---

În fa]a crizei nu e}tiniciodat@ preg@tit. Eun proces nea}teptat,nedorit, neplanificat }itoate aceste caracte-ristici ale cirzei o facs@ fie prin defi ni]ieun proces neantici-pativ. Întrebarea estedac@ se poate m@carevita brusche]ea cucare se intr@ din sta-

rea de extaz în cea de marasm. Cel pu]ineconomia româneasc@, dar nu numai, nupoate evita }ocul aceasta care o înscrie într-o nou@ paradigm@.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„A judeca toate lucrurile cus$nge rece }i a nu da nimic pevorbe goale.”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

C@ economia mondial@ }i, odat@ cu ea, cea european@ se scu-fund@ în recesiune, traversând cea mai neagr@ perioad@ dinultimele dou@ decenii – este o realitate pe care nu o poate con-testa nimeni. C@ solu]iile la aceast@ criz@ profund@, cel pu]in petermen scurt, nu sunt la îndemâna vreunui guvern, oricât de pu -ternic ar fi acesta – este iar@}i o constatare dincolo de orice urm@de îndoial@. Nu mai departe decât s@pt@mâna trecut@, ComisiaEuropean@ f@cea câteva estim@ri sumbre cu privire la creştereaeconomic@ din 2009. În cel mai fericit caz, anul viitor economiadin zona euro, supus@ unor prelungite turbulen]e financiare, arputea progresa în medie cu 0,1 la sut@. Rata infla]iei a atins deja,la mijlocul acestui an, nivelul record de 4 la sut@. Încrederea con-sumatorilor europeni este în continu@ sc@dere }i a ajuns la ceamai coborât@ cot@ din ultimii 15 ani.

România anului 2009:scenarii pe baza „intervalului de incertitudine”

PUNCTUL PE EUROPA

“Utopia”, cetatea de vis }i speran]@

Dan SUCIU

Emil DAVID

Iulia {ANDOR

Infla]ia: o perspectiv@ depolitizat@

„Nu voi accepta ca m@car un singur depun@tors@ piard@ un singur euro, pentru c@ o insti-tu]ie financiar@ se va v@di în incapacitate de aface fa]@ angajamentelor asumate”, iat@ con-siderentul imperativ al lui Nicolas Sarkozy,pre}edintele Fran]ei, considerent afirmat, înmai multe rânduri, în fa]a bancherilor, a politi-cienilor, a mai marilor lumii, dar }i acet@]enilor francezi, cu privire la criza mondi-al@ economico – financiar@ }i la efectele sale.Efecte chiar dac@ relativ a}teptate, totalmenteindezirabile. {i, mai spunea dl. Sarkozy: ”Dac@va fi necesar, statul va interveni pentru a salvab@ncile franceze”.

continuare ^n pag. 3

nr. 192 anul 4 vineri, 14 noiembrie 2008 0,50 RON

Unul dintre termenii care a fostfrecvent folosit in argumenta]iile po -litice }i economice recente a fost celde infla]ie. Primul Ministru a afirmat la un mo -ment dat c@ o cre}tere a salariilorprofesorilor cu 50& ar duce la ocre}tere major@ a nivelului infla]iei înRomânia, dând ca exemplu pre]ul uneipâini, care ar cre}te de cinci ori.Infla]ia a fost }i r@mâne principala„sperietoare” referitoare la evolu]iaviitoare a economiei noastre, per-cep]ia public@ }i politic@ fiind în prin-

cipal fundamentate de aminitirile complet nepl@cute pe care leavem în ceea ce prive}te efectele devastatoare ale acestuifenomen, pe care le-am resim]it cu to]ii cel pu]in în primuldeceniu dup@ 1989.

Imaginea s@pt@m$nii Cronica unei crize neanun]ate

Criza economic@ mondial@ din perspectivainsuficien]elor de resurse naturale

}i biologice pe Terra

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pagina 2

prof. univ. dr. EugenIORD~NESCU

Criz@ }i post-criz@: bascul@ri dureroase- noi configura]ii în economia lumii -

Masterand Irina C#RSTEA

Firma ^n debutul secolului XXI (II)

pag. 6

pag. 8

Paris, Capitala Fran]ei

Banca Central@ European@ - Frankfurt

Milton Friedman - laureat Nobel Petru S. Aurelian, un ^n]eleptrom$n al dezvolt@rilor

Neam]u Raica TEODORI[A

Evolu]ii ^n timp }i spa]iu ale procesului de integrare }i globalizare

pag. 7

POLITICI ECONOMICE VINERI 14 NOIEMBRIE 20082

urmare din pag.1Exemplul men]ionat mai sus ne-arduce cu gândul la faptul c@ situa]iapozitiv@ din ultimii ani în domeniulinfla]iei – tendin]a constant@ desc@dere – este un fel de aparen]@,reizbucnirea infla]iei fiind mai multdecât probabil@. Desigur, dac@ exem-plul dat de domnul T@riceanu ar fifundamentat }i o cre} tere sectorial@ asalariilor cu 50& ar induce o infla]ie de500&, atunci ar trebui s@ ne a}tept@m lao explozie infla ]ionist@ mult mai mare înamplitudine decât cea din primii ani dup@revolu]ie.Va fi a}a? Ne afl@m într-o astfel desitua]ie de risc major?Profesional vorbind, infla]ia estefenomenul de cre}tere general@ anivelului pre]urilor, ceea ce atrage pecale natural@, o sc@dere generalizat@ aputerii de cump@rare. Pentru infla]ie, înliteratura economic@ exist@ patru mariabord@ri explicative. Dintre acestea, cea amai veche esteteoria cantitativ@, care afirm@ c@pre]urile într-o pia]@ sunt determinatede cantitatea de bani disponibil@ înacea pia]@. În aceast@ abordare, pretuleste direct propor]ional cu cantitateade bani disponibil@ }i invers pro-por]ional cu volumul produc]iei.Abordarea pur cantitativ@ a fost puter-nic contestat@, mai ales dup@ al doilear@zboi mondial.Aceast@ abordare a fost reluat@ }i dez-voltat@ de economi}tii grupa]i în jurulUniverist@]ii Chicago }i în special dec@tre Milton Friedman, în anii 50. Ei auar@tat c@ modificarea masei monetaredisponibile are efect asupra pre]urilormai ales pe termen lung, efectul ime-diat sau pe termen scurt fiind incert.Mai mult, dezideratul de a men]inepre]urile stabile se poate realiza chiardac@ masa de bani se modific@, dac@rata de modifciare este apropiat@ derata estimat@ de expansiune a respec-tivei economii.Teoria „cost-push pune în eviden]@faptul c@ pre]ul bunurilor este determi-nat în mod direct de costul produceriilor, masa de bani disponibil@ nedeter-minând direct pre]ul, ci nivelul cererii.Astfel, dac@ cresc costurile de pro-duc]ie, aceast@ cre}tere determin@ opresiune infla]ionist@ continu@, pentruc@ alimenteaz@ spirala pre]uri –salarii/venituri. Astfel, cre}tereapre]urilor de consum datorit@cre}terilor costurilor determin@ o pre-siune important@ pentru cre}tereasalariilor, care odat@ crescute se ref-elect@ direct în costuri de produc]iemai mari. Dac@ spirala pre]uri–salariievolueaz@ într-o economie în caremasa de bani disponibil@ estemen]inut@ constant@, cre}terea de

salarii }i produc]ia nu mai pot fifinan]ate normal, iar ratele dobânzii lacare banii pot fi împrumuta]i crescfoarte mult (reflectându-se imediat încosturi tot mai mari }i alimentând spi-rala men]ionat@). Din acest motiv,masa monetar@ nu este men]inut@constant@, cu atât mai mult cu câtultimele decenii au ar@tat c@ exist@ unraport de echilibrare a masei monetare,care ]ine în mod direct de rela]ia din-tre oferta de bani }i cererea de baniîn cadrul unei economii na]ionale sauîn cadrul economiei globale. În anii 60,A.W. Phillips a ar@tat c@ fenomenelemen]ionate mai sus se reflect@ directîn pia]a muncii, existând o corela]iepozitiv@ între nivelul infla]iei }i nivelul}omajului reflectat@ de ceea ce acumnumim curba lui Philips. Evolu]iile dinultimii 20 de ani }i mai ales evolu]iiledin pie]ele emergente au ar@tat c@explica]ia lui Phillips este par]ial@, încele mai multe cazuri cre}terea ratei}omajului nefiind ^nso]it@ de reducereanivelului infla]ionist, a}a cum s-acrezut la un moment dat.A patra cale de a explica infla]ia facereferire la evolu]iile structurale. Astfel,pentru economiile emergente precumeconomia României, infla]ia ar fi gen-erat@ de evolu]iile structural dezechili-brate în ceea ce prive}te importurile }iexporturile. Pentru c@ pia]a na]ional@este prea mic@, sau pentru c@ nu esteatractiv@ pentru investi]ii, o bun@ partea bunurilor consumate sunt importate,importurile crescând cu mult mai rapiddecât exporturile, ceea ce face cam@car par]ial s@ nu mai poat@ fifinan]ate. Inlocuirea bunurilor produseîn economia na]ional@ cu cele impor-tate duce la reducerea cererii pentruproduc]ia na]ional@, cu efecte directe lanivelul costurilor de produc]ie }ilocurilor de munc@ disponibile. Avansulmai rapid al importurilor fa]@ de expor-turi creaz@ o presiune constant@asupra monedei na]ionale. De aseme-nea, în aceast context, creditarea înexces creaz@ o presiune infla]ionist@constant@, pentru c@ alimenteaz@ înmod nesustenabil cererea pentrubunuri }i servicii }i apoi presiuneapentru cre}terea salariilor, în m@sur@s@ reechilibreze consumul domestic(bugetul persoanelor sua familiilor).Toate aceste teorii explic@ evolu]iainfla]iei în cadrul unei economii na]io -nale. Practica economic@ din ultimuldeceniu a ar@tat c@ datele de analiz@trebui completate prin eviden]iereacontextului global în care o economiena]ional@ evolueaz@. Infla]ia în cadrulunei economii na]ionale nu mai estesensibil@ doar la factorii interni, cireflect@ într-o m@sur@ tot mai impor-tant@ evolu]iile din economia global@.Astfel, evolu]ia fenomenului infla]ionistîn ]@rile în curs de dezvoltare }i în

]@rile emergente este puternic influen]atde evolu]ia global@ a pie]elor financia-re mondiale }i de evolu]ia infla]iei în]@rile puternic dezvoltate. Toate cele 4 mai abord@ri teoretice serefer@ mai degrab@ la explica]ii care ]inde raportul rigiditate/elasticitate în pie]ena]ionale, abordate simplificat. Practicaeconomic@ arat@, îns@, c@ butoaneleprincipale de comand@ pentru infla]iese afl@ la guverne }i la B@ncilena]ionale. Astfel, principalele dou@motive macrostructurale pentru gener-atoare de infla]ie sunt: - Deficitul bugetar, finan]at prin emiterede moned@ suplimentar@;- Politicile economice }i monetare f@r@viziune }i cu mari fluctua]ii în timp.Cre}terea masei monetare din pia]@pentru a acoperi deficitele, este ometod@ practicat@ de multe guvernedin multe ]@ri, pentru c@ este simpl@}i t@cut@, În timp ce finan]areadificitelor din alte surse, cum ar ficreditele externe, are nevoie pentruaprobare de dezbateri politice, con-sultare public@ }i aprobarea din parteastructurilor parlamentare, cât }i deanalize economice complexe referitoarela rambursare, cre}terea masei mon-etare poate fi determinat@ prin decizieimediat@. Desigur, dezastrul din propri-ile buzunare de dup@ 1990 ne arat@ c@,de fapt, finan]area deficitelor s-a f@cutdin banii no}tri, prin reducerea con-stat@ a puterii de cump@rare.În ceea ce prive}te politicile monetare,decizia de a asigura independen]aB@ncii Na]ionale fa]@ de Guvern a creato cale mai complicat@ de gestiunea amasei monetare, lipsind Guvernul deposibilitatea direct@ }i imediat@ de aface acest lucru. Principalul efect pozi -tiv a fost la nivelul reducerii infla]iei,

cu efecte pozitive atât micro cât }imacroeconomice.Politicile economice în România aufost }i sunt doar declarative, ceea cea f@cut ca politica monetar@ s@ fie pre-ponderent frenatorie }i pruden]ial@,temeperând ^n acela}i timp }i infla]ia,dar }i cre}terea economic@ s@n@toas@}i sustenabil@.Dup@ toate cele 4 mari c@i de a abor-da infla]ia, sus]inerea dup@ care ocre}tere cu 50& a salariilor profeso-rilor ar genera a spiral@ uria}@ deinfla]ie sunt nefundamentate teoretic }ipractic. Dac@ cre}terea ar fi finan]at@din cei 6& acorda]i prin lege Educa]iei,masa monetar@ lansat@ în circula]ie artrebui s@ nu sufere nici o modificare,fiind vorba doar de o schimbare lanivelul cererii: ar sc@dea cererea pen-tru bunurile }i serviciile care ]in deinvesti]ii }i ar cre}te cererea pentruconsumul domestic, alimentat din ven-iturile salariale. De asemenea, deficitulbugetar nu ar trebui s@ sufere influen]esemnificative. Desigur, cheltuirea buge-tului în mare m@sur@ pentru salariieste o eroare de programare econom-ic@. Eviden]ele practice ne arat@, îns@,c@ în timp ce ca teorie investi]iile auefecte structurante }i pozitive în oricedomeniu, cele realizate pân@ acum princheltuial@ public@ în ultimii aproape 20de ani nu au corespuns a}tept@rilor. Învia]a real@ ne confrunt@m cu atribuiridubioase de contracte, cu pre]uri com-plet aberante finan]ate din bugetelepublice, cu lipsa complet@ de calitate alucr@rilor efectuate }i cu „}mecheriibugetare” care mascheaz@ deficitecronice (d@m pe hârtie 6& la educa]ie,în primele 6 luni nu finan]@m aproapenimic în afara salariilor, în noiembrieam alocat efectiv abia 3&, iar îndecembrie lans@m restul, }tiind clar c@o parte sunt pur }i simplu pr@dui]ipentru a nu se reporta, iar cea maimare parte...revin în bugetul scriptic!).Suntem persuada]i astfel, c@ o cre}terea cererii publice finan]eaz@ cre}tereaeconomic@, dar }tim deja c@ un kilo-metru de autostrad@ poate ajunge înRomânia la un pre] de zeci de mil-ioane de euro, sau c@ vopsirea unuigard din banii unei prim@rii poatecosta mai mult decât construirea unuiunei case din bani priva]i! Lipsa deplanificare }i corup]ia în ceea ceprive}te aloc@rile publice fac ca înRomânia aproape s@ nu func]ionezenici unul din principiile de interven]iepentru dezvoltare }i - probabil –Keynes ar r@mâne stupefiat de exis-ten]a unui spa]iu economic în carealoc@rile publice frizeaz@ absurduleconomc }i social.R@mâne – deci - s@ relief@m clar, pen-tru România, urm@toarele conjuncturi:Lipsa de strategie, planificare }i ac]iuneîn ceea ce prive}te politicile publice

economice este principalul factor depericol pentru instabilitate economic@}i infla]ie;Men]inerea unui deficit bugetar ridicatalimenteaz@ presiunile infla]ioniste înmod constant. Cheltuielile publice dis-cre]ionare }i ineficiente sunt una din-tre cauzele importante ale evolu]ieistructurale dezechilibrate în economiana]ional@;Raportul import/export în continu@deteriorare genereaz@ presiuni infla -]ioniste constante }i men]ine presiuneape cursul de schimb. Este de a}teptatca o sc@dere serioas@ a sumelor învalut@ trimise acas@ de românii dinstr@in@tate s@ creeze probleme serioasede finan]are a balan]ei de pl@]i;Cre}terea salariilor profesorilor va creao presiune infla]ionist@ minor@ fa]@ decele men]ionate mai sus, fiind impor-tant nivelul produc]iei agregate debuniri }i serviii disponibile. O cre}teremajor@ de pre]uri nu este de a}teptat,pentru c@ cea mai mare parte apie]elor sectoriale sunt deja în plin@contrac]ie, ceea ce va face ca majori-tatea produc@torilor }i distribuitorilors@ abordeze cu mare pruden]@chestiunea competitivit@]ii pre]urilor devânzare final@;Lipsa de perspectiv@ }i echitate în ceeace prive}te politicile salariale publice vaavea un efect exploziv în ceea ceprive}te infla]ia, pentru c@ existen]a unordiscrepan]e semnificative în salarizareabugetarilor alimenteaz@ nemul]umirilesalariale }i mi}c@rile sindicale revendica-tive, ceea ce generaz@ spirala pre]-salariu, cu referire direct@ la cheltuiele }ideficitele bugetare din care vor fi ali-mentate;Sistemul bugetar este cel mai pu]inreformat, neexistând nici o leg@tur@ întresalarii, eficien]a }i eficacitatea muncii,performan]@ în general. Drept urmare,vectorul public are efecte fie negative, fie...neutre în ceea ce pri ve}te cre}tereaeconomic@ }i infla]ia;În perioadele de criz@, }i recesiune politi-ca economic@ a guvernelor este esen]ial@pentru limitarea pierderilor }i nu se poatelimita la interven]ii simpliste de tipul „maifacem ceva drumuri”.Din p@cate, teoriile economicemen]ioneaz@ doar rar aspectele psiho-logice ale func]ion@rii pie]elor: astfel, unmesaj de la nivel politic înalt, preum cella care am f@cut referire la început,antreneaz@ efecte economice importante,dând - de exemplu- o justificare politic@}i psihologic@ pentru cre}teri artificialede pre]uri în pia]a de bunuri }i servicii,pe principiul profe]iei care se autoîn-depline}te.Nu numai costurile, pre]urile, banii, cer-erea, etc. afecteaz@ func]ionarea pie]elor,ci }i vorbele, deciziile, ac]iunile sauinac]iunile politice, chiar }i în statele decea mai pur@ sorginte “libertarianist@”!

Infla]ia: o perspectiv@ depolitizat@

Banca Na]ional@ a Rom$niei

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Guvernul Rom$niei

VINERI 14 NOIEMBRIE 2008 3EVOLU[II {I INVOLU[II

România anului 2009: scenarii pe baza „intervalului de incertitudine”

urmare din pag.1Banca Central@ European@ emite totmai dese semnale de alarm@, solicitândguvernelor maximum de responsabili-tate }i moderaŃie în politica salarial@,pentru a evita o primejdioas@ spiral@preŃuri – salarii. În aceste condiŃii, BCEare în vedere reducerea costurilor decreditare în cel mai agresiv ritm dinistoria instituŃiei europene.

Acesta este tabloul evoluŃiiloreconomiei comunitare la orizontul lui2009, când se presupune c@ unda de}oc a crizei va lovi din plin economiaeuropean@.

Poate, într-un asemenea compli-cat context, vreo Ńar@ din familiaUniunii Europene, s@ cread@ c@ repli-cile unui asemenea seism o vor ocoli?Se mai poate vorbi de o economieîntratât de performant@, cu motoarele„duduind” (dup@ formula nefericit@ aunor politicieni autohtoni) atât de aprigîncât s@ r@mân@ imun@ la maladiile desistem care zguduie economia global@?

Dac@ ar fi s@ d@m crezareproiecŃiilor guvernamentale dinRomânia, r@spunsul pare s@ fie DA, înciuda logicii }i a bunului simŃ.

Comisia NaŃional@ de Prognoz@,care pân@ la urm@ e vocea autorizat@a structurilor guvernamentale,avanseaz@ pentru 2009 cifre care pur}i simplu debordeaz@ de optimism, celpuŃin dac@ le compar@m cu estim@rilela nivel european. Potrivit acesteia, rit-mul de cre}tere a economiei române}tiîn cel mai negru an al recesiuniieuropene va fi de 6 la sut@, ceea ceva duce PIB-ul României la 578,5 mil-iarde lei.

Banca NaŃional@ Român@, care sevrea filtrul moderator }i realist al viz-iunilor politicieniste, <<vede>> îns@probabil un ritm de numai 5,5 la sut@}i un PIB de 532 miliarde lei.

Evalu@rile venite îns@ din afar@,de la Comisia European@, se arat@ multmai reticente }i indic@ pentru Româniaun ritm de cre}tere de cel mult 4,7 lasut@ corespunz@tor unui PIB de 460miliarde lei.

Estim@ri contradictorii se întâl-nesc }i în ceea ce prive}te inflaŃia.Dac@ CNP prevede pentru 2009 oinflaŃie de numai 4,8 la sut@, ComisiaEuropean@ este din nou sceptic@indicând o Ńint@ cu un procent maisus. Care este poziŃia BNR, instituŃie

pe care Guvernul pare s@ o fi desem-nat s@ poarte povara evoluŃiei inflaŃieiîn România? În mod evident, unaambigu@, ceea ce las@ impresiaap@s@toare de cea]@ }i incertitudine.Ini]ial, BNR a convenit asupra unei]inte de 3,5 la sut@ (mai mic@ decâtprognoza pe UE!), revizuit@ ulterior la4,2 la sut@ }i, recent, modificat@ înc@o dat@ la 4,5 la sut@. Acesta se pareîns@ c@ nu este ultimul verdict alB@ncii Na]ionale a României, incluzân-du-se pentru prima oar@ în scenariulde baz@ un a}a – zis „interval de incer-titudine” care prevede ca limit@maxim@ o rat@ a infla]iei de...6,4 lasut@, adic@ dublu fa]@ de prognoza val-abil@ pentru ]@rile UE.

Cu siguran]@ licen]a pentru inge-niosul termen de „interval de incertitu-dine” apar]ine guvernatorului MugurIs@rescu, cel p@]it în materie de prog-noze pe infla]ie }i destul de în]elept cas@-}i ia m@surile de siguran]@ nece-sare.

Probabil din acela}i motiv BNRse ab]ine de la orice previziune petema evolu]iei cursului de schimbleu/euro, capitol la care ComisiaNa]ional@ de Prognoz@ (tocmai ceacare nu poate influen]a în nici un felevolu]ia acestui indicator) pare s@ nu

aib@ vreo îndoial@: fix 3,60 lei/euro în2009. Cifr@ contrazis@ îns@ din nou deestimarea Comisiei Europene, careindic@ un curs mediu de 3,79 lei/euro,afirmând în acela}i timp c@„deprecierea leului fa]@ de monedaunic@ european@ va fi unul dintre celemai mari riscuri pentru perspectiveleeconomice ale României, iar fluctua]iilede pe pia]a valutar@, combinate cucre}terile salariale, sunt principalii fac-tori de risc infla]ionist”.

Fire}te c@ }i sub acest ultimaspect prognozele se bat cap în cap,CNP „promi]ând” o majorare acâ}tigului salarial mediu net de 9,8 lasut@, în timp ce europenii de laComisie întrev@d o majorare de peste15 la sut@, adic@ pân@ la circa 1.450lei. Cum se potrive}te prognoza CNPcu actualul val de revendic@ri sociale,de ce BNR prefer@ ca la acest indica-tor s@ nu fac@ nici un fel de estimarel@sândloc doar pentru un mare semnde întrebare – iat@ nedumeriri la carecel mult putem ghici r@spunsul.

Într-o singur@ privin]@ anali}tii seafl@ în acord deplin – în cea a con-secin]elor finale. În mod evident,amplificarea spiralei pre]uri – salarii,volatilitatea pronun]at@ a cursuluieuro/leu }i deprecierea monedei

na]ionale ar putea determina reducereasemnificativ@ a apetitului pentru risc alinvestitorilor pe pie]ele emergente, dar}i decizia de repatriere a capitalurilorstr@ine fructificate în economiaromâneasc@. Sunt deja unele semnevizibile în acest sens. Cifrele statisticeoficiale vorbesc de investi]ii str@inetotale în economia româneasc@ de7,25 miliarde euro în 2007 }i de doar6 miliarde euro în ultimele opt luni aleacestui an. Prognoze pentru 2009numai îndr@znesc s@ fac@ nici CNP,nici BNR, nici m@car ComisiaEuropean@, ceea ce dovede}te c@proiectul ambi]ios al premieruluiT@riceanu, îndelung promis }i degeabaa}teptat – acela de a atinge cifra de10 miliarde euro volum de investi]iistr@ine anuale în România – a intratdefinitiv în cea]@. Aceast cu atât maimult cu cât, zilele trecute, dup@ cumse }tie, Agen]ia de evaluare Fitch, înacord cu Standard & Poor's, au scosRomânia din categoria „investmentgrade”, adic@ din grupul ]@rilor reco-mandate pentru investi]ii.

Cu toate protestele }i contest@rilevehemente ale armatei de anali}ti eco-nomici dâmbovi]eni, vestea r@mânecert@ }i deosebit de grav@ pentru c@sc@derea cu dou@ trepte a ratingurilor

ne arunc@ în zona ]@rilor consideratenesigure pentru investi]ii }i afaceri.Concret, asta înseamn@ c@, în perspec-tiva lui 2009, majoritatea entit@]ilor eco-nomice – firme, companii, state, agen]iiguvernamentale – nu vor mai putea s@investeasc@ în titluri emise de statulromân pentru c@ România nu mai faceparte din categoria „investment grade”.

S@ ne imagin@m, prin urmare, unscenariu care este pe cale s@ devin@co}mar: investitorii str@ini ne întorcspatele, sectorul construc]ii de imobilenu mai performeaz@, exportul cadedatorit@ competitivit@]ii slabe }i reduc-erii pre]ului m@rfii pe pie]ele de import,agricultura este în colaps pentru c@ nupoate absorbi fondurile europene, pro-duc]ie industrial@ în declin (vezi cazurilePite}ti, Craiova, Gala]i în fierbinte actu-alitate) care dac@ nu va fi urmat@ de omajorare suficient@ a }omajului, vaduce la pr@bu}irea nivelului productiv-it@]ii muncii, }i a}a fragil construit.

E posibil@ o asemenea alternativ@pentru economia României în 2009?Guvernul actual, prin prognozele saleoptimiste }i hazardate, zice c@ NU, }inu are oricum ce pierde pentru c@zilele sale sunt num@rate. BNR mur-mur@ a nemul]umire }i neîncredere,m@rginindu-se s@ ne îndemne la pru-den]@ }i cump@tare. Comisia European@este sceptic@ }i ne ajusteaz@ cu suver-an@ indiferen]@ cifrele cu care am doris@ defil@m prin criz@.

{i atunci, noi, cet@]enii acestei ]@ridebusolate }i primele victime alejocurilor statistice periculoase, avemm@car dreptul s@ ne întreb@m în ceRomânie vom tr@i la orizontul apropiatal lui 2009? În cea zugr@vit@ roz –bombon de guvernan]ii }i politicieniivânz@tori de iluzii pe o pia]@ electoral@fl@mând@, în cea plin@ de suspans }iincertitudine pe care o schi]eaz@anali}tii BNR sau în cea auster@„promis@” de mai – marii Comunit@]iiEuropene? Pe ce cifre, pe care versiu-ni va avea cineva curajul s@ constru-iasc@ bugetul României pe anul 2009?{i cine va da seam@ dac@ proiec]iile sevor dovedi din nou eronate, dac@socoteala din târg nu se va potrivi cucea de acas@, cum zice românul?

În loc de r@spuns, suntemservi]i cu „intervale de incertitudine”.Iar din interval în interval, vomajunge probabil la certitudinea final@:falimentul politicianismului g@unos }icontraproductiv.

Combinatul Sidex Gala]i se confrunt@ cu dificult@]i

Emil DAVID

NOI CONFIGURA[II %N ECONOMIA LUMII VINERI 14 NOIEMBRIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1O determinare, dar, f@r@ nici un

echivoc, în bun@ m@sur@ întâlnit@ }ila al]i }efi de stat, în fa]a unei crizecare, de}i poate „a trecut” – saueste pe cale s@ treac@ – momentulbrutal al }ocului, nici pe departe nud@ semne de deces… Dimpotriv@, ead@ semne de „puternic@ vivacitate”,iar efectele ei pernicioase, precumtulbur@rile ce vin dinspre adâncuri,de multe ori greoaie, unsuroase, darcontinuu insistente, „purtate” de oimens@ cantitate de energie negativ@,abia încep s@ se fac@ sim]ite. Vorputea pre}edintele Sarkozy }i al]iimportan]i deciden]i s@ se ]in@ devorb@? R@m$ne de v@zut, nu avem,^ns@, dec$t s@ sper@m.... „Economia lumii se afl@ în pra gulunui cumplit dezastru”, este o tez@des relevat@ de mul]i speciali}ti.Al]ii, mai pu]ini, f@r@ a contesta„consisten]a }i amploarea acesteicrize”, sunt ceva–ceva mai optimi}ti,configurând un viitor apropiatîntrucâtva mai degajat de mari pre-siuni, un viitor destul de incert,foarte incert, dar nu catastrofic. Înambele atitudini – desigur, trecempeste cele mult prea facile, emina-mente imbecile, ignorante, care v@dtotul „în roz”, mai ales în campanieelectoral@ – se v@desc suficientemotive de îngrijorare: ce fel decriz@, cum, ce trebuie f@cut, cumarat@ }i cum va ar@ta lumea în tim-pul ei, în timpul depresiunii, dar }ipost criz@, ce putem face pentru aconsolida „barajele”, pentru a pro-mova politici anticriz@ cu efecte,m@car, cât de cât pozitive?

%ntrune}te o deosebit@ sus]ine -re opinia potrivit c@reia pe o criz@ a

unui ciclu lung al dezvolt@rii – cicludebutând cu înviorare }i avânt dup@anii 1934 – 1935, }i intrat de maimul]i ani în faza de criz@ }i depre-siune, din perspectiva schimb@riigenerale a tipurilor de energie }i detehnologii utilizate, acreditându-setot mai mult resursele inepuizabile,energiile neconven]ionale, energiile,materiile prime }i materialele rege -nerabile, tehnologiile nepoluante etc.– s-a grevat, din varii direc]ii }i dinvarii motive, o criz@ – ciclu relativscurt – a economiei speculative. Cuprec@dere în Statele Unite, dar cudeschidere pe întreaga lume, SUAfiind implicat@ peste tot. AmericanulTom Wolfe, un recunoscut analist aldomeniului, personific@ astfelfenomenul amintit, este drept, într-o

manier@ aproape de literatur@:„…Unde sunt acum St@pâniiUniversului? Cea mai mare partesunt la Greenwich (Connecticut).Tinerii oameni cei mai dota]i, ceimai str@lucitori }i cei mai ambi]io}iau început, cam din urm@ cu 6 ani,s@ abandoneze b@ncile de afaceri înprofitul fondurilor speculative. Crizede furie apocaliptic@ ale }efilor lorau acompaniat demisia acestor tinericampioni. Ei au plecat }i nu au avutvoie s@ ia nimic, atât de furio}i eraubancherii… Greenwich a înlocuit,apoi, Wall Street-ul. Acest ora} dinConnecticut a devenit centrul lumii<<fondurilor speculative>>… Exist@aici << u}i deschise>>, care las@investitorilor posibilitatea s@ recu-pereze ceva din banii lor. Timpul de

interven]ie este îns@ limitat, procen-tul este fix }i se poate opera o sin-gur@ retragere. Chiar cu aceast@strict@ plafonare a retragerilor, unelefonduri se vor reg@si cu un maregol în@untrul carapacelor lor.”... În fapt, seismul financiar }i bur-sier a cutremurat }i cutremur@, ^nbazele, laturile }i detaliile sale,ansamblul sistemului economicmondial. Ramuri industriale }i chiarindustrii întregi s-au v@dit }i sev@desc într-un declin pronun]at,aproape de colaps, ce poate fi inter-pretat }i ca o pr@bu}ire. „Por]i fer-ecate” pentru nenum@rate firme deproduc]ie, automobile, metalurgie,chimie, servicii, administra]ie etc.Sute de mii, milioane de lucr@tori }isalaria]i „trimi}i acas@”, în }omaj

tehnic, urmat apoi de }omaj înaccep]iunea sa cea mai dureroas@.Credite mai scumpe, bani maiscumpi, debuturi infla]ioniste, cos-turi pentru cre}terea economic@ careîi pot dep@}i sensibil beneficiile etc.„Injec]iile” de capital public nu atâtîn sprijinul economiei speculative,cât menite s@-i înl@ture urm@rile,sunt amplu comentate. Sumele„injectate” astfel de c@tre StateleUnite, Europa }i Japonia pentru asalva sistemul lor financiar, funda-mentat, într-o m@sur@, pe specula]ie,înseamn@, într-o alt@ scar@ dereferin]@, 150 de dolari „v@rsa]i”fiec@rui locuitor al Terrei, mic saumare, bogat sau s@rac, chiar }icelor peste 1 miliard de oamenicare tr@iesc cu sub 1 dolar pe zi –ceea ce pentru ei ar reprezenta omare bucurie, împlinirea unui „visnebun”. Dar, nu se întâmpl@ astfel}i banii merg s@ umple golurileamintite. {i, totu}i, rezultatelea}teptate sunt considerate incerte.Reflec]iile, deci, pot intra înfunc]iune: trebuie relevat un sens,un sens mai larg, adunând „maimulte ape”, acestor evenimente,foarte grave atât pentru prezent cât}i pentru viitor.

Ce modific@ri se vor produce îneconomie, dar }i în sferele adiacente–politic, social, cultural – în lumea înrecesiune, în lumea din }i de dup@criz@? O întrebare deloc u}oar@, cur@spunsuri care, dac@ nu lumineaz@,oricum pot s@ „pâlpâie”... Un termennou se relev@ în dezbaterile econom-ice: „chimerica”. L-a lansat, se pare,profesorul Niall Ferguson, de laUniversitatea Harvard, }i se refer@ la„în]elegerea economiei mondiale dinace}ti ultimi zece ani, cu prec@deredin perspectiva rela]iei dintre China}i Statele Unite”, dup@ cum sublini-az@ cercet@torul amintit într-un articoldin „Washington Post”. China }i SUAreprezint@ 13& din suprafa]a globu-lui, un sfert din popula]ia Terrei,circa o treime din produsul s@uintern brut }i pu]in mai mult dejum@tate din cre}terea economic@mondial@ a acestor ultimi ani.

continuare pe pag.5

Dan POPESCU

Criz@ }i post-criz@: bascul@ri dureroase

Universitatea Harvard

Vedere din Connecticut

VINERI 14 NOIEMBRIE 2008 5

c my bc my b

c my b

NOI CONFIGURA[II %N ECONOMIA LUMII

c my b

Criz@ }i post-criz@: bascul@ri dureroaseurmare din pag.4

„O vreme, scrie N. F., aceast@ rela]iemai mult dec$t simbolic@ a p@rut c@func]ioneaz@ de o manier@ aproapeperfect@: jum@tatea rela]iei economi -sea, acumula, iar cealalt@ jum@tate arela]iei cheltuia. Rata de acumularedin venitul na]ional brut s-a modificatîn Statele Unite, de la 5&, la mijloculanilor 1990, la circa zero, în }i dup@2005. Timp în care China a <<s@rit>>de la mai pu]in de 30&, la aproape45&. Ce efort uria}. Aceast@ dis-func]ie în termenii de acumulare, deeconomisire, a provocat o formidabil@explozie a datoriei în SUA, deoarece}i supra abunden]a economisirii,acumul@rii asia tice a f@cut mai ieftinîmprumutul pentru menajele ameri-cane. Totodat@, mâna de lucruchinezeasc@ ieftin@ a permisst@pânirea infla]iei”. Un val dederegl@ri pentru pl@]ile pe pia]a imo-biliar@ american@ }i nu numai, ne-af@cut s@ în]elegem pân@ la ce punctinterconexiunea „chime rica” este insta -bil@, mai subliniaz@ Fergu son. Se parec@ China va dep@}i Statele Unite, întermeni de produs intern brut, pân@în 2040, iar, dup@ unele calcule mairecente, chiar pân@ în anul 2027.Datorit@ restric]iilor la credite, StateleUnite vor cunoa}te o cre}tere eco-nomic@ mai slab@ într-un viitor apropi-at (1& - 2&), în vreme ce economiasemiplanificat@ a Chinei, „dopat@” dec@tre investi]iile publice în infrastruc-turi }i de c@tre o cerere sus]inut@ aconsumatorilor, va putea men]ine orat@ anual@ de cre}tere de minimum8&. „Cum exporturile nete nu maisunt principalul motor al cre}teriieconomiei chineze, nu mai este delocobligatoriu ca atunci când StateleUnite str@nut@, Asia s@ r@ceasc@ ime-diat”, mai scrie Niall Ferguson.

Ce ar fi posibil – chiar dac@ nudezirabil – în astfel de condi]ii? a).Se pare c@ epoca în care, pentrumul]i, dolarul a fost singura moned@de rezerv@ ajunge la finalul s@u; b).Cu o Chin@, pu]in tributar@ expor-turilor spre SUA }i cu griji pu]ine fa]@de raportul yuan–dolar, sfâr}itul„Chimerica” pare }i el apropiat; c).China va putea explora alte sfere de

influen]@, începând cu Organiza]ia pen-tru Cooperare Shanghai (OCS), însânul c@reia este vecin@ cu Rusia }i ^}i“d@ coate” cu înc@ patru ]@ri din AsiaCentral@, }i pân@ la Africa, atât debogat@ în materii prime, unde China seafl@ pe cale de a-}i cl@di un imperiu,în bun@ parte în dauna Statelor Uniteetc. „Desigur, conchide Niall Ferguson,c@ orgoliul nem@surat de care au datdovad@ Statele Unite, în ace}ti ultimiani, a fost în mod veritabil urmat deo teribil@ pedeaps@ financiar@, pe care,acum, trebuie s@ o suporte. Îns@, esteprea devreme pentru a considerac@<<secolul american>> a luat sfâr}it.Ca atâtea alte lucruri fabricate în SUA,aceast@ pedeaps@ se export@ foartebine”. Teribil@ percep]ie, acoperit@ câtse poate de evident de „economia

real@”, dincolo de declara]iile frumoase}i pompoase, cele mai multe de com-plezen]@. O sim]im, fire}te, }i în cazulRomâniei. S@ urm@rim cu interes, }ipolitica de tip institu]ionalist }i pro-tec]ionist a noului pre}edinte americanales.

Un alt cercet@tor, profesorulnipon Jitsuro Terashima, Pre}edintelede Onoare al Institutului Na]ional deCercet@ri Economice din Tokio, ofer@ odefini]ie interesant@ a economiei spec-ulative, a economiei bazat@ pe inginer-ii financiare, iat@, compromis@: ”Esteun ansamblu de tehnici care î]i permites@ le împrumu]i bani celor c@rora nuar trebui s@ le împrumu]i”. Totcercet@torul din Tokio vede o anumerelaxare în ce prive}te criza economic@structural@ a lumii }i recenta criz@ eco-

nomico–financiar@ mondial@” prinînlocuirea ordinii mondiale „unipolare”(„Imperiul mondial american”,Hegemonia dolarului etc.), nu atât dec@tre o ordine „ multipolar@” (SUA,Uniunea European@, China, Rusia etc.),cât de o ordine bazat@ pe „participareglobal@”. Relev@ în sprijinul spuselorsale c@, la întâlnirea G8 de la Toyako,din Japonia, în iulie trecut, marile put-eri nu au reu}it s@ impun@ lumii,numeroaselor ]@ri mai mici ce au dorits@ aibe propriul cuvânt, orient@rileesen]iale ale unei politici de mediu(mediu ambiental, dar }i mediu eco-nomico – financiar etc.) globale. Ceeace a a provocat }i provoac@ replieri deseam@. A fost nevoie „s@ se compun@”cu ]@ri emergente precum China }iIndia, cât }i cu state cu un nivel eco-

nomic mai slab dar în dezvoltare, maiales ]@ri africane care astfel }i-audemonstrat noua lor for]@. Îndoindu-se de natura veritabil@ aordinii financiare care a prevalat pân@cum în Japonia, Jitsuro Terashimaconsider@ mult mai în]eleapt@ ori-entarea diverselor resurse japoneze cuprec@dere spre industrie }i inovareatehnologic@, „motoare veritabile” aiprogresului economic.

Al]i speciali}ti – de exempludisidentul sirian Yassine El-Maj Saleh– sper@ – }i nu f@r@ temei, luând încalcul }i declara]iile lui Barak Obama –c@ politica economic@ american@, atâtpentru interior, cât }i pentru exterior,va fi mult mai realist@ }i mai pu]in ide-ologic@, încetând de a face, legat@ laochi, confien]@, exclusivit@]ii re]etelorneoliberale }i virtu]ilor pie]ei. Se vavorbi mai pu]in de necesitatea de ageneraliza, „sub emblema democra]iei”,modelul american la scar@ planetar@.Ca urmare, un astfel de relativizola]ionism american va avea „unanume efect liberator” pentru dezbate -rile de idei – mai arat@ Yashine El-MajSaleh. Dezbateri bine controlate deaproape dou@ decenii de intelectualicare au anun]at, în modul cel maiserios cu putin]@, sfâr}itul ideologiilor,sfâr}itul epope elor na]ionale }i, final-mente, sfâr}itul istoriei”, desigur, înfavoarea propriilor opinii. Care sfâr}it,de fapt, „când se întrevede }i oreîntoarcere la reli gie, dar }i laeconomie, la Marx }i la socialism?”Or, o astfel de reîntoar cere, mai afirm@Y.E.M.S., risc@ îns@ s@ se identifice }icu reîntoarcere la ideologiile trecutului,cele cu emanciparea }i libertateaomului ferm condi ]ionate de adeziuneasa la o anume doctrin@. Fermcondi]ionate de renun ]area la multeliber t@]i individuale, de constrângereaspiritelor }i de controlul con}tiin]elor.Sigur, }i „pe par tea cealalt@” s-au v@ditastfel de condi ]ion@ri, chiar dac@ maipu]in vizibile.A}adar, timpul viitor nu este delocsimplu, el este complicat, de altfel cuma fost mereu în lume, dar de fiecaredat@ au putut fi relevate solu]ii, m@carcurente, benefice individual }i social...

Tokio

Moscheia Omayyad - Damasc

DEZVOLTARE DURABIL~ {I SUSTENABIL~ VINERI 14 NOIEMBRIE 20086

2.Influen]e macroeconomice. Mediulde afaceri românesc

Contextul actual, marcat de intensifi-carea interac]iunilor între na]iuni, cuimplica]ii directe asupra cre}terii con-curen]ei, a determinat interesul cres-cut al mediului economic asupramodalit@]ilor de ob]inere a succesuluipe pia]@. Globalizarea a impusfirmelor s@ fie competitive, inovative}i dinamice, pentru a putea trece tes-tul pie]ei.

România, ]ar@ cu unele reminis-cen]e ale comunismului, mai dificil dedep@}it, se adapteaz@ destul de greoila noile cerin]e ale pie]ei globale,unde firmele vestice, cu o practic@ acapitalismului exersat@, fac fa]@ maiu}or. Preluarea formelor f@r@ fondr@mâne în continuare o abordare a]@rii noastre. Problema competitivit@]ii}i a solu]iilor care s@ duc@ lacre}terea gradului de competitivitatesunt valabile la nivelul întregiieconomii române}ti.Potrivit Raportului Competitivit@]iiGlobale 2007-20088, dat publicit@]ii la1 noiembrie 2007, de c@tre ForumulEconomic Mondial (FEM), Româniaocup@ locul 74, din 131 de ]@ri, însc@dere cu un loc, comparativ cusitua]ia de anul trecut. Primele pozi]iiîn acest top sunt ocupate de SUA,Elve]ia }i Danemarca. Scorul ob]inutde ]ara noastr@ a fost de 4 puncte,pe o scal@ de la 1 la 7, la fel casitua]ia înregistrat@ anterior. Dat fiindfaptul c@ raportul de anul trecut ainclus doar 122 de ]@ri }i c@ scorulob]inut a r@mas neschimbat, putemconcluziona c@ România a stagnat înacest top. În compara]ie cu celelalte]@ri ale Uniunii Europene, care facparte din acest clasament, Româniaocup@ pozi]ia penultim@, devansânddoar Bulgaria.Principalele dezavantaje competitivesesizate de FEM sunt transparen]adeciziilor guvernamentale, calitateadrumurilor }i risipa banilor publici.Cele mai importante probleme cucare se confrunt@ mediul de afaceridin ]ara noastr@ sunt nivelul fis-calit@]ii }i legisla]ia fiscal@. Corup]ia,accesul la finan]are }i instabilitateapolitic@ sunt }i ele printre obstacoleleimportante, în timp ce infla]ia nu maiapare ca o problem@ prioritar@.Potrivit clasific@rii lui Michael Porterpriviind stadiile de dezvoltare alemediilor de afaceri9, România se afl@în faza de trecere de la economiabazat@ pe resurse, la cea bazat@ peinvesti]ii. Competi]ia în mediul deafaceri românesc continu@ s@ sereali zeze, în mare parte, prin pre] }inu prin inovare. Referitor la condi]iileofertei, infrastructura fizic@ }iadminis trativ@ prezint@ numeroasecaren]e, iar intermedierea financiar@este înc@ redus@. Cât prive}tecondi]iile cererii, exist@ diferen]e mariîntre venituri, f@când posibil@ o frag-mentare foarte mare a acesteia.Industriile în aval }i în amonte sebazeaz@ pe furnizarea de componente}i piese, foarte multe dintre elefunc]ionând în continuare în regim delohn. Concuren]a este în continuaredistorsionat@ de ajutoarele de stat }i

de func]ionarea defectuoas@ a legilorantitrust.10

Cu ocazia venirii în România, încadrul conferin]ei „Strategy andLeadership”, Michael Porter a avut oopinie ferm@ }i bine articulat@ asuprastadiului de competitivitate al ]@riinoastre, subliniind nevoia stringent@de conturare a unei strategii propri.Deocamdat@, România este o ]ar@f@r@ strategie, iar o dat@ cu înce-tinirea ritmului de cre}tere econom-ic@, explicat@ prin contextul uneieconomii de tranzi]ie, în care ritmulde cre}tere a fost unul puternic }i,odat@ cu înt@rirea concuren]ei,aceast@ lips@ se va transforma înhandicap. ”Dac@ totul cre}te în jurult@u, nu ai nevoie de un avantaj com-petititv ”11, iar acest@ situa]ie a fostspeculat@ de multe dintre firmele carealc@tuiesc mediul de afaceri româ-nesc. Pe termen lung, îns@, firmeleromâne}ti vor avea tot mai multnevoie de o strategie care s@ ledetermine avantajul concuren]ial pepia]@, iar diferen]ierea, conformopiniei lui Porter, reprezint@ variantade succes.

3.Influen]e ale mediului specific (concuren]ial)

Mediul specific al firmelor esteformat din persoanele, grupurile }iinstitu]iile direct interesate de activi-tatea organiza]iei în cauz@. Subaceast@ “umbrel@” sunt inclu}i con-sumatorii }i clien]ii, concuren]ii, furni-zorii, pia]a for]ei de munc@ }iagen]iile guvernamentale.12

Firma secolului XXI face eforturimari pentru a satisface consumatorii,nu doar pentru un prim contact cuprodusele }i serviciile pe care leofer@, ci mai ales pentru fidelizarealor. În func]ie de puterea denegociere a clien]ilor, firmele î}i ori-enteaz@ strategiile pentru a face fat@presiunilor acestora. Satisfacereacorespunz@toare a consumatoruluipoate constitui o important@ surs@ deavantaj concuren]ial. În societatea de ast@zi, consumatoruleste unul tot mai agil }i mai sensibilla activitatea sau, mai bine-zis, reper-cusiunile activit@]ii agen]ilor economi-ci din comunitatea lor. Astfel, grijafa]@ de mediu sau implicarea în via]acomunit@]ii fac parte din codul deconduit@ sau responsabilitatea social@pe care firmele sunt constrânse s@ lerespecte.În ceea ce prive}te concuren]a în

mediul de afaceri contemporane,odat@ cu liberalizarea comer]ului, adevenit tot mai acerb@, obligândfirmele s@ urm@reasc@ continuu pia]@pe care opereaz@, s@-}i cunoasc@concuren]ii }i s@ dezvolte strategiiprin care s@ fac@ fa]@ acestora.Delocalizarea, extrem de frecvent@ încondi]iile globaliz@rii, a f@cut ca“avantajul comparativ” (D.Ricardo) s@treac@ în desuetudine, luându-i locul“avantajul competitiv”, care devineimperativul firmelor prezente pe pia]@.Furnizorii au }i ei un rol hot@râtor înrealizarea obiectivelor unei organiza]ii,putând s@ constrâng@ sau s@ ajuteactivitatea acesteia. Cvasi-ubicuitatearesurselor a dus la cre}tereanum@rului de furnizori existen]i pepia]@ (cu mici excep]ii în cazul pro-duselor puternic diferen]iate sau încazul resurselor rare), facilitând acce-sul firmelor la resursele de care aunevoie în procesul de produc]ie.Pia]a for]ei de munc@ a beneficiat deo serie de liberaliz@ri, mai ales înspa]iul european, fapt care a însem-nat cre}terea cererii de munc@, iaracest lucru a dus la avantaje alefirmelor în ceea ce prive}te accesul laresurs@ uman@ bine preg@tit@ }iieftin@. Cu toate acestea îns@, depen-den]a agen]ilor economici de resursauman@ (singura capabil@ s@ produc@inovare) îi oblig@ s@-}i dezvoltestrategii concrete prin care s@ atrag@,s@ motiveze }i s@ re]in@ resursele

necesare pentru a oferi pe pia]@ pro-duse/servicii competitive.Agentiile guvernamentale responsabilecu legile }i reglement@rile locale auinfluen]e semnificative asupra mediu-lui de afaceri dintr-o comunitate.Pentru a influen]a activitatea acestoragen]ii, firmele recurg la activit@]i delobby. În România, îns@, acest tip deactivitate nu este reglementat@, obli -gând firmele s@ dep@}easc@ limitalegalului în astfel de situa]ii.

4.Aspecte actuale privind mediul deafaceri contemporan. Perspectiveprivind criza economico-financiar@

global@

Ultimele luni au anuntat perspectivesumbre pentru mediul de afacerimondial, cuprins de criza economi-co-financiar@ care a început în SUA}i care se dezvolt@ în întreaga lume,amenin]ând cu înmul]irea constrân-gerilor pentru firma secolului XXI.

Agentul economic contemporaneste amenin]at, în ultimele luni, deapari]ia mai multor constrângeri dinpartea mediului de afaceri. Repercusiunile crizei financiare suntgrave atât pentru IMM-uri, dar maiales pentru corpora]ii, dependen]a decredite a celor din urm@ fiind multmai mare decât în primul caz. Înplus, dezechilibrele de pe burs@ careau luat forma unor vânz@ri în mas@,afecteaz@ }i ele accesul firmelor la

finan]are. Ambele variante duc la ocriz@ de lichidit@]i pentru firme,amenin]ând “fluiditatea” procesuluide produc]ie.Instaurarea unei crize economice vaînsemna, în prim@ faz@, o sc@dere acererii pentru o serie de produse,constrângând agen]ii economici s@-}idiminueze oferta. Deja, avem exem-plele unor firme europene care aufost nevoite s@ î}i închid@ produc]iapentru perioade limitate de timp(cazul Renault e unul dintre ele). Înnoile condi]ii, politica de investi]iitrebuie regândit@, firmele fiindnevoite s@ fie mult mai prudente laacest capitol sau chiar s@-}i stopezedezvoltarea. În ceea ce prive}te “resursele umane}i financiare, acestea trebuie pe câtposibil conservate”, pentru a puteasupravie]ui unei eventuale recesiuni.Start-up-urile sunt în situa]ia cea maidramatic@, ele nede]inând resurselenecesare pentru a face fa]@ crizei.Pentru acestea a}adar, probabilitateafalimentului este destul mare. Actualmente, mediul de afaceri dinîntreaga lume ofer@, dup@ cum amv@zut, mai multe constrângeri decâtrelax@ri pentru agen]ii economici. ÎnRomânia, de}i criza nu s-a instaurat,efectiv ^nc@ perspectivele nu suntdeloc optimiste. Astfel, efecte pre-cum cre}terea deficitului de contcurent, infla]ia, scumpirea creditelorsau accesul îngreunat la fondurileeuropene au un impact extrem dene gativ asupra firmelor române}ti }iîn final asupra consumatorilor. R@mâne de v@zut care vor fi m@surileluate pentru restabilirea sistemuluieconomico-financiar global }i dac@apelul la istorie în vederea adopt@riiunui alt plan de tipul New Deal vaînsemna relansarea economiei.

Firma, ^n debutul secolului XXI (partea a doua)- între constrângeri }i relax@ri ambientale -

Masterand Irina C#RSTEAU.L.B.S.

Dezbateri economice

Bibliografie

1.Bîrsan, M., (2003), Mediul european la afacerilor, Efes, Cluj-Napoca,pag. 9-11.2.Bîrsan, M., Cojanu, V., Unguru, M., Competitivitatea economieiromâne}ti:ajust@ri necesare pentru atingerea obiectivelor AL, InstitutulEuropean din România, pag.7-10.3.Popescu, D., (2000), Economie politic@, Alma Mater, Sibiu, pag. 350-351.4.Popescu, D., (2008), Paul Krugman: Nobel pentru economie 2008,Euroeconomica XXI, Sibiu.5.Maniu, M., Barna, R., (2007), M., Identitatea regional@ ca factor de difer-en]iere competitiv@, Verso, nr 12-13, 1 mai-1 iunie, Cluj.6.Negru}a, A., (2007), Management organiza]ional, Cluj-Napoca, Business,pag. 31-35.7.D@ianu, D., (2001), De ce stârneste globalizarea atâtea pasiuni, CulegereaSecolul 21 – Globalizare si identitate, nr. 7-9.8.GEA din 31 octombrie 2007, România stagneaz@ în RaportulCompetitivit@]ii Globale 2007-2008, http://www.gea.org.ro/index.htm, accesat31 oct 2008.9.***, Criza economic@ stopeaz@ dezvoltarea IMM-urilor, www.finantare.ro,accesat 31 oct. 200810.Pahoncia, A., (03 Dec 2007), Porter: Este usor s@ ai succes când întrea-ga economie cre}te, Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/articol -_151803/porter__este_usor_sa_ai_succes_cand_intreaga_economie_creste.html, accesat 31 octombrie 2008.

8 Informa]iile au fost extrase din comuni-catul de pres@ GEA din 31 octombrie2007, România stagneaz@, în RaportulCompetitivit@]ii Globale 2007-2008,http://www.gea.org.ro/index.htm, acce-sat 31 oct 2008.9 Voinea, L., (2007), Coorpora]iiletransna]ionale }i capitalismul global,Polirom, Ia}i, pag. 119-121.10 Ibidem.11 Pahoncia, A., (03 Dec 2007), Porter:Este usor să ai succes când întreagaeconomie creşte, Ziarul Financiar,http://www.zf.ro/articol_151803/porter__este_usor_sa_ai_succes_cand_intreaga_economie_creste.html, accesat 31octombrie 2008.12 Negru}a, A., (2007), ManagementorganizaŃional, Cluj-Napoca, Business,pag. 31-35.

DOLARUL FIRMELEVINERI 14 NOIEMBRIE 2008 7

%n limba rom$n@, verbul “a integra”^nseamn@ a se introduce ^ntr-un tot,devenind parte component@, ^nseamn@ ase ̂ngloba, a se armoniza. El provine dinlatinescul integro-integrare, care^nseamn@ a reduce la starea ini]ial@, arestabili, a relua, a ^nnoi, a ^ntregi, a^ndrepta, a repara, a ^mprosp@ta.Substantivul integrare provine din verbul“a integra” }i desemneaz@ ac]iunea de aintegra }i rezultatele ei.Din punct de vedere etimologic, prinintegrare ^n]elegem ac]iunea de formarea unui ^ntreg prin unirea p@r]ilor com-ponente, iar prin dezintegrare se ̂ntelegetransformarea ^ntregului ^n altceva.

%n literatura de specialiate, ter-menul de integrare economic@ se^nt$lne}te mai mult dup@ anul 1940.

%n domeniul }tiin]elor, termenul deintegrare a fost folosit prima dat@ ^ncorela]ie cu organiza]iile industriale pen-tru a exprima un ansamblu de tranzac]ii^ntre firme, prin aranjamente, carteluri,concerne, trusturi sau fuziuni pe o ax@vertical@ ^n sensul punerii ^n rela]ie afurnizorilor cu utilizatorii }i pe una ori-zontal@ referitore la ^ntelegerile ^ntrecompetitori.

Enciclopedia {tiintelor Sociale,publicat@ ^n anul 1938, prezint@ patrupozi]ii definitorii pentru conceptul deintegrare industrial@ }i anume : - integrare regional@;- integrare global@;

- integrare func]ional@;- uniunile economice.%n lucrarea “Integrarea Economic@Interna]ional@” a lui Jan Tinbergen, pub-licat@ ^n 1954, referindu-se la economi-ile moderne, distingem integrarea nega-tiv@ ( eliminarea obstacolelor ) delimitat@de integrarea pozitiv@ ( crearea decondi]ii egale pentru func]ionarea com-ponentelor integr@rii ). M@surile de inte-grare negative pot fi clar definite, odat@negociate }i ^nscrise ^n tratate devinobligatorii pentru guverne, companii,cet@]eni. Integrarea pozitiv@ presupuneinstitu]ii publice care trebuie s@ adoptem@suri uneori dureroase la nivelna]ional.De-a lungul timpului, mul]i autori auredat semnifica]ia real@ a conceptului deintegrare }i integrare economic@.Integrarea poate fi definit@ ca un procesinstitu]ionalizat, sau nu, care implic@ untransfer de competen]e decizionalena]ionale spre un centru suprana]ional,cu inten]ia de a forma ^n final, o nou@politic@.Prin integrare economic@ se ^n]elege unproces complex caracteristic etapei con-temporane a societa]ii, care const@, ^nesen]@, ^n intensificarea interdepen-den]elor ^ntre diferite state.Putem afirma c@ mecanismul integrariieconomice cuprinde:- crearea unui spa]iu economic comun ;- circula]ia liber@ a factorilor de pro-duc]ie atunci c$nd exist@ o pia]@comun@ ;- consumarea resurselor, ^mpreun@ cu efi-cien]a economic@ }i social@ maxim@ ;- realizarea unei Uniuni Vamale ;- realizarea unei politici comune ^ndomeniul economic, monetar, financiar}i social ;Acestea sunt principiile de baz@ ale inte-gr@rii economice.Pentru Rom$nia, integrarea este o nece-

sitate, suntem ^n Europa }i trebuie s@ac]ion@m pentru dezvoltarea rela]iiloreconomice cu to]i vecinii av$nd avanta-jul economic al vestului european }iexisten]a unei complementarit@]i eco-nomice.A}a cum secolul al XIX-lea poate fi con-siderat ca secol al na]iunilor }i al rev-olu]iilor, la fel secolul al XX-lea, poate fisocotit drept secol al integr@rii }i alglobaliz@rii. Aceste dou@ aspecte, inte-grarea }i globalizarea, pot fi apreciate caaspecte pozitive dac@ se are ^n vederec@ pe parcursul aceluia}i secol XX s-audesf@}urat cele mai mari conflicte mil-itare din istoria omenirii }i s-au manife-stat ideologiile de tipul fascismului sicomunismului.

%n cursul primului r@zboi mondial,au luat na}tere ^n s$nul multor popoarecoloniale sentimente de autonomie,legate de noua con}tiin]@ de sine, care aap@rut ̂n urma contribu]iei date ̂n r@zboide partea Antantei. Dup@ al doilea r@zboimondial, propaganda antifascist@ ,declara]ia din Carta Atlantica (1941) cuprivire la dreptul la autodeterminare alpopoarelor au favorizat relansarea tend-intelor autonomiste ale elitelor na]ionale^n multe ]@ri.

Totodat@, sec XX cunoa}te ocre}tere a consumului de energie, depeste zece ori, din 1945. Avantajeletehnice }i economice s-au conjugat pen-tru a ridica propor]ia hidrocarburilor,gazelor naturale si mai ales petrolului,p$n@ la ¾ din bilan]ul energetic al mar-ilor ]@ri industrializate. %n schimb,c@rbunele cunoa}te un declin provizoriu^ncetinit de cre}terea recent@ a pre]uluipetrolului. Mai ales energiile regenerabile(solar@, for]a mareelor, geotermal@, bio-masa) sunt cele care ^mpreun@ cu ceanuclear@, deschid perspective unei noiepoci energetice ^n secolul XXI.Progresele transporturilor au asigurat o

mai bun@ st@p$nire a spa]iului, deci autiliz@rii sale ra]ionale }i eficiente ^n ser-viciul economiei. Toate mijloacele clasicede transport (aeriene, feroviare, pe mare,}osele sau alte cai navigabile) au cunos-cut o cre}tere a vitezei lor, a volumelortransportate, o ameliorare a securit@]ii }io mai mare flexibilitate ^n utilizare.Trebuie, evident, subliniat@, dezvoltareatransporturilor prin conducte (gazoductsau oleoduct), mijloace ieftine, av$nd ^nvedere rolul sporit al hidrocarburilor ^nvia]a economic@.Concluzion$nd, secolul al XX-lea a avutcea mai bogat@ istorie din evolu]ia uman-it@]ii. %n acest secol, s-au ^nregistrat dou@r@zboaie mondiale, au disp@rut imperiile,au ap@rut mai multe state na]ionale, via]aoamenilor s-a schimbat datorit@ }tiintei }itehnicii ce au revolu]ionat toate domeni-ile existen]ei umane. R@m$ne ca viitoruls@ demonstreze c@ omenirea va ̂mp@rt@}iun set de valori commune }i c@ p$n@ laurm@ zonele lovite de s@r@cie vor fi doar

o amintire.Globalizarea are trei cauze principale:tehnologic@, politic@ }i economic@. Eleau declan}at un proces ^n care distan]ageografic@ a devenit un factor ne-esen]ial ^n stabilirea }i sus]inerealeg@turilor transfrontaliere, a rela]iiloreconomice, politice }i socio-culturaleinterna]ionale pe care le numim glob-alizare. Oamenii au devenit con}tien]i deacest lucru. De aici, toate re]elele,rela]iile }i dependen]ele inter-umane }istatale au devenit virtual mondiale.Aceast@ interna]ionalizare poten]ial@ arela]iilor }i dependen]elor cauzeaz@deficite pe plan democratic, ecologic,social }i al securita]ii }i produce efectecum ar fi schimbarea atitudinilor }i defi-cien]e administrative.Globalizarea e un factor de integrare aomului ^n comunitatea mondial@ }i ofer@spa]iu de def@}urare noilor sisteme deguvernabilitate global@ }i unei societ@]icivile globale.

Evolu]ii ^n timp }i spa]iu ale procesului de integrare }i globalizare

Neam]u Raica TEODORI[Astudent masterand U.L.B.S

urmare din pag.1În septembrie caracteristicile economiei eraucele ale excesului. Adic@, am avut un compor-tament de creditare exuberant, unul la fel despectaculos în ceea ce prive}te consumul }iaceea}i nebunie imobiliar@ care a caracterizat totanul. Doar bursa în deprimarea ei de câteva lunispunea c@ ceva nu este în regul@. S-a spus deatâtea ori c@ bursa e decuplat@ de economieîncât acest avertisment nu a fost luat în serios.Bursa sc@dea semnificativ în trimestrul al doileaal acestui an când economia cre}terea cu pesteopt procente iar aceast@ evolu]ia apoape c@ adiscreditat-o în calitatea ei de reper. Se vedeacum c@ anticiparea pe care a oferit-o a avutun fundament valabil. Bursa a r@mas un baro-mentru al intergr@rii economice iar retragereanereziden]ilor de pe pia]a de capital s-a datorattocmai primelor efecte ale crizei, reticien]elorinvestiorilor, primelor blocaje bancare }i prime-lor pierderi în sectorul financiar. La o lun@ dup@aceea îns@, aproape c@ nu mai exista nimenicare s@ nu cread@ c@ efectele deja de simt îneconomia româneasc@. Volatilitatea excep]ional@a leului a fost unanim acceptat@ ca problem@capital@, într-o economie obsedat@ de curs.Dobânda a s@rit în ochi dup@ ce ani de zile afost ignorat@ atât pentru credite cât }i pentrudeopozite iar deficitele clasice ale economiei auînceput s@ doar@ dup@ ce ani întregi au fostconsiderate r@ni de cre}tere. Toat@ lumea aînceput s@ arat@ altfel. Via]a pe credit a începutnu doar s@ nu mai aib@ sens din cauza dobân-zilor, dar nici s@ nu mai fie posibil@ din cauzareticen]ei bancare de a mai sus]ine o asemeneasitua]ie. F@r@ credite, pia]a imobiliar@ s-a opritefectiv }i ceea ce p@rea la începutul anului oafacere str@lucit@ - investi]ia în imbiliare- a ajunsacum o afacere blocat@. Schimbare de para-digm@ a}adar, modificare de concept. Dup@ anii90 când debusolarea a fost regula unei econo-mii care intrase cu mari brusc@ri în binomul pri-

vatizare - pia]@ liber@, începând cu anul 2000România a intrat într-un autentic proces decre}tere economic@ substan]ial@. Cei aproapezece ani de cre}tere economic@ au determinatun anumit comportament economic care numai are nimic de -a face cu timpurile care vin.Pe deoparte a fost bazat pe credit - în sectoa-re cum sunt imobliar sau acolo unde venituri-le nu puteau cre}te peste noapte, pe de alt@parte pe marje mari de profit care permiteauinvesti]ii din fonduri proprii. România a fost acifrelor mari, din aceast@ privin]@ }i nu a soco-telilor exacte. Cine în anii din urm@ se uita spreo afacere care aducea doar 2-3 procente pro-fit? Cine, la nivel de persoane fizice întreba câtcost@ creditul pe care vrea s@-l ia }i nu doarcâ]i bani poate s@ ia? Actuala genera]ie demanageri }i investitori dar }i de consumatorinu are obi}nuin]a mersului înainte împotriva

pie]ei. Cu to]ii au }tiut s@ înving@ un anumit tipde obstacole. {tiu s@ fac@ afaceri în mediuinfla]ionist, dar infla]ia poate fi prima belea decare putem sc@pa în condi]iile aceastea. {tiu s@jongleze cu creditele dar tocmai creditele se vorbloca dac@ nu deja s-au blocat. Mai }tiu s@ selupte cu autorit@]ile pentru avize, acorduri }ireguli dar de acum încolo vom asistat tocmaila o cre}tere a rolului statului în economie.Toate aceste schimb@ri de paradigm@ fac maigrea via]a în România economic@, decât cea pecare o produce rezonan]a negativ@ a cifrelorreci. La toate aceastea se mai adaug@ înc@ unelement poate mai greu decât toate. România acrescut pe bani de afar@. Pe investi]ii str@inesau bani trimi}i, nu pe o produc]ie intern@amplificat@ de num@rul locurilor de munc@. Fa]@de anii 90, economia româneasc@ a pierdutlocuri de munc@ iar în ultimii patru ani

cre}terea medie a fost de nici 2 & noi locuride munc@ pe an. Cum cre}tere nu are de undes@ vin@ de altundeva decât din capital }imunc@, avem înc@ o problem@ pentru c@ banide afar@ vor veni tot mai pu]ini iar ultmieleve}ti anun]@ mai degrab@ restructur@ri decâtlocuri de munc@. {i totu}i, fatalismul, resemnarea în fa]a pie]eiglobale nu sunt solu]ia. A venit cu adev@ratmomentul ca vechiul îndemn „prin noi în}ine”s@ primeasc@ sens. Trebuie s@ cre}tem prin noiîn}ine mizând pe bruma de economisire pe caream }tiut s@ o facem. Prin cele mai imaginiati-ve solu]ii de creare a locurilor de munc@ inclu-siv în sectorul public. Prin regândrea paradig-melor anilor 2000 }i mai ales prin în]elegereac@ economia este ceva mai mult decât câmpulde manifestare legitim al l@comiei. De}i acestultim lucru va fi cel mai greu de în]eles.

Dan SUCIUCronica unei crize neanun]ate

MARELE DEZASTRU VINERI 14 NOIEMBRIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

V$rful Alpamayo - Anzii Cordilieri

Ast@zi, fondul pe care are loc crizaeconomic@ mondial@, care a afectatdrastic activitatea economic@ global@( con cretizat@ prin reduceri majore depersonal, falimente rasun@toare, prindeclinul pe pia]a financiar-bancar@,pia]a imobiliar@, pia]a auto, pia]a con-struc]iilor etc) este cel al mediuluinatural , neglijat, care a dus la cata-strofe naturale de amploare.Astfel, criza economic@ este influ-en]at@ }i de excluderea incompetent@din sfera rela]iilor de pia]@, a rela]iilordintre om-mediu, cu consecin]e acu-mulate }i cumulate de secole }i acumat$t de dramatice, de poluare ire-versibil@, deja realizat@, }i de procesulde supra^nc@lzire al Terrei, decondi]ionarea, ^nc@ mult prea evi-dent@, a civiliza]iei de ]i]ei }i altehidrocarburi, chestiuni ^nc@ }i dinp@cate relativ palid reflectate pepie]ele bursiere. Sunt procese careevolueaz@ deseori “^n lini}te”, dar carenu exclud pr@bu}iri catastrofale de laun moment la altul.%n Rom$nia, ca de altfel ^n ^ntreagalume, dezvoltarea se confrunt@ cufinalul, acum abrupt }i descresc@tor,al unui ciclu lung al s@u, de circa 70-80 de ani. Avem de a face aici cuepuizarea tot mai pronun]at@ apoten]ialit@]ilor unor tipuri majore detehnologii, ^n spe]@, cele bazate peenergii }i resurse conven]ionale, cu opoluare pronun]at@ care nu mai poatefi ^nl@turat@.Activitatea uman@ influen]eaz@ atmos-fera prin numeroase modalit@]i.Regimul climatic are cel mai mult desuferit deoarece, emisiile de gaze,schimbarea albedou-lui prin defri}@risau incendieri, sau deversarea apeloruzate determin@ modific@ri consider-abile }i adesea ireversibile. Acesteschimb@ri vor duce la cre}terea can-tit@]ii de precipita]ii la nivel planetar}i la ridicarea nivelului oceanic printopirea calotei glaciare.

Pre}edintele Comisiei Europene, JoseManuel Barroso, a cerut lideriloreuropeni, ^naintea summit-ului de laBruxelles, s@-}i respecte angaja-mentele de a lupta ^mpotriva ^nc@lziriiclimatice ^n pofida crizei financiare.UE a semnat, ^n martie 2007, unangajament ce prevede reducereaemisiilor de gaze cu efect de ser@ cu20& p$n@ ^n 2020. M@surile de lim-itare a emisiilor de gaze cu efect deser@ ^n spa]ial UE vor costa aproxi-mativ 60 miliarde anual.Jose Manuel Barroso a sugeratsanc]ionarea produc@torilor de automo-bile care nu se vor conforma normelorUE privind emisiile de dioxid de car-bon. Se }tie c@ sc@derea concentra]ieide O2 din atmosfer@ se datoreaz@cre}terii consumului industrial.Astfel, un automobil care parcurge1000 km consum@ O2 necesar unuiom ^n 75 de ani, iar un avion Boeing707 consum@ 35 t de O2, la o sin-gura traversare a Atlanticului.A}adar, ^n plin@ criz@ financiar@, UE^ncearc@ s@-}i salveze “ambi]ia”costisitoare, de altfel- de a-}i men]inepe linia de plutire planurile ecologice.“ Salvarea planetei nu este o discutiede pahar, un fel de digestiv pe care^l iei sau nu. Schimb@rile climatice nudispar din cauza crizei financiare”,sus]ine presedintele Comisiei Euro -pene, Jose Manuel Barroso.%n urma ^n]elegerii din 2007, dintreto]i cei 27 de membrii ai Uniunii, s-a hot@r$t s@ se g@seasc@ noi surse deenergii alternative, s@ se reduc@ efec-tul de ser@ }i s@ se m@reasc@ eficin]@energetic@. Cu toate acestea,Rom$nia, Bulgaria, Ungaria, Polonia }iSlovenia nu sunt ^nc$ntate de aces-te planuri. Mai mult, ele se num@r@printre statele care ^nclin@ spre“pu]ina cooperare” atunci c$nd vinevorba despre reducerea emisiilor dedioxid de carbon.Raportul Living Planet 2008 - 29 Oct2008Omenirea se îndreapt@ spre un dezas-tru ecologic, din moment ce consumul

resurselor naturale dep@}e}te cuaproape o treime capacitatea desus]inere a P@mântului. Mai mult, capi-talul natural mondial }i biodiversitateasunt în regres continuu, iar tot maimulte state alunec@ u}or-u}or spre ocriz@ permanent@ sau temporar@ de ap@.Raportul mai indica clar faptul c@ maimult de trei sferturi din popula]ia lumiitr@ie}te în ]@ri cu deficit ecologic, în careconsumul na]ional a dep@}it cu multbiocapacitatea. Acesta este mesajul pecare îl transmite ultima edi]ie aRaportului Planeta Vie (Living PlanetReport), lansat de WWF (World WideFund for Nature), cel mai importantraport cu privire la starea de s@n@tate aplanetei. James Leape, directorul WWFInternational, î}i exprim@ îngrijorarea cuprivire la subestimarea problemelor eco-logice, în favoarea chestiunilor de ordinstrict economic: “Omenirea este multprea preocupat@, în momentul de fa]@,de supraevaluarea bunurilor financiare.Drept consecin]@, ceea ce ne amenin]@acum întreaga societate este o pr@bu}irea capitalului ecologic, provocat@ deneglijarea valorilor naturale, care consti-tuie de fapt baza vie]ii }i a prosperit@]ii.Cei mai mul]i dintre noi ne men]inemstilul de via]@ actual }i bun@starea mate-rial@, f@când apel, uneori în exces, lacapitalul ecologic al altor regiuni de pePlanet@. Dac@ cererile noastre continu@în acela}i ritm, pân@ în 2030, vom aveanevoie de echivalentul a dou@ planetepentru a ne putea p@stra stilul de via]@”.Dup@ cum reiese din raportul „PlanetaVie 2008”, în ritmul actual, omenirea vaajunge s@ consume pân@ în 2050,resursele naturale a dou@ planete – dac@aceste resurse nu se vor fi epuizat deja.Raportul confirm@ }i tendin]a de dis-pari]ie a biodiversit@]ii, semnalat@ }i înrapoartele anterioare. De exemplu, rapor-tul arat@ c@ num@rul speciilor de verte-brate s-a redus cu o treime, din 1970în 2005. În acela}i timp, consumul deresurse naturale al omenirii a crescutpân@ în punctul în care planeta P@mântnu mai poate face fa]@ în lupta pentruregenerarea resurselor.“Dac@ pierderile

ecologice vor continua, vom asista lagrave consecin]e economice. Resurselelimitate }i pr@bu}irea ecosistemelor ardeclan}a o stagnare combinat@ cuinfla]ie, odat@ cu sc@derea valoriiinvesti]iilor, iar pre]ul alimentelor }i alenergiei ar exploda pur }i simplu”, adeclarat directorul executiv al GFN , Dr.Mathis Wackernagel.

Americanii “consum@” resursele naturale a 4.5 planete P@mânt.Românii a 1.4 planete P@m$nt.

SUA }i China au cea mai mareamprent@ na]ional@, fiecare atingând întotal circa 21& din biocapacitateamondial@. Exist@ îns@ diferen]e majoreîntre cele dou@ ]@ri la nivelul amprenteiindividuale. Cet@]enii americaniînsumeaz@ fiecare o medie de 9.4hectare, ceea ce inseamn@ c@, dac@întreaga omenire ar urma modelele deconsum americane, am avea nevoie deaproape 4.5 planete P@mânt pentru asupravie]ui, în timp ce locuitorii Chineifolosesc în medie 2.1 hectare de per-soan@ (o planet@ P@mânt).Biocapacitatea nu este distribuit@ uni-form, opt dintre na]iunile lumii - SUA,Brazilia, Rusia, China, India, Canada,Argentina si Australia - însumând maimult de jum@tate din total. Popula]ia }imodelele de consum fac ca trei dinaceste ]@ri s@ fie debitori ecologici,amprenta lor dep@}ind biocapacitatea -SUA (ampren ta de 1.8 ori biocapacitateana]io nal@), China (2.3 ori) }i India (2.2ori). La polul opus se afl@ Congo, deexemplu, cu o biocapacitate de 13.9 hade persoan@ – a }aptea din lume - }io amprent@ de doar 0.5 ha de per-soan@. Totu}i, Congo risc@ o degradarea biocapacit@]ii din cauza defri}@rilor,cre}terii popula]iei }i a presiunilorlegate de export.Raportul descrie situa]ia biodiversit@]iila nivel mondial }i presiunea pe careconsumul de resurse naturale alomenirii o exercit@ asupra biosfe -rei.Unul dintre indicatorii arat@ c@ pre-siunea exercitat@ asupra ecosistemelor

s-a triplat între anii 1961 }i 2003.Raportul arat@ c@, în anul 2005, cer-erea de resurse a dep@}it biocapaci-tatea planetei cu 30&. În raportulanterior (realizat pe baza datelor din2003), procentul era 25&.În România,consumul de resurse naturale }i stilulde via]@ dep@}esc cu mult capacitateade suport a ecosistemelor naturale. Cade altfel în întreaga regiune Dun@re-Carpa]i, emisiile de carbon constituie unprocent considerabil din impactul pecare ]ara noastr@ îl are asupra Planetei.Pe de alt@ parte, în ciuda veniturilor multmai mici comparativ cu cele de la niveleuropean, în România consumul deresurse }i cantitatea de de}euri ge neratesunt mari, situându-se peste capacitateade regenerare natural@ a mediului încon-jur@tor. Cu o amprent@ ecologic@ de 2.9(fa]@ de 2.4 în 2003), }i o biocapacitatede 2.3, România consum@ resursele nat-urale a 1.4 planete. Ini]iative asem@ -n@toare sunt necesare }i în ceea ceprive}te sectorul energetic. Consumul deenergie în România este aproape dublucomparativ cu celelalte ]@ri ale UE – omo}tenire a ineficien]ei acestui domeniu,din perioada comunist@.Michael Baltzer,directorul WWF Programul Dun@re-Carpa]i, subliniaz@ poten]ialul regiuniinoastre pentru cre}terea nivelului de trai}i, în acela}i timp, sc@derea consumuluide resurse: “Pentru ]@rile din regiuneaDun@re-Carpa]i exist@ oportunit@]i semni-ficative de dezvoltare }i cre}tere a nivelu-lui de trai, asigurându-ne în acela}i timpc@ nu dep@}im limitele singurei planetepe care o avem”.Vestea bun@ este, ^ns@, c@ avemmijloace de a remedia aceste pierderiecologice. Nu e prea târziu s@ prevenimun posibil declin ecologic ireversibil.Raportul ofer@ }i solu]ii în acest sens,identificând punctele esen]iale în caretrebuie s@ ne modific@m stilul de via]@,pentru a ne situa pe o traiectoriesustenabil@. “Dac@ omenirea are voin]@,poate tr@i respectând limitele Planetei,protejând bun@starea uman@ dar }i aecosistemelor de care depindem cuto]ii”, ne încurajeaz@ James Leape.

Insuficien]e de resurse naturale }i biologice pe Terra

Iulia {ANDORstudent masterand U.L.B.S

Criza economic@ mondial@