Facultatea de Psihologie si stiinte ale naturiiTargu Mures
Metodologia cercetarii psihologiceImaginatia creatoare la copii orfani
si copii biparentali
Dr.Prof.Univ.
Traian Moldovan
Bajko GyongyverFarkas Renata
Gyorgy Andrea Noemi
2012
1
Cuprins
Cuvant inainte.1
Introducere.
Definitii ale creativitatii.
Tipuri de creati vitate.
Creativitatea ai process.
I.Taylor(i959),cinci nivele ale creati\itatii.
Teotii ale creativitatii.
Dezorganizarea creativa.
Imaginatia.
Preadolescenta.
Ipoteza.
Definirea si operatonalizarea conceptelor.
Date despre cercetare.
Analiza si interpretarea datelor.
Concluzii.
Bibliografie.
Anexe.
2
Definitii ale creativitatii
"Oamenii invaiati, dar fara talent propriu, adica purtatorii stiintei moarte,tiu-i inchipui ca o sala intunecata cu o usa de intrare si una de iesire. Ideilestraine intra printr-o usa , trece prin intunericul salii si ies prin cealalta,
indiferente, singure si reci. Capul unui om de talent este ca o sala iluminata cupereti si oglinzi. Din afara vin ideile intr-adevar reci si indiferente, dar ce
societate, dar ce petrecere gasesc. " (Mihai Eminescu).
"Cercetarile mele de peste 30 de ani in domeniul psihulogiei creatiei au relevatca potentialul creativ al romanilor estefoarte ridicat, dar exista multe blocajein calea valor\ficarii acestuia, datorate in principal sistemului de instruire si
"In perspectiva metodologica, prin creativitate se poate intelege, fara a face mari concesiiasociationismului, acea aptitudine mintala de reorganizare, de rearanjare in mod originaisi succeptibil de a conduce la o mai buna priza asupra realului, a campului cunostintelor: oreorganizare, o rearanjare a ceea ce alcatuieste zestrea mintala, cultura intelectuala afiecarui individ, adica a fondului de atomi de semnificatie, de fragmente de idei de caredispune orice gandire" (St. Georgescu, 1972).
educatiesi climatului psihosocial. "(Mihaela Roco, 1985).
"Creativitatea este inaintea de toate, un proces care duce la un anumit produs." (Al.Rosea, 1967)-
r
cunosc mai multe feluri de a defini creativitatea:
Din alta perspectiva
3
Conceptul de creativitate este foarte apropiat lingvistic si semantic de conceptul de creatie.Intre aceste concepte se face cele mai multe substituire. Deosebirea esentiala dintrecontinutul celor doua concepte este, dupa opinia noastra, urmatoarea: - conceptul decreativitate se refera la producerea de idei noi si originale; - conceptul de creatie vizeaza
finalizarea ideii, transpunerea ei in opera artistica, stiintifca, tehnica, in obiecte artistice,stiintifce, tehnice.
De la creativitate la creatie adesea e un dram lung si anevoios. Cu toate acestea,delimitarea creativitatii de creatie ramane cat se poate de relativa.
Creativitatea este tot un gen de activitate, ca si munca -o activitate mentala. Prinextrapolare, tinand seama si de observatiile unor creatori, se poate considera ca o anumitamuzica e de natura sa faciliteze creativitatea. Este de presupus ca muzica usureaza zboralfanteziei, combinatorica sunetelor influenteaza combinatorica mentala, punanad-o in situatia
ureana are un nieies, unnzaDii peniru sunna numai cana este iuaia ca o acnviiaie 1'ta
"Creatia are un inteles, utilizabil pentru stiinta numai cand este luata ca o activitateconditionata de celelalte date ale existentei. ( C. Radulescu-Motru, 1932).
realiza mai multe si mai ampie lagaturi asociative, intre care poate sa fie si solutia.Prin factorii aire contribuie la creativitate se mai enumera: experienta, jocurile distractive
si rezolvarea enigmelor, pasiunile colaterale secundare(hobbyes): pescuitul, vanatoarea,colectionarea timbrelor, lucul manual.
Atat creativitatea cat si creatia sunt activitati, si dintr-un punct de vedere dinamic, eie sesubsumeaza acestui concept.
Creativitatea corespunde demersului mental pe aire il abordam in vederea descoperirii denoi raporturi intre lucrari, evenimente, generand astfel idei utile si originale in raport cu osituatie data. Chiar daca se afla in universul profesional, social sau familial, mobilizarearesurselor creative nu se limiteaza la domeniile descoperirii istorice sau al inovatieicomerciale, amintite adesea pentra a descrie procesul inventarii sau al descoperirii. Deexemplu: atunci cand gatim
, cand ne ocupam de treburile casnice, cand spunem povesti
copiilor nostri, dam dovada de creativitate.
Exista cinci principii de dezvoltare intr-o maniera contractiva a acestor aptitudini:-
apelul la experienta personala, ca diferite cunostinte dobandite-
alocarea timpului si dispunerea efortului-
adoptarea unei stari de spirit pozitive fata de sine si fata de ceilalti, evitand retinereapa care o manifestam in mod spontan atunci cand ne confrantam cu o situatie noua
increderea in devierile uneori irationale ale gandirii noastreconfruntarea solutiilor proprii cu cele ale altora pentra a surprinde mai multeperspective in privinta unei situatii date.
4
Creativitatea nu reprezinta doar un dar de la natura, un moment de genialitate, ci si, chiarfoarte adesea, rezultatul unei evolutii indelungate.Efortul necesar creativitatii poate fi preciatatat din punct de vedere material (timp, fonduri, mijloace, stadiul cunostintelor). Acest efortpoate deveni si o piedica: tensiune nervoasa, teama de ceea ce vor spune ceilalti, frica de a nugresi, de a nu pierde timpul.
Putem distnge doua tipuri de creativitate
. Creativitate istorica: rezultat al unei inventii ale unei descoperiri (Pasteur siturbarea, Einstein si relativitatea, Freud si inconstientul). Calitatea solutiei propusedeschide autorului portile catre o recunoastere durabila, il ridica la rangul de geniu.
. Creativitaea psihologica: rezultatul specific obtinut de o anumita persoana careidentifica o solutie necunoscuta la o problema data.
Creativitatea reliefiaza deci un mod de a fi, o modalitate de gandire. Ea este mai intai detoate o aptitudine individuala obisnuita de care dispunem in general in egala masuraprezinta in fiecare dintre noi si difera de "inteligenta" evaluata prin coeficientulintelectual. Este suficient sa o "antrenam", sa o cultivam cu ajutorul unor tehnici adecvatepentru ca ea sa devina o stare de spirit. Asadar, dispunem cu totii de un potential creativpe care il putem dezvolta. Intregul efort de a recurge la imaginatie in scopul genararii denoi rezultate utile si eficiente trebuie sa se incadreze intr-o stare de spirit favorabilacreativitatii.
J.
E.
Arnold (Creativity in Engineering 1959) distinge 3 faze: (pregatirea, productia,luarea hotararii) carora le corespund 3 metode de gandire: analiza, sinteza si evaluarea.Astfel, in faza de pregatire, prin analiza subiectul creativ delimiteaza problema propriu-zisa, o defineste precizandu-i variabilele. In faza de productie, subiectul apreciazadiferitele posibilitati de a rezolva problema. Prin asocierea ideilor se realizeazatransformarea acestora de cate gandire sintetica.Arnold considera ca solutiile adoptate in procesul creativ trebuie sa se caracterizezaprintr-o operatie de inmultirea valorilor, noua solutie avand o valoare superioara vechilorsolutii.
Creativitatea ca produs: "se caracterizeaza prin noutate, originalitate, utilitatesociale si aplicativitate vasta, relevanta, valoare, armonie, spontaneitate, conducere."
(37, P15).Noutatea este apreciata in raport cu subiectul, cu experienta lui psihologica, in raport cusocietatea, cu experienta sociala.
5
Creativitate ca potcntial: de multa vreme creativitatea a fost considerata catrasatura harazita de divinitate sau transmisa genetic, astazi este unanim acceptata ideaca in forma latenta de potential ea se gaseste in fiecare individ.
Creativitatea ca process
De-a lungul timpului psihologii au constatat ca, atat in stiinta, technical, cat si in arta,creati\itatea nu se produce instatntaneu, ci are o anumita dinamica, parcurge etape simoment, presupune anumite mecanisme si conditii. Numerosi creatologi definescreativitatea ca process. Dupa E.P. Torrace (Education and creative,1963) creativitateareprezinta "procesul modelarii unor idei sau ipoteze, al testarti acestor idei si al comunicariirezultatelor obtinute"(93,p 59).
Multi psihologi considera creativitatea ca un proces format din faze (etape), parcursepentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse.
Unii experti resping totusi conceptia c creativitatea poate fi descris ca o succesiune defaze ale unui model. De exemplu, Vinacke (i953)[23] considera c gndirea creativa in artenu urmeaza un model segmentat in faze. Totusi, astfel de opinii contrare sunt minoritare. inrealitate, modelele proceselor creative sunt utile in ghidarea creativit tii si inova iei, ins nutrebuie utilizate prea rigid, intr-o succesiune fixa a fazelor, pot exista devieri de la un model,intr-o situatie data.
Grahm Wallas (Art of tought, 1926) stabileste patru stadia sau etape ale procesuluicreative. Parerea sa este confirmata si intarita de psihologi aire subiinieaza ai foecare etapapresupune actiuni cognitive, mecanisme si stari psihice specifice:
a) faza de pregatire: reprezinta perioada in care subiectul se orienteaza spre sarcinacreative - anuleaza informatii, colecteaza datele, analizeaza, schiteaza planuri,experimenteaza mintal. Pregatirea este organizata rational si se desfasoara constient,consumandu-se efort voluntary considerabil. Sub aspect motivational afectiv,subiectul traieste curiozitate, entuziasm, dragoste pentru problema respective,dorinta de exprimare si autoafirmare, daruire obiectiva, dar in aceleasi timp,neliniste, frustrare si chiar complexe de inferioritate.
b) incubatia sau gerniinatia: este etapa de asteptare apparent pasiva si relaxanta, darcu reveniri neintentionate asupra problemei. Se realizeaza, dar nu exclusive, in planiliinconsi\tientului, ceea ce favorizeaza combinari extreme de libere, inedited, flexibile,nesuuse restrictiilor. Este posibila continuitatea intre constient si inconstient. Durataincubatici poate varia de la cateva zile sau saptamani, la cateva luni sau ani. Cu cat
6
persoana reuseste sa se indeparteze de problema, cu atat incubatia este maiproduttive.
c) iluminarca: este o intuitive cognitive. Poate fi provocata de intamplare sau apare inmomentul in care persoana s-a distantat la maximum de obiectul interesului sau, estecu totul spontan si reprezinta un moment cruciai in procesul de creatie stiintifca,tehnica, artistic. Nu toate intuitile sunt corecte si complexe, eie trebuie perfectionate,simplificate sau dezvoltate. Iluminarea se poate ivi de-a lungul intregului procescreativ, in orice moment.
d) claborarea: completata sau anticipate de verificare, este ultima faza a procesuluicreative. Ideea devine obiettiva, se materializeaza intr-o forma corespunzatoarepentru a fi oferita opiniei publice. Aceasta etapa "presupune reluarea cicluluipreparational, uncubatiilor si iluminarilor, pentru ca, in fond, prin alternantaconcentrarilor incordate si a relaxarilor concentrate, creatia si modalitatea ei
alcatuiesc un lant nesavarsit al reactiilor circulare prin care subiectul construieste,reconstniindu-se pe sine, autorealizarea mijlocind realizarile", arta P.Popescu-Neveanu(s8,p428).
Modelul Wallas a fost prezentat ulterior in patru faze, cu "intimarea" considerata ca osub-faza. Imprtirea pe faze a procesului de creale a fost in general acceptat decercettorii ulteriori, cu unele modificali ale denumirilor sau numrului fazelor.
Totusi,este de mentfonat c modelul Wallas nu este absolut originai,ci isi are originea in
conferita sustinut de matematicianul Henri Poincar in 1908 la Institutul General de
Psihologie din Paris, despre "Creatia matematica".[8].H.Poincar descrie procesul decreatie (in matematica) prin succesiunea a dou faze: a) combinarea elementelor decunostinte (in gndirea inconstient); b) alegerea ulterioara a combinatiilor bune.
Rolul gndirii inconstiente a fost relevat de Henri Poincar care afirma c iluminareaeste un "semn manifest al unei attivi tati inconstiente anterioare, indelungate" aire aparedup o perioad de odihn. In opinia sa, cea mai mare parte a creativittii apare Insubconstient, unde mintea "alege" acele combinatii care sunt fructuoase, dup care
uraieaz o perioad de activitate constient.
I.Taylorfigsq) evidentiaza ciuci nivele ale creativitatii
7
. Creativitate expresi va: exemplifieata prin desene spontane ale copiilor, este forma
primula de creativitate posibila la toti oamenii si absolut necesara nivelurilorsuperioare. Presupune spontaneitate, independenta, libertate si originalitate.
. Creativitatea procesuala: tine de notele originale intalnite in desfasurareaproceselor psihice in modul de gandire si simtire a subiectului. Produsele obtinutesunt in proportii variate:diferite de ale celorlalti.
. Creativitatea inventiva: al carei caracteristici de baza sunt inventivitatea si
descoperirea, implica flexibilitatea intelectiva si perceperea unor relatii noi sineobisnuite intre elementele realitatii care erau percepute anterior ca separat.
. Creativitatea inovativa: este mai rar intalnita fiind un nivel superior. Esterezultatul cunoasterii deosebite a realitatii, a dezvoltarii intelectuale, maximale si
a dezvoltarii aptitudinilor. Conduce la modificarea semnificativa a fundamentelorsi principiilor care stau la baza stintelor si artelor.
. Creativitatea emergenta: reprezinta nivelul cel mai inalt suprem al creativitatii,face posibila aparitie unor principiu a unor ipoteze care revolutioneazacunoasterea, arta sau existenta sociala.
. Creativitatea prescolarului: este o creativitate expresiva ( manifestata in mimica,pantomimica, desen, joc), dar uneori si una procesuala ( manifestat in activitatimatematice).
Analizand studiile asupra creativitatii dintre anii 1970 si 1980, Barron si Harrington(1985) cei doi autori enumera urmatoarele paradigme, prezente in majoritatea cercetarilor:
1.
"
creativitatea este abilitatea care raspunde adaptativ trebuintele umane."
2.
"produsele creative sunt variate si se clasifica in functie de domeniu: semantice,figurale, sociale, muzicale, comportamentale."
3. "
autorii definesc creativitatea ca un sistem ale carui elemente interdependente suntprodusul, procesul si persoana. Aceasta optiune poate justifica o abordare acreativitatii ca produs-proces-personalitate."
4. "
creativitatea nu este o aptitudine, ci o caracteristica a unui sistem in evolutie."
5. "
creativitatea presupune un dublu demers inconstient si constient."
6.
"creativitatea trebuie inteleasa nu doar ca o constructie de noi structuri, ci si ca un
proces de destra durare."
7. "
creatiile trebuie sa serveasca scopurile umane, de aceea este necesara o trecere prinfiltrul criticii."
8.
"persoana creativa este in aceasi masura capabila sa dezvolte structuri logice si ilogice,imagini si abstractii."
8
Teorii ale creativitcfii
.
Modclul Amabile al creativitatii
Modelul structural al creativitatii include:
Calificarea, gradui de specializare in domeniul respectiv: cunotinte obiective in specialitate,abilitati tehnice, talentul in domeniu.Abilit creative:un set cognitiv i un set perceptiv care favorizeaz rezolvarea de probleme, respectivintelegerea complexitatii problemelor;metode de rezolvare a problemelor care nu au reguli stride impuse din exterior;abilitatea de a depune efort pe o perioad lunga de timp;trsaturi de personalitate: independenf, autodisciplina, toleranf la ambiguitate i frustrare,orientarea spre rise, relativ dezinteres fata de aprobarea sodala;motivala intriseci pentru sarcin: realizarea unei activitati pentru c nu i se pareinteresanta, placuta sauprovocatoare prin ea insali, pentru ca genereaza bucurie i satisfactieprin ea insali.
2.Modelul Weisberg al creativitatii
Creativitatea este o rezolvare de probleme in trepte sau gndire creativa evolutiva. Produselecreatoare i au rdcinile in experienfa trecut a individuila i apar treptat din efortulindividuai anterior i din experienfa altora. Regula este a pa$ilor mici,Jacu(i treptat.
3.Modelul Gardner al creativitatii
Creativitatea are mai multe niveluri:
Nivelul subpersonal: substratul biologie- inzestrarea genetica, functionarea sistemuluinervos, factori hormonali, metabolism.Nivelul personal: factori cognitivi i factori de motivatie i interactiunea ntre aceste doucategorii de factori.Nivelul intrapersonal: studiul domeniului In aire lucreaza persoana, prin trei tipuri deanaliz:
9
analiza istorico-biografic: nivelul de dezvoltare al domeniului respectvanaliza cognitivamodelare
Nivelul multipersonal: contextul social in aire triete persoana creativa (un exemplu tipic desociatate care a incurajat menifestarea creati vitali: Fiorenza din timpul Renaterii).
4.Modelul Csikszentimhalyi al creatvitatiiCreativitatea este un fenomen aire rezulta din interactiunea a trei sisteme:Cmpuri de produce cultural: pentru a supravietui culturile trebuie s elimine majoritateaideilor noi pe care le produc membrii lor.Un camp este compus din experti dintr-un anumitdomeniu a caror sarchia const in a judecy performan(a din acel domeniu.Campurile productive (societari in aire se cere promovarea noutti) stimuleaz creativitatea,in timp ce campurile reactive nu o stimuleaz.Unele campuri sunt conservatoare $i permite in domeniu s intre numai foarte putineelemente noi la un moment dat.
contributia persoanei :creativitatea este mai degrab proprietatea unui sistem dect a unuiindivid. Cele mai multe persoane creative care au succes spun c succesul lor se datoreazanorocului, faptului c s-au aflat in locul potrivit la momentul potrivit.asimilarea sistemului: persoana trebuie sa invece regulile i continutul domeniului, dar $icriteriile de selec{ie, preferitele cmpului. Pentru a putea crea intr-un anumit domeniupersoana are nevoie In primul rand de o cantitate impresionant de informaci.
Cheia pentru gasirea unei modalitati noi de a vedea lumea, de a crea ceva nou, se afla innevoia de restructurare, de degradare a unui echilibru pentru a ajunge la altul nou.Land(1973,1977) idnetifica un process de "deschidere la inchidere" necesar si comun tuturorsemnelor. Denumind creativ acest proces, Land ii descopera sase functii:absorbireainfonnatitei, defalcarea ei, rearanjarea ei intr-un mod diferit, evaluarea utilitatii acestei noiconfiguratii, actionarea si furnizarea de raspunsuri la reactiile din partea mediului Landconsidera ai procesul creativ se desfasoara in patru stadii: formativ, normativ, intgrativ, sitransformational. De fapt, Land demonstreaza ca orice sistem viu parcurge cele patru stadii,conform teoriei sale transormationale.
10
Ani preluat teoria lui Land pentru psihologia creatiei, luand in considerare ca oricepersoana in decursul vietii individuale parcurge mai multe cicluri de crestere si dezvoltare, acaror durata depinde de experinta persoanei, de nivelul ei intelectual creativ si cultural.Prezentam succint cele patru stadii de crestere si dezvoltare.
1. Stadiulformativ sau ce/ de crestere uditivaAcest studiu se defneste prin formarea identitatii self-ului intr-o situatie noua, intr-un
mediu nou.
De acest mediu depinde persoana respectiva, in acest stadiu predomina egocentrismul,persoana invatand regurile mediului nou, fapt care ii asigura treptat siguranta.
2. Stadiul normaim som de ssrestere replicativaIn stadiul normativ sau de crestere replicativa o presoana, dupa ce si-a stabilit orientarea
self-ului intr-o anumita situatie sau intr-un grap, incearca sa se identifice in cel mai inaltgrad ca mediul respectiv si sa semene cat mai mult cu membrii grupului. li face piacere si iida siguranta faptul ca este socotit ca unul de-al lor, de-al grupului. Nici nu se gandeste si nicinu doreste sa fie diferit de ceilalti membrii ai grupului.
3. Stadiul integratili sau de crestere aeomodativaStadiul integrativ sau de crestere aeomodativa se defneste prin dorinta persoanei de a fi ea
insasi. De aceea, ea inlocuieste comportamentele de apropiere si asemanare cu ceilaltimembri ai grupului cu cele de diferentiere si distantare de acestia, dandu-si seama ca prindelimitarea de altii se poate regasi pe sine, isi poate cunoaste unicitatea self-ului.
4.Stadiul transformational sau de crestere creativoStadiul transformational sau de crestere creativa se refera la momentul in care o persoana
intrerupe total, in mod radicai, legaturile ei cu trecutul deoarece isi da seama a aceasta oimpiedica sa se regaseasca si sa se dezvolte pe sine. Ea constientizeaza ca, pentru a indraznisa faca ceva, are nevoie de o schimbare majora de renuntarea la confortili si siguranta pe carele ofera stadiul normativ.
Se remarca faptul ca stadiile 1 si 2 (formativ si normativ) au anumite particularitati detipul convergentei, conformismului, certitudinii, care sunt favorabile doar pentru unelemomente ale creativitatii (definirea unei probleme, dobandirea unei cunostinte noi,verificarea solutiilor), dar care sunt total contraindicate, devenind chiar frane pentrucreati\itate in situatia in care persoana nu poate renunta la lucrali, metode, solutii care deobicei au dus o reusita. Specifice pentru creatie sunt studiile de crestere 3 si 4 ( integrativ sitransformational), care de regula presupun divergenta, nonconformism incertitudine si ingeneral renuntarea la aceea ce este traditional in vederea conceperii unui mod de abordare aproblemelor. Teoria lui Land releva un lucra esential pentru creatie, si anume inlocuirea
11
vechilor structuri de cunoastere, traditionalelor, raetode de rezolvare, presupune odezintegrare, o destructurare a modelelor cunoscute de care omul se simte foarte legatdeoarece acestea ii asigura confort si echilibru in pian psihic. Cautarea noului presupunerenuntarea temporara la cunoscut, la traditional marcheaza un moment de criza in viataindividului, implicand asumarea riscului, incertitudinii, un putemic discomfort psihic.Aparitia ideilor noi era socotita ca aspectul definitoriu pentru creatie, dar el este deosebit deputemic legat de renuntarea la cunoscut, de contestarea si distrugerea lui pentru a obtine onoua structura. Este absolut necesar de precizat ca nu se va ajunge la creatie doar princriticarea vechilor cunostinte. Critici nu ajuta daca este un scop in sine, ea trebuie doar sasprijine persoana sa se elibereze temporar de interpretari cunoscute pentru a vedea altfelproblema de care se ocupa. Pe de alta parte, este total contraindicat pentru creatie sa impliciin critica pe autorii ideilor sau teoriilor (uneori ei sunt tinta de preferinta) findca mersulgandirii devine astfel din ce in ce mai subiectiv si se abate de la problema reala.
Neuoia de creativitate
Desi creativitatea este o nevoie sociala, care asigura supravietuirea unui popor, totusi chiarsi in societatile avansate din punct de vedere stiintific si tehnic, se pot aduce numeroasecritici culturii si educatiei. C. Rogers prezinta urmatoarele critici:
In educatie se tinde spre formarea unor oameni conformisti, cu stereotipii numeroasesi marcate, considerandu-se ca este de preferat sa asiguri o educatie cat mai completadecat sa dezvolti o gandire originala si creativa.Distractiile din timpul liber ale oamenilor au un caracter pasiv, sunt noncreative.In domeniul stiintific sunt apreciati mai mult oamenii eruditi, conformisti. Ceicreativi care formuleaza ipoteze noi, au idei originale si indraznete sunt oarecumtolerati.
In industrie, creatia este rezolvata catorva categorii de personal-managerului, sefuluidin departamentul de cercetare in timp ce majoritatea oamenilor sunt fnistrati deeforturi de originalitate si creativitate.In familie si in viata personala creativitatea nu este bine vazuta. Astfel, prinimbracamintea noastra, mancarea pe care o consumam, cartile pe care le citim saucare ne sunt recomandate ideile pe care le sustinem, remarcam prin toate acestea caexista o puternica tendinta spre conformitate si stereotipe.
12
Imaginatia
Pentru intelegerea imaginatiei folosim definita data de M. Zlate potrivit careia: "imaginatiaeste procesul de combinare si recombinare a datelor din experienta anterioara, in vedereadobandirii unor imagini noi, fara un corespondent in realitate sau in experienta noastrapersonala (...), procesul de creare noului in forma ideala", "mecanism restructurator,anticipativ si prefigurativ-inventiv."
Este un proces absolut necesar pentru viata si activitatea omului, intrucat anticipeazaviitorul.genereaza transformari (creand pe pian mintal, mijloceste adaptarea, nu numai inraport cu conditiile reale sau imediate, ci si cu cele viitoare, posibile).
Procedee de imaginare creativa:In primul rand trebuie retinut faptul ca imaginatia este de doua feluri: reproductiva sicreatoare. Imaginatia reproductiva ajuta la reconstituirea unor lucruri, a unor cunostinte lacare nu avem acces direct pentru perceperea lor. Imaginatia creatoare este orientata numaispre viitor, are un caracter proiectiv si anticipator si se refera la elaborarea a ceva nou.In cea ce priveste procedeele de imaginare creativa, se poate spune ca variatia simultiplicarea lor determina originalitatea combinatiilor si constructiilor noi. Aceste procedeeau un caracter foarte elastic, liber si deschis. Eie nu tin seama de legile realitatii temporare.Numarul procedeelor de imaginare este practic infinit.Imaginatia este procesul psihic de elaborare a unor imagini noi, prin prelucrarea si
combinarea datelor experientei cognitive. Definita in sens mai larg, imaginatia este un procesmintal constient prin care sunt evocate idei sau imagini ale unor obiecte, evenimente, relatii,atribute sau procese neexperimentate sau percepute anterior. (Foley,2003)Imaginatia este definita ca o perceptie/senzatie in absenta unui stimul extern, in unele
cazuri fiind vorba de o reprezentare in care are loc o reproducere mintala, sub forma de oreconstructie imagi nativa, a perceptiei anterioare a unui obiect extern.
Imageria/vizualizarea este procesul psihic de operare cu imagini si idei. Termenul deimagerie este sinonim cu imaginatia, a fost introdusa de A. Richardson(i968), care a facut sio identificare a genurilor de imagini, forma mai simpla de imagine/imagerie creatoare.
13
Imaginata:
. Este functia psihica prin intennediul careia se realizeaza prelucrarea si transformareaideilor si reprezentarilor cu scopili crearti altora noi, pornindu-se de la obiecte,fenomene si experiente reale sau inexistente;
. Este sustinuta de operatiile gandirii si permite prospectarea viitorului, a unui alttrecut sau a unui alt prezent;
. Are stranse interferente cu afectivitatea, cu motivatiile subiectului si poate fi
caracteristica a personalitatii, situatie in care cele mai abstracte idei se transforma inimagini senzoriale;
Imaginata are doua variante:pasiva sau neintentionala: \isul si starile de reverie;activa sau intentionala: include reproducerile mnestice, proiectarea mentala in viitora dorintelor si aspiratiilor personale si potentialul creativ conditionat si socio-culturalcomentat ca varianta de gandire divergenta.
Tulburarile imaginatiei include:scaderea imaginatiei: in oligofrenii, demente, psihosindroamele organice, starileconfuzive, depresii, nevrozele obsesive;exaltarea imaginatiei: in starile de intoxicatie usoara, schizofrenia paranoida,psihozele cronice delirante si episoadele maniacale;are ca forma particulara mitomania sau pseudologia fantastica:sindrom intalnit in diferite tablouri psihopatologice sau ca si atribut alpersonalitatilor cu trasaturi isterice sau narcisice;implica supraestimarea propriei persoane si falsitatea continutului relatarilorvizand impresionarea anturajului fata de care mitomanul traieste cu teama ca nupoate realiza o legatura interpersonala decat prin intennediul fabulatiei;- in cazul unor esecuri repetate mitomanul: aire de fapt simte si actioneaza naiv, caun debutant perpetuu se retrage sau apeleaza la conduite parasuicidare;sunt descrise ca forme clinice: mitomania vanitoasa; mitomania perversa; mitomaniamaligna;trebuie diferentiata de minciuna, sarlatanie si de confabulatii;
se mai intalneste in mod compensator la persoane cu un comportament sexualaberant si in oligofreniile usoare;simulatia: - falsifiairea starii reale de sanatate cu mimarea unor suferinte somatice
sau psihice, in vederea obtinerii unui beneficiu material, afectiv sau moral;
14
-depinde de nivelul intelectual si cultural, precum si de experienta de viataa subiectului si a anturajului;
suprasimulatia: amplificarea unei suferinte somatice sau psihice reale;metasimulatia: perseverarea in afisarea unor simptome somatice saupsihopatologice dupa ce subiectul s-a refacut, cu scopul obtinerii unor beneficii;disimulatia: -mascarea unor simptome psihice sau fzice prin cauze de alt tip invederea evitarii unei interventii terapeutice, obtinerii unui benefciu saumaterializarii unor continuturi patologice ale psihismului;
-sunt descrise potentialul disimulativ al pacientilor cu depresiidelirante aferent preocuparilor suicidare si tendinta de ascundere a derapajului cognitivde catre pacientii afiati in faza incipienta a unui proces demential.
Imaginatie si creativitate
Creativitatea = procesul mental direct legat de imaginatie prin care fiecare individ gasestesolutii/rezolvari/moduri de actiune noi si di ferite de ale celorlalti.Termenul "creativitate" a fost introdus in stiinta de catre psihologul american Gordon Allportin 1937 - pe baza fundamentarii observatiei ca, pentru ca o persoana sa fie creativa nu estesuficienta doar prezenta unor aptitudini, ci o complexa organizare a proceselor psihice si oconstanta deschidere catre nou.
Creativitatea se poate educa, deoarece ea este influentata de doua tipuri de faeton:Caracterali (interni) ai fiecarei persoane: motivatii, perseverenta si rezistenta la efort,predispozitii genetice si capacitati intelectuale;Sociali (externi) ai mediului cultural in care fiecare individ trai este.Creatia este un proces complex, pe parcursul caruia se identifica urmatoarele etape:Formarea deprinderilor specifce domeniului: insusirea cunostintelor si modul de actiune(pictat, cantat pe scena...);Incubatici: prelucrarea in inconstieint si subconstient a datelor care produc o anumetensiune;
Iluminarea: gasirea solutiilor cele mai bune, mai inspirate;Realizarea propriu-zisa a creatiei: infaptuirea unui produs nou, originai;Verifcarea si imbunatatirea rezultatelor: reflectie de natura critica asupra produsului,detasarea de el.
Important: creativitatea se educa, se dezvolta prin utilizarea de tehnici deinovare; importante in acest proces sunt atmosfera nestresanta,
15
temeinicia informatiilor si rigoarea rationamentului.
Forta imaginatiei
Vointa, pentru a-i atinge scopul, are nevoie de un adversar pe care s-i poat invinge. Sestrduiejjte sa fie dura, dar in majoritatea cazurilor cedeaz nainte de a-i atinge scopul final.Renuntarea la unele obinuin{e rele se poate face i printr-o metod mai blanda dar cu multmai hotrt -imaginatia. Imaginatiase agata direct de scopul vizat, nu lucreaz prin intermediar.
Continutul informational al imaginatiei
Imaginatia este procesul psihic cognitiv, complex, de reflectare mijlocit, constractiv itransformatoare a datelor experientei, a cunotintelor, informatiilor stocate la nivelulmemoriei sau a situa tiilor si evenimentelor traite in prezent.
Imaginatia isi extrage continuturile in cea mai mare parte din stocul memoriei. Imagini, idei,
cunotinte sunt supuse unui proces de combinatoric imaginativa in vederea elaborami denoi imagini, idei, conceppi. De asemenea, imaginatia ii extrage continuturile $i din zoneleprofunde ale inconstientului, supunndu-le in timpul visului la combinri si transformaridintre cele mai variate.
In concluzie, imaginatia exploateaza datele trecutului i experienta prezent i realizeaza oreflectare constructiv i anticipativa.
Functiile imaginatiei
Imaginatia are o functie cognitiva, ea avnd roluri importante in largirea sferei cunoaterii,explorand zone noi $i cutnd solutii noi la problemele existente. Dac gndirea adncetesfera cunoasterii, imaginatia lrgeste aceast sfera si ofera astfel gndirii noi teritorii.
16
Imaginatia are o functie adaptativ reglatorie, care exprim locul si rolul imaginatiei in
sistemili psihic uman, ea constituind procesul predilect al creati vittii. Imaginatia conferconstiintei dimensiunea explorativ i creatoare.
Produsul imaginatiei
Finalitatea subiectiv comportamental a imaginatiei este proiectul, o imagine nou, o nouidee, un nou aranjament, o nou configurale. Fiecare dintre formele imaginatiei se
finalizeaz in pian subiectiv intr-o manier proprie.
Astfel, visul din timpul somnului este trait ca o derulare haotic de imagini, emotii, pulsiuni,dorinte. Reveria este trit ca o derulare de imagini animate de proiecte, ipoteze si aspiraci.
Imaginatia reproductiv este trit ai o desfafurare de imagini despre realitti Si situatii pecare le-am perceput. Imaginatia creatoare este trit ca proiect, ca model, cu un anumitcoeficient de originalitate. Visul de perspectiv este trit ca un proiect mintal al drumuluipropriu sau al drumului propriu al unui proiect de la imaginare la realizare.
Imaginatia si celelate procese psihice
IMAGINATIA este in continua interactiune cu celelate procese psihice:MEMORIA este cea care ofera imaginatiei material pentru combinatii - reprezentari,idei,trairi afective, etc. - si totodata conserva produsele sale finale.GANDIREA ofera cunoasterea si intelegerea realitatii si totodata ghideaza intr-o oarecaremasura transformarile imaginative; IMAGINATIA participa la elaborarea ipotezelor sigasirea unor strategii pentru rezolvarea problemelor prin explorarea necunoscutului, aposibilului, a viitorului; imaginatia faciliteaza invatarea prin intelegerea si integrareasuperioara a noilor cunostinte.UMBAJUL este fundamental necesar imaginatiei, cuvintele - ca si instrumente ale operariimintale - permit evocarea selectiva a ideilor si reprezentarilor, punerea lor in cele maivariate relatii pe care IMAGINATIA le poate plasmili.AFECTIVJTATEA are o interactiune speciala cu IMAGINATIA: tensiunea emotionala pe careomul o traieste la un moment dat stimuleaza evocarea elementelor experientei anterioare si
17
apoi combinarea variata si neasteptata a acestora; momentele de maxime traili afective(pozitive sau negative) sunt urinate de un maximum al productivitatii imaginative;MOTIVATIA are un rol deosebit in dinamica IMAGINATIEI, dorintele puternice si aspiratiilefecaruia determinand producerea de proiectii imaginative individuale.PERSONALITATEA intreaga este definita si legata de IMAGINATIE, deoarece experientelede viata, dinamica temperamentala, orientarile dominante si configurata caracterialaghideaza combinarile imaginative si le finalizeaza in produse specifce pentru Recare.
Formele imaginatiei
Pupa criteriul originalitatii produsului imaginat se di stingiImaginatia reproductiva: reali zi rea unor imagini noi pentru subiect pe bazainfonnatiilor verbale primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesulinvatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente carenu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pefapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv; imaginatia se desprinde de concret,rearanjeaza datele despre real, se proiecteaza in viitor.Imaginatia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturordomeniilor de activitate umana. Considerata de altre unii sinonima cu fantezia, aceastaimaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale; siin viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului; labaza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie.Ex: situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit: scriitorulfoloseste imaginatia creatoare, iar cititorii folosesc imaginatia reproductiva cand il citesc,fiecare reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si cunostintele sale...Asa se explica de ce 2 filme facute de 2 regizori dupa aceeasi carte nu sunt deloc identice.
Pupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta:Imaginatie voluntara: imaginatia reproductiva si creatoareImaginatie involuntara: visul din timpul somnului si reveria.Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara ceconsta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter simbolic.Sigmund Freud, intemeitorul psihanalizei acordao mare importanta viselor, considerandu-le modul cel mai sigur de cunoastere ainconstientului si instituind ideea ca visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse, sau
neindeplinite. Cercetarile moderne demonstreaza ca visul este un fenomen naturai, normal,
18
chiar necesar, care apare intr-o anumita perioada a somnului - somnul paradoxal - cand semai pastreaza legaturi dintre stimulii din mediu si creier; de aceea visele despre un organaflat in suferinta, sau cele legate de evenimente stresante si importante din prezent.Revcria (visul diurn, cu ochii deschisi): are loc in starea de veghe si consta in derularealibera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare; are ca suport dorinte,sperante, nazuinte si este putin, sau deloccenzurat rational, priveste frecvent relatiile interumane si este orientat afectiv simotivational; apare cu precadere la adolescenti si tineri si are efect de relaxare.
Imaginatia elevului mie
Imaginatia unui copil este de cele mai multe ori spontana. Interferand cu \iata intelectualasi emotionala ea combina si recombina experientele acumulate creand experiente noi.Calitatea creatiei este influentata direct de calitatea prelucrarii informatici.Actiunile de creatie organizate (desen - in diferite tehnici, colaj - cu materiale variate,muzica, jocurile de constructie) reprezinta un bun teren de exprimare a imaginatiei sistimuleaza fantezia.
Imaginatia reproductiva este solicitata permanent in procesul intelegerii si al invatarii, maiales in trecerea de la particular la general. Ea ajuta ca schemele, tabelele si simbolurile sa nuramana fara semnifcatie.
Imaginatia creatoare implica scolami efectiv. Produsele fanteziei sale il incanta chiar dacasunt doar partial reusite. Jocul incita imaginatia creatoare. Copilul isi improvizeaza o carutadintr-un scaun rasturnat, o undita dintr-un bat, o poseta dintr-o cutie, face un tort sau uncastel de nisip etc.Imaginatia influenteaza personalitatea. Uneori capacitatea de creatie este foarte adiva intimp ce gustul estetic este inca neformat sau capacitatea de executie este inca limitata.Spontaneitatea si originalitatea imaginatiei sunt ingradite mai mult in perioada scolara decatin cea prescolara. Scoala impune rigori, limite, reguli, cere rationamente, justificari, gandirelogica.Activitatea creatoare intretinuta de aptitudini reprezinta creativitatea specifica. Pe langaaceasta exista si o creativitate nespecifica care antrneaza imaginatia in actiuni inedite.
Imaginatia creatoare este mai putin controlata critic decat cea reproductiva, de aceeareprezinta de multe ori o aventura spirituala.Este indicat ca imaginatia sa nu fe opresata in mod brutal. Uneori copilul da impresia ca-siconstruieste o alta lume. Retezarea brusca poate inhiba imaginatia, poate degenera in
frustrali si neadaptari. Acceptarea fara limite poate duce la pierderea contactului curealitatea . De aceea ca in orice domeniu trebuie echilibrui, rabdare si tact.
19
Imaginatia este un dar psihic si trebuie sa sprijine eficient procesul de invatare si intreagadezvoltare a personalitatii copilului.
Preadolescenta(10/11-14/15 ani)
Desi aceasta etapa de varsta nu este recunoscuta pe pian mondial ca perioada distinct adezvoltarii umane (literature de specialitate vestica contopind preadolescenta, alaturi de micascolaritate, in copilaria mijlocie), preadolescenta si momentele sale marcante ale maturizariiconstituie o etapa de varsa semnificativa, ce face legatura intre copilarie si adolescent.
Daca in perioada scolara mica, tutela familiar si scolara sunt eccentuate, in pubertate semondifica treptat, ca uraiare a mai marti autonomii si responsabilitati crescute a copilului.Domonanta, in aceasta perioada, este maturizarea biologica si intensa dezvoltare apersonalitatii.
Odata cu intrarea in perioada pubertatii, activitatea intelectuala complexa se realizeazasub semnul dezvoltarii structurii logico-formale si a extinderii volumului de concept utilizate.Fetele nu depasesc dezvoltarea intelectuala a baietilor su sunt mai ingaduitoare fata de unelenerealizari ale colegilor sau ale adultilor. Eie se remarca, adeseori, la acele materii ce implicaexprimari verbale mai complexe, pe cand baietii sunt mai buni la stiintele exacte si tehnice.
In procesul restructurarii activitatii intelectuale se remarca cresterea atentiei puberilorfata de comunicare, de actualizarea cunostintelor. In relatie cu gandirea, se dezvolta limbajulatat sub raport cantitativ, cat si sub cel calitativ. Vocabularul inregistreaza o imbogatiresubstantial
, iar posibilitatile puberului de a-1 utiliza cresc evident.Debitul verbal creste la 60-
120 de cu vinte pe minut fata de cele 60-90 cat erau la scolami mie. Dar importanta estecapacitatea de a folisi asociatii cu semnificatii multiple si cu desfasurarea ampia a ideilor.Activitatea intelectuala este preocupata de puber ca avand o importanta deosebita pentrumaturitate. In acest context, creste aspiratia spre originalitate si creativitate, pentrudepasirea conditici de mediocritate si anonimat. Consolidarea mecanismelor psihice, nivelulde cunostinte si experienta personala creeaza conditiile pentru manifestarea deplina aimaginatiei la un randament crescut. Tanarul incepe sa doreasca sa fie intelligent, sclipitor,spontan sis a obtina realizari care sa-1 plaseze in centrai grupului. Pentru aceasta, el seserveste de memorare si invatare care se restmetureaza continuu. Pubeml constientizeaza ca
prin intiparire si reproducere realizeaza comunicarea, ca prin acestea isi pune in evidentcapacitatile psihice complexe. La elevi buni, actualizarea poarta amprenta prezentariiixplicite si originale a continutului lectiilor. Volumul cunostintelor este mare si datoritafaptului ca puberul poate memora relative si ceea ce nu intelege sau intelege mai putin.
20
Trecerea de la invatamant primar la cel e tip gimnazial coincide cu o modificare a tipuluiprincipal de activitate, aceasta fiind invatarea, aire face apel la imaginatia reproductive.Puberul trebiue sa vada cu ochii mintii relatiile dintre datele inei problem de fizica saugeometrice, pentru a le putea reprezenta graphic, el trebuie sa foloseasca aceasta forma deimaginative pentru a intelege mai bine fenomene pe care nu le-a cunoscut, pentru a intelegenotiunile de geografe sau cele de istorie.(Piscoi si Schiopu, 1982)
O caracteristica a preadolcscentei si adolcsccntci cste dezvoltarea mare a fortei de crcatie, acapacitatilor ideative si a capacitatilor creatoare practice. In afara de imaginatia rcproductivacare ajuta in insusirea sistemului de cunostinte transmise in procesul instructiv, se dezvolta totmai sensibil imaginatia creatoare, a carci material ce o alimenteaza preadolescenta siadolescenla il gaseste in realitatea in care traicste, trecutul istorie, diverse amintiri in legatura cupropria persoana, anumitc actiuni umane, atitudini. defcctc, perspectivele profesici, sentimentulde dragoste care inccpc sa se manifeste. Prin crcatiilc lor, preadolescenlii si adolesccntiii isiexprima propriile judccali si atitudini in legatura cu problemcle ce-i framanta pe ci, saucolcctivul in care traicsc si contemporaneitatea. In repertoriul creatiti artisticc se exprimacxuberanta, bucuria. dragostea de viata, sentimentul de iubire.
O fonna speciala a imaginatiei, strans legata de varsta adolcsccntci, cste visarca - proiectarcamcnUila a personalitatii in situatii viitoare. Visarca cste un proces strans legat de realitatc,raportandu-sc la dorimele lui legate de planurile de viitor, de profesie, de pozitie sociala.Dorimele de viitor sunt strans legate de interesele, aptitudinile, si sistcmul de cunostinte aleadolescentului.
21
Bibliografie
1.
Mihaela Rgc0-(200i),"Creativitatea si Inteligenta emotionala" Iasi,Ed. Polirom
2.
Brigitte Bonillerce, Emmanuela Carr, (2002)," Cum sa ne dezvoltam creativitatea",Iasi, Editura Polirom.
3.
Ion Moraru, (1977), "Psihologia Creativitatir, voi I, Bucuresti, Editura Victor.4
.
Elena Rafaila, (2002)," Educarea creativitatii la varsta prescolaraBucuresti,Editura Aramis.
5.
http://w\vw.consilierepsihologica.net/?p=3976
.
http://www.scritube.com/sociologie/resurse-umane/Diferenta-dintre-maturizarea-fii493i23.php
7.
Florinda Golu (2010), "Psihologia dezvoltarii umane", Bucuresti, Ed. Universitara8
.
Emil Verza (2000), "Psihologia varstelor", Bucuresti, Ed. Pro Humanitate9
.
http://www.referatmd.com/psihologie/imaginatia-creatoare10.http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=6i4.o
ll.http://w\\ v.problemele-copilului-meu.ro/copilscolar/index.php?action=material&id=28&acti\itate
_
psihica&titlu=Imaginatia%20ele\,ului%20mic.12.Margareta Dinca(20Qi)," Teste de creativitate", Bucuresti, Ed. Pideia13.Mihaela Roco (1985), "Stimularea creativitatii tehnico stiintifice", Bucuresti, Ed.
Stiintifica si enciclopedica14.Ana Stoica Constantin(2004), "Creativitatea pentrn studenti siprofesori", Iasi, Ed.
Institutul European
22
