Vedo s-----------+-\ ___.*.

-scriere sanscritd (alfabeticd)-dateazi de la -1000 i.H.-contin gi elemente de medicini 5i chirurgie

imnuri religioase, rugaciuni vindecdtoaremedicind -.> practicata de inteleptii-medicj 1ar."ii;, .rr"-cintau in cor cu oamenii rugaciunivindecitoare-foloseau multe plante medicinale in terapie-se ocupau gi de mici chirurgie, ortopedie (ex. - operau cataracta,reduceau luxatii, fracturi, confectionau 5i utilizau proteze funclionale)

diverse boli (unele pentru prima data)e X, r- malat ia. ciuma, holera, variola:\

\ \ lonre onilon5i6, deliriUm tfemenS\ ''r'"' . r"rr\ reumatism, icter, hematuriemedicamente (c6teva sute, majoritatea vegetale)X. r--- rauwolfra serpentina folositi ca vasodilatator_\ \ $r rn oepr?srq

sirur' c= 'n-r. \Jr, sulf; petrol, sarein care se considera ca zeu suprem Brahma (izvor de energie magicace cuprinde intregul Uni'.'ers - imc,iicii micro gi macrocosmosul)teoria transmigratiei lr=.r -=-r''iit ---+ prin ascezd, penitenti etc.in viata actuala te potr (. r.=i'= - clan superior (intr-o castasuperioara) intr-o viaii r.'i i:ar:metoda voga ia amploare ='. .,- r:cuta de pe vremea

b. Athorva-Vedo

2.Pe rios d a broh mdnicit

proto-ind ien ilor); a re ca : - , :.i snirilrrale {notenlpal' : --:coroului. ne care le corrs.:.-,

-'- ' )l rinnnmipi n

7/16/2019 Img

9/74

[!] Yogo foce tranzilio intr= ..'- - : - -medicinei ;aceostd mediere e.': :: -:--

:'. * : : .'' :sciico-religioose 5i cele biologice ale-..-

ideilor religioase", Buc. 1999

- Din perioada brahmanic- Prc. - -

din sec lld.H.)

b. Susrutosomhita

Bib{iografie - V.Bologa --oP.cit.- M.Eliade -,,lstoria credintelor 5i

pentru prima dati .in istoria medicinei se afirmi legitura strinsaintre medicini si chirurgie {orice medic ar trebui si practice 5ichiru rgia )descfl e numeroasele operatii care se realizau cu succes -

cataractS, plastii (cea mai per-fec!ionata era ceanazalS), fistule anale, laporatomii, cezariene etc100 de instrurnente chirurqicale ' 20 tiietoare

\ - 80 netSietoare\\ anestezia prin fumigatie cu canabis indica\-\ sutura plSeilor postoperatorii cu furnici negreconline elemente de anatomie empiric5 (firi disec!ii) -- enumerarea a 500 mu5chi, 300 oase, 70 tuburi (vase, nervi)

7/16/2019 Img

10/74

-China-[t] ca si celelolte civilizatii deio omintite, civilizolia chinezd s-s dezvortot in zons unorfruvii (Gorben, Arbostru)Anterior perioadei dinastiilor' se spune cd ou existot trei impdroli regendari (intre 2g00-22o0 i.H.) - Fu_h(impdratul Cerului)' Chen-Nung (impdratul Rosu / impdrotut pdmdnturui, cer care o pus bazere farmocorogieichineze' core consto in remedii naturole), Huang-Ti (impdrotut Gorben / impdratur oomeniror, outoruitratatului clasic de medicind _ ,,Nei Jing,,).::^t,':':::,i :::::t clinezo' dinainteo instoldrii dinastiitor, ero mito-mosico, practrcato de vrdjitori,t"rl,^;!,^ii! ,:::rr"!, or ,:r.u.rut so se individuailzeze unete ramuri ote mecticinei, ostfet rrro,r, onr rir-r'i ,,-uL, p,rtt J(L. V Ln,'::'":': ,:::*::t, -"dicii interniSti (sou,,mediciide boti,,), chirursii (sou,,mediciide tumari,,), dieteticieniilsou ,,medicii hronei',) Si veterinorii (sau ,,medicii de dobitoace,,)- Principalele elemente oriqinale ale medicinei chineze sunt:l' Acupunctura 5i iqnipunctura au apdrut in mod empiric, av6nd la baza doctrina dooistd(formuiata in secVl i'H' de Lao Tzi, care s-a inspirat din strdvechile credinte). conform acesteia, Universur este format di.5 elemente primordiole (focul, pSmdntul, metalul, apa 5i remnul), care se transformi continuu unurintr-altul' Dinamica transformSrilor in Univers este asigurat a cle enerqia Qi,care are dubli polaritate (yang5i yin) in principiu' vonq reprezinta forta, puterea, aspectul pozitiv ar vietii, pe c6ncr yin este asimiiatslSbiciunii' epuizJrii' aspectului negativ in toate domeniire. Aceste forte coexista qi actioneazaimpreuna' fiind complementare' in conceptia chineziror, sdnotqtep organismurui e asigurata deechilibrul enerqiilor vanq si vin, iar boalo rezulti din clezechiribrur ror. Din cere mai vechi timpuri s-astabilit ci aceste energii circulS de-a lungui unor iinii, nurnite meridionE care corespuncJ cdte unuiorgan Exista 12 meridiane principale gi 2 secundare, de-a /ungul ror strdbit6ndu-se cere 36s de punctede acupuncturd' asupra cdrora -se actiorreaza pentru reechilibrarea energeticd. chinezii considerS caorganismul este format din loii enerqetice, corespun:5toare ceror 5 eremente primordiare, iar organereInterne se grupeazj in functie de acestea.-lanipuncturo sau rnoxa consti in stimularea prin calc;,-a jniensi a punctelorde acupuncturr.2' Pulsoloaia (teoria pulsului) s-a dezvoltat foarte mrrf :: . e:i-ii chinezi pentru cd ei nu aveau voie sdpalpeze decat locurire indicate de bornav. Mai aveau ,a ,:=--,i ri ca qiibgre_dlgg,p:jce {in afari deinterogatoriul bolnavului) studierea felei, a limbii 5i cer.:.:-:. :-=anoreptica (gust, mrros) a produseror

'.:-::.i:^:::'":.:.1,A:re^u$itsdcore|ezeCor0Ci2'.,:::!:-:');'jiCu@a|eiverselor organe. pulsul se lua in 1g. locuri (zone anarcr- . - _ - - _Inalnte 5i dupa efort. Au descris 200 de tipurt oe puts. dini.. edte si orconsiderate fundamentale (orice medic trebuia si le cunoasi.

::! prognostic fatal, iar 9 tipurl erau

7/16/2019 Img

11/74

3.variolizareo_+foios,-::_:_.,__-*:::.: - __ , _.-_-=,lner metode deprofilaxie(prevenire)incazul unel boli infecto-con:aE:::: :::. : -.-- :-.": :-:: -'--::,eoctivoocooiilorimpotrivovoriolei.

ttIt

general), care se usca {atenuanc,,-:: , - - :--.. _ :. -.-,de bambusin nasulcopilului. Aces::.::=_ _ .:--= . -=-z

4, Farmacopeea boqatd (numer:.:= a-:._ : -- -aintegrerea ornului in Univers - orq:,- ,i-- - _-. .- a-.macrocosmosul (integrui Unlvers). De ai:f= . l: _ =--: .'.:folosite in relete p'roveneau din ceie 3 r:g^:. . r:: :,refete, in care se gdseau 1000 remedii ,.,e:::a,: 5-i :=

c Jast Boo Gu

-z'.-. craful rezultat fiind suflat printr-un tub--. ' =: :ap5ta imunitate la variolS..::;.plrca prin concep!ia chinezilor despre-:::-:i microcosmosul, care se asemdna cu

Oi','i .= aila figurate gi Cerul 5i pjm;intul. Remediiieii'i :;rtile de farmacologie conlinea peste 12000:rrgrne aninraiS 5i 300 de minerale (5i compugi ale

a cestora ).[!] Ceo moi cunoscutd femeie-medic din sec. lit l.:jBibliografie - V.Bologa -op. cit.

- O.Drimba --op. cit.- vol. ll- http;//www.cu ltu ral-china.com,/ch ina WH/html/en/7 Ka leidosco pe 119L.htm I

-Grecio anticd-[t] in jurul onului 20a0 i.H. o fost creoto prima civilizotie urband greceoscd de cotre ianieni (poputatie indoeuropeono migrotd din Asiq Centralo).

- in perioada prehipocraticS, in Grecia se practica medicina sacerdotalS de cdtre medicii-preoti (asclepiq4l i.templele zeilor vindecdtori (s5ekpip.-s!-ic) ------+ institutii medico-religioase (functionau ca adevdrate sanatorii)- zeul suprem era Zeus. unul dintre fiii sii, Apollo, avea 5i atribute vindecitoare (ca 5i sora lui, Artemis). Lafel ca la egipteni (lmhotep), la grecii antici s-a petrecut fenomenul de zeificare o unei personolitati ntedicole,care a devenit zeul principal al medicinei. Nu numai Asclepios (sec. Xl-X f.H.) a fost zeificat, ci gi femeile dinfamilia acestuia - Epione (solia sa, avea rol de vindecdtoare), fiicele - laso (,,vindecarea,,), Akeso(,,tamiduirea"), Hvgeia (,,sdnitatea"), Panakeia (vindec5toarea tuturor bolilor). Despre Asclepios se spunea caar fi fost fiul luiApollo.

- lliada (sec. lX-Vlfl i.H.) lui Homer contine multe informaiii despre medicina practicati de vechii greci 5idespre zeii lor vindecdtori (printre care gi fiii lui Asclepios - Macaon, Podalir qi Telesporus). Fiind vorba desprerazboiul troian, sunt descrise cateva sute de traunratisme de rizboi si . ieacurile" folosite drept calmante.antihemoraeice etc.

10

7/16/2019 Img

12/74

ftl Dotoritd organizdrii economice si socio-politice in porisuri (ora5e-cetdfi), unde nu exista o crosd s-ocerdotardpredominontd' in Greciq qntica s-o renunlot (sec. vil-vr i,H.) ta expticoliire mistico-rerigioose despre rumeainconiurdtoore' Gdnditorii greci ou fost cei dintdi care au incercot sd deo o expricafie ralionard fenomenerorvielii, ostfer incdtinceputurire firosofiei greceSti se confundd cu cere ore Stiinfei.ftJ adotu cu Pitagoro (cca' 580-500 i'H'), in 5tiinlo 5i filosofia greacd reapor ideire mistico-rerigioose.Pitagoricienii au fost cei core ou creat termenul de filosofie (= drogosteo de inferepciune). gcoora rui pitogoropuneo la baza intregii realitd[i teoriq numerelor (core reprezentou esenta rucruriror) si a ormoniei intre ere.cosmologio pitogoreicd (5i eo tributard numerologiei), vo formo bozo filosofiei noturoliste de_o lungul EvuluiMediu' cu reminiscbnrc pand in ziuo de ozi' Membrii confreriei pitagoreice erou in egard mdsura bdrboti siemei.- Epoca clasicd a civilizafiei 5i culturii grece5ti se situeazd cronorogic in sec. V i.H., supranurnit gi ,,secorur deaur" (al lui Pericle) in aceastd perioadS, datoritd contextului economic, socio-politic gi curturar, au a;vut loctransformdri importante gi in domeniul medicinei- Medicii-preoti (asclepiazii), care activau in templele zeilorvindecdtori' s-au desprins treptat de acestea gi s-au stabirit in cetiti, unde practicau in gabjlsre._oed.Eglg(iot"reioon'e)' ca medici laici' Fenomenui laicizirii medicinei (derimitare de medicina religioasa) incepuse incadin sec' vl i'H prin infiinlarea scolilor medicale laice (unde se punea bazi pe practici 5i rationament,transmiterea cuno5tintelor fac6ndu-se prin ucenicie, medicina nemaifiind considerati o Stiinta secreta).- Scolile medicale laice au luat nastere in coloniile grece5ti din Kos (insuli din apropiere de Asia Micj,_acunraparfine Greciei)' cnidos (in sudul Anatoliei), crotona (in sudur rtaliei), cirene (in nordur Afrrcii),ghodos (insurigreceascd), Siracuza {Sicilia) s.a.

-cele mai reprezentative 5cori medicare au fost cere din Kos 5i cnidos, diferite ca doctrind gi practicd medica lj{as-------+ medicina era consideratd o artd, decitrebuie talent pentru a o practica--+ domina conceplia umoralistd, conformcdreia echilibrul cantitativ 5i calitativ al lichiclelororganismului conferd starea de sandtate, boalafiind o consecinli a dezechilibrului lor*---| 5 practica o medicini sintetici (holisticd),adici se considera ca boala apartineaintregului organism (perceput ca un tot,unitar), a9a cd se studia constitutia 5i stareagenerala a bolnavului

cNtDoS-> medicina e stiinti, ca urmare oricine opoate invata 5i practica+' - oomtna conceptia solidistd, conform careia

complexul de organe solide care alcature5teorganismul este rjspunzjtor de aparitia bolii;fiecare boala e determinati de.imbolnavrreaunui ortan

-> 5 practica o rnedicin j analitjca, conformcareia ir:b,ria studiat fiecare organ care s_ainbcl.i.,: ,s:parat) 5i se cautau simptomele5r s:.r-:: : .pecifice organuluirespectiv

L1

7/16/2019 Img

13/74

tratamentul era nat:JT:: - -::'benefice ale factorillr:: --:-soare), psihoterapia, c ::: :(din cele 3 regnuri) prt'r- :pozitivi dovediti)

- Hipocrate (cca. 450-370 i.H,), me: :- ::medic al AntichitS!ii, fiind numit ultero: c[t] Conform legendei, Hipocrote ero oescer

. -= -- =ir:ul era simptomatic (cate 1'.---'=-. i pentru fiecare semn de boald),..:':i ircat se ajungea sd se administreze: r -ar'Jlui un num5r foarte mare de-,=Jicamente (remedii), ceea ce se numeStecoiioragmazie

'.- -'': . --::' a lin Kcs, a fost considerat cel mai imporlant:'.-:: : -=:--. -- - ::- );rteptos (o 20-o generolie). Cert este cd torol 5,

bunicul sdu procticou medicino, ostjel ir,:o: 2, c ' .,-:i: :ei,- o ;i aroctico medicold in fomilie. Cum ero obiceittl(medicii tineri plecauin straindtate pentru a car;:c e,9e'tento), Hipocrote o caldtoritin Egipt, Asio Mica, ScitioMinor, Atena, octivdnd co medic Si stuciiincj in coniinuare. S-o intors in Kos (presupusa insulo notsla) 5i apregdtit numeroose generolii de medici la 5coolo meciicold. - Nieritul sau de necontestat a fost acela ci areu5it si sintetizeze intreaga experienti acumulati qi s-o puna in practic5. Mai mult, toate cunoltinteledob6ndite au fost logic ordonate Si transpuse in tratate medicale. Dar ceea ce il confera iui Hipocrate dreptulde a fi numit,pdrin!-gk_m.s.dbjt1gi" este faptul ca a prefieurat medicina stiintifici, prin neqoreq couzelorsuprqnoturqle ale balilor 5i prin recomondorea de o observo cu otentie bolnovul, pentru a evoluo concretsemnele si simptomele. Qb;Cfvotio 5i raltplq_lnenlUl conduceau inevitabil la un diqqnostlc corecl 5i unt.rotq-nent qdecv,Q!.- Colectio hipocraticd cuprinde 62 de scrieri medicale (teoretice 5i practice), publicate in traducere in 1839de catre Littrd. La vremea aceea se credea ci majoritatea lucririlor aparJin iui Hipocrate, dar in luminaultimelorcercet;ri se pare ci doar 16 sunt scrise de,,pirintele medicinei".- Colectia hipocraticd este o oper5 colectiva, scrisi intr-o perioadd de cca. 150 de ani de citre persoanediferite, apartinAnd unor gcoli cu conceptii medicale diferite, astfel inc6t textele sunt polimorfe, inegale cava loare, greu clasificabile.- Lucririle (cel mai probabil hipocratice) mai importante se pot grupa (in scop didactic) astfell. Etici (5 lucriri) J uro ryintul (vezi internet)

L-eqg.q (despre nobletea profesionali etc.)}e;prc-LnedtsD e spIe c om p o rto r e o c,qt e n itEeletEplgk- (Cfe -,,Dacd existi draSoste Ce om (= 1lltn1ropie), exlsta 5id ragoste de meserie (= f iloteh nie i I

d16,.1:l

i2

7/16/2019 Img

14/74

2' lstoria medicinei Despre v-eghea me-dicino (prima lucrare cunoscuti de istoriamedicinei)

D-espre oeL,.gpd, recuri (descrierea cauzeror naturare are boriror; probremede etnografie gi geografie medicalj)Epiderniile (descrierea cazurilor clinice de boli epidemice, prin observareadirectd a pacienf ilor)Regirnul.i.0 borire-ocltte.ise refera atet ra dietd, c6t 5i la igieni 5i mod deviata in general)Pronosticuli= prognosticur) - se referJ nu numai ra evorutia bolri, ci 5i radebutul ei gi starea prezentj a pacientuluiArorismele (cugetiri concise despre atitudinea medicurui fati de bolnarrigi terapie) [sinteza experien!ei clinlce a medicului hipocraticl4' Monoerafie de oatolosie speciari --* D.sge-bpsrssfsua(se referd ra epirepsie, pe caren-o considera de cauzd supranaturald)5. Chirureie

-D_ \ _resprqfrqgtufi I,uX,qlii o.fticu.lotjj(ortopedie)\ \Despre rdnite cr-qn.iulu! (prima lucrare de neurochirurgie din istoria medicinei)6. ObstetricS-sinecoloeie q_ Desorenofuralemeilor. (lucrdriscrise de ginerele \ o"rrr" bplLle_Ienetlpt\lui Hipocrate, polip) \ D*e sp.re. Q o rle,rcsJsJ,lurLJp jlua

o-sindtatea (= eucrazia) - rezuita in urma echilibrului celor 4 umori cardinaleale organismului;

[ - bila ealbena (cu sediul in ficat)l| - bita neaeri (in splin j)(-/ - fleema (mucLrs) -in creier| - sdnsete (in inimi)- Au fost descrise 4 tipologii / temperamente umane in functie de umoarea care predominj inorganism: [ - coleric (bila galbend)

IJ - ftegmatic (ftegma)1| - sanguin (sdngete)I[ - melancoiic (bila neagra)- 55n'iitatea este rnentinutd cu ajutorul phvsis-uriti (forta ^;rr:ari vindecdtoare a organismului,asimilati astizi cu sistemul imunitar) 5i al pneumei (luati c;. 2?:,, -?sptrator, ea regleaz- amestecul

13

7/16/2019 Img

15/74

corect al umorilo' -homeostazie).- Boala (= discrazia icalitative.

acestora in organism; un fel dei- organism, urmat de schimbirile lor

facto: cr _=. -: ':-' - .^':: - . ._,= : - : :r: :. obiceiuri, profesie, locuinta etc )- Etioloeia bolilor

(ca uzele) \ mias-meE n;'::=-

i-::.:-.= .-rr! emanate de ape stdtdroare, care eraupurtate de van: ir ::: -': . :'-: --.., :: i infecto-contagioase (uneori epidemii)

-Diasnostic \-----> cazurile clinice erar i^:i. :-: :a:. :'r :articularitilile lor (,,Nu existi boli, ci bolnavi")semnele (obiecti,rl I s .rc:t-t = :-rci=:ii,i bolilor se obtineau prin observarea{ atenti a bolnavurLt {siar:::r:-a,i rrasdturile fetei, gestica etc.), palpare,examinarea excretiilor (urin-- varsituri, sputi etc.)

[t] Aufost descrise foorte bine pneumonio, pleurezro, icterul, occidentul voscular cerebral, epilepsio etc.[t] au ajuns pdnd lo noi termeni, co,,t'acres hipocrotic" - observdt in stadiul terminol ol bolilor,,,degetehipocrotice" - unghiile bombote ole degetelor de lo moini, in boli grove pulmonore 5i cordioce.-Prognostic reconstituirea evolutiei bolii de la debut p6ni la prezentarea la medic, care

evalueazi starea actualS a pacientului, apoiigi exprimS pirerea cu privire laevolutia ulterioarievolutia - spre K- vindecare \- brusc (,,in crisis")\\\ \ r;ronicizare \ treptat (,,in lisis")\\ d"..,

It] Se spunea cd intr-o boold existd zile critice - a 7-o sou a 9-o sou o L1--o, conform teoriei numerelor

-Tratament atitqdi nea.tetape Utica qra* e_X peClelil3 Ld e a5-leplele"i -> p ute a,, p h ys i s" - u l s iechilibreze spontan organismulin principiu se incerca eiiminarea umorii in exc". lnrin tcranii natrrriclg gimedicamente) sau se intervenea chirurgica'

- nat-u1lsl | -folosirea factorilor benefici din mediulinconjuritor (aer, apa, soare) - balneoterapieI{ - regim igieno-dietetic (exercitii fizice, alimenr: aoecvate)IIt.,[ -psihoterapie (obligatorie)

- rQ-edica!nentos->

remedii din cele 3 regnuri, atent se e:tionate la patul bolnavului, infunctie de eficacitate

!4

7/16/2019 Img

16/74

- chirurgical operalii simple (mica chirurgie)\ \ ortopedie (reducere entorse, luxatii, fracturi)[t] Existd 5i ostdzi metoda hipocraticd de reducere a luxof iei scapulo-humerole.[t] in Grecio anticd, pe vremeo !ui Pitogora (sec. Vl i.H.), femeite-medic qvesu stotut cle egalitote cu bdrbatii. inperioodo hipocroticd (sec. v i.H.), incd erau primite si femei in 5colite medicale loice. incep6nd cu sec. tv i.H.,rolul femeilor s'a diminuqt, societatea fiind influentotd cle ofirmoliile misogine ole fitosof utui Aristotel (3g4-322i.H ), bozote pe diferenlele onatomice intre bdrbqt 5i femeie. Conceptio lui, oldturotd dogmei religiooseulteriaore, ou,,rtsigurot" un loc ingratfemeilorin societote, pond lo oporitio mi5cdrii feministe (sec. XIX).Bibliografie - V.Bologa --op. cit.

- O.Drimba -rcp. cit.- vol. lll- M, Eliade - lstoria credinlelor gi ideilor religioase, Buc., 1999- Lilian R. Furst - Women Healers and Physicians: Climbing a Long Hill; Lexington, K.y.: University press of

i(e:rtucky, 7997 - p. 131-151 ( http ://boo ks. google. ro/boo ks?isbn =08 13 10954X... )- '.Gazzaniga - Phanostrate, Metrodora, Lais and the others. Women in the med jcalprofession. (Med.Secoli 1.997);9(21:277-290 ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubme d/1L6tgg6L)

-Perioada elenisticd-

[t] Cu epoco lui Alexondru Mocedon incepe o noud etopd in istorio civilizotiei greceSti, numita,,elenistico,, - clelq numele de,,eleniSti", core se dddeo Iocuitorilor din coloniile grece5ti orientale (tornturile vestice ole lttlorjjMediterane - Asio Mico, Egipt). Cuceririle lui Alexsndru Macedon ou cuprins Si respectivele colonii, iar dupomoorteo lui, Egiptul elenistic (cu copitolo Alexandrio) o devenit centrul de culturd 5i civilizatie sl lumii sntice.[t] Cronologic, periooda elenisticd se situeozd intre 323 i.H. (rnoories lui Alexsndru) 5i 30 i.H. (sinucidereoreginei Cleopatra). Ptolemeu, unul dintre generolii Iui Alexondru, o intemerot regotul (Egipt, suclul Sirier,Poiestino) 5i dinastio care i-o purtdt numele.[tJ Civilizotio elenisticd reprezintd sintezo intre vechile culturi orlentolc 5i greceoscd. Majoritotea monorhilorelenistici s-au ocupot de dezvoltares culturii Si civilizotiei, insc Ptcien':ei,'au reuSit sd tronsforme Alexon6riointr-un renumit centru culturol gi Stiinfific, care Si-o postrat iniiue-,:: :jl,i in sec. lV d.H. in Alexqndno s-oconstruit (332 i.H.) Muzeul (,,Museion" sou Caso Muzelor), car. ?,r: .-;. :-.:re complexo (un fel rle ocodemiestiintifico subventionoto de cotre stot, core patrono diverse oc::.':;:. -.= e-:ucle), unde se intdlneou, lucrou,

15

7/16/2019 Img

17/74

discutou, predou lec; .ourealizatimportonteprc,q:2:._ --_-=- .: - _ : ._- ,,-: J--.:otj- Scoqla medicqld din Alexanct:s

= Pe rsonalitdtimedicale

Herofil (n.320 i.H.) [elevul lui Praxagoras din Kos, deci adeptul umoralisrlului

.= =-: -=: soiidisti.--.' , :. lra si ultima dati in Antichitate au fost.'_ = i= :adavre umane, astfel incdt s-a ajuns la

--'aa:-.-'=. tl. - 1:.). normale a corpului'-- : r- . -'- -:i- -. e>tperimentelor pe animale (vivisectii),-:a :::: --r .- prernierS, au fost intelese 5i descrisecic_es: : :l: r cgrce ale organismului, prefigu16ndu-se

i oescoperirea circuiatiei sdngelui\ chlrurgie - avansatd - s-a inventat masa de operalie; au apdrutnoi jnstrumente chirurgicale; se facea legitura vascularipentru hemostaza (se coseau vasele pentru a se oprihemoragia in amputatii); se realizau operafii complicate(fira anestezia 5l antisepticele de azi) - laparotomii (tjiereabdomen 5i interventie pe intestine, ficat, vezici urinara),traheotomii, trepanatii craniene

hipocraticl- marele onotorni|t al $colii din Alexandria->descrie toate aparatelegi sistemele organlsmului, ocupandu se in mod special de sistemul nerr.ioscentralsi periferic; aparatul cardio-vascular (a pus bazeie anatomice alecirculaliei s6ngelui); aparatul digestiv (a formulat primul termenii de duoclen 5thbtdl aparatul genital (termenul epididim); ochiul (termenul retind)

- f:-,,+ -i -^-^^+x-i )^- d rdLUr )r LtrrLcrdrt ue fuiqlogyl pentru a corela functia cu structurile anatom jcestr-rd iate- a practicat de asemenea cu success

-medicino internd\ '' obstetrica ji greecoloqlsErasistrat (n.310 i.H.) [elevul lui Krisip din Cnidos, deci adeptulsolidismuluil

- n-tarele fizj,o-1'og al$colii d jn Alexandria (prinr',r er{perimentator al

16

7/16/2019 Img

18/74

Antichitdfii) - a studiat sNC (diferentierea nerviror senzitivi de cei motori);funcf ia aparaturpi respirator (rolul epigrotei); cardio-vascurar (a fogt foartea proape de descoperirea ci rc u r ati e i s d n q e I u i); diees-tiv (perista ltica )- a intreprins $i studii de qnatonl,ie (compara!ii om-animar) pentru a expricafunctia diverselor aparate 5i sisteme- a fost unul dintre precursorii qnotomie!_po.to[oa!rc (necropsie duoddecesul pacientului pentru a studia rnodificSrile organelor in diverse boli -pleurezie, pericarditi, cirozi etc.)

- ca medic internis-t era de pjrere cd profilaxia bolilor este maiimportant5decit tratarea ror; a introdus in terminorogia medicari termenur de pretord(incdrcarea excesivd a organeror cu s6nge); recomanda un tratamentb16nd, plScut bolnavului {plimbare, bdi, masaje, dietd adecvatj)- chirurq foarte priceput, a inventat instrumente chirurgicaie 5i tehnicioperatorii simprificate; forosea mereu rigatura vascurard in amputatii 5irealiza opera!ii cu grad mare de dificurtate (abdominare)

Bibliografie - V.Bologa - op. crt.- O.Drimba -op. cit

-Roms qnticd=[tJ Triburile totine (indo-europene) s-au instalot pe corinele Romei in sec, X i.H., cror orosur-stot Romo o fostintemeiot (organizot) de cdtre etrusci (populatie de origine osiotica) in perioaclo 650-s7s i.H. Dupo inldturoreoetruscilor de lo putere (509 i.H.), Romo ct devenit republicd, fiincl concusa de patricieni (aristocratia latino).[tJ Mircea Eliode ero de pdrere cd romonii oveat),,o imaginotie mitciogico mediocrd,,. Ei ou pretuot otot zeitdlietrusce, cdt mqi ales greceSti, DeSi romanii erau fomiliorizoti cu ze.ii qreci incd din sec. Vl i.H. (in timpulepidemiei de ciumd de la Romo, din sec- vi.H., Asclepios ofost oooota: de romoni, devenind Esculop), de obiodupa cucerireo Greciei (sec' ll i.H.)divinitdtile ocesteio aufost compiei cs.ir,ticte de romoni.- Medicina Romei antice era sacerdotalS, practicatd de medicii-preoti ir:emplele zeilorvindecatori- Medicina' ca profesie laicd, nu era agreatd de romani. primul meci: r, : instalat la Roma era grec. se numeaArhoqatos, studiase la $coala din Alexandria 5i a activat in cabineiul , ,:.:i_nr iin Roma incepand cu 219 i.H.tdoar pentru cativa ani).

'11

7/16/2019 Img

19/74

- Alt elev al gcolii din Alexa-:- : : ':::Doctrina acestei Scoli se baza :: .:- _ " - -

. tr. r,'na (in 90 ?.H.) Scoala metodicilor.'.-'cos) asociati cu atomismul filosofilor

greci Democrit gi Epicur. Aces: = ?' '- = - -. : -- Conceptia medicalS a metodiciic, .-. --'-.'.-:"-:

,, d n spatiile dintre ei, numite pori

-Sdndtatea esteasigu-ara =. -.- :'- 'i'- -- .:'ei (pori)- Boala se considera a fi cie cc;=': -'

-:': .lomii in migcare 5i spatiile dintre

norrnale a atomilor-statusloxus-dilatarealre,z,a'==.':rt.' p?irr;iteaatomilorsisemi5tedezordonat(h aotic)

-Tratamentul se aplica imediat (era :riticai- ;'pecrarira hipocraticd), era energic (activ), pldcutbolnovului- se administrau remedii oe orincioiul contrariilor

aos_tringente (in status laxus)- vin, api rece, b5i reci etc.1- djlotglpqre /in status strictus) - lichide calde, vomitive, purgative etc.[t] incepdnd cu sec. ll i.H., au fost aduSi lo Romo, lo inceput co sclavi, medici greci bdrboti gi femei. Dupd untimp li s-a permis 5i cetolenilor romoni sd imbrotiSeze profesiuneo de dactor, primind onorur[ civile 5iresponsabilitofi. Mai mult, lulius Coesor (102-44 i.H.) o promulgat a lege prin core ero gorontotd cetdteniotuturor medicilor core profesou lo Romo, iorimpdratul Vesposion le-o oferit scutires de toxe (cco. 70 d.H.).

- Autorii medicali din Roma anticd au fost urmJtorii:1. Celsus (Aulus Cornelius - 20 i.H.-30 d.H.) nu era medic, insi avea cuno5tinle in nrulte domeniiOpera sa enciclopedicd (,,Artes" sau despre profesiuni) se compunea din 5ase p5rti, ultima fiind

dedicati medicinei-,,De medicina libri octo" (Cele opt carti despre medicini).2. Pliniu cel Bdtr6n (73-79 d.H.) a scris,,lstoria naturalS" (nu era medic), in care amintea despre

sta!iunile balneare gi despre plantele medicinale. Remarcabil este cJ in respectiva lucrare relata 5idespre cateva femei-medic, unele avind o pregitire medicalS completi.

3. Dioscoride (sec. ld H.) a fost un medic care s-a orupat in special de formocoloqie. Lucrarea safundamentalS, ,,De Materia Medica" (,,Despre materra medicaia") cuprindea remediile din cele 3regnuri (majoritatea vegetale) gi a fost considerat un tratat fundamental timp de 1500 de ani.

18

7/16/2019 Img

20/74

n *o::::1:J:::Hlrestigiur cuvenit speciaritifilo , de eb$ertjso-gutpsplpgkrifemeiror" gi,,Despre borile acute r,.ron,."i:

medic din epocS' Printre altele' a scris ,,Despre bolile- Golen din Peraom (130-201 d H') a fost cea mai importantd personaritate medicara a Romei antice gi aloilea mare medic al Antichit;tii dupS Hipocrate. A profesat ra Roma incep6nd din anul 160 d.H., fiind medicurmparatilor Marc Aureliu' comodos' septimiu sever. Degi nu era cre5tin, opera lui medicald a fost consideratifiinti de cdtre Biserjci 5i studiatd in decursul intregului Ev Mediu. concepfia filosoficd a iui Galen era idearistj,eleologica {finalisti = totul are un scop)' El considera cd exista o fortd supranaturald (un pran superior, divin)are prestabileSte destinul omului' Biserica a preluat ideile rui qi re-a transformat in dogmi (tezj fundamentalJ;J"J::#;: poate ri contrazisd)' respingsnd in acelasitimp rirosoria anrici materiarista (sisandirea

- Galen a fost autorul c6torva sute de lucrdrr, mutte dintre ele av6nd subiecte medicale. Cea mai cunoscutdcare cuprinde atdt cunogtintele de anatomie preluate de iavivisectii gi disectii ale animalelor (porc, maimufd), elementeleeste ,,AnHerofil, c6t gi propriile observafii oblinute prinanatomice animale extrapol6ndu-le la om.- urn punct de vedere ai concepliei medicale, Galen a incercat sd combine umorarismul hipocratic cuolidisrnul $colii metodicilor' admitdnd ci arnbele sunt determinante in producerea bolilor.- Admirator al lui Hipocrate' Galen era adeptul metodelor de diagnostic (observatia rationata a bolnavurui) 5i;::il;:r"le acestuia (atirudinea expectativd, care tasa physis_ul si actioneze), dar fotosea 5i idei ale_- Terapeut vestit' Galen a creat noi forme medicamentoase gi a descris minutios tehnica prepar;rii anumeroase medicamente (aprox' 500)' astfel inc6t astizi se desemneazd prin termenur generic cle,,formociealenicd" diverse metode de ob;inere a unor preparate terapeutice.

[!] tnJormotii despre proctico meclicalq a femeilor in Romo anticd ou fost oblinute atdt din rucrdrre medicqrele lui Pliniu' soronus 5i Golen' cot 5i in urmo cercetdriror arheorogice core au rerevot extstento inscripriiror"femeie-medic") pe monumente sau pietre funerare (aportin6nd femettor_medic).Bibliografie - V.Bologa _ op.cit.

- O,Drimba -op. cit._ vol. lll- Lilian R Furst - women Healers and physicians: crinrb,rn: a Long Hi, * pp 131-151

10

7/16/2019 Img

21/74

EVUL I,,qEDiU

ftl Termenut ,,EvMediu"estec:ir:.=:-' ::,-.--=-=,i-- -. ::.:'':.odcurentcoosubdiviziuneoistorieiuniversale. DeSi moi existd coniro,ters.. ":.,'.:-..: ::-'- -' ,,',::eri tronsformarea lmperiului Romon deRdsarit in lmperiul Bizontin lprin ccrstr-,=: -:--::-. -,.- , -.. '^ 330 i.H. 1i muiorea oici a capitalei) careprezent6nd inceputul Evului Medtu. Crii-11: : , . -- j- -- j-:5.e/ pericode este tributord in primul rdnd celeigreco-romone, in ol doileo rond contrlbutte: :-:rj'=:' i::-.,:r';ce Sr influentei orabe 5i in ol treileo rondideologiei creftine institufionotizote. FtnoiLji c..tt? ?...-; t-c sicAilit, convenfionol, in 1453, onul cuceririiCo nsta nti n opolu I ui d e cdtre tu r ci.[t] lu4edicina Evului Mediu timpuriu (sec.tt/-X) ette, in more porte, o continuore o celei din Antichitote,contribufii (moi mult sau moi pufin semnit'icative) ls cjezvoitareo ei aducdnd medicii enciclopedi5ti bizantini 5iorobi. Remorcobild in aceostd perioodd este infiintarea primelor spitole 5i o Scolilor medicole, transformoteulteriorin focultoti de medicino (sec.Xlll). [Primo universitate a Jost atestotd in onul 1119 ls BolognoJ.It] Odatd cu no$terea creStinismului, s-q schimbat treptat 5i identitotea divinitotilor destinqte o vegheo lastoreo de sdndtote 5i boalo. Locul lor o t'ost preluat de lisus Si Maica Domnului, de sfinti (Cosmo Si Domion -

,,doctorii fora de orginfi"; Pontelimon, Anton, Luco 5.a.) 5i sfinte (Ano, Mario Mogdoleno, Lucio, Morgoreto,Vorvor-o S.o.) vindecdtoore. lnflafia de st'rnyi vinclecdtori (moi oles in Evul Mediu) se explico nu numai prineficiento redusd a mijloocelorteropeutice qle vremii, ci Si printr-ofervoore deosebita o credincioStlor'

- lmPeriul Bizantin-- inainte de constituirea lmperiului Bizantin, in qnul 325 d.H., imparatul Constantin cel Mare a convocaiprimul Sinod Ecumenic (adunare episcopaiS, care constituie forul suprem al Bisericii - se intrune5te period cpentru a rezolva probleme de dogmi, de morali gi de administratie bisericeasci) la Niceea in cadrul acestuias,a hoti16t, printre altele, sd se inchidS toate templele zeilor pJgani (chiar si aie celor vindecitori) si Bisericocrestind so preia osistento medicald si sociols o pooulotiei. Au fost astfel infiinlate institutiile de caritatecrestini, situate pe l6ngi manastiri (xenodochiu - pentru cilStori saraci, bolnavi; nosocorniu - pentru bolicronice sau infeclios e; qerontocomiu - azil pentru bitr6ni; orfonotrofie - pentru copiii orfani etc.)- vdsile ce! Mare (330-379 d.H.) a fost medic, preot si a urcat in ierarhia ecleziastica pana la rangul depatriarh (ulterior sanctificat) al Constantinopolului. [A reglementat sr viata monastici, regulile lui fiind urmatesi de Benedict din Norcia, fondatorul celebrei mdnistiri Monte Cassinc sr pr-lrnur legislator al rnonahismuluivest-european]. A infiintat primul spital din lume {320 d.H'} in Cesareea rCapaCochia) si a reusit sa impace

)(-)

7/16/2019 Img

22/74

reprezentat modelul urmat de toatd tumea medievali (europeand- o institutie de caritate crestinS {xenodochiu sau nosocomiu)- spital (care indeplinea condiliile standard):r era stationar pentru boli acute pi cronice. medicii erau absolvenli ai unei scoli medicaler miJloacele de tratament apartineau medicinei culte- o scoala medicali- o socletate filantropicd (pentru intef inerea spitalului)

- Alte spitale fondate dupa modelul Vasiliadei:- sec' V - Edessa, Gondishapur (aici s-au refugiat gi au activat medicii nestorieni - adeptii patiiarhuluNestor, considerat eretic), situate pe teritoriul viitorului CaJiiat Arab de Rasirit.- sec Vl - Monte Cassino - primul spital din Europa (italia), infiintat de 5f. Benedict, in apropiere demanastirea cu acelasi nume- sec' lX - Hotel Dieu (Paris) - al doilea spital din Europa, situat l6ngi catedrala Notre Dame.- sec. VIll _ X _ ?n Califatele Arabe la Bagdad, Damasc, Cairo, Cordoba-sec' Xll - Pantocrator (constantinopolJ -avea 50 de paturi (in 5 sectii diferite), 3 medici (dintre care ofemeie), cativa asistenti 5i ingrijitori si aproximativ 100 de persoane (contabili, controlori) in aparatuladministrativ (de atunci existj birocratie in sistemul sanitar).[t] Au existot multe alte spitole in Bizant, deooreceimporateoso Eleno (mctma lui Constantin cel Mare) 5i, dupoexemplu! ei, maioritotea femeilor nobile, au linut so fondeze astfel de institutii si/sou biserici si mondstiri. Dupoincepereo cruciodelor (sec' Xl) ou fost construite spitole de-o lungul drumurilor spre pamdntul sfdnt, ntultedintre ocesteo cu personol in intregime feminin. in generol, spitolele oveau seclii sepsrote pentru femei, undeexisto o femeie-medic (numito "iotraina"), in plus fala de restul medicilor (le ero subordonotd ocestoro siprimeo jumdtate din solariul lor).

_. lmperiul Bizantin a avut rolul important de a pistra si transnrite rultura si civilizatia greco-romana {inclusivcunoStintele medicale), at6t spre est (in Califatele Arabe), cat si sore vest (in intreaga Europa rnedievald).-Medicii enciclopedisti bizantini(care scriau in limba greaca mecji:.,a a, srnt cei care au jnclus in tratatele lorinformatiile medicale provenite de Ja greci si romani, aciiusanc:r:::r:ita clinica proprie. printre cei maiirnportanti s-au numdrat:

credin!a cu ptiinta, realizdndgeneric "Vasilioda"), care a"Vaslliada" cuprindea :

(denumitdr; --^L:\)r oldud,,.

21

7/16/2019 Img

23/74

-sec.fv-oribasius:-:--::- *j:. : :--,- ---:.:ncjria,mediclaConstantinooor:2 t,..\.,J ruLr ort i _ - -: :, "Sinogo_qe -..: -:. _ :_: _

din autorii r:t:-:.:spirit critic fali := :: -:::: '= z _=.:l'-SvnEtsis' (3'.:,_ * = = :,-

! artia - I i- -:-.:pro p rie

: 70 de volume, in care face o compilatie= c: la Hipocrate la Galen, fdrj a manifesta

.:.,i:,oi- vechi pi completarea cu experienta clinic5srntetic - s st:nat,:- -:. ii r::J'rarea cunostintelor medicale din epocJdidactic - oTir:,;r ::ar, -;r cen:r! studen!i (scris pentru fiul sju Eustatiu), folosit ininvafimAntuimeoi.:a p.n: ir sec. XVll.

' "Eltpori,sto" - prima iucrare de popularizare medicald (pini atunci se considera cj artamedicali e secretd, adici destinat5 doar elevilor scolilor medicale), scrisa pentru oamenii cecSldtoreau in !inuturi firi medici (echivaient5 cu ecJucatia pentru sinitate, cuprindea informatiidespre dieteticS, terapeutica)* Antilos - a scris tratate de chirurqie, farmacologie, balneologie

- a descris anevrismele arteriale, cauzele si tehnica operatorie pentru rezotvarea lor(metoda Antilos, care a fost folositi p6na in sec. XIX)

- sec.- Vl -Aetius din Amido (502-575 d.H.) - a scris tratatul in 4 volum e "Tgtrqbjblion" -care estc- o compilatie hipocratico-galenica cu elemente de misticism crestin- Qriginal prin - descrierea difteriei si a unei noi !ehnici de traheotorrrie

- descrierea a 3 tipuri de viermi intestiryali si a tratamentuluispecificAlexondru din Tral (525-605 d.H.) - autor al unui tratat in 1,2 volume -"Dquq;pfeZSee eofti de

tT.edicino", Sdgj"nA"l prin noutdtiie medjcale prezentate, Alexandru fiind considerat cel mai rnarepractician si teoretician al timpului.

- sec' Vll - Pavel din Egina - cunoscut ca fiind cei mai renumit chirurR al epocii sale, el a elaborat o'_fuc1glgpedie nedicolo" in 7 volume, cel de-al 6-lea fiind ded jcat eltUu-1g1e.t:'descrie !-e!,oiciQpep.t-orij noi pentru traheotomie, hemoroizi, varice, fisuri anale, hernie, polipi nazali etc.' foloseste pentru primo oqri* de-tLumireo .de_'-can9_91 (roc) pentru neap-lpsmuJ,msmq ;i propune rng-todoch i rp rg ig a I d o decvotd.[tJ De-o lungul celor moi mult de 1000 de oni de existentd o lmperiului Bizontin, s-a observot o otrtudinearnbivalentd foto de femei, oceosto reilectdnd paradoxul civilizotiei brzontrne, core simulton denigro femeile co

22

7/16/2019 Img

24/74

fiice ale Evei 5i ridicq in stdvi pe Sf. Morio, co momd a lui tisus, deci instrumentul solvdrii omenirii. Astfel incdt,pe'mdsurd ce perioada medievold progresa, educalio medicald afemeilor a suferit un declin, pentru co Bisericopra povo du i a i nfe rio ritate a I or.Bibliografie - V. Bologa - op. cit.

- O. Drimba _ op. cit. - vol. lV- Craughwell, Th. J. _ Seven Saints for Healing and Confort( http / / www' ber i efn et. co rn / gare y / saintsfort'es i ck. ,lrtrn r )- h ftp ://fr-d _serfes. org/orth odoVh eal i n g. htrn

. - ltttp :/ / heal ingscripture.corn/Heal ingSaints2. shtm I- http ://crestinortodox.ro /7 92/v ietire-sfi ntiror-detar iil- Lilian R. Furst -- op. cit., pp. 131_151- http://www.doaks.orgipubrications/doaks_onli'ejblications/ATI{w.htrnr- Itttp : I / jama-am a_ass n. org. cgilconren tl full 2g3 5 / 6 6g

- Califotele Arabe _[t] Lo inceputul sec' vtl, in orientul Apropiot si Mijlociu, se formeazd si se dezvolta o cuttura bogatd sirnultiloterold' bqzo constituind-o civilizotio ontica orientals si ceo greco-romono. De-o lungul unei perioode decirco 150 de oni (750-900 d'H')s-o desfdsurat octiuneo de cucerire a voste teritorii, ostfel incdt ColiJatele Arobeau ojuns sd se intindd din Afganiston (orientur Mijrociu)pdnd in Andaruzio (spanio)[t] Colifotele Arobe ou suferit influento bizontind chior de lo formore, daca ludm in considerare foptul cdmedicul si sfetnicul lui Mohomecl o fost crestinul nestorion Horet lbn Colodoh, core prafeso lo vremeo aceeo lospitolul din Gondishopur' Co urmore, elementele ntedicole din Coron (eloborot in 610 d.H.) - igieno individuoldsi colectivo' dietetico, diverse reguli de pdstroreo sonotc)tii de cdtre populotie - sunt de sorginte bizontino.sursele de inspiratie dogmotico ole Coranului au fost Vechlul Testoment si rolmudul.- istoria califatelorArabe (implicit istoria medicinei)se poate impitiididactic)in 3 perioade:A. Ascensi-Une - 750 - 900 d.H.B.inflorire-sec.X-Xl

c.Deredere_- dupa 1100 d.H. - catifatulArab de Rdsiritdupd 1200 d.H. _ Ca jifatul Arab de Aous

23

7/16/2019 Img

25/74

[t] lmperiul musulman timc"' , :.- -treocd ls islomism Si in ca'ifc:: i: :-:.-- - -- i

;siiel incdt medicii nu erou obligati sdcr, faro discriminore. Limba oficiol6 era

oraba, insd erqu occeptate si ,i-c::- = -- Medicina Califatelor Arabe es:: . =-Evului Mediu si Renasterii din Euro:: .:

A. Medicina ?n Califatele Arabe in oerioaca d: ascers;u:re[t] in Bogdod o luat fiintd "ep:p_-t"lel:-::-":- :::': - .,. 1= ;cti.:i), core ero asemdndtoare cu "Museion"-uldin Alexondria, odicd serveo drept insttrur'e r:' ,.tl-' ;, -- :,.:- in ceea ce prive5te medicina, aceasta p::rca:: s= ,zraclerizeazi prin asimilarea cunostintelor medicalegreco-romane si bizantine, realizati cu aJUtorLltraou:eriio: ir limba arabJ

- din Hipocrate, Galen, Dioscaricie, Oribasrus,2avel din Egina- de catre medicii Al Kindi, loan Damaschinul, lohanitius- la Spitalul din Bagdad

- Spitalul din Basdod (fondat in prima parte a sec. Vlll) functiona at6t ca unitate de ingrijire a boinavilor, catsi ca centru stiintific:

- in afari de faptul cd se lucra la traducerile amintite, acestea erau discutate (dezbitute) din punctulde vedere alexperientei clinice a traducatorilor.- aici a activat renumitul alchimist Geber (cca721.-cca 815), al cirui nume real era Jabir ibn Hayy-n. Deprofesie medic (orice medic cunostea astrologie sj alchimie), el a reusit si introduca in practica delaborator instrumente (aparaturd) si procese tehnoloqice noi (distilarea, calcinarea etc.). in plus,preporotele chimice obtinute (oxid de Fe, compusi de sulf etc.) si cele traditionale (tincturi sj elir r'lridin plante) au inceput sd fie folosite canstqnt in terapia bolnovilor.-in cadrul spitalului s-a infiinlat prima farmacie din lume {754 d.H.}, unde farmacistii preparau singurimedicamentele (pdni atunci erau preparate de medici sau sub indrumarea lor) coniorm unei tehnici cese afla inclusi in Antidotarium (precursorul farmacopeiei = manual cu caracter normativ, continanddescrierea si indica!iile pentru formulele farmaceutice, cu scopul de a indrunra prepararea,

' conservareasiintrebuinlarea medicamentelor).itl in generol, cel mai importont motiv pentru musulmoni de o fi interesati c)e Stiinld il reprezento religtct,Cotorito indemnului din Coran de o observo semnele divine in fenomenele noturii si in noi insine 5i de o invotojirt ele: "cdutarea cunoasterii e o dotorie religioasd pentru fiecore ftijS'" ti':ct:, borbot si femeie". Astfel se

iEF

aIE

:l

ilI

7/16/2019 Img

26/74

explicd de ce femeile erau primite lo scoolo medicald din Bagdad, putdnd urterior sd se angojeze intr-un spitor,unde ingrijeau in special femei Si copii.

= Califatulde Rdsdrit=- Printre reprezentanfii de seamd ai medicinei s_au numjrat:l' Rhazes (Al-Razi) - (850-932 d'H') era-persan, a scris circa r.00 de lucrdri medicale, dintre care 3 maim po rta nte:a' '-ebtub-gr-agu-!" (Cartea rui Havi) sau "continens Rhases* {tradusiuniversititire europene) - enciciopedie medicarS in 24 devorume, caremedicale din acea epocj.b. "_Chitab al MaAsurl (Cartea lui Mansur)spiritul critic al autorului reiese din abordarea

Galen; lucrarea conf ine ;i contributiile personarec. Trgto.t despre vafiolg - a fost consideratunrversititile europene pAn6 in sec. XVll.

in latini si folositd incuprindea cunostintele

- rezumat ?n 10 volume al tratatului anterior, in careindependentj si creatoare a teoriilor iui Hrpocrat sirezultate din experienla clinica proprie.at6t de bun, inc6t a fost tradus in latind si folosit in

2'AliAbbas(d.cca980-990d.H.)ascrisunt,ut"t(,,%,,)in2odevolume(10de teorie si 10 de practici medicali), in care isi exprima propriire pdreri,critic6ndu-r pe Garen. pentru primaata a descris neuroanatomia, neurofiziologia creierului ;i a discutat despre boli mentale.3' Avicena (Abu AliAl-Hussein lbn sina) (980-1037 d.H.) era tadjic sia fost supran umit,,prinrur medicinei,, (anceput sa profeseze Ia 17 ani) si,,Leonordo do Vinci,, (deoarece era un savant enciclopedic).- s-a ocupat de poezie' muzicd' matematici 5i a scris lucrari cu suLriecte de teologie, astronomie,geografie, geologie, logicj, metafizici s.a..

- a eiaborat peste 100 de lucrari de medicjnS, dintre care cere mai importante (de sintezj) sunt:o' "Cononul medicinei" (sau canonul stiintei medicaie) - cea mai Iimpede sintezi medicarJ a proprieiexperiente clinice, cuprinz6nd 5 pdrti:l Probleme generale - anatomie, fiziologie, dietetica, igiena. etici, istoria medicinei.ll Medicamente simple - peste 700 de remedii (vegetaie, nrinerale, animale), clasificate in functiede acfiunelll. Boli interne _ prezentate in ordine topograficj (cap _ oicioare), specificand simptomele,semnele clinice, cauzele si modul de producere a bolji, l: _. : :ratomo_patologrce, diagnosticul,prognosilcul si tratamentul

25

7/16/2019 Img

27/74

lV. Boli exterr= -b. "Poemul medicine, - :.-..- :=: -=: --.f 1300) oentru o ma; L!: =': - . :-.:-: = - _

- Contributiile lui Avicena la,Je:.: ::-i: --- -

: I i eruptive (descrise toate in ordine topograficJ)-3se grupate in funclie de boli, folosite pdnd in sec. XVlll'-" :,ractici) - renrezintd sinteza "Canonului" in versuri-.: :.,'nedicale.

I:l5E-"Cononul medicinei" a r!s: :'::-: - .-. -, . : ;:'r foiosit ca trstat de boza in invdtdmdntul mediccti

vest-european p6na in sec. ),.' I- A descris corect din punct o'e ,.'ece:t : : : -. t'e ::i;, printre care: ulcerul gastric, stenoza pilorici; bol'infectioase (rujeold, variceta, cj-r:," . l: ::-ai.ta!-e .,1 ripuri de viermi si terapia specifici): pleurezia;diabetul zaharat; tuberculoza I r:!:- : r ::: -r ale leziunilor specifice - preinflamatia, ulcerariacaverna) etc.- A fdcut diaqnosticul diferentiol intre paralizia faciald centrala si perifericS; intre elefantiazis si lepra,ciumd ;i holerS; meningita-rneningism etc.- Ca profiloxie (prevenire) a bolilor contoqioose recomanda fierberea apei si a intuit octiuneoontisepticd o olc-golului (sfatul lui era ca rinile si fie spilate cu vin)

= Califatul de Apus =Printre reprezentantii de seama ai medicinei s-au numirat:1. Abulcasis(Abu al-Qasim Khalaf ibn al-Abbas Al-Zahrawi) (936-1013) - considerat cel mai mare chirurgmedieval (a practicat la Cordoba) din lumea islamicS, numit de unii "pirintele chirurgiei moderne"

- a scris o enciclope4!e de-30.de volume, care contine at6t cunostinte medicale, cat si chirurgicale .- partea chirurgicala a enciclopediei este cea mai valoroasS, deoarece reprezintJ primo lucroreilustrotd de chirurgie (desene a peste 200 instrumente chirurgicale, precum si ale organeior operate)- a contribuil la dezvoltoreo chruraiei orin.

. descrierea pentru prima data a sarcinii extrauterine

. a inventat numeroase instrumente chirurgicale

. a realizat si a folosit pentru prima data forcepsul in scopul extragerii fdtului mort din uter

. a utilizat prima dati catgutulin sutura chirurgical5, procedeu existent gi azi in unele tiri

. a descris tehnici operatorii noi in opera!lile de tirorda, cancer de san si altele2. Avenzoar (lbn-Zahr) - (cca 1070-1162, Sevilla)

- a scris o enciclopedie l"Restabilireo sdndtdtii prin dietd si teroaie"l in care se ocupi atat de medicina,:at si de chirursie

26

7/16/2019 Img

28/74

-a descris corect diverse boli- otitd medie, abces mediastinal, preurezie, pericarditi, scabie 5i parazituJaspunzator de aparitia ei.3' Averrcies (lbn Rushd) - (7126-L798, cordoba) - savant encicropedic (firosofre, teorogie, rogicii,sihologie, muzicd, matematicj, astronomie, fizicd, geografie)- a elaborat o enciclopedie medica Id (,,Generatitdti,,) incunostin!ele medicale din epocd. 7 volume, in care a sistematizat toate[t] in perioodo lmperiului Abbasid (sec' vtll-Xlt) existau, in toote orasere importante, spitare cu servicii oferiteuturor' situate in zone olese cu griid si datotefoarte bine, ocesteo osigurou trotoment grotuit. soroonere eraueporote pentru bdrbosi si femei' lo fel 5i medicii- Acestio fdceou procticd in spitor inco din studentie, fiindemuneroti' apoi se speciolizou dupd ce promovau exomenere oficiore. specioristii, bdrbati 5i femei deopotrivo,olaborqu deseori pentru rezorvoreo probremeror medicore.[t] Au Jost cansemnote doud femei-medic foimoase, care ou octivat in sec. Xrr in Andatuzio, ingrijindu-r si peonducdtorul Abu-Yusuf Yqcub cll-Monsur. Ele erau descendente ore renumiturui medic Avenzoor.mat rrnportanti medici din aceastd perioadJ au fost:fbn ,Al Nafis (sec. Xlll) - in lucrare d ,,Comenrorii tn{specifica despre s6nge cd face un ocol prin plamani)2' Maimonide (Moses) - evreu din Cordoba, a comentat operere clasicilor (Hrpocrate, Galen, Razes,Avicena) 5i a elaborat' printre altele, o lucrare de eticd medicalS, cunoscuta sub denumirea deRuoaciunea lui Maimonide" - elemente/e noi fatd de "lurdm6ntui lui Hipocrate,, sunt urmdtoarele:obrigativitatea perfectionarii continue in profesia medicari- prin observatii proprii gi experimente, medicii trebuie si contribuie la dezvoltarea teoriei sipracticii nredicaie

acordarea asistenlei medicale fdrd nicio discriminare (de rasii, reiigie, sex, crasa sociaia)cultivarea relatiilor de frdtie si coiegialitate intre meiicil+l i^ ^^^ ,,,,L:r ttl 5eL' ^v ou Jost otestote si femei-chirurgi, despre core ciron din rucroreo ,,Chirurgia rmperiorit,,, scrisd dee roffe d i n So bu n c u ofi u

Bibliografie - V. Bologa _op. cit.- O. Drimba _op. cit._ vol. iV- ltttp://en. rviliiped ia org/w ik iils larn ic nted ici,, e

- Ceit.

2l

7/16/2019 Img

29/74

-i --::: i:: :=':c;o-[!] Cultura si civilizalio Evut" '.'=): --'--:-- ,- ' =-bizontine, orobe, cu Jondul lot.r ::'. :: ^ --- j : =- =- =instituliile cregtinismului. Europo .::: :-defineoscd din epoco medievola'.ir;-': :

- -5;^orii rnfluentelor celtice, germonice,:- s.rce), modelote ulterior de ideologio sii )niLote politico-culturald, incepe so se ii- ; 'ei ir periooda de declin o Imperiului Roman

de Apus,ftl inceputut Evului Mediu vest europec' .-:. -:'.:-.'-:: .'':t'-o profundo criza politica, sociold, economicd,culturald fi spiritualo. Dacs ise dd nun:e,'e c: cr'.J- '-. nuntoi din csuza invoziei/migroliei popoorelornomode, ci moi oles pentru cd s-o proous. u-e:ciJ.i cei' 'i!iv'c de volorile culturii si civilizoyiei ontice. De oltfel,oopoorele considerote borbore evesu o cui:'-'r; 5, : ( :'. . ::i t cDrocpe lo f el de vechi co 5i grecii si romanii.- Spre sf6rsitul sec. lll d.H. au luat fiinti prir'ele ndnqstiri crestine din lume - in Egipt, fiind urmate de celedin Bizant, Europa de Est;i de Vest. La vrenrea aceea, min5stirile erau previzute cu infirmerii, desLinatecJlugirilor ce slujeau acolo sau bolnavilor laici. S-au infiintat de asemenea scoli mdnostire5ti, care aLr luatamploare in sec. Vlll (in timpul domniei lui Carol cel Mare), primind si fete pentru a fi educate in spirit crestin..qici invitau sd-i ingrijeasci pe cei suferinzi, unele fiind angajate ulterior in spitale ca infirmiere. invatomontulnedicol monsstic se baza in principal pe teoria umoralS a lui Hipocrate si opera lui Galen. Cele mai multeminastiri si-au fdcut gridini de plante medicinale, inspi16ndu-se si din medicina popularS, dupi cum si aceastacuprinde elemente de medicinJ cultd (de exemplu teoria umorala).- Dupd fondarea mdndstirii Monte Cassino, Sf. Benedict a ridicat alSturi si spitalul cu acelagi nume (516-529?),care a fost atestat de-abia in 820 d.H, Prima scoali medicalS laici a luat nastere la Salerno (la sud de Neapole,1n apropierea mJnastirii Monte Cassino). Nu se cunoaste data exacti a infiintirii ei (pe la inceputul sec. l() :nici intemeietorii nu se cunosc, insi legenda spune cd arfi fost vorba despre 4 medici de nattonalititi diferite -grec, arab, roman, evreu.- Scoala Medicold din Salerno a fost cea mai renumita scoalS de medicind a Evului Mediu vest-european,atingand apogeul dezvoltirii in sec. Xl-Xlll, apoi a intrat in declin prelungit, filnd desfiintata in 1811 de catreNapoleon. Caracteristicile scolii erau urmitoarele:

- se autointitula "Clvitos Hipocratica'', deoarece avea orientare hipocratica din punct de vedere alconcepliei medicale- era o grupare medicalS compusd atit din clerici (preoti), c6t si laici (medici independenti.dedogmatismul bisericesc)- primea elevi fdrS discriminare de nationalitate, religie, sex

2B

7/16/2019 Img

30/74

-se f;ceau traduceri din operele medicilorgreco-romani, bizantini si arabi in neolatini, cel maivalorostraducdtor fiind Constqntin Af riconq!(sec. Xl, medic, cilugir benedictin)- invitimdntul medical se ocupa atiit de teorie, cdt 5i de practica, incluz6nd discipline medicale,chirurgicale si terapeutica (farmacologie)- s-a dezvoltat chirureia' mai ales in sec. Xll, unul dintre reprezentanlii de seami fjind RuaqieroFruqardo, care a scris un,'Trqtat de chirurqie,,in anul 71,70.* erau acceptate femei, ca discipori si.profesori (au primit denumireasalernitane"), ele studiind si practic6nd nu numai obstetrica-ginecolqgia, ci sichiru rglcale.'- Trotula (sau Trota) era profesoara la Salerno ;i a scris !rcIA&l_dc_ablet!@_gfnessl_sgie

(sec. Xt_Xtl).It] Prof' Monico Green (Ltniversitatea Duke, suA) a fdcut cercetdri in domeniul medicinel Evului Mediu sio concluzionot cd Trota se numeo femeio-medic din solerno, core a scris !ucrdri despre medicino femeilor,stronse intr-un compendiu intitulot "Irol!.-!g" (cel moi importont in Europa medievald in ceea ce privestecoiile femeilor)' Acesto o circulqt sub formd de monuscrise lotine (122), reolizate cle copisti loici squcolugdri' o fost tradus in germand, englezd, froncezd, olandezd 5.a. (aprox.23 de trqduceri) si o suferitot1teo tronsJormdri, incat in finot nu moi semdna cu orginolul.[t]Praf.Greenastudiot5ivio!osioperastoretei@(J'og8.117g),constderotdin

epoco ceo moi eruditd si influentd femeie ecleziosto. Eo a elaborot o serie de lucrdri, mo'oritoteo cusubiectereligioase,cuexcep|ioodoud]ucrdrimedicgle:,,W,,(sau,,Phvsico,')si"Llber composltse M " (sou,,Cousqe et Curae,,),,toloroqse stdt co teorie, cot sr co procticomedicold.

- conceptia terapeuticd a ;colii era in mod cert deigieno-dietetic gi pe remedii naturiste) 5i a fost ilustratd inSolerno" (in versuri). Redactat cu aproximatie in sec. X-Xl,toati Europa, ca versiuni popuiare, unele fiind sirnplificatela not se numea " Flooreo sonotdtii,').- Scoala medicald de ld Montpellier (sudul Frantei) a fost a doua ca importantj in Europacea din Salerno' Situati in preajma unor vechi focare de civiri;atie r:.rana, a beneficiat ciedublu apor-t stiintific: arab si iudeo-iberic pe de o parte, italo-sarernitar r: ce arta parte.- cei doi rnari chirurgi de ra Montpeilier au fost Henri de Mondviile :t5a_][2o) siG_uy_de_erguE! (13001368)' Amandoi insistau asupra necesitS|ii ca orice operator si aib: :r-::i,nte aprofundate de anatomie.

genericd de "feme jlealte ramuri medicale sr

" Despre

ongrne hipocraticd (se punea accentul pe regimultratatul (colectiv) numit,.,Reoimul de sdndtote de loa cunoscut peste 300 de editii, care au circulat in

pentru o memorare usoara (varianta care a cjrculat

m edievali, dupila inceput de un

o tn

7/16/2019 Img

31/74

[tJ Guy de Choulioc vorbet:.'- .':.,:- .:- -- "::" ciespre femeite core procticau chirurgia pe vremeo so.Conform evoludrii folosite c: = :-:::=::: j:- -- :: iccul V (uttimul) in octivitatea operotorie, pentru cd sebazau pe maximo: "Damr,u . :i. :-:, --- - :-'i:. Domnul va lua inapoi ceeo ce doreste, fie numeleDomnului loudot", nereusinci si .-:--:-:j_- :: -:-- :it pocientuluj.- Desi Scoala Medicald din Sal:::: ?-. -= =:-:: a:a decAt cea din Montpellier, aceasta din urmd s-atransformat in prima facultate de mecjicina ,i^ i220.- Alte facultdti de medicini s-au infrir:ai .a -'.:a:o;e - IZ24

- Sa:=:no - i230- Boic:na - 1250- Paris - !280

[t] Scolile medicale din Solerno si Montpellter ou s!u,it cu crnste orto vindecdrii, amqndoud deventncj rnodelepentru instituliile de invdtdmant medicol din intreoga Europd medievold. Dupa aparitia primelor universitqti(Bologno, Poris, Montpellier, Neopole, Combridge, Oxford 5.o.), Biserico a luat hotdrdreo so se infiintezeiacultdti de medicindin codrul ocestoro, deoorece se doreo ca door medicii laici sd proctice chirurgio.

- Deoarece chirurgia nu se maistudia impreun; cu medicina, s-au infiintat coletiile de chirurgie (de exempluColegiul5f. Cosma din Paris, fondat in 1268), unde discipolii primeau mai mult cunostinte teoretice (studiau inneolatini operele lui Galen, Pavel din Egina, AbuJcasis) decSt practice, la sfarsit obfinind titiul de "chirurs derobi lunsi". Mai existau "chirureii de robd sg.grt5" (sau "birbierii-chirurgi"), care invitau meseria (mic5chirurgie, ortopedie etc.) in familie si se asociau in bresle. A treia categorie de practicanti in domeniulchirurgical erau "barbierii" propriu-zisi, care se ocupau de extractii dentare, aplicare de pansamente, ventuze,venesectie (sangerare controlati pentru decongestionarea organismului) etc.. Acestia din urmi se pregJteauorin ucenicie.- OdaU cu dezvoltarea feudalismului, a avut loc deplasarea centrului de greutate al vietii economice,culturale, sociale, politice de la manastiri gi domenii feudale cdtre orage. Dar orasele medievale erau insalubre(se distruseseri apeductele, canalizirile, biile publice) si foarte aglomerate (nu exista planificare urbanistici).in aceste conditii, ele constituiau adevirate medii de culturi pentru microbi, ceea ce a determinat aparitiarnarilor epidemii din Evul Mediu (sec. XIV). Acestea au fost: ciuma ("moartea neagrS" - a seceral circa 24milioane de oameni in Europa), variola, febra tifoidS, holera, tifosul exantematic. lspp, sifilisul. Din cauzaignorantei si fanatismului religios, s-au semnalat isterii colective: coremania (oamenii se adunau si tremurau5

5e curata deentru a alunga duhurile rele) si flagelantismul (oamenii se strengeau si se biciuiau pentru apa cate).

fliE:t.ilil-rlJI:lrl'rtrl,il--l'11I

I.lIIIIIIIIiIIII

:

I

IIil:fIi

rl-:i:n

Jjj

30

7/16/2019 Img

32/74

- Misurile antieoidemice pe care le luau autoritdlile ora5elor nu reuteau in general sd stdvileascd extindereabolilor:

- carantina ("quaranta" = 40 in latinS) pentru vase (echipaj, cilatori gi mdrfuri) s-a instituit pentruprima datJ in1,377 in Ragusa, apoi 5i in alte porturi ale Mediteranei (Neapole, Marsilia, Genova S.a.) -- izolarea bolnavilor contaPiosi in leprozerii (pentru lepri) si lazarete pentru ciumati gi alti bolnavi cuboli de piele.- in ora9e, autoritdtile angajau medici (numiti "fizici") care aveau insircinJri sanitare antiepidemiceipurtau un costum special, izolau bolnavii, dezinfectau cu sulf lazaretele etc.)- se luau mdsuri pentru asigurarea oraselor cu apa potabili- uneori, dupa izolarea bolnavilor, se didea foc locuintei acestora sau pur si simplu locuitorii paraseauin masd oragele atinse de molima

[t] !ec. XIll a insemnat excludereo femeilor din invdtum1ntul medical, ocestea nemoiputancl sd se inscrre loj:cultotile de medicind nou-infiintote. Cu toote ocesteo, studiile coeducotionole erqu posibile lo universitotileitaltene in sec. Xlll-Xlv Si au existat femei erudite core ou ocupot uneori chiar 5i posturile de profesor (cleexemplu, dr. Dorotea Bocchi (1i60-1436) i-a succedot totdlui sou lo cotedra de filosofie si medicind de lqU n ivers itateo din Bolog no.

Bibliografie -V. Bologa -op. cit.- O. Drimba -oo. cit. - voi. V-Vl- A. Castiglioni - Histoire de la Medecine, ed. Payot, Paris, 1933- J.l. Walsh - "OId-Time Makers of Medecine - The Story of the Students&Teachers of Science

related to Medecine During the Middle Ages", Fordham University Press, New York, 1911 -h ttp :/igutem b er g.or g/ etextlT\2 | 6* M. Gfeen - "WOmen'S MediCal PraCtiCe and HealthCarp in l\/ediprral Ftrrnnp" - SignS, vOl. XlV,

lss.2 (winter 1989/pp 434-474lr- M. Green - "The Trotula: A Medieval Compendium of Women's Nledecine", Philadelphia,

Universityof Pennsylvania'sPress,700I(http.ll\1\,rr.upennedu,'pennpress/book/l3496.htrnl)- K. Walker - "La grande aventure de la medicin e" , ec Gerard Verviers, 1956- http ://trn h.fl oon et.n etlartic leiw itch es. h t m I

- http ://wrvw. gal lowg lass. org/j adw i ga/herbs/\\i o rn e i: l. i t : i, r - r l-http://wwu,.ozedweb.conrihistor-v/middle_ages_b,r',:-j:::- ,. rer.htm

3l

7/16/2019 Img

33/74

RE N ASTEREA

corocteristice s-ou definit pe.^:'- :' ^ : :-.::diferite -in olte fdri europene.

Fenomenul istoric-culturol renascentist nu este insdi, civilizotiei ;i culturii europene, ole cdrei trdsaturiur;de eLt irodist - la date, in proportii si in domenii

[t] in sfero noliunii de Renostere se ln::. - i .- :- t..- ;:nente;- Miscorea intelectuold o umor:isn; . -.'-..":c ,'c ,oiorile closice greco-romsne, cu deosebtreo cd oniui

este considerot demiurg, adica poote per;e.:.;c:.: it!oarea divind a lui 5i o !umii inconjurdtosre:. libertoteo creotoore o omului o,:cst;t:bi,;n!atc cie eruditul Pico della Mirondola in lucrorea "A_ql-Arydemnitoteo omului" (omul se oftd in centru,t Lt.n,;'.'ersL'rur), constderotd un adevdrqt "monifest renoscentist". cunoojtereo lumii inconjurdtaore s-o situot in prim-plan - s-ou fdcut numeroose descope:;r;stiintifice (in ostronomie, fizico, biologie S o )- unele editote, fiindco se inventose tiporul - si ou fost exploroteteritorii indeportote (s-o descoperit America)

- Reformo reliqioasd - initiotd de Mortin Luther (1483-1546) in Germonio, cereo reinstouroree invotdturilorbiblice in Iocul dogmelor religioose si reevoluoreo rolului Bisericii in societote. Miscareo protestonfa o cuprinsteritorii voste din Europo opuseand si a produs o adevorotd revolulie in cadrul Bisericii cotolice, ovdndimplicotii importontein toate domeniile vietii catidiene si impact sociol pe termen lung.

- lmpresiononto miscore ortisticd o condus ls crearea unor opere de ortd nemuritoare, in speciol inaomeniul picturii si ol sculpturii.

!:l in Renastere s-au pret'igurot elementele revoluliei ptiinlifice 5i o opdrut primo protoJeministd - Christine clePizon (c. 1364-c.1434), core o fost primo scriitoore prot'esionisto din Europa, in opero so eo criticondntisoginismul epocii.- Medicina Renasterii reprezinti, pe de o parte, continuarea celei din Evul Mediu, iar pe de alta par1e,progresele realizate au deschis calea spre etapa stilntifiga a artei medicale. in aceasl.S perioadj s-au tlezvoltarin mod special anatomia, patoloRia, terapeutica, chjrurgia si flziologia.- 7. Anatomio - disectiile pe cadavre urnane (permise doar prin edict papal, incepand cu 1302) se reaiizau in

ccnditii restrictive -la facultitile de medicinS, in scop didactic 1/an sau in cazurile medico-legale.La nasterea anatomiei moderne au contribuit;'a. Andrtias Vesal (1514-1564) - fiul unuifarmacist din Bruxelles, a urmat studii medicale la Leyda, Paris. Padova, unde a fost nun ii p-ofesbr de anatomie la doar 23 d: a:,''i- -'Ta numeroaselor disectii (sure1

'ealizate, a reusit sJ creeze o anatomie realj, dar si-a atras nranla lrit-i:ri;: :are l-a condamnat la ardere pe

gR.l!

n

7/16/2019 Img

34/74

ru8; datorit; intervenfiei regeJui spaniei, pedeapsa i-a fost comutat;, astfel incdt a fost trimis in pelerinaj lalerusalim - la intoarcere a murit pe insula Zanre.- Lucrdrile de anatonrjg rezurtate in urma a 5 anide studiu pe cadavre:' -@la Venetia. fiind ilustrat de pictorul Stefan Catcar' )-uformat din 7 vqrume, tratatur conline 660 de pagini si 300 de gravuri si desenetipografica si artistici); cele 7 volume sunt - l. Oase 9i cartilage

- a aparut in 1538aparut il"__15.-43 la B.aset _(o adevJrati capodopera

Il. Ligamente si muschi_ lll. Vasele- tV. Nervii- V. Organele digestieigi urogenitale- VI. Cordul si organele respiratorii_ Vll. Creierul ;i organele de slmr- Contributiile luiA. Vesal la crearea anatomier moderne:' a perfectionat tehnica 5i instrumentaru/ de disectie

'diseca 2-3 cadavre concomitent pentru a stabili structurile constante si variantele anatomice'utiliza o metodoiogie precisa de predare a anatomiei -folosea - un schelet preparat de elptanse/e anatomice (oamenii infati;ati in pozitii active)'corela intodeauna structurile anatomice cu functiile indeplinite de acestea in organrsm (anatomie

f unctionald )'a disecat animale (porc, maimutS, caine) pentru a compara anatomia ror cu cea a omurui (anatorniecornparata) si a reusit astfel sa inlature peste 200 din greselile ficute de Galen'a denumit fiecare formatiune anatornici gdsitd si a corelat-o cu toate denumirile anterioare(grecesti' arabe' ebraice etc'), rezultand un dictionar de terrneni anatomici, pe care l-a atasat ra sfdrsitulvolumului sapte din tratatul sju de anatomie.

cdt maj ficel ::'c_' :,.nenesc,lor (premergit:a.: t;:relor de asa ca au recurs la disectiiarta) erau at6t de detaiiate

' b' Alti anatomisti ai Renasterii - au facut descoperiri cieiiriti,,,e pentru diverse pirti ale organeror, careacum le poartd numele (eponime) _Sylvius, Arantius, Botal, Fallcc t r::. c. Artistii Renasterii au dorit sa infiligeze(realizate de. anatomipti) pe cadavre, iar deseneleincit au imbogjfit cunoStinlele de anatomie.

33

7/16/2019 Img

35/74

- Leonardo da Vinc. --:-.-: -= . .. -: :: :..icr la diseclii pe anatomistul Marc Antonio Della Torre,care i-a oferit spre cercelar= -:'-, -:: : - :- ::-:,r: umane, cu verste cuprise intre ceteva sdptdmani si 90de ani (pentru a compara si:L':- - :.-.-.- * :: -'--:l': cie vJrstd).

. a folosit noi tehni. :: ::-::,:'= = =--^' :=- injecta vasele 5i nervii cu subsl"-ii := .---.-.:: :: r: . cclcrate) pentru a stabili traiectele lor reale in corp- injecta ceari topitd in organe,= :2. 1::- =:'-.--: ::: n: fc'n a si dimensiunile lor normale- sectiona organele interne (parenc:irra::3.= r. >:r':. pe orverse direc;ii, in scopul de a le observa structuraintlmi.

. a descris corect 5i a desenat - 0:Jl-r. 3 !r-:3pt; si cavitatea pleuralS- i'al'.,eie cardiace- peritoneul si organele intraperitoneale- uterul, membranele fetale, embrionul- ventriculii cerebrali

. a fdcut cercetdri de fiziologie si a explicat:- rolul cristalinului in refractia razelor luminoase pe retini- zgomotele cardiace provln din inchiderea valvelor- miscirile pliminilor sunt pasive, dato16ndu-se mi5cirii muSchilor intercostali- muschii sunt alc;tuiti din fibre in care se termini nervii, care transmit excitatia nervoas; la

muschi , a realizat circa de 1500 desene, fir1nse in 120 , necunoscute de contemporanl srdescoperite de-abia in sec. XVlll de un chirurg englez.

- Albrecht Drirer 11-471-1528) - a realizat un tratat de anatomie ("Studii onatomice"), in care a inseratnoi observalii anatomice, gravurile reproduse fiind deosebit de detaliate; a fost primul tratat de anatomieplasticJ destinat Pictorilor.

- Alti picrori care s-au ocupat de studii anatomice au fost &afacl si M.tlbe-laneclg-2. patolooia - in cadrul acestei specialiteti s-au fdcut eforturi susiinute pentru cunoaSterea (din punct de

vedere clinic 5i epidemiologic) pi combaterea bolilor infectioase, dat fiind ci au provocat mari epidemii- Contributia cea mai importantd in ceea ce privegte bolile infecto-contagioase a avut-o:. Girolamo Fracastoro (1478-1553) - medic practician, cercetJtor (a studiat epidemiile de la inceputul

sec. XVI), avea o cultura vastS -era poet, critic literar, muzician, geograf , matematician, astronom- Lucririle medicale fundamentale au fost:

."siphitoe sivoe mor " ("sifilisul sou boolo qoiico" - arar-uta 1n 1530 la Venetia ;34

7/16/2019 Img

36/74

de el "seminqria morborum" (seminte de boali), care intri in organism pe diverse ciipligi) 9i se fixeazd pe organe; astfel a fost contrazisd (dupd aproape 2000 de a'i)Hipocrate, dar a trebuit sJ mai treacE peste 300 de ani p6na cind pasteur si Koch

- poveste mitologicj sub forma unui poem in versuri- realizeazJ o descriereevolutia 9i tratamentul (cu vapori de mercur gi lemn de gaiac). "De contaqionqe et contaqiosis morbis,, (,,Lespre- avanseazd cd bolile in

neo la tineadicJ debutul, simptomele. diasnosticul.

nt determina fiinte invizibile numite(respiratorie, digestivateoria nriasm"tor. u tri(in 1878) au reusit s5

forrne de ciumificut diagnosticul

demonstreze etiologia microbianJ a bolilor infectioase- a definit contasiul (infectia) ca fiind oricemodul de transmiterg (valabil si azi) poate fi direct (prindistanti (prin aer, praf)

- a ficutCa|a5trofale(cutremur,inunclatii,r5zboi)si@(datorit5nerespectjriiigienei,aglomerafiei etc.)

- a preconizat pentru prima dati masuri specifice antiepidemice (profilaxia bolilor infecto-contagioase)-a - doui

afectiune care trece de la o persoanJ la alta, rarcontact), indirect (prin obiectele bolnavului) si la

(pulmonarS, bubonicd); ftizia pulmonari (tuberculoza); tifosul exantematic si febra tifoidii (adiferential); variora (pe care a derimitat-o strict de arte bori epidemice)-3' Teropeutica - s-a imbogJtit cu remedii vegetale, aduse din regruniie nou-descoperite:

- 4neri,ce (cocaina, cora) - coaja arborerui de cincona (chinina penrru malarie)- temnul de saiac (pentru sifilis)- ipeca!,rlAna (pentru dizenterie)-plante alimentare _ cartof, porumb, tomate etc.- QlgILt - camfor, cuisoare, scorligoarj s.a.

- Au fost introduse prima dat6 medicamentele chimice de citre' Paracelsus (Philippus Theophrastus Bombast von llohenhreim) (1493- r54r) - etvetian de originegermana' a obtinut titlul de doctor in medicind la Ferrara, apoi a caliic::i in Europa occidentala si centrali {aajuns gi in Transilvania) pentru a-si imbogdti experienta clinic-; . i:si: L.r a. (i527) profesor la Universitateadin Basel; a practicat si chirurgia de r5zboi iin ltalia, Tarile de -r:. l. ----.,.a);a luptat impotriva traditiilormed icale invechite, preconizi nd cercetarea si experrmentarea35

7/16/2019 Img

37/74

-a pusboqla cachimicd- confo(tinctu ri,orga n ism

atic) care defineste sdndtoteo siin organism (adica structura

- a folosit preparateic (elementele principale alete a restabili echiiibrul chimic.

- a fost atunci cand nu se respecti dozaoptima gi modul de administrara- avea o experient5 clinici vastd (era adeptu meiicinei spoqirice = contopirea aichimiei cu astrologiasi a observaliei atente la patul bolna,.'u uil, dob;nditi in numeroasele calStorii, astfel incit a rel;rr sacontureze tabloul clinic o noua boli profesionole (mineri, pictori), printre care astmul minerilor'(pneumoconioza), intoxicalia cu arsen, plumb (saturnism), mercur (hidrargirismul)

- a studiat din punct de vedere chimir anplp miner:le

7/16/2019 Img

38/74

;j::J:#;#* (ramurd a medicinei regale) penrru cd a expricat cum se extrage sronrur- memorialisticii medicale (a scris o carte despre viata rui de chirurg mi[itar)- a scris prima lucrare europeanJ de medicini teeari (tratat despre imbarsimare) in 1575-5'Fiziolooiq - s-a dezvoltat datoritd incercdrii de a generariza metoda experimentard pentru aerceta toate fenomenele naturii' implicit funcgiile organismulu i. [intre cei core ou prornovot metodoxperimentald s-ou numdrot Gotileo Golilei, filosofur meteriorist engrez Froncis gacon si savantur siilosoful froncez Rene Descartes (conceprie marcriarist-mecanicistd, din cere o rezurtat teorioeflexelor). 'Medicul Jeon Fernel a folosit pnmo dotd termenulmedicind", opdrut in 15441. vt tttru uulo rermenul de fizioloqle in "Trototul despre

- Cercetdrile s-au axat O"@- Mieuel servet (1509-1553) a urmat studii de filosofie, teorogie, medicini (nu le-a finalizat) raaris si in rucrSrire sale (teologice) a incercat si combatd dogma crestinS (1531 _ "Eroriretrinitatii,,)sis5reformezere|igiacatolicd.inlucrarea@1aparutjla

Viena in 1553) a reu;it sa descrie rnica circulatie (p.769-L7])cu scopul de a demonstra de faptdeea ponteismului (Dumnezeu se afld peste tot, iar in corpur omenesc se percepe sub forrnanui fluid' sdngele' care circulS in intregul organism). Decrarat eretic at6t de catoiici cat si derotestanti' a fost ars pe rug (Geneva - 1553) impreunS cu cSrtile sale, astfer incdt teoria ruicorectd) despre circulafia sangelui nu a fost cunoscutd de contemporani.- Andrrias Vesal a indrdznit sd-l contrazicd pe Galen in editia a ll-a a trataturui ,,Desprestructuro corpului umon' (apdruti la Baser in 1555), afirm6nd ci nu exista nici un orificiu i'eptul interventricular {Gaien explica mi5carea de flux-reflux a s6ngelui prin orificiurinterventricular, considerand cd inima are rol de pompd), deci sangere urmeazd o artj cale decatcea indicatd de Galen.- Realdo colombo (discipol si succesor al lui vefal ra catedra de anatomie de la padova) adescris mica circuratjg (ca pe o ipotezS)intr-un ,,Trotot de onqtomie,,, editat in 155g- Andrtias cesalpino (un ait profesor de anatomie de ia padova, erevur rui corombo) a descrismica si marea circulatie in 1569, dar le prezinti ca fiind posibiritlti ipotetice, intre arte expricatiiposibile, fara a incerca vreo demonstraf ie.

- Fabricio d'Aquapendente (care l-a avut student pe wilriam Harvey la padova) a descoperitvafvulele venoase (1'574)' dar a explicat circuratia sangelui prin prisma teoriei rui Galen

37

7/16/2019 Img

39/74

lDiscipolul s-c :e:::rlomnncf reze

7/16/2019 Img

40/74

1' Fizioloeia - descoperirea modului de circulatie a s6nselui:Lqprjle4e51!$jtgi a acestuia ii apartin rui'william Harvev (1-578-1"657) - a urrnat studii medicale in Anglia si rtaria (padova), iar in 1615 a devenitprofesorde anatomie si chirurgie la Colegiul Regal al Chirurgilordin Londra (activa gi ia spitalul sf. Barto/omeu)- aici le preda studenfilor ?nci din 1619 teoria lui cu privire la circulafia s6ngelui. ca student (padova) al luid'Aquapendente {intre 1600-1602) a aflat teoria acestuia si, fiind nemultumit, a intreprins numeroaseexperiente (disectii' vivisecfii pe animale, ligaturi vasculare) si a reugit si explice circulatia sangelui, folosindmetode stiintifice - metoda modeldrii - a cercetat curgerea lichidelor prin vase elastice (prima data cdnd s-astudiat in vitro un fenomen vital)- metoda contitotivd - a realizat numeroase mdsurJtori, calculind, printre altele, debitulsangujn (circulator)

metoda qplicorii leqilor mecanicii (descoperite de G, Galilei) in stuoiul fenomenelorbiologice (implicit a fiziologiei umane)metoda deductivd (aristotelicd) a fost inlocuitd cu metodo inductivq (a lui F. Bacon), careiudeca fenomenele de la particular la general si de la fapte la teorie_Rezultatu|cercet5ri|orsa|el-apubJicatin|ucrarea

lq animole" (72 de pagini), apirutiS in 1628 la Frankfurt am Mein. in cartea sa, considera inima o pomoirnu-sculari' descria corect mica gi marea orcula!ie, interpreta corespunzitor rolul vaJvulelor venoase, darafirma ci legitura intre artere si vene se rearizeaza prin anastomoze fine (pori).-Prin aplicarea legiJor mecanicii si hidrodinamicii in studiul fenomenelor vitale, a pus bazele iatromecanigii(forma modernizatj a solidismului din Antlchitate)_S-aocupatsjdeembrio|ogie,punandcapatdoctrineipreformiste5iafirm3ndCe,,W,'(,,exovaomnio,,)in|ucrarea(1651)'Afundamentata5tfeldoctrina

episenetici.. La descoperirea circulatiei limfatice au contribuit

-Gaspar,Azelius - a descris vasere rimfatice are peritoneu ruiin i,622-Jean Pecquet - a descris marele vas limfatic (cisterna) care-l poartd numele 9i a explicat intreagacirculatie limfatica in 1,647

'circufatia capilari a fost descoperitd de Marcello Malpiehi in 1651, cand a descris capilorele si qlobulelerosiisiolbecarecirculdprinacestea;Ma|pighiapusbazele@(histotoqiadescriptiv5sicomparatj)prinstudii|eefectuatecuajutorulmicroscopululpentrUaexplica@

39

7/16/2019 Img

41/74

animalelor (concluzia lui a ':s: :" ::::= . .".. - s: nasc din s5min!5 5i toate animalele dinstructurapielii,a rinichiulur, a ir :':- - I -': -= c ':oliorpulmonare[Microscopul o fost creot initia, r= ::. - .', .;'sen in 1590, opoi Gotitei o reolizot un instrument de maritimaginite privite printr-o lentila i13,:.. :J' -. -:'= ; .aeriectionot ocest instrument optic (mdreo de 200 de ori)o fost slefuitorul de lentile Anton i/c,1 i?.-"....cei, o!ondez, core o fost ajutat de profesorul de Groof sd-5iamologheze invenlia pe lo jumototeQ sec "'. ' ,2, Anatomia - clinicienii care s-au ocuoat c!orin descrierea glandelor cu secretie externa si

- Warton a bescris glanda submaxilara- Stenon - parotida si canalul excretor- Wirsung - canalul excretor al pancreasului- Glisson a descris capsula fibroasi a ficatului

. - willis a descris circulatia cerebrald (din punct de vedere anatomic)3, Clinica medicalS - in general, 5colile medicale aveau orientare hipocraticS, marii clinicieni ai epocii, Th'j,rdenham si H. Boerhave, urrnirind aceeagi linie in activitatea curentS.Doctorii credeau inci in teoriaumorali, conform careia existau patru tipuri de bolnavi, ca temperament 9i constitulie. Metodele terapeutice,tiicate in spitale ivenesec!ii, purgative, vomitive, cataplasme, tincturi etc.) nu difereau prea mult de cele din'iredicina popularS, insa lipseau cu desavArsire supersti!ia 5i magia'

. Theodor Svdenham (1624-1689) - supranumil" noul Hipocrote" pentru cJ era un clinician de exceptte'. jus aportulatat la cunoagterea;i tratarea bolilor, cat 9i in probleme de epidemiologre.

- A descris si a individualizat numeroase boli (unele necunoscule pina la el - coreeo, scorlatino)',isistSnd asupra tabloulul clinic al fiecSreia - s-als, boli convulsivante (epilepsia, ostrTul' tuseo convulsivd), boii:slhice (isteria, mania, sindramul apotic - "spleen")

- increzdtor in terapeutica hipocratici, afirma ci remediul, ca si cauza bolilor' se afla in natura -

a descris

i:comanda exercitiile f izice in trqtomentu! tuberculozeiefectele acestuia - folo.sea tinctura de opiu (Paracelsuscare-i purta numele: " Loudonum liquidum Svdenhonti"

- in domeniul epidemioloeiei 5i-a adus aportul prinfzbrele eruptive ole copildriei (printre care si rujeola) ;i

sl:rdii anatomice au contribuit la dezvoltarea acestei discipline,a altcr structuri:

si canalul excretor

st a extins folasireo oprului in clinicd' preciz6nd clarutilizase tinctura de opiu ca analgezic) intr-o solutie

descrierea exactd a unor boli infecto-contagioase -prin indicatia de a dispersa populatia pe camp la

a oa ritia ctumel.. Herman Boerhave (1668-1738)

f losof, chimist, botanist). Actrva La- cel mai mare clinician si profesor din Europa5coala MedicalS din Levda (Lei;er'. lj'il: de

in acea perioada (era siJos) unde se dezvoltase

40

7/16/2019 Img

42/74

iatrochimia,insdelincercasirea|izezeo(iatrochimiesiiatromecanicii), fard a se rdsa totu'i infruentat de specuraliire teoretice.- Folosea achizitiile practice ale iatrochimiei (analiza chimicd a sputei, a urinei) 5i iatromecaniciitermometrul,m5surareapulsuluis.a.),darinsistaasupra@

- A contribuit la imbopitirpr rr,^^^r,_, ,ntelor n descrierea edemelor a ulcerotiilor tuberculoose