redintelEFREI,ICELI{OU

www.lumeacre intei .com

a:,

',f,

De 25 de ani de c6nd fac presa religioasa numi-am permis sd scriu vreodati aceste initiale caresi desemneze Biserica mea ca realitate'teandri-cd, divino-umand:,,BOR'i Aqa cum, din respect, nuam apelat la prescurtdri le jenante de tip,,SfJ'sau,,Prli Acum insd treaba e pe cale sd se schimbe, siabrevierea,,BOR" mi se pare convenabili, ba chiiracop_eritoare. De ce? Pentru ca deja incepem sine aflim in fata unei institulii din ce in'ce maiorizontalizati, agadar,,abreviabila': O institulie incare accentul e pus cu apisare pe vizibil, pe con-cret, pe resurse. O institulie - asemindtoare celorapusene - in care eficienla capdti valoare de lege,in care business plan-ul rivalizeazd cu predania, incare fask-urile se inmullesc, break-even point-ul eluat adesea in calcul incd din start-up,iicare ca-pitalul devine s6ngele (netranssubsian{ializat) aloricirei investilii, iar gross margin-ul este criteriude evaluare a capacitdlilor preolegti.

Poate v-a!i mirat, desigur, de folosirea acestortermeni provenili din limbajul mediuluide afaceri,dar vd asigur cd ei vor f i auzil i, c6t de curdnd, peculo-arele palatelor episcopale, in permanenle, laconferintele de profil... lar institutia aceasta carese labarfeaza peste Biserica mea poate ci, la unmoment dat, va incomoda Duhul - Care stim cde sfios ,ca un corn de melc'i Este exact ceea ce au,,paiit" catolicii, care s-au vdzut cu Catedrala SanPietro terminata, insi cu Biserica spartd in mii decioburi prin Reforma lui Luther. Oare chiara me-ritat asta?! Chiar meriti sa ai o institufie perfectfunctionald 5i agezatd pe disciplina, pioceduri &profit, clar la care nu maivine nimeni...?

Bun, ldsdnd palanii le altora deoparte, vreausa va impdrtd;esc, in cele ce urmeazd, c6teva g6n-duridespre un fapt care m-a intristat profund ihiaracum, in lumina bucuriei pascale: excomunicareaa trei cre;tini din s6nul Bisericii Ortodoxe. Faptas-a petrecut la Foc;ani, pe teritoriul eparhiei undepastore;te Arhiepiscopul Ciprian Spiridon. Mar-turisesc cd la aflarea ve5tii ci acesta va prelua to-iagul de la riposatul t$ifanie (care stim ci nu seridicase in totalitate la demnitatea'misiunii sale

wwwwarhipdstoregti) am exultatlil cunoscusem, in dife-rite ocazii, pe Preasfinlitul Ciprian inci de pe vre-mea c6nd era vicar patriarhal giin care se distingeaprin comportament, eleganli a exprimirii, orizontculturalvast, cunoatterea la perfeclie a limbii gre-ce9ti, dinamism si tinerele, necoruptibilitate, lip-sd de inchipuire de sine. Ce mai, pentru mine era(9i inca este) un ierarh de top, o speranld - confir-mati - a primenirii Sfintului Sinod! Am participatapoi la intronizarea sa de la Buziu (martie 20.|3),am vizut fericirea nedisimulata pe felele preoti-lor;i ale oamenilor, apoiam inregistratcu bucurieprimele acliuni de improspdtare vizual6, duhov-niceasci gi comportamentali din eparhie. Lucru-rile stiteau bine, buzoienii ;i vrdncenii primiserSin sfirgit ceea ce meritau: un om al locului, cu vi-ziune, cu demnitate arhiereasca, cu bagaj intelec-tual gi moral,,la purtdtor'i $i acum se pune intre-barea: cum de un asemenea om, plin de harismepersonale, a ajuns si recurgi la un gest canonicfiri precedent in istoria Bisericii mele? O Biseri-ci a;a cum o;tim: mimoasS, iertitoare, ingadui-toare - nu asa cum este sora ei apuseanS, agresi-vd/invazivit cu credincio;ii sii secole de-a r6ndul9i ajunsd acum pe punctul de a fi,,uitati"de aces-tia. Oamenii nu mai vor si fie certa.ti, ameninpfi,fiscalizali 9i culpabilizati in exces. Asta o fac, foai-te bine chiar, toate instituliile statului laic. Bisericanoastrd nu trebuie si se alinieze comportamentalacestor institulii gi sa devinS acea BOR care,,face9i drege" pe seama credincio;ilor. $i atunci intre-barea revine: cum s-a ajuns aici?

Din c6te am discutat cu oamenii - martori di-recli sau indirecli -, a fost o nefericiti escalada-re a orgoliilor;i intereselor materiale (meschine,in raport cu situalia creat6: un prapidit de maga-zin de carli gi obiecte biserice5ti!), care au culmi-nat cu un mod agresiv de contestare a deciziilorvenite de la centrul eparhial. Oamenii au qre5it inprotestul lor prelungit, asta e clar. Mireniigdiagi-ogi nu fac bine 9i nu fac cinste Bisericii risirite-ne, cdci unde e scandal nu e duhovnicie. Pe dealti parte, ce facem cu,,Duhul Adevdrului Carele

.

BOR 2015: A

LUMEA CREDIN-{EI.; iunie 2o15 3

Dretutindenea este"gi Care posibil c; grAiegte' a9aium pout", inclusiv frin aceste guri inzes-trate cunrultidecibeli?Trebuie sd fim atenli, cici Domnulsiin cele dispretuite 5e poate areta sau locul"' url-t"tlt n f"!t, .ducalia gi buna agezare in Biseri-ci trebuiau si primeze la acegti oamenl, Insa nus-a int6mplat asa' Pe de cealalti parte, de la cen-trul eparhial cred ci dialogul trebuie continuat' tnoonal pi"l i . i tor de comJnicare;i a orgoliului rd-hit. Oe iaot, ce e acela orgoliu? Ce orgoliu are untati fati ile copiii lui care gre;esc? Ce poate aou-ce bun orqoliul? Sau repezeala? - a se cit l grabaJ" uiptici cunoane poirivite ca impact emolio-nit ii dociat acum veacuri sau milenii, dar care as-i*ib-"ii".liifi trebuit adecvate la realin apli-carealor intocmai.-- Curios este faptul ca daci ar fi, cu multd. jma-qlnatie, sA A;schidem o listi a,,excomunicab-ililor'lEf."i, .i"ittu ar fi lungi ;i ar ardta altfel' Bundoari'r i i5na"t.la ateii deilarali (care 5i-au rupt.sin-quriieqiturile cu mantuirea prin Bisericil' la toe-6loqiiZare L-au evacuat cu violenli p.9 DYTIe-zeu-din viata oamenilor, la satanigtii din.clmltlresau cluburi'de noapte, la pedofilii de pe internet'la conspiratorii din umbr5, la marii corup!

-11 1; ]3-sa politici, la cei care promoveaze public leq"tufl-le contra firii, la traficanlii de fiinle umane rara apa-rare, la criminalii in serie, la to4ionarii din lagarelecomuniste etc. Sau poate cd nu, acestea sunt doaroicate,,rezonabile'1 ceiin cauzd mai au o tansa oeinO-t"oi'u i".- tnia razvratili i de I a Sfd ntu I And rei di nioituni ie pate cd i-au inirecut pe toli! Ace$ia suntexmatricuiati din comunitatea liturgica ti harlc4acum si in eternitate. Este oare acesta o masura;;;ld d; ;i"drepta lucru rile? (Parantezd: studi-ind rapid istoria Bisericii Catolice, nu constall oe-.ii.i5.iur Zrno al acestuitip de decizie biseri-ceascS; nimeni nu s-a indreptat cu adevarat' nlmlcnu a func-tionat mai bine, nimeni nu s-a.maturl-zat duhovhicegte - agadar, un hasco cvasl-total')

Eu fac acum un apel, din partea.celor cate--va zeci de mii de cititori ai revistei, la bunavolnTaii.utrn p;tint"sc din partea 1PS Ciprian' pe careft ruoam si revina asupra deciziei extreme 9l sa;lei;; dupe oaia cea pierduta, chiar dac-i aceastaooui"

"lii nu vrea sahe gisiti ;i salvatS! Ce gest

iT rai nobil, mai creltinesc, mai hristic - lata' am To-losit cuv6ntul! - poate fi acesta? Primill-i lnapol'

4 iunie 2015 I LUlvlEA CREDINTEI

o6rinte arhiepiscop, sunt ai inaltpreasfinliei voas-ir" ' i iuti tt"n"ie da ramanat Puneli-i la pro-be 9iJu.'a uot qre5i, reprimi!i-i, iara 9i iari! Ca pdstor'sunteti condamnat la iertare, ori de cate orl vai n"uoi.. lar asta nu vi v^a slibi autoritatea' ci ouu intatl, cdci autoritatea inaltpreasfinliei voastreeste altfel decit mersul orizontalal lumll ' e In ras-olt .u

"u. Acesta este paradoxul - pe care il $i!i

orea bine - al lui,,c6nd sunt slab, atuncl sunt tareitt Cor.lZ,10) El, numai El singurne-ainvdtatasta:bomnul, M6ntuitorul, Pedagogul 9i Arhiereul nos-tru. Si u avut oameni in carne, oase ;i ego' exactca si'inaltpreasfintia voastre, care L-au urmat In-tocmai. Nu spune'Pavel cd,,s-a f;cut tuturor toa-ti'; (t Cor. 9, 22)? Aradar, vd ru gd m s5.1i ne-1i sea made ruqimintea noastrd ti se revizuitihotararea pecare iuntem siguri ci o regretali de.1a, ca un ounoistor ce sunteti."'" r',ru pJ * intheifara sa md gandesc la qcei n9-fericit Pirinte Giorgicd Vatrd, cel care a pllmjt oeia Oomnut, prin m6-na ierarhului, datoria si pdsto-reasci turma care acum tn parte e risipite ti pra-da deznadeidii (caci dupa excomunicare ce poa-t" ;;.i ;;fi aze bu n?li sa u la d ispollia sectelor'care se qribesc probabil sd-i inhale' Le e ln.lnlmalui ca tala a patru copii (de la c6liva anigorl tl panala v6rsta studentiei) pe care trebuie sa-l nraneascarl iu i i i i*-l indrume in viald, dar ;i ca demnita-te conjugali in fala soliei (atrasd 9i ea ca parte Inconfliit, iamasd aium fari venituri)? Cum se sim-i" un.ipitun care a pierdut corabia ;i 9i.t1{Y].oimeni draqi s-au inecat sub proprii le prlvlrl i val oesufletul lu"i, nici nu pot si md 96ndesc"'

Mi pot qandiinsd la faptul cd acest caztoc9a--nean - nemaiintilnit in vremuri de pace ecleztata- ooate n apa la moari a acelor romini care cau-ulia iiuplto" chestia asta cu Biserica' cu"popi'iiiti'iout" oUi."iurile lor complicate, lungi 9i-' costi-sitoare. ,,Stie Dumnezeu ce e in inima mea' tmt Stteiuptuf

",'SjanAurile, la ce sa mai,trec 5i p: !i::jfi

mi mai iert cu vreun popi 9i dla mi excomuntca'deia e riscant..li aga pot gandi, la o-adlca' cel carevoi sa scape de mersul la biserici' Cu alte cuvlnre'outut i"u"ni pe nesimlite nitte protestanli orto-bocsi, fdri Luther - ce-i drept -, ins6.cu argumen-te,,ritionale"forte 5i cu frica eshatolo-glca strecu-i.taln tan.5i si exilam6m cu ndduf: Doamne' cevremuri am-ajuns sa trdim!

www,lumeacredintei.eom

Centrul de tratamente gi remedii naturiste; ,

" ' i : ! i

s; ? - 'i ;r :,,':

Un plus de verde, mai multi sinitate!

rll::::

ffiwdwsffiffiffi fi ffi ffiffitrtrffi ffmffffi $m pw#mmffim mmmsmxffitrmgmffi $FitoFIur Med Programirila tel.Bulevardul Pache Ptotopopescu 02125283 00(la doipa;ide Piaga lancului), 0766 833 000Intrarea Plt. luicu Vasile nr.2 0729 833 000

-B,qF T#,fl %F.nfl" ft .t m p H Fs :$ -

fl ,r-",!

,,Mife5me de Rai" (uo;4-DvDrin pfemiefiSpectacollivepoezie $ muzici bizantini'lu Manuela Golescugi Dimitrie VoicescuIn memoriam: Sf. Pr. Arsenie Boca

R',?lTxli;f :iilS:iif ool5',',,'"MU-5rMunteATH'SCu binecuvdntarea les Lnunfulu,Mitropolitul Ardealului

POPASURI DUHOVNICEtTI

wwwlumea

Privind dinspre TismanaspreGoclovinaAjungAnd la Tismana,

dupd ce te incarci cu harulpe care lawa Cuviosului Ni-codim fi-l ddruieqte cu mdri-nimie, primul gdnd pe care ilfrSieqti este acela de mai faceun pas, de a mai urca o treap-tI in lumea viefuirii monaha-le oltene. Ce poate fi mai inll-!5tor decdt o Sfrntd Liturghieintr-o astfel de aqezare mona-hal6 cu iz de sfinfenie gi de ne-incetati rugdciune? Am toecutin ticere pe aleile strdjuite deflori qi, dupi ce am mai popo-sit ceva vreme l6ngd morm6n-tul sfrntului, nu qtiam exactunde voi merge in continuare.Am inchis cu greu uqa masi-vd de la intrarea sfintului ldcasqi. cu o incdrcdturd sufleteas-ci de nedesciis, m-am opritpre! de cdteva clipe in foigo-rul din fa{a mAndstirii. O marede verdeaJi, a;a se vede pidu-rea care inveqmdnteazd mun-fli din preajmd, iar dacS te uiflmai atentvei avea surpriza dea zdi, undev a in inima munte-lui, ceva aproape nedefinit, cao cbsup... Este de fapt Schi-tul Cioclovina. Nu mi-a trebu-it decdt o clipd sd iau hotir6reade a incerca sd urc p6nd acolo.Am pomit la drum, aldturi deun grup de tineri din Episco-pia Ortodoxd RomAnI a Eu-ropei de Nord, care se aflau?n tabdra creqtini ,,Sfrntul Ni-codim". Cu o seard inainteaflasem poveqtile de via{i alemultora dinhe ei. motiv pen-tru care trdiam o ciudatd ne-dumerire: cum oare aceqti oa-meni auvenit din Danemarca,din Norvegia sau din Suedia,mulli dintre ei cu copii foarte

LUMEA CREDINTEI / iunie 20ls swww.lumeacredintei.com

POPASURI DUHOVNICESII

mici, cum de au atdta dorin-{5 sd urce Pe drumul acesta nutocmai uSor Pentru a vedea ovatrA monahal6 din vremuristrdvechi? Iar noi, care avemoosibilitatea sd facem acest lu-'cru

oricand, ne mullumim sdorivim de Pe Platforma Ma-ndstirii Tisman-a' aPoi sd ne in-toarcem la casele noastre, cumulfumirea unei incantitoareprivbliqti qi nimic mai mult...

Deundevinenumelelocului?Duod ce am traversat Pa-

sul Cema, am mai mers cevarireme cu maqina Pe un drumforestier, iar la un moment datam schimbat drumul cu o Po-tecu!6 care se contura destulde clar sub umbra inaltd a Pd-durii. Dincolo de PrdPastie, unrdu zgomotos imProsPdteazdaerul ozonat care a1unge Pana

wwwlumeacredintei.com10 iunie2ols /L iJMLA CRLDINI Fi

la noi. Totul emana luminl siculoare. iar dupd o adeviratdsuccesiune de istfel de tablo-uri vii ai in fald un luminiq dincare se zdreqte turla unei bi-serici. Numele acesfui loc seleagd de prezenla unor cdlu-gdri sdrbi in aceasti zond mo-nahald, c6lug6ri care sustineaucd numele Cioclovina vine dela doud cuvinte sArbegti: cioc,care in traducere inseamnd,/nulf', qi lovina, care inseam-nd ,,vdnat". Mai existd insd ovanantl conform cbreia, ina-inte vreme, tof oamenii locu-lui se fereau sd ajungd in aces-te pdduri umbroase qi dese giasta pentru ci in desiqurile lorar fi fost obloji{i bolnavii deciumb de cdtre vracii acelor ,timpuri, vraci care in aceas-tAzond, a Gorjului se numeau,,ciocli". Dacd in privinja nu-melui existd doud variante. si

wwwlumeacredintei.com

in ceea ce privegte locul acestaexisti doud schituri: Cioclovi-na de Jos qi Cioclovina de Sus.

Sdritul Sfi nlilor Voiewzisau Coelovina de JosAcest aSezimdnt monahal

dateazd din anul 1715, fiindctitorie a egumenilor Atana-sie qi Nicodim de la M6ndsti-rea Tismana, ajuta{i qi de bo-ieroaica Stanca Glogoveanu.Pomelnicul vechii bisericu-.te a schitului este de o valoa-re documentard inestimabi-ld, avdnd in vedere faptul cdaici gdsim mlrturii relevantein privinJa unor oameni ai lo-cului, care au poposit fi^e gi intrecere in acest l5cag. In po-melnicul pastrat de atAtea ge-neralli, aldturi de numeroa-se alte nume de domnitori giierarhi, este menfionat gi nu-mele lui Tudor Madimirescu.

aldturi de intreaga sa familie.Biserica in formi de navd aschitului are hramul Sfinti-lorArhangheli Mihail qi Ga-vriil, fiind zidftn dinpiatri qicontinuatl cu un spafios prid-vor de lemn. Pentru a ajungein pridvor trebuie sd urci celetrei trepte ale unei scdri carete duce in fala unei uqi tot dinlemn gi care se afld intre naosqi pronaos. Este oarecum dife-t',t[faqA de bisericufele gofe-ne, iar vechimea zidurilor depiatd amplifi ci unicitatea aqe-zlmdntului. Mdicu{ele de aiciau o viefuire mai aspri, at6tprin r6nduiala unei obqti micu-!e,frrd prea multe posibiliti{imateriale, cdt qi prin aolareape care o conferd aqezimdntulmonastic. Ele lin cu stricte{erdnduiala slujbelor care nu ne-cesitl pr ezerrfapreotului, Cea-surile, Pavecemila, Acatistul,

LUMEACREDINTEI/iunie2ol5 11

POPASURI DU HOVi{ lcESTl

iar Sfrnta Liturghie se oficia- la schit, alegqr{ s[ tr6iasc6 in; fb;;; A;a"d in vedere pustnicie, 9i ai:i a rdmas pen-il;;;"^"t" ut"oitatit" t" ru" hu totdeauna' P^ot spune cd ti-

""[f"n"ti"t""i", aq zice clin cerealocului a fostintregtti cq

ii"i-fiJt.it""'-"ti"ti"a *" ticerea acestei monahii a cdrerfi;il;;;-G;;il". ascultare este ei aceea de

a seinsriii de biserica' $i dacd vre-

SchitulOotlovina odita veli ajunge la cioclovinade Sus de Sus, iar maica nu vafi aca-it-t" A" la inceputul aces- sd, fif sigur c6.ve1i gAsi un me-

t"i p;;g.i;ati sp-irituale qtiam saj de la ea' prin care na-s!1y1li

"!- Eat de mare e nevoin- permanent legdtura cu cel care

ta fizici'. DupdL ce am traver- ijung in acest vdrFde munte'sat rdul Tismana, la troi{a drn MaicaVaftolomeea:partea stdngd a drumului. am ":":::::::t 'easit.epe.e clare ale rtutJ,- "Eomaretainii"ii!rii"*

" ota pa^a r" p.l- intre om 9i Dumnezeu"

mul schit, Cioclovina de Jos.;i4""5;" gi jum6tate pdnd la Atmosferl de basm' atmo-6io"ioui"u'0. Sus. Dupd pri- sferd de vis, lqgsfera d9 nacema ord de mers ne-am indni- a sufletului' Ridicdnd glvirea; i;;"httti ae jos, bucurdn- spre cerul nefurcsc de albastru';;;; A; acest Linecuvdntat p^entru o clipd.am trait s912,1;poput, Out cu aceeaqi bucurie gia cd un col{ de cer se spnJlnalni tuut pieptig poteca^al c6- pe Muntele Cioclovina' spre arei ounct tennlnus era Schitul ieme lumind peste acest popas'&""bil;;;^il A;;t ht;; al ruglciunii implinite'.Inilialilnilifi"t" *n An fiAl,fi'- n-um ittdrd'nit sd o tulbur pei# tit*i"

".gt-"""i"iN1"* maicaVartrclomeeacu ale mele

;; ;; ilii;d;a qi a serdaru- curio4t'6fl jupalistice qi am r1-ili';;;ofi;u^i, o"pa t"- mas alaturi detovaraqiimei de;?iaft;,"plJffi;titttiptionu drum, lasind ca totul sd vin[ii i" pi"tti deasupra intririi in dg fa sin3,l=lT;l^t l:l::;iil".."eitJa.tflire doua hra- plat,pentru cd maica a inceputil;,;#;;iilT;i6;;;l ird d'iialog neaqteptat cu tofi cei

de fati: ,,Ce bine c[ v-af oste-nit sa ajungegiPdna aicilAcumaflu si eu de existenfa Durlnea-voastrA gi-am s[ vd Pomenescpe fiecare, duPd numele Pe careie purtati. E mare bucurie sdtraiesti pe Pdmdnt, dar 9i maimare bucurie este atunci cdndte rogi pentru aProaPele t5u cudras6s'te, sA te doara sufletulpeniru cel intristat. Pentnt celbolnav. dar in aceeaqi mdsurdqi penhu wdjmaqul t5u. El, fi-ind sarac suflete te, neavind oinclina{ie sPre Dumnezeu (cddacd ar avea inclinalie sPreDumnezeu n-ar face r6u nicila o.muscd), are mare nevoiede noi, care zicem cA suntemaproape de Dumnezeu. Rema-n-e sa ne rugdm Pentru el, Pen-tru acel om. Minunea se Pro-duce - el se schimb6' din leuturbat se face un miel, un mielnevinovat. Cea mai mare mi-lostenie din lume este aceea dea te ruga, necondilionat, Penffuaproa[ele. Pov6qui!i-va tineriisi nu'lase nevointa duhovni-ceascd Pentru bdtrdnele' e Pe-riculos, e Periculos aqa cevalRugati-va ia Maica Domnului.lasili-i in grija Maicii Domnu-lui. nu renunta-ti la rugdciune'Rsnuntati la tot qi rugali-vd

si Schimbarea la Fa{d. Este oadevdratd bijuterie din Piatrd desiga, iar la Construirea acesteias-iu adaugat sPdrnri de stAn-cd si cdrlmidd mic[. A$ Pu-tea spune c[ este o adevdratdmireasd ce Poarti trena ve$nl-cei oaduri. in acest loc ales dininima muntelui, zidurile vechiale schitului ddinuiau in tdcerendnd cdnd, intr-o bund zi. maicaVartolomeea si-a {icut o chiliein imediata vecindtate a bise-riculei albe. Era in vara anu-lui 1998 cdnd maica s-a retras

12 iunie 2015 / LUMEA CREDINTEIwww.lumeacredintei.com

mai mult. Dacd renuntali lacele materiale veqi trdi adevdra-ta rugbciune, care vine aqa, caploaia... vd ugureazd, vd da na-dejde, vd spal6 de gdnduri ur6-te. E o mare taind intre om giDumnezeu". Pe langa bucLriawww.lumeacredintei.com

de a ne inchina la Schitul Sfhn-tului Nicodim, pe ldngd bucu-ria unui popas in gura de rai aCioclovinei, am intdlnit aceas-tb minune de om care tr[ieqtesingurd in ,,lumea tdcerii". LaDlecare ne-a ddruit bomboane

gi ne-a uns cu mir, spre a aveaun drum cu pace la intoarcere.I-am promis cd vom reveni giam pomit la drum, fiecare cupropria-i tdcere.

Mariana BORLOVEANUFoto George Crasnean

LUMEACREII INIEI/ iunie2o1s 13

La nord-vest de fosta capital5 a l ir i i , T6rgovi;te, ridicatd pe un deal deunde igi trage ;i numele, MAnastiiea Dealu a fost construit i pe cheltuia-la gi su'b ate-nta supraveghere a dornnuluilari i Rominegti Radu cel Mare(1462-1508). Biserica pe

-are

o vedem astdzi a fost zidit; pe locul uneia maivechi, din vremea domnitorului Mircea cel Bdtrdn, atunci cdnd ora;ul"T6r-govi;te a devenit pentru prima oari capital| a Munteniei',Aceasti a doua6irui i .a a rezistat b ine de-a lungul secolelor dator i t i fe lu lu i cum a fostconstruitd - din blocuri mari de gatr; prinse la imbiniri cu scoabe de fiergi p lumb topi t . Nic i un al t e lement arhi tectonic din ansamblul monahal deia'Dealu nu a rezistat, niruindu-se fiecare in repetate rdnduri. Nici bisericanu a rdmas chiar intactd, avand nevoie de-a lungul t impului de mai multerestauriri, de pe urma cutremurelor, rizboaielor sau paraginii...

www.lumeacredintei'com14 iunie 2O1s / LIJMEA []REDIN"|EI

Povestevechedespre inceputuriAnsamblul mdndstiresc de

la Dealu, impreund cu impu-ndtoarea bisericS, au fost ridi-cate din dorin{a domnitoruluiRadu cel Mare peste ,,oaselescumpe ale moqilor sdi", adi-cb peste cea mai mare necro-pold domneascd, chiar pe lo-cul unui mai vechi ldcaq carese ndruise o datd cu trecereatimpului.

Domnitorul a inceput maiintdi azidi edificiile din jurulwww.lumea