KEDACŢIUNEA, flp#sr*fia şi Âdiuiiaişţrs-

ţianea ZESEZ

BBJLŞOY, P iaţa-m ar« 80.W w l Mfhtnoato ■■ «• prM u*.

JAaanMript« na •• ratrliatt —

INSERATE: primesc la Adin ini stră­

in e Braşov şi la birou* rile următoare:

___u M. D u «* . N »o h f„ HainriekMalak, R n dolf M c « « « - in B u « » -imU U £cfc*îeiii KwrnAt, Iu t i « » L . . -

poM, I.rRqUL IKSERATF.10R :

Ud şir petit 20 bani pen­tru o publicaie. Publicări

■tai «ie*e «iaum !ju*u » şi

JUcisute pe pa«r. u ‘d-a 1âir 20 bani.

**w*«i»*MK̂

N U L LXXIII.Telefon: Nr. 226.

---------- ; ------------ '„GAZETA“ apar« ZILNIC.Abonament« pcntra Austro-Ungar.

- ' pe nn uu2 4 cor. pe 6 luni 12 cor. pe trei luni 6 cor- — R-rlI de Duminecă :

patru cor. pe an.Pf-iurn România si sirăinătate:

u?i tn 40 *T»nrî, pe luat tof* auci, p»; trfci luni 10 fr#od.

N-r:i Ue num Îneca 8 fr. an.Qe ponte prenumără 'a toata o f ic i i ! « po jtA le priv'iitn şi ta «l-tui colectori»

AbonHiuPiiitii p“3Ur Braşuv:La AilnilnlsuePe „GAZETEI“, pe1 an 20 O. Pe 8 luni IOC. pe trei luni5 0. Ou lius-i!ttcaaA : Pe «in an ¥4 Cor o iunÎS Cor. P«* ir»*> luni ft <?..r ti», -ier* p U f Ui cât fi :

Nr. 231

Cui prodest?E deobşte ştiut, că a muri poţi

?i pentru ideia altuia. Nici nu se cere pentru asta o ctialificaţie de erou. Istoria e plină de sângele mi­lioanelor cari au murit fără să ştie filtru cine şi pentru ce.

A trăi însă numai pentru ideia ygprie poţi.■ 7 Ear cel care are o astfel de lieie şi tot e silit să trăiască după ma altuia, şi îq folosul altuia, e un mu de tragedie.

Un astfel de erou ne presintă Edmund Rostacd îu celebra sa piesă „L’Aiglon“ .

E sbuciumul desperat al fiului lai Napoleon cel mare, al nefericitu- loi duce de Reichstadt, care ameţit de gloria tatălui său nu vrea să trăiască decât pentru ideia de-ai fi intru toate asemenea.

întreaga lui fiinţă se mistue în dorul învăpăiat de a scăpa din coli­via de aur ce se chiamă SchOnbrunn şi de-a lua în moştenire tronul glo­rios al Franciei.

Dar în umbra strălucirii apa­rente ce-i împresoară la curtea din

Pa stă duhul lui cel rău, cance- Metternicli, temniţerul instituit

lartea Europei ca să păzească ch\ neadormiţi colivia în care

se sbate puiul de vultur.Şi bietul duce de Reichstadt

dacă vede, că nu poate să trăiască pentru ideia sa, nu are altceva mai bun de isprăvit în lumea asta, decât sâ moară.

Şi când zace pe patul de moar­te şi priveşte cu lacrămi în ochi la splendidul leagăn în care a fost el botezat când era rege de Roma, în umbra salei mortuare se iveşte Metternieh, palid, înduioşat şi parcă ! cu vermele remuşcăni în sîn, văzând resultatele operei sale distructive.

Ducele de Reichstadt îl vede şi le-odată o roşeaţă de nesfârşită ăândrie îi îmbujorează obrajii palizi.

»FOILETONUL GAZ. TARNS.«

Amintirea.Cu-n flu tu ra t de aripă te-a i dus Tu pururi în d ră g ită viz iune, Pierzându-te cu-n sto l în spre apus. Cu-n stol de clipe-a z ile lo r mai bune Inbalsamate de a ta m inune Ca de cuvântu l s fân t al lu i Is u s !

Dar ai u ita t să iai şi am in tirea ,— B iru itoarea pururi a u ită r ii —In mine s -og lin d eş te azi iub irea Cum s-oglin deşte ceru-n la rgu l m ării.Şi tremură când s te le le -n seră rii Străbat prin va lu ri m ii, n em ărg in irea .

&4şa s-aprinde ’ncet, pe n es im ţite 9 clipa lum inoasă — şi-o u rm ează Un roiu în treg de c lipe au rite Ce mintea m i obos ită lum inează,Te-arăţî şi tu — iar gându-m i ce vegh ează Te-nvălue cu arip i osten ite .

P a r is , O ctom vr ie 1910.Alfred Moşoiu.

Braşov, Joi 21 Qctomvrie (3 Noemvrie) 1 9 1 0 .

Cu o ironie fină proprie geniu­lui Francez se refueşte pentru ui­ţi aia oară cu marele duşman al vieţii sale, într’un dialog scurt, dar de-o neîntrecută frumuseţe şi profun­zime poetică :

— „Poţi plânge" zice el lui Metternieh, „ca pentru d ta eu mor prea de vreme. Va trebui să mă je­leşti !“

Metternieh: Eu....Ducele de Reichstadt: Ti-am

fost o bună „armă11. De acum îţ i voi „luneca din mâni. Ce preţ m ai am „eu pentru d-ta, dacă odată am mu- „rit? Lumea care tremura de frica „mea te-a încărcat numai cu laude. „ Ştiau prea bine, că dacă vreai „d-ta, puiul de vultur în ori ce mo* „ment se poate înălţa în slava ce- „ ru lu i“ .

„Acum s’a s fâ rş it!“„Cu toţii se vor încrede din

„cale afară, când măne-si vor trage vcu urechia şi îşi vor zice : Nu se „mai aude sgomot. Nu mai e n ici o „mişcare în colivia vulturului“. —

Când am cetit prima-oară aceas­ta sguduitoare tragedie, instinctiv m’am cugetat la soartea poporului român.

De multe-ori am auzit esprimân- du-se frasa, că istoria pojjorului ro­mân e o tragedie aievea.

Cei-ce au esprimat-o fie ca ora­tori la banchete, fie ca scriitori, nu şi-au dat în tot-deauna seamă, că frasa asta aşa de cu efect, are un înţeles cu mult mai profund decum ar crede-o omul la prima auzire.

Ea ne spune un adevăr trist din cale afară, că este un popor de trei milioane, care şi a vărsat sângele a celor mai buni fii ai săi, tot­deauna pentru ideia şi folosul altora.

In schimb însăm i a pretins alt­ceva decât să poătă tră i pentru ideia sa proprie, care nu cere alt-ceva de­cât putinţa de-a esista şi a-se des- volta conform facultăţilor sale etnice distincte de ale altor popoare.

Iar tragicul poporului acestuia stă în faptul, că voind să trăiască după ideia sa proprie, totdeauna alţii au tras folosul, alţii au fost încărcaţi cu laude. Iar poporul ro­mân a suferit cu resignaţiune şi şi-a dus mai departe crucea de popor martir.

Numai două tipuri voi să scot în relief din nesfârşitele exemple, cari toate ar putea ilustra şi adeveri tesa mea.

Primul e: tipul Apponyi-Met- ternich.

Ajuns la guvern prin trădarea idealurilor propriului său popor, şi simţind trebuinţa de a-şi cârpi auto­ritatea scărmănată în faţa aderenţi­lor săi treziţi de cap, unde ar fi avut un mai bun mijloc de-a se înălţa din nou, decât lovind îa „ideia noastră“ , atentând la dreptu­rile garantate prin lege ale naţiona­lităţii noastre.

Şi acelaşi lucru îa sute de va­riaţii l-au făcut şi în parte îl fac şi azi o mulţime de bărbaţi de stat, publicişti, cari toţi şi-au făcut ca­rieră, nutrind şovinismul de rassă aî unui popor faţă de alt popor, cu care altcum ar fi trăit în bune relaţii.

Beksics, Jancso Benedek, Râ- kossy, Jeszenszky şi alţi o sută s’au înălţat în ranguri şi bună stare, cu ajutorul vecinicului şi blândului „Prügelknabe“ , care să chiamă ches­tia de naţionalităţi.

Deci ne întrebăm cu dreptul: „cui prodest?“

In tin pul din urmă o seamă de scriitori maghiari, oameni moderni, cu sentimente democratice, cu cul­tură europeană au început însă s i întrevadă nc<achinaţiumle acestor Met- ternich-i mari şi mărunţi.

Numai zilele trecute s’a espri- mat foarte pe şleau, unul mai eura- gios dintre ei în broşura din care s’a reprodus şi în coloanele acestei

foi capitlul despre „Chestia de na­ţionalitate“ despre matadorii şovi- nişti, cari în mod suspect sunt cu toţii apărătorii fervenţi ai reacţiunei feudale şi clericale.

„Clica aceasta“ — zice autorul „broşurei Magyar Imperialismus — „ţine trează ideia primejdiei naţio­naliste, ca sub pretextul ei sâ aibă „prilejul dea exploata pe lângă „asistenţa oficioasă braţele de mun- „că ieftine. . . . să poată răspinge lă- „comia de pământ a claselor pro­le ta re şi să respingă tocmai cu „provocare la primejdia naţionalistă, „votul universal, egal şi secret, pre­l in s şi din partea muncitorimei „maghiare.

Dacă tipul acesta de Metter- niehi e sub raport moral deja de condamnat, sub raport politic — unde nu totdeauna se lucră sub egida lui Crist, ci mai des sub a lui Machiavelli şi a lui Loyola— încâtva e esplicabil şi în parte se poate chiar scuza.

Ce să zicem însă de celălalt tip de oameni, cari asemenea trag foloase neiertate din sbuciumul unui popor firm decis de a trăi conform ideii sale? înţeleg pe gheşeftarii, pe transfugii, pe trădătorii cansei sfinte ai neamului nostru.

In fruntea şi pedeasupra tutu­ror acestor fiinţe din trecut şi din present, planează duhul rău ai lui Bură ia-Mette r nieh.

Acest „erou al timpului nostu, cum i-ar zice Lermontoff e prototi­pul acelora, cari s’au ştiut folosi de conflictul dureros dintre doua po­poare avisate unul la altul şi lin­guşind vanitatea celui dela putere, s’a ridicat sus din treaptă în treaptă, a fost acoperit cu laude şi ranguri, cu averi şi cu încredere publică.

Cu un cuvânt a făcut o carieră, pe care nu au putut-o face mulţi ma­ghiari de naştere, talentaţi şi cu pre­gătire mai superioară fiului de păs-

Când toate pier...

Când toa te pier, când lacrim a iub irii R ă s frâ n ge n unda ei trem u ră toa re Pustiu l unei c lipe că lătoare,R ăm âi doar tu pe ca lea am ăg ir ii Să-m i redeştep ţi din clipa cea pustie A v ie ţ ii m e le s fân tă sărb ătoare R ăm âi de-apururi: caldă poesie!

P a r i s , 1910.Alfred Moşoiu.

Despre revoluţia lniHoria.— Din cronica oraşului Eisenburg despre revoluţia lui Horia în 'transilvania. — •

(Urmare.)

Pe când gu vern u l c iv il în continuu cerea în tre ven irea m ilita ră , ca cu puşti şi tunuri să cum in ţească pe rebeli, gen era lu l com andant pleda pen tru o capacita te b lân ­dă, şi aştepta toa tă m ântu irea dela pu b li­carea unei am nestii genera le . A ceas ta se făcu, însă nu fo los i nim ic, ca şi publicarea unui prem iu de 800 ga lben i pen tru capul

lui H orea şi to t a tâta pentru capul lui Cloşca.

R ăscoa la nu se mai putea opri cu astfel de m ijloa ce şi pentru n ob ilim e, care în aceasta m are s trâm toa re se ocupa cu com punerea de in stan ţe în orawşe, era pu­ţină m ângâ iere, că în b iseric ile rom . cat. din S ibiiu s’au ţin u t rugăciun i în 9 zile , şi pentru so ldaţi, căci nici ziua, n ici noap­tea nu avem odihnă.

La 21 D ecem vr ie cron istu l putu să re g is tre ze în u rm ă şi o ş tire b u n ă : » In com ita tu l Zarand s a mai lin iş tit răscoala, num ai în m unţi m ai sunt câ teva cete, dar şi aceste se predau pe rând com andantu ­lui de acplo, m aioru lu i de S to a n its «.

In A lb a in terioară răscu laţii au pri­m it am nestia gen era lă şi au predat m ili­ţie i 85 de puşti şi 50 de lănci, dar precum se aude e i prim esc am nestia num ai din pre facere .

In ziua, în care scria aceste c ron is ­tul, au sosit din V ien a încă 2 curieri, cari aduseră reso lu ţiu n i mai în a lte prin care s-ar ii dem andat de M a iesta tea Sa, ca con ­tra răscu la ţilo r să se proceadă cu toa tă ser ios ita tea şi puterea.

Poporu l re v o lta t începu a se lin işti şi a se supune, cred incioş ii lu i H o rea şi

Cloşca, cari se re iu g ia se ră în m unţi se to t îm pu ţin ară şi acuş va sosi ora răsp lă- t ire i asupra in s tiga to r ilo r . A ceasta a fo s t to t aşa de g rozavă , ca spaim a care o au fost produs.

Ţ in u ta com andantu lu i m ilita r din A r ­deal, care putea la început prin in te rv en ­ţia sa să m ântuiască v ia ţa mai m u lto r su te de oam en i şi a r fi putut scăpa de n im i­c ire m u ltă a vere nepreţu ib ilă — este cu l­pabilă. V in a aceasta în trea gă a bar. P re iss se dovedeşte prin uşurătatea cu care m i­liţia suprim ă revo lu ţia , îndată ce in te rven i cu serios ita te.

D espre aceasta ţinu tă noi am p o m e­n it mai sus. Pu terii m ilita re — nu tocm a i m are — care cu finea Iui N o em vr ie îşi începu opera ţiu n ile contra reb e lilo r şi pe cari îi atacă de două părţi, nu-i trebu i m ai m u lt de 3 săptăm âni, ca să restab ilească o rd in ea turburată, pen trucâ răscu la ţii nu­m ai în pu ţine locu ri se d im iseră la lupte în cari ei fu ră cu uşurinţă în v in ş i şi a lun­ga ţi. C on trar tu tu ro r ş t ir ilo r de m ai tâ r ­ziu, răscu laţii nu escelau nici cu a rta m i­litară, n ici cu curagiu, ceia ce se poa te ju ­deca din un ep isod de luptă, despre ca re face am in tire L u d w ig Siess : Colonelu l re g . Orosz», con te le G olts fu în cunoştiin ţa t, că în z ile le aceste colonelu l S toan its a in tâ -

Pagina 2. G A Z E T A [ T R A N S I L V A N I E I Nr. 231.—1910

tor şi sergentului-major C. Burdia, Iată un tip, care a ştiut să tragă fo­loase reale din „ideia" poporului român.

Numai cât tipurile aceste insuflă greaţă ori cărui om, a cărui intelect moral încă nu s-a deschilibrat

Şi pun rămăşag, că şi d-1 Râ- kosy Jeno, cel cu „celebrul" articol din „Budapesti Hirlap", unde îl lua în apărare pe acest Burdia, va ti simţit o depresiune morală când a terni1 nat cu scrisul acestui articol, dic­tat de interesele politice sau poate şi financiare ale ziarului său.

De am fi răutăcioşi am putea răspunde autorului acestui articol fru­mos cu proverbul românesc: „spu­ne-mi cu cine te însoţeşti şi îţ i voi spune cine eşti“ .

Adecă cine-1 ia în apărare pe Burdia şi încă în modul immoral cum a făcut-o şi „Budapesti Hirlap" denoată, că stă pe acelaş nivou al moralei publice, ca şi d-l Burdia.

Mai ales, că îrdr’un punct se aseamănă de minune cele două ti­p u ri, cari le-am prezentat aici. Anume tipul Apponyi sau Râkosi-Metternich şi soţii şi tipul Burdea-Metternich şi soţii. Anume, că la întrebarea, că esistenţa chestiei de naţionalităţi din Ungaria:

Cui prodest?ei pot răspunde fără esitare: nobis, nobis, nobis.

Iar tu sărman popor român, dacă nu voeşti, ca să mai trăieşti pe seama şi în folosul altora, apoi mori şi tu ca acel nefericit pui de vultur din piesa lui Rostand.

Numai atunci când lumea ar trage cu urechia şi ar esclama mi­rată : „Nu mai e nici o mişcare în colivia v u l tu r u lu ia tu n c i şi numai atunci s-ar stinge viţa tuturor Met- iernicJiilor şi părăsiţilor „ideii“ po­porului român.

Dr. Vaier Moldovan.

C a m e r a . ,.Bud. Tuci.“ e iiformat, că ca­mera va ţinea o şedinţă Sâmbătă, în 5 Noemvrie e. La ordinea zilei va fi raportul comisiunii justi­ţiare despre noul cod penal civil.

La Chestia împăcării. Z iaru l v ien ez »G ro sso s te rre ich « publică în u ltim u l său num ăr la loc de fru n te un artico l cu t i t ­lul iPace cu gânduri ascunse« . A rt ic o lu l e scris de un frun taş rom ân şi com bate îm păcarea în fe lu l cum e p ro iec ta tă in cercu rile m agh iare .

V o m da în nrul v iito r acest a rtico l.

La Situaţie. Luni au avut o nouă con s fă tu ire p rim m iu iştr i şi m in iş tri de finanţe ai U n ga rie i şi A u strie i. In con s fă ­tu ire s’a a fla t fo rm u la , pe baza căre ia să poate aplana partea cea mai mare a di­ferenţelor de până aci. A şa să spune în

com unicatu l ofic ios, ce s’a dat despre consfă tu ire, apoi să adaogă : C ei doi m i­n iştri de finanţe v o r tra ta acum im ed ia t cu bărbaţii conducători ai băncii austro- ungare, ca să stab ilească baza princip iară, pe care apoi să e lab o reze d eta iu rile de re fe ren ţi speciali.

A ces t com u n icat cam en igm atic să lăm u reşte prin o ş tire din V iena , ca re anunţă, că în ţe le g e rea în tre ce le două gu vern e s’a fixa t în două pu ncte: 1.) Gu­vernu l austriac recu noaşte în princip iu neces ita tea p lă ţilo r în num erar şi 2 ) T im ­pul în ceperii p lă ţilo r să va fixa cu luarea în con zid era re a s tă rii financiare a m o ­narh ie i şi a p ieţe i de bani in tern a ţion a le şi anum e aşa, că h otă râ rea d e fin it ivă să se în cred in ţeze băncii com une.

lsbânda Ini Yiaica. Cu acest titlu d-i liusu-Abrudeanu scrie în »A d e v ă ru l« ur­m ătoarea aprec iare a zb o ru rilo r de D u­m inecă :

In sfârşit, in g in eru l V la icu a fo s t consacrat Lu m in ecă în m od o fic ia l şi de că tră publicul capitalei, ca prim u l a v ia to r rom ân, prin zboru rile reuşite , e lega n te şi în drăsneţe execu ta te în fa ţa a m ii de oam en i pe câm pul h ipodrom u lu i dela Bă­noasa.

Incontestab il, ziua de D um inecă a fo s t o zi m are şi frum oasă a tâ t pentru av ia ţiunea rom ânească, cât şi pentru sa tis facerea o rgo liu lu i şi m ândrie i noastre naţionale.

Cu to t tim pu l rece şi vân tu l pu tern ic ce bătea — 12 m etr i pe secundă — cura- giosu l nostru a v ia to r a dat proba cea mai ev id en tă , că toa te speran ţe le puse de in im i en tuziaste şi sacr ific iile făcu te de s ta t pen ­tru în tru parea aeroplanulu i V la icu au fost cu prisos în d ritu ite şi recom pensate, ia r publicul cap ita le i şi cel din p rov in c ie , care a ţinu t cu toa tă v rem ea urâtă să-l încu­ra je ze , s-a putut conv inge, prin sen za ţiile în ă lţă toa re ce a p rim it, că m an ifesta rea gen iu lu i rom ânesc a fo s t o adevărată m a­n ifes ta re naţională, ca re va răm ânea ne- ştearsă în lu a te in im ile b ine s im ţitoa re , cinstind ţa ra şi num ele de rom ân.

In g in eru l V la icu a rep u rta t fă ră în ­doia lă pe ziua de D um inecă un im ens şi b ine m erita t succes m oral. N u m ele lui va răm ânea neşters şi m ândru, in is to ria av ia ţiun ei rom âne.

Esterne.Anglia si Perxia. A g e n ţ ia >Reu-

ter< anunţă, că debarcarea m a tro z ilo r en ­g le z i în portu l I.indah s-a făcu t la cererea v icegu vern oru lu i p erz ic şi a consulului en ­g lez. M atrozii au dus cu sine şi tunuri.

Guvernul perzan a adresat în ches­tia aceasta o notă consulului en glez, ce­rând rechem area în cru cişă toru lu i »F o x « .

Consulul A n g lie i a răspuns, că fo r ­ţe le en g le ze vo r fi rech em ate când c ir ­cum stan ţele vo r p erm ite rech iem area .

A g e n ţ ia yReuterx. află mai departe, că gu vern u l perzan a fo s t încunoştiin ţat, că va fi făcu t răspunzător de o rice v e x a ­ţiune adusă unui supus en g lez , şi de toa te pagu bele even tu a le în tim pul d escrd in e lo r dela Shiras, unde sunt m ari tu rburări.

*Din Portugalia. Judecătoru l de in ­

strucţiune a com un icat lui F ran co punc­te le de acusaţiune şi a n u m e :

de a fi pus în esecu tare în res- tim pu l m in isteru lu i său 70 de d ecre te m o- d ifică toare în m aterii, cari atârnau de pu­terea le g iu it o a r e ;

de a fi îm p iedeca t prin prom u lgarea acesto r d ec re te esecu tarea le g ilo r ţ ă r i i ;

de a fi lich idat d a to r iile re ge lu i Car- los, cari se urcau la sum a de 465 contes îm preună cu bunurile C oroanei, ia r nu pe ace lea a le lu i Carlos, sub ru brica de spo­r ire a lis te i c iv ile .

F ranco a con tes ta t com petin ţa ju d e ­lui de instrucţiune.

Judele a fix a t cauţiunea la un m i­lion de franci, cari au fo s t în dată depuşi.

La eşirea dela tribunal s-au produs m an ifesta ţiun i o stile din partea m u lţim ii.

•i»

»M on ito ru l O fic ia l« publică o nouă lege , prin care se in trodu ce în P o rtu ga lia lib e rta tea presei.

s ta tu l N icaragu a din A m er ica a r e ­cunoscut noua republică.

*

P in Spania. D in M adrid se anunţă, că în senat a u rm at d îscuţia le g e i p r iv i­toa re la o rd in e le re lig io ase . Episcopul din M adrid a dec lara t, că c leru l va fi m ereu de partea d-lui Canalejas pentru to t ce p r iv eş te p rosp erita tea ţă re i. P r im u l m in is­tru a dec lara t, că ia act cu p lăcere de această d ec lara ţie şi a as igu rat pe episcop de s in cer ita tea in ten ţiu n iio r guvernu lu i în m aterie re lig ioasă .

*

ca ted ra la din Sibiiu. î. P . S. Sa Arhiepis­copul şi M e tro p o litul loan Meţianu, folo- sindu-să de p rile ju l, că era de fa ţă o nu­m eroasă asisten ţă din t in e rim ea şcolară,a ro s t it la adresa aceste ia o frum oasă şi in stru ctivă predică. — .

Principii moştenitori ai României, vom e rg e prin Iu n ie v iito r ia Londra, pentdi a az ista la să rb ările în coron ăre i regelu i şi reg in e i A n g lie i.

Din Caransebeş — scrie «Drapelul» — se com unică un lucru în v io ră to r. E v e rb a că s’a pus în cu rgere un proces de în chegare . D ee D um nezeu să nu rămânem num ai «cu punerea în c u rg e re » , c i să ve­dem şi ceva fapte. S tocu l de fo r ţe tinere de cari d ispune azi Caransebeşu l, ne în­d rep tă ţeşte la cele mai frum oase nădejdi.

Scumpirea călătoriei cu trenul. Pen­tru a exopera un câş tig şi mai m are la că ile fe ra te de stat, s’a luat în perspec­tivă , de că tră m in istru l de finanţe o nouH îm p ărţire a zon elo r. Şi anum e scriu zia­re le , ca in p ro iec tu l de bu dget al anului v iito r , m in istru l nostru de fin an ţe ar fi s tab ilit r id ica rea , p ercep ţiu n ilor cu 45 de m ilioane. In expozeu l m in istru lu i să des­luşeşte, că aceasta u rcare a v en ite lo r sel poate aştep ta dela creşterea circulaţiuneii şi dela scum pirea b ile te lo r de călătorie pentru persoane. Cele 12 zon e de pânj acum, v o r fi duplicate, s ta torindu -sâ $1 de zone, şi ta r ife le pentru călătoriile cei mai lungi.

P in Fr uncia. După o d iscuţie de 4 z ile asupra JviJtudinei şi m ăsu rilor luate de gu vern u l lui Briand în g re va ap lica ţi­lo r la că ile fera te , cam era fran ceză a a p ro ­bat pe Briand şi i-a dat v o t de în cred ere cu m are m a io rita te . C am era prin acest v o t a desaprobat sindicalism ul şi s-a de­c lara t de su sţinătoare a ord in e i repu ­blicane.

Ş T I R I .— 20 O ctom vr ie v.

Banca „Fortuna«. R e fe r ito r la noua bancă de asigu rare, din S ibiiu ni*se scriu u rm ă to a re le :

A la ltă ie r i, D um inecă a ţin u t d irec ­ţiunea în so ţir ii băncilor noastre » Solidari- tatea« o şed inţă. O b iectu l principal al şe­d in ţe i a fos t chestia în fiin ţă rii băncii ro ­m âne de asigu rare, ce se hotărâse în p r in ­cipiu în u ltim a adunare a »S o lid a r ită ţ ii« , ţinu tă în Braşov. După o cum păn ire te ­m ein ică a s tă r ilo r noastre, d irecţiu nea de­cide a pune în lucrare p ro iectu i de în fiin ­ţa re a băncii. Capitalu l se decide a fi un m ilion cor. eventual şi mai m ult. S ed iu l băncii e să fie S ibiiu l, dar se v o r în te ­m eia sucursale în toa te cen tre le ro m â ­neşti. N u m ele va fi »F o r tu n a « . P rosp ec ­te le pentru subscrierea de acţii se vo r îm p ărţi in curând şi se crede, că aduna­rea de con stitu ire a băncii se va putea ţin ea la prim ăvară .

La şed inţa aceasta a d irecţiu n ii » S o ­lid a r ită ţ ii“ au lu at parte u rm ătorii d-n i: P. Cosm a, Sibiiu, A . Cosma, Ş im leu , I. Lă- pădatu, O răştie, D r. C orio lan Pop, O radea- m are, Const. Pop, Sibiiu, Sava Ra'cu , A rad şi Dr. G. T ripon , B istriţa .

Predică pentru tinerime. D um ineca trecu tă , după serv ic iu l d ivin , ce leb ra t în

Sf. SillOd ?1 României se concheami în sesiune de toam nă şi se va deschide în 22 O c tom vr ie v.

Măcelul dela Mărgineni din Ţara- O itu lui, m ai în reg is trea ză încă un epilog, Z ia re le de azi din Bucureşti, aduc ştiri din Budapesta, că după-ce doi d in tre acu­za ţii cu opunerea con tra jan d arm ilo r, a- decă îm puşcatu l G. V lad şi încă un soţ, să află în Rom ân ia, gu ve rn u l m agh iar a în cepu t tra ta t iv e le cu gu vern u l român pentru — ex trădarea lor.

Cum ştiu să facă dreptate jidanii!Sub acest titlu , noua foa ie româneasciB «R ev is ta P o lit ic ă » bucovineană, ce a p a r » în Suceava, scrie : Ţăran u l Ga v r ii aloi! Costan B o loca a a vu t un proces cu im nem ţoaică, care e mancă la judecători]» jid an H ilsen rad din Rădăuţ. T recâ n d ţ * L ranul G avrii B oloca prin m ijlo cu l d ru m w j lui, n em ţoa ica a aru ncat n iş te h â lb ed ra ? pe capul ţăranu lu i şi i-a b a tjo cu r it to a lp hainele. La ju deca tă , ju d ecă to ru l jiditlL L o w n e r o ach ită şi o ia rtă şi de cheitaeli pe n em ţoaică. Ba încă bietu l ţăran a tre­bu it să m ai dt-ie şi 7 coroane.

Principele moştenitor al Serb ie i, pre­cum am anunţat la vrem e, o dă spre în- sănătoşare. După u ltim ul bu letin medical s tarea gen era lă e bună, som n lin iştit, dar s’a consta ta t un uşor ca ta r de plumâni.

Holera continuă a face ravag ii In Ita lia. Să scrie, că îri p rov in c iile napoli­tane, s’a consta ta t în u ltim ele 24 de oare 7 cazu ri de holeră , d in tre cari trei decese.

Constituire. In şed in ţa sa din 23 Oct. c , soc ie ta tea «P e tru M a io r» a tinerimei. rom ân e dela şcoa le le su perioare din Bu-, dapesta s’a constitu it pe anul 1910/11 lai chipui u rm ător: P reşed in te : Ionel

In it o ceată m are de răscu laţi în com ita ­tu l Zarandulu i, care ceată în trecea cu m ult num ărul so ld a ţilo r g ră n iţe r i. A ces ta îşi a- şeză so ldaţii în aşa m od, în cât răscu laţii crezură, că ei au în fa ţă o nenum ărată m u lţim e de soldaţi. D eci răscu laţii puşcară în a ier şi se p redară cu to ţii, depunând toa te a rm ele cu acea prom isiune, că se v o r în toa rce în lin iş te la locu in ţe le lor, dar se ru gară de d-l co lon e l să le aşeze ga rn izoan ă în sa te le lor, ca să scape de răsbunarea lui H oria , care de s igu r le va ap rin de satele.

Nu a trecu t m ult, până când c re ­d incioşii lu i H oria şi Cloşca se îm puţinară şi căpeten iile aceste ale răscu la ţilo r, d in tre cari cel d in tâiu cu pu ţine z ile m ai îna in te îş i luase t it lu de »D u x C ris ia lis « rătăciau ca fu ga ri prin m unţii nelocu iţj, unde li-se îm p iedecă îndată aducerea de m âncare.

N a tu ra l erau ş tir i fe l de fe l despre ubicaţiunea lor, acuşi se susţinea, că H oria e s te păzit de unii Rom âni, cari le duc m âncare şi beutură, dar îl ţin aresta t şi-l am en in ţă, că dacă el a r fi un în şe lă to r , îl v o r da pe m âna U ngurilor. Se ved e că nu m ai prindea crezăm ân t vo rb a lu i H orea, că so ldaţii a r fi num ai n işte oam en i m as­caţi, pe cari nem eşii i-au îm brăca t ca so l­

daţi, dar că îm păratu l to t m ai părtin eşte pe răscu laţii.

Se m ai spunea, că H oria s-a dus la V iena, ia r a lţii ziceau, că s-a re fu g ia t în com ita tu l Btharei, al cărui com ite suprem a ju ra t, că el nu va lăsa pe H orea să scape cu viaţa. M iliţia , care-1 u rm ărea nu se o- pri în cercetă ri prin aceste ştiri. C ron istu l s c r ie : »C o lon e lu l d. Schu ltz a cu triera t m unţii Z Iagnei, în care se aflau vre -o 600 de case dar nu în rând ci îm prăştia te . Când au în treb a t dela aceşti lo cu ito r i d e ­spre H orea şi ubicaţia lui, n-au căpătat a lt răspuns, decât că H oria s-a dus la V ien a la îm păratu l, a lţii însă ii raportau că H oria s-ar fi dus pe Crişul n egru ia Beinşi şi Vaşcău iu com ita tu l B iliarii.

In scrisoarea sa din 3 Ianuarie 1785 (a 13 din se r ie ) ra p o rtea ză L u d w ig S iess în un ton plin do sa tis facere despre a res­tarea căpeten ie i revo lu ţie i. Scrisoarea a- ceasta se abate fo a rte dela modul ob iec­t iv şi sec din rap oarte le de pănă aci.

» In urm ă a succes după m u ltă os te ­neală şi după m ulte preparative, în geru l acest de iarnă cu m are zăpadă — ca co ­lonelu l K r a y cu Săcu ii săi n e în fr ica ţi să aibă n oroc a prinde pe la s iârş itu l anului pe H oria , au toru l revo iu ţiu ne i ţă ran ilo r de

pe aici, prin care s a stins m ulte fam ilii nob ile de fru n te ale U n gu rilo r şi mulţi au d ev en it cerşitori, după ce şi-au p ierdu t averea şi bunurile. A u prins şi pe Cloşca şi pe am bii i-au adus în arestu l fo r tă re ţe i A lb a -lu iia şi apoi în cel dela Deva.

Modul, cum au fo s t deţinu ţi, m i-s ’a co ­m unicat azi de o persoană deam nă de cred in ţă în u rm ătoare le : H oria şi C loşca pe ascuns au părăsit ceata, care o mai aveau şi s-au retras în m unţii de pe A r ie - şul mare. C olonelu l K ra y cu Săcuii săi ne­obosiţi l-au u rm ărit şi au a tras în partea sa pe unii locu ito ri foşti lin iş tiţi şi apoi şi pe a lţi Rom ân i, cari s-a în to rs la fide­lita te . Pe aceştia i-au lăsat să cerce teze prin m unţi şi li-au dat şi lo r şi so lda ţilo r m âţe de fier, ca mai uşor să poată urca m unţii. A şa cerceta ră m unţii până ce 7 inşi d in tre R om ân ii aceia a flară urm e de om şi în tâ ln iră o s tra jă a lu i H oria . Pe acesta îl s iliră să le spună locu l adevărat, unde se află Huria. S tra ja le-a a ră ta t un a rbore scorburos, de unde eşea fum. P a ­tru d in tre ei se duseră aşa de aproape, în cât H oria observă, că se aprop ie oam eni de el. A eş it a fară din scorbura arbore lu i şi îi în tr e a b ă : Ce vreau şi ce cau tă? Ei se mai aprop iară de el şi-i spuseră, că au ven it în sate m u lţim e de cătane şi o fice-

rii şi îi s ilesc să vâneze, ca să le ducă vâ* nat. H oria se aşeză pe păm ânt lângă loc şi in v ită şi pe cei 4 inşi să se aşeze, ceea ce şi tăcură. D oi şezură de am bele părţi lângă H oria , iară ce ila lţi doi au luat pe C loşca în tre ei. H oria îi în trebă de nou* tă ţile de prin sat, la ce cei 4 răspunseră, că e numai sărăcia şi că au sosit multe cătane.

H oria zise, că pe cătanele acelea acuşi Ie vom aiunga. A tu n c i se apropiară şi ce ila lţi tre i, cari răm ăseseră în dorept şi H oria în trebă , că cine sunt şi ce vreau? Cei 4 spuseră, că aceştia sunt soţii lor de vâuat. A tu n c i cei 4 p rinseră de-odată doi I pe H oria şi doi pe Cloşca şi-i ţinură până | cei tre i din u rm a îi lega ră cu funii. Până . ce îi ţinură şi legară , H oria îşi băgă mâna i în sân, de unde scoase mâna plină dej hârtii, pe cari le aruncă in foc, unde se l făcură cenuşe. C olonelu l K ra y apoi vetni îndată cu so lda ţii săi la fa ţa locului co r fă pe cei do i p risou ieri mai întâiu 4 1 A lba-Iu lia şi de aci în fo rtă rea ţa Devei.

(Va urma)

Nr 231— 1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pag. 3.

stud. în drept., V icep reşed in te : M ihail Lu- paş, stud. med., S e c re ta r : A u re l M ager, stud. med.. N o t a r i : D ion is ie N is to r , stud. în fii. şi V ic to r Popov ic iu , stud. la acad. eom., Cassar: Ioan M eşota, stud. Ia acad.

o r ien t ., C on tro lo r : A u re l Sasu, stud. med. B ib liotecar: M iron Creţu , stud. med., V ice - b ib lio te ca r : N ico la e A ro n , stud. med., Econom : V ic to r Jula, stud. med. Com isia litera ră : V a s ile S to ica, stud. în fii., A sca - oiu Crişan, stud. în fii., O prea R odean , stnd. med., Ioan Sârbu, stud. med., V ic to r Jula, stud. med., A u re l Sasu, stud. med., D ionisie N is to r, stud. in fii. Com isia su­p ra v e g h e to a re : E m il Ţ ep osu , stud. m ed. iosif Puşcariu , stud. med., N ico lae D ordea, stud. tehn. Budapesta, O ctom b re 1910. Ionel Pop , p reşed in te. A u re l M ager, se­cretar.

Multămită. O nor. d irecţiu n e a in sti­tutulu i de c red it «E co n o m u l» d in C lu j, în şed inţa p len ară ţinu tă la 17 S ep tem vr ie a. c , pen tru a lin area m ize r ie i cauzată prin inundaţia din 1 Sept. a. c., a vo ta t pentru com una noastră, Gârboul U n gu ­resc, 300 coroane, din cuota filan trop ică . A ceastă sumă, tr im isă la adresa subscri­sului, la d o rin ţa acele i d irecţiun i, s’a d is­tribu it în m odu l u rm ătoriu c e lo r păgu b iţi:

1. B onca G h eorgh e cor. 5 0 — , Sâm - pălean Ioan cor. 30.— , văd. G ilauau M ă­rie cor. 20.— , L itan Ioan cor. 20.— , C io­ban Ioan cor. 20.— , M a ier Ioan cor. 20.— ,

J la ie r M ihaiu cor. 10.— , Sech eli T o d o r cor. 10.— , Pasc D em etriu cor. 10.— , Fa- rago G lig o r cor. 10.— , F a ra g o ioan sen. cor. 10.— , F a rago Io s if cor. 10.— , F a rago Ioan tin . cor. 10.— , F a ra g o G h eorgh e cor.10.— , F a ra g o Petru cor. 10.— , D regan Petru cor. 10.— şi R am on ţan Ioan cur. 40 .-.

în d ră zn e ţi în lătu rând şi n im ic in d pe cei s lăb iş i sfiic ioşi. Se’ p ream ăreş te pu terea ba­nului, bunurile m ateria le , ca s in gu re le m ij­loace ce-1 p o t pe om în ă lţa şi fe r ic i. T o a te se m ăsură după fo losu l ce-1 p ro d u c : ade­văru l, b inele şi frum osu l au num ai p reţ r e la t iv ; prin u rm are va lo r ile abso lu te p re ­cum şi m ăsurile e tice de până acum a d is­par. M ateria lism u l desbrăcat de o rice idea l m ora l îşi în tin d e stăpân irea .

Ia tă fondu l, pe care sânt zu g ră v ite i- coanele natura lism u lu i d e c a d e n t !

Insă to a te aceste au fo s t în flu in ţa te m ai m u lt de H ae ike l, apostolu l h iperze los al D arw in ism u lu i.

în vă ţa tu l z o o lo g cearcă sa r e zo lv e to a te p rob lem ele v ie ţ i i pe tem e iu l le g ii fu ndam en ta le a substanţei. H aecke l n eagă deadrep tu l fin a lita tea în natură precum şi pu terea de v ia ţă , reducând-o Ia n işte p ro ­cese fiz ice şi ch im ice. Dânsul d im preună cu aderen ţii săi s’au năpustit cu v io len ţă nes­pusă asupra cred in ţii creştineşti, cercând să dărâm e toa te s im bo lu rile d iv in e ia r cu l­tu l actual al trad iţ iu n ilo r re lig io a se să-l în locu iască cu în vă ţă tu rile unei re lig ii de in te lec t, — să rid ice pe ru in e le cred in ţe­lo r vech i tem p lu l nou şi tru faş al *Monis- mului.*

Să-m i fie perm is a mă opri puţin la acest frun taş rep rezen tan t al m a ter ia lis ­m ului, ca re e unul din cei mai renu m iţi n a tu ra liş ti şi to tod a tă un prea în foca t a- pă ră to r al D arw in ism u lu i.

În a in te de m ai m u lţi ani un aprec ia t

Pen tru această lap tă m arin im oasă, subscrisul în num ele ce lo r păgubiţi ş i .ajutoraţi, î-m i ţin de datorin ţă , a esprim a m ulţăm ita cea m ai ferb in te , îm preu nată cu dorin ţa , ca bunul D -zeu, să ţin ă la anulţi an i spect. m em brii din aceia-şi di­recţiune; — ia r in s titu tu l «E co n o m u l», să iprospereze înm u lţindu -i-să cu ota fila n tro ­pică, pen tru a pu tea m ân gâ ia în că m u lte inimi lo v ite de lipse ie şi n ea ju n su rile v ie ţ i.

G ârboul U ngu resc , la 31/X. 1910.Ioan Ramonţan,

preot.

Darwin şi şcoala sa.Clcurs rostit în sala festivă a gimnaz. gr. or.

-m&n din Braşov la serbarea Sf. Sofii, în i7/30 Oct. 1910, de G. Chelariu, dirigentul şcoalei reale.)

(Fine. )

In con tra în v inu ir ii, că teo r ia »D esp re A scenden ţa om u lu i« ar sta în con traz icere «u în vă ţă tu rile re lig ie i, D a rw in a p ro tes ta t energic, — şi a avu t to a tă drep ta tea . D oară şi teo log ii m odern i s ’au îm p ăcat cu această ihipoteză natura listă , pen tru că nu e tocm ai mare deoseb ire, dacă afirm ăm , că om u l s’a cieat deodată din m ater ia brută, sau că D-zeu l-a lăsat să se nască din fiin ţe , ‘cari in cursul v re iru r ile r pe scara d es vo ltă r ii sau perfec ţion a t to t mai m ult. D eşi toa te aceste deocam dată sunt num ai presupuneri, cari probabil n ici când nu se v o r putea verifica, căci ram u rile gen ea lo g ice , în g ro ­

pate în adâncim ile păm ântulu i, prin desele cataclisme s-au frân t, s’au d is locat şi azi) .după m ilioane de ani, în zadar le căutăm continuitatea.

Dacă D arw in ism u l a produs un sgo- mofc atât de im ens şi a c u c fr it cercu ri aşa de largi, exp lica ţia a vem să o căutăm nu atât în te o r iile sale, ci m ai m u lt în sch im ­barea şi p re fa cerea v ie ţ i i soc ia le de pe a- cele timpuri. — Tocm a i atunci se in au gu ­rase în Europa apuseană, m ai a les în F ran ţa un nou, dar pu tern ic cu ren t lite ra r , cu ren ­tul n̂aturalist*. F ire ş te că teo r ia se lecţi- unii găsind în re la ţ iile şi asp ira ţiu n ile so ­ciale un razitn fo a r te p rie ln ic , a^contribuit în mare m ăsură la în flo r irea natu ra lism u ­lui. Deci crea ţiile a rtis tice ale şcoa fe i nouă

| devin m oderne, iar ce le rom a n tice cu m o­tivele lor idea lis te sunt date u itării. P rin progesul colosal al ş t iin ţe lo r n atu ra le s’au '4rancinat cred in ţe le re lig io a se şi îndo ia la Jnprins su fletele . M an ifes tă rile v ie ţ ii se

icesc ca exp res ia m a ter ie i şi en erg ie i, iar de Îndem nuri in tern e, de scopuri ideale, ari determină v ia ţa su fletească şi p rom o-

umauismul, abia se face pom en ire. Se susţine, că lupta pen tru ex is ten ţă ar

[juca rolul cel mai im p ortan t şi ’n v ia ţa [omenirii, alegând şi înălţând pe cei ta ri şi I

f iz io lo g is t din Berlin , anum e Du B o is-R ey- mond, a ţ in u t în tr ’o adunare de în vă ţa ţi un v e s t it discurs: »D esp re m a rg in ile până unde cunoaştem n atu ra «. P lecând dela presupu­nerea, că ş tiin ţa ar a ju n ge acolo, ca din m işcarea a tom ilo r să poată exp lica toa te p re fa ce r ile în lum ea corpu rilor, şi sp iritu l om enesc, în tr ’ un m om en t dat, să fie în sta re din poz iţia şi m işcarea a tom ilor din u n iv e rs după regu lile m ecanicei să în ţe lea gă to t v iito r şi trecu tu l, — ch iar şi în cazu l acela sp ir itu l om enesc s’s r opri în fa ţa a două en igm e : în tâi, n’ar cunoaşte esenţa m aterie i şi a pu terii, al doilea, n’ar fi în s ta re să exp lice din m işcarea a tom ilo r nici cel mai m ic fenom en al conştiin ţii. In con ­sec in ţă dânsul a fo rm u la t 7 puncte ca to t a tâtea en igm e, la cari ş tiin ţa de a3 iăzi nu poa te da n ici un răspuns, ba, la ce le mai m u lte nu va răspunde n ici odată, p en tru ­că m in ţii om en eşti sunt puse h otare , peste cari nu e posib il să treacă . Du Bois R ey - m ond încheie cu sem n ifica tive le cuvin te »ign oram u s, ignorab im usc, ceea ce va să z ic ă : nu ştiu şi nu vom şti.

S’a gă s it însă în ţe leptu l, care se în ­cu m etă a da răspuns la toa te în trebările . Ş i acesta nu e altu l decât iară*şi ves titu l natu ra lis t E rnst H aeckel. Dânsul a scris în a in te de câ ţiva ani o broşură în titu la tă »E n ig m e le lu m ii« , în care se n izu ieşte a d es lega toa te p rob lem e le până acum n ere ­zo lva te .

A r trece peste cadru l acestui discurs, dacă m ’aşi estin de asupra d iv e rse lo r teo rii şi h ip e teze ce sunt acolo în ş ira te . — In- t r ’un s til splendid şi cu ze lu l apostolu lu i fan atic H aecke l se în cearcă a aduee în consonanţă id e ile filo zo fie i m a ter ia lis te cu re zu lta te le m ai nouă ale ş tiin ţe lo r natu ­ra le. T re c e uşor peste m u lte le g reu tă ţi în exp lica rea en igm e lo r fo rm u la te de Du B o is-R eym on d, ia r unde i-se isprăvesc a r­gu m en te le , în cepe cu iron ia şi sarcasm ul, îm proşcând fă ră nici o c ru ţa re pe to ţ i con tra r ii p ă re r ilo r sa1©. Se în ţe lege , că creştin ism u l şi de asta-dată e lo v it cu nespusă în verşunare, în schim b se p ream ă­reşte m onism ul, şi v iito ru l re lig ie i nouă se z u g ră v e ş te în co lo r ile ce le mai m i­nunate.

Cartea Iui H aecke l a avu t o trecere, cum ra r se pom eneşte. In tr ’un an s ’au vân du t 100,000 de exem p lare . D ar te o r iile şi a firm ările lu i cu teza te au fo s t aspru com bătu te, nu num ai de teo lo g i, ci şi de filoso fi şi n atu ra lişti. —

C itez num ai pe unul d in tre con trari, pe filoso fu l din B erlin Fr. Tau lsen , care z ic e : »C u ruşine m are am c e t it această carte, cu ru şine de starea cu ltu rii g en e ­ra le şi cu ltu rii filoso fice a poporu lu i nos­

tru. E dureros, că o astfe l de ca rte s’a putut scrie, tipări, cum păra, ceti, adm ira şi crede de un popor, ca re se m ândreşte cu un K an t, un G oethe, un Schopen- h au er«.

D e a ltm in tre lea şi lui H aecke l ade­se o r i îi place, în scr ie r ile sale să se p ro ­voace la Goethe.'

Insă ia tă ce z ice despre re lig ia c reş ­tină acest m are p oe t germ an , ca re e unul d in tre ce i m ai sen in i gâ n d ito r i ai lum ii: »O r i câ t a r îna in ta cu ltu ra m in ţii, o r i cât de m u lt s’a r estin de ş tiin ţile natu ra le şi s’a r avân ta sp ir itu l om enesc, peste m ăre­ţia şi cu ltu ra e tică a creştin ism u lu i, cum ne lu m inează şi ne s tră lu ceş te d in evan - ge lii, nu se va rid ica n ic i-odată «.

D ar s’au iv it zo r ile unei nouă epocei Lu m ea în vă ţa ţilo r, cu puţine excep ţii, a în cepu t să se desm eticească de a to t pu­tin ţa se leeţiun ii D arw in ism u lu i exagera t.

N en u m ăra te le procese de p re facere , prin cari au trecu t fo rm e le de p lan te şi an im ale până au ajuns în sta rea actuală, nu se pp t urm ări, din cauză, că restu rile o rga n ism e lo r fo s ile sunt prea rare, prea puţine, ca să ne poată o fe r i m aterialu l, după care să recon stru im cu s igu ran ţă a rbore le gen ea log ic .

D eci te o r ia descenden ţii ca şi o r ig i­nea neam ulu i până azi au răm as to t nu­m ai un com p lex de h ip o teze ş tiin ţifice şi sunt încă departe de a d even i adevăruri consta ta te . Cei patru stâlpi, pe cari se în tem e ia ză în drăzneţu l ed ific iu al se lee ţiu ­nii, a n u m e : varia ţiu nea, ered ita tea , supra- producţiunea şi lupta pen tru esistenţă, în cep a-se c lă tina şi c lăd irea m ărea ţă de od in ioară are lipsă de p rop te le nouă. P ro ­cesul com p licat al se lee ţiu n ii nu se poate exp lica num ai pe ca le cu rat m ecanică, ci se presupune, că la evo lu area o rga n ism e­lo r con lucră şi un princip in tern , cauze in terne, pe cari unii le num esc dominante, a lţii mutaţii sau tendinţe progresive. A şa dară to t presupuneri, ca şi în p riv in ţa

'■ e n e rg iilo r e terne, cari stăpânesc u n iver­sul şi-i conduc în toa te m an ifes tă rile sa le arm on ice. Şi unele şi a lte le ne sunt adânci secrete, cari par-că v o r răm ânea veşD ic n edeslegate. Nu e m irare, că m u lţi natu­ra liş ti din gen era ţia m ai tânără sunt pe cale a reven i la cred in ţe le vech i şi a îm ­părtăşi v ed er ile exce len tu lu i em b rio log is t Cari E. Baer, care de a ltcum prin clasica sa scr ie re „D esp re desvo lta rea an im ale­lo r « , apăru tă încă în anul 1828, a con tr i­bu it m u lt la lim p ez irea teo r ie i descenden­ţii. A ces t sp ir it profund susţine, că v ia ţa e de a se p r iv i ca un sistem arm on ic de ţin te şi scopuri, care s istem se d esvoa ltă în m an ifes ta rea sa prin în v in g e rea t re p ­tată a sp iritu lu i asupra m aterie i, ia r cauza avem să o căutăm în tr ’un in te le c t u n iv er­sal, în tr ’o vo in ţă superioară, care le s tă ­pâneşte pe toa te . T o a te se conduc după le g i naturale, dar aceste le g i sunt exp re ­sia perm anentă a vo in ţe i unui princip c rea to r sau D um nezeu.

Secolu l nostru se ca racter izează prin o ren aştere a in teresu lu i re lig io s în tr ’o măsură, cum n im en i n’ar fi v isa t m ai ’nainte. Deşi lupta în tre cred in ţa r e l ig i­oasă şi ş tiin ţa mai continuă încă, to tu -ş i ea a p ierdu t m ult din în verşu n area de od in ioară.

N a tu ia liş tii m ai de seam ă au în ce­put să conceadă, că a exp lica rostu l v ie ­ţii şi al lum ii cade în dom eniu l re lig ie i şi al filoso fie i şi n ici decum în dom en iu l ş tiin ţilo r experim en ta le .

In tim pu l mai nou, când fu rtu n ile de p ro testa re îm p o tr iva şcoalei darw in ien e s ’au mai lin iştit, re iese şi ap reciarea co ­rec tă a m arelu i bărbat. — Cum om ul ca fiin ţă nedesăvârş itâ nu e scu tit de g r e ­şeli, astfe l nici D arw in nu putea fi fă ră scăderi. D edu cţiile şi conclusiun ile sale une ori v o r fi p rea în drăzneţe , te o r iile sa le v o r ti având şi părţi îndoie ln ice , însă în toa tă a c tiv ita tea sa dânsul a fo s t că­lău zit num ai de îndem nuri s in cere şi cu­r a t e : să desch iză drum uri nouă pe te re ­nul ş tiin ţii şi aceste drum uri să le lu m i­neze cu flacăra a d evă ru r ilo r dobând ite prin n eob os ite le sa le cercetă ri. D e aceea

în vă ţă tu rile lui nu a lterează n ici decum m iezu l e v la v ie i noastre .

M eritu l principal al lui D arw in se re - zum ează în faptu l, că dânsul, după în d e ­lu n ga te şi adânci studii, a d oved it în ru ­d irea o rgan ism e lo r stinse cu v ie ţu itoa re le do azi, şi pe tem e iu l acesta au cău tat să stab ilească le g ă ta ra în tre trep te le succe­s ive a le d esvo ltă rii din d ife r ite le epoce- P r in cerce tă rile sa le exac te dânsul a dat im pulsul la un studiu m ai am ănuţit asu­pra transform ism u lu i, la ca re sânt supuse fiin ţe le , dela fo rm a cea m ai sim plă până la fo rm e le ce le m ai com plexe. D eci D arw in a fondat pu tern ica bază pen tru id e ile e vo - lu ţion a le a le v ie ţii, şi b io log ia a a juns Sn chipul acesta la o în flo r ire fă ră seam ăn în is to ria ştiin ţii, u rm ărind firu l v ie ţ i i o rg a ­n ice cu m ilioane de ani indărăpt, unde se p ierde în în tu nerecu l trecutu lu i. — In flu - in ţa lu i a fo s t b in e făcă toare pen tru ş tiin ţă şi lum ea trebue să-i fie în v ec i recu nos­cătoare, căci munca şi op er ile lui n eperi- toa re însem nează un p roges im ens în is ­to r ia cu lturală.

A z i gen ia lu l n atu ra lis t îşi doarm e som nul de vec i lângă m are le fiz ic ian N ew to n în catedrala W estm in ster, ia r sp ir itu l lu i un iversa l stră lu ceşte şi peste secolu l nos-- tru , lam inând calea, care prin muncă ne­în ceta tă conduce la pătru nderea in ta in e le naturei şi la cu noaşterea adevăru lu i.

ULTIME ŞTIRI.Pete rsbu rg , 2 Noemvrie. La prim-

ministrul Stolypin s’a ţinut un con­siliu ministerial, în care s'a decis, că Rusia să nu-şi retragă trupele află­toare la frontiera Persiei.

Teheran , 2 Noemvrie. După un bombardament, care a durat noptea întreagă, trupele guvernului au ocu­pat oraşul Kassan.

Paris, 2 Noemvrie. Toată presa în afară de ziarele stângei extreme salută cu bucurie votul Camerei, care este o victorie a ordinei asupra anarchiei.

Autoritatea personală a lui Briaod s’a întărit mult ; primul ministru dis­pune acum în ţară de un credit aşa de mare încât va putea birui toate greutăţile.

Aproape toată presa îl conside­ră ca un salvator al patriei.

Constantinopol. 2 Noemvrie. In cercurile diplomatice ruseşti şi en­gleze circulă versiunea, că Turcia a concentrat numeroase trupe la gra­niţa Persiei.

Guvernul rus doreşte, ca Poarta să-şi retragă trupele din punctele ocupate.

Până în prezent Poarta încă n’ a răspuns, iie crede, că atunci, când trupele ruseşti vor fi retrase, şi poarta va face acelaşi lucru.

Par iz, 2 Noemvre. Eri a bântuit un uragan grozav în jurul Parizului. S-au dărâmat case şi au fost smulşi arbori din rădăcină. Apa de ploaie, a năpădit curţile şi pivniţele. Ma1 mulţi oameni au fost loviţi de trăznet

Teheran, 2 Noemvrie. Agenţia Reuter comunică, că guvernul Per­siei a plătit cota trimestrială a pen- siunei fostului şah.

Din cauza întârzierii plăţii, mi­niştrii Angliei şi Rusiei adresaseră guvernului o notă, declarând, că doi oameni de serviciu ai leaaţiunilor vor aştepta la ministerul de esterne până ce se va face piaţa. Ministrul de es­terne s-a plâns, că deşi a dat asi­gurări, că banii vor fi plătiţi fără în­târziere, inutila ameninţare conţinută în notă a fost executată.

Ministrul de externe a protestat în mod energic in contra acestui fapt, la Londra şi la Petersburg.

P rop r ie ta r : D r . A u r e l M u r e ş ia u o .Succesorii.

R ed acto r resp. I o a n S p u d e r o a .

Pagina 4. G A Z E T A T R À N S i L V A N I E L Nr. 231. -1910.......... ......— - «JltCffflE *

Gel mai mare asortiment de stofeengleze şi indigene

P r ă v ă l i e d e c r o i t o r i e î n B r a ş o v...... Strada Miliael Weiss nr. 26.

Atrag atenţiu­nea domnilor cari sunt în­duplecaţi a-şi servi anul de voluntar, că în atelierul meu se lucrează

ce le m ai bune şi e lepsnte

haine de uni­fo rm ă, de vân­zare se află toate lucrurile ■ecesare pen­tru armată

1 otodata aduc la cunoştinţa On. public din ioc şi jur că mi-a sosit un mare asortiment de stofe civile sezon de toamnă şi iarnă.

Iu atelierul meu se lucrează atât haine civile cât şi militare Cele m ai elegante haine de bărbaţi după măsură şi croială franceză şi engleză. Pentru d-nii studeuţi costum e civile şi unifonme cu pre­ţuri reduse.

Comande din provincie se execută prompt şi iute.

Apelând la sprijinul Ori. public român semnezCu stimă

1169,1— 6. P. Pavel & Comp

Preţuri de tot scăzute.Din cauza străinutărei vând toate

confecţunle lucrate cu mânacu preţuri de tot scăzute.

Fritz BoleschNr. 1113,3-150. Strada Mihael Weis. Casa Copoii;-

p ite;

p n « ! pentru cancelaria mea advocaţi- t l 11L alâ din Făgăraş, un e a n d id a t

d e a d v o c a t^ care să poată conduce agen­dele independent. A se adresa subscrisului D r. N. Şerban, advocat, Făgăraş.

Doi tineripo t găsi cu artir curat, p o z iţie plăcută, şi v ip t gustuos, cu p re ţ m oderat. Cacova da

— sus N r. 2 —

Nr. 33/1910 T.

ÏÈ-2

-ObÇCM

rT.

G?é lJT)

a * »

1Cumpăraţi cartea veselă şi bazlie a lui Noia-Oardin :

« M i im « a « mm m wşgJwm A *

V ânzoa la F ilis te ilo r , v ic len ia V u lp o ilo r Cornetul H ălu ia, şi a lte m inunaţi în tâm p la te - acum, şi scrise cit m u lt haz pe m u lte pag in i pen tru popor. C operta o rig in a lă r e p re ­zin tă pe ves titu l opş ita r în sa t la iei. pecând is to riseş te despre baron l ig i şi despre — G oliatu lor. ect. ect. Călăuză la vân zoa la v iito a re . P re ţu l 40 bani (20 cru ceri) —

Se poate comanda dela librăria A . Mureşan Braşov, şi d e la A d m in is tra ţ ia Gazetei Transilvane». Vânzătorilor rabatul cuvenit

2— 4

Pentru ocuparea postului de

Conducător la Librăria arhidiecezană în Sibiiu

se escrie concurs cu termin până la 17/30 Noemvrie a. c.

Dela reflectanţi se recere:

a) . Cunoştinţa limbilor: română, germană şi maghiară în scriere şi vorbire.

b) Cunoştinţa ptactică în afaceri de librărie.

c) Viaţă morală neescepţiona-bilă.

d) Să fie liber de miliţie.In ofertele instruate cu docu­

mentele de sus, potenţii să-şi preci- seze şi pretesiunea de salar, — a- vând a se adresa: Com isiei admin a L ib ră r ie i a r lrd iecezan e în N agy ­szeben .

Postul e de ocupat cel mult până la 1 Ianuarie n. 1911.

Comisiunea administrativă a Librăriei arhidiecesav e.

n a

La fabrica de tricotaj din Brâu (TCrcsvâr) află aplicare imediat lu­crătoare. A se adresa la domnul fa­bricant

(1222,1- 2.) Emil Stojam

0 v a i !

§ Ü

Tuşea, răguşala şi flegma o vin- :: decă iute şi sigur ::

Lit

Trăiască

Tuşea blăstămată o să mă înece !

are gust bun şi nu strică apetitul.Per Karton i cor. şi 2 coroane.

K » r t o n «ie p r o b a S O Im n i .

Deposit principal de tr im ite re :Farmacia „Reichspaiatin“

Budapest, Vdczi-korut 17. | Pastile Egger m'a vindecat !

Se capătă în Braşov: B orsôdy Istvan, Julius H orn im g, Em il Jekelius, E ranz K elem en , V ic to r K lein , R u d o lf K u g ie r , L a n g & Thei*, d rogu erie , Eugen N eustăd ter, H ein rich G. Obor, V ic to r R oth , S ten n er F r id er ic , Teu tsch şi lu lius, d rogu erie .

In Râşnov : lo s e f Scheeser, E ugen Paste în er, Dr. Poschs Eriion, d rogu erie .

IMPRIMATE, CĂRŢI,ş tien tifice , d idactice şi 1 ite- rare. — S T A T U T E , — fo i period ice, P re ţu u r i cu ren te P ro to co a le tabe la rice , to t fe liu l de In v ită r i la p e tre ­ceri, logodnă, cununie, în co lo r i şi sim ple, lu crări a r tis t ic e esecu ta te m odern, Toate comandele vor i punctual, grabn ic e fep tu ite cu p re ţu r ile ce le m ai con-

1 ... ven iab ile . --------Atelier de arte grafice stabiliment nou arangiatcu ce le mai fru m oase lite re

TêrguI inului ur. 30.Biroul Tipografiei îu curte et. I.

Telefon inter. nr. 226»Aci se efeptuiesc toate comandele.

iVcest stabiliment este arangiat din nou cu un bogat asortiment de material, cu cele mai frumoase şi mai moderne corpuri de litere, provăzut cu toate mijloacele technicei tipariului, astfeliu încât ne-a flăm în plăcuta poziţie de a putea satisface pe terenul artelor grafice, şi celor mai rafinate dorinţe Fără concurenţă, la n ivou l recerut de timpul prezent s’a avântat Tipografia A. Murăşian, prin noaua arangiare. Muncitori experţi, puteri de primul rang. De acea ne este posibil a pregăti urgent şi cu acurateţa ori ce lucrare cât de extinse, opuri, Istorii, volume, monografii, şi tot feliul de lucrări cât de complicate la noi se

: efeptuesc prompt, cu febrilă iuţeală, gust şi frumseţe artistică, Preţuri modarate. — —i r Ne rugăm pentru sprigînirea binevoitoare prin dese comande, x xT o a t e comandele,scrisorile, mandatele şi b a n i i , sunt a se adresa d i r e c t la

gEB55B3EB5BB38BBB£âBnBSBE5BEBBBS3S*SM

Direcţiunea Tipografiei A. Mureşian Braşov

LUCRĂRI PENTRUbănci, B ilan ţe, L ib e îe de depuneri esecu ta te a rtis ­tic în toa te cu lo rile după dorin ţă. Corupturi, adrese C ircu lare, Scrisori, F irm e, D IPLO M E, G A L A N T E R II,

B ile te de v iz ită , Logodnă Cununie, N ecro loa ge . To t soiul de tabele şi anunţe pre ţu r i fo a rte m odera te C ele m ai m odern e tipări­

tu r i com ercia le .Stabiliment de nouasortat şi arangiat cuce le mai b o ga te garn itu ri

WiJt

Tipografia Murăşanu Braşov.

■