imed H ay - informatia-zilei.ro · Antoinette, soţia regelui Ludovic al XVI-lea, şi acestea au...

:i la 1899 oamenii erau preocupa\i de men\inerea s[n[t[\ii ;i tinere\ii

PAGINA 2

Cele mai frumoasedestina\ii de toamn[ din România PAGINA 7

IAnul XVI Nr. 808 Duminic[ 18 noiembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Un pandantiv cu perlă care i-aaparţinut reginei Marie Antoinette aFranţei a fost vândut pentru preţul recordde 32 de milioane de dolari la o licitaţieorganizată de casa Sotheby's la Geneva,Elveţia, potrivit site-ului Associated Press. Reprezentanţii casei Sotheby's spuncă preţul este un record pentru o perlăvândută la licitaţie. Cu tot cu taxelespecifice, bijuteria a fost vândută cu peste36 de milioane de dolari. Pandantivul cu perlă şi diamante -"Queen Marie Antoinette's Pearl" - a fostuna dintre piesele de rezistenţă alelicitaţiei, unde au fost scoase la vânzarepeste 100 de bijuterii aflate în posesiafamiliei Bourbon-Parma. Specialiştiispuneau că aceasta este una dintre celemai importante colecţii de bijuterii regalescoase vreodată la vânzare. Zece dintreaceste bijuterii i-au aparţinut reginei MarieAntoinette, soţia regelui Ludovic al XVI-lea, şi acestea au fost vândute pentru sumatotală de 43 de milioane de dolari. "Renumită pentru extravaganţa sa,Marie Antoinette era frecvent portretizatăpurtând perle", spun cei de la Sotheby's.

Prințul William și Ducesa de Cam-bridge au rupt deja tradiția regală când aufăcut al treilea copil, dar iată că acum aapărut un zvon, cu parfum de credibilitate,conform căruia Kate Middleton este în-sărcinată cu bebelușul numărul patru!Greu de crezut, dar, conform surselor, nuimposibil.

“Toți cei patru copii ai Reginei Elisa-beta a II-a – Prințul Charles, PrințesaAnne, Prințul Andrew și Prințul Edward– au câte doi copii, singurii care au rupttradiția fiind Prințul William și Ducesade Cambridge, care au deja trei și, dupăcâte se pare, au de gând să urmeze exem-plul suveranei, bunica lor. Deși cel de-altreilea copil al lor, Prințul Louis, s-a născutacum mai puțin de trei luni, experții înmaternitate spun că deja toate semnele căKate Middleton e însărcinată cu bebelușulnumărul patru sunt acolo… Persoane dinanturajul celor doi soți afirmă că Ducesaa început să aibă tot felul de pofte, tratațiilesale preferate fiind biscuiții cu lavandă șicurry, iar dacă la asta adăugăm faptul că,recent, s-a simțit mult prea rău ca să-șiîndeplinească îndatoririle regale și căpoartă haine destul de largi, nu e greu sătragi o concluzie. Apropiații lui Kate spuncă este însărcinată cu bebelușul numărulpatru”, a declarat sursa pentru publicațiaLife & Style. „Kate prezintă toate semneleunei sarcini, iar ea și William au spus în-totdeauna că-și doresc patru copii pentruca familia lor să fie completă. De fapt, Wil-liam ar fi vrut mai mulți copii, însă Katecrede că patru sunt de ajuns”. Și cum ceidoi părinți i-au dăruit lui George un fră-țior, s-au gândit că ar fi cazul să aibă șiPrințesa Charlotte o surioară. „Le-ar plă-cea enorm să aibă doi b[ieți și două fete”,a mai adăugat sursa. În afara faptului că,se spune, are pofte de femeie însărcinată,Ducesa de Cambridge s-a îmbrăcat cu hai-ne mult mai lejere ca de obicei în ultimavreme și a motivat că e epuizată și se simteprea rău pentru a participa la ziua Prin-țului Charles, la finele lunii mai.

Drumul dr. Vasile Lucaciu spre Statele Unite ale Americii

Ini\iativa constă în deplasareaunui convoi de zece căruţe trase decâte doi cai din Sighetu Marmaţieipână la Alba Iulia, pe o distanţă depeste 300 de km, pentru a reface,simbolic, traseul celor care auparticipat la Unirea din 1918. Îndeschiderea convoiului vom avea şidoi călăreţi. Plecarea va avea loc în22 noiembrie, dată la care vom marcaîmplinirea a 100 de ani de laadunarea populară care a avut loc laSighetu Marmaţiei, în cadrul căreiaau fost aleşi delegaţii pentru AlbaIulia. Convoiul va prelua şi treisteaguri de la Săpânţa, SighetuMarmaţiei şi de la Cicârlău, desprecare se presupune că au fost cele cucare s-au deplasat localnicii spre AlbaIulia în 1918. Vom fi peste 100 depersoane în acest convoi, îmbrăcateîn costume populare, iar cândajungem la Alba Iulia, în 1decembrie, vom fi incluşi în paradapopulară care va fi organizată pentrusărbătorirea Zilei Naţionale aRomâniei. ~naintea plecării dinSighetu Marmaţiei va fi organizată oşedinţă festivă la care vor participatoţi reprezentanţii autorităţilorpublice din Maramureşul istoric –consilieri locali, judeţeni, primari,reprezentanţi ai Prefecturii, urmatăde un ceremonial militar şi religios.

Ideea de a merge în Nepal i-avenit în urmă cu un an. Atunci ;i-a propus s[ ating[ V]rful IslanPeak, "botezat" `n 1951 deexpedi\ia lui Eric Shiptondeoarece arat[ ca o insul[ `ntr-omare de ghea\[. Drumul estetehnic, cu pasaje de ghea\[abrupte. “Acolo am înțeles cât de miciși nesemnificativi suntem în caleanaturii, am înțeles că ne putembucura de frumusețile din jurdoar atât cât ne permite natura.Într-o fracțiune de secundă am fiputut fi acoperiți de stâncile carene înconjurau,” povestește EvaCzikai. Își amintește că în urmăcu un an și-a dorit să-și testezelimitele fizice și psihice, a vrut săsimtă libertatea, iar o călătorie înmunții Himalayei ar ajuta-o săexperimenteze toate astea. Această drumeție de neuitatare trei părț i . Prima parte acălătoriei până la Everst BaseCamp (5.364 m) a efectuat-oalături de alți aventurieri. A douaspre Islant Peak (6.189 m) aparcurs-o împreună cu șerpașulși un porter. Apoi au urmat 4 zileîn capitala Nepalului,Kathmandu.

Sunt convinscă prezentul ma-terial va stârnimulte controver-se. O parte dintrecititori vor fi deacord că este ma-re nevoie ca ade-vărul să iasă la lu-mină, alții își vorpune în mișcare tot arsenalul în a-șiexprima antipatia și ura față de orân-duirea socialistă din România și maiales, asupra unor oameni care au în-deplinit funcții de răspundere în apa-ratul de partid și de stat, precum și înorganizațiile de masă și obștești.

Îmi asum responsabilitatea de aspune adevărul. Nu sunt o persoanănecunoscută. Mă bucur că și în pre-zent sunt respectat de sătmăreni.Foarte mulți prieteni sau cunoscuțimă salută cu respect, la rândul meurăspunzându-le cu aceeași gratitudi-ne. E greu de înțeles pentru oameniide bună credință de ce se fac judecățiglobale și nu se analizează faptele in-dividuale ale fiecăruia?

Ce este istoria? Se poate răspundefoarte simplu< este cea mai frumoasăpoveste a fiecărei națiuni.

Ioan Corneanu -m[rturisirea unui

fost secretar de partid

O perl[ care a fosta Mariei Antoinette,

v]ndut[ la pre\ record

Kate Middletonar putea a;teptaal patrulea copil

PAGINA 4

PAGINA 11

Un convoi de c[ru\emaramure;ene refacetraseul spre Alba Iulia

din 1918

În aprilie 1917 ministrul de Interne Alexandru C.Constantinescu i-a chemat pe dr. Vasile Lucaciu șiIoan Moța pentru a-i anunța că guvernul a decis sătrimită sub conducerea Leului de la :i;e;ti o misiuneîn SUA. Celor doi li s-a al[turat ;i locotenentul VasileStoica. Lucaciu `i avea stabili\i `n SUA pe fiul s[uEpaminonda - liderul National RoumanianCommittee of America - pe cumnatul s[u GheorgheBarbul - editor al ziarului Rom]nul din Cleveland,Ohio. Preotul greco-catolic Constantin Lucaciu seafla ;i el în 1917 în SUA. Primul obiectiv eraînființarea unei legiuni române. “Misiunea patriotic[Rom]n[“ trebuia s[ viziteze centrele locuite deromâni, pentru a-i mobiliza să-și manifesteloialitatea față de Statele Unite, să combatăpropaganda Budapestei și Vienei ;i, cel maiimportant, s[-;i exprime dorința de unire cuRomânia.

Continuare, pag. 3

PAGINA 6

S[tm[reanca Eva Czikaia avut curajul s[ înfrunteîn[l\imile din Himalaya

2 Informa\ia de Duminic[/18 noiembrie 2018

De ceva vreme public[m ̀ n pa-ginile s[pt[m]nalului nostru as-pecte din via\a cotidian[ aora;ului Satu Mare de la sf]r;itulsecolului XIX a;a cum sunt rela-tate ̀ n ziarul Szamos. C]teva datedin istoricul ziarului< `n antet laanul apariției apare 1868, însă zia-rul a v[zut lumina tiparului `n1869 ;i a continuat să apară pânăîn toamna anului 1944. ~ntretimp, între anii 1936-1937, dincauza interdicției legale a folosiriidenumirilor geografice maghiare,el a apărut cu titlul Szabadsajtó“Presa liberă”> Din 1937 p]n[ `n5 septembrie 1940 apare din noucu titlul Szamos.

Redactor responsabil până 1937 afost Dénes Sandor, din august 1937lu]ndu-i locul Fekete Lajos, av]ndu-l co-laborator principal pe Figus Albert. Aces-ta figurează ca redactor responsabil dinoctombrie 1940 (din 1941 cu numele deFigus-Illinyi Albert). Ziarul încetează sămai apară din data de 16 septembrie1944, odată cu bombardarea Sătmarului;i cu moartea redactorului ;ef.

Ziarul a avut între 1926-1928 cores-pondenți la Bucure;ti (Farkas Aladár),între 1926-1931 la Sighetul Marmației(Lengyel István), între 1929-1931 la BaiaSprie (Opulschi István), în 1931 la Carei(Berey Géza). Colaboratori ai redacțieiîntre 1940-1944 au fost Antal Sándor,Boros István, Koncsek László.

La fel ca înainte de 1918, cât ;i întrecele două războaie mondiale, pe lângămaterialele de politică ;i de interes public,mai ales în edițiile de duminică ;i de săr-bători, ziarul a publicat materiale de be-letristică ;i articole legate de viața literară,culturală ;i teatrală a ora;ului. ~n coloa-nele lui găsim texte semnate de autoridin prima linie a literaturii ;i publicisticiivremii< Bársony István, Bibó Lajos, BródySándor, Eötvös Károly, Gárdonyi Géza,Herczeg Ferenc, Jókai Mór, Juhász Gyula,Kabos Ede, Krúdy Gyula, MalonyaiDezső, Mikszáth Kálmán, Pakots József,Pósa Lajos, Reviczky Gyula, Rudnyán-szky Gyula, Sas Ede, Somlyó Zoltán,Szombaházy István, soția lui Teleki Sán-dor, Tóth Kálmán.

Apel pentru abonament

Cu anul 1900, ziarul nostru intră înanul 32 de la apariție ;i, în acest fel, a su-praviețiut aproape o treime din secolulcare se va termina în curând.

Ziarul nostru nu s-a născut în urmavreunei speculații, ci în urma nevoii pu-blice de exprimare liberă a opiniilor, caacestea să aibă un organ, ;i este ținut înviață de această nevoie publică ;i acum,după 31 de ani de apariție.

Cum în acest timp ziarul nu a încetatniciodată să slujească interesului public,vrem să rămânem ;i în continuare în sluj-ba acestuia.

Noi putem tinde către realizareaacestui deziderat cu atât mai mult, cu câtnu suntem îngrădiți de niciun fel de con-siderente fie ele confesionale, personalesau politice.

A;a cum am procedat ;i până acum,asigurăm ;i în continuare spațiu publi-cistic pentru opinii opuse dacă ele poartăamprenta slujirii interesului public ;i abunei credințe. Însă nici în viitor nu vomprivi nici o strădanie ca fiind o sarcină a

presei care pune accentul criticii pe ni;teconsiderente personale sau pe atacuri ca;i în sport, ;i vom acorda spațiul cores-punzător pentru apărare împotriva aces-tora, cu scopul informării multilaterale.

Vrem în acest fel ca ziarul nostru săfie un organ al schimburilor de opinii ;ivrem să-i păstrăm ;i în acest fel menireasocială.

În rubrica de foileton vom avea o gri-jă deosebită ;i în continuare ca pe lângăscriitorii de notorietate națională să asi-gurăm spațiu ;i scriitorilor din comitat,încurajându-i ;i în acest fel ca ei să seafirme prin dezvoltarea talentului ;i încercuri mai largi.

Vom realiza ;i în continuare varieta-tea rubricii noastre de ;tiri prin surselenoastre proprii, originale, pe care le asi-gurăm prin relațiile noastre foarte vaste.

Ziarul nostru, care este organul ofi-cial al Asociației Agricole din comitatulSătmar, are o menire importantă ;i înslujba publicului de agricultori.

Cu toate acestea, Szamos, care aparede două ori pe săptămână, este cel maiieftin ziar de provincie, pentru că prețulunui abonament anual este de 4 forinți,2 forinți pe ;ase luni ;i de 1 forint pe untrimestru.Dr. Hantz Jenő, redactor responsabilLitteczky Endre, proprietarul editurii(Este vorba aici de tatăl pictorului cu ace-la;i nume. În 1907 însu;i pictorul Littec-zky a fost redactorul responsabil al zia-rului.) (N. red.< Câteva repere asupra prețuluiabonamentului< o navetă cu 40 de sticlede apă minerală costa 1,8 forinți, o că-ma;ă albă de bărbați călcată 2,10 forinți,o basma pentru femei până la 1,50 forinți,o majă de făină de grâu 6,90 forinți, um-brele de dame ;i de domni de la 0,95 pânăla 2,50 forinți, chiloții de femei ;i de băr-bați între 0,50 ;i 1,20 de forinți, după ca-litatea materialului.) (Szamos, 17 decembrie 1899)

Un interes comun al publicului

consumator de curent electric

Este cunoscut faptul că de la trecereaora;ului nostru la ilumitatul electric s-au înregistrat multe plângeri, în mareparte în legătură cu controlul ;i exploa-tarea lui. Printre aceste plângeri pe pri-mul loc s-a situat cea în legătură cu sta-bilirea tarifului pau;al. :i aceste plângerinu au fost lipsite de motive pentru că ta-riful pau;al se caracterizează prin faptulcă nu asigură egalitate între consumatori,fie el stabilit chiar cu cea mai mare grijă.La stabilirea consumului mediu se iau înconsiderare două condiții. Prima este cacel care stabile;te această medie să aibăsuficiente experiențe ;i imparțialiatate,iar a doua condiție este ca consumatorulsă fie con;tiincios ;i cinstit. Dacă consi-derăm cele două condiții ca fiind exis-tente, baza de calcul poate fi echitabilă,însă nu ;i neapărat dreaptă. Iar dacă con-statăm că cele două condiții amintite nuexistă, atunci plata după consumul me-diu nu mai este nici echitabilă ;i nicidreaptă. Deci trebuie desființată.

Prin urmare, plângerile formulate înlanț au determinat comisia pentru ilu-minatul public ca să introducă sistemulde contoare care măsoară exact consu-mul ;i să oblige consumatorii la instalareaacestora. Aceste contoare de tip Thom-son au fost deja încercate la mai mulțiconsumatori ;i s-a constatat că ele func-ționează excelent, ele arătând un consumegal în cazul a două becuri la fel de mari;i la un interval de timp egal.

Bineînțeles că sunt ;i consumatoricare nu sunt de acord cu sistemul de con-torizare al consumului. Ei sunt cei carepână acum au consumat în exces ;i nunumai atât cât era nevoie. Acum ei atacăcontoarele, susținând că acestea nu mă-soară exact ;i că sunt ni;te cârpeli. Eisunt cei care acum trebuie să plăteascămai mult după consumul lor de lux.

Adunare muncitoreasc[

Mónus József, Nyisztor György, Tin-ku Gábor, Dudka Sándor şi Soós Andráss-au adresat din nou primarului ca să leaprobe o adunare muncitorească în datade 26 decembrie, a doua zi de Crăciun,ora 4 după masa în clădirea Asociației

Me;te;ugarilor în localul restaurantuluilui Elek Imre, cu următoarea ordine dezi< 1. Industria în trecut ;i în prezent. 2.Dreptul general de vot.

Primarul a refuzat aprobarea adună-rii.

Deschiderea patinoarului

Luni, 25 decembrie se va deschide înmod festiv patinoarul de lângă moara cuabur, cu participarea fanfarei militare.Începutul festivității este ora 2 ;i jumă-tate, după masa.

Din partea redac\iei

Către domnul B. J. din Nagyecsed(azi în Ungaria). Am observat cu sur-prindere că foiletonul cu conținut legatde Crăciun trimis de dumneavoastr[ re-dacției noastre a apărut ;i în nr. din 21decembrie al ziarului „Nagykároly és Vi-déke”. Din motive tehnice am fost nevoițisă lăsăm foiletonul ;i în ziarul nostru,însă vă rugăm respectuos ca în viitor săne anunțați dacă ați trimis câte o poeziesau proză ;i altor ziare.

Cum s[ ne ferim de îmb[trânirea

prematur[?Îmbătrânirea prematură `i precupă

de mult pe medici. Mai nou, un medicgerman cu numele Müller, care s-a preo-cupat mult de această chestiune, dă ur-mătoarele sfaturi celor care vor să eviteîmbătrânirea prematură. În primul rândtrebuie avute în vedere două lucruri<munca ;i măsura în toate. Mi;care per-manentă ;i lungă dacă se poate, respirațieadâncă ;i puternică.

O zi pe săptămână, o plimbare înde-lungată, anual câte una sau două excursiimai lungi `n munți.

Trebuie avut grijă ca perioadele `ncare nu se face mi;care să nu fie urmatebrusc de multă mi;care, trecerea să fieuna lentă ;i lungă în timp, iar în cursulmi;cării să se evite efortul prea mare.Mâncarea trebuie ținută sub control, darmai ales în privința băuturilor este nevoiede măsură, mai cu seamă după cincizecide ani, pentru că digestia este mai lentădupă această vârstă. Excesul de băuturispirtoase d[unează capacităților fizice ;iintelectuale.

Fumatul în general nu dăunează, darîn unele cazuri poate fi totu;i dăunător.Este ciudat, că după acest medic ;i în pri-vința dormitului trebuie să ținem măsu-ra.

Somnul lung nu este caracteristic vâr-stei înaintate pentru că nevoia de somnscade la bătrâni, ajungând chiar ;i la nu-mai 5 ore pe noapte.

Trezitul devreme este foarte impor-tant. Trebuie avut grijă ;i de aspectelespirituale. Amărăciunea, inactivitatea in-telectuală contribuie la îmbătrânirea tim-purie. Din această cauză este absolut ne-voie ca oamenii care s-au lăsat de ocu-pațiile lor anterioare să-;i caute preocu-pări noi în care îşi găsesc bucurii ;i carevor ține treaz interesul lor.(Szamos, 21 decembrie 1899)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Clopo\ei pentru un clopot

Melles Emil, protopopul ;i parohul bi-sericii greco-catolice din Mintiu, s-a adre-sat ministerului comerțului ca să se aprobetransferarea unui anumit număr din clo-po\eii gărilor feroviare scoase din uz, îngreutate de cel puțin 7 măji, la un preț con-venabil pentru a turna din ele un clopotmai mare pentru biserica greco-catolică.Ministrul comerțului a luat în considerarecă este vorba de o parohie mai săracă, ;i aordonat ca 87 de clopote din gări care suntde vânzare, în greutate totală de 432 kilo-grame să fie cedate gratuit parohiei, el pu-nând o singură condiție< materialul să fiefolosit exclusiv la turnarea unui clopot maimare.

Ne înmul\imÎn luna noiembrie care a trecut s-au

mutat în ora;ul nostru 9 familii, ;i anume<Fischer Mór, proprietar de restaurant cu11 membri, Purjesz Sámuel, pantofar cu1, Stern Zsigmond, cârciumar cu 2, KukGyörgy, fierar cu 3, Feenerman Armin,contabil cu 2, Terebaum Fülöp, croitor cu2, Spiegel Samu cu 2, Goldstein Márton,salahor cu 6, Boros Sándor, proprietar deterenuri cu 1 membru de familie.

Romantismul moriiSe vehiculează mai multe motive pen-

tru care Desewffy Béla, proprietar de te-renuri din Nagydobos (azi în județul vecindin Ungaria) s-a sinucis. Una dintre ver-siuni pomene;te o dragoste fără speranțe,cealaltă susține un motiv mult mai mărunt;i anume că el a avut ceva ghinion la o vâ-nătore ținută sâmbăta trecută, iar bărbatul,fiind foarte sensibil, a fost afectat de bat-jocura celorlalți vânători ;i din această cau-ză s-ar fi ̀ mpu;cat. Cei vizați susțin aceastăultima variantă. Bărbatul cu o fire roman-tică, în scrisoarea de adio a l[sat scris cataraful fraților Magyari din Debrecen să-i cânte la înmormântare trei dintre celemai îndrăgite melodii ale sale. Taraful s-aprezentat ;i a primit conform scrisorii deadio 300 de forinți.(Szamos, 24 decembrie 1899)

Spectacole de duminic[la teatru

Comisia teatrală a aprobat în urma so-licitării directorului Rakodczay Pál să sețină spectacole de teatru ;i duminica dupăamiază. Însă comisia a atras totodată aten-ția directorului ca el să nu considere even-tuala scădere a numărului de spectatori cafiind un semn al indiferenței publicului,ci al faptului că trupa epuizată în urmaspectacolelor fără pauză prezintă ;i spec-tacole mediocre care nu au priză la public.:i ziarul nostru este de acord cu pozițiacomisiei teatrale.(Szamos, 31 decembrie 1899)

ISTORIEO zi pe săptămână, o plimbare îndelungată, anual câte una sau două excursii mai lungi `n

munți. Trebuie avut grijă ca perioadele `n care nu se face mi;care să nu fie urmate brusc de multămi;care, trecerea să fie una lentă ;i lungă în timp, iar în cursul mi;cării să se evite efortul preamare.

:i la 1899 oamenii erau preocupa\ide men\inerea s[n[t[\ii ;i tinere\ii

M]ncarea ;i b[utura consumate `n exces erau considerate d[un[toare, `n schimb fumatul nu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

La `nceput de secol XX, s[tm[renii se relaxau la B[ile Bixad sau Valea M[riei

18 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

MEMORIIDupă o călătorie de o noapte ;i-o zi, am ajuns în urmă în Bender (Tighina), cea din urmă stație

în Basarabia… trecem Nistrul ;i pe malul lui e stația Tiraspol, unde spre mirarea noastră, unofițer, urmat de un jandarm, ne cercetează din nou pa;apoartele, parcă ar vrea să zică prin asta<adevărata Rusie abia aici începe, numai acum intrați `n ea…

Urmare din pagina 1

Ion Moța timp de două luni dezile - august ;i septembrie - a scosla Cleveland ziarul Libertatea -The Liberty. Descriind drumulparcurs de cei trei, articolele dinLibertatea se constituie `ntr-undocument extrem de interesant.A;a cum ve\i constata, relat[rilesunt la zi. Despre steagul ro;u ri-dicat pe o cl[dire din Chi;in[uziarul a scris ̀ n num[rul 2 din au-gust 1917.

În 22 aprilie aprilie 1917, Misiuneapărăsește Iași-ul cu destinația Petrograd.

În seara zilei de 2 mai 1917 părăseauși capitala Rusiei, urmând să călătoreascăcu trenul trans-siberian spre răsărit. Du-pă ce traversează Coreea, ajung în sudulJaponiei, de unde se îndreaptă spre Tokio.După două zile în Tokyo cei trei transil-văneni s-au îmbarcat pe 5 iunie 1917 laYokohama iar pe cei pe 10 iunie erau laHonolulu. Ziarele din Hawai scriu deprezența celor trei. Astfel c[ un românînrolat voluntar în armata americanămerge să-i întâlnească, de;i Misiunea astat doar o jumătate de zi `n capitala ar-hipelagului.

Red[m `n premier[ acest documental unei c[l[torii interesante, ̀ n jurul uneilumi ̀ n transformare ;i care nu mai aveas[ fie niciodat[ la fel ca ̀ naintea PrimuluiR[zboi Mondial.

Misiunea Patriotic[ pleac[din Ia;i `n 22 aprilie 1917

"În 22 aprilie am plecat din Ia;i, cuun tren rusesc, zis "tren de etape" careface, în întâia linie, servicii militarilorcare mereu vin ;i se duc de la, sau însprefrontul de luptă. Prin intervenirea dre-gătoriilor, am ajuns ;i noi la bilete, altfelnu se capătă. În câteva ore am ajuns dela Ia;i la Unghenii - români, pe țărmuldrept al Prutului. Puținele gări prin caream trecut de la Ia;i până aici, au aceea;iînfăți;are ca ;i g[rile din toată țara, adicăfurnicare de soldați ru;i în țundrele lorpământii, mi;cându-se încet, ̀ ncet de co-lo, colo. Par ni;te oameni ce nu au niciograbă.

Negraba asta a firii lor, se oglindeaîntr-o vorbă pe care mi-o spusese un ofi-țer rus, văzându-i pe români cam grăbiți;i alergători< "la voi este a;a mare grabă,la noi nu este. Noi am bătut doi ani fărăvoi, mai batem trei ;i cu voi..."

Apoi a;a se ;i mi;cau peste tot locul,prin România cel puțin, ;i a;a îi veiziviermuind ;i prin toate gările țării. Încoloici-colea câte un soldat român, mai alesmilițieni (glota;i), oameni trecuți în vâr-stă, între 45-55 de ani, purtând hainelelor sărace de acasă, opincile ;i căciula>doar pu;ca de pe umăr ;i fața obosită, pecare suferința ;i-a scris adânc slovele sale,`l arată că e soldat.

Călători civili, abia de sămânță pringări, ca ;i pe tren. Prin încăperile găriloreste jale să te uiți< acolo unde erau sălilede a;teptare, sunt acum camere de infir-merie> în fostul restaurant e poate o ceai-nărie rusească, unde poți lua o cea;că deapă fiartă pe foi de ceai, dar de vrei s-opoți bea, să ai o bucățică de zahăr în bu-zunar, că acolo nu-ți dă nimenea… parcăplânge pustiul ;i jalea din toate colțurileîncăperilor acestora, unde fusese odatăvoie bună, bel;ug, viață ;i mulțumire.

Tot a;a e ;i gara de hotar, la Ungheniiromâni. Acela;i pustiu, aceea;i viermu-ială domoală de sucne sure, ro;ietice ca

pământul…Iată-ne ie;ind din scumpa ;i sărăcita

|ară Românească ;i ajungem în cea din-tâi gară rusească, `n Unghenii-ru;i, înBasarabia.

Solda\ii ru;i sunt bine `mbr[ca\i, iar la restaurant m]ncare din bel;ug

Ce mirare ne prinde aici, în cea dintâigară rusească! Uite, dragă, aici Restau-rantul e deschis, ți se dă supă, fripturi fe-lurite, aproape tot ce pofte;ti, parcă aiie;it din casa unui pălma; sărac, care nuare pe masa lui de brad, decât un bulg[rde mămăligă ;i lângă ea un castraveteverde, o pardaie crudă, un fir de usturoi,;i ai trecut în casa bine înzestrată cu detoate a or[;anului, care are carne, cârnați,unsoare, pâine, lapte, ca; ;i altele!

Atunci, ne-am zis plini de mâhnire<Doamne, oare asta cum se poate? În să-raca noastră țară, unde 1 milion de refu-giați ;i alt milion de ru;i, au adunat ;i fă-râmiturile de pe masa moldovenilor, –nu mai avem nimic. :i ei, care mereu trecpe la noi în sus ;i în jos, ;i o văd ;i o;tiu,– ei care, uite, au de toate, de ce nune trimit ;i nouă, ci ne lasă să ne vadă înatâta lipsă? Că doar lipsa noastră de acolovine, c[ ;i ei tot de la noi se hrănesc, oa-meni ;i animale, de peste 8 luni de zile.

:i a;a m-a tulburat această întrebare;i răspunsul ce-mi venea în gând, – încâtnu m-am putut băga în restaurantul acelacu bunătăți să gust niciuna din ele!…

:i uite soldații lor toți unul ;i unulde bine îmbrăcați, nu vezi unul cu zdren-țe pe el, nici peticit, – iar la noi nu maieste nici pentru armată, decum pentrucivili, nici o stof[ în țară, ci î;i întorc oa-menii hainele vechi ;i le refac ;i le udăcu lacrimi ;i le poartă iar ca nouă… c[ci;i postavurile ;i stofele pentru civili ;ichiar pentru femei, le-au cumpărat întimpul din urmă ei, d]nd prețuri multmai mari decât ai no;tri, – parcă anumeca să ajungem a nu mai avea nimic!… ;ivăd că ei au, ;i cu nițică bunăvoință, ne-ar putea trimite ;i nouă, fie pe prețuricât de mari, dar nu ne dau…

~n gările lor, curățenie ;i bine, aproa-pe ca în vremuri de pace!… vădit că pot,;i tot a;a ar putea, ba ar trebui, să ne ajute;i pe noi, aliații lor. Dar vai, ce rar picurăpicăturile de ajutor, în locul râului de lu-cruri trebuitoare ce ni se iau…

C[l[torii sunt impresiona\ide trenurile ruse;ti

De cum am intrat în trenul rusesc,ne-a bătut la ochi întocmirea practică,isteață, a vagoanelor< ele sunt în a;a felîmpărțite ;i fabricate ca fiecare călătorsă aibă noaptea pat. Toate sunt un fel devagoane Pulman, doar că nu a;a luxoase.Într-un despărțământ al vagonului, potsta față în față opt persoane ;i pentruaceste opt persoane sunt 6 paturi în des-părțământ. Pe ;ezutul de jos, care e destulde lat, pot dormi doi in;i unul cu capulîntr-o parte, celălalt într-alta, iar peste eise deschide seara un pat, sus, pentru câ-te-o persoană. Scurt< chiar dacă vagonule plin până la cel din urmă loc, călătoriipot dormi destul de comod, culcați ;i nuchinuindu-se st]nd în sus, ca de pildă întrenurile din Ungaria, România ;i altețări ale Europei. Doar că aici, fiindcă nuplăte;ti nimic pentru folosința patului,nu-\i a;terne nimenea seara ;i nu-ți dăperna, decât de clasa întâi unde plăte;tideosebit pentru a;ternut.

Ne-am încredințat că e prea adevărat,că trenuri comode ;i practice ca în Rusia,nu se găsesc nicăieri aiurea, chiar pentrucălătorii de rând.

:i cum veneam din România nime-nea nu era în stare să mai țină ordine ;icurățenie prin gări ;i prin trenuri, ;i ori-cui i-am fi zis ceva, îți răspundea< E răz-boi domnule a;teaptă după celelalte pânăva fi iară pace! – ;i publicul înghițea aces-te hapuri în credința că dară în războiua;a va fi prin toată lumea, – Noi ne a;tep-tam să vedem aceea;i mizerie ;i prin Ru-sia!

Dar nu! Prin gările lor, de;i forfoteade soldați ce se mi;cau de colo-colo, dafără nicio grijă ;i fără nicio treabă, eratotu;i ordine ;i curățenie destul de bun[.

Privind afară spre c]mpurile pestecare alerga trenul cu noi, gândeam aproa-pe mirați, tot câmpul lucrat frumos nimicpărăsit. Ba uite livezi întregi de pomi bineîngrijiți ;i jugăre întregi de straturi de le-gume, lucrate în bună rânduială. Nu sevede că războiul să fi lipsit țara de brațelemuncitoare, ca pe aiurea.

Aproape tot la două trei gări, întâl-nim trenuri militare. Soldații sunt unu;i unu bine îmbrăcați, cu fețele ro;ii, binehrănite, — nu vezi nici de arătare printreei fețe palide, supte, chinuite, pe care su-ferința ;i-a scris adânc urmele sale,– cum

vedeam de ni se rupea inima, la noi înțară, în urma iernii acesteia pline de lipsă;i de frig…

Acum înțelegeam de ce ace;ti oamenivenind în România, se aruncă aproapesălbatec asupra hranelor de care au lipsă;i ți le iau d]ndu-ți pentru ele orice preț,iar de nu le dai, ți le ia cu puterea! Atâtpentru oameni, c]t ;i pentru animalelelor< întrucât ei n-au ;tiut la ei acasă ce elipsa, suferința, foamea! Au avut întot-deauna de toate, ei î;i cer acest lucru ;iîn țară la noi, unde din toate mai e a;ade puțin!… doar beutura le lipse;te cutotul ;i în Rusia. De aceea nu se dă. Căciîn zile serioase ca acestia, tot omul trebuiesă fie cu capul limpede, nu amețit devotci, cum se obi;nuia pe vremuri, cândsoldații se îmbătau ca să meargă mai cucuraj la asalt!… Azi e;ti cu capul treaz.

E mult de când trenul tot aleargă cunoi, peste câmpiile scumpei Moldove deodinioară, prin Basarabia, ;i nu numaiie;im din ea! Iată o zi deplină am tot venit;i suntem tot pe pământul ei sfânt…

~n Chi;in[u, pe o cl[dire mare “f]lf]ie f[los un steag uria; ro;u”

Iată-ne ajun;i la Chi;inău. Gară ma-re, foarte frumoasă. Femeile îmbie călă-torii cu pâine albă ;i nuci… ne grăbimsă ne cumpărăm ;i noi, căci demult n-am mai văzut pâine albă în România ceabogată de grâne!…

În trecerea pe lângă ora;, îl vedem. Emare, frumos. Îndeosebi ne atrage luareaaminte o zidire mare, pare a fi o cazarmă,pe care fâlfâie f[los un steag uria; ro;u!Este semnul biruinței revoluției demo-cratice, asupra domniei volnice de pânăacum. Steagul național rusesc nu se maivede, numai cel ro;u, al revoluției, careveste;te alte stări de lucruri, față de celedin trecut. Multe clădiri au acoperi;ulverde, foarte plăcut vederii. Iar bisericile,în care Rusia e mai bogată ca alte țări, seînalță mărețe peste ora;. Un acumulator,altele cu două turnuri, altele cu mai multe;i cu câte-o cupolă. Mai ales dou[ se ri-dică peste toate. Una are o cupolă (turnlarg ;i scund în mijlocul corpului biseri-cii), uria;ă cupolă, acoperi;ul bătut înargint care străluce;te în soarele dimi-neții, părând însă;i un soare!…

După o călătorie de o noapte ;i-o zi,am ajuns în urmă în Bender (Tighina),

cea din urmă stație în Basarabia… tre-cem Nistrul ;i pe malul lui e stația Tiras-pol, unde spre mirarea noastră, un ofițer,urmat de un jandarm, ne cercetează dinnou pa;apoartele, parcă ar vrea să zicăprin asta< adevărata Rusie abia aici înce-pe, numai acum intrați `n ea…

De la Petrograd p]n[ la hotarulChinei, cu trans-siberianul

Toți câți vin din Europa în America,fac cam acela;i drum< urcă pe un vaporîntr-un port de pe țărmul german saufrancez, ajung la coasta engleză ;i nu maivăd pământ până ce-;i pun piciorul pețărmul Americii. Călătoria multora dincei care au venit mai nou din România –`ntre ei ;i misiunea patriotică română –s-a făcut pe alt drum< De la Ia;i, am trecutîn Rusia, ;i străbătând Basarabia, amajuns la Kiev ;i de-aici de-a dreptul laPetrograd. De la Petrograd luând trenulzis trans-siberian, care trece peste Siberia,am mers tot spre răsărit peste Vologda,ținut bogat în ru;i vrednici ;i viteji – eisunt fala armatei ruse;ti, a;a ca trupelebavareze în armata germană – apoi pesteGalici, Wiatka, Perm, ;i trecând munțiiUrali, am ajuns în Siberia, d]nd aici în-dată peste marele ora; Ekaterinburg plinde a;ezăminte culturale însemnate.

Siberia e departe de a fi o țară a ghe-țurilor de veci, cum ni se spunea nouă.E o țară roditoare, bogată, doar nu a;ade locuită ca Rusia cealaltă. Are ora;emari, ca ;i însă;i Rusia.

Iacă trecem ;i pe lângă ora;ele Tiu-men, Omsk, ;i iată-ne ajun;i în inimatătărimei la gara Tatarskaja> trecem pe laKansk ;i Yrkutsk ;i ajungem la Lacul Bai-kal. Iată-ne la hotarul Chinei< trecemprin China până la Charbin, de aici oluăm în jos spre Mukden, iar de aici prinCoreea spre țărmul mării la Fusan. De12 zile tot venim cu trenul de la Petrograd;i abia am ajuns la mare.

Honolulu este v[zut ca celmai frumos loc de pe p[m]nt

Trecem în Japonia. Țara asta ne ui-me;te ;i ea, prin curățenia ei ;i prin felulminunat cum e cultivată, că nu se lasăaici nefolosit nici un petec de pământ câte un pas. :i ne uime;te seriozitatea oa-menilor ei. Vedem ora;ele Kyoto ;i Tokio;i multe ;i minunate lucruri prin ele.Luăm iar vaporul – un vapor japonez Ta-iyo Maru - ;i ajungem la cel mai frumosloc de pe pământ, la Honolulu pe insuleleHawaii, apoi trecem la San Francisco ;imai departe în America.

În această călătorie a noastră am vă-zut nespus de multe lucruri interesante;i frumoase, prea puțin cunoscute nouăromânilor ;i tuturor acelora care fac că-lătoria ̀ n America de-a dreptul de pe țăr-mul european german ori francez, pe celamerican."

***

C]t au stat ̀ n Statele Unite, membriiMisiunii Patriotice s-au concentrat pepropaganda rom]neasc[. Stoica a ac\io-nat în cercurile publice americane, Lu-caciu și Moța în rândul etnicilor români.Ioan Mo\a la sfârșitul lui septembrie 1917se întoarce la Iași. Lucaciu va pleca dinAmerica la Paris, La chemarea lui PaulBr[t[șanu în august 1918.

A consemnat Adriana Zaharia

Vaporul japonez Taiyo Maru transporta 1000 de persoane, Vasile Lucaciu, Ioan Mo\a ;i Vasile Stoica erau printre cei 217pasageri care c[l[toreau la clasa I

~n 1917 dr. Vasile Lucaciu a ajuns `n SUApornind din Ia;i prin Rusia, Siberia, China, Coreea,

Japonia, insulele Hawaii


M~RTURISIRI

Au trecut aproape 30 de ani dela lovitura de stat din România, or-ganizată și realizată de forțe male-fice externe, în strânsă legătură cucele din interior, pe fondul unor ne-mulțumiri ale populației, care aurealizat o uriașă manipulare a ro-mânilor, prin presă, radio și în spe-cial, prin Televiziunea Română,mai ales în urma întâlnirii de laMalta între Mihail Gorbaciov, pre-ședintele U.R.S.S. și George Bush,președintele Statelor Unite aleAmericii, la care s-a hotărât elimi-narea lui Nicolae Ceaușescu, prinorice mijloace, inclusiv prin supri-marea sa fizică.

Timpul parcurs de la acel evenimentși până în zilele noastre, permite istori-cilor și cercetătorilor români și străini,să analizeze fără ură și părtinire și să spu-nă adevărul despre cum a fost în orân-duirea socialistă în România, și mai ales,despre ce a urmat după acel moment tra-gic din istoria poporului român.

Sunt convins că prezentul materialva stârni multe controverse. O parte din-tre cititori vor fi de acord că este marenevoie ca adevărul să iasă la lumină, alțiiîși vor pune în mișcare tot arsenalul îna-și exprima antipatia și ura față de orân-duirea socialistă din România și mai ales,asupra unor oameni care au îndeplinitfuncții de răspundere în aparatul de par-tid și de stat, precum și în organizațiilede masă și obștești.

Îmi asum responsabilitatea de a spu-ne adevărul. Nu sunt o persoană necu-noscută. Mă bucur că și în prezent suntrespectat de sătmăreni. Foarte mulți prie-teni sau cunoscuți mă salută cu respect,la rândul meu răspunzându-le cu aceeașigratitudine. E greu de înțeles pentru oa-menii de bună credință de ce se fac ju-decăți globale și nu se analizează fapteleindividuale ale fiecăruia?

În calitatea mea de istoric, cercetător,profesor și scriitor de peste 60 de ani, amrealizat lucrări privind istoria locală, na-țională și universală. Multe dintre arti-colele scrise de mine au apărut în presalocală sătmăreană, dar și în alte publicațiidin București, Iași, Cluj-Napoca, AlbaIulia, Zalău, Gherla și Timișoara. De ase-menea, am participat la nenumărate sim-pozioane și sesiuni științifice în județulSatu Mare, cât și în multe județe din Ro-mânia, inclusiv la acțiuni organizate deAcademia Română în Cluj-Napoca.

Ce este istoria? Se poate răspundefoarte simplu< este cea mai frumoasă po-veste a fiecărei națiuni. La acestea se maipoate adăuga faptul că istoria este științacare se ocupă cu studiul tuturor faptelorși a evenimentelor petrecute din cele maivechi timpuri și până în zilele noastre.

Eu sunt un martor ocular al perioadeiorânduirii socialiste din România, prinprisma funcțiilor importante pe care le-am deținut și pot relata cu obiectivitatece s-a întâmplat atunci.

Când se relatează problematica și ob-servațiile făcute? Curând ? Mult mai târ-ziu? Cincizeci de ani ar fi puțin cam târ-ziu, deoarece majoritatea martorilor ocu-lari sunt decedați, iar cei rămași, fiindînaintați în vârstă, se poate să fi uitat as-pectele relevante din perioada orânduiriisocialiste din România.

Nicolae Ceaușescu – lumini și umbre

Sunt printre puținii sătmăreni careau avut privilegiul să discute cu Nicolaeși Elena Ceaușescu.

Prima mea întâlnire cu aceștia a avutloc în 1963 la Carei, când Nicolae Ceau-șescu a vizitat municipiul Carei și loca-litățile Lucăceni și Urziceni. NicolaeCeaușescu îndeplinea funcția de secretaral C.C. al P.M.R. cu probleme organiza-torice și de cadre și membru al BirouluiPolitic al C.C. al P.M.R. În final a avutloc o adunare cu careienii în fața sediuluiComitetului Raional P.M.R. . Eu înde-plineam la acea dată funcția de prim-se-cretar al Comitetului Raional U.T.M. șiam răspuns de pregătirea vizitei lui Ni-colae Ceaușescu la Lucăceni.

Localitatea Lucăceni a fost evacuatăde români în urma Diktatului de la Vienadin 30 august 1940, de către regimul hor-thyst, iar în locul românilor au fost adușiunguri din formația “Vitez Csapatok”,organizație revanșardă și antiromâneascăcondusă personal de Horthy Miklós.

Nicolae Ceaușescu împreună cu IosifUglar s-au întreținut cu locuitorii dinLucăceni, pe stradă în mijlocul localității.Iosif Uglar l-a prezentat pe Nicolae Ceau-șescu. Aproape toată populația prezentăcu drapele, l-a primit cu aplauze și urale.Fac o destăinuire sinceră care m-a marcatpe viață. Toți cei prezenți, bărbați, femei,tineri și copii, au plâns tot timpul. Înaceastă atmosferă, un țăran Onuc, unuldin întemeietorii localității din anul 1925,s-a adresat lui Nicolae Ceaușescu< “Dom-nule Ceaușescu, nu știți dumneavoastrăcum am fost bătuți și uciși de unguri,pentru simplul motiv că ne-am născutromâni.” La auzul acestor vorbe, NicolaeCeaușescu le-a răspuns răspicat< “… v-au bătut, umilit și chinuit, dar nu vă vormai bate niciodată”. Apoi i-a spus lui IosifUglar să ajute această comunitate, să ter-mine investițiile începute la școală, că-minul cultural și la biserica nouă, ridicatăîn locul celei demolate de regimul hor-thyst. Nicolae Ceaușescu a plecat spreUrziceni, iar eu m-am întors laCarei.Eram îngrijorat de ce se va întâm-pla cu mine în urma discuțiilor avute în-tre Nicolae Ceaușescu și cu locuitorii dinLucăceni. Cum stăteam în curte, la unmoment dat, Elena Ceaușescu s-a apro-piat de mine. Tovarășa avea o ținută foar-te modestă. M-a întrebat< “De ce ești su-părat, tinere ?”

Am fost surprins de cuvintele rostitede domnia sa, mai ales că am prezentatistoricul localității, insistând asupra de-numirii de Lucăceni, după numele ma-relui patriot și luptător unionist VasileLucaciu. Elena Ceaușescu m-a ascultatcu mare atenție și mi-a spus< “Să nu fiisupărat, pentru că soțul meu cunoaștefoarte bine ce s-a întâmplat în Transilva-nia, în urma Diktatului de la Viena din30 august 1940. Dar, ca să nu fii supărat,am să-i spun eu că ai procedat bine”.

Vizitarea comunei Urziceni s-a în-cheiat în jurul orelor 15. În fața Comite-tului Raional de partid Carei, s-au adunatpeste 4000 de oameni. Nicolae Ceaușescuși-a exprimat mulțumirea pentru vizitala Carei și în localitățile învecinate și ainsistat pentru unitatea tuturor locuito-rilor, indiferent de naționalitate, pentrua face din România o țară prosperă, caresă asigure un nivel înalt de viață pentrufiecare cetățean. Nicolae Ceaușescu aprecizat că a venit la Carei, datorită fap-tului că aici la 25 Octombrie 1944 a fosteliberată ultima brazdă de pământ ro-mânesc de sub dominația horthysto-hit-leristă, de către glorioasa armată română.Statuia Ostașului Român din Carei, ope-ra marelui artist Vida Géza, s-a ridicatpentru cinstirea și amintirea pe vecie aeroilor Armatei Române, care au luptatvitejește, pentru ca Poporul Român săfie liber și independent, alături de toatepopoarele lumii.

Între orele 16 și 18, s-a servit masaîntr-o cameră de la casa de oaspeți, lacare au participat membrii biroului Co-mitetului Raional de Partid. După masă,în curte s-au realizat mai multe fotografiicu Nicolae și Elena Ceaușescu și cei in-vitați la masă, ocazie cu care ne-am pre-zentat fiecare dintre noi. La orele 19, cu-plul Ceaușescu împreună cu Iosif Uglarau plecat la sediul Comitetului Regionalde Partid Baia Mare. Insist pentru a ră-mâne o sinceră mărturisire pentru isto-rie, că atât Nicolae, cât și Elena Ceaușes-cu, au fost de o modestie ieșită din co-mun, ei ne-au cucerit pe fiecare dintrenoi.

A doua întâlnire directă am avut-oîn anul 1970, ca urmare a inundațiilorcatastrofale provocate de ieșirea din mat-că a râurilor Someș, Crasna și Tur. Eueram șeful de cabinet al lui Iosif Uglar.Pot spune că pentru o zi, Nicolae Ceau-șescu a fost sătmărean. După ce a văzutmarele dezastru produs de inundații, a

luat legătura cu toți miniștrii, ordonân-du-le să vină la Satu Mare, ca să participela refacerea tuturor pagubelor din indus-trie și agricultură. Nicolae Ceaușescu ainsistat ca pentru fiecare familie sinistratăsă se asigure hrană, îmbrăcăminte, me-dicamente, cazare și 20000 de lei pentrupierderea bunurilor din locuințele inun-date și dărâmate. Tot atunci s-a stabilit șiun amplu program de construcții de lo-cuințe în localitățile inundate, precum șiconstruirea de apartamente în munici-piul Satu Mare. Inundațiile au avut locîn luna mai 1970 și până în luna noiem-brie pentru toți sinistrații au fost asigu-rate spații de locuit. A fost o solidaritateexemplară de la ministere și de la între-prinderile de construcții din alte județeși din județul Satu Mare, pentru asigu-rarea condițiilor umane de trăit celoraflați în nevoi.

În anul 1965, am fost invitat la Con-gresul al IV-lea al P.M.R., când NicolaeCeaușescu a fost ales Prim-Secretar al

Comitetului Central al Partidului Co-munist Român. Eu și alți participanți laCongres am fost invitați în calitate de re-prezentanți ai candidaților de partid.

Trebuie să fac câteva precizări. În pri-mul rând, am afirmat că am participat laCongresul al IV-lea al P.M.R.. În al doilearând, în prima zi a Congresului s-a adop-tat o hotărâre prin care s-a schimbat nu-mele Partidului Muncitoresc Român înPartidul Comunist Român. În al treilearând, în hotărârea de schimbare a denu-mirii partidului, se considera drept moș-tenitor al mișcării muncitorești din Ro-mânia din 1893 când s-a constituit Par-tidul Social-Democrat al Muncitorilordin România. În al patrulea rând, Con-gresul a hotărât eliminarea candidaturi-lor pentru a fi membru de partid, careerau stabilite< de șase luni, de un an, deun an și jumătate și de doi ani. (Continuare în numărul următor)

Prof. Dr. Ioan Corneanu

Nicolae Ceau;escu a vizitat Satu Mare în 16 mai 1970. După ce a văzut dezastrul produs de inundații, a luat legătura cutoți miniștrii, ordonându-le să vină la Satu Mare să participe la refacerea tuturor pagubelor din industrie și agricultură

Îmi asum responsabilitatea de a spune adevărul. Nu sunt o persoană necunoscută.Mă bucur că și în prezent sunt respectat de sătmăreni. Foarte mulți prieteni sau cunoscuțimă salută cu respect, la rândul meu răspunzându-le cu aceeași gratitudine. E greu deînțeles pentru oamenii de bună credință de ce se fac judecăți globale și nu se analizeazăfaptele individuale ale fiecăruia?

Fișă personală

• Din decembrie 1954, am fost profesor suplinitor la Li-ceul din Negrești-Oaș. Dintre colegii noștri din acele tim-puri, au rămas în viață, subsemnatul și prof. Nicolae Co-dreanu, președintele Veteranilor de Război din județul SatuMare.

• În luna octombrie 1956, am fost încorporat în armatăla Grupul Regional de Pompieri Timișoara, la serviciul cadreși personal, avându-l ca șef pe căpitanul Ioan Pădureanu.

• În anul 1959, am fost primit în rândurile candidațilorde partid, în timpul cât îmi satisfăceam serviciul militar, custagiul de 2 ani.

• Pe acele timpuri, pentru militarii cu merite deosebite,comandanții eliberau un document, prin care recomandauîn ce loc ar putea profesa. Eu find deja candidat de partid,am fost repartizat la Comitetul Regional U.T.M. Baia Mare.

• De la 1 ianuarie 1960, Comitetul Regional U.T.M. m-a repartizat la Comitetul Raional U.T.M. Carei, în funcțiade instructor raional.

• Din 20 decembrie 1960, am fost promovat ca instructorregional U.T.M., iar din martie 1963 am fost ales prim-se-cretar al Comitetului Raional U.T.M. Carei.

• Din 1963 și până în vara anului 1965, am fost ales casecretar al Comitetului Raional P.M.R., funcție pe care amîndeplinit-o până în 1968, când s-au desființat regiunile șiraioanele. Când s-au reînființat județele, am fost numit Șefde Cabinet la prim-secretarul Iosif Uglar, președintele Con-siliului Popular Județean Satu Mare.

• Funcția de Șef de Cabinet am deținut-o până în anul

1972, iar din 1972 și până în anul 1973, am îndeplinit funcțiade prim-secretar al Comitetului Județean U.T.C. Satu Mare.

• Din 1973 și până în anul 1979, am îndeplinit funcțiade prim-secretar și primar al municipiului Carei.

• Din toamna anului 1979, am îndeplinit funcția de Șefal Catedrei de Istorie la Cabinetul Județean de Partid, laUniversitatea Politică și de conducere, până în 1986.

• Din primăvara anului 1987 și până în decembrie 1989,am fost Secretar al Comitetului Județean de Partid și vice-președinte al Consiliului Popular Județean.

• Din ianuarie 1990, am activat ca profesor la școala dincomuna Apa până în 1992, când domnul Andrei Margami-a aprobat dosarul să devin profesor la Universitatea Ba-beș-Bolyai, secția Administrației de Stat din municipiulSatu Mare.

• Din anul 1993 și până în anul 2000, am fost profesorla Academia Comercială Satu Mare, când m-am pensionat.

• Din 1973 și până în 1989, am predat Istoria României,câte 6 ore pe săptămână, ceea ce a însemnat să fiu recunoscutcu vechime de peste 25 de ani în învățământ.

• În anul 1980, am susținut teza de doctorat la București,deținând titlul ștințific de Doctor în Istorie. În același an, aobținut și titlul de Doctor în Economie domnul Ioan Ienciu.

• Din anul 2000, sunt președintele Asociației JudețeneSatu Mare, a românilor refugiați, expulzați și deportați înurma Diktatului de la Viena din 30 August 1940, vicepre-ședinte al Federației Naționale a Românilor persecutațietnic “Pro Memoria” cu sediul în Cluj-Napoca și prim-vi-cepreședinte al Asociației Holocaustului din Nord-VestulRomâniei 1940-1945.

Ioan Corneanu - m[rturisirea unui fost secretar de partid (I)


Dintre marile ansamble carecompun ființa istorică a poporuluiromân, limba este desigur cel maiinteresant sub raportul analizeiaxiologice.

Limba latină s-a impus atât derepede și de ușor grație conținutu-lui cultural pe care îl purta și calimbă ce sintetiza la acea dată esen-ța întregii antichități.

Actul de naștere al națiunii ro-mâne moderne, din prima jumătatea secolului al XIX-lea, are ca apela-tiv cardinal problema limbii româ-ne și a rolului ei hotărâtor.

Apariția cărții este în istoria noastrăun mesager timpuriu al structurării na-țiunii în sensul modern al acestui ter-men. Fără cărțile coresiene și Palia dela Orăștie ar fi de neînțeles fenomenulrenascentist din secolul al XVII-lea.Succesul Cazaniei ține de caracterul eiputernic prozelit, ușor de manevrat lanivelul opțiunii minimale a țăranuluireligios.

Operele Școlii Ardelene contribuiela finisarea specificului națiunii româneîn ultimele decenii înaintea proclamăriiei plenare în 1848.

Unirea românilor cu Roma de la1700 a fost instituționalizată în struc-tura Vaticanului la 1721, prin bula Ra-tioni congruit, operă a doi Papi< Cle-mente XI și Inocențiu XIII. Alegereacelui de al doilea ierarh unit ardelean,Ioan Giurgiu Patachi, a fost acceptatcu mare dificultate de români și sabotatla instalare de catolicii unguri din Ar-deal. Rationi congruit este fundamen-tul juridic primar al Episcopiei greco-catolice de Făgăraș, ulterior Arhiepis-copia și Mitropolia Greco-Catolică deAlba Iulia și Făgăraș.

Un punct de cotitură în cariera luiInochentie Micu-Klein l-a constituiteditarea la noi în țară a manuscrisuluide poezie latină, pe care l-a alcătuit înanii exilului de la Roma, copiind aproa-pe integral o crestomație din 1583 a li-teratului italian Octavianus FioravantiMirandula.

Biblioteca lui Inochentie Micu-Klein este cea mai veche bibliotecă aunui român, după aceea a stolniculuiConstantin Cantacuzino și se înca-drează perfect în familia bibliotecilorumaniste ale vremii.

Două discipline creștine n-au pututfi niciodată despărțite prin schismadintre Orient și Occident< patrologia șiștiința canoanelor bisericești. Micu-Klein a fost primul episcop al Făgăra-șului, care a avut răgazul și mijloacelede a organiza viața internă a diecezei,atât administrativ, cât și metodologic.

Efectul :colii Ardelene

Prin Școala Ardeleană a avut locieșirea românilor ardeleni din Asia cul-turală și atașarea la Europa. Cea mainotabilă caracteristică aparte a lumi-nismului românesc este puternica savocație creștină, cu întrezărirea ideiidemocratice. Marele Inochentie aveavocația păstorului genial și a politicia-nului înnăscut.

Cea dintâi carte religioasă în limbaromână apare la Blaj< Floarea adevă-rului (1750).

Școala Ardeleană este opera preo-ților și dascălilor, fie că vorbim de sferaBlajului, fie de cea a Sibiului, Banatului,

Oradei. Samuil Micu, Gheorghe Șin-cai și Petru Maior au fost clerici, călu-gări, dascăli vestiți ai vremii lor. O operăfoarte importantă este Biblia de la Blaj(1795), scrisă de Samuil Micu.

Gheorghe Șincai este marele laical constelației corifeilor. Împreună cuSamuil Micu, editează în 1780, Ele-menta lingvae Daco-Romanae sive Va-lachicae.

Petru Maior este vârful de lance aȘcolii Ardelene, a grăbit procesul demixare a eforturilor culturale greco-ca-tolice și ortodoxe în una și aceeași miș-care. Este izvorul naționalismului ro-mânesc și al ideilor Revoluției de la1848. Democrația românească s-a creatîn Ardeal și s-a răspândit din Ardeal,devenind bun istoric în această formăniciodată despărțită de idealul creștin.

Elegia lui Gheorghe Șincai este oretrospectivă a propriei existențe, o au-toelegie, nu din îndemnul de a se lăuda,ci de a justifica sensul unei vieți ajunsela apogeul vârstei în condiții de exil șisărăcie. Șincai a mai făcut și alte încer-cări reușite pe tărâmul poeziei.

După judecata lui Nicolae Iorga,Petru Maior a fost etalonul și nomina-tivul epocii sale, este un precursor alspecificului național. Discursul lumi-nist al lui Petru Maior este capul deunghi al concepției Școlii Ardelene.

Asemeni lui Șincai, Petru Maiors-a întors cu un dublu doctorat în teo-logie și filosofie de la Roma. În realitateei aduceau, după expresia lui Papiu Ila-rian, imaginea strămoșescului leagănal românilor, atestatul de care aveau cuadevărat nevoie românii. Petru Maiorajunge protopop al Gurghiului, unde-i luminează pe români. Corespondeazăcu Ion Budai-Deleanu, un alt coautoral Supplexului. Maior este autorul vii-toarei Istorii a bisericii românilor. Pe-tru Maior acreditează celebra-i teoriea identității dintre limba română și la-tina vulgară.

Istoria pentru începutul românilorîn Dachia a lui Petru Maior și-a puspecetea pe întreaga generație a anului1848. Prin Lexiconul de la Buda, spi-ritul lui Petru Maior a răzbătut filologiaclasică românească, influențând-oadânc.

Discursul de la Blaj al lui SimionBărnuțiu creează practic naționalismulromânesc. Rațiunea politică imediatăa Discursului de la Blaj a fost evitareaunirii politice a Ardealului cu Ungaria.

El spune< “Fără naționalitate nu e liber-tate și nici lumină nicăieri”. La Aduna-rea de la Blaj din 3/15 mai 1848, națiu-nea română din Ardeal și-a proclamatindependența, sub îndemnul discursu-lui bărnuțian.

Naționalismul a iradiat de la Băr-nuțiu pe două căi, prin două familii dediscipoli. Prima familie aș numi-o școa-la lui Alexandru Papiu Ilarian, prag-matică și dură, preocupată de căile atra-gerii Ardealului în granițele României.A doua este Fracțiunea liberă și inde-pendentă de la Iași, formată din cei maifideli admiratori ai lui Bărnuțiu, com-bătută de Titu Maiorescu în studiulContra școalei Bărnuțiu. Mai aproapede filosofie decât de politică, acești dis-cipoli au teoretizat pe urmele maestru-lui ideea măreției naționale românești,între granițele firești, care corespundregatului lui Burebista.

Discursul de la Blaj este un text viuși astăzi. Îl pot deschide cu folos toțicei interesați de destinul exemplar alArdealului, fie ei români sau unguri.Profetul de la Blaj poate oferi răspun-suri surprinzătoare și pentru unii șipentru alții.

Ideile politice, sociale și culturaleale lui Alexandru Papiu Ilarian se re-găsesc în albia liberalismului de inspi-rație franco-germană, unde descope-ririle de fond ale Revoluției Francezese întâlnesc cu rațiunile sistematizatede Karl Rottek și școala sa. AlexandruPapiu Ilarian va aprofunda noțiunilede la 1848 în Istoria românilor din Da-cia Superioară (1851-1852). Alexan-dru Papiu Ilarian este influențat defrancmasoni celebri ca Giuseppe Ga-ribaldi, Nicolae Bălcescu și Ioan C.Brătianu.

Deși activează în Principatele Uniteca istoriograf și jurist, Papiu Ilarianrămâne totuși ardelean și atașat pro-blematicii eterne a Ardealului. El voiasă convingă că liberalismul numai na-țional poate fi. Ca ministru de justiție(1863) în guvernul Kogălniceanu, Pa-piu Ilarian a lansat legea privind secu-larizarea averilor mănăstirești. Nerviiîi cedează și demisionează la 27 ianua-rie 1864. Revine apoi ca procuror ge-neral la Curtea de Casație. Studiasedreptul la Cluj, Viena și Padova.

Alexandru Papiu Ilarian elaborea-ză studiul despre responsabilitatea mi-nisterială. Este răsturnat în noiembrie1868, de către guvernul conservator al

lui Dimitrie Ghica. Va fi apărător aleroilor republicani de la Ploiești (1870)<Candiano Popescu și maiorul Co-mian. Cezar Bolliac îl demască drept... ungur , ce nu s-ar numi Papiu, ci Pa-poyi. Ca la noi, la nimeni! Papiu se do-vedește dușman al capitalului străin înRomânia, opțiune pe care și-o secon-dează de un antimonarhism care vinede la Bărnuțiu.

Importan\a Memorandumului

Cuvântul “memorandum” este toc-mai apelul la memorie, la aducereaminte. Acest mecanism mnemoistoricla românii ardeleni este proverbial, înforme ca< “Românul ține minte”, “Ro-mânul iartă, dar nu uită”.

Deși mare român, George Bariț,care a elaborat forma primară a docu-mentului în 1882, era artizanul pasi-vismului politic. Prin Memorandumulde la 1892, românii resping dualismulși uniunea cu Ungaria, în esența lor.Au fost târâți în fața instanței 20 de li-deri naționali, practic întreaga condu-cere a Partidului Național Român, înfrunte cu Ioan Rațiu, George Pop deBăsești și Vasile Lucaciu. I-au apăratstrăluciți juriști români și ai naționali-tăților din Ungaria. Au fost osândiți la31 de ani de temniță și uriașe cheltuielide judecată. Cel mai grav a fost pedepsitVasile Lucaciu, cu 5 ani de temniță.Au fost închiși la Vác și Szeged la 27iulie 1894, dar grațiați de împărat pesteun an, la presiunea opiniei publice eu-ropene și la insistențele diplomatice aleregelui Carol I. Din eșec aparent, a de-venit o mare victorie românească.

În Europa actuală, sunt două ten-dințe aflate în raport dihotomic: resu-recția puternică a naționalismelor șinăzuința unității Europei.Naționalismul modern s-a născut odatăcu amurgul luminismului și al impe-riului limbii latine. Spiritual el se re-clamă, de la substanța proaspătă a ideo-logiei lui Johan Gottfried Herder, ilus-trată mai ales în faimoasa lucrare Stim-men der Völker in Liedern (1778-1779). Politic însă, naționalismul mo-dern este creația Revoluției Franceze.Naționalismele i-au creat pe Napoleon,Kossuth Lajos, Bismarck și GiuseppeGaribaldi.

Simion Bărnuțiu afirma că “liber-tatea cea adevărată nu poate fi decât

națională”.

Națiunea română s-a născutdin limba română

Națiunea engleză s-a născut din sta-rea și conștiința insulară. Marea este ti-parul acestei națiuni. Cea franceză s-anăscut din coeziunea medievală în ju-rul regalității. Italienii și-au conștien-tizat istoria pe monumentele abunden-te ale Imperiului Roman< o națiune tes-tatară. Națiunea ungară s-a născut dincultul aristocrației proprii, care de fapts-a substituit națiunii. Națiunea româ-nă s-a născut din limba română.

Acolo unde nu există un dușmannatural, nu este naționalism. Foarte eu-ropeana Junime cultiva sau sprijineacel mai vitriolant naționalism. Națio-nalismul antiunguresc al ardelenilor ajucat un rol crucial în făurirea MariiUniri de la 1 Decembrie 1918.

În ședința din 10 aprilie 1907 a Par-lamentului de la Budapesta, deputatulromân Alexandru Vaida-Voievod arostit următoarea poezie<“De la-nceput ați fost un neam nemernic,Nu știți chiar nici de unde-ați răsărit;Vedem atât< pentru această țarăVoi diavoli furioși ați devenit.De zece veacuri blestemate-i sugeți Ca ploșnițele sângele din sânȘi, neuitând nimic, răbdat-a multe,Căci ține totul minte-acest român.”

După stupefacția și zarva de rigoa-re, totul s-a topit în nepăsarea grofeascăa ungurilor, una din calitățile lor poli-tice redutabile.

Nu mai sunt la modă naționalisme-le? N-ar fi exclus ca ele să-și dea ultimulpuseu, sau cel puțin ultimul din acestînceput de secol și mileniu. Dar, întreexacerbare și contestare, naționalismeleactuale zguduie deocamdată viața Eu-ropei și a lumii. Vrem sau nu vrem, elesunt creatoare de istorie.

Ing. Mircea Pîrlea, Biblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<

Chindriș, Ioan –“Naționalismul modern”, EdituraClusium, Cluj-Napoca, 1996Pîrlea, Mircea – “Caiet de recenzii, note, comentarii,volumul al XVIII-lea”

Inochentie Micu-Klein avea vocațiapăstorului și politicianului înnăscut

Na\ionalismul, promovat prin celemai importante c[r\i rom]ne;ti

LITERATUR~Nu mai sunt la modă naționalismele? N-ar fi exclus ca ele să-și dea ultimul puseu, sau cel puțin

ultimul din acest început de secol și mileniu. Dar, între exacerbare și contestare, naționalismele actuale zguduie deocamdată viața Europei

și a lumii. Vrem sau nu vrem, ele sunt creatoare de istorie.

Petru Maior, vârful de lance al ȘcoliiArdelene

Discursul lui Simion Bărnuțiu creeazăpractic naționalismul românesc

Papiu Ilarian a lansat legea privind se-cularizarea averilor mănăstirești


C~L~TORIE

Eva Czikai nu a fost prima ro-mâncă care a urcat pe munții Hi-malaya, dar aproape sigur esteprima sătmăreancă care a avut cu-rajul să înfrunte înălțimile v]rfu-lui Islant Peak, un munte al ma-sivului Himalaya. Practică scu-fundările, a exploarat adâncurilemărilor și oceanelor, dar susținecă cele 15 zile petrecute în munți,la temperaturi de – 22 de grade șialte 4 zile în Kathmandu – capi-tala Nepalului, sunt cu siguranțăcălătoria care i-a schimbat modulde a gândi, de a trăi și de a-i privipe cei din jur.

Acolo a înțeles cât de mici și neîn-semnați suntem în calea naturii, acolo aînvățat că fericirea n-are legătură cu con-turile din bancă. A fost ca și o călătorieîn timp, fără curent electric, telefon, ho-tel, m]ncare gătită, baie, spălat pe cap,sau alte astfel de lucruri fără de care nune putem imagina traiul de zi cu zi.

~nt]lnire cu alpinistul TorokZsolt, care a deschis un noutraseu spre vârful Pumori

Ideea de a merge în Nepal i-a venitîn urmă cu un an. Atunci ;i-a propus s[ating[ V]rful Islan Peak, "botezat" `n1951 de expedi\ia lui Eric Shipton deoa-rece arat[ ca o insul[ `ntr-o mare deghea\[. Drumul este tehnic, cu pasaje deghea\[ abrupte. “Acolo am înțeles cât demici și nesemnificativi suntem în caleanaturii, am înțeles că ne putem bucurade frumusețile din jur doar atât cât nepermite natura. Într-o fracțiune de se-cundă am fi putut fi acoperiți de stâncilecare ne înconjurau,” povestește Eva Czi-kai.

Își amintește că în urmă cu un an și-a dorit să-și testeze limitele fizice și psi-hice, a vrut să simtă libertatea, iar o că-lătorie în munții Himalayei ar ajuta-o săexperimenteze toate astea. "Am vrut săfiu eu singură cu mine, cu gândurile șitrăirile mele, departe de lumea civilizată,departe de privirile piezișe ale celor dinjur. În acele zile m-am întrebat de maimulte ori oare acei oameni au de învățatde la noi, ori mai degrabă noi avem multede învățat de la ei?” povestește Eva. Aurmat o perioadă nu tocmai ușoară depregătire fizică, de disciplină, de riguro-zitate. “Să nu se înțeleagă că este impo-sibil, că vârsta este un impediment.Acum pot să afirm că în primul r]nd tre-buie să-\i dorești asta, apoi ai nevoie decuraj și pregătire fizică. Să nu se înțeleagăcă doar tinerii pot face trekking. Am în-tâlnit persoane de toate vârstele care ur-cau pe munte. Firește, fiecare își alegeatraseul în funcție de starea psihică și pre-gătirea fizică, dar erau tot felul de oameniacolo. De la alpiniști profesioniști, pânăla oameni care n-aveau nimic în comuncu muntele. Sigur că pentru aceștia dinurmă călătoria s-a finalizat foarte repedeși în plus au plecat acasă cu amintiri ne-plăcute“ continuă Eva relatarea.

Cu admirație, dar și cu mândrie înglas, Eva ne-a relatat că acolo l-a întâlnitpe alpinistul arădean Torok Zsolt, careexact în acea perioadă a `ncercat s[ des-chidă un nou traseu spre vârful Pumori,iar dup[ c]teva zile a ;i reu;it.

Aventura a `nceput `n Lukla, unul dintre cele mai periculoaseaeroporturi din lume

Această drumeție de neuitat are trei

părți. Prima parte a călătoriei până laEverst Base Camp (5.364 m) a efectuat-o alături de alți aventurieri. A doua spreIslant Peak (6.189 m) a parcurs-o îm-preună cu șerpașul și un porter. Apoi auurmat 4 zile în capitala Nepalului, Kat-hmandu.

Prima parte a călătoriei a fost unadestul de animată și spune că probabil aîntâlnit toate neamurile de pe pământ.Oameni din lumea întreagă își doresc săajungă până la baza Everestului.

Aventura începe din Lukla, unul dincele mai periculoase aeroporturi din lu-me. Pista are doar 467 de metri. La finalulei se află o prăpastie ad]ncă de 1 km, iarla cel[lalt cap[t se afl[ un versant (peretede munte). Singurele avioane care potateriza sunt de tip STOL. 10 piloți, cuavioane de 12 persoane pot ateriza și de-cola la Lukla. “Zborul ca și drumeția ră-mân o amintire de neuitat!”, adaugă Eva.Aeroportul Lukla este situat la o altitu-

dine de 2.800 de metri. De aici începi cuo coborâre de 400 de metri, apoi o urcarespre Namche (3400m), Tengbo-che (4000m), Dingboche (4500 m), Lo-buche (5000m) și Base Camp Everest(5.360 m). “Pentru mine a fost uimitorcum se schimbă vegetația, cu o viteză in-credibilă. Mergi prin păduri, pe stânci,pe zăpadă și gheață. În cinci zile am ajunspe stânci, apoi zăpadă”, și-a continuat re-latarea Eva. Cea mai mare așezare esteNamche cu aproximativ 200 de locuitori,restul mult mai mici de 10-20 de case. ÎnLobuche am dormit în camere asemă-nătoare cu barăcile. Curent este doar dela panourile solare. Așadar dacă ai norocsă fi fost soare ̀ n ziua respectivă ai curentseara 2 ore în sala de mese. Aici se facefoc o dată pe zi, o oră. Dacă nu este curentmănânci la lumânare. La pre\uri mici `\ipo\i cump[ra mâncare gătită. Este om]ncare simplă, dar benefică pentru or-ganism. "Dimineața am mâncat ou fiert,

la pr]nz supă de usturoi, seara orez cusupă de linte + 4 litri de lichide din care2 l ceai negru cu lapte de iac și 2 l de apă.Era meniul perfect. Carnea nu se consu-mă pentru că n-o poți digera. “Casele”în care am dormit nu ne-au ferit de frig.Era la fel de rece ca afară. În a treia zi mi-a înghețat apa din sticlă. A trebuit să opun în sacul de dormit lângă mine” și-acontinuat povestea Eva. Drumul este di-ficil, zilnic urci și cobori, pentru că așaeste traseul. Trackingul durează zilnic 5-8 ore. “Pentru mine aclimatizarea a mersbine, au fost însă în grup persoane careau avut dureri de cap, vărsături. Au fostcare au renunțat la 4.000 de metri altitu-dine. După 8 sau 9 zile am ajuns la BaseCamp Everest. Aici, noaptea erau tem-peraturi de -15 grade, dar imaginea erasuperbă,” poveste;te cu o sclipire în ochiEva. Tabăra de bază este așezată pe o mo-renă, ceea ce înseamnă că se află într-odeplasare permanentă. "În dimineața ur-

mătoare ne-am trezit la 4 să urcăm v]rfulKalapathar (5.500 m), să prindem răsă-ritul pentru a vedea Everestul cu vârfulluminat de soare. A fost un traseu superb,m-am bucurat de schimbarea naturii, șia fost interesant să văd cât de simplu tră-iesc oamenii aproape de natură", conti-nu[ interlocutoarea noastr[.

“M-am trezit c[ nu mai potrespira, pe sacul de dormitera un centimetru de ghea\[”

Apoi, a urmat partea a doua a călă-toriei de neuitat. De la Base Camp înso-țită doar de un șerpaș și un porter, Evași-a continuat drumul, în timp ce grupuls-a întors la aeroportul Lukla și de acolola Katmandu. "Am luat-o pe un drumspre Base Camp Island Peak (6.189 m).Drumul dus – întors plus ascensiuneaau durat 5 zile, 5 zile în care am mersprin munți fără să ne întâlnim cu cine-va. Au fost zile în care am mers prinmunți tăcând foarte mult. Ești doar tucu tine, cu gândurile și trăirile tale. Aitimp să intri în profunzimea ființei tale.Au fost 5 zile de neuitat. Am trăit senti-mentul de libertate, dar am conștientizatcât de mici și nesemnificativi suntem înfața măreției naturii", continu[ Eva.

Deși înconjurată de vârfuri ce aveaisenzația că nu se mai termină, Eva susținecă n-a fost cuprinsă de teamă, însă a con-știentizat că sfârșitul expediției nu de-pinde de ea. "E;ti un punct minusculprintre vârfuri semețe, într-un loc în carenatura decide c]nd se termină totul. Ta-băra din Base Camp Island Peak este în-conjurată de un perete st]ncos, iar decealaltă parte se află un munte acoperitcu zăpadă. ~n caz de cutremur sau ava-lanșă eram îngropați de vii. În timp cenoi ne aflam la baza altui vârf, 4 coreeni,alpiniști profesioniști au murit îngropați.Noaptea dormeam în cort la – 18 grade.M-am trezit că de la respirație s-a formatcondens și astfel s-a creat un strat de 1cm de ghea\[ pe sacul de dormit. Eramca într-un sarcofag înghețat. A fost mo-mentul `n care m-am speriat, nu știamde ce n-am aer. Atunci, mi-am pus primadată întrebarea< oare ce caut eu aici, sin-gură?! …În sacul de dormit, lângă mineerau bocancii, eram îmbrăcată cu douăstraturi de haine, apa era în sac lângă mi-ne. Am dormit îmbrăcată ca la porniresă nu fie hainele nici reci și nici ude.Noaptea la 2 ne-am trezit și am pornitspre vârf ", ;i-a continuat povestea Eva.

Traseul spre Island Peak are 3 părți,una - urcare de la 4900-5500, a doua că-țărare pe stânci , apoi a treia alpinism pegheață până în vârf la 6.200 metri. "Obo-seala, frigul, alimentația și-au pus am-prenta pe organismul meu, iar la 5.500metri am început să-mi pierd echilibrul,să mă simt din ce în ce mai rău. Atunciîmpreună cu șerpașul am decis că dru-mul se oprește aici. Deocamdată! N-amvrut să riscăm. Deci, n-am reușit ascen-siunea pe gheață, dar n-o simt ca pe oînfrângere, ca pe un eșec. Fără regreteam coborât și `n aceeași zi am începutdrumul de întoarcere. Au fost 15 zile fru-moase, pe care nu le voi uita", relateaz[Eva.

Apoi, s[tm[reanca noastr[ a petrecut4 zile `n capitala Nepalului. "~n cele 15zile petrecute `n mun\i am sl[bit 5 kg ;i`n plus eram ;i r[cit[. Am r[mas 4 zile`n Katmandu, s[ m[ refac ;i cu ajutorulunui ghid am vizitat capitala Nepalului.A; putea s[ povestesc multe despre oa-menii de acolo, despre locuri, dar m[opresc aici", ;i-a `ncheiat Eva povestea.

A consemnat Stela Cădar

"Am vrut să fiu eu singură cu mine, cu gândurile și trăirile mele, departede lumea civilizată, departe de privirile piezișe ale celor din jur. În acelezile m-am întrebat de mai multe ori, oare acei oameni au de învățat de lanoi, ori mai degrabă noi avem multe de învățat de la ei?”

S[tm[reanca Eva Czikai a avut curajuls[ înfrunte în[l\imile din Himalaya


TURISM

Chiar dacă, oficial, vara a luatsfârşit de ceva timp, toamnaaceasta ne răsfaţă în raze caldede soare şi seri plăcute în mires-me de struguri şi frunze umede.Şi pentru că toamna nu înseam-nă numai căderea frunzelor sauaşezarea fânului în căpiţe, ea esteîn egală măsură potrivită pentruscurte escapade turistice în ţară,cu atât mai mult cu cât preţurileverii scad odată cu venirea colo-ratului anotimp.

Dac[ sunte\i în căutarea celor maifrumoase destinaţii potrivite pentrutoamnă din România, ave\i de ales`ntre munţi, lacuri, sate pitoreşti, cas-cade sau locuri de poveste precum la-cul Colibi\a sau Rezervaţia NaturalăCascada Putnei, unde pute\i cutreierap[durile ;i admira peisajele aproapeireal de frumoase.

“Mica Elveţie” a României

Lacul Colibiţa - În inimamunţilor vulcanici Călimani, laaproximativ o oră de mers cu maşinadin Bistriţa, descoperim în toatăsplendoarea sa lacul Colibiţa, unadintre cele mai spectaculoase oaze delinişte din inima Transilvaniei.

Băile Tuşnad - În Cheile Oltului,la o altitudine de 650 m, la poalelemunţilor acoperiţi cu brazi se aflăOraşul Băile Tuşnad. Localitatea si-tuată în partea sudică a DepresiuniiCiucului, între munţii Harghita şi Bo-doc, este cea mai mică staţiune bal-neară din ţară, fiind cunoscută şi as-tăzi drept “Mica Elveţie” a României.

Monument al naturiidin anul 1973

Rezervaţia Naturală CascadaPutnei - Cascada Putnei a fost decla-rată monument al naturii în anul 1973şi a fost inclusă în Parcul Natural Put-na-Vrancea, care cuprinde alte cincirezervaţii< "Groapa cu pini", "PădureaLepşa-Zboina" şi "Valea Tişiţei". Cas-cada Putna se află la câţiva kilometride Lepşa, fiind situată în judeţulVrancea, pe teritoriul administratival comunei Tulnici, în apropierea sa-tului Lepşa, fiind, de fapt, o rezervaţienaturala în miniatură.

Lacul Vulturilor sau ''lacul fărăfund'', după cum mai este denumit,este situat `n imediata apropiere acomunei Siriu, din judeţul Buzău,această locaţie fiind cunoscută în toa-tă ţara pentru peisajele sale extraor-dinare şi pentru turiştii care se adunăaici. Lacul poate fi considerat sinonimcu frumuseţea, având în vedere căpeisajele ce îl înconjoară sunt răpi-toare. Sintagma de ''lac fără fund'' sedatorează faptului că adâncimea la-cului măsoară doar 2,5 metri.

Valea Vaserului - C]nd spui Mo-căniţa de la Vişeul de Sus, spui ultimacale ferată forestieră cu abur nu doardin România, ci de la nivel mondial.În munţii României stă bine pitită

una dintre cele mai mari avuţii dinpunct de vedere cultural, dar mai alesdin punct de vedere tehnic. Astăzi,Valea Vaserului face parte din ParculNatural Munţii Maramuresului şi seaflă sub protecţie europeană încă dinanul 2007.

Peisaj spectaculos, unicîn lume

Parcul Natural Vânători - Con-stituit ca parc natural în 1999, ParculNatural Vânători Neamţ are o supra-faţă de 30.818 hectare, din care maibine de 26.300 hectare se întind pefond forestier. Tot aici trăiesc animalecare astăzi sunt pe cale de dispariţie<ursul brun, zimbrul, cerbul carpatin,cerbul lop[tar, c[priorul sau mis-treţul.

Grădina Zmeilor - Vizitatoriisunt atraşi de frumuseţea legendelorscornite de localnici, dar şi de peisajulspectaculos, unic în lume. Una dintrecele mai frumoase şi mai interesanterezervaţii naturale din Transilvaniase află în apropierea satului GâlgăulAlmaşului, din judeţul Sălaj. Stâncilesculptate de vânt, ploi şi zăpezi au de-venit personaje fantastice în legendelelocalnicilor.

Jurilovca este un sătuc de o fru-museţe sălbatică, populat în mareparte de lipoveni pescari, pregătiţioricând să facă un borş de peşte sa-vuros, cum numai în zona Dobrogeigăseşti. Ca să ajungeţi aici, dacă veniţidinspre Bucureşti, cel mai bine estesă mergeţi până la Constanţa pe au-tostradă, apoi ţineţi drumul spre Tul-cea încă 90 de kilometri. Jurilovca es-te la mare căutare toamna, când sepot observa mai bine păsările şi săl-băticiunile din laguna Razim- Sinoe.

Un lac “uciga;” în culorinemaiîntâlnite

Lacul Roşu sau ''lacul ucigaş'',dup[ cum mai este numit, este un lacîn culori nemaiîntâlnite, cu oglindiriroşiatice. Lacul se află la baza mun-telui Suhardul, munte care se oglin-deşte la rândul său în apa din care iescioturi de brad.

Lacul de acumulare Vida. În co-muna bihoreană Dobreşti se află unlac cu totul special, prin faptul că înmijlocul său se află un vârtej. Specialesunt şi culoarea apei şi peştii din laculVida, dar şi valea care porneşte dinlac şi conduce turiştii printr-o liniştităpădure.

Parcul Naţional Munţii Măcinu-lui. Pe lângă faptul că Munţii Măci-nului sunt cele mai vechi formaţiunide acest gen din România, iubitoriide drumeţii au la dispoziţie un traseutematic, un traseu pentru practicareaturismului ecvestru şi trasee de ciclo-turism. Oraşul Măcin este principalapoartă de intrare, iar comuna Grecieste principala cale de acces către Par-cul Naţional, prin poziţionarea cen-tral[, în partea de vest a acestuia.

Valea Vaserului - C]nd spui Mocăniţa de la Vişeul de Sus, spui ultima cale ferată forestierăcu abur nu doar din România, ci de la nivel mondial. În munţii României stă bine pitită unadintre cele mai mari avuţii din punct de vedere cultural, dar mai ales din punct de vederetehnic. Astăzi, Valea Vaserului face parte din Parcul Natural Munţii Maramuresului şi se aflăsub protecţie europeană încă din anul 2007.

Cele mai frumoase destina\iide toamn[ din România


TEATRUBombardamentele războiului distrug clădirea teatrului. Acum este distrusă și scena rotativă care

fusese una dintre primele scene de acest gen din țară, construită mai devreme pe cheltuiala proprie adirectorului sus menționat, Szabadkay József. Reabilitarea acestei scene s-a lasă așteptată șapte decenii,fiind recondiționată doar cu ocazia lucrărilor de renovare finalizate în anul 2016.

Mai mulţi actori ai Teatruluide Stat Constanţa i-au adresat oscrisoare deschisă preşedinteluiConsiliului Judeţean Constanţa,Marius Horia Ţuţuianu, în careatrag atenţia asupra managemen-tului defectuos, acuzând-o pe di-rectoarea Dana Dumitrescu demai multe aspecte, printre carefaptul că distribuţiile spectacole-lor sunt hotărâte pe baza simpa-tiilor sau antipatiilor, că au fostproducţii cu bugete mari care s-ar fi jucat doar de câteva ori şi cătolerează indisciplina.

Conducerea Consiliului JudeţeanConstanţa spune că săptămâna viitoareva avea o discuţie cu toate părţile impli-cate, inclusiv cu Dana Dumitrescu. Deasemenea, va fi trimisă la Teatrul de Stato echipă a corpului de control.

Actorii acuză că sunt alese în reper-toriu în mod special spectacole în careDana Dumitrescu are rolul principal,

acest lucru întâmplându-se în 10 din 24de spectacole. De asemenea, actorii maisusţin că distribuţiile spectacolelor sunt

hotărâte în mod abuziv pe baza simpa-tiilor sau antipatiilor.

“Distribuţiile spectacolelor sunt ho-

tărâte în mod abuziv şi discreţionar chiarde directoare, pe baza simpatiilor sauantipatiilor. Nu se prezintă propunerilede spectacole Consiliului Artistic, ale-gerea repertoriului de spectacole fiindfăcută exclusiv şi subiectiv de directoareaDana Dumitrescu, conform intereselorproprii. De aici, prezenţa în repertoriua unor producţii slabe din punct de ve-dere calitativ”, se arată în scrisoarea des-chisă. Se precizează că au fost realizatemulte producţii ample, cu bugete mari,care s-au jucat doar de câteva ori, dincauza managementului defectuos saudin motive personale ale directoarei şidin acest motiv ar fi fost afectat bugetulteatrului.

Alte acuzaţii aduse directoarei suntlegate de faptul că a acordat în mod frec-vent învoiri, altele decât cele legale, la fi-nalul stagiunii precedente două săptă-mâni nu au mai avut loc reprezentanţiidin lipsa personalului artistic şi că sta-giunea teatrului este mai scurtă decât înalte părţi, aproape nouă luni pe an faţăde zece în mod normal.

Actorii nemulţumiţi au mai precizat

că nu se întocmesc procese verbale laşedinţele Consiliului Artistic şi nici laşedinţele Consiliului de Administraţie,că nu se supun la vot hotărîrile Consi-liului de Administraţie şi că în acest anTeatrul de Stat Constanţa a funcţionatfără Regulament de Ordine Interioarăşi fără aducerea la cunoştinţă a Contrac-tului Colectiv de Muncă. În scrisoareadeschisă se menţionează că la Teatrul deStat Constanţa numeroase contractesunt semnate antedatat, dar după des-făşurarea activităţii.

Actorii care semnează scrisoarea res-pectivă o mai acuză pe Dana Dumitrescude faptul că tolerează indisciplina, că fo-loseşte şoferul şi maşina instituţiei în in-teres personal şi că nu a însoţit trupateatrului la deplasările la festivalurile dinRomânia.

“Rămânem devotaţi scenei teatraledin Constanţa, căreia mulţi dintre noi i-am încredinţaţ clipele cele mai frumoaseale vieţii noastre, şi sperăm că veţi ana-liza cu obiectivitate cele prezentate înaceastă scrisoare deschisă”, se mai aratăîn finalul documentului trimis preşedin-telui Consiliului Judeţean Constanţa.

Arta teatrală profesionistă săt-măreană are un trecut de 228 deani, însă mișcarea teatrală amatoa-re școlară are o istorie și mai înde-lungată. Primul spectacol atestatdocumentar a avut loc în anul1790, fiind interpretat de trupaambulantă a lui Móricz János.

În memoriile sale, Jenei György, pri-marul de atunci al orașului, consemneazădespre eveniment< “În mijlocul multor ne-cazuri, trupa lui Móricz János a adus marebucurie în viața orașului. Trupa număratrei membri având-o ca primadonă peLengyel Mária. Aceasta era prima trupă aorașului. A susținut spectacole pe data de8 iunie, 10 iunie și 13 iunie. Din venitulîncasat au achitat 3 forinți în bugetul ora-șului. Esze Tamás, jude adjunct, a consem-nat într-un document oficial latin, cămembrii trupei s-au purtat cuviincioși șiau evoluat pe placul cetățenilor și locuito-rilor...”

În deceniile următoare spectacoleleteatrale profesioniste din oraș sunt susți-nute de diferite trupe ambulante sosite dinCluj, Debrețin și Budapesta, aceste spec-tacole fiind găzduite de Hambarul Jeneyconstruit în 1799 pe amplasamentul ac-tualului Tribunal Județean, Grădina Kotró,pe locul actualei Piețe de Alimente nr. 1,în Hanul La arborele verde, pe actualul local Casei Albe, respectiv la casa breslei ciz-marilor.

Construirea primei clădiria teatrului a fost consemnat[în scrierile lui Petőfi

În anul 1847 evoluează la casa bresleimeșteșugarilor trupa lui Sepsy Károly (năs-cut la Satu Mare), care, mai târziu, devineo persoană marcantă a revoluției de la 1848prin apelul adresat actorilor maghiari dinîntreaga țară în care îi cheamă pe aceștiala luptă.

În perioada evoluției lui Sepsy la SatuMare, încep lucrările de ridicare a clădiriiteatrului. Celebrul poet maghiar PetőfiSándor, aflat atunci la Satu Mare, consem-nează< “Dincoace de Peleș omul poate des-coperi turnurile Sătmarului aflate la drum

de o oră. Sătmarul este un oraș mândrupe malul Someșului, are o piață mare, oimensă catedrală episcopală, han, cazino,un teatru în lucru, două cofetării și doipoeți.” În această clădire evoluaseră artiștide anvergura lui Jászai Mari, Arányi Dezsőși E. Kovács Gyula. Până la demolarea din1889, această clădire a teatrului a servitnobila cauză a Thaliei, printre directoriiei aflându-se însuși celebrul dramaturg șiregizor de teatru, Szigligeti Ede. După de-molarea clădirii, un teatru provizoriu afost construit, pe cheltuieli proprii, de cătreKohn şi Grünfeld. Pe scena acestui teatruconstruit din lemn, și-a sărbătorit cea de-a cincizecea stagiune, una dintre cele maiapreciate actrițe ale epocii, iubita lui PetőfiSándor, Prielle Kornélia (în urmă cu 50

de ani, a debutat în orașul nostru), dar aevoluat aici și Blaha Lujza, ambele actrițeale Teatrului Național din Budapesta.

Clădirea actuală a teatrului, proiectatăde Voyta Adolf și ridicată de Szikszay Lajos,a fost inaugurată pe 14 ianuarie 1892, de-corația interioară din aur fiind realizatăde pictorii Operei de Stat din Budapesta,Spannraft Lajos și Hirsch Gyula. Presa vre-mii consemnează despre deschiderea fes-tivă< „În istoria orașului, ziua de 14 ianuarie1892 va ocupa un loc aparte... Piața dinfața teatrului, în ciuda vremii urâte, s-aumplut cu oameni cu mult înaintea înce-perii spectacolului (...) Publicul a intrat înholul teatrului, iar la ora șapte și jumătateși-au ocupat locurile... Cu zece minute în-aintea începerii spectacolului cortina s-a

deschis, orchestra a început să intonezeMarșul lui Rákóczi, s-au aprins becurilecandelabrului amplificând astfel frumu-sețea interiorului. Mai târziu, se aude so-neria electrică, muzica încetează și începespectacolul cu Prologul lui Mátray Lajos.”

La răscruce dintre secolele XIX și XX pe scena din Satu Mare a evoluat Teatrul din Budapesta

În noul teatru evoluează mai întâi tru-pa lui Kömley Gyula, apoi cea a lui MakóLajos, iar cu începerea noului secol, artiștiiTeatrului Național din Budapesta sunt totmai des invitați (de pildă, în 1913, JászaiMari interpretează la Satu Mare rolul Ma-

riei Stuart). În intervalul 1908-1914, subconducerea lui Heves Béla, se dezvoltă unatelier teatral apreciat. După război, con-ducerea teatrului este preluată de Szabad-kay József care, până la demisionarea sadin anul 1938, ocupă două mandate înfruntea teatrului (1922-1924, respectiv1933-1938). Directorul Szabadkay Józsefeste considerat un adevărat martir al arteiteatrale sătmărene. El luptă pentru culturamaghiară, însă după reanexarea orașuluide Ungaria, este torturat, datorită origini-lor sale evreiești, de însăși oficialitățile ma-ghiare. Celebrul director traversează orașulcu grupul de deportați până la gară, pur-tând fracul său alb de teatru. El nu le oferăcălăilor săi șansa de a-l ucide< la Caşoviatrupul său neînsuflețit este aruncat din tre-nul ce se îndrepta spre Auschwitz, încă în-ainte de a fi preluat de soldații SS. Nu secunoaște locul unde este înmormântat.

Între cele două directorate ale lui Sza-badkay József, în fruntea trupei se aflăSzendrei Mihály care invită adesea la SatuMare artiști celebri din Cluj.

Bombardamentele războiului distrugclădirea teatrului. Acum este distrusă șiscena rotativă care fusese una dintre pri-mele scene de acest gen din țară, construitămai devreme pe cheltuiala proprie a di-rectorului sus menționat, Szabadkay Józ-sef. Reabilitarea acestei scene s-a l[sat aș-teptată șapte decenii, fiind recondiționatădoar cu ocazia lucrărilor de renovare fi-nalizate în anul 2016.

După război, pe perioada lucrărilorde renovare a clădirii teatrului, spectacolelesunt jucate în sala Cecil aflată în posesiabisericii romano-catolice. Directorul deatunci al teatrului, Jakabffy Dezső, fost dis-cipol al lui Max Reinhardt, întemeiază laSatu Mare un atelier teatral de înaltă cali-tate.

În 1948 autoritățile desființează teatrulsătmărean care, după ce îndurase multegreutăți și supraviețuise celor două răz-boaie mondiale și perioadei fascismului,pare să fie înfrânt, acum, de dictatura co-munistă.

O trupă maghiară fondată la Baia Mareîn anul 1953 aduce un nou impuls și spe-ranță vieții teatrale sătmărene. Până în1956, când își mută definitiv sediul la SatuMare, această trupă evoluează regulat pescena orașului nostru.

Actorii Teatrului din Constan\a se revolt[ contra conducerii

După război, pe perioada lucrărilor de renovare a clădirii teatrului, spectacolele sunt jucate în sala Cecil aflată în posesiabisericii romano-catolice

Directoarea Dana Dumitrescu este acuzat[ de mai multe nereguli

Trupa Harag Gyorgy `mpline;te65 de ani de existen\[


Ne apropiem de trei decenii dec]nd Farroukh Bulsara, aliasFreddie Mercury, lipse;te de peP[m]nt. E o distan\[ temporal[apreciabil[. Iar lunga a;teptare afanilor Queen pentru un film cares[ onoreze via\a acestui geniu almuzicii veacului trecut a luatsf ]r;it acum dou[ s[pt[m]ni,c]nd a fost lansat ̀ n cinematogra-fe “Bohemian Rhapsody”.

Succesul de public a fost ;i ̀ nc[ estefoarte mare. Criticii i-au dat `ns[ cali-ficative mediocre. Ambele categorii audreptatea lor. Ca film-document des-pre istoria minunatei trupe britanice,acesta st[ bine ̀ n picioare. Ca biografiea lui Freddie, putea oferi mult maimult. Ca produc\ie cinematografic[ ̀ nsine, are locuri ̀ n care sc]r\]ie grav sause cantoneaz[ `n cli;ee.

~n primul r]nd, implicarea direct[a lui Brian May ;i Roger Taylor `n re-vizuirea scenariului a redus mult dinimpactul ;i provoc[rile pe care filmul;i le propunea ini\ial. E de `n\eles camembrii Queen r[ma;i ̀ n activitate s[`;i doreasc[ un control asupra imaginiitrupei lor. Castingul a fost f[cut cu ma-re grij[, cei patru muzicieni g[sindu-;i actori pe m[sur[ cel pu\in din punctde vedere vizual. Unele momente auun plus de autenticitate, altele sunt pur[

fantezie pioas[. Contribu\ia lui MaryAustin, singura femeie de care FreddieMercury a fost sincer `ndr[gostit, af[cut ca personajul din film s[ piard[din realism ;i s[ devin[ `nc[ o icoan[a hagiografiei Queen. Desigur, parteamuzical[ a filmului este impecabil[ ;inu ne a;teptam la altceva. Fanii vechipot s[ se bucure de reg[sirea unorc]ntece care le-au marcat existen\a, iar

Queen poate c];tiga un public nou dingenera\ia t]n[r[, care descoper[ prinacest film o muzic[ cu totul altfel dec]tcea actual[, prea des l[sat[ prad[ cli;ee-lor ;i ritmurilor prefabricate. Ca in-strument promo\ional filmul e un ma-re succes pe toate planurile. Era nevoiede acest monument cinematografic.Dar superficialitatea lui devine uneoride-a dreptul dureroas[. E drept c[ nu

prea po\i face un film curajos, specu-lativ, c]nd cei mai mul\i dintre cei por-tretiza\i sunt ̀ nc[ ̀ n via\[. Nu e de mi-rare c[ regizorul Bryan Singer practica abandonat proiectul spre final.

Acestea fiind spuse, exist[ multelucruri admirabile. Primul ar f ipresta\ia excep\ional[ a lui Rami Malek`n rolul lui Freddie. Munca de docu-mentare ;i ̀ nsu;ire a personalit[\ii ma-

relui artist a fost dus[ p]n[ la micro-detalii, iar vulnerabilitatea omului ca-re-;i reneag[ r[d[cinile spre a-;i g[siexpresia autentic[ r[zbate din aproapefiecare scen[. Avem apoi formidabilaoper[ de reconstituire a concertuluiQueen din cadrul evenimentului LiveAid 1985, `nc]t mul\i spectatori s-au`ntrebat dac[ nu cumva s-au introdus;i cadre din filmarea de atunci (da, s-au introdus, dar apar doar fugitiv, pemonitoarele replicii stadionului Wem-bley). Cei doi iubi\i ai lui Freddie, Paul;i Jim, sunt juca\i impecabil ;i pu;i ̀ ntr-o fericit[ antitez[. Restric\iile puse sce-nariului for\eaz[ filmul la sugestii foar-te fine ale unor aspecte tulbur[toaredin via\a starului Queen, ̀ n special ten-siunile cu colegii de trup[ ;i triste\earecurent[, nevoia cronic[ de companie,`n fond nevoia unor figuri parentale.Emo\ioneaz[ profund scena ̀ n care unalt bolnav de SIDA `l recunoa;te peFreddie pe un culoar de spital. Scenadin biroul unui nefericit produc[toreste o mic[ bijuterie, la fel ca episodul`nregistr[rii c]ntecului ce d[ titlul fil-mului. O rapsodie a unei vie\i boeme,nu `n sensul monden, c]t mai cur]nd`n sensul ve;nicului vagabond prinpropriul suflet. S[ nu uit[m< Freddie aavut r[d[cini ;i tr[s[turi indiene.

A;tept[m un film mai profund des-pre el. Poate vor mai trece 30 de ani.

Vasile A.

Directorul artistic al sec\ieirom]ne a Teatrului de Nord, re-gizorul Ovidiu Cai\a, ;i-a rezervatonoarea de a regiza textul careavea s[ fie declarat c];tig[tor dec[tre juriul concursului FocusDrama Ro. :i a avut norocul s[dea peste un text care, decol]ndmult dincolo de tema destul devag[ anun\at[ ̀ n concurs, se ̀ nal\[`n zona marilor medita\ii desprer[zboi ;i pace. O tem[ str[veche,`ns[ mereu relevant[.

Scenarist[ de film ;i profesoar[ laacademii de teatru din Chi;in[u, Ma-riana Starciuc scrie cu for\[, cu empatie,cu suflu poetic, despre un r[zboi uitat;i absurd< conflictul din Transnistria dedup[ declararea independen\ei Repu-blicii Moldova, `n 1992. E o pies[ care,la cum se prezint[ acum contextul po-litic ̀ n \ara autoarei, e greu de crezut c[se va vedea cur]nd acolo. A fost nevoiede o c[l[torie “`n cel[lalt cap[t al spa\iu-lui rom]nesc” (dup[ cum se exprim[chiar Mariana) pentru ca piesa s[ de-vin[ spectacol.

C]nd `n norod se umfl[ r]nza

A;adar, Uniunea Sovietic[ tocmais-a destr[mat. C[ut]ndu-;i identitatea,moldovenii ̀ ;i proclam[ independen\a;i trec la grafia latin[, recunosc]nd c[limba lor e, `n fond ;i la urma urmei,cea rom]n[, cu rusismele de rigoare cutot. La malul Nistrului, familia unuip[durar care r[spunde ;i de o zon[ dedincolo de r]u intr[ ̀ n frenezia r[zboi-

nic[ atunci c]nd lucrurile se precipit[`ntre etnicii rom]ni ;i cei ru;i. Masa des[teni, destul de amorf[ ;i indolent[,devine, `ncet-`ncet, un monstru cucol\ii tot mai t[io;i, `n timp ce dincolososesc mercenari momi\i dintre con-damna\ii de drept comun, carne de tun`n r[zboiul Kremlinului pentru influ-en\[ `n zon[.

T[r[boiul [sta cu arme ;i cu moartescoate oamenii din mecanica social[ ;iarat[ ce poate fiecare, demonstreaz[ c[[ia r[i pot fi buni ;i [ia buni pot fi r[i,exploreaz[ ciocnirile egoismelor per-

sonale ;i colective, umanismul ;i de-zumanizarea, felul `n care, vorba unuic]ntec din acele vremuri, lupta se ducede fapt `n capul fiec[ruia (v[ maiaminti\i “Zombie”?). Autoarea dri-bleaz[ la milimetru ispita alunec[rii ̀ nmelodram[ (rela\ia dintre Ana, t]n[ramoldoveanc[, ;i Stiopa, rusul bun lainim[, r[m]ne ̀ ntr-un final doar ̀ n pa-rametrii simplei omenii) ;i cea a hiper-dramatiz[rii mor\ii. Rezult[ un textfoarte bine calibrat, cu planuri largi alemi;c[rilor istoriei ;i planuri str]nse pesoarta indivizilor. Cam ca `n Tolstoi,

am zice noi, c[ci moldovenii n-au dece s[ se dezic[ de marea cultur[ rus[,cu toate greut[\ile tr[ite sau resim\ite.

Un spectacol bine gradat

M[rturisim c[ am g[sit obositoareprima jum[tate de or[ a spectacolului,plin[ cum este de momente de mi;caresincron[ puse parc[ prea deliberat `nscen[ de regizor ;i coordonate de ex-perta trupei ̀ n materie, Roxana F]na\[.Dar pe m[sur[ ce timpul trecea ;i spec-

tacolul dospea `n fa\a ochilor publicu-lui, sensul acestor automatisme s-a des-lu;it. Spectacolul merge ̀ ncet, dar sigur,de la mecanismul colectiv, de turm[, lav]rfurile individuale din momentulculminant al conflictului ;i, ̀ n cele dinurm[, la destr[marea total[ a impeca-bilei ma;in[rii care p[rea s[ fie ob;teas[teasc[ la `nceput. C]nd traficul debunuri ;i oameni devine norm[, cumni se spune c[ e ̀ n Transnistria p]n[ ̀ nziua de azi, fiecare se descurc[ pe c]t ̀ lduce capul. F[r[ s[ uite< e imposibil s[ui\i a;a un cataclism.

Decorul auster, dominat de o pant[`n v]rful c[ruia se suie mereu persona-jul dominant al st[rii de spirit a mo-mentului, amenajat de Anda Popa, las[loc actorilor s[ se dezl[n\uie. Re\inemfrumoasa presta\ie a lui C[t[lin Mare;`n rolul proscrisului rus, etal]nd un tipmasculin aproape ideal, cu sentimen-tele ;i ra\iunea `n echilibru, con;tient;i gata s[ fac[ mereu ce trebuie. Ale-xandra Odoroag[ compune frumos fi-gura unei mame mereu `ngrijorate, iarCrina Andriuc[ evoc[ dureroasa ie;irea fetei din anii naivit[\ii. RomulMoru\an este impun[tor ca lider al co-munit[\ii sale, dezarmat `ns[ de sfadafemeilor, iar Adriana Vaida ne duce `narhetipul femeii bocitoare din vechime.Andrei G`julete debuteaz[ cu o scen[intens[, care promite mult pentru viitor.Evolueaz[ bine ;i Raluca Mara, RoxanaFânață, Ciprian Vultur, Ioana Cheregi,Anca Dogaru, Stelian Roșian.

E un spectacol de v[zut ;i meditat.Parc[ acestui text, eventual l[rgit, i-arsta bine ̀ n hain[ cinematografic[, dac[s-ar g[si (unde?) finan\area cuvenit[.

“Bohemian Rhapsody” - un film necesar, dar nu suficient

Mai ales `n prima sa parte, spectacolul exploreaz[ cu aten\ie felul `n care colectivitatea se transform[ `ntr-un monstru

Trupa Queen, recreat[ pentru marele ecran de patru actori ale;i pe spr]ncean[ `ntr-un film de mare succes la public

“T[r[(z)boi”, sau jocul vie\ii;i al mor\ii `ntr-o \ar[ a nim[nui

CULTUR~Scenarist[ de film ;i profesoar[ la academii de teatru din Chi;in[u, Mariana Starciuc scrie cu

for\[, cu empatie, cu suflu poetic, despre un r[zboi uitat ;i absurd< conflictul din Transnistria dedup[ declararea independen\ei Republicii Moldova, `n 1992. E o pies[ care, la cum se prezint[acum contextul politic `n \ara autoarei, e greu de crezut c[ se va vedea cur]nd acolo. A fost nevoiede o c[l[torie “`n cel[lalt cap[t al spa\iului rom]nesc”.


EDUCA}IE

10 de puieți de arbori din spe-cii autohtone au fost plantațimarți, 13 noiembrie 2018, în cur-țile Grădinițelor cu Program Pre-lungit nr. 7 și nr. 1 din municipiulSatu Mare.

S-a marcat aniversarea Centenaru-lui Mari Uniri de la 1918, evenimentulfiind organizat de Grădinița cu Pro-gram Prelungit nr. 7 în colaborare cuGarda Națională de Mediu prin Servi-ciul Comisariatului Județean Satu Ma-re, reprezentat de directorul Vasile Fă-nățan și Direcția Silvică, reprezentatăde directorul Marcel Forțiu.

Evenimentul s-a bucurat de un pu-blic numeros, alături de preșcolari șicadre didactice fiind prezenți repre-zentanși din partea Primăriei Satu Ma-re, Agenției Naționale pentru ProtecțiaMediului, Inspectoratul Școlar Jude-țean, Sistemului de Gospodărire a Ape-lor, Asociațiilor de părinți de la GPP 7și 1 și numeroase directoare de grădi-nițe din oraș.

Cei mici au reușit să îmbrace curtea grădiniței în strai festiv

După cum spunea directoarea in-stituției de învățământ preșcolar, DoinaȘuta, preșcolarii Grădiniței cu ProgramPrelungit nr. 7 Satu Mare au dat startulinițiativei prin plantarea celor zece pu-ieți în curtea grădiniței pe care o frec-ventează și în curtea unității vecine,structură a GPP nr. 7, și anume Gră-dinița nr. 1. “Prin fiecare puiet plantat,copiii și-au propus să lase ceva valorosgenerației viitoare, respectiv aer curat,prospețime și fapte bune”, spunea di-

rectoarea Doina Șuta. Vremea a fost de partea copiilor și

a cadrelor didactice. Cei mici alăturide educatoarele care le îndrumă pașiiau reușit să îmbrace curtea grădinițeiîn strai festiv. De sărbătoare, copiii s-au simțit foarte bine muncind cu dragîn atelierele de învățare, și ele desigurcu specific tradițional. În atelierul mi-cilor bucătari s-au preparat bucate dela noi, mămăliguță cu brânză și smân-tână și s-a aranjat frumos un platou ță-rănesc. De asemenea, de pe masa ro-mânului nu poate lipsi cozonacul, așa

că micuții au împletit cozonaci tradi-ționali. În alt colț al curții, preșcolariiau pictat harta României, au ornat bu-tucii de copaci în culorile tricoloruluiși au ștampilat cu materiale din natură.

Puieții sădiți de cei mici vor fi zilnic îngrijiți să crească mari

A fost o zi plină de încărcături emo-ționale. “Se spune că fără trecut nu poa-te exista nici viitor, drept urmare co-pilașii noștri au comemorat un mo-ment istoric prin care au dovedit res-

pect, prietenie, bunătate pentru urma-șii care au înfăptuit Marea Unire. Pu-ieții sădiți de cei mici vor fi zilnic în-grijiți să crească mari pentru generațiade copii ai următorilor 100 de ani”, nemărturisește directoarea unității de în-vățământ.

Preșcolarii au prezentat și un scurtprogram artistic de cântece și dansuripopulare specifice zonei, iar la final in-vitații și copiii s-au prins într-o horămare ca semn al unității, după care aufost serviți cu bucate tradiționale.

Andrei G.

Atmosfera de toamnă deosebit de fru-moasă s-a făcut simțită zilele trecute și laLiceul Tehnologic UNIO-Traian Vuia SatuMare. Pentru a marca acest anotimp al bel-șugului, elevii claselor a IX-a și a X-a auîmpodobit holul școlii și sala festivă cudesene tematice, colaje, ornamente detoamnă și dovleci ingenios sculptați, astfelîncât par niște vietăți de basm.

În cuvântul de deschidere al momen-tului artistic, directorul prof. dr. PopescuVlaicu a subliniat faptul că toamna nu estedoar un moment al melancoliei și al con-știentizării faptului că totul este trecător,ci și un prilej de bucurie și sărbătoare.

Elevul Bojan George din clasa a X-a,președintele Consiliului elevilor din școală,a prezentat programul manifestărilor. De-butul a constat în versuri de toamnă dinlirica lui George Coșbuc, în interpretareaelevilor clasei a IX a, presărat cu fragmentedin lirica lui Petőfi Sándor. Cu acest prilej,elevii liceului au făcut cunoștință cu le-genda lui Stingy Jack, personajul căruia ise datorează inițiativa devenită deja tradiție- obiceiul dovlecilor sculptați. Momentulartistic s-a încheiat cu o invitație la culesulviilor, un dans popular interpretat de câțivaelevi ai clasei a X-a B, alături de partenerelelor. Elevii claselor a IX-a A, a IX-a B și aX-a B au fost pregătiți de profesoarele Ka-tona Judith, Bücs Ecaterina și Schuller Elza,care le-au apreciat spiritul inventiv.

Moment artisticcu ornamente detoamn[, la LiceulUNIO-Traian Vuia

Cea mai bine cotată universitate dinţară pentru anul 2019 este Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca. Instituţia este urmată deUniversitatea din Bucureşti (care anul tre-cut a ocupat locul I) şi Universitatea Ale-xandru Ioan Cuza din Iaşi, care se menţinepe locul III. Cel puţin aşa arată un clasa-ment internaţional al universităţilor dinEstul Europei şi centrul Asiei, care arată şio ascensiune semnificativă a universităţilorcu profil tehnic.

Surpriza clasamentului naţional - rea-lizat în baza datelor din Topul intitulat „QSEECA (Emerging Europe and CentralAsia) University Rankings 2019“- este cuprivire la instituţia care ocupă locul IV, şi-anume< Universitatea Politehnica din Bu-cureşti. Dacă anul trecut, aceasta ocupalocul VII, pentru anul 2019 instituţia esteclasată imediat după podium - în loculUniversităţii de Vest din Timişoara, careacum coboară pe poziţia a V-a. Aceastaeste succedată de Universitatea Tehnică„Gheoghe Asachi“ din Iaşi, ocupând loculVI la fel ca anul trecut. Pe locul VII în rân-dul universităţilor româneşti se află Uni-versitatea Politehnica din Timişoara, careavansează cu o poziţie faţă de anul trecut.Tot cu un loc faţă de anul trecut urcă şiUniversitatea Tehnică din Cluj Napoca.Concret, instituţia ajuns de pe locul IX în2018 pe locul VIII în 2019.

O altă ascensiune de remarcat, în opi-nia specialiştilor în educaţie, este cea a Uni-versităţii „Ştefan cel Mare din Suceava –cu specializări tehnice în proporţie de 40%- care intră în Top 10 al instituţiilor de în-văţământ superior din România. “Modi-ficările din clasament ilustrează anumiteschimbări în arhitectura instituţională auniversităţilor din România. Creşterea uni-versităţilor cu profil tehnic, şi nu numai,din ţara noastră se datorează valului decadre didactice tinere intrate în ultimii ani,respectiv a maturizării din punct de vedereştiinţific a profesorilor mai vechi”, este depărere Marius Deaconu, preşedintele Con-siliului Tineretului din România.

Universit[\ileromâne;ti cu

profil tehnic suntîn ascensiune

Pre;colarii Gr[dini\ei 7 au s[rb[toritCentenarul plantând copaci

Cu acest prilej au plantat în curtea unității 10 puieți de arbori din specii autohtone

Prin fiecare puiet plantat, copiii și-au propus să lase ceva valoros generației viitoare, respectiv aer curat, prospețime șifapte bune

Vremea a fost de partea copiilor și a cadrelor didactice. Cei mici alături de educatoarele care le în-drumă pașii au reușit să îmbrace curtea grădiniței în strai festiv. De sărbătoare, copiii s-au simțitfoarte bine muncind cu drag în atelierele de învățare, și ele desigur cu specific tradițional. În atelierulmicilor bucătari s-au preparat bucate de la noi, mămăliguță cu brânză și smântână și s-a aranjatfrumos un platou țărănesc. De asemenea, de pe masa românului nu poate lipsi cozonacul, așa cămicuții au împletit cozonaci tradiționali. În alt colț al curții, preșcolarii au pictat harta României, auornat butucii de copaci în culorile tricolorului și au ștampilat cu materiale din natură.

Aproximativ 43% dintre li-ceeni au dat share la informaţiidespre care au aflat ulterior căerau false, relevă un studiu reali-zat în luna septembrie, în mediulurban, de Şcoala de Valori şi Un-lock Market Resarch.

Studiul arată că tinerii de liceu cuvârste cuprinse între 16 şi 19 ani suntvulnerabili la fenomenul fake news, ca-re a luat amploare în ultima perioadăşi că ei au nevoie de educaţie şi dezvol-tarea gândirii critice, care să îi facăreţinuţi în a crede şi răspândi infor-maţii false.

Cum să interpretăm știrile

Acesta e şi scopul proiectului numit„Găina care a născut pui vii”, un proiectde media destinat liceenilor, iniţiat deAna-Maria Diceanu, specialist în co-municarea de criză şi jurnalistul TudorMuşat, alături de Şcoala de Valori&Wi-zeGen.

După lansarea proiectului şi pri-mele cursuri din primăvara acestui an,cei doi au reînceput întâlnirile cu li-

ceeni în Bucureşti, urmând să meargăla Brăila, Focşani, Câmpulung, Piteşti.La discuţiile cu Ana-Maria Diceanu şiTudor Muşat elevii învaţă cum să in-terpreteze ştirile, cum să depisteze şti-rile false, cum să dea share unei infor-maţii în mod responsabil şi, de aseme-nea, cum elaboreze content în socialmedia fără să lezeze pe nimeni. Cei doiîşi propun să ajungă până la finalulanului la circa 1.000 de elevi din toatăţara.

La cursuri, liceenii vor învăţa ceîntrebări să-şi pună pentru a verificaveridicitatea informaţiilor pe care lecitesc, care este diferenţa între ştire şiadvertorial, cum iau naştere ştirile, careeste diferența între mass-media şi so-cial media şi ce înseamnă să fii respon-sabil în social media.

Alterarea adevărului în media

Programul nu implică vreun costdin partea participanţilor. Elevii voravea ocazia să intre în contact cu celemai actuale noţiuni referitoare la medialiteracy, redactând revista/ziarul liceu-lui prin intermediul cunoştinţelor do-bândite infuzat pe parcursul atelierelor

de cei doi traineri.“Transformările tehnologice recen-

te care au afectat industria comunicăriişi societatea în general au adus lucruribune, inovative, care ne uşurează viaţa,dar care aduc în prim plan şi problemeîn ceea ce priveşte adevărul şi valorilepe care se bazează omenirea. Acum,adevărul poate fi alterat cu uşurinţă,iar media aşa-zis tradiţională a intratşi ea în zona fake news.

Mulţi conştientizează că este o pro-blemă globală şi încearcă să găseascăsoluţii, deoarece este nevoie ca socie-tatea să rămână bazată pe valori sănă-toase care susţin progresul şi dezvol-tarea sustenabilă. Toţi suntem suspuşi unui bombarda-ment informaţional şi de multe ori nuavem timp să discernem între diferiteinformaţii din diverse domenii. Deaceea, este esenţial să devenim deschişila a analiza situaţiile curente din maimulte perspective, să ne dezvoltăm ca-pacitatea de a înţelege semnificaţiileinformaţiilor şi să le filtrăm pe cele rea-le şi de valoare.

A învăța să evaluăm informațiile

Acest proiect se adreseză tinerilorcare îşi formează gândirea şi modul deviaţă, şi este potrivit pentru toţi româ-nii, care pot deveni astfel mai respon-sabili de informaţiile pe care le vehi-culează”, spune Silvia Bogdan,preşedinte Şcoala de Valori. Despre Şcoala de Valori&WizeGenŞcoala de Valori este o organizaţie non-guvernamentală modernă ce are ca vi-ziune dezvoltarea unei societăţi bazatepe valori prin educaţie inovatoare.

Punem sub semnul întrebăriigraniţele educaţiei tradiţionale şi creămoportunităţitinerilorcare prin interme-diul programelor noastre îşi dezvoltăabilităţi pentru viaţă, în lumea digitalăde astăzi.

Cu noi, tinerii pot să-şi descoperepotenţialul neexplorat, să înveţe cumsă acceseze informaţii relevante, sătreacă prin experienţe de formare a ca-racterului şi fundamentare a valorilorpersonale, să interacţioneze cu modelepozitive, să facă alegeri informate, pepropriile picioare, şi să acţioneze cuautonomie, responsabilitate şi integri-tate (www.scoaladevalori.ro).

A consemnat V. Nechita

Liceeni care particip[ la un proiect de verificarea veridicit[\ii informa\iilor


MAGAZIN

Nivelul substanţelor ce degradeazăstratul de ozon a scăzut după ce în urmăcu mai bine de 30 de ani a fost încheiată oînţelegere privind producerea lor, conformunui raport recent al Naţiunilor Unite.

Ultimul raport prezentat de NaţiunileUnite privind starea stratului de ozon aratăcă acesta s-ar putea reîntoarce le niveluldin 1980, până la jumătatea acestui secol.Conform Science Alert, Protocolul de laMontreal a fost introdus în 1989 și are cascop protejarea mediului prin scăderea ni-velului de chimicale responsabile cu de-gradarea stratului de ozon atmosferic.

Moleculele de oxigen reușesc să ab-soarbă cu ușurinţă cele mai dăunătoareradiaţii UV care ar fi ajuns la sol. La apro-ximativ 20-30 de kilometri de sol, stratulde ozon realizează această sarcină. În 1980,cercetătorii au realizat că diferite chimicaleutilizate în domeniul industrial, inclusivcloroflorocarbonii, sunt cei ce provoacădegradarea densităţii stratului de ozon.

În timp de degradarea este observatăla nivel global, fluctuaţiile anotimpurilordin Antarctica au dus la apariţia unei„găuri” în stratul de ozon ce pune ecosis-temul în pericol. Protocolul de la Montrealeste un răspuns la această ameninţare șidupă cum afirmă fostul secretar general alNaţiunilor Unite, Kofi Annan, este unadintre cele mai de succes înţelegeri inter-naţionale.

Ultimul raport privind distrugereastratului de ozon arată că lucrurile se în-dreaptă într-o direcţie benefică. Concen-traţiile de clorură troposferică și brom tro-posferic au scăzut faţă de cele din raportulrealizat în 2014. De asemenea, și gaura dedeasupra Antarcticii a început să devinămai densă. Pe restul planetei, stratul deozon a crescut cu 1-3 procente la fiecare10 ani, din 2000 până în prezent.

Acest lucru sugerează că stratul deozon din emisfera nordică ar putea ajungedin nou în 2030 la nivelul stabilit în 1980,în timp ce gaura de la Polul Sud s-ar puteaestompa în 2060.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Un convoi de 10 căruţe trase decai vor pleca din Sighetu Mar-maţiei, judeţul Maramureş, spreAlba Iulia, cu peste 100 de persoaneîmbrăcate în costume populare,pentru a reface în mod simbolictraseul înaintaşilor lor care au par-ticipat la Unirea de la 1 decembrie1918.

Participanţii vor fi incluşi în paradapopulară care va fi organizată la Alba Iu-lia la 1 decembrie pentru sărbătorireaZilei Naţionale a României, scrie Media-fax.

“Ini\iativa constă în deplasarea unuiconvoi de zece căruţe trase de câte doicai din Sighetu Marmaţiei până la AlbaIulia, pe o distanţă de peste 300 de km,pentru a reface, simbolic, traseul celorcare au participat la Unirea din 1918. Îndeschiderea convoiului vom avea şi doicălăreţi. Plecarea va avea loc în 22 no-iembrie, dată la care vom marca împli-nirea a 100 de ani de la adunarea popu-lară care a avut loc la Sighetu Marmaţiei,în cadrul căreia au fost aleşi delegaţiipentru Alba Iulia. Convoiul va prelua şitrei steaguri de la Săpânţa, Sighetu Mar-maţiei şi de la Cicârlău, despre care sepresupune că au fost cele cu care s-audeplasat localnicii spre Alba Iulia în 1918.Vom fi peste 100 de persoane în acestconvoi, îmbrăcate în costume populare,iar când ajungem la Alba Iulia, în 1 de-cembrie, vom fi incluşi în parada popu-lară care va fi organizată pentru sărbă-torirea Zilei Naţionale a României”, aspus unul dintre participan\i.

Potrivit acestuia, înaintea plecării din

Sighetu Marmaţiei va fi organizată oşedinţă festivă la care vor participa toţireprezentanţii autorităţilor publice dinMaramureşul istoric – consilieri locali,judeţeni, primari, reprezentanţi ai Pre-fecturii, urmată de un ceremonial militarşi religios.

“Pe traseu, vom avea mai multeopriri, printre care la Şişeşti, unde a slujitca preot Vasile Lucaciu, la Şomcuta Mare,

Baia Mare, intrăm în judeţul Cluj, cuopriri la Dej şi Tureni, apoi în judeţulAlba ne vom opri la Aiud. Cei din convoivor reprezenta toate regiunile etnograficeale Maramureşului – Ţara Lăpuşului,Ţara Codru – Chioar, Maramureşul is-toric, fiind vorba despre primari de lo-calităţi, consilieri, reprezentanţi ai unorasociaţii artistice şi culturale”, a subliniatDoru Dăncuş.

Traseul parcurs poate fiurm[rit pe pagina de Facebook“Maramureş Centenar”

Momentele deplasării pe traseul spreAlba Iulia vor fi marcate zilnic cu foto-grafii, filmuleţe video şi informaţii pepagina de Facebook “Maramureş Cen-tenar”.

Rezolu\ia de la Alba Iulia a fost citit[ de c[tre episcopul greco-catolic Iuliu Hossu

Un convoi de c[ru\e maramure;ene refacetraseul spre Alba Iulia din 1918

Pe traseu, vor fi opriri la Şişeşti, unde a slujit ca preot Vasile Lucaciu, la Şomcuta Mare, Baia Mare, Dej, Tureni, Aiud

Gaura din stratulde ozon ar putea fivindecat[ complet

O stradă din Cluj-Napoca va de-veni prima arteră „smart” din Româ-nia, cu stâlpi de iluminat cu wifi și ca-mere video și bănci cu încărcare prinUSB a telefoanelor mobile. Moderni-zarea străzii a fost aprobată luni de CL,finanţarea fiind asigurată din fondurieuropene de 1,3 milioane de euro.

Primarul Emil Boc a declarat, luni,la ședinţa Consiliului Local Cluj-Na-poca, în care s-a aprobat proiectul demodernizare a străzii Molnar Piuariu,că artera este un model de structurăurbană în România care va fi replicatși în alte părţi ale orașului.

„S-au aprobat documentaţia și in-dicatorii tehnici pentru modernizareastrăzii Molnar Piuariu, în vederea atra-gerii de fonduri europene nerambur-sabile. Este o premieră naţională, va fiprima stradă smart din România, ostradă inteligentă, cu toate facilităţileși dotările tehnologice aferente uneiastfel de artere. De asemenea, va aveamult spaţiu pietonal, un model de stra-dă inteligentă și de realizare a unorstructuri urbane din România, pe careîl vom replica și în alte părţi aleorașului”, a spus Boc.

Ora;ul din Româniacare are str[zi

iluminate cu wifi;i b[nci cu

înc[rcare USB

Pentru prima dată, o echipă de astro-nomi a observat mai multe perechi de ga-laxii în ultimele etape ale contopirii prinstudierea găurilor negre supermasive dincentrul fiecărei galaxii. Aceste găuri negrese află la o distanţă foarte mică una faţă decealaltă, în etapa premergătoare contopirii.Descoperirea este relevantă pentru înţele-gerea perioadei de dinaintea coliziunii,care anterior era considerată mai scurtă.De asemenea, imaginile culese de la maimulte telescoape arată viitorul îndepărtatal galaxiei noastre care va intra în coliziunecu Andromeda.

Condusă de Michael Koss de la Uni-versity of Maryland, echipa a analizat sutede galaxii apropiate folosind imaginile rea-lizate de W.M. Keck Observatory din Ha-waii și de Hubble Space Telescope. Astro-nomii au descris descoperirile într-o lu-crare publicată recent, pe 8 noiembrie2018, în jurnalul Nature.

“Văzând perechea de miezuri de gala-xie asociată cu aceste găuri negre atât deaproape una de alta a fost uimitor”, a pre-cizat Koss. Imaginile de rezoluţie înaltăoferă o ilustraţie a unui fenomen a căruiexistenţă era suspectată de astronomi șicare era, conform acestora, mult mai co-mună la începutul Universului, atuncicând coliziunile de galaxii erau mai desîntâlnite. Atunci când găurile negre vorintra în coliziune, vor elibera energie pu-ternică în forma undelor gravitaţionale -unde în spaţiu-timp detectate recent pen-tru prima dată de detectoarele-pereche LI-GO, scrie Phys. Imaginile prezintă eveni-mentele care vor avea loc și atunci cândCalea Lactee va intra în coliziune cu An-dromeda. Ambele galaxii au găuri negresupermasive în centrul lor, care se vor în-

tâlni și se vor contopi într-o singură gaurăneagră. Echipa a fost inspirată de o imaginea două galaxii aflate în interacţiune nu-minte colectiv NGC 6240, care a fost pro-totip pentru studiu. Cercetătorii au căutatprima dată găurile negre active ascunse,cu ajutorul datelor în raze X culese pe operioadă de 10 ani de BAT (Burst AlertTelescope) al NASA. „Aceste raze X trecprin norii groși de praf și gaz care încon-joară galaxiile active, permiţând BAT săvadă ceea ce este invizibil în alte lungimide undă”, a precizat Richard Mushotzky,coautorul studiului. Apoi, cercetătorii austudiat arhiva de la Hubble, marcând ga-laxiile în contopire observate și în datelede la BAT. Au folosit și observaţiile aleKeck, telescop capabil să vadă în infraroșu,adică acele găuri negre producătoare deraze X care nu au fost găsite în arhiva Hub-ble. Echipa a studiat galaxii localizate la odistanţă medie de 330 de milioane de anilumină de Terra - relativ aproape în ter-meni astronomici. Multe dintre aceste ga-laxii sunt similare în dimensiune cu CaleaLactee și Andromeda. În total, echipa aanalizat 96 de galaxii observate cu teles-copul Keck și 385 de galaxii ale arhiveiHubble. Rezultatele au arătat că mai multde 17% dintre aceste galaxii au o perechede găuri negre în centrul lor care se află înultimele etape de dinaintea contopirii în-tr-o singură gaură neagră ultramasivă.Cercetătorii au fost surprinși să găseascăun procentaj atât de mare de galaxii aproa-pe de faza de contopire.

Pentru a verifica rezultatele, cercetă-torii au comparat galaxiile din studiu cuun grup de control de 176 de galaxii dinarhiva Hubble care nu aveau galaxii activeîn centru.

Cercet[torii au g[sit mai multe perechide g[uri negre, pe punctul de contopire

Ini\iativa constă în deplasarea unui convoi de zece căruţe trase de câte doi cai din Sighetu Marmaţiei pânăla Alba Iulia, pe o distanţă de peste 300 de km, pentru a reface, simbolic, traseul celor care au participat la Unireadin 1918. În deschiderea convoiului vom avea şi doi călăreţi. Plecarea va avea loc în 22 noiembrie, dată la carevom marca împlinirea a 100 de ani de la adunarea populară care a avut loc la Sighetu Marmaţiei, în cadrulcăreia au fost aleşi delegaţii pentru Alba Iulia. Convoiul va prelua şi trei steaguri de la Săpânţa, Sighetu Marmaţieişi de la Cicârlău, despre care se presupune că au fost cele cu care s-au deplasat localnicii spre Alba Iulia în 1918.

Mars One este un proiect lansat deolandezul Bas Lansdorp, cofondator șipreședinte al companiei care are ca scoptrimiterea, în 2024, a unui echipaj de patruvoluntari pentru colonizarea planetei Mar-te, fără posibilitatea de a reveni pe Terra,după o călătorie care va dura șapte luni,informează Mediafax.

Călătoria spre Marte, care se află la odistanț[ de circa 64,3 milioane de kilometride Terra, în funcție de poziționarea pe or-bită, durează aproximativ 200 de zile.

Bugetul misiunii, de 6 miliarde de do-lari, este mult mai mare decât suma de 1,8miliarde de dolari cheltuită de NASA pen-tru roverul Curiosity, cel mai avansat robottrimis de pământeni pe Marte.

Mars One vrea să finanţeze proiectulprin intermediul unui reality-show TV, încadrul căruia vor fi aleși cei 24 participanţiși care va prezenta pregătirea acestora.

Potrivit site-ului oficial al misiunii,echipaje de patru astronauţi vor fi lansatespre Marte din doi în doi ani, începânddin 2024. Cine se va aventura în aceastăcălătorie știe că va lăsa Terra în urmă pen-tru totdeauna. Nu va mai avea posibilitateasă îi îmbrăţișeze pe cei dragi, nici să meargăîntr-o pădure sau pe o plajă. Ca să nu maivorbim de pericolele reale ale unei astfelde călătorii< vor ajunge curajoșii noștri cubine pe Marte? Iar după aterizarea (ori,mai corect, amartizarea) lor, ce se va în-tâmpla? Vor trebui să construiască o bazăcare să le permită să supravieţuiască pentrurestul zilelor, o primă bază în care să aștepte– dacă totul merge bine – alţi curajoși depe Terra.

Peste 200.000 de persoane din 140 deţări s-au oferit voluntare pentru a face parte

din proiect, care este privit de foarte mulţioameni cu scepticism, dar care, totuși, be-neficiază de suportul laureatului olandezal premiului Nobel pentru fizică din 1999Gerard’t Hooft.

Mars One a semnat un acord cu com-pania de televiziune Endemol, care pro-duce multe emisiuni de tip reality show,pentru realizarea unei producţii de acesttip în timpul selecţiei și antrenării volun-tarilor care vor pleca pe Marte. Cei 100 decandidaţi rămași în cursă vor trece deacum înainte prin alte câteva runde de se-lecţie care „se vor concentra pe alcătuireade candidaţi care pot să suporte toate greu-tăţile generate de o așezare umană perma-nentă pe Marte”, au spus coordonatoriiproiectului Mars One. Candidaţii vor fiantrenaţi într-o replică a viitoarei reședinţemarţiene, în care le vor fi testate aptitudi-nile și capacitatea de a lucra în echipă.

În final, 40 de candidaţi vor fi aleșipentru a urma un curs de antrenamentspecific pentru misiunea propriu-zisă. Eivor urma un program de pregătire ce areo durată de opt ani, înainte ca telespecta-torii acelui reality show de televiziune săvoteze și să decidă componenţa finală aechipajului, care va fi alcătuit din patrupersoane.

„Aș vrea să plec pe Marte pentru căvreau să iau parte, în același timp, la istoriași viitorul omenirii. Mi-ar plăcea să facparte din echipa care va construi fundaţiaunei noi civilizaţii pe o nouă planetă. Edoar o chestiune de timp până când ome-nirea va trebui să își găsească un nou ha-bitat, pe o nouă planetă, iar această misiunereprezintă o oportunitate perfectă”, a spusAndreea.

Din 2024, dou[zeci de oameni ar putea plecape Marte, `ntr-o c[l[torie f[r[ `ntoarcere


Supermodele celebre, printrecare și Elsa Hosk, Bella Hadid,Candice Swanepoel sau Sara Sam-paio au defilat anul acesta în ca-drul Victorias Secret FashionShow.

Cel mai longeviv model Victoria’sSecret, Adriana Lima, a confirmat înlacrimi că pe 8 noiembrie, la New York,a avut loc ultimul show din cariera sa.

Supermodelul în vârstă de 37 deani a anunțat că se retrage după aproa-pe 20 de ani în care a defilat în prezen-tările de modă Victoria’s Secret. Aceas-ta a scris inclusiv pe contul său de In-stagram că „pune în cui aripile”< „Dra-gă Victoria, îți mulțumesc că mi-ai ară-tat lumea, împărtășindu-mi secreteleși, cel mai important, nu doar că mi-aidat aripi, ci m-ai învățat să zbor! Toatădragostea pentru cei mai buni fani dinlume! Cu dragoste, Adriana”.

Adriana Lima deține recordul pen-tru cel mai longeviv „îngeraș” al Vic-toria’s Secret, frumoasa braziliancă de-filând pentru celebra casă de modă în-

că de la vârsta de 18 ani, iar anul trecuta primit titlul de „Cel mai valoros îngerVictoria’s Secret”. Adriana Lima a avutonoarea de a purta de trei ori în în-treaga sa carieră celebrul Fantasy Bra,cel mai scump sutien al brandului, lan-sat anual. Joi, în cadrul celui de-al 18-lea show din cariera sa la Victoria’s Se-cret, Adriana Lima a încheiat prezen-tarea de modă în lacrimi și a trimispentru ultima dată celebrul sărut cătrecamerele de filmat.

Adriana Lima a fost căsătoritătimp de cinci ani cu baschetbalistulsârb Marko Jaric şi au împreună douăfete. Aceasta a precizat că se va retragedin lumina reflectoarelor pentru a sededica mai mult familiei, dar și acțiu-nilor caritabile, în special celor dedi-cate femeilor< „Sunt nerăbdătoare săsusţin femeile şi să fiu implicată în di-ferite proiecte care sprijină femeile dinlume. Acesta va fi viitorul meu, darsunt încă fericită că fac parte dinshow-ul Victoria’s Secret de anul aces-ta”, – a declarat Adriana Lima aseară,în culisele ultimului show din carierasa de model Victoria’s Secret, pentru

o publicaţie străină.

Adriana Lima, biografie

Adriana Lima s-a născut pe 12 iu-nie 1981 și a reuşit să îşi creeze un nu-me profesional lucrând ca model pen-tru compania de lenjerie Victoria’s Se-cret. A venit pe lume în Salvador deBahia, Brazilia, iar părinţii ei sunt Ma-ria de Garcia Lima şi Nelson Torres,care au abandonat-o la scurt timp dupănaştere. Astfel, cea care avea sa devinăsupermodel şi declarată una dintre celemai frumoase femei ale lumii a crescutîntr-un orfelinat de m[icuţe numit Ca-minos de luz. Singura dată când şi-avăzut p[rinţii a fost pe când Adrianaavea 15 ani deoarece avea nevoie desemn[tura lor pentru a ieşi din ţară.

Întâmplarea a făcut ca una din prie-tenele ei din Brazilia să îşi doreasc[ s[devină model. Adriana a promis că ova însoţi trimiţând nişte poze alăturide pozele prietenei sale. Sponsorul achemat-o pe ea la casting, iar la 15 anitermina prima în concursul Ford's Su-permodel din Brazilia. La vârsta de 16

ani la acelaşi concurs obţinea al doilealoc. La 18 ani semna cu Elite ModelManagement şi în acelaşi an avea să iacastingul pentru a intra în lumea eliteila Victoria's Secret.

Victoria᾽s Secret Fashion Show, 2018

Victoria’s Secret Fashion Show s-aținut la New York, pe muzica lui BebeRexha, The Chainsmokers, Halsey,Kelsea Ballerini, Rita Ora, Shawn Men-des și The Struts. Cei șase artiști au in-terpretat cele mai cunoscute hit-uri ca-re i-au plasat în topurile muzicale și auîntreținut atmosfera show-ului alăturide supermodele celebre< Elsa Hosk,Bella Hadid, Candice Swanepoel sauSara Sampaio au defilat anul acesta

După ce au găzduit prezentări demodă extravagante în jurul lumii, înorașe precum Londra, Paris și Shan-ghai, evenimentul s-a întors la origini,în New York, orașul în care a începuttotul, în anul 1995. Colecția conține șio colaborare cu designer-ul Mary Ka-

trantzou, cunoscută pentru print-urilespectaculoase, ceea ce a adus pe cat-walk piese de lenjerie intimă destul deîndrăznețe, cu imprimeuri inedite șispectaculoase.

Sutienul Fantasy

Anul acesta, modelul suedez ElsaHosk a fost aleasă pentru a purta pecatwalk celebrul Victoria’s Secret Fan-tasy, estimat la 1 milion de dolari șirealizat de Atelier Swarovski din 21.000de diamante. În ultimii ani, Elsa Hosks-a remarcat drept unul dintre mode-lele preferate ale brandului de lenjerie,cu care colaborează încă din 2011. Aînceput ca ambasador VS Pink, în 2014a obținut titlul de „înger Victoria’s Se-cret', iar în 2016 a fost cea care a deschisshow-ul organizat la Paris. În 2017, lashow-ul din Shanghai, Hosk a purtato ținută realizată special pentru ea deSwarovski. Modelele care și-au făcutdebutul în cadrul Victoria’s Secret Fas-hion Show 2018 sunt Winnie Harlow,Duckie Thot și Lorena Rae.

Vera Pop

Supermodele celebre au defilat ;i anulacesta la Victoria’s SecretăShow

Date post:	08-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

imed H ay - informatia-zilei.ro · Antoinette, soţia regelui Ludovic al XVI-lea, şi acestea au...

Documents