Imagistică Radiologie Publicaţie SenologieSenologie ...

Importanţa şi limitele examenului ecografic prenatal 18

Evaluarea durerii mamare (Mastalgia, Mastodinia) 22

Testul Papanicolau pentru sân 28

20142014 Imagistică Radiologie Senologie

Imagistică Radiologie Senologie

Publicaţie adresată cadrelor medicale

Answers for life

www.siemens.ro/healthcare

Imagistică - Radiologie-Senologiewww.revistamedicalmarket.ro

Sumar

4Interviu cu Prof. Dr. Sorin Dudea, Preşedintele Societăţii de Radiologie şi Imagistică Medicală din România

8 Tomografia computerizată cu fascicul conic

10 Centrul de Oncologie Oradea, dotări la standarde europene

16 Endometrioza – un mare pericol pentru sănătatea femeilor!

18 Importanţa şi limitele examenului ecografic prenatal

22 Evaluarea durerii mamare (Mastalgia, Mastodinia)

26 Evaluarea imagistică a sânului

28 Testul Papanicolau pentru sân

Citeşte revista în format digital

EditorCalea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 60, et. 1, cam. 19 Tel: 021.321.61.23e-mail: [email protected] P.O. Box 4-124, 030775

10

26

18

3

Articole de specialitate

“Mi-ar plăcea să lucrez într-un sistem în care, dacă munceşti mai mult, eşti recompensat, nu penalizat”

Sunteţi preşedintele Societăţii de Radiologie şi Imagistică Medicală din România, medic primar în radiologie şi imagistică, profesor universitar, aveţi numeroase specializări, premii şi peste 25 de ani de profesie. Cum vizualizaţi toate aceste realizări şi cum reuşiti să faceţi faţă tuturor activităţilor pe care le desfăşuraţi?

Funcţia de preşedinte al Societăţii de Radiologie şi Imagistică Medicală din Ro-mânia (SRIM) reprezintă, în egală măsu-ră, o mare onoare şi o poziţie de respon-sabilitate în care am fost investit de colegii din specialitate. Ea aduce cu sine nu atât recunoaştere profesională cât, mai ales, necesitatea de implicare în demersuri me-nite a servi interesele profesioniştilor din radiologie.

Titlurile de medic primar şi de profe-sor universitar reprezintă, în fapt, rezulta-tul acumulărilor din cei peste 25 de ani de activitate într-un centru universitar unde, în mod inerent, activitatea clinică, profe-sională şi cea didactică se întrepătrund.

Nu aş reuşi să fac faţă tuturor activită-ţilor în care sunt implicat dacă nu aş be-neficia de sprijinul total şi permanent al tinerilor colegi din clinică dar şi al experi-mentaţilor prieteni din conducerea SRIM.

Ce anume v-a determinat să alegeţi această specializare? A existat un profesor care v-a îndrumat sau a fost pur şi simplu intuiţia talentului dvs?

Am ales radiologia la sfârşitul facultăţii, într-o perioadă când radiologul era privit ca un fel de „fotograf” ascuns în camera obscură din demisolul clâdirii. Pe mine

m-a atras această modalitate de a practica medicina, fără sa pot spune, atunci, de ce. Tatăl meu, Prof. dr. Corneliu Dudea, deşi internist şi cardiolog, m-a încurajat să îmi urmez drumul. Dar cel care m-a îndru-mat şi m-a sprijinit permanent, crezând în mine, a fost regretatul Prof. dr. Doc. Dumi-tru Rădulescu, un adevarat leader, creator de şcoala radiologică în Cluj şi, în egală măsură, un om cald şi apropiat colectivu-lui. Nu pot sa nu îi amintesc pe principalii mei mentori în imagistică, regretaţii profe-sori Gheorghe Badea, părintele din Cluj al ecografiei româneşti şi Serban Al. Georges-cu, de la Institututul Fundeni, iniţiator al explorărilor CT şi IRM în ţara noastră. De la toţi am învăţat enorm. Şi am descoperit bucuria de a afla diagnosticul pacientului sau explicaţia unui simptom sau semn şi de a împărtăşi această descoperire confratelui sau celui suferind.

În numarul anterior al revistei discutam cu Dr. Mihai Lesaru de-spre situaţia centrelor şi totodată a dotărilor acestora în Bucuresşti.Care este situaţia, din acest punct de vedere, în Cluj?

Situaţia din Cluj, din păcate, nu diferă de cea din restul ţării. Dacă ne referim la ra-diologie în ansamblu, şi nu la o subspeciali-tate a acesteia, cum este imagistica sânului, discrepanţa între centrele private şi în stitu-ţiile medicale aparţinând statului este enor-mă. Centrele medicale private au o dotare acceptabilă, decentă iar unele posedă chiar aparatură de vârf. Drama o regăsim la nive-lul unităţilor sanitare aparţinând - într-un fel sau altul - statului român, fie că este vor-ba despre comunităţile locale sau autorita-tea centrală. Ultima achizitie centralizată de amploare de aparatură de imagistică a

Interviu cu Prof. Dr. Sorin Dudea, Preşedintele Societăţii

de Radiologie şi Imagistică Medicală din România

fost realizată în anul 2000! Majoritatea cen-trelor universitare, pe care sunt structurate unităţile regionale de urgenţă, au funcţio-nat până acum 4-5 ani - iar unele încă mai funcţionează - utilizând aceste aparate, aparate astăzi expirate, complet uzate mo-ral şi material. Înlocuirea lor - acolo unde s-a făcut - s-a bazat pe soluţii improviza-te, locale sau folosind influenţe personale, fără o viziune integratoare şi fără o acţiu-ne concertată. S-a ajuns astfel la situaţia în care unele spitale judeţene neuniversitare au dotare mai performantă decât centrele în care se pregătesc rezidenţii. Şi, aproape peste tot, dotarea cu aparatură a centrelor private o depăşeşte pe cea a spitalelor pu-blice, de stat. Prea uşor este uitată respon-sabilitatea socială a statului în asigurarea condiţiilor elementare de asistenţă sani-tară. Recent, preşedintele ESR afirmă că, pentru a opri complet funcţionarea unui spital nu este neaparat nevoie să întrerupi curentul electric - este suficient să nu mai funcţioneze terapia intensivă şi radiologia! Oare chiar asta se urmareşte?

Cum apreciaţi viteza de implementare în Romania a unor metode moderne în domeniul ecografiei şi al imagisticii medicale-disponible inUE- ?

Ecografia are un statut particular. Chiar şi aparatele de vârf au preţuri re-lativ accesibile, astfel încât eforturile de achiziţionare sunt suportabile. Toate teh-nicile ecografice moderne - 3D/4D, con-trast, elastografie - au pătruns extrem de rapid în practica medicală din România. Lucrările publicate de specialiştii români au ajuns, nu odată, să reprezinte materiale de referinţă pentru colegii din UE, fiind, adesea, priorităţi în domeniu.

Cu totul alta este situaţia în ceea ce priveşte imagistica „grea” - CT, IRM, ima-gistica de fuziune. Preţul mare al aparatu-rii, înainte de toate, face ca viteza de pă-trundere a celor mai noi tehnologii să fie mică iar disponibilitatea, foarte limitată.

Ce ne puteţi spune despre Conferinţa Naţională de Imagistică de anul acesta?Ce noutăţi sunt faţă de anul trecut?

4



Conferinţa Naţională de Imagistică reuneşte, anul acesta, la Eforie Nord, în perioada 2-4 octombrie, manifestările pe-riodice a patru societăţi: al VI- lea Con-gres Naţional de Rezonanţă Magnetică, a VIII-a Conferinţa Naţională de Imagistică Musculoscheletală, al IX- lea Simpozion al Chapter-ului Roman al ISMRM şi Pri-ma Conferinţă de Imagistica Oncologică.

Anul trecut manifestarea natională de imagistică a fost ocazionată de Congresul SRIM. Anul acesta, pentru a doua oară, mai multe societăti de imagistică decid să işi sincronizeze manifestările anuale, în beneficiul evident al participanţilor.

Noutatea o reprezintă, de bună seamă, prima conferinţa a Grupului de Imagis-tică Oncologică din cadrul SRIM. Este o recunoaştere a importanţei covârşitoare pe care o are imagistica în diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor oncologici. Un al doilea element de noutate îl reprezintă cursul preconferinţă organizat cu concur-sul GREF-SFR (Groupe des radiologistes enseignants d’expression francaise - Soci-ete Francaise de Radiologie). Acest curs urmează să prezinte aplicaţii avansate ale imagisticii prin rezonanţă magnetică în patologia oncologică.

Sunteţi în parmanentă legatură cu Societăţile de imagistică din străinatate.Ce beneficii aduc medicilor şi tinerilor rezidenţi contactul cu acestea?

SRIM este membră activă a ESR (Eu-ropean Society of Radiology). Calitatea de membru a SRIM oferă radiologilor ro-mâni posibilitatea de a se înscrie cu taxa substanţial redusă la congresul european (anual) de radiologie din Viena (ECR), probabil cel mai mare congres medical european (peste 20.000 participanţi în fie-care an). De asemenea, membrii SRIM au acces online gratuit la doua, cele mai im-portante, reviste de radiologie din Europa, apărute sub egida ESR. Membrii societâtii beneficiază, de asemenea, de sistemul de alertă rapidă privind cursurile organizate sub egida ESR în toată Europa.

Un cuvant aparte merită relaţia privi-legiată, consolidată în timp, cu Societatea Franceză de Radiologie. Membrii SRIM beneficiază de taxe reduse atât pentru în-scrierea în SFR cât şi pentru participarea la manifestarea anuală a societătii france-ze. Pe de altă parte, colegii francezi par-ticipă activ la toate manifestările SRIM, prin prelegeri sau cursuri de înaltă cali-tate. Deloc neglijabilă este şi participarea

noastră la manifestările regionale (există un Congres Balcanic de Radiologie, anu-al) şi bilaterale.

Medicii radiologi işi pot valida cunos-tinţele prin obţinerea diplomei europene de radiologie, recunoscută în peste 10 ţări din UE ca echivalent legal al examenului de specialitate.

Pentru rezidenţi, în afara facilităţi-lor şi programelor speciale organizate la ECR, există oportunitatea de participare la cursurile ESOR (European School of Radiology), itinerante, organizate anual de ESR. Nu trebuiesc neglijate nici mobili-tăţile internaţionale, mulţi rezidenţi având oportunitatea de a studia în străinătate. Din păcate, majoritatea celor mai buni re-zidenţi nu găsesc justificarea pentru a se întoarce.

Fiind profesor universitar al UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca cum evaluaţi interesul tinerilor viitori medici pentru această specializare?

Studenţii noştri sunt, evident, foarte interesaţi de tot ceea ce ţine de radiolo-gie şi imagistică medicală. Dovada sunt nu numai amfiteatrele pline - nu doar la cursuri, ci şi la şedinţele cercului studen-ţesc de radiologie, cursurile opţionale cu înscrieri la maximum, atât la programul de studii în limba română cât şi la cele în limbi străine sau solicitările de angajare de lucrări de licenţă peste capacitatea de cu-prindere a disciplinei. Dar poate cea mai clară expresie a interesului pentru radio-logie o reprezintă faptul că, la repartiţia locurilor pentru rezidenţiat, locurile de radiologie sunt alese printre primele şi „se termină” foarte repede. Pentru noi, das-călii, acesta este un avantaj major, pentru că avem privilegiul de a lucra cu rezidenţi recrutaţi dintre cei mai buni studenţi.

Există în momentul de faţă în Româ-nia parteneriate între specialităti? Mai precis, există o colaborare, spre exemplu, între medicul oncolog, medicul de radiologie şi imagistică cu terapeutul sau psihologul, în pre-luarea unui caz?

Într-un fel sau altul, parteneriatul menţionat se derulează în majoritatea instituţiilor medicale. Din pacate, nu în toate. Cultura instituţională a reuniuni-lor medicale multidisciplinare de lucru depinde foarte mult de lideri şi nu este uniformă.

Ce anume visaţi să realizaţi în viitorul apropiat sau îndepărtat?

Pentru viitorul apropiat, ceea ce îmi doresc sper să depăşească stadiul de vise şi să devină realizari concrete. Ca preşedinte al SRIM le-am propus colegilor din Comi-tetul National şi ne-am asumat, împreună, o agendă destul de încarcată.

Împreună, am formulat proiectul unei noi curicule de pregătire teoretică în rezi-denţiatul de radiologie, inspirată de curi-cula europeană elaborată de ESR şi menită să racordeze pregătirea rezidenţilor noştri la standardele de calitate europene. Sigur, această curiculă trebuie promovată spre aprobare de către Comisia Consultativă de Radiologie, Imagistică Medicală şi Medici-na Nucleara a Ministerului Sănătăţii şi apoi trebuie validată prin decizie ministerială. Pe acest traseu întâmpinăm blocaje de ne-înţeles.

Comitetul Naţional al SRIM redactea-ză, în acest moment, un ghid de studiu pentru pregătirea în specialitatea radiolo-gie- imagistică medicală. Este, putem spu-ne, un „core -curiculum” al specialităţii la nivelul anului 2014. Nu ştiu să se fi realizat aşa ceva la nivel european,până în prezent.

Ghidurile de bune practici în radiolo-gie trebuie să fie actualizate până la jumata-tea anului viitor.

Este nu numai dorinţa dar şi datoria noastră să luptăm (din pacate , din nou cu inerţia birocratică) pentru a readuce dura-ta de pregătire în specialitatea radiologie la 5 ani - cum era pâna în anul 2010 şi cum este în marea majoritate a ţărilor europene – faţă de cei 4 ani, complet insuficienţi, de acum. Trebuie reglementate şi alte aspecte care ţin de practica în specialitate, de drep-turile şi obligaţiile specifice radiologului.

Radiologia - şi visele pentru viitorul îndepartat..... Mi-ar plăcea să trăiesc într-o ţară, numită România, în care radiologia să poată fi disponibilă, pentru toţi cetăţe-nii, la standardele de calitate din Austria. O ţară în care să poată fi realizate, cel pu-ţin în centrele academice, toate procedu-rile radio-imagistice diagnostice şi inter-venţionale disponibile la nivel mondial. O ţară în care tanărului specialist, în care statul roman a investit mulţi bani, să nu i se mai spună” daca nu iţi convin condiţiile (mizere) de dotare şi salarizare, n-ai decât să pleci, eşti liber...”. Mi-ar plăcea să lu-crez într-un sistem în care, dacă munceşti mai mult, eşti recompensat, nu penalizat. Poate că depinde şi de noi, toţi medicii, ca aceste vise, sunt convins, împărtăşite şi de alţii, să devină realitate. Si sa avem motive întemeiate să ne îndemnăm copiii să ră-mână să profeseze aici.

5

Începând cu anul 2014 DTL Medical este Distribuitor

Unic pentru România pentru întreaga gamă de aparatură

radiologică produsă de General Medical Italia (GMI).


DTL Medical promovează echipamentele radiologice GMI cu aplicaţii în radiografie, fluoroscopie, mamo-grafie, cu utilizare în sălile de operaţii, sisteme de ret-rofit analog/digital sau aparatură radiologică mobilă. GMI este unul din cei mai importanţi producători de echipamente radiologice din Europa, proiectarea, dez-voltarea şi producţia aparaturii făcându-se exclusiv prin resursele proprii GMI.

Spre exemplu, softul de achiziţie şi prelucrare a imag-inilor digitale DELUXE este un produs proprietar GMI, dezvoltat în cadrul unui proiect cu fonduri europene.

Gamma 1C Plus--sistem de radiografie Direct Digital cu coloana port-

tub suspendată pe tavan. Datorită configuraţiei inova-toare dispune de o mare flexibilitate în alegerea celor mai potrivite incidente tipului de examinare dorit.

Toate mişcările coloanei port-tub sunt automatizate. În combinaţie cu mişcările mesei oferă posibilitatea

radiografierii complete a pacientului. Dispune de sistemul de achiziţie şi procesare DE-

LUXE, proprietar GMI cu facilităţi avansate de procesare a imaginii, inclusiv modulul de lipire imagini (Stitching).

Pentru mai multe detalii contactaţi: DTL MEDICAL SRL

tel: 021-317.58.25; 0726-108.775

www.dtlmedical.ro

6

Str. Barbu Mumuleanu, nr 43, Sector 2, 020542 Bucureşti, România, Tel: +40 213 175825, Fax: +40 213 175824, , www.dtlmedical.ro, [email protected]

√ detector plat digital dinamic√ software DELUXE de achiziţie şi procesare imagini√ modul lipire imagini (stitching) inclus√ modul DSA inclus√ acces operator din 3 direcţii√ modul tomografie plană în 6 unghiuri inclus

Sistem DRF de fluoroscopie, cu masă telecomandatăALPHA Evo FD


Tomografia computerizată cu fascicul conic

Aceasta capacitate de a vizualiza anatomia din perspective nelimi-tate are implicaţii deosebite pen-tru diagnostic. Stomatologii ce

planifica inserarea de implanturi pentru pacienţii lor pot vizualiza acum foarte clar dimensiunile vestibulare şi linguale şi contururile crestelor alveolare, care pot fi analizate complet doar prin imagini în secţiune transversală.

Structurile anatomice vitale, cum ar fi canalul nervului alveolar inferior şi sinu-surile maxilare pot fi localizate cu o preci-zie deosebită şi poate fi apreciată densita-tea osului. Pot fi studiate structurile osoa-se ale articulaţiilor temporo-mandibulare şi incluziunile dentare putând fi localizate luând în considerare întâi adiacentii sau structurile vitale.

Există multe caracteristici pozitive suplimentare ale CBCT: realizarea unei scanări CBCT este rapidă şi convenabilă pentru pacienţi; înalta rezoluţie spaţială permite o bună evaluare a de taliilor osoa-se; în comparaţie cu tomografiile com-puterizate (CT) medicale, ce reprezentau singura modalitate din trecut de a obţine imagini multiplane necesare pentru dia-gnostic, doza de radiaţii primită de către pacienţi este mult mai mică.

Însă şi această tehnologie are limitări ce trebuie recunoscute: în cazul CBCT doza de radiaţii este mai mare decât ace-ea utilizată în metode imagistice conven-ţionale, cum ar fi tehnicile intraorale sau panoramice; nu se poate face distincţia ţesuturilor moi ale capului şi gâtului de-

oarece rezoluţia de contrast este redusă; iar metalele din câmpul scanat, ce provine cel mai frecvent de la restaurările dentare, pot crea artefacte care duc la degradarea locala a imaginii.

La fel ca toate procedurile radiografi-ce, CBCT este un test de diagnostic. Uti-lizarea unui test de diagnostic necesită evaluarea riscului vs. beneficii. Acest lu-cru trebuie realizat deoarece un pacient ar trebui supus unui test de la care se asteap-tă un beneficiu care să depaşească riscul implicat.

Beneficiul pentru pacient este confir-marea sau infirmarea unui diagnostic sau ghidarea unui plan de tratament propus: tomografia computerizată cu fascicul co-nic s-a dovedit a fi o investigaţie valoroa-să, de exemplu, în cazul evaluării locurilor posibile de inserare a implanturilor, în timp ce în cazul diagnosticului cariilor nu este valoroasă. Realizarea analizei risc vs. beneficii necesită, de asemenea, înţelege-rea dozei şi efectelor biologice care rezultă din expunerea la radiaţii.

Pentru a evidenţia o aplicaţie mai con-troversată, tehnologia CBCT a fost rapid adoptată în multe centre pentru planifica-rea tratamentului ortodontic. Deşi există cazuri în care informaţiile obtinute prin CBCT aduc într-adevar pacientului un beneficiu (de exemplu, asimetrii schele-tice, incluziuni dentare) există temeri ca analiza risc vs. beneficii nu justifică utili-zarea frecventă a acestei tehnologii în toa-te cazurile ortodontice.

Mai mult, există îngrijorarea ca practi-

cienii care prescriu CBCT sunt, de aseme-nea, proprietării acestor echipamente şi apare astfel riscul de utilizare excesivă. în aceste cazuri există un potenţial de utiliza-re mai puţin conservativă şi, prin urmare, există un conflict de interese.

A fost demonstrat ca practicienii care deţin aparatura pentru imagistică pano-ramică prescriu această investigaţie cu o frecvenţa mai mare. Aceasta poate părea a fi o declaraţie evidentă şi trivială, dar cu toate acestea sugerează posibilitatea abu-zului atunci când practicienii se gândesc mai mult la beneficiul financiar al cabi-netului decât la beneficiile pacientului în scop diagnostic.

Odată ce a fost stabilit că este necesa-ră realizarea unei CBCT, următorul pas este determinarea protocolului adecvat de achizitie a imaginii. Trebuie luaţi în consi-derare anumiţi factori pentru optimizarea imaginii şi minimizarea expunerii paci-entului. în sfârsit, când se obţine volumul scanat, activitatea de stabilire a diagnos-ticului care a necesitat realizarea CBCT trebuie abordată adecvat. Este necesar ca practicianul să aibă aptitudinile de a ma-nipula setul de date şi uneltele software pentru a obţine rezultate semnificative şi precise.

Responsabilitatea practicianului nu se termină aici. Ca şi în cazul oricărei alte analize radiologice, trebuie citită întrea-ga radiografie. în cazul radiografiei pa-noramice, acest lucru înseamnă că, dacă motivul pentru care s-a realizat imagi-nea radiologică a fost analiza molarului al treilea, este obligaţia clinicianului de a citi toate părţile filmului în cazul CBCT, fiecare parte a anatomiei pacientului care este descrisă trebuie să fie evaluată pentru a vedea dacă există anomalii.

Dr. Florin Lazarescu, Dr. Susanne Perschbacher

Tomografia computerizată cu fascicul conic sau CBCT este cea mai nouă modalitate disponibilă pentru analiza imag-istica regiunii maxilo-faciale. Este un instrument puternic care poate oferi imagini radiologice prin orice plan al maxi-larelor, precum şi reconstrucţii tridimensionale.

8


Centrul de Oncologie Oradea, dotări la standarde europene

Dr. Laurean Pop, coordo-natorul proiectului „Centru de Oncologie Oradea” din cadrul Spitalului Municipal Oradea

De circa un an de zile s-au deschis porţile, la Oradea, a unui Centru de Oncologie con-struit la standarde europene: o clădire de patru etaje, două buncăre pentru radioterapie, dotări medicale noi.

Dr. Ovidiu Pop Laurean a reuşit să realizeze un punct de tratament de nivel european în parteneriat cu compania Siemens. Centrul a fost constru-it într-un interval de un an şi trei luni, de la turnarea fundaţi-ei până la inaugurare.

În centrul de la Oradea au fost livrate şi instalate, pe lângă acceleratorul liniar de particule ARTISTE, un CT Somatom Definition şi un braţ ARCADIS Avantic. Dacă brahiterapia realizată prin intermediul acestui ultim echipament este o noutate pentru zona de vest a ţării, acceleratorul de particule a fost denumit un artist în domeniul iradierii efi-ciente şi ţintite.

Când începe tratamentul unul bolnav de cancer?

L.P.: Tratamentul unul bolnav de can-cer începe în momentul în care avem un diagnostic cert, care în general este un diagnostic histopatologic, adică un dia-gnostic care să confirme că există cancer, dar şi ce tip de cancer.

Cât de complicat e procesul de tratament?

L.P.: Acesta e adaptat pentru pacient. Există ghiduri unanim acceptate atât în Europa şi SUA, cât şi la noi în ţară pe ti-puri de cancer şi pe tipuri de stadializări, adică cât de gravă este boala pacientului, dar ţinând cont de factorii şi de profilul biologic al pacientului care este verificat înaintea fiecărui tratament, se adaptează acestă schemă de tratament oncologic.

Care sunt cele mai mari obstacole care pot interveni în acest proces?

L.P.: În primul rând sunt obstacole le-gate de fonduri - să nu avem fonduri pe programul naţional de oncologie pentru cumpărarea unor medicamente. În al doilea rând pot fi factori legaţi de pacient – starea lui biologică din momentul când necesită tratamentul să nu permită tratamentul.

Cât de important este un diagnostic cât mai exact, care este momentul propice de a diagnostica?

L.P.: Momentul propice este cât de curând posibil. Un cancer diagnosticat în fazele sale incipiente duce în cea mai mare proporţie, cu tratamentul indicat, la vindecarea pacientului. Cancerul nu mai este acel coşmar, cum eram obişnuiţi în urmă cu 15-20 de ani. Tehnologia far-maceutică şi cea în domeniul radiotera-piei au evoluat foarte mult iar un pacient diagnosticat în fazele incipiente ale can-cerului are şanse foarte mari de vindeca-re. Referitor la exactitatea diagnosticului: ne preocupă acest lucru, din acest motiv în cadrul spitalului clinic municipal nu avem doar un centru de oncologie, ci am câştigat pe fonduri europene dotarea şi construirea unui bloc pentru chirurgie oncologică. Suntem în derularea unei construcţii pentru anatomie patologică, iar la acest capitol suntem printre uni-tăţile cel mai bine dotate din ţară. Toate acestea concură la un diagnostic cât mai precis, alături de alte investigaţii imagis-tice sau endoscopice. Un diagostic precis presupune mai mulţi medici şi lucrul în echipă. Aceasta este cheia unui diagnos-tic exact pentru pacient.

10



Ce ne puteţi spune despre componenta de terapie?

L.P.: Diagnosticul oncologic se îm-parte în tratamentul legat de medicaţie (citostatic) şi cel legat de radiaţii – radio-terapia – fiecare cu componentele ei. On-cologia este ca un arbore cu două crengi foarte groase, din care pleacă alte crengi mai subţiri dar care se întrepătrund şi au anumite relaţii.

Cum a schimbat procesul de diagnosticare şi tratament construcţia şi inaugurarea centrului de oncologie?

L.P.: Este primul astfel de centru din ţară. Nu vrea să înlocuiască institu-tul oncologic, ci este un ajutor, este ca o supapă pentru institutele oncologi-ce, unde listele de aşteptare sunt foar-te mari. Ideea acestor centre este de a prelua o parte din pacienţi. La nivelul Ministerului Sănătăţii există ideea de a se multiplica acest tip de centru onco-logic de la Oradea, care a fost un cen-tru-pilot, pe lângă toate institutele de oncologie din ţară. Fiind o construcţie nouă, cu standarde europene, putem concura ca şi calitate a serviciilor hote-liere şi medicale cu ceea ce se oferă în alte state europene. Trebuie să ţinem

cont că Oradea este la graniţa cu Un-garia şi pacienţii vor migra. Începând din octombrie 2013 este o liberalizare a pieţei serviciilor medicale în Europa. Asta înseamnă că dacă nu suntem pre-gătiţi, inclusiv în domeniul oncologiei, vom pierde pacienţi. Pacienţii vor duce banii asigurărilor din România în alte ţări. Ideea noastră e să aducem pacienţi din zona de graniţă, inclusiv Ungaria, să fie trataţi la noi. Avem contacte în acest sens şi suntem deschişi unei colaborări, deoarece fenomenul listelor de aşteptare este prezent şi în Ungaria.

În cât timp a fost finalizată construcţia efectivă a centrului?

L.P.: Timpul de realizare a fost foarte scurt, comparativ cu ce s-a întâmplat în România, centrul nostru a fost realizat într-un an şi trei luni de zile. Mai mult au durat ideile, dar construcţia şi dotarea a început în septembrie 2011 şi s-a terminat în decembrie 2012. Nu puteam să am aş-teptări utopice, e o clădire de patru etaje, presupune ambulatorii, zone de buncăre, dotare, trainingul personalului. E ca o maşină cu facilităţi pe care vechile maşini nu le aveau.

Atunci colegii mei au trebuit să fie pregătiţi pentru a utiliza aceste maşini.

Despre dotarea cu echipamente a centrului ce ne puteţi spune?

L.P.: Echipamentele sunt de ultimă generaţie, din câte ştiu ele nu mai există în ţară, iar suportul tehnic acordat a fost deosebit. Vorbim de o firmă cu renume în domeniu.

Cum se reflectă acest prim an de funcţionare în statistici? Ce ne puteţi spune despre beneficiile aduse pacienţilor?

L.P.: Unul dintre indicatorii impor-tanţi în actul medical este adresabilita-tea. Dacă până în ultimii ani, pacienţii aveau tendinţa de a fugi în alte centre, la ora actuală ne confruntăm cu o tendinţă de a veni din alte judeţe. Asta ne creează probleme, sunt zile în care lucrăm până la miezul nopţii, din dorinţa de a nu re-fuza pacienţii şi de a nu-i pune să aştepte foarte mult. Acest lucru cred că spune to-tul despre partea hotelieră, dar şi despre dotare şi capacitatea personalului de a trata conform standardelor pacienţii on-cologici. Pacientul oncologic are o carac-teristică dată de boală. Nu doreşte doar tratamentul efectiv, ci şi integrarea cu alte specialităţi. Noi am dezvoltat şi psiholo-gia oncologică, nu am rămas la nivelul de a asigura doar tratament.

Camera de comandă pentru acceleratorul liniar de particule ARTISTE arată ca un întreg departament IT dintr-o bancă. Serverele la care sunt conectate aparatele de imagistică medicală sunt de dimensiunea unui dulap de birou de depozitare.

Sus: Accelerator liniar ARTISTEDreapta sus: Computer tomograf Definition AS OpenDreapta jos: Clădirea Spitalului Municipal Oradea

11


Ne spuneţi un caz în care accesul la acest centru a făcut diferenţa?

L.P.: Da. Sunt pacienţi tineri pe care în trecut nu îi puteam trata cu tehnolo-gia pe care o avem acum sau iradierea era foarte mare. Avem pacienţi primiţi de la institutul oncologic pentru că nu fac faţă, nu pot fi puşi pe o listă de aşteptare cu o durată foarte mare, astfel că sunt trimişi la noi. Prin tehnologia cu care e dotat centrul oncologic, am dezvoltat brahite-rapia – suntem la început, dar colegii mei sunt specialişti pe această parte – ea se regăseşte în doar două centre publice din România. E posibil ca acest lucru să ne creeze în viitor o problemă prin creşterea adresabilităţii pacienţilor. Se face o mare diferenţă faţă de terapia convenţională, tratamentul cu acceleratoare liniare (bra-hiterapia) limitează enorm distrugerea ţesutului sănătos. Acest deziderat este cel mai important, să distrugem doar celule-le canceroase, să facem cât mai puţin rău pacientuui.

Dumneavoastră cu ce parte de echipamente luaţi contact?

L.P.: Eu sunt în partea de anatomie pa-tologică în diagnostic, deci nu iau legătura direct cu aparatura, ci ca manager legat de mentenanţă, întreţinere, pregătirea per-sonalului. În acest sens am construit un centru oncologic cu două buncăre. Mo-

mentan din cauza finanţării am instalat doar un buncăr, urmând ca în viitor prin fonduri proprii ale primăriei municipiu-lui Oradea sau prin Ministerul Sănătăţii să reuşim să asigurăm instalarea unui al doilea accelerator. În acest mod vom avea un backup, dacă se întâmplă ceva cu un aparat, pacientul ştie 100% că putem trece la celălalt aparat.

Veţi merge pe aceeaşi tehnologie?

L.P.: De la bun început, nu ne-am gân-dit doar să dotăm centrul oncologic. Ştiam de ce fonduri dispunem, dar am structu-rat acest centru astfel încât să aibă imagi-ne în oglindă, atât pentru simulatoare cât şi pentru acceleratorul liniar. Nu are rost să dublăm şi partea de simulare, şi pe cea de tratament atâta timp cât putem folosi un echipament de care suntem mulţumiţi. Vom merge sigur pe aceeaşi idee.

Ce opinie v-aţi făcut despre echipamentele Siemens în acest an de funcţionare şi poate anterior?

L.P.: Cu echipamentele Siemens lu-crăm de mult timp, în special pe partea de imagistică. Aparatele sunt performante, e clar, sunt fiabile, fără probleme de in-tervenţie. Al doilea lucru important e ca atunci când ai o problemă, să ai o echipă

de tehnicieni în spate care să îţi poată re-zolva problema cât mai repede. Nu a fost cazul la aparatura din centrul oncologic. Am avut mici probleme la aparatura de imagistică dar eu consider că un termen de 24-28 de ore de rezolvare a proble-mei este un termen acceptabil oriunde, nu doar în România. Nu s-a întâmplat ca acest termen să fie depăşit. Firma Siemens a înţeles că nu este doar un pro-vider de aparatură, ci şi de soluţii. Este şi meritul celor care conduc compania. Au înţeles că atunci când vinzi un aparat te legi de instituţia care l-a cumpărat pen-tru mai mulţi ani prin mentenanţă şi prin service-ul pe care îl asigură. De multe ori, service-ul şi mentenanţa fac diferenţa în-tre o firmă şi alta sau dintre un aparat şi celălalt.

Care sunt aşteptărie dumneavoastră pentru derularea acestor proiecte?

L.P.: Dacă vom sta cu mâna întinsă nu ne va ajuta nimeni. Am învăţat că trebuie să căutăm noi fonduri. O sursă principală de finanţare rămâne Ministerul Sănătăţii şi bugetul local, dar ele depind de econo-mia ţării sau a regiunii. De aceea, spitalul clinic municipal a învăţat să dezvolte par-teneriate publice-private. Susţinem fap-tul că aceste parteneriate, făcute pe baze corecte, aduc beneficii celor doi parteneri şi pacientului. A doua sursă sunt fondu-rile europene. Avem în cadrul spitalului multe proiecte pe care le-am realizat pe fonduri europene. Menirea unei condu-ceri este aceea de a găsi surse alternative de finanţare. Putem intra în parteneriate cu companiile mari, cum este şi Siemens, sau putem dezvolta anumite proiecte în momentul în care găsim surse alternati-ve. Preferăm firmele mari fiindcă avem o siguranţă a derulării contractului nu doar până la instalarea unui aparat, ci pe ter-men lung. Centrul de oncologie prezintă o schimbare radicală. El a fost conceput nu să răspundă nevoilor României actua-le, ci ale Europei. Pe de altă parte, circui-tele, spaţiile largi au făcut din acest centru să nu mai aibă aspectul unui spital. Paci-entul vine cu un confort psihic deosebit. După cum spuneam, componenta psiho-logică a pacientului oncologic este foarte importantă. Am schimbat câte puţin la fiecare nivel. Putem perfecţiona, suntem ajutaţi de pacienţii noştri.

12


Afecţiune ale cărei cauze sunt încă neînţelese, en-dometrioza este de multe ori ignorată de către paci-ente, dar şi de unii medici. Endometrioza nu este o afecţiune fatală, pre-cum cancerul, dar este o afecţiune incurabilă, cu consecinţe grave:

• durere insuportabilă la menstruaţie, • durere la contact sexual, • infertilitate cauzată de leziunile pe care

le produce la nivelul trompelor uterine şi al ovarelor,

• leziuni chistice care, neglijate, pot pro-duce complicaţii precum hemoragia, suprainfecţia.

Durerea depinde de gradul de exten-sie a bolii la nivel pelvian. Cu cât leziunile sunt mai extinse, cu cât apar mai multe aderenţe, cu atât durerea este mai intensă şi poate apărea şi în afara menstruaţiei.

Ce este endometrioza?

Dr. Ioan Stoian, medic primar obste-trica-ginecologie în cadrul spitalului Gy-necoland explică:

„Endometrioza este o afecţiune carac-terizată prin prezenţa de ţesut endometri-al (cel care în mod normal căptuşeşte pe dinauntru uterul) în afara cavităţii uteri-ne. Acest ţesut implantat anormal se întâl-

neşte cel mai frecvent în pelvis, la nivelul trompelor uterine, ovarelor, peritoneului (ţesutul care tapetează cavitatea abdo-minală). Dar aceste însămanţări de ţesut endometrial se pot localiza în întregul abdomen: pe intestinul subţire, pe colon, rect, stomac, ficat. Foarte rar se descoperă ţesut endometrial chiar şi în afara abdo-menului: la nivelul plămânului, creierului, ochiului. Totuşi 80%-90% dintre aderen-ţele endometriozice sunt la nivelul trom-pelor uterine şi ovarelor”.

Endometrioza este o afecţiune sti-mulată de activitatea hormonilor sexuali feminini şi afectează femeile aflate între perioada pubertăţii şi menopauză ( 25-35 de ani), dar poate apărea şi în adolescenţă şi rareori la menopauză.

Putem preveni endometrioza?

Endometrioza este o afecţiune ce se transmite genetic (în 60% din cazuri) şi nu poate fi prevenită. Dr. Ioan Stoian sfătuieşte femeile predispuse la endometrioza să con-ceapă un copil până la vârsta de 30 de ani.

Laparoscopia, cea mai bună metodă de diagnos-tic a endometriozei

Endometrioza este frecvent diagnosti-cată pe baza simptomelor de durere pel-vină şi ocazional în cadrul controlului gi-necologic, atunci când medicul simte no-duli în spatele uterului sau când durerea provocată de examen este insuportabilă pentru pacientă.

Singura modalitate de diagnosticare a acestei afecţiuni este intervenţia chirurgi-cală, care poate fi realizată prin laparoto-mie (deschiderea abdomenului printr-o incizie mare) sau prin laparoscopie (in-cizie foarte mică la nivelul abdomenului, prin care este introdus laparoscopul - un instrument optic foarte subţire, conectat

la o unitate video printr-o sursa de lumină cu fibra optică, căruia i se pot ataşa usten-sile chirurgicale şi pentru biopsie).

Laparoscopia este o metoda chirurgi-cală minoră şi este cel mai uşor de supor-tat de către pacientă, cu durerile cele mai mici şi cu refacerea cea mai rapidă posto-peratorie. Este o metodă ce oferă un dia-gnostic de certitudine, putănd fi totodată şi terapeutică.

Endometrioza, o boală incurabilă

Din nefericire, endometrioza este o boală cronică şi nu poate fi tratată. Scopul tratamentului este să înlăture durerea şi să îmbunătăţească calitatea vieţii pacientelor.

• Tratamenul medicamentos cuprinde contraceptive orale, progestative, anti-progestine (danazol) sau inhibitori de gonadotropina (GnRH), menite să în-trerupă secreţia hormonilor sexuali fe-minini şi să inhibe menstruaţia, pentru ca insulele de endomerioză să nu se mai poată dezvolta sau să regreseze.

• Tratamentul chirurgical prin metoda clasică presupune extirparea insulelor endometriozice de pe ovare, trompe, peritoneu. Metoda laparoscopică pre-zinta avantajul ca pot fi descoperite şi acele leziuni microscopice, care nu se văd cu ochiul liber.

Recidivă

Endometrioza prezintă un risc de re-cidivă de 20%-30%, dupa un an de trata-ment medicamentos şi de 40%-60%, după cinci ani. Chiar şi după operaţie, există riscul de recidivă, dar boala nu mai are şanse de a se extinde foarte mult. Avan-tajul constă în faptul că, prin eliminarea leziunilor endometriozice, unele paciente işi pot recăpata fertilitatea.

Sursa:www.gynecoland.ro

Endometrioza – un mare pericol pentru sănătatea femeilor!

Dr. Ioan StoianMedic primar obstetrica-ginecologie

16


Importanţa şi limitele examenului ecografic prenatal

Ecografia este o metodă imagistică de investigare a structurilor corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. În obstetrică, ultrasunetele au cel puţin trei calităţi impor-tante: lipsa efectelor nocive asupra fătului (după cum demonstrează studiile din ul-timii patruzeci de ani), repro-ductibilitatea şi fiabilitatea.

Din păcate, orice pacientă gravidă prezintă un risc ca fătul să aibă o malformaţie congenitală, un defect cromozomial sau genetic. Studiile

au arătat că, deşi aproximativ 90% dintre sarcinile anormale urmează cursul firesc al naturii şi se opresc din evoluţie sau se ter-mină printr-un avort spontan (în general în primele trei luni de sarcină), în 5-10% din cazuri sarcina poate evolua până la termen, acest fapt având de la sine înțeles consecinţe grave!

Cercetările făcute în ultimii ani au ară-tat că 3% dintre nou-născuţi suferă de o anomalie congenitală majoră şi că până la 5% pot fi diagnosticaţi ulterior ca având o malformaţie congenitală. Pentru că cele mai multe dintre anomaliile congenitale majore apar în lipsa antecedentelor fami-liale sau a factorilor de risc asociaţi, orice sarcină trebuie

Astfel a fost iniţiat în ţările europene şi statele nord-americane screeningul ecogra-fic si biochimic la diferite vârste gestaţionale (11-13 săptămâni, 14-18 săptămâni, 18-24 săptămâni). Acest fapt a avut ca rezultat de-pistarea celor mai multe cazuri de anomalii congenitale/genetice în timp util (până la 24

săptămâni de sarcină), iar ca urmare a depis-tării precoce a unor anomalii părinţii pot lua o hotărâre în timp util.

Ecografia este folosită cel mai frecvent ca test screening, respectiv ca un test neinva-ziv, nu foarte costisitor, fiabil, cu posibilitate mare de a orienta diagnosticul, care se poate repeta oricând, şi care se indică tuturor gra-videlor. Mai rar este folosită ca investigație diagnostică, limitele în acest caz fiind date de vârsta gestațională la care apar anomaliile fetale, de amploarea modificărilor fetale şi de evolutivitatea acestor anomalii. De exemplu: în cazul feților cu sindrom Down pot lipsi markerii majori sau minori caracteristici (în 25% până la 50% din cazuri) ceea ce face eco-grafia mai puțin precisă pentru diagnostic.

Pentru evaluarea riscului, examinarea ecografică se completează de regulă cu teste biochimice sanguine (test dublu, test triplu etc.) şi cu teste serologice (rubeolă, citome-galovirus, toxoplasma, virus herpetic etc.). În cazul vizualizării unor imagini sugestive este necesară efectuarea unor teste suplimentare precum: analiza citogenetică pentru anomalii

cromozomiale, analiza ADN pentru anomalii genetice, teste metabolice, morfo-logia fetală într-un centru terţiar etc.

Este important de menţionat: obstetri-cienii şi ecografiştii americani şi europeni atrag atenţia asupra rolului insuficient al examinărilor ecografice scurte, standard, în diagnosticarea şi evaluarea malformaţi-ilor fetale! Ecografia standard este indica-tă doar pentru evaluarea creşterii fetale, a activităţii cardiace fetale, a stării lichidului amniotic, a colului uterin, a placentei, dar nu şi a malformaţiilor fetale!

Ecografia bidimensională (2D) în timp real rămâne metoda principală de evaluare a anomaliilor fetale dar nu putem ignora ro-lul din ce în ce mai important al ecografiei tridimensionale (3D-4D) în precizarea dia-gnosticului.

Totuşi, deşi ecografia reprezintă pentru

obstetricianul de astăzi un ajutor de neînlo-cuit, pacientele trebuie să fie informate şi să inţeleagă că orice examinare ecografică are limitele ei, care nu ţin neapărat de pregătirea examinatorului! Imaginile obţinute pot fi de calitate scăzută din cauze materne şi din ca-uze fetale, anumite segmente fetale şi mater-ne nu se pot examina (acest lucru ducând la omiterea diagnosticului), aparatul ecografic poate fi mai puţin performant etc. Este recu-noscută internaţional o eficienţă a evaluării ecografice de 92-93% .

Condiţiile nefavorabile legate de sarcină sunt reprezentate de:

• poziţia nefavorabilă a fătului (de ex. coloa-na vertebrală anterior şi prezentaţia trans-versală fac aproape imposibilă examinarea feţei şi a cordului;

• aplicarea unui segment fetal pe peretele uterin sau placentă, prezenţa membrelor sau a cordonului ombilical în faţa feţei fetale etc. fac foarte dificilă examinarea în 3D/4D);

• vârsta sarcinii (este important de ştiut că anumite anomalii apar şi se vizualizează doar spre sfârşitul sarcinii sau chiar după naştere, deci pot fi omise la o examinare precoce – microcefalia, hernia diafragma-tică, anumite afecţiuni cardiace, coarctatia de aortă, tumorile etc.; corpul calos îşi în-cheie dezvoltarea la aproximativ 20 săptă-mâni, deci înainte de această vârstă de sar-cină rareori poate fi examinat ; în schimb, pentru evaluarea cardiacă, osificarea cutiei toracice la o vârstă de sarcină mai avansată poate fi un impediment, de aceea perioa-da cea mai potrivită pentru examinarea cordului este între 22 şi 24 săptămâni; re-examinarea se recomandă între 30 şi 34 săptămâni!);

• sarcinile multiple; • oligoamniosul sever, care înseamnă scăderea

18

Piatra Neamț Str. Petru Rareș, nr. 20 0233 222 075

Bacău B-dul Unirii, nr.15 0234 286 699

Roman Str. Tineretului, bl. 15 0233 722 777

Târgu Neamț Str. Mărășești, nr. 53 0233 791 333

Bicaz Str. Barajului, nr. 31 0233 253 303

[email protected] www.micromedica.ro

În Centrul Medical Micromedica beneficiaţi şi de următoarele servicii medicale: • Consultaţii de specialitate • Laborator analize medicale • Radiologie dentară digitală • Radiologie generală digitală • Ecografie, elastografie, mamografie

Clinica noastră deține echipamente de generație nouă,ceea ce scade mult timpul de scanare și crește calitatea imaginii.Sănătatea ta este de neprețuit!

MAMOGRAFIA • Examenul mamografic standard include

4 incidențe, câte două pe fiecare sân. • Poate fi efectuată în orice perioadă a ciclului

menstrual. • Mamografia nu este o examinare dureroasă

sau invazivă. • Aparatura de generație nouă beneficiază

de sisteme de control şi monitorizare a parametrilor de lucru, în conformitate cu normativele internaționale.

• Doza încasată de pacient este minimă. • La femeile în post-menopauză influența

radiației ionizante asupra țesutului mamar, în timpul mamografiei, nu are asociat nici un risc de neoplasm mamar.

Avantaje şi indicaţii • Este singura examinare imagistică care poate

detecta rapid, precis şi uşor cancerul mamar incipient, nepalpabil.

• Este o examinare cu valoare mai bună decât

ecografia în cazul femeilor cu sâni adipoşi şi volum crescut (cupe C şi D).

• Este indicată tuturor femeilor de peste 40 ani, asimptomatice, în fiecare an sau la ma-xim doi ani.

• Este indicată femeilor operate total sau parțial pentru cancer mamar, cu o frecvență bianuală (6 luni) în primi doi-trei ani de la intervenție şi apoi anual.

• Este indicată femeilor cu risc crescut de cancer mamar (antecedente în familie sau personale) începând cu vârsta de 35 ani, în fiecare an.

• Este indicată oricărei femei peste 35 ani cu un nodul clinic palpabil, cu secreție ma-melonară sau semne de mastită (inflamația sânului).

• Este indicată oricărei femei, indiferent de vârstă, chiar şi la femei însărcinate sau lăuze dacă examenul clinic şi/sau ecografic pune în evidență modificări suspecte.

• Este indicată înaintea oricărei operații este-tice mamare (implanturi, liftinguri, reduceri mamare).

ECOGRAFIA MAMARĂ • Permite obținerea unei imagini în timp real a

sânului folosind ultrasunetele. • Este bilaterală şi include obligatoriu şi exami-

narea axilelor. • Poate fi efectuată în orice perioadă a ciclului

menstrual. • Nu are asociat nici un risc. • Este o metodă non-iradiantă, nedureroasă,

neinvazivă şi sigură pentru pacient. • Poate fi repetată oricât de des este nevoie.

• Se foloseşte fără nici un risc sau măsură de precauție la femei însărcinate, lăuze şi copii.

Ecografia bidimensională evidenţiază: • natura lichidă sau solidă a unui nodul. • forma, conturul, dimensiunile

şi structura nodulului.Ecografie Doppler care arată vascularizația nodulului.Indicaţii • în cazul sânilor denşi. • în cazul detectării unor modificări

mamografice.

Consultații :Mamografie, Ecografie, Elastografie

Dr. Magda DumaAsist. univ. UMF Cluj Napoca

Competență şi perfecționare senologică: Cambridge, UK

ELASTOGRAFIAElastografia se face în timpul unei ecografii obişnuite, este neinvazivă, nedureroasă, durează câteva secunde şi nu are nici un efect secundar.Cu cât un nodul mamar este mai dur cu atât el este mai suspect de malignitate.Duritatea nodulului este raportată la țesutul normal, înconjurător şi demonstrată pe imagine, prin intermediul unor culori.Culoarea albastru intens înseamnă duritate crescută, în timp ce culorile roşu şi verde sunt asociate cu nodulii moi-elastici, benigni.Aspectul stratificat de tip albastru-verde-roşu (BGR) este caracteristic nodulilor de natură lichidiană - chisturilor.

Importanţă În anumite situații poate suplini o puncție mamară.Ajută mult în orientarea diag-nosticului către benign sau malign şi astfel în luarea deciziei terapeutice corecte.Elastografia are valoare diagnostică în următoarele condiții: • dacă este aplicată folosind

tehnica corectă de către un ecografist cu experiență în elastografie.

• dacă este aplicată pe leziuni focale-nodulare sau non-difuze ale sânului.

http://www.micromedica.ro


până la dispariţie a lichidului amniotic (împiedică mai ales examinarea membre-lor, a feţei, a cordului);

• polihidramniosul, adică foarte mult lichid amniotic (interpune o distanţă mare între sonda abdominală şi făt).

Cauzele materne sunt reprezentate de:

• obezitate sau ţesut abdominal adipos matern bine dezvoltat;

• densitatea crescută a ţesuturilor abdo-minale;

• tonusul muscular abdominal crescut (anxietate);

• vergeturi; • cicatrici postoperatorii, posttraumatis-

me (arsuri), postabdominoplastie (de ex. lipoabsorbţie);

• conţinut crescut de gaze intestinale etc.Anumite anomalii funcţionale fetale,

de regulă afecţiuni metabolice genetice, precum şi anumite infecţii (de exemplu, infecţia cu citomegalovirus) pot să nu prezinte semne ecografice, diagnosticul făcându-se după naştere!

Nu trebuie omis faptul că există le-

ziuni cu evidenţiere ecografică tardivă! Acest lucru se întâmplă din două motive: ori este o malformaţie care se produce târziu, spre sfârşitul trimestrului al II-lea (de exemplu microcefalia, hidrocefalia, cataracta, porencefalia, hemoragia in-tracraniană, stenoza valvei semilunare etc.), ori leziunea prezentă la momentul examinării este insesizabilă şi evoluează mai târziu către un stadiu mai grav (de exemplu, hernia diafragmatică, defectul septal atrial/ventricular, agenezia de corp calos, coarctaţia de aortă, atrezia diferite-lor segmente ale tubului digestiv, stenoza valvei semilunare, obstrucţia căilor renale superioare, boala polichistică renală, os-teogenesis imperfecta I şi IV, lissencefa-lia, tumori etc.). Fătul trebuie privit ca un organism în dezvoltare, care uneori suferă din cauza modificărilor apărute în mediul

în care se dezvoltă, sau la care malformaţi-ile sunt atât de fine încât nu se evidenţiază la ecografie decât mai târziu, spre sfârşitul trimestrului al doilea! Aceste fapte trebu-ie ştiute şi inţelese pentru că au implicaţii medico-legale importante!

Putem exemplifica limitele diagnosti-cului ecografic în cazul defectului septal in-

teratrial de tip II: în viaţa intrauterină chiar există o soluţie de continuitate la nivelul septului interatrial care permite comunica-rea între cele două cavităţi atriale; la naştere acest orificiu, numit foramen ovale, incepe să se inchidă; când acest lucru nu se pro-duce rezultă defectul septal atrial de tip II !

Un alt exemplu se referă la hernia di-afragmatică: defectul apare la aproximativ 12 săptămâni de sarcină dar hernierea in-tratoracică a organelor abdominale se poa-te produce spre sfârşitul trimestrului II, în trimestrul III sau chiar la naştere!

Cel mai sugestiv exemplu este cel al feţi-lor cu sindrom Down (trisomie 21)! Studiile arată că 25% dintre aceştia (poate chiar 50% după anumiţi autori) nu prezintă la exami-narea ecografică semnele majore sau minore ale acestui sindrom! De aceea se recomandă repetarea examinărilor ecografice la inter-

vale regulate (mai ales în săptămânile 30-34 pentru cordul fetal) şi completarea informa-ţiilor obţinute ecografic prin teste biochimi-ce de trimestrul I şi II !

Dr. Mihaela PEȚEANUMedic Primar Obstetrică-Ginecologie

ISIS - Spital Privat

20


Evaluarea durerii mamare (Mastalgia, Mastodinia)

Anamneza şi examenul clinic al sânilor vor identifica

• localizarea durerii • severitatea durerii • tipul durerii: localizată/generalizată,

unilaterală/bilaterală • corelaţia durerii cu ciclul menstrual sau

activitatea fizică • intereferenţa durerii cu activitatea zilnică • influenţele hormonale: sarcină, contra-

ceptive, terapie de substituţie hormonală • administrarea unor noi medicamente • evaluarea riscului pacientei pentru can-

cer de sân printr-o anamneza adecvată privind istoricul reproductiv, istoricul medical şi antecedentele familiale

Examenul clinic trebuie să cuprindă examinarea sânilor dar şi examinarea co-loanei vertebrale cervicale şi toracice, a pe-retelui toracic şi a membrelor superioare.

Examinarea sânilor trebuie să cuprindă:

• inspecţia şi palparea atentă a fiecărui sân în clinostatism, în poziţie şezândă şi în poziţie culcată pe o parte

• inspecţia şi palparea complexului ma-melon-areolă

• palparea ganglionilor regionaliDe regulă nu sunt utile investigaţiile

de laborator. Dacă se suspicionează o sar-cină, se va recomanda un test de sarcină. Nivelele hormonale (estrogeni, progeste-ron, prolactină) sunt de regulă normale la pacientele cu durere mamară.

Cauzele durerii mamare sunt: • sarcina • mastita • traumatismul • tromboflebita • chistul mamar • tumorile benigne • cancerul de sân

Majoritatea cazurilor de durere ma-mară sunt însă idiopatice.

Durerea mamară este clasificată în 3 categorii :

1. Mastalgia ciclică apare la femeile în premenopauză şi este corelată cert cu ciclul menstrual. Durerea este de re-gulă bilaterală şi difuză, frecvent lo-calizată în cadranele supero-externe ale sânilor, cu iradiere în axilă şi braţul ipsilateral. Ocazional, durerea poate fi unilaterală sau mai intensă într-unul din sâni.

2. Mastalgia aciclică se manifestă prin du-rere continuă sau intermitentă care nu este corelată cu ciclul menstrual. Dure-rea este mai frecvent unilaterală şi lo-calizată în cadranele infero-interne ale sânilor. Mastalgia aciclică se întâlneşte frecvent la femeile mai în vârstă, aflate deja în menopauză.

3. Durerea iradiată se poate manifesta ca o durere mamară. Durerea în sâni poate iradia de la peretele toracic sau din altă localizare. Uneori, originea durerii este dificil de stabilit.

Mamografia şi/sau ecografiaMamografia este indicată în special

pacientelor cu antecedente familiale de cancer de sân la vârste tinere. Ecografia este utilă în evaluarea durerii mamare atât la femeile tinere cât şi la cele mai în vârstă. Cancerul de sân subclinic este prezent în procent de 2-7 % la femeile care se pre-zintă cu durere mamară ca unic simptom. Durerea mamară secundară unui proces neoplazic este de regulă unilaterală şi per-sistentă.

Evaluarea cantitativă a durerii mamare

Durerea mamară este dificil de cuan-tificat, datorită caracterului ei de cele mai multe ori inconstant şi pentru că nu există o unitate de măsură pentru durere. Eva-luarea prospectivă a durerii mamare este utilă atunci când este planificată o inter-venţie. Instrumentul de evaluare cantitati-vă a durerii mamare este calendarul dure-rii mamare, în care se notează zilele dure-roase şi severitatea durerii, administrarea anumitor medicamente şi interferenţa cu calitatea vieţii. Acest instrument este im-portant în special în stabilirea diagnosti-cului iniţial de mastalgie ciclică precum şi în evaluarea răspunsului la tratament.

Tratamentul farmacologic şi nefarmacologic al durerii mamare

Tratamentul de primă intenţie în du-rerea mamară este reasigurarea pacientei că nu are cancer de sân. Riscul unei neo-plazii în urma unui examen negativ este estimat la doar 0.5 %, deci reasigurarea în urma unor rezultate negative este adecva-tă. Aproximativ 15 % din paciente optează

Durerea mamară este unul din cele mai frecvente simptome pen-tru care pacientele se prezintă la medic. Aproximativ 41-69 % din femei prezintă la un moment dat dureri mamare. Durerea mamară interferă cu activitatea zilnică, cu relaţia sexuală şi cu calitatea vieţii.

22

Distribuit in România prin: S.C. Papapostolou SRL, Şos. Nicolae Titulescu nr 1,

bl A7, sc B, et 1, ap 32, sector 1, Bucureşti, tel/fax 021/321.22.23/4/5/6,

mobil 0769/666.694, e-mail [email protected].

Mamografia 3D HOLOGIC (SELENIA DIMENSION 3D cu tomosinteză) a primit premiul „BEST IN KLAS” la categoria mamografie digitală, pe baza rezultatelor obţinute în urma unui sondaj independent desfăşurat anual în rândul medicilor de către Institutul de cercetare KLAS.Mamograful HOLOGIC model SELENIA DIMENSION 2D s-a clasat pe locul la doilea în categoria mamografe digitale.Raportul 2014 „Best in KLAS Medical Equipment and Infrastructure” a analizat peste 100 de produse împărţite în 23 de categorii diferite. SELENIA DIMENSION 3D s-a clasat pe primul loc cu un scor de 95,2 din 100, cel mai mare scor dintre toate categoriile de produse.Pentru al treilea an consecutiv mamografele digitale HOLOGIC ocupă primele 2 locuri în categoria mamografelor digitale.Tot anul acesta, alte 2 produse HOLOGIC, respectiv C-view - tehnologia de obţinere a imaginilor 2D sintetizate şi Affirm - biopsia stereotactică ghidată 3D - au fost premiate în cadrul celei de a şasea conferinţe anuale Innovation Celebration ca fiind 2 dintre cele 16 inovaţii ale anului în domeniul medical. Criteriile de selecţie au inclus unicitatea produsului, abilitatea de a avea un impact pozitiv şi potenţialul de îmbunătăţire a grijii faţă de pacient.HOLOGIC rămâne şi anul acesta producatorul numărul 1 în domeniul mamografiei digitale.


pentru un tratament pentru a reduce simptomele dureroase.

Majoritatea pacientelor răspund bine la ulei de primulă şi nu necesită alt tratament.

Opţiunile terapeutice nefarma-cologice în durerea mamară sunt cu risc scăzut şi sunt puţin costisitoare. Ele includ:

• suportul mecanic sub forma unui suti-en profesional bine adaptat; este reco-mandat indiferent de vârstă, mărimea sânilor sau afecţiunea mamară, chiar şi la pacientele care nu au răspuns la tratamentul hormonal; suportul este recomandat în special în cursul activi-tăţii fizice (sport); un sutien moale este recomandat şi în timpul somnului

• schimbările în stilul de viaţă: renun-ţarea la fumat, reducerea stress-ului, împachetări calde sau reci, masajul; eficacitatea modificărilor în dietă este incertă: reducerea grăsimilor saturate, reducerea cafeinei

Opţiunile terapeutice farma-cologice în durerea mamară trebuie să ţină cont de efectele adverse posibile ale medicaţiei. Ele includ:

• ajustarea medicaţiei în curs: scăderea do-zei de estrogeni din contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală etc

• uleiul de primulă este deseori utilizat ca tratament iniţial în mastodinie datorită efectelor secundare reduse şi răspunsu-lui bun atât în mastalgia ciclică cât şi în cea aciclică; uleiul de primulă este bogat în acid gama-linolenic şi se pare că mo-difică echilibrul grăsimi saturate – gră-simi polinesaturate, scăzând totodată sensibilitatea la influenţele hormonale; doza medie este de 2 capsule x 500 mg, de 3 ori pe zi, minim 3-4 luni

• analgezicele-antiinflamatorii (ibuprofen) • Danazol, un antagonist gonadotrofi-

nic cu acţiune androgenică, 200 mg pe zi terapie de atac, urmată de terapie de întreţinere mai redusă, administrată la

2 zile sau numai în faza luteală a ciclului menstrual; reacţiile adverse includ căde-rea părului, acnee, îngroşarea vocii, creş-tere în greutate, menstruaţii neregulate, depresie, accidente tromboembolice; se impune contracepţia suplimentară.

• Bromcriptina scade nivelele prolactinei serice la femeile normoprolactinice şi la cele hiperprolactinice, prin urmare scade secreţia dinamică de prolactină la pacientele cu mastalgie ciclică; una din puţinele modificări hormonale de-celate în mastodinie este creşterea se-creţiei de prolactină tirotropin-indusă; efectele adverse ale Bromcriptinei sunt proporţionale cu doza: greaţă, vărsături, cefalee, ameţeală, astenie; tratamentul constă în administrarea unei doze ini-ţiale de 1.25 mg seara la culcare, urmată de creşterea treptată a dozei până la 2.5 mg de 2 ori pe zi; efectele benefice ale Bromcriptinei durează 3-6 luni după în-treruperea tratamentului.

• Tamoxifen este un modulator selectiv al receptorilor de estrogeni (SERM) utilizat în prevenţia şi tratamentul cancerului de sân; tratamentul este eficient în 75-90 % din cazurile de mastalgie ciclică şi în circa 55 % din cazurile de mastalgie aci-clică; efectele adverse sunt semnificative, cele mai importante fiind riscul de boală tromboembolică şi cancer de endome-tru, iar cele comune fiind valuri de căl-dură, greaţă, neregularităţi menstruale, uscăciune vaginală sau leucoree; doza de 10 mg pe zi este la fel de eficientă ca doza de 20 mg pe zi, dar are mai puţine reacţii adverse; Tamoxifen, ca de altfel şi celelal-te tratamente hormonale, este rezervat femeilor cu mastalgie severă; se impune contracepţia suplimentară.

• alte terapii propuse în durerea mamară includ: Goserelin, Gestrinon, Busere-lin, Leuprolid, Quinagolid, Cabergolin, tiroxina şi produsele topice antiinfla-matorii nesteroidiene; Medroxiproges-teron a evidenţiat rezultate variabile în tratamentul durerii mamare; în general antibioticele, diureticele şi majoritatea vitaminelor nu sunt eficiente în trata-mentul durerii mamare.

Sursă bibliograficăInstitute for Clinical Systems Improvement (ICSI). Diagnosis of breast disease. Bloomington (MN): Institute for Clinical Systems Improvement (ICSI); 2008 Jan. 47 p. [63 references]

Sursa: ginecologie.ro

24

Preţuri promoţionale şi facilităţi deosebite de plată. Aviz MS nr. 2439/26.05.2008

SC ULTRASOUND SERVICE SRL

Bucureşti, Str. Liniei 13-15, sect. 6, Tel: 0744. 655.079, 0723. 604. 645Tel/fax: 031.800.19.66, Email: [email protected]

Oferă servicii de înaltă calitate în domeniul ECOGRAFELOR:

• Verificări şi reparaţii ecografe de orice tip;

• Reparăm sonde mecanice, convexe, electronice, liniare, transvaginale prin recondiţionarea lentilelor acustice;

• Sonde volumetrice 3D/4D General Elec-tric Voluson (RAB 2-5L, RAB 4-8D, RIC 5-9D, etc);

• Comercializăm ecografe noi şi SH reu-zinate;

• Livrăm sonde noi pentru următoarele ecografe: Medison / Kretz Technic, Alo-ka/Hitachi, Toshiba, Philips, ATL, HP Sie-mens/ Acuson, Esaote, Biomedica.

• Livrăm ecografe BK-Medical Danemar-ca din seria Falcon 1101, Viking 2400, Profocus 2202 pentru diagnostic în in-continenţă feminină, urologie, abdo-men, OB/GYN, neonatologie

• La achiziţionarea unui ecograf aplicăm sistemul buy-back pentru orice tip de ecograf.


Mamografia screening anormală sau mamografia diagnostică

O pacientă cu mamografie screening anormală trebuie în continuare evaluată sub îndrumarea unui specialist radiolog, pentru a putea obţine o caracterizare cât mai completă a leziunii.

Formaţiune tumorală solidă? Microcalcificări anormale? Distorsiune arhitecturală?

In cazul unei mamografii anormale, chirurgul sau radiologul trebuie să iden-tifice despre ce leziune este vorba: forma-ţiune tumorală solidă, microcalcificări anormale sau distorsiune arhitecturală? Dacă nu este vorba de una din aceste 3 tipuri de leziuni, este recomandată în continuare monitorizarea, cu repetarea

mamografiei la 6-12 luni. Pentru a putea efectua această clasificare, trebuie par-curs algoritmul descris mai jos.

Risc crescut?

Pacientele considerate cu risc crescut sunt următoarele:

• biopsie mamară în antecedente care a evidenţiat hiperplazie ductală cu atipii

• antecedente familiale de cancer de sân sau cancer de ovar la mama, sora sau fiica pacientei, survenite sub vârsta de 50 ani, sau cancer de sân la un membru masculin din familie

• antecedente personale de cancer de sân • prezenţa genei pentru cancerul de sân • iradiere toracică în antecedente (ex

boala Hodgkin)Este importantă consilierea genetică

privind o posibilă testare genetică precum şi o analiză a riscului pe viaţă pentru can-cer de sân.

Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) în patologia mamară

Utilizarea RMN în evaluarea patolo-giei mamare a progresat rapid în ultimii ani. RMN era extrem de utilă în evalua-rea, stadializarea şi monitorizarea cance-rului de sân şi a altor afecţiuni mamare. Recent însă, numeroase studii au demon-strat capacitatea RMN de a depista pre-coce cancerul de sân la pacientele cu risc crescut (RMN screening).

Indicaţiile RMN în screen-ing-ul cancerului de sân

Tehnica RMN utilizată în depistarea cancerului mamar se bazează pe proprie-tatea carcinoamelor mamare de a se evi-denţia după administrarea intravenoasă a unei substanţe de contrast cu gadoliniu.

Următoarele categorii de femei TRE-BUIE să efectueze screening RMN anual începând de la vârsta de 30 ani (RMN este indicat la interval de 6 luni faţă de mamografia anuală):

• purtătoarele cunoscute de mutaţii ge-netice BRCA 1 sau BRCA 2

• rudele de gradul I ale purtătoarelor cu-noscute de mutaţii BRCA 1 sau BRCA 2

• femeile cu risc clinic estimat la peste 20 % (conform modelelor Gail, Claus sau BRCAPRO)

• femeile cu sindrom Known Cowden’s, Li-Fraumeni sau Bannayan-Riley-Ruvalcaba sau rudele de gradul I afectate ale acestorar

La femeile cu risc familial genetic cres-cut pentru cancerul de sân, RMN are o sensibilitate crescută (până la 94 %) în de-pistarea cancerului mamar, în asociere cu mamografia. Cu toate acestea, RMN com-binată cu mamografia poate determina creşterea numărului de rezultate fals pozi-tive, şi, în consecinţă, creşterea numărului de biopsii efectuate. în prezent nu există studii referitoare la efectul screening-ului combinat (RMN + mamografie) asupra ra-telor mortalităţii şi al evoluţiei pe termen lung al cancerului de sân.

Sensibilitatea şi specificitatea RMN

Patologie mamară RMN - Sensibilitate

RMN - Specificitate

RMN - Valoare predictivă negativă

Cancer mamar invaziv 93-100 % 37-96 % 96-100 %

Cancer mamar preoperator, după

chemoterapie97-100 % 97-100 % -

Carcinom ductal în situ (CDIS) 45-100 % - -

Implant silicon rupt 78-87 % 76-91 % -

Evaluarea imagistică a sânului

26



Următoarele categorii de femei NU AU INDICAŢIE pentru screening RMN anual:

• femeile cu risc clinic estimat la 15-20 % (conform modelelor de estimare clinice)

• femeile care au în antecedente biopsii cu unul din următoarele rezultate: car-cinom lobular în situ (CLIS), hiperpla-zie lobulară atipică (HLA), hiperplazie ductală atipică (HDA)

• femeile care au avut cancer mamar in-clusiv carcinom ductal în situ (CDIS)

• femeile cu mamografie extrem de den-să (densitate 4)

Evaluarea riscului clinic conform modelului Gail este disponibilă la urmă-toarea adresa web: http://www.cancer.gov/bcrisktool/.

In concluzie, RMN, ca test screening pentru populaţia generală cu risc scăzut, în prezent nu se recomandă. Pentru eva-luarea iniţială a simptomelor mamare se indică utilizarea mamografiei şi ecogra-fiei. RMN nu trebuie indicat în evalua-rea suplimentară a unei leziuni suspecte mamografic sau ecografic.

În funcţie de indicaţie, RMN prezintă următoarele valori de rezultate false:

• rezultate fals positive: 4-63 % • rezultate fals negative: 0-55 %

Clinicile care oferă RMN pentru eva-luarea cancerului de sân trebuie să po-sede şi un centru specializat pentru di-agnosticul complet al cancerului de sân (echipament diagnostic complet, inclusiv biopsie).

Riscul la gadoliniu

Gadoliniul, substanţa de contrast utili-zată în RMN, prezintă potenţial de toxici-tate renală şi complicaţiile acesteia (riscul este de 3-5 % la pacientele cu afectare re-nală moderată sau severă) precum şi risc de fibroză nefrogenă cu potenţial letal.

Se contraindică formal utilizarea gadoliniului la pacientele cu afectare re-nală severă.

Studii mamografice suplimentare şi/sau ecografie

Dacă se obţine o imagine anormală la o mamografie, radiologul apreciază dacă

sunt necesare imagini mamografice supli-mentare sau o ecografie, în vederea finali-zării procesului de evaluare.

Compresia spot, mărirea şi/sau eco-grafia pot fi necesare pentru a caracteri-za mai bine leziunea (leziunile) la nivelul sânului. Este obligatorie prezenţa radio-logului la poziţionarea pacientei în cazul imaginilor suplimentare, pentru a evita rechemarea pacientei pentru evaluarea aceleiaşi leziuni.

Repetarea mamografiei la 6 luni x 2

Dacă investigaţiile mamografice sau ecografice suplimentare evidenţiază o le-ziune probabil benignă conform evaluării BI-RADS (Breast Imaging and Reporting Data System), se indică repetarea evluării imagistice a sânului după un interval de 6 luni, pentru a confirma stabilitatea riscu-lui scăzut a leziunii probabil benigne. O a doua mamografie este indicată după alte 6 luni.

Clasificarea leziunii

După completarea investigaţiilor su-plimetare, fiecare leziune în parte a sânu-lui trebuie clasificată în funcţie de natura ei, în următoarele grupe:

• leziune suspectă • microcalcificări • distorsiune arhitecturală • tumoră a ţesutului moale: în acest caz

sunt indicate studii suplimentare pen-tru determinarea riscului relativ de ma-lignizare a acestei formaţiuni

Ecografia (dacă nu a fost efectuată până în acest moment)

Dacă formaţiunea tumorală nu este suspectă de cancer, este indicată o ecogra-fie (dacă nu a fost deja efectuată), pentru a determina dacă leziunea este solidă sau nu.

Criteriile de benignitate ale unei tumori mamare

O formaţîune tumorală solidă trebuie caracterizată în privinţa riscului de ma-lignitate conform următoarelor 3 criterii. Dacă leziunea îndeplineşte toate aceste 3 criterii, ea va trebui monitorizată din nou peste 6 luni:

• mărime mai mică de 15 mm

• maxim 3 lobulaţii • peste 50 % din marginile leziunii sunt

bine delimitate din orice unghiOrice leziune care nu îndeplineşte

aceste 3 criterii meţionate mai sus, va fi considerată o leziune nedeterminată, iar pacienta va fi trimisă la evaluare chirur-gicală – biopsie deschisă sau biopsie largă ţintită imagistic.

Indicaţiile aspiraţiei

Dacă ecografia evidenţiază o leziune chistică, chistul va trebui clasificat în con-tinuare conform următoarelor criterii:

• ecouri interne • palpabilitate în regiunea de evidenţiere

ecografică • aspect septat complex

Toate chisturile care întrunesc condi-ţii ecografice de benignitate nu trebuiesc aspirate.

Dacă unul sau mai multe din criteriile precedente sunt prezente, se indică aspira-ţia ghidată ecografic a chistului respectiv. De asemeni, aspiraţia poate fi efectuată la solicitarea expresă a pacientei.

După aspiraţia unui chist, se reco-mandă efectuarea unei mamografii uni-poziţionale, pentru a evidenţia resorbţia completă a leziunii mamografice. Dacă totuşi chistul este dispărut complet la exa-minarea ecografică, nu mai este necesară mamografia.

Revenirea la screening-ul de rutină

Dacă leziunea mamară evaluată este un chist simplu fără indicaţie de aspiraţie, pacienta va intra în procesul screening-ului de rutină.

In prezent intervalele de efectuare a mamografiei screening sunt stabilite după cum urmează:

• mamografie anuală pentru femeile cu vârste între 40-49 ani

• mamografie la 1-2 ani pentru femeile cu vârste între 50-75 ani

Sursă bibliograficăInstitute for Clinical Systems Improvement (ICSI). Diagnosis of breast disease. Bloomington (MN): Institute for Clinical Systems Improvement (ICSI); 2008 Jan. 47 p. [63 references]

Sursa: ginecologie.ro

27


Testul Papanicolau pentru sân

Cerecetările arată că 95% din cancerele la sân au origine în ductele mamare, de aceea este important să avem o metodă prin care să putem investiga neinvaziv aceste ducte la orice vârstă şi să descoperim în faze cât mai timpurii orice modificare la nivelul celulelor acestora.

Pe lânga mamografie, care este me-toda de screening pentru femeile peste 40 ani, acum avem o metodă de screening care se adresează unei

categorii mai largi de populaţie, inclusiv tinere. Ea poate indica un risc crescut de cancer de sân.

Astfel, cea mai nouă metodă de scree-ning a cancerului de sân- Testul Papanico-lau HALO- recent aparut în România este disponibil în centrul nostru. Testul Pap HALO pentru sân este prima şi unica me-todă complet automatizată, non-invazivă pentru screening şi monitorizarea femei-lor asimptomatice cu vârsta cuprinsă între

25 si 55 de ani, fiind o cale simplă pentru evaluarea de rutină şi managementul să-nătăţii sânilor pacientelor.

Mai exact, Testul Pap HALO are ace-laşi rol în depistarea cancerului la sân pre-cum Testul Papanicolau pentru cancerul de col uterin. Acesta presupune efectu-area unui examen citologic al lichidului de aspiraţie mamelonar pentru depistarea precoce a modificărilor premaligne sau maligne ale celulelor din ductele mama-re. HALO utilizează o tehnologie de ulti-ma generaţie pentru a preleva o cantitate mică de fluid din mamelon, rapid şi cu un disconfort minim. Dispozitivul utilizează o combinaţie de caldură, sucţiune şi masaj pentru a extrage fluidul mamelonar duc-tal, întregul proces fiind nedureros.

Tocmai din acest motiv, Testul Pap HALO este recomandat a fi efectuat anu-al, împreună cu testul Papanicolau pentru depistarea cancerului de col uterin. Tes-tul Pap Halo nu înlocuieşte mamografia sau ecografia mamară, ci este un examen complementar.

Iată avantajele Testului Pap HALO pentru sân:

• tehnologie de ultimă generaţie; • este prima şi unica metodă complet au-

tomatizată; • este non-invaziv; • nedureros; • prelevarea este rapidă; • se adresează femeilor asimptomatice;

HALO este recomandat a fi efectuat anual, împreună cu testul Papanicolau pentru depistarea cancerului de col ute-rin, tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 25-55 de ani, chiar dacă nu prezintă simptome sau secreţie mamară.

Cui şi când nu se recomandă efectuarea testului:

• Femeilor până în 25 de ani; • Femeilor care alăptează şi 6 luni dupa

perioada de alăptare; • Femeile cu implant mamar;

Clasificare PAP citologie (NAF) – rezultate posibile:

• 0 - Negativ • I - Normal • II - Benign hiperplazic • III - Atipii celulare • IV – Suspiciune de malignitate

Ca şi testul PAP cervico-vaginal, cito-logia NAF permite evidenierea modifica-rilor celulare precoce, inainte de formarea tumorilor depistabile mamografic.

Interpretarea rezultatelor po-sibile la Testul Pap HALO, evalu-area riscului şi recomandări:

• Fluid aspirat (NAF) inexistent - Rezul-tat normal. Daca nu există fluid pentru a fi aspirat, reprezintă un risc normal, nu ridicat, pentru a dezvolta cancer de sân. Recomandarea este continuarea efectuă-rii anuale a testului HALO, a mamogra-fiei sau ecografiei mamare (în funcţie de vârstă) şi a altor teste de rutină pe care medicul le recomandă, întrucât s-ar pu-tea să existe şi alţi factori de risc.

• Fluid aspirat (NAF) existent, fără celu-le atipice prezente - Rezultat normal. Sânii produc un fluid în care nu sunt prezente celule atipice. Aceasta semnifi-că expunerea unui risc puţin mai crescut de a dezvolta cancer de sân, comparativ cu cineva care nu a produs Fluid aspi-rat (NAF) Totuşi, reamintim ca aceasta

Dr. Elena Claudia Teodorescu,

Medic primar radiologie şi imagistică medicală, Doctor în stiinţe medicale, Fondator Donna Medical Center

28


este considerat un rezultat normal. Re-comandarea este continuarea efectuării anuale a testului HALO a mamografiei sau ecografiei mamare (în funcţie de vârsta) şi a altor teste de rutină pe care medicul le recomandă, întrucât s-ar pu-tea să existe alţi factori de risc.

• Fluid aspirat (NAF) existent, cu celule atipice prezente - Rezultat anormal. Sâ-nii produc un fluid în care sunt prezente celule atipice. Aceasta înseamnă că au fost identificate celule atipice şi semnifică ex-punerea unui risc crescut de a dezvolta cancer de sân. Totusi acest lucru nu în-seamnă că pacienta are sau ca va dezvolta obligatoriu cancer de sân în viitorul apro-piat. Înseamnă că trebuie să fie vigilentă şi proactivă în monitorizarea stării de să-nătate a sânilor. Medicul specialist poate evalua şi alţi factori de risc prezenţi.

Medicii specialişti în sănatatea sănilor sunt cei mai în măsura sa va supravegheze sănătatea acestora, să vă ofere planuri de monitorizare sau opţiuni de tratamente, daca este cazul. Există diverse opţiuni pe care vi le pot recomanda, incluzând:

• Evaluarea suplimentară a riscului luând în considerare istoricul familial, istoricul sănătăţii, o analiza a stilului de viaţa, etc.

• Investigaţii de imagistică pentru a se asigura că nu există nimic vizibil: eco-grafie mamară, mamografie sau chiar RMN. Daca radiologul nu găseşte ni-mic suspect după examenele de imagis-tică, continuaţi să efectuaţi anual testul Pap HALO. Amintiţi-vă ca scopul este de a va monitoriza îndeaproape, astfel încât dacă intervin schimbări în starea de sănătate a sânilor să puteţi acţiona imediat.

• Intervenţii minore chirurgicale daca examenele de imagistică descoperă ceva suspect. Intervenţiile chirurgicale în acest stadiu sunt reprezentate de obi-cei de mici excizii pentru îndepartarea unui duct sau a unei mici porţiuni.

• Administrarea de terapii medicamen-toase preventive.

• Întreruperea terapiei cu hormoni sau administrarea anticoncepţionalelor.

Sistemul HALO are aprobarea 510(k) din partea Administraţiei pentru Ali-mente şi Medicamente din SUA (FDA). Aprobarea atestă faptul că „Fluidul co-lectat poate fi utilizat la determinarea şi/sau diferenţierea celulelor normale de cele premaligne şi maligne”.

Soluţia optima pentru a evită o lupta

cu câncerul este să identificaţi riscurile şi să monitorizaţi constant orice schimbări, pentru a putea interveni imediat. Pri-mul semn de risc este cea mai bună şan-să a dumneavoastra în luptă cu cancerul. Când cancerul este descoperit timpuriu, cât timp rămâne localizat în sân (stadiul 0 sau 1), rata de supravieţuire este de aproape 100%. Acum putem identifica cu uşurinţă dacă prezentaţi un risc ridicat de dezvoltare a cancerului la sân folosind un test simplu si de încredere, care durează doar câteva minute: Testul Pap HALO.

Donna Medical Center, Clinică dedi-cată sănătaţii femeii şi Centru de Excelen-ţa pentru depistarea precoce a cancerului mamar din Bucureţti a fost înfiinţat în septembrie 2011 şi se diferenţiază de alte centre medicale prin expertiza medici-lor ultraspecializaţi în afectiunile sânului şi ginecologice, aparatură ultramodernă precum şi printr-un personal dedicat şi foarte bine pregătit. Donna Medical Cen-ter mai pune la dispoziţia pacientelor sale specialităţi medicale precum: explorări imagistice (ecografie, mamografie, sonoe-lastografie mamară), obstetrică-ginecolo-gie, oncologie, endocrinologie, chirurgie şi analize de laborator.

30

AllTech Medical Systems is an American company dedicated to excellence in multimodality imag-ing products and services.

AllTech Medical Systems boasts Over 160 MRI installations throughout the world, covering USA, UK, China, Thailand, Lithuania, Iran, etc. The longest MRI operation is over 50 months, uptime over 99%.

AllTech Medical Systems is driven by a social imperative to help hospitals reduce diagnosis costs, to deliver extra benefits for patients, and to make a significant impact on the global healthcare industry.

Affordable• Zero boil off Magnethelium refilling interval 5-10 years

High-performance• The 16-Channel Orion RF system• Superior magnet field homogeneity

High-efficiency• Phased array coil Integration imaging• High density matrix Fully capability of minimum 50 scanning per day

High-stability www.alltechms.com• Large diameter magnet design• Super gradient cooling efficiency

ECHOSTAR 1.5T MRIPowered by the 16-Channel Orion RF system

Distribuit în România prin: S.C. Papapostolou SRL,

Şos. Nicolae Titulescu nr.1, bl A7, sc B, et 1, ap 32, sector 1, Bucureşti, tel/fax 021/321.22.23/4/5/6, e-mail [email protected].

Date post:	23-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Imagistică Radiologie Publicaţie SenologieSenologie ...

Documents