de d o i a n i . UN TATĂ ÎŞI CAUTĂ BĂIATUL DISPĂRUT z ia r independent [ http://www. dntcj. ro/adevarul ANUL IX NR. 2601 ISSN 1220-3203 SÎMBĂTĂ-DUMINICĂ, 5-6 IUNIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI Implicaţiile sociale, politice şi economice ale unei partide de fotbal CRISTIAN BARA e alt cuvînt ar putea să adune mai multă energie, să dea mai multă importanţă, greutate, şi semnificaţii evenimentului care va avea Joc peste doar cîteva ore decît „AZI!" Atît! „AZI!”? Mîine va fi altceva. Partida de fotbal dintre Rpmânia şi Ungaria, rivale istorice nu numai pe gazonul stadioanelor, reprezintă mai mult decît un simplu meci care contribuie la economia unei calificări la turneul final al , Campionatului European din anul 2000. Mult mai mult. Dar, ca să nu ne îmbătăm cu apă rece, sâ evităm crearea de false probleme, să evităm ipocrizia şi să ocolim penibilul, ce-ar fi să ne întrebăm fiecare în parte: „Chiar, ce reprezintă partida de fotbal România-Ungaria?" Pentru unii dintre noi (nu mă încumet sâ avansez procente!) nu reprezintă altceva decît o partidă de fotbal. Aceia dintre noi care îşi răspund aşa, se gîndesc, bineînţeles, la faptul că România/ nu a învins niciodată Ungaria într-o partidă de fotbal. Că dacă acest lucru nu se întîmplă în această seară este puţin probabil că se va întîmplă curînd. Alţii îşi vor răspunde: „răzbunare"! Cum altfel am putea interpreta declaraţia purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne, căpitan Carmen Vasile: „Ml va disloca 1.900 de jandarmi pentru meciul de fotbal România-Ungaria, întrucît prezintă un grad ridicat de risc, din cauza incidentelor cu repercusiuni negative asupra suporterilor români din meciul tur desfăşurat la Budapesta. Pe lîngă Grupul de comandă al operaţiunii (!?!), coordonat de colonelul Horgoş Izidor, vor fi create şi trupe de rezervă. Ml va detaşa patrule însoţite de 30 de cai şi 15 cîini.” Ştiu ce ştiu băieţii de la Ml. Chiar salariu degeaba nu iau ei. Se recunoaşte astfel posibilitatea apariţiei unei situaţii delicate. Cei bătuţi la Budapesta o aşteaptă. Au promis chiar că o vor provoca. De aici pînă la a „identifica" conotaţii politice ale unui eventual incident nu este decît un pas. Reprezentanţii minorităţii maghiare (toţi au declarat la unison - dacă nu penibil şi total nediplomatic, atunci cel puţin lipsit de orgoliu - că ţin pumnii ambelor echipe !?!) atît ar aştepta. Organismele europene şi mondiale ar fi . sesizate cu viteza rachetelor americane care au lovit Ambasada Chinei din Belgrad. Şi asta chiar dacă, după incidentele de la Budapesta, autorităţile de la Bucureşti nu - au avut reacţia aşteptată de populaţia românească. Din contră, din atitudinea acestora, fiecare a înţeles că nu ar fi potrivită luarea unei poziţii. De ce? E mult prea tîrziu să răspundem la această întrebare. Şi, nu în ultimul rînd, nu sînt de neglijat şi repercusiunile ecomonice ale unui eventual incident, uşor de transformat îri conflict inter-etnic. Imaginile apocaliptice surprinse la Tîrgu-Mureş în 1990 sînt încă vii în memoria fiecărui român. — - Tocmai din aceste motive, o victorie a României mi se pare absolut necesară, pentru câ o izbîndă a lui Hagi şi a coechipierilor săi ar transforma toată această stare de tensiune într-una de euforie incapabilă să împingă la acte ce ar putea fi regretate mai tîrziu de toată lumea, iubitori ai fotbalului sau simpli luptători cu Liste fantomă cu societăţi clujene p r o p e pentru lichidare circulă prin Sena(? -■ : Prin Senatul României circulă o listă cu presupuse întreprinderi care s-ar afla în pragul lichidării, ca urmare a acordului încheiat de România cu Banc£ Mondială. Senatorul PNR Costică Ciurtin a declarat ieri că a văzut o asemenea listă pe care se aflau Clujana, Tehnofrig şi CUG. Senatorul PD de Cluj, ţoan Sabin Pop, a declarat câ lista la care se referea Costică Ciurtin este una neoficială, lansată de PDSR. "Lista nu a fost prezentată pentru informarea senatorilor", a declarat Pop. De asemenea, deputatul PD luliu Păcurariu a infirmat zvonurile cu privire la situarea Tehnofrig şi CUG pe lista lichidărilor cerute de Banca Mondială. In opinia deputatului, Tehnofrig nu va fi lichidată pentru că nu are datorii la stat, iar CUG, de asemenea, nu prezintă motive pentru lichidarea operativă, pentru că, în acest an, nu are probleme cu desfacerea. De puţin timp, platforma CUG este în plin program de restructurare. Cazul „Clujanei" este deja hotărît, societatea clujeană a intrat în lichidare operaţională. Existenţa celorlalte două societăţi pe lista cu pricina ridică, însâ, un semn de întrebare. A. M. Salariile vor fi acordate normal Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, i-a asigurat, joi seara, pe profesorii suceveni, câ salariile personalului didactic vor fi acordate “normal” şi a precizat că întîrzierile înregistrate în plata acestora sînt cauzate de mecanismele bancare şi de dificultăţile de a acumula lichidităţi în trezorerie. Marga a mai spus că finanţarea învăţămîntului depinde de mersul economiei şi a adăugat că dimensiunile economiei ţării “nu sînt cele-la care ne aşteptăm sau pe care le dorim”. El a spus că salarizarea personalului didactic din toată ţara se face în baza Legii 154/1998 şi a afirmat că, dacă în iunie 1998, totalul salariilor pe care le-a plătit Ministerul Educaţiei Naţionale se ridica la suma de 738 de miliarde de lei lunar, in mal 1999 această sumă a crescut la 1.062 miliarde de lei, diferenţa reprezentînd majorarea salariilor. "Nu este posibilă o reformă şl o performanţă în învăţămînt dacă nu motivăm oamenii", a mal spus Marga. Andrei Marga s-a întîlnit, Joi, cu cadrele didactice şi elevi ai Liceului "Ştefan cel Mare” din Suceava. Rromii nu mai vor universitaie si stat propriu! Declaraţiile de la Cluj, de acum o săptămînă, ale unor reprezentanţi ai rromiior, potrivit cărora doresc crearea unui stat non-teritorial propriu, autoguvernat prin intermediul unui sistem instituţional, au declanşat, de luni, o adevărată avalanşă de luări de poziţii contradictorii. Auto-intitulatul curent radical pentru promovarea drepturilor rromiior militează pentru constituirea unei “naţiuni transfrontaliere” a acestora, declara la Cluj Delia Grigore, reprezentantă a acestui grup, preşedinte executiv, al asociaţiei ŞATRA/ ASTRA. Ea a arătat câ “se poate face în viitor şi o universitate în limba rromani”. Ministrul pentru minorităţi, Eckstcin Petcr. Kovacs a spus pentru “Adevărul de Cluj” câ “ nu poate dezaproba” ideea constituirii, în viitor, a unei universităţi autonome cu predare în limba rromani. Afirmaţiile rromiior-radicali au fost imediat preluate de cele I mai importante ziare şi posturi de televiziune centrale, fiind comentate, de asemenea, de mulţi oameni politici. La doar cîteva zile după declaraţii, preşedintele PRM, Corncliu Vădim Tudor, â arătat câ intenţionează să-i cheme în faţa instanţei de judecată pc reprezentanţii asociaţiei ŞATR A/ ASTRA. Deputatul PRM Anghcl Stanciu a apreciat drept nepotrivită cererea rromiior radicali în privinţa unei universităţi proprii, deoarece “ nu s-au înghesuit să ocupe nici Dragoş C. POPA continuare în pagina a 4-a Andrei Pleşu nu demisionează, dar se internează in spital Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe, Simona Miculescu, a dezminţit, informaţia privind demisia şefului diplomaţiei române, Andrei Pleşu, publicată, vineri, de un cotidian central. Potrivit unui cotidian central. Andrei Pleşu şi-a înaintat demisia preşedintelui Emil Constantinescu, motivele fiind tensiunile dintre ministrul de Externe şi şeful statului, create în urma vizitei delegaţiei prezidenţiale în Ucraina, de la sfîrşitul săptămînii trecute. In Ministerul de Externe s-a înregistraţi totuşi, o demisie. Simona Miculescu a precizat că este vorba de secretarul de stat Elena Zamfirescu, a cărei cerere de demisie a fost acceptată, recent, de şeful diplomaţiei române. Conform purtătorului de cuvînt al MAE, Andrei Pleşu urmează să se interneze pentru cîteva zile, în cursul săptămînii viitoare, pentru efectuarea unor analize. Seputatul Păcurariu b a g ă m in a în foc pentru B C B Deputatul clujean luliu Păcurariu a luat apărarea Băncii Comerciale Române, pentru a dezminţi zvonurile cu privire la unele probleme cu care s-ar confrunta banca. Păcurariu susţine că BCR are credite acordate în valoare de 47 la sută din totalul fondurilor şi că garanţiile cerute de bancă sînt proprietăţi imobiliare. Deputatul PD afirmă că dacă aceste credite ar deveni neperformante, nu există nici un risc, fiind garantate sută la sută. Păcurariu, membru al Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, a ţinut sâ precizeze câ situaţia financiară este sub control, pentru că BNR va lua unele măsuri pentru asigurarea stabilităţii sistemului bancar. Acestea vor fi întărirea supravegherii bancare prin mărirea resurselor alocate acestei activităţi şi întărirea fondului de garantare a depunerilor persoanelor fizice, prin refacerea fondului prin credite acordate de BNR şi mărirea cotizaţiilor băncilor, Păcurariu a făcut „reclamă” şi pentru CEC, care este „singura instituţie care garantează populaţiei întregul depozit”. Deputatul clujean, sfătuieşte._ populaţia să-şi depună banii în mai multe bănci, în aşa fel îneît să nu depăşească suma garantată de 35 milioane de lei. în ceea ce priveşte falimentarea băncilor din România, fenomen care a luat amploare în ultimele săptămîni, Păcurariu a declarat că este un lucru normal pentru economia de piaţă. Deputatul clujean dă ca sigură cifra de 40.000 de miliarde ca echivalentă a puterii de economisire a populaţiei. De asemenea, membrul Comisiei de buget- finanţe a Camerei Deputaţilor dă ca sigură stabilizarea valorii dolarului, în luna august, la sum a de 16.000 lei, care va reduce deficitul contului cu- rent al României cu un miliard de dolari. In prezent, deficitul contului curent este de 3 miliarde de lei. Andreea MARCU ileciul România - Ungaria, proiectat în Piaţa unirii Meciiil de fotbal România - Ungaria va fi proiectat, pe ecran mare, pentru clujeni. De la ora 21, asta seară, pe latura estică a clădirii Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu, microbiştii vor putea urmări partida de fotbal. Iniţiativa proiecţiei mult-aşteptatului meci aparţine Primăriei Cluj-Napoca, care a beneficiat de sprijinul firmelor Mikotronic şi TV Cablu.
Transcript
d e d o i a n i .
U N T A T Ă Î Ş I
C A U T Ă
B Ă I A T U L
D I S P Ă R U T
z ia r independent[ h ttp : //w w w . d n tc j. r o /a d e v a r u l
A N U L I X N R . 2 6 0 1 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
S Î M B Ă T Ă - D U M I N I C Ă , 5 - 6 I U N I E 1 9 9 9
1 6 P A G I N I 1 . 5 0 0 L E I
Implicaţiile sociale, politice
şi economice ale unei partide de
fotbalC R I S T I A N B A R A
e alt cuvînt a r putea s ă adune mai multă energie, s ă d ea mai multă importanţă, greutate, şi semnificaţii
evenimentului care va a vea Joc peste doar cîteva ore decît „AZI!" Atît! „AZI!”? Mîine va fi altceva. Partida de fotbal dintre Rpmânia şi Ungaria, rivale istorice nu numai pe gazonul stadioanelor, reprezintă mai mult decît un simplu meci care contribuie la economia unei calificări la turneul final al
, Campionatului European din anul 2000. Mult mai mult. Dar, ca să nu ne îm bătăm cu apă rece, sâ evităm crearea de fa lse probleme, să evităm ipocrizia şi s ă ocolim penibilul, ce-ar fi să ne întrebăm fiecare în parte: „Chiar, ce reprezintă partida d e fotbal Rom ânia-Ungaria?" Pentru unii dintre noi (nu mă încumet s â avan sez procente!) nu reprezintă altceva decît o partidă de fotbal. Aceia dintre noi care îşi răspund aşa , se gîndesc, bineînţeles, la faptul că Rom ânia/ nu a învins niciodată Ungaria într-o partidă de fotbal. Că dacă acest lucru nu s e întîmplă în această seară este puţin probabil că se va întîmplă curînd. Alţii îşi vor răspunde: „răzbunare"! Cum altfel am putea interpreta d e c la ra ţ ia p u rtă to ru lu i d e cu v în t al Ministerului de Interne, căpitan Carm en Vasile : „Ml va disloca 1.900 d e jandarmi pentru meciul de fotbal Rom ânia-Ungaria, întrucît prezintă un grad ridicat d e risc, din cauza incidentelor cu repercusiuni negative asupra suporterilor români din meciul tur desfăşurat la Budapesta. P e lîngă Grupul de com andă al operaţiunii (!? !), coordonat de colonelul H orgoş Izidor, vor fi create şi trupe de rezervă. Ml va d e ta şa patrule însoţite de 30 de cai şi 15 cîini.” Ştiu ce ştiu băieţii de la Ml. Chiar salariu d egeab a nu iau ei. Se recunoaşte astfel posibilitatea apariţiei unei situaţii delicate. C ei bătuţi la Budapesta o aşteaptă. Au promis chiar că o vor provoca. D e aici pînă la a „identifica" conotaţii politice a le unui eventual incident nu este decît un p as . R eprezentanţii minorităţii m aghiare (toţi au declarat la unison - dacă nu penibil şi total nediplomatic, atunci cel puţin lipsit d e orgoliu - că ţin pumnii ambelor echipe !?!) atît ar aştepta. O rganism ele europene şi m ondiale ar fi
. sesizate cu viteza rachetelor am ericane care au lovit A m basada Chinei din Belgrad. Şi asta chiar dacă, după incidentele de la Budapesta, autorităţile d e la Bucureşti nu
- au avut reacţia aşteptată d e populaţia rom ânească. Din contră, din atitudinea acestora , fiecare a în ţeles că nu ar fi potrivită luarea unei poziţii. D e ce? E mult p rea tîrziu s ă răsp u n d em la a c e a s tă întrebare. Şi, nu în ultimul rînd, nu sînt de neglijat şi repercusiunile ecom onice ale unui eventual incident, uşor d e transformat îri conflict inter-etnic. Imaginile apocaliptice surprinse la T îrgu-M ureş în 1990 sînt încă vii în memoria fiecărui român.
— - Tocm ai din aceste motive, o victorie a României mi s e pare absolut necesară , pentru câ o iz b în d ă a lui H a g i şi a coech ip ierilor să i a r tran s fo rm a toată acea stă stare d e tensiune într-una d e euforie incapabilă s ă îm pingă la acte ce ar putea fi regretate mai tîrziu de toată lumea, iubitori ai fotbalului sau simpli luptători cu
Liste fantomă cu societăţi clujene p r o p e pentru lichidare circulă prin Sena(? -■ :
Prin Senatu l Rom âniei circulă o listă cu p re su p u se întreprinderi care s-ar afla în pragul lichidării, ca urm are a acordului încheiat de Rom ânia cu Banc£ Mondială. Senatorul P N R Costică Ciurtin a declarat ieri că a văzut o a sem en ea listă p e ca re s e aflau C lujana, Tehnofrig şi C U G .
Sen ato ru l P D de Cluj, ţoan Sabin Pop , a declarat câ lista la care s e referea Costică Ciurtin este una neoficială, lansată de P D S R . "Lista nu a fost prezentată pentru informarea senatorilor", a declarat Pop.
D e a se m e n e a , deputatul P D luliu Păcurariu a infirmat zvonurile cu privire la situarea Tehnofrig şi C U G pe lista lichidărilor cerute de B anca M ondială. In opinia deputatului, Tehnofrig nu va fi lichidată pentru c ă nu are datorii la stat, iar C U G , d e asem en ea , nu prezintă m otive pentru lichidarea operativă , pentru că, în acest an, nu a re problem e cu d e s fa c e re a . D e puţin timp, platform a C U G este în plin program d e restructurare. C azul „Clujanei" este deja hotărît, societatea clujeană a intrat în lichidare operaţională. Existenţa celorlalte două societăţi p e lista cu pricina ridică, în sâ , un sem n d e întrebare. A . M.
Salariile
vor fi acordate
normalM inistrul Educaţiei Naţionale,
An drei M arga, i-a asigurat, jo i seara, pe profesorii suceveni, câ salariile personalului didactic vo r fi acordate “ norm al” şi a p re c iz a t c ă în t îrz ie r i le înregistrate în plata acestora sînt cauzate de m ecanism ele bancare şi de dificultăţile de a acum ula lichidităţi în trezorerie.
M a rg a a m a i s p u s că f in a n ţa re a în v ă ţă m în tu lu i depinde de mersul economiei şi a a d ă u g a t că d im e n s iu n ile econom iei ţării “ nu sînt cele-la care ne aşteptăm sau pe care le d o r im ” . E l a s p u s că s a la r iz a re a p e rs o n a lu lu i didactic din toată ţara se face în ba za L e g ii 154/1998 şi a afirmat că, dacă în iunie 1998, totalul salariilor pe care le-a p lă tit M in is te ru l E d u c a ţie i Naţionale se ridica la sum a de 738 de m iliarde de lei lunar, in m al 199 9 a ce a s tă s u m ă a crescut la 1.062 miliarde de lei, d ife re n ţa re p re z e n tîn d majorarea salariilor. "N u este p o s ib ilă o re fo rm ă şl o performanţă în învăţămînt dacă nu m otivăm oam enii", a mal spus Marga.
A n drei Marga s -a întîlnit, Joi, cu cadrele didactice şi elevi ai Liceului "Ştefan cel Mare” din Suceava.
Rromii nu mai vor universitaie si stat propriu!Declaraţiile de la Cluj, de
acum o săptămînă, ale unor reprezentanţi ai rromiior, potrivit cărora doresc crearea unui stat non-teritorial propriu, autoguvernat prin intermediul unui sistem instituţional, au declanşat, de luni, o adevărată avalanşă de luări de poziţii contradictorii. Auto-intitulatul curent radical pentru promovarea drepturilor rromiior militează pentru constituirea unei “naţiuni transfrontaliere” a acestora, declara la Cluj Delia Grigore, reprezentantă a acestui grup, preşedinte executiv, al asociaţiei ŞATRA/ ASTRA. Ea a arătat câ “se poate face în viitor
şi o universitate în limba rromani” . Ministrul pentru minorităţi, Eckstcin Petcr. Kovacs a spus pentru “Adevărul
de C lu j” câ “ nu poate dezaproba” ideea constituirii, în viitor, a unei universităţi autonome cu predare în limba rromani.
Afirmaţiile rromiior-radicali au fost imediat preluate de cele
Imai importante ziare şi posturi de televiziune centrale, fiind comentate, de asemenea, de mulţi oameni politici. La doar cîteva zile după declaraţii, preşedintele PRM, Corncliu Vădim Tudor, â arătat câ intenţionează să-i cheme în faţa instanţei de judecată pc reprezentanţii asociaţiei ŞATRA/ A S TR A . Deputatul PRM Anghcl Stanciu a apreciat drept nepotrivită cererea rromiior radicali în privinţa unei universităţi proprii, deoarece “nu s-au înghesuit să ocupe nici
D ra g o ş C. POPAcontinuare în p ag in a a 4 -a
Andrei Pleşu nu demisionează, dar se
internează in spitalPurtătorul d e cuvîn t a l Ministerului d e
Externe, S im on a M icu le scu , a dezminţit, informaţia privind dem isia şefului diplomaţiei române, Andrei P leşu , publicată, vineri, de un cotidian central. Potrivit unui cotidian central. Andrei P leşu şi-a înaintat dem isia preşedintelui Emil Constantinescu, motivele fiind tensiunile dintre ministrul d e Externe şi şeful statului, create în urm a vizitei de legaţiei prezidenţiale în Ucraina, d e la sfîrşitul săptămînii trecute. In Ministerul d e Externe s -a înregistraţi totuşi, o demisie. S im ona M iculescu a precizat că este vorba de secretarul d e stat E lena Zam firescu, a cărei ce re re d e d em isie a fost acceptată, recent, d e şefu l diplom aţiei rom âne. Conform purtătorului de cuvînt al M A E , Andrei P le şu urm ează s ă se interneze pentru cîteva zile, în cursul săptăm înii viitoare, pentru e fectuarea unor analize.
S e p u t a t u l P ă c u r a r i u b a g ă m i n a î n f o c p e n t r u B C B
Deputatul clujean luliu Păcurariu a luat ap ăra rea Băncii Com ercia le Rom âne, pentru a dezm inţi zvonurile cu privire la unele problem e cu ca re s -a r confrunta banca. Păcurariu susţine că B C R are credite acordate în valoare de 47 la sută din totalul fondurilor şi c ă garanţiile cerute d e b an că sînt proprietăţi imobiliare. Deputatul P D afirmă c ă d acă ace ste credite ar deveni neperformante, nu există nici un risc, fiind garantate sută la sută. Păcurariu , m em bru al Com isiei d e buget-finanţe din C am era Deputaţilor, a ţinut s â p re c iz e z e c â situaţia financiară este su b control, pentru că B N R v a lua unele măsuri pentru asigurarea stabilităţii sistemului bancar. A c e s te a vor fi întărirea sup ravegh e rii bancare prin m ărirea resurselor a locate aceste i activităţi şi întărirea fondului d e g a ra n ta re a d epu nerilo r p e rso an e lo r fizice, prin r e fa c e re a fondului prin credite acordate d e B N R şi m ărirea cotizaţiilor băncilor,
Păcurariu a făcut „reclam ă” şi pentru C E C , care este „singura instituţie ca re ga ran tează populaţiei întregul depoz it”. D eputatu l clu jean, s fă tu ieş te ._ populaţia să -ş i depună banii în mai multe bănci, în aşa fel îneît s ă nu d e p ă ş e a s c ă sum a garantată de 35 milioane d e lei.
în c e e a c e priveşte falim entarea băncilor din România, fenom en care a luat am ploare în ultimele săptămîni, Păcurariu a declarat că este un lucru normal pentru econom ia d e piaţă. Deputatul clujean dă ca s ig u ră cifra d e 4 0 .00 0 d e m iliarde ca echivalentă a puterii d e econom isire a populaţiei.
D e a s e m e n e a , m em brul Com isiei d e buget- finanţe a C a m e re i D ep u taţilo r d ă c a s ig u ră stabilizarea valorii dolarului, în luna august, la sum a d e 16.000 lei, care v a reduce deficitul contului curent al Rom âniei cu un miliard d e dolari. In prezent, deficitul contului curent e ste d e 3 miliarde d e lei.
Andreea MARCU
i l e c i u l R o m â n ia - Ungaria, proiectat în P ia ţ a uniriiMeciiil de fotbal România - Ungaria va fi proiectat, pe ecran mare, pentru clujeni. De la ora 21, asta
seară, pe latura estică a clădirii Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu, microbiştii vor putea urmări partida de fotbal. Iniţiativa proiecţiei mult-aşteptatului meci aparţine Primăriei Cluj-Napoca, care a beneficiat de sprijinul firmelor Mikotronic şi TV Cablu.
• A z i : Calend aru l ortodox: Sf.S fin ţiţi M c.D o ro te i, Marc,an, Nicandru şi Leonid;Ca/endaru/greco-catolic- S.m.Dorotei, ep.Tirului (+362).
^ ^ i e r t f f i e a S p ă B a t e l o H ’
• M îine: Calendarul ortodox: Cuv. Visarion şi llarion cel Nou(Lăsatul secului pentm Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel); Calendarul greco-catolic: Duminica 1 d. (a Tuturor Sfinţilor); C.Visarion Taumaturgul şi llarion cel Nou (+845).
:Ţ>T:>Ţor j , ♦::: .
• l'RLKHCTCRA.CONSILIULJU D EŢ EA N : 19-64-16
• PR IM Ă RIA CLUJ-NAPOCA-19-60-30• TK1M ÂRIADEJ: 21-17-90• PR IM ĂRIA TURDA: 31 -31 -60• PR IM Ă R IA C ÎM PIA TURZ II: 36-80-01• PR IM Ă R IA HUEDIN : 25-15-48 •PR IM ĂR IA GH ERLA : 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:
955 si 43-27-27• POLITIA FERO VIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLITIA DE): 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21 •PO LITIA C ÎM PIA T U RZ II: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN': 25-15-38 •POLITIA GH ERLA : 24-14-14 'PO M PIER II; 98i 'P R O IEC Ţ IA C IV ILĂ : 982 GARDA PTNANCLARĂ C LU J:
19-52-23 si 19-16-70, in t 158 D IRECŢ IA G EN ER A LĂ A M U N C II Şt PR O IEC Ţ IE I S O C IA L E 979 SA LVA REA : 961
• SA LV A R EA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN : 991 INFORMAŢII: 931
• DERAN JAM EN TE: 921• ORA EXACTĂ : 958• R A T ER M O FIC A R E-19-8748• SC M O N TEN AY SA: 41-51-71 •R.A. APĂ C A N AL: 19-63-02• S C. "SA L I’REST " S A .: 19-55-22• SC PR1VAL: 1743-86
D ISTRIBUŢIA GAZELO R NATURALE- - IN TERVEN Ţ II G A ZE
m a r ţi3^3 9^3 7713“ 8Ţ3~15,50 17,55 - 14,30 15,3020,45 21.45 19.15 20,15
m ie rc u ri, ini8.45 9,45 .7,15 8,1520.45 21.45 19.15 20.15
" W15,30
v in e r i"933 7J5~
17,55 14,30- 20,00
T U "15,3021,00
~ i j r13.30
s îm b â tâ8,25 15,00 16,00
15.55 12.10 ' 13.10d u m in ică
20,00. 21,00P re ţ b ile t: 702 .000 lei
marţi; Cluj -> Budapesta 11,30-12,40 siiiibală;Cluj -> Budapestal 5.50-17,00 miercuri ii joi; BudipesU-âCIuj 16,30-18,20 P re ţ b ile t: 119S dus-întors
TELEFON: 13-01-16.
C U R SE LNTERNAŢIO NALE d in Autogara I I:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Chij-Napoca în zilele dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc maiti, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Bremen (Germania), cu
plecâri miercuri ora 16,30şi duminica, ora6,30 şi înapoiere maiţi ora 5 şi vineri ora 10.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în
zilele dc jo i ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16.00. IN F O R M A Ţ Ih A u to g ira l : 14-24-26
Autogara I I: 43-52-78
R E P U B L IC A * G o r ila Jo e , S U A - premieră (12; 14,30; 17; 19,30; 22). V ineri, sîmbătă şi duminică - spectaco le de noapte cu tarif redus d e la ora 22 * V IC T O R IA - P ro fe s o ru l „V a să z ică” , Ungaria - prem ieră (11; 13; 15; 17;
2) * A R T A - Js c k ie B ro w n , S U A - prem ieră (11; 14; 17; 20). Duminica t spectacolele Începe la ora 14. S îm bâtâ şi dum inică spectaco le de noapte ‘ ; j tant redus de la ora 23 * FA V O R IT - M am a v itreg ă , S U A (11; 13,30;
",6. 18.30) • M Ă R Â Ş T I - J o c în doi, S U A (13; 15; 17; 19).T U R D A : F O X - F ru m o asa vene ţlan ă , S U A ;D E J A R T A - A tin g erea d ragoste i, SU A ;G H E R L A : P A C E A : 4-6.06: La ho taru l d in tre v ia ţă ş i m oarte , SUA ;
7-10 05 - Ş a ca lu l, S U A
o i m t k o j i MLuni, 7 iunie, ora 18,30
Bal mascat
O P U I L ! M A G l i mMTine, 6 iunie, ora 11,00
Nabucco
Farmacii de serviciu: sîm bătă, 5 ,unie: F a rm ac ia nr.5,CLEM A T ISFA RM ". P-ţa Unirii nr. 10. 4. 19.13.63, orar 8-20. Farm ada nr.1 •’ : i Unirii nr.37, tel. 19.46.06, orar 8- '•s'. Farmacia nr.31 "B A L S A M U M ", Cart. Mărăşti bl.R3. tel. 41-25-99, orar 3-13. Farmada nr.32 "FLO R A FAR M ", Cart. Mănăştur, Comp. Flora, tel. 16- 18-83. orar 8-14, Farm ada "Z EA ", •Ma Uniri nr.27, tel.19-75-96, orar 9- 16, Farmada “ C ER T A ", str. Clâbucet rr. 5 (Mănăştur), lel.16 47.37, orar 8- 14, Farmacia "T ER R A FA R M ", Bd. 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14, Farmada •ALMA” , P-ţa M.Viteazul nr.26. tel. 13- U.':-68, orar 8-14, Farm acia “ R E M E D IU M ", Bd. 21 Decem brie nr.150, tel. 41-29-01, o rar 8-20, Farmada “ C YN ARA", Calea Floreşti nr.75, tel. 42.62.72. o rar 9-20, Farm ada“ E L IX IR " str. Fabricii nr.5. tel.41.41.29, o rar 8-20, Farm acia
“ E L IX IR - P L U S ” , str. Dorobanţilor nr.21, tel. 19.08.38, orar 8-20, Farmada ■ EU RO PH A RM UN IO N ", str. Bucegi rtr.13-15, orar 8-21; dum inică, 6 iunie: Farm acia nr.5. ■ C LEM A T ISFA R M ', P-ţa Unirii nr. 10, tel. 19.13.63, orar 8- 20, Farm ada nr.1 P-ţa Unirii nr.37, tel. 19.46.06, o ra r 8-14, Farm acia "R E M E D IU M " , Bd . 21 Decem brie nr.150, tel. 41.29 .01 , orai" 8-20, Farmacia “ C Y N A R A ", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar 9-19, Farmada “ E L IX IR ” str. Fabriai nr.5, tel. 41.41.29, orar 8-20.
Farm acii cu servic iu permanent: Fa rm ac ia " C O R A F A R M " , str. Ion Meşter nr.4, tel. 42.65.40.F a rm a cii c u s e rv ic iu prelungit:
Fa rm a c ia " IN T E R P H A R M ” , str Primăverii nr.5, tel. 42.71.95, orar 8-22, Fa rm ada “ C L E M A T IS F A R M ", Piaţa Unirii nr.10, tel.19.13.63, orar S-22, Garda de noapte: Farm ada nr.5,
•C LEM A T ISFA RM ”, P-ţa Unirii nr. 10, tel. 19.13.63, orar 20-8.
Mica sirenă (d.a.); 9,00 TVR Info; 9,05 Unde este W alfy?; 9,30 Poveşti de adormit copiii (s); 10,00 Examenul de capacitate ’99; Test din Istoria României şi Geografia României; 10,10 Ba dai Ba nu!; 11,00 Tînărul Indiana Jones şi comoara fără preţ (SUA ); 12,35 A doua alfabetizare; 13,00 Ecranul; 13,30 Scena politică; 14,00 TVR Info; 14,10 Video - magazin. Buşteni 400; 15,20 Tenis Marele tumeu internaţional de la Roland Garros 1999; 18,00 Şarabanda. G h iceşte melodia!; 19,00 Teleenci- dopeaia; 19,50 Săptămîna sportivă;20.00 Ju rn a l. Meteo; 20,30 Avanpremieră Metalica la Bucureşti;20.50 Fotbal: România - Ungaria; 23,15 TVR Info; 23,25 Farmece (s); 0,10 Film: Cel mai iubit dintre pâmlnteni (România 1993).
7,00 Prietenul nostru comun I V r e * (r); 7,50 Microreatal Cristina Turcu Preda; 8,05 Desene animate (r);8.30 Samba lui Auguste Comte (p.l); 9,00 Cronica Amazoniei (do.); 9,30 Pas cu pas; 10,30 Birmania, leagănul budismului (do); 11,25 T V R Tim işoara; 13,30 Actualitatea culturală; 14,15 Trei familii (s); 15,00 TVR Info; 15,10 Bank-note (r); 15,35 Sailor Moon; 16,00 greda (s);16.45 Santa Bam ara; 17,30 Cîntecul amintirii, amintirile cîntecului... cu Rodica Bujor; 18,00 Serial de călătorii. Cămilele din Anzi (do); 18,55 Filmele săptămînii;19.00 Istorie, memorie, recuperare. Constantin Rădulescu Motru (p.l); 19,30 Clepsidra cu imagini. Poveşti brâncuşiene (p.ll); 19,45 Retro TV cu Hamdi Cerchez; 20,30 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: .Prinţul Negru" de Iris Murdoch; 22,20 Minutul 91 (mag. sport). Ed iţie sp e c ia lă consacrată meciului de fotbal România-Ungaria;22.50 Ateneu; 23,20 Panoramic Jazz; 0,00 Concert la Castelul Peleş; 0,30 TVM.Mesager.
" 7,00 Aventuri trăznite (d.a.); mrtiam 7,20 Corey marinarul (d.a.);7.45 Piticii din muşuroi (d.a.); 8,15 Şoricelul Maisy (d.a.); 8,45 Povestiri din Marea Sudului; 9,30 Lois si Clark; 10,15 Acapulco Heat (s); 11,60 ProMotor;11.30 Audienţă naţională;'13,00 Ştirile Pro jTV ; 13,05 As(a-i viaţa (s); 13,30 Bebe; 14,00 Alo, Generaţia Pro; 15,00
f ' ', spainja lui (mag.);
17.00 ProFashion (mag.); 17.3Q Star bucătar; 18,00 Te uiţi şi cîştigi!; 18,30 Dreptul la iubire (ultimul episod); 20,00 Reţeaua (s); 21,00 Expertul (s); 21,55 Ştirile Pro TV/ Ştiri sportive; 22,00 Film: Nel! cea sălbatică (S U A 1994); 0,00 Filme: Crime în stil englezesc (Anglia 1998); 1,45 Fem ei fierbinţi (s); 2,15 N YPD Blue - viaţă de poliţist (s).
f* 7,15 Viitorul începe azi (r); 8,15 Cîînii de mare (d.a.); 8,40
Cartea junglei (d.a.); 9,30 R r întins; 10,00 X-pert Pronie (r); 11,00 Secolul X X - .Libertate" (do); 12,00 Legea lui Burke (s); 13,00 P e cont propriu (s); 13,55 Constelaţia dnema (mag.); 14,30 Roata de rezervă (mag.); 15,00 Serial: Burlacul;15.30 Inspiraţia Carolinei (s); 16,00 Film: Cel mai bun ciştigă S U A 1990; 17,45 Fashion Club cu Doina Levinta; 18,00 Leonela (s); 19,00 Observator, 19,30
Babylon 5 (s); 15,45 Buffy, vampirilor; 16,30 Lumea filmului
Sîmbete şi zîmbete (div.); 20,00 Film; Violenţa străzii (S U A 1994); 21,45 Observator; 22,00 Pretender (s); 23,00 Film: Gelozie (SU A 1972); 1,10 Puterea banilor (s); 2,00 Pe cont propriu (s/r); 2,45 Secolul X X (do/r); 3,40 Pretender (s/r); 4,30 Film: Violenţa străzii (r).
7.00 Emisiune pentru copii; 10,00 Tia şi Tamera; 10,30
Malcom şi Eddie; 14,00 Gregory Hines Show; 11,30 Lumea iui Dave (s); 12,00 Legături de familie (s); 12,30 Sport Magazin; 14,00 Jerry Springer talkshow;14.30 Călătorii în lumi paralele; 15,30 Dosarele Y (r); 16,30 Motor Plus; 17,00 Cinemagia; 17,30 Apel de urgenţă; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30'camera ascunsă; 19,00 Serial: Viper, 20,00 Film: American Gigolo (SUA 1980); 22,00 Real TV; 22,30 Focus+; 23,00 Film: Detectiv particular (SU A '92); 0,30 Film erotic, .r— 7, 00 Minciuna (r); 7,45
Guadalupe (r); 8,30 Desene animate (r); 9,15 înger sălbatic (s/r);10.00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (s/r); 12,00 Dragoste şi putere (r); 12,45 Milady (s/r); 13,30 Maria (s);14.30 Cinemateca de acasă: Cealaltă femeie (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 .Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic (s); 21,15 Minciuna (s); 22,00 Milady);23.00 Cinemateca de acasă: Secretele familiei (S U A 1984).n i j , 8,00 Ştiri; 8,15 Dintre sute
de ziare (r); 9,00 Tara spiriduşilor 10,00 Tentaţii (r);
I V I W craiova şi de la Bucureşti!; 7,50 Lumină din lumină; 8,30 Mica sirenă (d.a.); 9,00 TVR Info; 9,05 Kiki Riki Miki (magazin pentru copii); 11,00 Viaţa satului; 13,00 Tezaur folcloric; 14,00 TVR Info; 14,05 E şansa ta!; 16,15 Tenis. Marele tumeu internaţional de la Roland Garros 1999; 18,00 Sarabanda. Ghiceşte melodia!; 18,50 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 19,00 Camera ascunsă; 1 9 ,25 'A p ro ape perfect (s ); 19,50 Duminica sportivă; 20,00 Jurnal. Meteo;20.30 7 z ile în Rom ânia; 21,00 Homblowen Şanse egale (Anglia 1998); 22,40 Comisarul Wydiffe (s); 23,30 TVR Info; 23,35 Telesport; 23,40 Pariul Trio - cursă hipică internaţională transmisă de la Paris.. 7,00 Farmece (s/r); 7,50 La
izvorul dorului; 8,00 Sailor Moon (r); 8,30 Samba lui Auguste Comte (do);9.00 Cronica Amazoniei (do); 9,30 Arca
lui Noe; 10,30 Integrale: Doors şi Smoshing Pumpkins;. 11,30 TVR laşi; 13,40 Creanga de Aur: Ştefan Bănulescu; 14,00 Trei familii (s); 14,50 Miniaturi muzicale; 15,00 TVR Info; 15,10 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 15,35 Sailor Moon;16.00 Seria l: Grecia; 16,45 Tinere talente pe scena Ateneului: Rom eo Văsuţ, Pavel Lipan; 17,05 Un secol de cinema (do.); 18,00 .Timpul trecut îri umbra lui Franco (do); 19,00 Alo, tu alegi!; 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,30 Sportmania (mag. sportiv); 0,00 Madrigal - permanentă strălucire..p)||Şj§ş« 7,00 Aventuri trăznite (d.a.);g p l i S ţ 7,20 Incoruptibilii (d.a.); 7,40
G.I.Joe (d.a.); 8,20 Piticii din muşuroi (d.a.); 8,30 Şoricelul Maisy (d.a.); 9,00 Super Abracadabra; Fiica oceanului; 11,00 Oamenii secolului (do);12.00 Profeţii despre trecut; 12,55 O propoziţie pe zi - retrospectiva săptămînii; 13,00 Ştirile Pro TV - Un a ltfe l de jurnal; ’ 13,30 Ministerul comediei; 16,30 Echipa mobilă; 17,00 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu -retrospectiva săptămînii; 18,00 Preţul . corect; 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 iţirile Pro TV; 20,00 AII? McBeal; 21,00
Film : Plutonul (S U A 1986); 23,15 Procesul etapei; 1,45 Film: Amnezie periculoasă (SUA 1994).
-ga 7,00 Inspiratia Carolinei (r); " " " U 7,30 Spirit şi credinţă; 8,15 Swiss Family Robinsori (SU A 1997); 9,00 Teoşi Mircea Şou: 12,15 Film: Sălbaticul (Franţa 1975); 14,00 Duminica în familie;18.00 Leonela (s); 19,00 Observator; 19,50 Reporter TV Vouă: 20,05 Film: Negustorii de copii (SU A 1994); 21,45 TeleEurobingo Show; 23,00 Fotbal Club Antena 1 - Meciul meciurilor; 2,30 Spirit şi credinţă (r); 3,30 R r întins (r); 4,00 Documentar, 5,00 Film: Oameni perfecţi (SUA).- s g - 7,00 Emisiune pentru copii; p I l / l S 10,00 Tia şi Tamera; 10,30
Malcom şi Eddie (s); 11,00 Gregory Hines Show; 11,30 Lumea lui Dove (s); 12,00 Legături de familie (s);12.30 Poveşti de iubire; 14,00 Cinemagia; 1-4,30 Film: Dispărută în noapte (SU A '96, p.l); 16,00 Dispărută în noapte (SUA 1996, p.ll): 18,00 Focus;18.30 Camera ascunsă; 19,00 Viper (s);20.00 Eroul din Los Angeles (SUA 1988); Frasier (s); 22,30 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 Focus+ (r); 1,30 Cinemagia (0- ;
7,00 M inciuna (r );' 7,45
S îm b ă tă , 5 iunie 6,00 VideotexF, 21,00
- Z i . . . . Dedicaţii m uzicale - . muzică; 21,30 Videotext;
3,00 închiderea programului.D u m in ică , 6 iunie
6,00 V ideotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 Închiderea programului..—, S îm b ă tă , 5 iunie
ta j P O R T A L Oul 77?° EarthM e i ExpanT.uwoHTm.L- emisiune muzicală;* 17,30 Desene animate: 18,00 Locomotivele cu aburi - doc.; 18,30 Bumerang - doc.; 18,50 Neon Rider - serial; 19,35 Povesti animate după piesele lui Shakespeare - Othello; 20,00 Urzelile puterii - film; 21,50 Pantofii roţii -film scurt; 22,10 Aventurierii americani - documentar 22,30 Dos Crimenes - film; 0,40 Kelly sălbatica - program erotic; 1,15 Videotext.
Dum inică, 6 iunie 17,00 Rock Out The Earth - emisiune
muzicală; 17,30 Desene animate: 18,00 Locomotivele cu aburi - documentar 18,20 Trupele de elită - documentar 19,10 întoarcerea unei legende - serial; 20,00 Proprietăreasa - film; 21,35 D ocum entar, 22,00 A ven turierii americani - documentar, 22,30 Numai pentru participanţi - film; 0,00 Sirenele Som fonia - program erotic; 1,00 Videotext.
TEATRUL NAŢIONAL 5i; Azi, 5 iunie, ora 19,00 ;
Regina SSamâ Mîine, 6 iunie, ora 14,30
Amicii domnului Caragiaie
Guadalupe (r); 8,30 Desene animate (r); 9,15 Arhiva neagră (do);10.00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Acasă la Nicolae Cajal cu Ruxandra Săram; 11,30 Arca lui Noe (s); 12,00 Dragoste si putere (s); 12,45 Milady (sI r); 13,30 Maria (s); 14,15 Cinemateca de acasă: Secretele familiei (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste, si putere;, 18,45 Căsuţa poveştilor 19,20 Asta-i casa ta (ex tragere carte poştală - M arele premiu); 19,30 Jackie Collins: Hollywood;20.00 Poirot (s, 1988); 21,15 Minciuna (s); 21,50 Asta-i casa ta (extragere Carte poştală - Marele premiu); 22,00 Milady;23.00 Cinemateca de acasă: Galeriile „Scruples" (SUA ’80, p.lll).jfioy 8,00 Ştiri; 8,15 Globetrotter ^ b c - f r ) ; 9,oŞ W arlock (r); 11,05
Pacific Drive (r); 11,35 Misiune imposibilă (r); 12,00 Cîntecul şi casa lui. Emisiune de Ionela Prodan; 13,00 Film: Uraganul (SUA 1974); 14,30 Planetele (r); 15,00 Drumuri printre amintiri; 15,35 Cutia muzicală; 16,05 Omul şi natura (do); 17,00 Forţa destinului; 18,00 Dinastia (s ) ; '118,'55 Pariu Trio; 19,00 Aventuri lui Sn o w y 'R ive r (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,30 Tombola Magic; 20,35 Pacific Drive (s); 21,00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pariu trio. LOTO; 21,45 Film: Stafia de autobuz (SU A 1950); 23,15 Gala Tele 7; 0,00 Ştiri; 0,10 Omul şi natura (r); 1,00 Actualitatea Tele 7; 1,30 Pacific Drive (r); 2,00 Film: Uraganul (r); 3,30 Aventuri la Snowy River (r).
Redacţia nu isi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
S îm b ă tă , 5 iunie„ „ 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-
WT4CT 11:00 Su p e r week-end (m eteo , rev ista p re se i locale - 8 :08;
___________ : : u i.:m îine dim ineaţă - rea lizator M anuel A rm ând. Program de discotecă la Radio Contact.
D u m in ică , 6 iun ie 5:00-8:00 Bună dim ineaţa! 8:00-11:00 Su p er
week-end (meteo -8:08, recomandări TV - 8:20; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10:20 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop - 9:50). 11:00-19:00 C o n tac t FM (11:00 C he ie , contact, motor - rea lizator R ăzvan Mugurescu; 12:00 Hit - interviu - realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga). 19:00-21:00 Se ara la Cluj. 21:00-22:00 Agenda sportivă c lu jeană - realizator Ram ona Manzat. 22:00-24:00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghias. 24:00-5:00 Discontact
/*», j - i . S îm bătă , 5 iu n ie7-11 Cafeaua din pat
f (maxima zilei, programul zilei la R ad io ^ “ !“ *s S o n ic , m eteo, power-play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta de week-end, ca lendaru l zilei, P r ie ten ii omului, com entariul săptămînii). 11-12 "Sport extrem" (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music" (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui Ion": muzică, lansări artişti (R . Ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o privire". 18-20 "Slow Sonic" ISeb i H e lea ). 20-21 "Auto m agazin ' (C ip rian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Son ia
D u m in ică , 6 iun ie 7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo, power-
play, horoscop, reteta de week-end, calendarul zilei). 11-13"Astromagazin". 13-14 "Sonic Junior" (Mihai Moş). 14-15"... şi muzica"; 14-19 T o p Sonic
Boom", r. 19-20 "Sonic sport" (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 "La limita exasperării". 23-1 Jazz Club (Raou l Dobrescu).
U N I P L U S R a d i o g S S S h Z O v 'B B C : 6,00-6,30,8,00-820,14,00-14,30,18,00-18,30,21.00-21,30; 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa:10.00-14,00 SindroFia de week-end: 12,00-13,00 Pop-plus-, 15,00-22,00 Program muzical: 22,00-23.00 Ritmuri fierbinp cu RONA\ 23,00-6,00 PARTY.
Dum inică, 6 iun ie Program informativ B BC: 6,00-6,30,8,00-8,20,
14.00-14,30, 18,00-18,30,21,00-21,30:6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa: 10,00-14,00 Sindrofia de week-end-, 15,00-22,00 Program muzical: 22,00-6.00 P A R TY . .„ » d/„ S îm bătă , 5 iunie? / « Ş tiri B B C : 8:00-8:30, 14:00-14:30, j i ţg p . 18700-18:30. 8:30-10:00 Cafeaua de P , dimineaţă. 10:00-11:00 Country Club.
11:00-13:00 Week-end sportiv. 13:00-
8:20; Programul cinematografelor. 9:40; Sinteze 10,05 Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul financiare (Mircea Bucin)10:20; Dedicaţii muzicale 11:00-13:00; Tradiţional (Ştefan Coroian): 13:30;Club 2000 (Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe apa sîmbetei: 15:00-17:30; Cuiul lui Pepelea (Tudor
iepublnConstantin M ustaţă, 11,00 Ştiri. 11:05 -13,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment. PrezintăComei Udrea si Florin Pruteanu. 13:00 Radiojurnal Radio Rom ânia Actualităp. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Muzică folk. Prezintă Florin Săsărman. 12,00 Ştiri. 14,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00
14:00 Muzicorama (r). 14:30-17:00 Week-end cu- - - - - - - ' i r o p Te
Transilvania. 19:00-20:00 Vechi s i nou. 20:00-Hertha. 17:00-18:00 TopTen. 18:30-19:00 HotM ix
21:00 R oton Music. 21:00-1:30 Radiodiscoteca. 1:30-6:00 Music non-stop.
Dum inică, 6 iun ie ştiri B B C : 8:00-8:30,11:00-11:15,14:00-14:30,
18:00-18:30,21:00-21:30.8:30-9:00 Evanghelia de duminică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 9:30 Concurs Editura Albastră. 10:00- 11:00 Top si-asa - Claudia Palfi. 11:15-13:00 La sfîrsit de săptămînă. 13:00-14:00 Fonoteca de su fle t- Mihai Boandă. 14:30-16:00 Rendez-vous d um inica l-Anamaria&Selma. 16:00-17:00 Country C lub - Mârincaş. 17:00-18:00 E bine ţi-asa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 Hot M ix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Me/afon/n-Daika Attila. 21:00- 23:00 Taxi Music. 23:00-6:00 Music Non-Stop.
Sîm bătă, 5 iunie f H i P rim ul salut 7:00-11:00; Ştiri: 8:00,
10:00, 13:00, 15:00; Revista presei 7:20; Horoscop 7:50,8:50; Agenda de weekend
(Cristi S a n tu L , . ..Noaptea cu CD Radio: 22:00-2:30.
Dum in ică, 6 iun ie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 9:00,10:00,13:00;
Agenda de weekend: 8:20;’ Horoscop: 8:50, 9:50; Programul cinematografelor. 9:20, Atenpe urmează staţia cultura!(Vasile Emu): 9:40; CD Country IDan Creta) 11:00-13:00; CD Mix weekend. 13:00,18:00; Retrospectiva ştirilor săptămînii: 13:30; Enigme neelucidate (Cristian M ureşan); 14:00-15:00; Miracolul sunetelor (Cristian Mureşan): 15:00-16:00; Divertis Radio Blitz (retrospectiva săptămînii); Emisiunea fără nume(Stefan Coroian): 17:00-18:00; Retransmisie Radio Europa Liberă: 18:00-20:00; Traista cu po ve şti (Tiberiu Crişan): 20:10; Retrospectiva ştirilor zilei: 21:00.
' S îm bătă , 5 Iunie6,00 Bună dimi-
f c L U j M n e a ţa . O emisi- — une cu informaţii,
actualităţi şi muzică, realizată de Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.
' 10,05 Sesam deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Ella Dîmbean. 11,00-13,00 Transmisiune
00
Ştiri. 18,05 internet. Prezintă Sergiu Alex & Stela Maria Rares. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,05 Din grădina cu flori multe, cîntece si jocuri populare, m uzică populară la cererea ascultătorilor. Redactor Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
D um in ică, 6 iun ie8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cint ş i dor. Muzică
Ştiri. 18,05 Breloc. Divertisment prezentat de Anca Mureşan. 19,00 Radiojurnal România Actualităţi. 19,15-20,00 F o c u l sacru. Prezintă Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii de muzică populară. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
RENAŞTEREASîm bătă, 5 iunie
6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.t)0 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05’Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10.30 Cărări de taina - emisiune de folclor; 11.80 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Musica sacra;13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13,05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18.30 Musica sacra; 19.3’0 Orizont social; 20.00 Musica sacra; 20.30 Păhărelul cu nectar-emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Viaţa Bisericii; 23.00 tn direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.
Dum in ică, 6 iun ie6.00 Program special de duminică; 10.00 Sfînta
Liturghie în direct de la Catedrala Arhiepiscopală;10.30 Cărări de taină - emisiune de folclor; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea -‘ buletin de ştiri; 18.05 Atelier biblic; 18.30 Clasica;20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentm copti;21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Clasica (r); 23.00 In direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.
pentru sterilitate feminină Tratamente LASER LA B O R A TO R
(B io c h im ic - B a c te r io lo g ic Im u n o lo g ie - Para zito lo g ie D e te rm in a re R h • T e s te d e s a r c i n ă - A n t ig e n H B S - E l i s a T e s t - E x a m in ă r i c i to lo g ic c p e n t r u d e p i s t a r e a c a n c e ru lu i d c c o l u te r in • In v e s tig a ţii p e n tru ste ri lita te a fe m in in ă şi. m ascu lin ă ) ZILN IC , in c lus iv D U M IN IC A
ore le 7 - 2 1 .M e d i c d e g a r d ă : o r e l e 2 1 - 7Rezervare, consultaţii
la tel. 41.41.63. >
s.c. D e n i a ! R O V A - :: S O C O L O Vk | Calea M o ţilo r 106, a p is î Tratam ente stom atologica
P ro g ra m ă r i la teL : 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9 -1 9 >
sîmbâtâ 1 0 -1 3P e n t r u s t u d e n ţ i / p e n s io n a r i , ş o m e r i ; ' r e d u c e r e 2 0 % r » ^ ' i -
TEATRUL MAGHIARAzi, 5 iunie, ora 18,00
Pasărea Ruk
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARDDr. ANGELA CĂLUGĂRU
S tr. Prahovei n r. 11(lîngă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE
S - 8- 12.Tel.: 42.56.18; tel/fax: 19.14.68
ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE— z Sufletul nostrula dispoziţia
dumneavoastră. Telefonul j* de noapte, telefonul vieţii.
19 16 47G a rd ă de noapte, o re le 20-08.
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de
LABORATORUL DE SANATATE
m ly tă lA CLU J stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22,
Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile ROM PRES şi M EDIAFAX.
1947 - A fost lan sa t P lanu l M arshall, d e ajutor pentru ţările E u rope i Occidentale.
I l i lM l lM M lJ l iM !:v. v'>5 f.+si-î
E C O N O M I A S E R B I E I - A D E V A R A T Q L O B I E C T I V A L R Ă Z B O I U L U I ?
("International Herald Tribune")
Deşi purtătorii de cuvînt ai N A TO resping această supoziţie, experţii militari consideră câ alianţa speră să intensifice opoziţia sîrbilor faţă de preşedintele Slobodan Miloşevici, folosind loviturile aeriene cu scopul de a distruge, economia ţârii. N A TO a afirmat, în repetate rînduri, câ nu duce. războiul împotriva poporului sîrb, iar strategii alianţei au făcut mari eforturi pentru a încerca sâ reducă la minim victimele. în rîndul civililor. Cu toate acestea, în practică comandanţii N A TO au extins tot timpul lista obiectivelor economice vizate, urmărind sâ sporească pagubele dc. război ale Serbiei.
în urma loviturilor aeriene, tot mai mulţi cetăţeni sîrbi au rămas fară loc de muncă şi au început să sufere greutăţi de toţ felul în viaţa de zi cu zi. Cea mai recentă şi mai grea suferinţă a fost întreruperea alimentării cu apă potabilă în Belgrad, Novi Sad şi alte oraşe, ca urmare a bombardamentelor. Alianţa s-a grăbit să infirme fap'tul că încearcă, . în mod deliberat, sâ-i priveze pe locuitori dc apă potabilă, spunînd că ea nu a făcut decît sâ lovească reţeaua electrică. Dar efectul era dc a închide activităţile productive, a afecta capacitatea de funcţionare a spitalelor
.şi dc a opri apa, staţiile de pompare fiind paralizate din cauza lipsei de ■ energic electrică. “Dc la început a fost evident câ ţintele N A TO au inclus şi o dimensiune economică, în condiţiile în carc defineşti drept ţinte legitime obiectivele cu dublă utilizare, cum âr fi
uzinele producătoare de autoturisme şi centralele electrice urbane”, a spus un specialist în strategie britanic.
Războiul economic constituie o opţiune de natură sâ divizeze alianţa, care arc un consens potrivit căruia atacurile aeriene nu pot avea drept obiectiv decît ţinte militare sau cu dublă întrebuinţare, dar cu un rol militar clar. Astfel, s-a afirmat că fabrica (Je autoturisme producea şi componente pentru tancuri. Totuşi, ofensiva economică mai amplă - în anumite limite, însă - a început să cîştige teren. Reprezentanţii guvernelor aliate sînt aproape de finalizarea unui plan care prevede ca navele de război ale N ATO să contribuie la sistarea livrărilor de/ petrol către Serbia, prin operaţii de control al transporturilor particulare provenind dc la acele state occidentale care au fost dc acord cu instituirea embargoului împotriva Belgradului.
Deşi acest plan se îndepărtează de la cererea iniţială a SUA de instituire a unei blocade - ceea ce ar fi presupus ca reprezentanţii alianţei să aibă acces la bordul oricărei nave suspecte de a încălca embargoul - el va duce la o înăsprire a situaţiei economice,, prin faptul câ va avea drept urmare diverse complicaţii, cum ar fi plata unor prime de asigurare mai mari pentru tancurile petroliere care navighează sub pavilion străin. De obicei; bombardamentele strategice menite a înfrîngc rezistenţa unei naţiuni nu âu avut rezultatul scontat, prin aceea că fie civilii au fost loviţi doar atît cît să Ic stîmcascâ mînia
faţă de atacator, fie au fost loviţi atît dc greu, incit nu au mai avut forţa să se revolte împotriva lor.
N A TO a urmărit să scoată în evidenţă vulnerabilitatea tehnică a. Serbiei, folosind - pentru prima dată - arme deosebit de sofisticate, între care bombele cu grafit, care au scurtcircuitat reţeaua electrică a ţării, lăsînd oraşele în întuneric. Daunele pot fi remediate, dar va fi tot mai dificil dacă aceste raiduri, care sînt relativ ieftine, vor fi repetate. Cînd va veni iama, populaţiei îi va fi greu dacă vor fi întreruperi de electricitate.
Văzută, prin această prismă, strategia N A T O are “un element economic considerabil”, potrivit unui expert american, care a ţinut să sepată în evidenţă impactul pe termen lung al distrugerii infrastructurii civile, ce va trebuie reconstruită după încheierea războiului. 0 oficialitate germană a fost de acord cu acest punct dc vedere, subliniind că “nici o agenţie umanitară neguvemamentală nu dispune dc sumele de bani necesare pentru reconstrucţia poduri for sau măcar pentru a scoate resturile acestora din Dunăre”., Astfel, slăbirea economiei Serbiei le-ar putea pune în mîini ţărilor occidentale un element dş influenţare important. Este puţin probabil ca investiţiile străine - dc o importanţă crucială pentru dezvoltarea viitoare a economici Săbiei - să-şi facă apariţia dacă preşedintele Miloşevici va reuşi sâ râmînâ la putere după reglementarea situaţiei din Kosovo.
v
CHINA SE ORIENTEAZĂ SPRE ALIAŢII TRADIŢIONALI
’ ÎMPOTRIVA SUA(REUTERS)
După disputele dintre China şi SUA referitoare la bombardarea Iugoslaviei şi acuzaţiile americane privind spionajul nuclear chinez, autorităţile de la Beijing se orientează pentru sprijin spre aliaţii tradiţionali socialişti din Rusia şi Coreeade Nord. • - . . . - . ,
Beijingul şi Moscova exploatează diplomatic, programind vizita ia flpnm rn nricenere irafelc din nolitica Beijing, în perioada 3-7 iunie, a
numărului doi al regimului dc la
planificată cu mult înainte drept parte â dialogului periodic între Rusia şi China referitor la Kosovo, ca a provocat o ezitare Occidentului, care a interpretat mişcarea drept presiune exercitată cu intenţia de a destabiliza unitatea N A T O faţă de Iugoslavia.
Coreea de Nord s-a alăturat jocului
acum cu pricepere gafele din politica externă a SUA, susţinîndu-şi propriileroluri pc scena politică internaţională. Cu o serie de declaraţii la momentul oportun şi vizite Ia nivelînalt, cei doi vecini s-au succedat în a pune S U A în alertă asupra con\%rbirilor Beijing- Moscova cu privire Ia un “parteneriat strategic” şi consensul referitor la unele soluţii globale.
Rusia şi China fac speculaţii pc tema parteneriatului, pe de o parte, iar pe de alta orchestrează o alianţă anti-SUA, a declarat agenţiei Reuters un diplomat rus ce a dorit sâ i sc respecte anonimatul. Cele două ţări au lansat un mesaj similar Irakului şi vor continua să-şi urmărească ţintele individuale, a, adăugat el. < . •
La scurt timp după cc bombele N A TO au ruinat sediul Ambasadei chineze din Belgrad pc 7-mai, trimisul special al preşedintelui Elţîn, Viktor
Phenian, Kim Yong-nam.'Kim va fi demnitarul cu cel mai înalt rang care va efectua o vizită oficială în China după ce această ţară şi-a reluat relaţiile diplomatice cu Corcea de Sud, rivala RPD Coreene.
Vizita la Beijing a Iui Kim-Yong- nam va coincide cu cea îndelung planificată a ministrului rus de Externe, Igor Ivanov, cei trei oficiali avînd ocazia sâ observe şi să discute modul în carc se desfăşoară misiunea emisarului american al preşedintelui Clinton, William Pcny, la Phenian şi în regiune. Prezenţa lui Igor Jvănov la Beijing s-ar datora situaţiei din Kosovo, afirmă părţile implicate. Totuşi, neaşteptata ocazie dc a dialoga cu Corcea dc Nord l-ar putea determina pc ministrul rus să transforme excursia de rutină într-un contact dc cca mai marc importanţă
Cemomîrdin, s-a dus la Beijing pcntnl pentru o axă Bcijing-Moscova.a discuta despre căile dc soluţionare a crizei din Kosovo.
N A TO a afirmat că bombardamentul, în cursul căruia au fost ucişi trei ziarişti şi rănite alte 20 dc persoane, a fost o tragică eroare. China a interpretat atacul drept un atentat deliberat pentru a reduce la tăcere criticilc Beijingului cu privire la “ interferenţa N A T O în problemele interne ale Iugoslaviei”.
Deşi vizita lui Cemomîrdin fusese
însă alţi analişti ruşi argumentează câ alianţa este una dc convenienţă, politică şi nu arc scopuri ascunse. “Ei discută despre parteneriat strategic, dar acestea sînt doar convorbiri,”, afirmă Olcg Arin, cercetător la Academia rusă dc Ştiinţe Militare. Deşi cele două părţi îşi utilizează relaţiile, suspiciunile persistă între clc, opinează cl, adăugind că discuţiile nu au relevanţă strategică, ci reprezintă doar “aranjamente”.
Recent, preşedintele SUA, Bill Clinton, a încercat sâ apere, cît mai cuprinzător politica sa în Kosovo. Substanţială în clemente de istorie a Balcanilor, dar “subţire” în planul unei analize serioase, prezentarea nu a reuşit sâ înlăture/sentimentul că SUA se află în faţa unui fiasco al politicii externe, în carc bombele servesc drept înlocuitor dc idei. Criza din Kosovo a început ca una din acele mici, dar urîte dispute locale, carc sc petrec cu regularitate în întreaga lume. Dc obicei, ele sînt lăsate în pace sâ sc rczolc dc la sine. Totuşi, în această chestiune Washingtonul a intervenit, iar unei probleme care, iniţial, fusese dc mică semnificaţie geopolitică, i s-a dat o amploare care ameninţă sâ destabilizeze întreaga structură a politicii externe americane.
Acum, trei dintre cele mai importante componente ale acestei politici - anume N A TO , relaţiile amcricano-ruse şi relaţiile amcricano-chineze - sînt în marc pericol. Se spune câ, este de preferat să deţii unele bunuri strategice, decît sâ Ie foloseşti. Aceasta se aplică armatelor, dar şi alianţelor. Timp de 50 dc ani, N A TO a prosperat şi a devenit cca mai dc succes alianţă din istorie prin faptul că a fost inactivă. Ea a cîştigat războiul rece, a obţinut autoritatea şi o aură de putere irezistibilă fară sa fi tras vreun singur foc la mînie. Scopul său era sâ dovedească faptul că utilizarea nu este necesară. Este adevărat bă unele persoane ştiau că alianţa este mult mai puţin de temut şi eficientă dccît sc pretindea, dar aceştia erau foarte puţini. Apoi, în luna martie, această alianţă şi-a tras singură păcăleala şi a insistat să se opună testului în faţa unui stat minor şi a unei chestiuni marginale.
Este adevărat că purificarea etnică dusă dc Slobodan Miloşevici este un lucru barbar. Dar, contrar celor ce le afirmă acum preşedintele Clinton, pînă cînd situaţia nu s-a deteriorat grav după intervenţia NATO, situaţia din K osqvo
nu era cu nimic mai rea decît ceea ce ci şi alţi lideri occidentali au putut sâ o suporte cu un calm relativ în Turcia, Kaşmir, Sudan, Ruanda şi... Croaţia. în orice caz, după şapte sâptâmîni neconchidcntc dc bombardamente destul de nehotârite şi după cc a dat dovadă de mai multă solicitudine faţă de siguranţa propriilor militari, dccît de cea a civililor kosovari şi sîrbi, N A TO a
' eşuat total în a-şi impune voinţa.Prestigiul şi credibilitatea sînt
importante în politica internaţională. Cultivate şi folosite în mod adecvat, clc pot fi un substitut eficient al folosirii forţei. în Kosovo, clc au fost risipite cu marc ncchibzuinţâ. ■în loc ca prestigiul să fie un substitut
Dar, pentru ca orice nouă ordine să aibă consistenţă, cooperarea Rusiei şi a Chinei este esenţială. Dacă aceste ţări nu vor fi cooptate, potenţialul lor de a crea probleme este uriaş.
Totuşi, ca urmare a situaţiei create în Kosovo, amîndouă aceste ţâri aii fost înstrăinate, focul naţionalismului virulent şi al antiamcricanismului a fost înteţit, iar elementele politice moderate din accşte ţări au fost subminate. în plus - si aceasta este o realizare de mare
genul dc nenoroc carc arc obiceiul dc a însoţi o incompetenţă crasă. Dar, lăsînd Ia o parte acest aspect, era clar câ intervenţia militară în afacerile interne ale unui stat suveran, în sprijinul unei mişcări de eliberare armate a unei minorităţi etnice, avea sâ deranjeze profund China (şi orice altă ţară cu o minoritate etnică substanţială).; în ajunul acestei crize, politica americană faţă dc China fusese pusă pc elemente solide, chiar dacă acestea erau în mod oarecum exagerat “vîndutc”
eficient pentru forţă, § folosirea forţei este | tot . mai mult , justificată pentru necesitatea dc a r e s t a b i l i i credibilitatea. Dar, -în această privinţă """răul a fost deja făcut. Secretul că N A TO are un caracter nervos, este incompetent şi lucrează la nimereală a fost dezvăluit, iar autoritatea alianţei a fost mult ştirbită. Tot aşa va fi şi disponibilitatea membrilor N A T O dc a se angaja, în viitor, în acţiuni mai presante şi mai valabile din punct dc vedere strategic. Şi - lucru cel mai periculos dintre toate - tot aşa va fi şi puterea dc descurajare a principalului membru al NATO, SUA. Avînd diminuată capacitatea sa de a impune lin mare respect plin de teamă, SUA vor trebui sâ recurgă Ia forţă şi maides. Pericolele unor calcule greşite se vor înmulţi.
în decursul ultimului deceniu am fost asiguraţi câ politica puterii în stil vechi aparţine, de acum, trecutului şi câ îşi face apariţia o nouă ordine mondială, care reflectă atît realităţile mondializării, cît şi ale poziţiei conducătoare a SUA.
însemnătate - aceste ţări au ajuns, astfel,sâ fie mai apropiate dcchau fost de drept “parteneriat-strategic”.' Acum, multe decenii încoace. în ccca ce această politică a primit o lovitură gravă priveşte Rusia, intervenţia din Kosovo şi este puţin probabil ca ca să-şi revină
■■ '■ ............. 1 " I.- ' > " i — ■ prea curind. Pentru
INTERVENŢIA AMERICANĂ ÎN KOSOVO ; considere China
PUNE ÎN PERICOL POZIŢIA SUA ÎN NATO ^1 acestea vor fi vesti
SI RELAŢIA LOR CU RUSIA SI CHINA ; . bune. Dar pc ceilalţi» » t u vor nelinişti
a rezultat din acelaşi tipar carc - prin trădarea unor promisiuni anterioare şi a raţiunii geopolitice - a extins N A TO pînă la frontiera rusă. Este un tipar care tinde sâ trateze Rusia cu dispreţul cu care este privit un inamic dependent şi înfrînt. Astfel, în cazul concret al Kosovo, nu s-a acordat nici un fel de pondere relaţiilor istorice strînse dintre Rusia şi Serbia. Chiar şi atunci cînd s- a simţit nevoia serviciilor Moscovei ca intermediar, ea a foSt tratată mai mult ca mesager decît ca principal negociator, Avînd în vedere problemele sale interne, Rusia va fi, oricum, o prezenţă dificilă şi periculoasă în lume. Recenta politică externă americană a agravat, aproape în toate felurile .posibile, această problemă. în cazul Chinei, s-a recunoscut câ SUA au fost victima unui mare nenoroc în cazul bombardării ambasadei, deşi acesta este
în Kosovo pentru a constata drept grotesc faptul că unui mic teritoriu i s- a permis sâ deformeze, în aşa măsură, politica externă americană. Dc cc şi cum s-a ajuns aici? .*•=•..
Răspunsul facil (şi, deoarece mandatul i se apropie de sfîrşit, şi liniştitor) este că toată vina o poartă Administraţia Clinton. Acest răspuns nu este deloc lipsit dc temei, deoarece echipa de politică externă a acestei Administraţii este, cu siguranţă, cea mai slabă din ultimii 60 dc ani. Incapacitatea sa de a stabili şi a menţine priorităţile, de a avea mereu în minte că lucrurile .. sînt întreţesute, de a menţine un curs stabil şi de a da substanţă discursului este, pur şi simplu, dcscurajantă.
Dar ar fi prea uşor să se dea vina pe oamenii lui Bill Clinton. Multe dintre greşelile şi slăbiciunile enumerate mai sus au mai fost întîlnite. Ele, însă, au
fost ţinute în frîu dc disciplina şi dc sentimentul realităţii impuse dc războiul rccc, Numai câ în ultimii ani clc au revenit, pc nesimţite, unele dintre clc deghizate drept noua mondializarc.
Există, trebuie sâ o spunem, o înclinaţie către moralism. Sâ fim clar înţeleşi: râu nu ’cstc impulsul dc a da politicii exteme un conţinut moral, ci râu este sâ consideri câ a face aceasta este un lucru lipsit dc complicaţii, ceva cc nu necesită calcule şi compromisuri, ci numai puritatea intenţiei. Moraliştii ieftini sînt la fel dc periculoşi ca şi adepţii ieftini ai politicii externe agresive - dc fapt, dc cclc mai multe ori, sînt unii şi aceiaşi oameni.
Apoi, mai există şi o -aşa-zisâ abordare “ avocăţească”, anume înclinaţia de a vedea politica externă ca pe o scrie dc cazuri separate cc urinează a fi reglementate unul cîte unul, în mod izolat, în loc dc a percepe politica externă ca pc un proces continuu, în care fiecare lucru este legat dc toate' celelalte şi în carc contextul este totul.
în plus -'ş i aceasta a fost cca mâi flagrantă slăbiciune dintre toate în cazul Kosovo - există o lipsă dc disponibilitate dc a accepta câ marile ambiţii - şi unele oficialităţi americane au, acum, ambiţii uriaşe pentru “naţiunea indispensabilă” - nu fac casă bună cu zgîrcenia.
Discuţiile despre faptul câ războiul, ca instituţie, este depăşit şi că armele inteligente -vor face toată treaba, Iară pierderi umane, a alimentat această lipsă de disponibilitate. Dar a fost nevoie de un stat ca Serbia, cu o pondere modestă, • pentru a demonstra falsitatea acestui punct de vedere. Poate că singurul lucru bun care a reieşit din aventura din Kosovo Va fi un memento al faptului câ este adevărată afirmaţia cum câ cel care doreşte să vadă un lucru dus la bun sfîrşit trebuie să fie dispus să scoată si banii.
1930 - Prinţul C aro l d e H ohenzollern , îndepărtat d e la su cces iu n e în 1926 s -a reîntors în ţară. . .
^ 1912 - S -a născut Alexandru Todea, cardinal, mitropolitul Bisericii
Greco-Catolice din România, membru de onoare al Academiei Române.
P I M R s t r î n g e d e i e r i s e m n ă t u r i î m p o t r i v a
b i l i n g v i s m u l u i l a P r i m ă r i a C l u j - N a p o c aPUNR Cluj a decis vineri
demararea- procesului de strîngcrc de semnături împotriva prevederii din noul proiect al Legii administraţiei publice locale, conform căreia în localităţile în care o minoritate cinică deţine mai mult de 20 % din totalul populaţiei, aceasta are dreptul de a folosi limba proprie în administraţia publică locală. Noua Lege a administraţiei publice locale a fost aprobată în această formă de către Senatul României, iar ieri an început dezbaterile pe marginea prevederilor sale în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor.
Prin aceasta se încearcă, .în opinia liderilor P U N R Cluj, “ legiferarea în administraţia publică locală a separatismului pc criterii . etnice şi bilingvismul”. Potrivit liderului
România, limba maghiară. Prin aceasta, spune Mircea Creţu, se aduce atingere prevederii constituţionale, conform căreia
sfîrşitul lunii în curs, cînd se fundamentale privind limbateminâ actuala • sesiune oficială, caracterul naţional,parlamentară, PUNR va solicita independent, unitar şi indivizibilaprobarea unei sesiuni
s p e r a i c a l P u t e r e a t s a - ş l j r e s p e c t e jp r o m i s iu n i l e j f a c c o m u m t a ţ i i f m a g h i a r e
singura limbă oficială în România este cea'română. PUNR Cluj urmează să stringâ, pînă la data de 15 iunie a.c., semnături de I4 cetăţenii din judeţ, “pentru a opri-această aberaţie legislativă, pornită de la Guvernul C D R - USD - UDMR, prin care se aduc mari prejudicii unităţii naţionale şi teritoriale a României”.
Deputatul PUNR loan Gavra a spus că partidul său a stabilit două căi de acţiune vizavi dedezbaterea în Parlament a
clujean al PUNR, Mircea Creţu,- .. prevederilor acestei legi. în cazul sc doreşte, dc fapt, legalizarea în care legea nu va fi adoptată şi celei dc-a doua limbi oficiale în de Camera Deputaţilor pînâ la
extraordinare, pentru clarificarea, tuturor aspectelor controversate ale acestui proiect de act normativ. în cazul în care, însă, legea va fi adoptată, dar cu prevederea pe care o conţine, referitoare la folosirea de către minoritari a limbii în administraţie, PUNR, alături de celelalte partide din Opoziţie, s-ar putea retrage din Parlament, în semn de protest, pe o perioadă ncprecizatâ. “Nu mai permitem câ actuala Constituţie să fie încălcată”, spune deputatul loan Gavra.
Conform art. 148, alin. 1 din ‘ Constituţie, dispoziţiile Legii
al statului român, forma republicană de guvemâmînt, integritatea teritorială, independenţa, justiţiei şi pluralismul politic nu pot forma obiectul revizuirii. Ministrul pentru minorităţi; Eckstein Peter Kovacs, a declarat pentru “Adevărul de. Cluj”, cu cîteva zile în urmă, că speră ca actuala coaliţie guvernamentală sâ respecte promisiunile făcute UD M R şi sâ voteze noua Lege a administraţiei publice locale în forma în carc aceasta a trecut de Senatul României. Dacă acest lucru se va întîmpla, limba maghiară va deveni, în condiţiile. în carc în Cluj-Napoca maghiariî reprezintă mai mult de 20 % din totalul populaţiei municipiului, a doua limbă oficială folosită în Primărie.
Dragoş C . P O P A
Preşedintele Emil§
Constantinescu a conferit Ordinul “Steaua României” Cardinalului Alexandru Todea
Preşedintele Emil Constantinescu a conferit, vineri, la Reghin, Ordinul “Steaua României” în grad dc Marc Cruce Cardinalului Alexandru Todea. Ceremonia a avut loc la reşedinţa Cardinalului Todea, din Reghin. Distincţia conferită lui Todea i-a fost decernată, în urmă cu circa două săptămîni, şi Patriarhului Tcoctist, în urma vizitei la Bucureşti a Papei loan Paul al II-lea. Preşedintele României a fost întîmpinat, în apropierea casei Cardinalului Todea, dc aproximativ 300 dc oameni. Emil Constantinescu a avut o alocuţiune, în cadrul căreia a afirmat că distincţia conferită Cardinalului Todea reprezintă un omagiu adus din partea statului român şi al său personal pentru martirul iarc este Alexandru Todea. Din cauza bolii dc carc şpfcrâ, Cardinalul Alexandru Todea nu a putut răspunde alocuţiunii, replica sa fiind citită dc către mitropolitul grcco-catolic Lucian Mureşan, Arhiepiscopul dc Alba şi Făgăraş. Acesta a mulţumit în numele Cardinalului şi.a afirmat că distincţia conferinţă înaltului Prelat reprezintă o mîndric pentru Mureş. Arhiepiscopul şi-a exprimat speranţa realizării adevăratei reconcilieri dintre cele două biserici. După ceremonie, preşedintele Emil Constantinescu a avut o întrevedere particulară dc 20 minute cu Cardinalul Alexandru Todea. Preşedintele României s-a îndreptat apoi către Primăria din Reghin, unde era aşteptat, în centrul oraşului, dc aproximatvi cinci sute de persoane.
Alegeri in PNŢCD HuedinPNŢCD - Huedin anunţă desiaşurarea Adunării Generale de Alegeri pentru data dc 20 iunie 1999, ora 12,00, în sala mică a Casei dc Cultură. Cu această ocazie va fr aleasă nouă conducere (preşedinte, vicepreşedinte, secretar, Birou de Conduccrc şi Comitet de Conducere), precum şi delegaţii la Conferinţa Judeţeană a PN ŢCD Cluj. Cei interesaţi sînt rugaţi să-şi depună candidaturile şi să-şi plătească cotizaţia de membru la zi lâ următoarea adresă: Huedin, str. A. Iancu, nr. 45 sau la sediul PN ŢCD - Huedin, str. Horea, nr.vl et. 1, cam. L
Senatorul PDSR Radu Timofte va propune conducerii
partidului sâ aprobe iniţierea unei moţiuni simple pe
problemele armateiSenatorul PDSR Radu Timofte va propune, luni, conducerii
partidului sâ aprobe iniţierea unei moţiuni simple în legătură cu scăderea capacităţii ihilitare şi a stării de operativitate a armatei.
Timofte a declarat, vineri, câ intenţionează ca în moţiune să introducă şi un text referitor la atitudinea “arogantă” a ministrului
/Apărării Naţionale, Victor Babiuc, de la ultima şedinţă a Comisiei de apărare din Senat
' Senatorul PDSR a mâi spus câ, împreună cu reprezentanţii partidului în comisiile parlamentare.de apărare Constantin Sava, Ilie Plâtică Vidovici, Doru loan Tărâcilâ şi loan Mircea Paşcu, va informa Biroul Executiv al PDSR asupra incidentului de la Comisia de apărare a Senatului şi asupra proiectului de reorganizare a armatei.
Ministrul Apărării, Victor Babiuc, a fost audiat, miercuri’ la Comisia de apărare din Senat în legătură cu recentul proiect dc restructurare a armatei, adoptat prin Hotărîre de Guvern. Senatorii opoziţiei au părăsit, lucrările Comisiei, după ce Victor "Babiuc a explicat necesitatea reorganizării armatei prin faptul câ â moştenit “o adunătură de oameni”-.. Senatorii PDSR Constantin Sava,1 Radu Timofte, I l ie ‘Plătică-Vidovici l-au acuzat pe Babiuc de comportament arogant, de ignoranţă şi dc superficialitate. Ei au criticat propunerea Ministerului Apărării de a reduce efectivele Armatei Române şi decizia de a trece Direcţia de Informaţii Militare în subordinea ministrului Apărării.
Purtătorul de cuvînt al MApN a explicat, ulterior, câ ministrul Victor Babiuc a folosit sintagma “o adunătură de oameni” pentru a exprima perspectiva nefericită la care s-ar putea ajunge prin necontinuarca reformei în Armata Română. “Ministrul Apărării s- a întrebat retoric, argumentînd necesitatea ultimelor transformări: ce dorim sâ avem, o armată modernă, performantă sau o armată care riscă sâ ajungă «o adunătură de oameni»?”,-a arătat purtătorul de.cuvînt al M ÂpN. . , 7
Senatorul Costică ' Ciurtin, recent membru PNR, tranşează:
“ P r o to c o lu l P A U R - P D S R este o m a re g re ş e a lă ”Senatorul independent Costică Ciurtin, care nu
demult a a d e r a H a P N R , în urm a neînregistrării P A U R , c o n s id e r ă c â s e m n a r e a , s îm b ă tă , a protocolului între P D S R şi comitetul d e iniţiativă Cluj al grupării care a părăsit P U N R , reprezintă o “m are g re şea lă ". “Contacte cu foştii co legi d e partid le păstrez", spune Ciurtin, “pentru că una e politica şi a ltceva prieten ia d e>atîţia ani d e z ile". Totuşi, senatoru l Ciurtin a ţinut să -i avertizeze pe foştii mem bri ca re au d ec is s ă treacă la partidul con dus de Ion Iliescu, c ă listele P D S R sînt “de ja stabilite la orice nivel". In a c e st fel, puţini PAUR -işti, în opinia lui Ciurtin, vor primi funcţii de conducere în P D S R : “este o e ro are , lucrurile s-au tratat d e către 3-4 oam en i ca re şi-au apăra t interesele; cînd am fost în comitetul d e iniţiativă P A U R , am stabilit că s e va o r g a n iz a , la C lu j -N a p o c a , o a d u n a re a reprezentanţilor tuturor reprezentanţilor celor 28 d e filiale judeţene. M ie mi s e pare su spectă sem narea protocolului d e s îm bătă d e la Cluj, pentru că e 'vo rba -doar d e o singu ră filială”. Senatorul independent Ciurtin, unul dintre primii membri P A U R care s -au înscris în P N R , foarte categoric a precizat că “singura opţiune a foştilor PA UR -işti este venirea în P N R ”.
I
în c e ea c e priveşte politica de alianţe a partidului condus,de Viorel Cataram ă, Ciurtin a declarat că , în ceea ce priveşte tentativele de negociere cu P U N R , “problema e încheiată", în sensul că nu s -a ajuns la nici un fel de rezultat. “La Cluj nu mai există nici P U N R nici P A U R ”, e d e părere Ciurtin, percizînd că în ceea ce-l priveşte pe deputatul P U N R loan G avra, “acesta a reuşit să mai distrugă un partid, a ş a că nu mai e nevoie sâ mai fa că acest lucru încă o dată”.
Conform tradiţiei, existente deja în Cluj, mai toate partidele s e laudă cu existenţa unor negocieri d e fuziune cu alte formaţiuni, "în special în perioade preelectora le . O astfe l d e poziţie a adoptat şi senatorul Ciurtin, proaspăt numit în funcţia d e ş e f al Departamentului problem elor naţionale al P N R , care a menţionat, sub griff-ul d e " strict secret”, că partidul poartă tratative foarte serioase cu două formaţiuni. Din cît am reuşit să aflăm, este vorba de două partide aparţinînd dreptei eşichierului politic rom ânesc , mişcare ce ar putea, corelată cu naţionalismul cîştigat de PN R , s ă dea cîştig de cauză devierii sp re un "liberalism rom ânesc", atît de mult dorit de ' Viorel Cataramă.
T itus C R Ă C IU N
Rromii nu mai vor universitate si staf propriu!u rm are din p ag in a 1
măcar locurile existente în cadrul universităţilor din Bucureşti şi Iaşi”. El speră ca Parlamentul să rui aprobe înfiinţarea unei universităţi iriaghiare dc sine stătătoare, deoarece s-ar crea un precedent periculos. '
Rromii nu au n ev o ie d e inscripţii b ilingve sau d e
fo losirea limbii proprii în adm inistraţie
Preşedinta organizaţiei radicale ŞA TR A / ASTRA, Delia Grigore, va fi obligată să retracteze gravele declaraţii cu privire la proiectul de creare a unei naţiuni transfrontaliere a nomilor, a declarat vineri pentru “Adevărul de C lu j” regele, internaţional al rromilor, Florin Cioabă. “Această fată nu are nici un drept să vorbească în numele etniei noastre”, a spus Florin Cioabă, subliniind faptul că nu doreşte ca, prin declaraţii care nu îi reprezintă, “sţL fie periclitate bunele relaţii cu Guvernul României şi populaţia majoritară” . Regele internaţional al rromilor a precizat vineri câ rromii nu doresc autonomie şi nu se consideră
discriminaţi în România. Florin Cioabă a spus că minoritatea pc care o reprezintă nu este încă pregătită pentru a beneficia de toate drepturile pe care statul românar putea să li le ofere. “Cred, de pildă, câ minoritarii rromi nu au nevoie de
, inscripţii bilingve sau de folosirea limbii proprii în administraţie, ci mai degrabă de locuri de muncă”, precizează Florin Cioabă. La rîndul său, preşedintele Partidei Rromilor Cluj, Aurel Roşianu, a declarat zilele trecute câ etnia pe care o reprezintă nu are nevoie de o universitate” în limba rromani. “Noi nu avem încă suficienţi tineri care sâ poată urma cursurile unei universităţi”, spunea acesta/
Aceasta vine în contextul în care grupul parlamentar al minorităţilor (altele decît cea . maghiară) se plîrigea zilele trecute preşedintelui Adunării Parlamentare a' Consiliului Europei (APCE), lordul Russel-Johnston, că maghiarii din România sînt favorizaţi în raport cu alte minorităţi. Reprezentantul rromilor în acest grup, Mâdălin Voicu, spunea că “minoritatea maghiară este mai minoritară decît celelalte etnii” şi că celelalte minorităţi se simt “discriminate”. El a precizat că, mai exact, etnia rrom ilor “nu suferă de discriminare, ci de tratament subiectiv’ .
| Unindu-şi eforturile cu sindicaliştii |
i Un grup de 86 de senatori au j | sesizat Curtea jI Constituţionala asupra Legii ; I responsabilităţii ministeriale l
Curtea Constituţională va dezbate, în 16 iunie, sesizarea depusă de 86 de senatori privind neconstituţionalitatea Legii responsabilităţii ministeriale. Senatorul PNŢCD Comeliu Turianu a iniţiat contestarea proiectului de lege privind responsabilitatea ministerială, apreciind că acesta operează o discriminare, întrucît un asemenea act legislativ, care ar fi trebuit sâ sancţioneze faptele comise de un ministru în exerciţiul funcţiunii, instituie de fapt “imunitatea ministerială” . Turianu a anunţat, iniţial, că va cere preşedintelui Em il Constantinescu să nu promulge această lege. Adoptarea Legii privind răspunderea ministerială a fost cerută de către marile confederaţii sindicale, ca o condiţie pentru a nu declanşa greva generală. în cazul în carc Curtea Constituţională / va admite sesizarea de neconstituţionalitate, această decizie poate fi înlăturată numai dacă cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere a Parlamentului se pronunţă pentru menţinerea legii în aceeaşi formă.l l l v U ţ i X l v l V U i v ^ i i u u w v v v w y * * - ---------- ^ ^
Irod...Povestea lui Irod şi a copiilor
ucişi de cl am citit-o şi recitit-o şi întotdeauna mi-a produs frisoane. Şi o silă fără margini faţă de bestialitatea umană. Dar am fost tentat mereu să socotesc faptele în sine doar povestea unei cărţi, fie ea şi Biblia... Dar...
Iată că azi, la sfirşit de veac şi de mileniu, Irozii sînt printre noi:
Trăiesc printre noi,'sînt aclamaţi şi urmaţi, în vreme ce ei ucid zi de zi. Irod cel din Biblic a ucis să-şi apere tronul. A ucis de lfică! Irozii de azi, urmaşii celui de atunci, de ce ucid? Cu arme sofisticate, cu avioane, şi sateliţi, ucid copii, bătrîni şi femei, mame cu prunei în braţe* bolnavi din spitale, refugiaţi şi puşcăriaşi, ba chiar şi ambasadele unor ţâri, ucid o ţară şi un popor! Nu de frică, nu pentru ca să-şi apere tronul, ci pentru a aduce pacea! Ar putea exista o explicaţie mai cinică, o atitudine mai spurcată? Irozii de azi sînt uriaşi pe lîngă pigmeul din Biblie. Cine le ameninţă oare tronul şi trufia şi prostia în afara de ei înşişi?! Aceşti Irozi îl au în frunte pe depravatul Bili, Tony Blair şi Solana. Alături-de ei, natura sau viaţa sau destinul ne-a trimis un Irod femeie! E trist, e tragic, e adevărat: Irozii trăiesc şi ucid! Ceea ce nu pot înţelege este de cc sînt ei aclamaţi, urmaţi şi acceptaţi? Şi încă cu atîta supunere?!!
V i o r e l C A C O V E A N U
1779 - S -a născut G heorghe Lazăr, întemeietorul învăţămîntului m odem rom ânesc.1 8 2 6 -A murit Cari Maria von W eb e r , compozitor german, considerat "părintele operei germ ane" ! m
1865 - A ap ăru t, la B u d ap e sta .- F a m i l i a " , fo n d a tă d e lo s if V u lcan .
-1871 - S - a n ă scu t , la B o to şan i N ic o la e lo rga , istoric ş i o m poiitic d e s e a m ă .
Adevă
I e r i s i - â î n c e b u f l u c r ă r i l e . ; ’
S i m p o z i o n u l R a ţ i o n a l F O R n T T O l E T î
C 0 R T J R U A K c k s R Z L O RAşa după cum am mai anunţat, ieri
şi-a început lucrările la Cluj-Napoca a IX-a ediţie a Simpozionului Naţional cu tema Formarea continuă acadrelor didactice, care se desfăşoară, timp de două zile, în organizarea Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei - Catedra de Ştiinţele
^Educaţiei din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, în colaborare cu Asociaţia Pedagogilor din România -
. Filiala Cluj-Napoca (Transilvania) şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.. Apreciată ca un moment de bilanţ, dar
' şi de autentică sărbătoare, manifestarea reuneşte, cadre . didactice din învăţămîntul superior, respectiv preuniversitar şi preşcolar, care;'în cădrul a 18 sesiuni de lucru dezbat
-aspecte dintre cele mai variate privind formarea continuă a profesorilor. Dintre cele peste 265 de comunicări care au fost prezentate)- ani reţinut cîteva titluri, ca generic pentru o problematică mai vastă: “Pedagogic universitară - o necesitate)stringentă”, “Postmodemisinul şi educaţia”, “Locus of control şi implicaţiile sale asupra
performanţelor şcolare”, “Obiectivele educaţiei morale în postmodemitate”, “Reţeaua de mobiluri şi pretexte ale unei secvenţe . dc învăţare” , “Funcţionalitatea educaţiei şi proiectarea ci pentru structurile viitorului”, “Relaţie şi interdependenţă între metodele de formare şi evaluare a
'randamentului şcolar”, “Efecte ale reformei la nivelul învăţămîntului primar”, “Rezultatele unei cercetări din managementul conflictelor” , “Obiectivele educaţionale între psihologia învăţării şi tehnologia instruirii”, “Aspecte privind latura formatoare a limbajului în şcoala contemporană” , “Motivaţie şi învăţare”, “Descongestionarea manualelor şcolare de biologie prin folosirea metodelor activ-participative bazate pe observaţie şi lucrări practice”, “Obiectivizarea activităţii de evaluare" şi apreciere continuă a cunoştinţelor, priceperilor şi-deprinderilor însuşite de elevi prin îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele alternative”; etc. etc.
La festivitatea de deschidere de ieri, din Aula Magna a Universităţii “Babeş-
Bolyai”,au susţinut comunicări în plen: prof. univ. dr. Miron Ionescu - decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Formarea continuă a cadrelor didactice; prof. univ. dr. Simion Şimon - rector U.B.B. Cluj- Napoca, V iitorul Universităţii “ Babeş-Bolyai” din perspectiva pianului de dezvoltare strategică (1998-2003); prof. Viorica Preda, inspector M E N , Reforma învăţămîntului preşcolar; prof. univ. dr. Mircea Miclea, Aplicaţii ale
ştiinţelor cognitive în educaţie; inteligenţa şi evaluarea” ; prof. univ. dr. Dumitru Saladc, Continuitate şi discontinuitate în procesul
-educaţional. Organizatorii nutresc speranţa câ manifestarea va evidenţia date suficiente şi convingătoare privind necesitatea (şi chiar obligativitatea!) formării continue a cadrelor didactice, în mîna cărora sc află pregătirea intelectualilor de mîine.
Michaela BOCU Foto: I. PETCU
O M A G I U L U I MCred câ 4 sînt cheile de boltă ale vieţii omului
realizat: naşterea, alegerea profesiei, căsătoria, moartea. Totuşi, începerea activităţii profesionale şi fnalul ci constituie momente extrem de importante în'viaţa unui om care se respectă.
Veriga încheierii vocaţiei sale, numită profesie, a sosit in lanţul vieţii distinsului actor de film, de teatru şi regizor de teatru M IR C E A COSM A, care a absolvit Academia de Teatru şi Film din Bucureşti (promoţia 1963-1964), iar de două decenii este actor
Ia Teatrul de Stat din Turda. De-a lungul întregii sale cariere artistice a realizat peste 35 de roluri în spectacolele.de teatru - din care 25 la teatrul tdrdcan - şi aproximativ 60 de roluri în filme artistice de lung şi scurt metraj. în ultimele stagiuni a semnat regia artistică a unui număr dc 8 spectacole adresate adulţilor şi copiilor. Acest coleg al nostru nu amurgeşte, ci se află în poziţia cînd astrul său sc înnobilează cu lumina revărsată de harul artistic. îl privesc recunoscător aşa cum este învcşmîntat cu
mantia talentului său, păşind falnic în Istoria Filmului şi Teatrului Românesc.
Spre cinstirea sa, a memoriei părinţilor săi, îi strîng mîna şi îl îmbrăţişez.
Ave!Mircea Ioan CAS/MCEA
m!£»
nostru dc joi, 3 iunie a.c.), dar şi altora, a căror contribuţie la reuşita manifestării a fost decisivă, pc carc, din lipsă dc spaţiu, nu i-am mai menţionat, motiv pentru carc o facem acum: Regia Autonomă Judeţeană dc Apă-Canal Cluj, S.C. Nord Conforcst S.A. Cluj, S.C. “Flacăra” S.A.'S.C. Dromct S.A., Societatea Cultural- Patriotică “Avram Iancu” din România - venită Ia Sighct cu o delegaţie numeroasă, din care au făcut parte: preşedintele Societăţii, ing. Constantin Sicoc,'secretarul general - col. (r) Vasile Cristea, vicepreşedintei? acesteia - conf. univ. dr. Emil Luca, alături de carc s-au aflat, reprezentanţii filialei din Vişeu de Sus a Societăţii -, S.C. Sinterom S.A., S.C. Armătura SA.. “Adevărul dc Clui”. S.C. Rcmat S.A. Clui:
profesoara Argentina Floca - preşedinta filialei din Avram Iancu a Societăţii cu acelaşi nume, cca carc a pregătit grupul' de tulnicârcsc şi montajul iiterar- muzical prezentat cu ocazia manifestărilor dc la Sighct; primarul comunei Rozavlca - prof. Gheorghe Vişovan - şi prof. Ioan Condrat - conducătorul grupului vocal din Rozavlca. Contribuţia altor sponsori, carc doresc să-şi înscrie numele în cartea dc aur a ctitorilor monumentului dc la Sighetu Marmaţici, închinat marelui bărbat al neamului, Ioan Buteanu, tribun al Iui Avram Iancu, este aşteptată în contul Societăţii Culturale Pro Maramureş “Dragoş Vodă”, deschis la BCR, Sucursala Cluj, nr. 451022182.
' M. BOCU
între cci carc au adus omagiul lor eroului Ioan Buteanu, la 150 de ani dc la moarte, cu. ocazia dezvelirii bustului acestuia în municipiul Sighetu Marmaţici,-s-au aflat şi reprezentaţi ai Armatei Române: comandantul Garnizoanei Baia Marc - col. Ilie Godjea, comandantul Brigăzii de tancuri - col. Ioan Pop; Brigada dc grăniceri din Sighetu Marmaţici, reprezentată dc coloneii Vasile Boţârcă şi Teodor Cristea; în numele cărora a fost depusă o coroană dc fiori. Conducerea Societăţii Culturale Pro Maramureş “Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca, prin preşedintele său executiv Vasile Iuga, reînnoieşte mulţumirile adresate sponsorilor deja amintiţi (în ziarul
i r ga len a “A lia n ţaArtfifnr” eX Pim £
S E U G B
V A S I L E N O I U C
.Iubitorii de artă din Cluj-Napoca au posibilitatea să descopere şi să admire soluţiile formale inspirate şi expresive prin carepictorul de o r i g i n e basarabeană S e r g e Vasilendiuc ne invită lapelerinaj prin t e r i t o r i i încărcate de mister şi inefabilă poezie. Concepute sub girul unor stimuli dc natură cosmică: soarele şi luna, picturile sale solid arhitccturatc plastic sînt dcsâvîrşite cu rafinament dc miniaturist. Deşi are vocaţia sintezei, nu neglijează sugestivitatea detaliului şi nuanţei. îl interesează în mod expres jocul corespondenţelor, îi plac sinuozităţile, dar şi ruperile de ritm tranşante care potenţează disputa contrastelor. - i '
Serge Vasilendiuc - în clară descendenţă suprarealistă şi metafizică - este un p i c t o r imaginativ, c a r c c o m u n ic ă prin forme simbolice şi metafore. îl interesează g e n e z e le ,procesul evolutiv al materiei şi vieţii carc poate fi sesizat la nivelul regnurilor, al diviziunilor micro şi macro cosmice. Dar reconstituirile sale intitulate Metamorfoze, Germinaţie, M uguri, Adîncim c, T re i secrete, Arcă, Dimineafa, Orientali ş.a., nu îmbracă ipostaze explicite prin narare, ci râmîn în planul unui timp incert şi al unor iluminări extrem dc sobre cc amintesc dc misterul vechilor fresce şi vjtralii. în. cele mai multe imagini domină un aspect dc interioritate cclcziastâ, un duh dc arhaitate, în carc migrăm cuceriţi dc acorduri preţioase cc sc iscă din minereuri, cristale, din transparenţe acvatice sau nisipuri astrale. Spre lauda sa pune accent pc calitatea culorii, pc muzicalitatea atmosferei de ansamblu.
în Dobrogea ‘94 însemnele realului cursul unei ape, un peştişor dc aur,
cîteva verticalităţi suple amintind dc foşnetul vegetaţiei tipice) se transformă în embleme ale permanenţelor naturale, ale fascinaţiei unui spaţiu, superbă interferenţă de acvatic, vegetal şi celest într-o Noapte la ţară dominant devine m urmurul am intirilor nostalgice sugerat prin animata răsfirare pc un ocean nocturn al ritmicii decorative a ‘ fragmentului de scoarţă bucovineană, pentru ca într+> Stradă din Praga, celebra Zlatâ Ulitka, sâ savurăm parfumul unor ocruri şi brunuri cc emană din patina unor structuri - arhitecturale cu iz.de.burg medieval.
Prin creaţia sa rafinată, profund interiorizată, Serge Vasilendiuc ne îndeamnă sâ iubim esenţele, acele - splendori ce ţin de permanenţa vieţii şi a civilizaţiei.
Cu puritate şi candoare juvenilă, proaspătul absolvent al Academiei ieşene de artă - prin simbolica inserare în economi?"maginii a celor două astre (c e -a s ig u ia echilibrul cosmic) propulsca: existenţialul sub semnul portic al • nei deveniri.
Negoiţă LĂPTOIU
Consiliu] local Cluj-Napoca a avizat noile tarife pentru R. A. T. Cluj, la capitolul energic termică pentru populaţie. Motivele majorării preţului la energia termica au fost"modificarea cursului leu-dotar şi creşterea preţurilor la materiile prime (apă, gaz, energie electrică). Astfel, preţul unei gigacalorii a crescut dc la 167.610 Iei la 228.100 lei.
Majorările de tarife vor fi supuse spre aprobare Consiliului Concurenţei, după care vor intra în vigoare. .
A.M .
P r i n c r e d i t a r e a I M M c a r e a n g a j e a z ă ş o m e r i a r
p u t e a f i c r e a t e 3 . 0 0 0 d e n o i l o c u r i d e m u n c ăReprezentanţii Agenţiei Naţionale
pentru Ocupare şi Formare Profesională (ANOFP) speră ca, prin acordarea unor credite subvenţionate dc stat, întreprinderilor mici şi mijlocii (IM M ) carc angajează şomeri, să fie create, în cursul aecstui an, aproximativ 3.000 dc noi locuri dc muncă, a declarat Gabriela Platon, purtătorul dc cuvînt al agenţiei.'
Fa a precizat câ acţiunea dc creditare a demarat în toată ţara şi că reprezentanţii IM M sc pot adresa, la sediile teritoriale ale ANOFP, pentru obţinerea unui model dc studiu dc fezabilitate, pc carc îl completează şi îl prezintă apoi, spre avizare, comitctuilii dc credit şi apoi reprezentanţilor Banc Post, în scopul obţinerii acestor credite.
Operaţiunea dc creditare sc va derula prin Banc Post, instituţia bancară care a cîştigat licitaţia organizată, în acest sens, dc ANOFP. Termenul dc creditare este dc maxim trei ani, iar creditul nu trebuie sâ depăşească 30 de milioane dc lei pentru fiecare persoană nou încadrată. Specialiştii agenţiei au trimis
deja în teritoriu documentaţia necesară şi banii pc primul semestru, respectiv 75 dc miliarde dc lei, astfel îneît agenţiile teritoriale sînt pregătite să primească dosarele cu solicitările IM M pentru acordarea dc credite. Solicitanţii trebuie să prezinte băncii, în prealabil, garanţiile prin care sâ demonstreze câ pot acoperi creditele respective. în acest an, au fost prevăzute în buget 150 dc miliarde dc Ici din fondul dc şomaj, pentru acordarea acestor credite subvenţionate întreprinderilor mici şi mijlocii. “împărţirea, în judeţe, a sumei de 75 miliarde dc lei a fost făcută ţinînd cont de modul în carc s-au derulat lucrurile anul trecut şi în funcţie dc nivelul ratei şomajului în judeţul respectiv. Oricum, dacă în unele judeţe nu vor fi cheltuiţi toţi banii, există posibilitatea redistribuirii acestora în altele, unde nevoile de creditare sînt mai mari”, a explicat Platon.
Ea a precizat câ, potrivit legislaţiei în vigoare, numărul total al salariaţilor dintr-o astfel de întreprindere nu trebuie
să depăşească 200 dc persoane (inclusiv angajaţii pentru locurile de muncă nou create), iar cifra anuală dc afaceri să nu depăşească 20 miliarde de lei. Minim 50 la sută din noii angajaţi trebuie sâ provină din rîndul şomerilor. Aceştia nu pot fi disponibilizaţi mai devreme de trei ani de la încadrare. în caz contrar, beneficiarul creditului va plăti, cu titlu de penalitate, o sumă egală cu mărimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă'nou creat şi ncocupat. Conform condiţiilor de acordare a creditelor, agentul economic trebuie să realizeze activitatea dc bază în producţie, servicii sau turism şi maxim 40 la sută în comerţ.
Anul trecut, valoarea creditelor acordate s-a ridicat la aproape 70 de miliarde de lei, însă procedura de creditare a demarat abia în . luna septembrie, din cauză câ singura bancă interesată a fost Banc Post, de altfel cea prin carc s-au derulat pînâ la urmă creditele.
O fe rte de locuri de m u n c ăAgenţia Judeţeană pentru Ocuparea şi Formarea
Profesională Cluj anunţă următoarele locuri de muncă vacante la data dc 07.06.1999:
. contabilitate -1 ; 36. şef serviciu dezvoltare -1 .Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot
obţine de Ia biroufmedierea muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, orele 8-13, str. Coşbuc nr. 2.
P a r t e n e r ia ts i c o la b o r a r e*
“Fundaţia pentru Dezvoltarea Socială a Rromilor - RAMSES” din Dej, a încheiat un protocol de parteneriat şi colaborare cu Primăria municipiului, Direcţia Administraţiei Publice Locale - Serviciul de Asistenţă Socială. Scopul parteneriatului îl constituie derularea pînâ în iunie 2000 a programului “Centrul dc informare şi sprijin comunitar” prin care Primăria va pune la dispoziţia fundaţiei informaţii din baza dc date a Serviciului de Asistenţă Socială, privitor la rromii asistaţi prin acest serviciu. La rîndul ei, fundaţia va furniza informaţii reale despre familiile, de rromi în program. ‘ -• < - -
Programul comun mai prevede şi constituirea de comisii formate din liderii comunităţii rromilor din Dej şi specialişti (asistenţi sociali) ai Serviciului Social pentru efectuarea unor- anchete sociale la domiciliu familiilor de rromi asistate sau cârc au nevoie de asistenţă. Serviciul de Asistenţă Socială îşi oferă gratuit serviciile fundaţiei, prin voluntariatul d-lui Florin Cristea.
Organizaţia Partida Rromilor din Dej, consideră că înfiinţarea Fundaţiei “Ramses” şi sprijinul Primăriei, înseamnă că poţi oferi “o şansă în plus integrării sociale a rromilor” consideraţi “problemă”. . •
Magdalena VAIDA
Aproape 30 4 0 0 de persoane în programele active de combatere a şomajului
Aproape 30.000 dc persoane au fost cuprinse, pînă la ora actuală, în programele active dc combatere a şomajului, finanţate dc Banca Mondială, fiind încheiate 308 contracte, dintre care 65 anul acesta, cu furnizori de servicii sau prestatori contactaţi de comunităţile locale, a declarat Gabriela Platon, purtătorul de cuvînt al Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesională (ANOFP).
Dintre cei 29.500 de beneficiari ai programelor, 43 la sută au fost ajutaţi, asistaţi sau consiliaţi în scopul demarării şi desfăşurării propriilor afaceri, iar ceilalţi au fost cuprinşi în diverse servicii de ocupare temporară.
Programele de măsuri active pentru combaterea . şomajului, dedicate persoanelor disponibilizatc, sînt axate pe oferirea unor locuri de muncă pe perioadă determinată, în domeniile" protecţiei mediului, asistenţei sociale, serviciilor utilitare şi infrastructurii. în cazul în care durata contractului de muncă nu depăşeşte şase luni, cel care a fost angajat nu pierde ajutorul de şomaj, acesta fiind doar suspendat pe perioada angajării, urmînd să sc reia după aceea. ANOFP are pregătit un
•program special pentru minerii disponibilizaţi din Valea Jiului, program care prevede crearea, în 1999, a
“ aproximativ 2.800 de locuri de muncă, în domeniile infrastructurii şi lucrărilor de interes comunitar (pentru început 350 de locuri de muncă şi apoi, în 3-4 luni, să ajungă Ia 2.800 dc locuri), pentru care să fie subvenţionate salariile. Gabriela Platon a precizat că, din momentul punerii în aplicare a Ordonanţei'22 (august 1997) şi pînă la sfîrşitul primului trimestru al acestui an, în Valea Jiului au fost reîncadrate în muncă aproape3.000 de persoane dintre minerii disponibilizaţi (peste 18.000), dintre carc
. în jur de 600 prin crearea uno'r locuri de muncă în interes comunitar. Programele concrete, de măsuri active pentru combaterea şomajului vor avea la dispoziţie 4,5 milioane de dolari, rămaşi din împrumutul de 8,5 milioane de dolari de la Banca Mondială, bani cărora li se vor adăuga, potrivit afirmaţjilor ministrului Muncii, Alexandru Athanasiu, 150 miliarde de lei din
bugetul asigurărilor sociale şi 5 milioane dc dolari rcalocaţi dc Banca Mondială. Aceste programe urmăresc în principal găsirea de resurse pentru demararea'unor lucrări de interes public, cofinanţate din bugetele locale, servicii de consiliere tn vederea creării de întreprinderi mici şi mijlocii, servicii de califtcare- recalificare, servicii de informare şi
■ orientare privind piaţa muncii. în 1998, MMPS a cheltuit aproximativ 4 milioane de dolari, din cele 8,5 milioane alocate, de Banca Mondială, în programul de măsuri active pentru combaterea şomajului. Ministrul Muncii a anunţat, la începutul lunii aprilie, că Uniunea Europeană va acorda României, în cursul acestui an, un ajutor financiar în valoare de 40 de milioane dc curo pentru măsuri active de combatere a şomajului, bani care vor fi folosiţi în principal pentru crearea dc noi locuri dc muncă. El a precizat că în acest an ar putea fi create aproximativ 80.000 dc noi locuri de muncă şi că vor fi avute în vedere toate ' zonele din ţară, însă se va pune un accent deosebit pe zonele monoindustriale, unde rata şomajului este mai mare decîţ media pe ţară. Printre altele, banii vor fi folosiţi şi pentru subvenţionarea integrală a salariilor persoanelor care vor. fi încadrate pe durată determinată în activităţi dc prestări servicii şi pentru infrastructură iniţiate de administraţiile locale. Ministrul Muncii a mai spus că banii vor putea fi • folosiţi, modifieîndu-se Legea finanţelor publice, chiar pentru acordarea dc microcredite persoanelor disponibilizatc care doresc să înceapă, ca liber-profesionişti, activităţi pe cont propriu. Aplicarea unor asemenea programe de combatere a şomajului este însă'Ia început în România, în condiţiile în care numărul celor disponibilizaţi în urma restructurărilor din economie este în continuă creştere. Guvernul a anunţat, în urmă cu cîteva săptămîni, că peste.70.000 de persoane utmeazâ să-şi piardă locurile de muncă în urma aplicării planului de reducere cu 10 la sută a pierderilor din economie, plan elaborat împreună cu FPS în decembrie 1998. Aceştia se vor adăuga celor peste-200.000 de salariaţi concediaţi în 1998 şi care au primit plăţi compensatorii.
Garda Ecologică şi Asociaţia Pro Ruralis - în acţiune CU ocazia Z i l e i M o n d i a l e a M e d i u l u i
* turiştii din Munţii Apuseni vor fi verificaţi dacă respectă* normele ecologice şi cele privind conservarea mediului • :
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, în acest week-end, membrii Asociaţiei Pro Ruralis din Cluj-Napoca şi agenţii constatatori ai Gărzii Ecologice vor patrula în zona Ic Ponor, Padiş, Pietroasa într-un control ecologic. Dupâ cum ne-a declarat prof. .Valentin Coman, preşedintele Asociaţiei Pro Ruralis, acţiunea are ca scop principal sensibilizarea opiniei publice în ceea ce priveşte ariile protejate din zona Munţilor Apuseni (care sc întinde pe trei
judeţe: Cluj, Alba şi Bihor), protecţia mediului şi conservarea biodiversitâţii. Se va uimări dacă turiştii respectă zonele speciale de făcut foc, zonele protejate, dacă aruncă gunoaiele în locurile corespunzătoare. Totodată, dacă este cazul, vor fi “caîbşi” turiştii carc au ieşit din traseu. Nici cci care îşi duc animalele la păşunat în arii interzise nu vor fi iertaţi. Oricum, toţi cei care vor .fi pe traseul Munţilor Apuseni, vor prim i pliante şi, materiale informative despre protecţia
sistemului ecologic. Garda Ecologică, prin agenţii ei, poate sâ întocmească procese verbale de constatare în cazul nercspectării normelor de protecţie şn conservare a mediului. Amenzile pot fi destul de usturătoare - între 5 şi 25 de milioane, culminînd cu cea mai scumpă amendă - 50 de milioane, aplicată în cazul defrişărilor în zone protejate dc lege.-
’ ;V ţ ! \ ' „■ . •s Corina GĂMAN
Peste 6 .0 0 0 de persoane şi-au gâsit
de lucru prin bursa locurilor de munca
Peste 6.000 dc persoane au reuşifsă-şi găsească ţin serviciu prin bursa locurilor dc muncă organizată, la nivel naţional, dc Agenţia Naţională pcnUu Ocupări; şi Formare Profesională (ANOFP), aproape 4.000 dintre acestea provenind din rîndul şomerilor, a declarat, vineri, Gabriela Platon, purtătorul dc cuvînt al agenţiei.Agenţiile tcritorialcfalc ANOFP au înregistrat, în
cadrul acestor burse de locuri de muncă, peste 25.000 de persoane intervievate, aflate în căutarea unui Ioc dc muncă, mai mult de jumătate dintre acestea fiind şomeri.
“Punctul forte al acestor tîrguri de job- uri l-a constituit faptul câam pus faţă în faţă cererea şi oferta locurilor dc muncă. Astfel, solicitanţii puteau fi intervievaţi direct de către agenţii economici care dispuneau de posturi vacante.. Întrucît crcdcm câ această acţiune a dat roade, vrem să o includem în programele active dc combatere a şomajului”, a explicat Platon..
« Purtătorul de cuvînt al ANOFP a mai precizat câ, în întreaga ţară, la bursa locurilor dc muncă s-au prezentant aproximativ 1.100 de agenţi economici.
1994 - P reşedin te le Statelor Unite a le Am ericii, Bill Clinton, a sem nat şi trimis Congresu lu i am erican sc r iso a rea d e recom andare pentru continuarea acordării şi în anul 1995 a clauzei naţiunii ce le i m ai favorizate pentru R om ân ia .
P r i n d e r e a c î i n i l o r d e v i n e o
a c t i v i t a t e d i n c e î n c e m a i b â n o a s d
G onsiliul local a aprobat majorarea unor preţuri la activităţile RADP.
Astfel, s-a votat mărirea tarifelor pentru tăiatul arborilor, numai în timpul programului normal, pentru reparaţii stradale şi pentru Centrul dc tratare şi întreţinere cîini.
Cele mai spectaculoase majorări de preţuri au fost „operate" la capitolul tratare şi întreţinere cîini. Astfel, pentru întreţinerea uniiî cîine se va plăti, de acum înainte, 8.688 dc lei, faţă dc preţul de dinainte de 4.085. Deparazitarea externă â unui patruped va costa 1.000 de Jei, cu 200 de lei mai mult. Deparazitarea internă are un preţ „exploziv", de la 2.467 la 23.032 Iei. Euthanasia costă 14.610 Iei,
iar persoanele carc se vor ocupa cu prinderea de cîini vor primi 53.443 Ici pe oră pentru această activitate. înainte de majorarea
preţurilor, hingherilor li se plătea 39,294 lei pc oră.
- A. M.- Foto: I. PETCU
C L U J -N A P O C A : luni-vineri 8-16; s îm bă tă 9-14; tel/fax 19-73-04; SU B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
Ms:.
m m
C ultu rile au nevoie de no i!
P IR E T R O I D U L c u eficacitatea ce a m ai ridicată
şi cu efect d e ş o c a s u p ra adulţilor şi larvelor
q în d a c u lu i d in C o lo r a d o Wşi q în d a c u lu i b ă l l o s a l o v ă z u lu i la D O Z Ă de n u m a i 1 0 0 m l /h a .
A C R 0 B A T M Z -F U N G IC ID U L sp ecific Tn c o m b a te re a m anei cartofului cu a cţiu n e p re ve n tivă şi c u ra tivă
la D O Z Ă de 2 k g / h a .
m m m m5SWKS24 A /
F U N G IC ID d e u ltim ă ge n e ra ţie şi în c o m b a te re a
bolilor foliare ale spicului la c e re a le p ă io a s e
la D O Z Ă de 1 l /h a .
A dresaţi-vă ACUM distribuitorilor noştri; S .C . P O U A M I m p e x S R L C lu j - 4 1 4 .3 7 1 , 4 1 4 .1 3 7 . S .C . Â L C E D O C lu j - 0 9 2 -3 5 7 .3 7 6 , 1 4 6 .4 3 5 .S .C . A L C E D O T u rd a 4 3 3 .1 4 4 , 0 9 2 -2 3 5 .8 3 2 .S .C . DIADELII S .R .L . 0 9 4 -5 2 3 .0 4 5 ,1 4 4 .1 3 7 .
▲ S.C . U N IM ET CUG S .AC lu j - N a p o c a , B - d u l M u n c i i 1 8 / b T e le f o n : 4 1 5 .2 4 0 , i n t e r i o r 1 1 3 0
A n g a je a z ă prin transfer sau repartiţie O .F .M .
SUDORI - Minim categoria IV , minim 5 ani, experienţă în
sudură "M IG -M A G ", autorizaţi M IG -M A G , vîrstă între 25-32 ani.
BOHRW ERKIŞTI-.pentru maşini cu diametrul minim 130 mm;- minim 5 ani vechime în meseria de bohrwerkist.
INSPECTOR PRORTECŢIA M UN C II ^- vechime minim 8 ani în domeniu. S
Testare In zilele de 7 şi 8 iunie.____|
S.C. RO-ITProdservimexS.R.L.cu sediul în
Cluj-Napoca, str. Cîmpina 62-64 a n g a je a z ă :
- croitori şi cusătorese(femei) cu experienţă în domeniul confecţii
încălţăminte.
C o n d i ţ i i de a n g a ja re foarte avantajoase, j
In f o r m a ţ i i la sediul firmei m a r ţ i - j o i : 1 2 - 1 6
şi la t e l e f o n 4 1 5 .4 9 6 .
C o n siliu l d e A d m in is tr a ţ ie a l S.C. INS S.fî cu sediul în C lu j-N a p o c a , s tr . O a şu lu i n r. 8 6 -9 0
convoacăA D U N A R E A G E N E R A L Ă E X T R A O R D I N A R - A
A A C Ţ I O N A R I L O Rpentru toţi acţionarii înscrişi în Registrul Român al
Acţionarilor la 17.06.1999.Şedinţa va avea loc în data de 19.06.1999, ora 10.00, la
sediul societăţii cu următoarea O R D IN E D E Z I:
1. M ajora re a c a p ita lu lu i social şi m o d ific a re acorespunzătoare a actelor constitutive;
2. Alegerea administratorilor şi cenzorilor, stabilirea garanţiilor şi a renumeraţiei acestora;
3. Diverse.Calitatea de acţionar se va dovedi la intrarea în sală pe
baza certificatului de acţionar şi/sau a buletinului de identitate.
Acţionarii pot II reprezentaţi şi prin procură de reprezentare în conformitate cu prevederile statutului societăţii.
Formularele de procură şi informaţii suplimentare se pot obţine de la "Biroul Acţionariat" în perioada 16.06.1999- 18.06.1999, între orele 7,00-14,00, telefon: 064/134.577, interior 269. în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile din statutul Societăţii, Adunarea Generală se va reprograma pentru data de 21 iunie 1999, în acelaşi loc la ora 13,00. (13S0440>
A g e n ţ i a d e D e z v o l t a r e R e g i o n a l ă N o r d - V e s to rgan ism n egu vern am en ta l, nonp ro fit , d e utilitate p u b lic ă c u se d iu l în Cluj-Napoca, str.
Aurel Vlaicu nr. 180, o rg a n iz e a z ă c o n c u r s p en tru o c u p a re a u rm ă to a re lo r p ostu ri: .Ş e f S e r v ic iu D e z v o lt a r eCerinţerStudii superioare (econom ice, tehnice, socio-politice ş.a.), experienţă m anagerială, cunoaşte rea
mediului socio-econom ic al regiunii, a reglem entărilor juridice în dom eniu (L e g e a 20/99, L egea 151/ 98, O U G 24/98, H .G . 634/98 ş.a .), capacitate d e analiză, inovare, flexibilitate, cunoaşterea unor programe specializate de utilizare P C (p rogram e pentru BD, ana lize statistice etc.).
Responsabilităţi: E laborarea şi coo rdonarea planurilor d e dezvoltare regională, rea lizarea d e studii, analize (econom ice, sociale, analize statistice etc.), c rearea cadrului pentru sprijinirea IM M şi investiţiilor industriale, crearea şi gestion area unor b a z e d e date.
C o n ta b ilCerinţe: Studii superioare în domeniul financiar-contabil (studiile administrative sau juridice pot
constitui un avantaj), experienţă în gestionarea d e fonduri importante pentru finanţarea d e program e, proiecte, cunoaşterea legislaţiei muncii şi a reglem entărilor juridice în dom eniul financiar (inclusiv Legea 20/99, O U G 24/98), cunoaşterea unor p rogram e specializate de utilizare P C în domeniu.
Responsabilităţi: Gestionareafondurilordedezvoltare regională, m anagem entul financiâral proiectelor, realizarea lucrărilor financiar-contabile, gestion area activităţilor administrative legate de personal.
S e c re ta rCerinţe: Minim studii superioare de scurtă durată, cunoştinţe utilizare P C , cunoştinţe d e contabilitate
primară, cunoştinţe d e dactilografie (cunoaşte rea stenografiei poate constitui un avantaj). R esponsabilităţi: Com unicarea cu partenerii Agenţiei, asigurarea secretariatului Agenţiei şi Consiliului
pentru Dezvoltare Regională, păstrarea şi arh ivarea documentelor Agenţiei, înregistrarea operaţiunilor' de casierie.
CERINŢE G E N E R A L E : Capacitate de organ izare şi inovare, capacitate de com unicare, capacitate de a lucra în echipă, cu noaşterea limbii en g leze (şi/sau germ ană, franceză).BENEFICII: Specia lizarea în domeniul dezvoltării regionale, în im plem entarea d e program e d e dezvoltare regională, relaţii de colaborare cu parteneri importanţi la nivel naţional şi internaţional, posibilităţi de prom ovare, salarii şi condiţii d e m uncă.CANDIDAŢII vor d epu n e scrisorile de intenţie, C.V.-urile, referinţele, acte le d e studii (diplome, atestate, foi matricole, caz ier pentru poziţia d e contabil) şi copii după B.l. la Consiliul Judeţean Cluj cu sediul în Cluj-Napoca, Bd 21 Decembrie 1989 nr. 58, camera 43. pînă la data d e 11 iunie 1999, ora 15. Concursul va a v ea loc tn data d e 14 iunie a .c., ora 11,00.
Aşteptăm cu mult interes candidaturile dumneavoastră! S"In form aţii su p lim en ta re la tel. 064/19.36.77 s a u 064/19.29.60. 5
(1360444)
Chituri auto SIDERPLASTvînzări en-gros
str. Nirajului nr. 21 Tel.: 158.050.
M A E S T R O“tâ î
V â oferă
Mezeluri de calitate excelentă la preţuri rezonabile C om enzi la tel 43 23 1 3 , z iln ic 6.30 -1 7 .3 0
Asigurăm transportul la locul indicat de client
Pui şi carne de pasăreTe le fo n 427644, z iln ic 8-16
Asigurăm transportul la locul indicat de client
.Mîncare pentru cîini şi pisiciTe le fo n 162236,lingă staţia Shell M ânăştur ~
Z iln ic 10 .30-17.00 2
(2093451)
--■ o « • °
i 2 3 m
RAViO, în colaborare cu
INTERNATIONAL SPORT MANAGEMENT Bucureşti
organizează în perioada 23-27 iunie "C U PA M C D O N A L D ’ S L A FO T B A L".
Sînt invitate să participe toate liceele din Cluj-Napoca. Premii substanţiale! înscrierile se pot face pînă la data de
10 iunie la CD RADIO, tel. 199944, fax. 190652.
I n a t e n ţ i a p u b l i c u l u i c ă l ă t o r !
R f t T U C C l u j - N a p o c a anunţă publicul călător introducerea cu caracter
experimental a l i n i e i 4 7 dc autobuze în C a r t . I n t r e L a C l i r i începînd cu data
de 7 i l i n i e 1 9 9 9 , pe următorul traseu:
D U S : P-ţa M. Viteazul - str. Cuzâ Vodă - B-d. 21 Decembrie 1989 - P-ţa Mărăşti - str. Dorobanţilor - str. G . V . Bibescu - str. între Lacuri - str. Dunării.
Î N T O R S : str. Dunării - str. între Lacuri - str. G . V . Bibescu - str. Dorobanţilor - P-ţa Mărăşti - B-dul 21 Decembrie 1989 - str. Cuza Vodă - P-ţa Mărăşti.
Autobuzele vor pleca după următorul curs:Z ile le lu cră toa re :
■ * - circulă numai sîmbăta.Orarul poate suferi modificări în funcţie de numărul călătorilor care vor utiliza linia
de autobuze.Pe perioada experimentală se va putea circula ntimai cu bilete de călătorie.P en tru su gestii ş i in fo rm a ţii su p lim en tare su n a ţi la d isp e c e ra tu l R A T U C , te lefon
430 .874 .
ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!
. C L U J -N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14; tel/fax 19-73-04; A _ ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;
$ S U B R E D A C Ţ IA D E J : luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
&W X fy > W ->vvVas //s a ^«'«ÎjSaV^sss^î V 'Î: V.ssSsw.ssvKvv .i
A i nevoie?E şti fericit?
A i găsit deja sensu l vieţii?. Există s p e r a n ţ ă şi s a l v a r e la nevoie
şi p e n t r u t i n e ! .Isus Hristos dă Viaţă Nouă, Libertate, Pace şi Bucurie.
Vino, şi convinge-te!
B i n e a ţ i v e n i t l a
M i s i u n e a n o a s t r ăU n d e : C L U B U L C F R
str. Dobrogcanu Gherea nr. 17 fC î n d : ______ 4-6 iunie 1999 \
fiecare seară: T între orele 19-22. ‘ '
Ii veţi vedea ş i îi veţi ascu lta p e oam enii care au a fla t asta ş i au g ă sit sensu l
v ie ţii lo r în Isus H ristos.Răspunzător este: Missionsgemeinde Liibeck - Intrarea liberă.
Com pania Naţională a Im prim eriilor C O R E S I S.A. Bucureşti '
'Sucursala " A R D E A L U L " , cu sediul în CIuj-Napoca, B -d u l 21 D ecem brie 199 nr. 146 organizează L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă C U O F E R T Ă ÎN C H IS Ă ÎN P L IC U R I S IG IL A T E , conform O.U.G. 88/ 97, aprobată prin-HG. 55/98, pentru vînzarea următoarelor active:Denumirea Adresa Preţ de pornireactivului ' (lei)Hale industriale CIuj-Napoca,. 3 miliarde
Calea Dorobanţilor 14 Teren • CIuj-Napoca, ’ 1,5 miliarde
■ - Calea Dorobanţilor 14La preţul de adj udecare se adaugă T V A suportat de cumpărător. Licitaţia va avea loc în data de 7 iulie, ora 10,00, la sediul
sucursalei.Dosarele de prezentare pot fi procurate, contra cost, zilnic, de
la sediul sucursalei, între orele 10-14.Ofertanţii vor depune la sediul sucursalei, pînă în ziua licitaţiei,
ora 8,00 documentele legale prevăzute, precum şi dovada achitării c/val. dosarului de prezentare.
Participanţii vor depune Ia casieria sucursalei sau în contul nr. 30.36-8.01.01 deschis la BCR Sucursala Cluj, taxa de participare de 5.000.000 Iei şi va face dovada consemnării la dispoziţia sucursalei a garanţiei de 3% din preţul de pornire.
Valoarea terenului aferent activului este inclusă în preţul de pornire al licitaţiei.
în caz de neadj udecare la prima şedinţă, se va organiza cea de-a doua şedinţă la data de 13 iulie 1999. . (1360443)
P r i m ă r i a c o m u n e i t i u c ucu sediul în lo calitatea J u c u d e S u s n r . 1 1 2 ,
c o m u n a J u c u , j u d e ţ u l C lu j , t e l e f o n 1 0 1 ,
organizează L I C I T A Ţ I I pentru închirierea dc spaţii
com erciale şi p re s tă ri servicii de pe raza comunei. Licitaţiile se organizează în fiecare zi de jo i din lună, ora 10,, începînd cu data de 24.06.1999, pînă la ocuparea integrală a acestora. c (2691143,
(2093746)
AGENŢIEE D IL IMOBILIARAStr. G-ra! V. Milea ur. 31 ap i
E-maii:eclii ro'rmisa.net
, 'V j u n y l i j t n u b U i n f u
s . c . LORELLA s . r . l .Agenţie imobiliară
str. Forlăreţei 4, bTel : 431.754. 094-663.116J
orar 8-20. IV iz io n a r e a ş l î n s c r i e r e a
e s t e g r a t u i t ă .
• Vînd spaţiu comercial, 80 mp, cu vitrină la stradă, ultrafinisat, zonă foarte circulată. Tel.: 094- 663. I I 6. (Ag.i.)• Ocazie deosebită! 4 camcrc, apartament. Zorilor, etaj 3/4, str. Pasteur, 2 balcoane, 2 băi, semifinisat, 28.000 D M .-Te l. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu comercial, zonă centrală, pentru birouri sau mauazin. Te l.: 094-663.116. (Agii.)• Vînd casă, Ghcorgheni, cu grădină 400 mp, preţ 60.000 DM ncgcitiabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd casă, Gruia, p+1, uitrafinisată, teren 700 mp, preţ 100.000 DM negociabil. Tel.431.754, 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd casă, Ghcorgheni, 4 camcrc, stare foarte bună, teren 700 mp, preţ 120.000 DM. Tel.431.754, 094-663.116. (Ag.i.)• Agenţie Imobiliară intermediază vînzarea unor spaţii comerciale, 80-1.500 mp, eventual rate 3 ani. Tel. 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Grigorescu, parchet, telefon, etaj 7/10, preţ 20.000 DM . Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd etaj vilă, zonă centrală, foarte liniştită, 194 mp, garaj, grădină, telefon, preţ 100.000 DM negociabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 3 camere, Zorilor, str. Observator, parter, finisat, mochetat, ideal pentru firmă, 27.000 D M negociabil. Tel. 431.754 sau 094- 663.116. ( A g i )
• Vînd garsonieră, confort 1, în Zorilor, str. Rapsodici, etaj 2 din 4, cu telefon, balcon închis, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, cameră mochctatâ, preţ 117 milioane negociabil. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camcrc, decomandate, în Ghcorgheni, zonă verde, liniştită, str. Mcscş, bâiţâ cu parchet, faianţă, gresie, telefon, preţ 150-160 milioane negociabil. Te l.: 196.835,431.720. (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră, mobilată, cu frigider, aragaz, TV color, la 100 DM/lună şi apartament 2 camcrc, mobilate, cu telefon, la 150 DM/lună. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandate, cu 2 băi, telefon, faianţă, balcon mare, în Mănăştur şi Mărăşti, 65 mp, preţ 165 milioane negociabil. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 4 camere, cu trecere, 2 balcoane, telefon, faianţă, în Mănăştur, preţ 150 milioane negociabil. Tel.:196.857, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 2, în Mănăştur şi Gheorgheni, cu parchet, telefon, pret 105-120 milioane neg. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Mărăşti central, str. Fabricii, Ciocîrliei, etaj 3 din 4, preţ 150 milioane negociabil, cu telefon, 2 balcoane, baie şi bucătărie cu faianţă. T,el.:196.835, 431.720. (Ag.i.) '• Vînd apartament 3 camere, cu balcon, în Mănăştur, etaj 2, preţ 130 milioane negociabil. Tel.:196.857, 431.720. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră, confort 3, în Mănăştur, str. Gîrbâu, etaj 4 din 4, preţ 40 milioane negociabil. Te l.: 196.835,431.720. (Ag.i.) .• Vînd apartament 2 camere, decomandate, în-Mănăştur, cu parchet, balcon închis, preţ 135- 143 milioane negociabil. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)
str. Avram Iancu 9 Cluj-I tel. 064-196262, 064-431.302,
• Cumpăr rulotă pe 4 roţi pentru autoturism. Tel. 033- 66-12-24 după ora 19. (429993)
• Vînd Mercedes 300 D pre 3500 DM negociabil. Informaţii tel. 41-74-53. (429897)
• De vînzare la preţ convenabil congelator Selector de 160 1, picap polonez, sobă metalică căptuşită de 40x40x80 cm. Tel. 18-28-33 între orele 18- 21. (429967)
. • Dau în chirie apartament 3 camere, nemobilat, str. Plopilor. Tel. 42-03-23. (429972)
DIVERSE
• Instalaţii performante de încălzire, apă caldă şi climatizare pentru Case familiale şi Vile. Trecerea dc la încălzire comună prin regie la încălzire individuală pentru Apartamente,Blocuri sau Case de scări. Vînzare echipamenteimport,' execuţie la cheie , garanţie şi postgaranţie. Cluj. str. Amurg 44, tel. / fax 14-53-15, ing. Groza, ing. Nagy. (429999)
• Dansatoare începătoare, profesioniste, plecări în Elveţia şi Canada. Doamne, domnişoare pentru escortă şi companie în tară. Vîrstă 18-27 ani. Tel. 01- 33-02-46-2. (429903)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Idea Dcsign & Prinţ SRL Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu ţţentru obiectivul “Două locuinţe ’ situat pe str. Cireşilor nr. 38 şi 38 A, Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (583738)
- • Consiliul local Cîţcâu anunţă în data dc 15 iunie 1999, selecţie dc oferte la lucrarea: “Studiu dc prefczabilitate-canalizare, sat Cîţcâu”. Tema dc proiectare şi informaţii suplimentare se pot obţine dc la sediul Primăriei, tel. 101. (583747)
• Tancz Ileana e citată Ta Judecătoria Cluj-Napoca în data de 25.06.1999, ora 8 sala 95 în proces cu Petrişor Vasile şi Consiliul Local Cluj, dosar nr.11413/1998. (430002)_________
PIERDERI• Pierdut ştampilă a firmei
Alcomcd Impcx SRL. O declar nulă. (430000)
* Ţierdut carnet de student pe numele Pop Adrian Sabin. îl declar nuli (583724)
• Pierdut legitimaţie de serviciu SC Terapia SA pe
v numele Costiug Ghcorghe-Sorin, O declar nulă. (583740)
DECESE COMEMORĂRI
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpei noastre mame şi soacre M O R A R Z O E în vîrstă de 78 ani. Înmormîntarea va avea loc duminică 6.06.1999 ora 14 în Someşeni. Fiica Maria şi ginerele Vasile. Nu te vom uita niciodată. (430012)
• Cu inimile pline de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, M U N T E A N D U M IT R U , pensionar şi fost salariat la “Libertatea” Cluj-Napoca, în vîrstă de 73 ani. Înmormîntarea va avea loc luni 7/iunie, ora 13, la C im itirul Central. Fie-i ţărîna uşoară şi Dumnezeu sâ-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (586716)
• Cu profundă şi nemîngîiată durere anunţăm trecerea în - nefiinţă a iubitului nostru prof. univ. dr. doc.A E M E R IC S Z E K E L Y . înhumarea va avea loc duminică, 6 iunie 1999 la Cimitirul Evreesc de pe Calea Turzii 154. Nu te vom uita niciodată. Familia îndoliată. (586719)
• Profund îndureraţi, aducem la cunoştinţa celor care I-au cunoscut şi preţuit, trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tatăDIM1TRIE DANCIU de 86 ani, inginer pensionar CFR, membru al UniuniiScriitorilor. Ceremonia funerară va avea loc luni 07 iunie, orele 14, la Cimitirul Central. Copiii Horea cu familia din Toronto-Canada, Diana cu familia din Tab- Ungaria. (586721)
• înmărmuriţi de puterea Dumnezeiască aducem un ultim omagiu iubitei noastre mamă, soacră şi bunică, B A L M A R IA , născută COROI. Mamă dragă, să-ţi dea Dumnezeu odihnă veşnică. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 5 iunie, ora 13 la Cimitirul Crişan. Fiul Eugen, Lenuţa şi Mariicna. (583720)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, DA1AN N1CULIŢĂ, în vîrstă de 68 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 7 iunie 1999, orele 13 dc la Capela Mare din C im itiru l Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată: soţia Lenuţa, fiicele Dana şi Vali, nepotul Sebi, ginerele Adi. (583731)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost cel mai iubit soţ, tată, socru şi bunic, M IR O N G A V R ILĂ , în vîrstă de 67 de ani. Înmormîntarea va avea loc în satul Vechea, comuna Chinteni, în data de 6 iunie 1999, ora 13. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (583735)
Un ultim omagiu tatălui şi bunicului nostru drag, M IRON G A V R ILĂ , plecat prea timpuriu dintre noi. Nu te vom uita niciodată, loan, Mărioara, Radu şi lonuţ.(583736)
• Dormi în pace, bunul nostru tată şi bunic, M IRON GAVRILĂ. Amintirea ta va rămîne veşnic vie. Veronica, Alexa, Ramona şi Delia.(583737)
** Sîntem alături de colega noastră şef lucrări doctor Natalia Giurgea în aceste momente grele la pierderea mamei. Transmitem sincere condoleanţe familieiîndoliate. ColectivulCatedrei de Fiziologie UM F “Iuliu Haţieganu” , C lu j- Napoca. (429996)
1 Un ultim omagiu celui ce a fost colegul nostru PERDE A L E X A N D R U şi sincere condoleanţe familiei. Colectivul de la Moda Socom Cluj. (430001)
■ Sîntem alături de familia Perde în momentele grele prin care trece şi exprimăm sincere condoleanţe. Nataşa, Rareş şi Nelu Ţicrea.(430003) v
* Sîntem alături de familia ing. Miron loan, în greaua suferinţă pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Galben loan.(430004)
* Sîntem alături de colegii noştri familia Miron loan şi Maria, în durerea pricinuită de trecerea la cele veşnice a tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii din Direcţia Financiară SC “Armătura” SA. (430005)
* Sîntem alături de colegul nostru ing. Miron loan şi familia jsa, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colectivul serviciului administrativ SC “Armatura” SA. (430006)
• Sîntem alături de colegul nostru ing. Miron loan şef secţie Mecano-Energetic şi familia sa, în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui drag. îl asigurăm de întreaga noastrăcompasiune. Dumnezeu să-l ierte şi să-I odihnească în pace. Conducerea SC “Armătura” SA. (430007)
• Sîntem alături de colegii noştri Miron loan şi Maria la dispariţia tatălui drag. Serviciul PIS SC “Armătura” SA. (430008)
• Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune pentru cuscrul nostru M IR O N G A V R ILĂ . Sîntem alături de cumnatul şi sora noastră în greaua încercare prin decesul tatălui drag. Familia Alexa şi familia Zanc. (430009)
* Un ultim omagiu celui ce a fost cuscrul 'nostru M IR O N G A V R IL Ă şi condoleanţe familiei. Familia Pop Ambrozie şi Irina din Deuş. (430010)-
• Sîntem alături de familia ing. M iron loan în încercarea grea de pierdere a tatălui drag. Familia Selicean Vasile şi familia Turdean loan. (430011)
• Copleşiţi de durere ne despărţim de draga noastră mamă şi soacră M O R A R ZO E. Sufletul său bun şi vesel va rămîne veşnic alături de noi. Dumnezeu să o odihnească în linişte şi pace. Nu te, vom uita niciodată. Fiica Ileana şi ginerele loan. (430013)
• Cu inimile pline de durere şi întristare ne despărţim de iubita noastră bunică M ORAR ZOE. Fie-i ţărîna uşoară şi Dumnezeu să o odihnească în pace. Nepoatele Gabriela şi Mariana «u familiile. (430014)
• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de draga noastră soră şi mătuşă M O R A R Z O E plecată dintre noi după o lungă şi grea suferinţă. Vei rămîne veşnic în amintirea noastră. Fratele Gheorghe cu familia. (430016)
• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră bunică şi străbunică M O R A R Z O E . Nepoţii Naşu, Radu, Luci cu familiile. Adio scumpa noastră bunică. Nu te vom uita niciodată. (430015)
• Sîntem alături de familia Mărginean în marea lor durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei M O R A R Z O E . Sincere condoleanţe. Cuscra Ana, Daniel şi Claudia. (430017)
• Sîntem alături de d-na Sari Szekely în aceste momente grele. Cafedra de Limbi Străine Universitatea Tehnică Cluj. (430018)
• Cu adîncă durere în suflet ne luăm rămas bun de la scumpul nostru coleg POP V A S IL E . Din partea colegilor de la Aparate Speciale Resort leremia. (586704)
• Sîntem alături de familia Haş în aceste momente de durere cauzate de dispariţia prematură a mamei şi soţei dragi. Familia dr. Lazea Maria. (586707)
• Sîntem alături de colegul nostru ing. Miron loan în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare* a tatălui, drag. Transmitem sincere condoleanţe şi toată compasiunea noastră familiei îndurerate. Colegii de la Secţia şi Biroul M e c a n o - E n e r g e t i c “Armatura” Cluj. (5867091
* Aducem un ultim şi pios omagiu celui care a fost învăţător pensionarBULBUC ŞTEFAN . Sincere condoleanţe familieiîndoliate. Familiile Coprian şi Luţaş. (586712)
• Colectivul Catedrei de Mecanisme Mecanică fină şi Mecatronică de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, transmite sincere condoleanţe familiei îndurerate la trecerea în nefiinţă a fostului şef de catedră prof. dr. doc. ing. E M E R IC S Z E K E L Y . (586717)
Sîntem alături de colegii noştri Suciu Veronica şi inginer Miron loan şef secţie mecano-energetică în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe.Colectivul ServiciuluiVînzări al SC “Armătura” SA. (586718)
■ Ne-a întristat vestea trecerii în nefiinţă a celui ce ne-a fost coleg şi şef de catedră prof. dr. doc. ing. E M E R IC S Z E K E L Y . împărtăşim durerea familiei şi-i transmitem sincere condoleanţe. Colectivul Catedrei Organe de Maşini şi Tribologie din U TC . N. (586720)
• La despărţirea de unchiul nostru ing. D IM IT R IE D A N C IU , originar din Săcel- Maramureş, un pios gînd de rămas bun. Sincere condoleanţe îndureratelor familii. Puiu Moţ şi familiile. (586722)
Sîntem alături de colegul nostru Perde Silviu în marea "suferinţă pricinuită de pierderea tatălui său. Colegii de la SC “ Sanex” SA. (586711) _____________ ___
■ Sîntem alături de Silviu, Maria, Mihai şi Mihaela, la marca durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitului lor tată, socru şi bunic. Fam ilia B'aci Alexandru şi Aurelia, Baci loan şi Valeria. (583726)
• Sîntem alături de colega noastră Bancoş Valeria, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de birou, Serviciul Economic al Studioului T V R C iu j. (583739)
• Pios omagiu dragului şi nepreţuitului nostru prieten, prof. dr. ing. 1MRE S Z E K E L Y şi condoleanţe familiei îndoliate. Familiile Gh. Petricean şi V. lonuţ. (583745)
• O rugăciune, o floare şi o lacrimă fierbinte pe mormîntul dragului nostru soţ, tată, socru şi bunic P E T R E N EM EŞ la împlinirea a doi ani de la deces. Dumnezeu să-ţi dea odihnă veşnică. Eleonora şi Fiicele cu familiile. (429981)
• Lacrimi, flori şi durere la trecerea a 21 de ani respectiv 10 ani de la despărţirea dc dragii noştri părinţi şi bunici C O S TEA A N A şi A U G U S T IN din Apahida. Nu vă vom uita niciodată. Dumnezeu sâ vă odihnească. în pace. Miuţa lea şi Tjnuţu cu familiile(429986)
• Au trecut şase săptămîni de la decesul dragului nostru dr. G AB O R SILVIU. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă 5 iunie 1999 ora 18 la Biserica de pe str. Horea. Familia dr. Gabor Silviu loan. (429998)
• Absolvenţii ŞcoliiPedagogice de Băieţi din C lu j, promoţia 1954, cu ocazia aniversării a 45 ani de la terminarea studiilor, aduc un pios omagiu colegilor şi profesorilor dispăruţi. (586683)
Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la absolvire, promoţia 1974 a Facultăţii de Geologie a Universităţii “ Babeş-Bolyai” din Cluj, aduce un omagiu cadrelor didactice decedate: prof. E U G E N S T0 1 C 0 V 1 C 1 , conf. IOAN TR EIB ER , conf. P A U L M AR O S1, conf. ÎO SIF IM R E H , şef lucrări G A B O Ş L U D O V IC , şef lucrări v H E R M A N N F U C H S , conf. N IC O L A E F L O R E I, conf. V A L E R IA M A R IN C A Ş , şef lucrări IO AN B Ă L U ŢĂ şi păstrează amintirea colegilorB A R A N Y 1 C A R O L , C H IR C EV DAN. Dumnezeu să-i odihnească. (586699)
Sîmbătă 5 iunie 1999 se împlinesc 5 ani de la moartea dragului nostru soţ şi tată N IC O L A E C O R O J A N . Slujba de parastas se oficiază la Biserica “ Sf. Dum itru” , după vecernie. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Ileana şi fiul Adrian. (586703)
dede
• A u trecut 6 luni lacrimi, durere şi tristeţe la dispariţia scumpulu nostru soţ, frate, tată cumnat şi unchi dr. prof. N IC U G H E R G U L E S C U , şeful Clinicii de Ortopedie din Cluj. Slujba de pomenire va avea loc în data de 06 iunie, la Biserica “ Schimbarea la Faţă” din Cluj, la orele 13,45. Dumnezeu să-' ierte şi sa-l odihnească Familia. (586694)
• Cu aceeaşi nemărginită durere în suflet anunţăm împlinirea a şase săptămîni de la trecerea în veşnicie a iubitei noastre mamă, soacră, bunică A N C A A U R E L IA din Feiurdeni. Parastasul va avea loc în data de 6 iunie la ora 12, la biserica de pe str. Maxim G o rk i. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia îndurerată. (586645)
• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd scumpa noastră soţie şi mamă M A N D E L IA R O D IC A ne-a părăsit pentru totdeauna. Alături de noi aici vei Fi mereu pînă şi noi vom li acolo alături de tine. Slujba de pomenire va avea loc în data de05.06.1999, orele 17,30 la Biserica ortodoxă cartierul Mănăştur. Soţul Vasile, fiicele Melania şi Natalia. (586706)
• La împlinirea a 6 luni de la nedreapta despărţire de dragul nostru cumnat şi unchi U L M E A N UA U G U S T IN O V ID IU , î cinstim memoria cu < lacrimă şi o rugăciune Dumnezeu să-i ocrotească sufletul bun. Comemorarea va avea loc duminică 6 iunie, ora 12, la Biserica “ Sf. D u m itru ” . Nicu, Angela, Horaţiu, Gabriela, Râul, Tatiana. (586714)
• Lacrim i şi flori, la împlinirea a 17 ani dc la decesul fiului meu OROS O V ID IU IOAN. G t voi trăi te voi plînge. Tatăl Emil Oros. (583685)
1 Sîmbătă, 5 iunie 1999, ora 9, la biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel din cartierul Grigorescu, comemorăm împlinirea unui an de la dispariţia dragei noastre ing. M 1LEA V E TU R IA DOINA A ID A ). Dumnezeu s-o
odihnească în pace. Familia. (583743)
V ititi zilnic9
ADEVĂRULde Cluj
i_ r \ U J i S j ' M L l ' j
T im p d e d o u ă z ile - m ie r c u r i ş i jo i - C lu ju l, m ai e x a c t p la to u l d in fa ţ a S ă lii S p o r tu r i lo r „ H o r ia D e m ia n ” , a f o s t lo c u l d e în t îln ire al c e lo r în d r ă g o s t i ţ i d e a v e n t u r ă , a l c e l o r an im aţi d e sp ir itu l lib e rtă ţ ii p u r f iz ic e , „ p o lu l” c e lo r d is p u ş i o r ic în d s ă a c c e p te n o i p ro v o c ă r i ca re s ă le t e s t e z e l im ite le . C a r a v a n a M .A .T . - p e n tru c e i in iţiaţi -, M a r ib o r o A d v e n t u r e
T e a m - p en tru n o v ic i, a a ju n s la C lu j d u p ă p e r io a d a 9 -19 sep tem b rie , în c a d ru l fa sc in an tc e a t re cu t p r in C r a io v a ş i T î r g u M u re ş , # o ferit cţe su d -v e s tu l S ta te lo r U n ite (M o n u m en tu rm în d c a a c e a s t a s ă s e d e p la s e z e , în c a d ru l V a | e y , C a n y o n la n d s - U tah , fluv iu l C o lo ra d o ),u n u i tu rn e u p r o m o ţ îo n a l p r in a lt e ş a p t e 46 de, p a rt ic ip an ţi d in 22 d e ţări d in E u ro p ao r a ş e : B ra ş o v , la ş i , C o n s ta n ţa , B u c u re şt i, C e n tra lă ş i d e Est, O rien tu l M ijloc iu , A m e r ic aT im iş o a r a , B a c ă u ş i G a la ţ i. N u ştim d a c ă d e S u d ş i C en tra lă , î ş i v o r d a în tîln ire la om a n i f e s t a r e a d e la C lu j a f o s t o reu ş ită , n e a v î n d p în ă a c u m v r e u n t e r m e r j/ c îş c o m p a r a ţ i e în a c e s t „ t e r i t o r iu ” r ş iâ t iv ^ i v i r g in , to tu ş i e a a fă c u t o b u n ă im p res ie e x c lu s iv is tu lu i p u b lic c a r e a a v u t a c c ă s l în „ M a r ib o r o c o u n try ” . O o r g a n iz a r e d e patru c f i t * 8 a c e ş t ja p art ic ip ă , ro m ân ii a u făcu t...s t e le d in c in c i, d a r d is ţ r a c ţ ie f ia fn ax im u m . (d e ja ), is t o ri d!»E i s e p o t l ă U b a c u c ît e v a titluri
„ P r o v o c ă r i le ’V ^ d r e s ş t e p b ţin u tg la ed iţ f î l l p ţo c e d e r ite : c e l m a i bunp a rt ic ip â n ţ i îo r (c ă tă r a re ja ^ c ă ţă ra re . lâ rap e l, l a je e p - in g . U lt im a ed iţieş i c o b o r î r e îr i, r a p e l , / a f a d u s ro m a n ilo r j ^ V d o u ă , - titluri: c e l m ai rafting , s im u la to a re le d e f b u n la rpo to ţc îd ism ş i ra ft in g . c u r s e n a u t i c e , c u * C in e v a fi ^ j e c ţ iB n a t ÎRueShiF^ R o m â n ie i je e p -u l s a u m o to c ic le ta , l a # , .M a r i b o r o A d v e n t u r e ” ? L j L . a c e a s t ăp ro b a „ b u ş te n ilo r ” , e t< i) * în t r e b a r e ^ î r f f a p t ' . p lQ U ^ U f W e n im e n t u lu i a u i n d u s m a s i v e I c d a . a v u t jo c la JC^uj, n e - a ; r ă s p i w s A d in a
* ’ " ” ’ B o n d
n o u ă ed iţie . în tre a c e ş t ia s e v o r a f la ş i do i ro m â n i c a r e tim p d e z e c e z ile v o r a v e a parte d e a v e n tu ră în sta re p u ră , d e p a r te d e o r ice u rm ă d e p iv iliz a ţ ie . Ş i c ă v e n i v o r b a d e rpm ân|, s ă * s p u n e m c ă în a c e ş t i trei an i de
c u p r in ş c f iR o m â n ie i p e an u l 1999 la ; ,M a r l b b r oA d v e n t u r e ” . P r e z e n ţ a r o m â n e a s c ă la a c e s t e v e n im e n t n u m ă r ă a l t r e i le a a n c o n s e c u t i v î n t r -o „ i s t o r i e " c e s e în t in d e p e d u ra ta a 16 a n i . A n u l a c e s t a , în
\ p rezen ţă i t q i t e o r a ş e le
s Jit|l p r o ^ d ţ i i n a l M .A .T .. “C lu ju l^ â ^ r â s p u n s p e m S s u r jr a ş t e p tă r i lo r .
uri p r im p as ,a c e la d e ’ d e p u n e r e a c u p o a n e lo r . 4 0 0 d e n o r o c o ş i v o T t r e c e d e a c e a s t ă p r im ă „ în c e r c a r e ” . A d o u a o r ep re z in tă in te rv iu rile te le fo n ic e , în u rm a c ă ro r a v o r fi se le c ţ io n a ţ i 5 0 d e p o t e n ţ ia l i c o m p o n e n ţ i a i e c h ip e i R o m â n ie i la „ M a r ib o ro A d v e n tu r e ” . A c e ş t ia
v o r t r e b u i s ă f a c ă f a ţ ă u n o r in t e rv iu r i p e r s o n a le . R ez u lta tu l a c e s t o r a v a d e c id e n u m e le c e lo r d o i rom ân i c a r e v o r rep re ze n ta R o m â n ia . în a in te a p lecării s p r e S ta te le Unite, a c e ş t ia v o r p a r t ic ip a la u n „ t r a in in g ” în P o lo n ia .” O a c ţ iu n e d ec i reu ş ită , c u atît m ai m u lt c u cît to a tă a c e a s t ă c a m p a n ie n u e s t e l - l e g a tă d e v în z a r e a p ro d u s u lu i . A lt fe l s p u s „ n o t a b a c c o ” , a ş a c u m „ a m e r i c ă n e ş t e " n e - a d e c l a r a t b r a n d m a n a g e r u l p e n t r u R o m â n ia , A d in a Istrate.
României artrera^de^irrpa^p*3* P.astre (Franţa). reprezentativa de seniori a eşecreVr«enttnd^ na Hinf aSC,h'V 3 cedat 011 scorul de 8'62 în faţa Franţei,
in faţa "cocosului aalic" fnirt umilitoare înfrîngeri suferite în ultimii aniTara GaNior r enrez ent atiVa F r a n t P-° bf b" 0 3 la debutul Mondiale dinjuca trei meciurUesţ^cu "pumeTe^din^ra QuT. M a m d o ^ ^ V°r' T î.v :-- -- - - - - - - .—■_____
Se-nghesuie p e acest început de week-end, ca niciodată pateu , evenimentele. Sportive ce-i drept, ele au făcut ca pentru măcar cîteva zile românul să uite de greutăţile vieţii. Unul din aceste even im ente e s te fă ră îndoia lă , reîntoarcerea acasă a lui Ghiţă Mureşan, prilej de ştiri-bombă, de z\’onuri, de urmări ca-n filme pentru a smulge o declaraţie în exclusivitate singurului român care activează în campionatul profesionist nord-american de baschet (NBA). Şi pentru ca toată această agitaţie să înceteze, Horică Rotaru, preşedintele Asociaţiei Sportive PROBASCHET JUNIOR, a lansat în numele lui „Big" Ghiţă o invitaţie mass media clujene. Care u răspuns „prezen t” jo i, la sala de sport a Liceului de Informatică, locul unde H orică Rotaru a început de cîtăva vreme bună sâ facă adevărate minuni. In sa lă , zec i de m ici baschethalişti vizibil m arcaţi de importanţa enmimentului: urmau să-l întîlneascu p e Ghiţă Mureşan, idolul lor, cel pentru care au decis că dacă e să facă sport, atunci acel sport e „m usai” baschet. Frenezie, emoţii, broboade de sudoare, toate acestea reprezentind „preţul biletului la
M arele Bal”. Dacă a meritat? Cu siguranţă, da! încă de la intrareu în sală şi primii paşi pe parchetul terenului de baschet ai marelui (şi la propriu si la figurat!) baschetbalist clujean (subliniez cu satisfacţie acest lucru!), fiori de em o ţie au răzbătu t d in 'r în d u r ile m icilor baschetbalişti, şuşoteli, ghionturi ştrengăreşti,, ochii mari a mirare. Intr-adevăr, idolul lor era acolo, doar la o lungime de braţ. Puteau să-l atingă. Puteau să-i ceară autografe. Pe simple coli albe de hîrtie, pe propriile mingi de baschet sau pe tricouri. „Big" Ghiţă sau mai nou „Mv Giant" („Uriaşul meu”) de cînd se poate lăuda şi cu o prezenţă într-un rol principal al unui film de comedie, a intrat în „jocul” piticilor, convingîndu-ne, dacă mai era nevoie, că în acel trup de uriaş, un adevărat Gulliver, nu se ajlă altceva decît un suflet de copil.
Şi pentru că trebuia să ne facem şi noimeseria, i-am pus cîteva întrebări.
R ep: Cu ce ocazie p e la PROBASCHET . JU N IO R ?
„B ig” G: Cunosc toată munca lui Horică. Este lăudabilă, fantastică. De flecare dată cînd mă întorc acasă, unul dintre drumurile mele 'duce, obligatoriu, aici. Bineînţeles că nu puteam face excepţie acum. De fiecare dată e o mare bucurie.
Rep: Unde vei juca în sezonul viitor?„ B ig ” G: E p rea devrem e să dau vreo
declaraţie în acest sens. In NBA, contractele se semnează abia în iulie. S-ar putea chiar sâ nu jo c deloc:
Rep: M ai ai probleme de ordin medical?„Big” G: încă nu m-am refăcut sută la sută
după accidentarea suferită acum doi ani.Rep: Vei juca pentru naţionala României?„Big” G: De ce să răspund „da”, cînd e posibil
ca acest lucru să nu se întîmple. Bineînţeles că vreau să joc.
Rep: Cînd îl vom vedea pe băieţelul tău pe teren u l de baschet de la PRO BASCH ET JUNIOR (Mureşan junior are doar un an şi jumătate - n.r.)?
„Big” G: Greu de spus acum. Dar îl veţi vedea • cu siguranţă.
Rep: A i de gînd să-ţi continui activitatea artistică?
„Big” G: Depinde de foarte multe lucruri.Rep: Te-ai ferit să dai declaraţii presei din
România. De ce?„Big” G: Am să vă spun sîmbătă ( azi n.r.) la
conferinţa de presă organizată la Hollywood Music <6 Film, cu ocazia lansării casetei video cu filmul „M y Giant". Vă aştept la ora II.
După care, uriaşul cu suflet de copil a plecat să se... joace. /
P a g i n ă r e a l iz a tă d e C r i s t ia n B A R A
F o t o g r a f i i le : Io n P E T C U ]
TR AM«îFFR - Dupâ ce Juventus ş i-a retras oferta pentru atacantul t ™ de la Arsenal, N ico las Anelka, a intrat pe "filiera" Real Martrirt clubul din capitala Span iei oferind 35 milioane dolari, cu 5milioane m a i mult decît oferă Juventus.
F O T B A L - în primul m eci a l turneului dotat cu trofeu l "C u p a K/rin", ech ip a Japon ie i a term inat n ed ec is , 0 -0 , jo cu l cu B e lg ia la T o k yo .
"diavolii roşii" urm înd s ă în t îln ească C o r e e a d e S u d / Ia S e u l.
M tr » , *
£ 9 9 0 ( F R A N Ţ A ) Ş I N -A M C U V I N T E ! ! !Totul este dc acum cît Sc poate de clar. CFR vă rămîne “fain”
■-frumos acasă, după ce timp de doi am de zile a cheltuit bani, nervi si iar bani pentru a se califica la turneul final al
„Campionatului European dc fotbal rezervat echipelor feroviare carc sc desfăşoară în Franţa. Motivul vi i-am dezvăluit acum multă vreme, cînd ştirea se afla în faza zvonului N-am aşteptat confirmarea lui pcntru câ orice zvon coborit dc pc dealul Cctâtuie.
- respecţi y din strada Maşînistilor, are statut de ştire siguri 100%Eh, asta este! Ccca ce nu pot insă să înţeleg este dc cc nu
s-a putut rezolva plecarea CFR-uIur, în condiţiile în carc un alt :zvon ne dă ca sigură plecarea ia acest turneul final a echipei de tineret a Clubului Rapid Bucureşti,
i încă o.data sc confirmă că adevărata “ fară a tuturor ; posibilităţilor ’ nu este America, ci România.
Unii cu munca şt cheltuiala, alţii cu distracţia!Bravos, halal sa vă fie! ’
' • Cristian BARA
j u.gwnmiiiin i wririu jjMwwwwwpw
Ganea duce titlulIn Giuleşti!
S-a încheiat şi încă mai demult Campionatul Naţional Ursus. O bere şi un meci! Ce s-ar mai bucura, nenea lancu! Divizia A Ursus, în vreme ce echipa dc inimă, echipa fanion “U ”, a murit părăsită de toţi şi de toate. Campionatul a fost molîu, tomnatec, fară constanţă şi urmă de progres. Chinul şi lupta, adeseori disperarea au fost la ele acasă. Dinamo a avut un tur dc excepţie, cînd a oferit un fotbal modem, cu goluri abil lucrate, robust, omogen, dar carc a lipsit cu desâvîrşire în retur! Tot în toamnă, Rapidul s-a tîrît după “cîinii roşii’ şi a încasat o bătaie soră cu moartea, în ograda din Giuleşti, Steluţa răzgîiată a vîndut mereu jucători şi a rămas a treia în pluton, Ia 10 puncte de lider. Ca să-şi
• demonstreze lipsa de luciditate, constanţă şi valoare, campionatul nostru a fost oarecum pc dos în retur. Dinamo a devenit subit umbra tristă şi resemnată a celui din toamnă, a îngenunchiat, ca femeile sub patrafirul popii, în faţa Rapidului şi încă acasă. Rapid, faţă Lucescu, plecat sâ organizeze parastasul lui Inter a venit timid şi cu speranţe în
urmă pînâ cînd într-o zi a luat titlul. De ce? Acest lucru l-a făcut singur jucătorul Ionel Ganea, venit de sub ochiul de fiară viclean a lui Jean Pădureanu. Ganea a făcut pentru Rapid mai mult decît Copos, Lucescu, Lupu şi Dinu Vamă la un loc. I-a dăruit Rapidului un titlu, căci a marcat goluri decisive şi a .bătut singur Olimpia Satu Mare cu 1-0 şi dupâ ce emoţii, pc Olimpia care a pierdut acasă duelul celor două orfeline în faţa studenţilor clujeni!
Deci, Ganea a hotărît un campionat şi un titlu, pe carc Rapid I-a meritat. Dinu vorbeşte
' teribil de frumos şi a greşit, se pare, în pregătirea de iarnă. Aş prefera să fie invers! Steluţa, preluată de lenei, a rămas tot la 10 sau 11 puncte de lider, ceea ce înseamnă că ei - lenei şi Steluţa - nu pot avea copii, adică performanţe mari! Să mai semnalăm colecţia de oase rupte a lui Lâcăţuş, care continuă în loc să.se retragă departe de gazon. Obrazul lui e mai gros dccît gheata cu care a rupt picioare...
• într-un imens deşert a apărut o floare. (Vom vedea în Cupele europene ce brînză va face Rapid). E vorba de Ganea. Dar primâvara? Nici vorbă!
Viorel C A C O V E A N U
Tinerele popicărese din Gherla la NaţionaleConstructorul Gherla. Sub conducerea antrenorului Iosif Nagy au făcut deplasarea în oraşul furnalelor opt junioare! Printre ele se află şi talentatele popicărese (care evoluează cu succes şi .în Liga Naţională). Eva Ambrus şi Romina Mureşan. Ambele au aruncări de peste 400 p.d.
S Z . Cs.
Ultima competiţie oficială a sezonului la popice este finala Campionatului Naţional de junioare pe echipe. întrecerile au loc ja sfîrşitul acestei săptămîni (5-6 iunie) 1a Hunedoara. Pe arena “Siderurgica” sc vor întrece cele mai bune opt formaţii feminine dc juniori din ţară. Printre ele Se va găsi şi tînăra echipă
iT EN ISInternaţionalele Franţei de la "Roland Garros"
NAVRATILOVA A ANTICIPAT 0
FINALĂ GRAF- HINGIS ÎNCĂ DIN
TURULUI!Joi, s-au disputat “semi
finalele” în competiţia feminină, în cclc două jocuri s-au întîlnit practic primii patru capi de sene ai turneului din acest an. în primul duel, desfăşurat pe arena principală de la “ Rolland Garros”, s-au întîlnit lidera W TA şi favorita “ numărul 1” elveţiană Martina Hingis şi deţinătoarea trofeului, Arantxa Sanchez Vicario. Beneficiind de un parcurs ceva mai greu pînâ în semifinale, iberica a cedat extrem de uşor, dupâ doar o oră şi trei minute, tînăra de" 18 ani impunîndu-se în două seturi (6-3, 6-2). Aşadar, Hingis se află pentru prima oară în carieră în finala dc la “Rolland Garos”, singurul turneu dc mare şlem care îi lipseşte din bogatul palmares. în cca de a doua semifinală, derby-ul turneului, s-au întîlnit marile rivale dc-acum 4-5 ani, germana Stcfii Graf şi americana Monica Sclcs, foste lidere ale clasamentului W TA şi multiple cîştigâtoare ale turneului francez. Graf s-a impus în cele din urmă după trei sferturi epuizante carc au durat aproape două orc, obţinînd calificarea în finală, o finală pe carc germana o aştepta dc trei ani, timp în care nu a reuşit marc lucru. Se ştie însă faptul că valoroasa tenismanâ din Munchen s-a. confruntat cu diverse, probleme familiale legate mai ales dc tatăl ei, implicat în afaceri ilegale care puteau compromite definitiv cariera fiicei sale. Rezultat final Graf - Selcs 6-7, 6-3, 6-4. în finala de azi se vor întîlni Steffi Graf şi Martina Hingis. Ieri s-au disputat semifinalele masculine. Dominic Hrbaty (Slovacia) l-a întîlnit pe americanul Andre Agassi, iar surprinzătorul brazilian Femando Mcligeni s-a duelat cu ucraineanul Andrei Medvedev.
Cristian F O C S A N U
P R O N O S T I C U L *
NIMENI NU CONCEPE ÎNFRÎNGEREAA sosit şi ziua cea mare, cea
a ultimului meci al lui Hagi.în tricoul naţionalei. Reîntoarcerea “machidonului” nu este deloc întîmplătoare şi coincide cu istorica şi mult mediatizata întîlnire dintre România şi Ungaria. Aşa cum majoritatea gazdelor procedează, am încercat să aflăm cc gîndesc unii despre acest joc şi care Ie este pronosticul.
• Ionel Banu (T V R Cluj): “ 2 - 0 . însă sînt deranjat de~ tensiunea creată premeditat înainte dc disputarea partidei.”
• Radu Vida (“Adevărul de Cluj”): “Nu dau doi bani pe tradiţia meciurilor directe. Cred în victoria României eu scorul, de 2-0”. • ' ) ’ •
• Laszlo Tiiros (“Monitorul de Cluj”): “0-0 fară explicării”.
• Mircea Radu ( “ Gazeta
Sporturilor”): “ 3-1 şi dacă aş şti echipa de început v-aş spune şi marcatorii echipei noastre.”. • Vasile Dobrău (fost internaţional şi victorios în faţa Ungariei doar în partidele de juniori): “ 1-0, gol Ganea şi o fîestă pe cinste”.
Cristian Bara (“Adevărul de C lu j” ) : “ A vîn d îri vedere pronosticul cu scorul de 3-1 pentru România l-a “furat” dl Mircea Radu, plusez la 4-1.”
• Mihai Hossu (“Adevărul de C lu j” , martor ocular la bătăile de stradă din centrul Budapestei în urmă cu opt luni): “Adrian Ilie .+ Ionel Ganea = 2-0”.
• loan Maja (preşedintele F C “ U ”): “2-0, un gol Ionel Ganea. A l doilea va fi înscris de Gicâ Popescu cu o lovitură de cap.” .
Codin S A M O IL Ă
SELECŢIE■ Şcoala de lotbal “ Ştefan K o v a c s " C lu j-N a p o c a organizează selecţie; pentru jucătorii născuţi în anii 1983 şr 1984.: Acţiunea de selecţie va
avea Ioc în zile le de 5 iunie, ora 15.00 pentru jucătorii născuţi în 1983 şi 6 iunie ora 10.00 pcnţnt jucătorii născuţi în 1984,
Prezentarea se va face la Liceul "Aurel Vlaicu" (fostul C .U .G .), tramvai nr. 100 , 102.
Ju c ă to rii v o r avea asupra lor şort, tricou şi ..bete de joc.^ Relaţii la telefon:
092/45.77.87, 094/17.22)77 .
“U ” C L U I ■pentru a doua oară consecutiv!
în cinci ani , “U ” Cluj şi-a dublat bunele comportări din campionat cu cele din Cupă. Dacă ar fi sâ facem apel la memoria timpului, atunci am consemna prezenta în semifinale - Foresta - “U ” Cluj 17 - 3 - şi în finala ediţiei 1997/1998, pierdută în faţa bucureştenilor de Ia Dinamo cu 25-12 (18-6).
De data aceasta finalista este REM IN Baia Mare, echipă în faţa căreia rugbyştii clujeni au cîştigat şi s-au impus lejer de fiecare dată. Au ocazia să o facă
A s t ă z i , 5 iu n ie ,
f in a la C u p e i F .R . R .
din' nou, treeîndu-şi în cont o victorie şi o Cupă F.R.R)., preţioasă într-un an sărac pentru culorile “U ”.
Un singur regret ne încearcă. Acel al programării finalei la Bucureşti, în condiţii de maximă austeritate bugetară pentru ambele echipe. Jocul s-ar fi putut disputa la Sibiu, Ia Braşov sau Oradea, fiind vorba despre două echipe ardelene. Concluzia este una şi bună, soarele rugbyului românesc tot la... Bucureşti răsare. Sâ vedem pînă cînd?
D em ostene S O F R O b f
Galeria gherleanâ "expulzata" din tribuna
Sâ vezi şi să nu crezi! în timpul desfăşurării meciului dc Divizia C, Minerul Sârmâşag-Olimpia Gherla, desfăşurat pc stadionul (dacă se poate numi bază sportivă din incinta Exploatării miniere) din localitate, un om în vîrstă, cardiac, nu a încăput de micul, dar zgomotosul grup al renumitei galerii “C O M A N D O O LI” şi a rugat forţele dc ordine prezente în preajma tribunei să-i “expulzeze” pc suporterii gherleni dincolo dc gardul tribunei, la o distanţă apreciabilă dc cci cîţiva spectatori (dacă au fost vreo 40-50) localnici. Carc, nu sînt obişnuiţi cu tobe şi trompete!! Poliţiştii din Sărmăşag s-au conformat şi i-au afară pc suporterii Olimpici din tribună. Dupâ cc au călătorit într-un microbuz aproape trei orc, cci 8 gherleni au fost obligaţi sâ stea la marginea unei... mlaştini.
. Aşa gazde ospitaliere numai Ia Sălaj am mai întîlnit...
S Z . Cs
ENCICLOPEDIA BOXULUI CLUJEANPentru că titlul lucrării vi
l-am prezentat, îngăduiţi-mi sâ vi-i prezint şi pc autori: Ion Chcndrcanu, Coriolan luga şi Cătălin Berindean. Primul - un reputat antrenor, al doilea - un cunoscut arbitru, iar al treilea - unul din tinerii şi talentaţii ziarişti clujeni. Din truda celor trei a văzut lumina tiparului o carte ce merita sâ apară, cuprinzînd în paginile ci o adevărată istorie a boxului clujean, cu peste 500 dc nume de sportivi care în decursul unui secol au slujit nobila artă a pugilatului sportiv.
Pagini deosebite .sînt rezervate unor pugilişti clujeni de marcă: Emil Dorian - ultimul romantic, Francisc Ambruş - maestru al eleganţei, Iosif M ihalik - sau tehnica întruchipată, Chivâr - sau stîngă care nu iartă, Majai şi Mîrza - eternii secunzi, Turei şi Cosma - rivali numai în ring, Silaghi - un-mijlociu de elită, Vasile Florian - un muncitor al ringului, Paisz - un talent risipit, Vasile Morovan - omul care nu a trişat boxul. Şi înşiruirea ar putea continua fiindcă eroii clujeni ai “careului magic” au fost foarte mulţi.
Evenimentul editorial a avut oc ieri în sala “Casino” a
complexului hotelier “Melody’V Au fost prezenţi Ia festivitate oameni care au slujit sportul clujean în general şi boxul în special. Festivitatea a fost moderată de Cristian Bara, redactor-şef adjunct al ziarului
“A D E V Ă R U L D E C L U J ”, printre cci carc au luat cuvîntul numârîndu-sc Victor Morea, decanul dc vîrstă al ziariştilor sportivi clujeni, Gheorghe Mărginean, directorul D.J.T.S. Cluj, dr.. Lia Drăgâncscu, precum şi cci trei autori ai cărţii care au adresat cuvinte de mulţumire Sponsorilor care şi-au adus o contribuţie deosebită la apariţia cărţii, printre ci numârîndu-se şi Marius Trif, fost boxer, acum directorul Complexului “Mclody”. Numeroasa asistenţă a răspuns cu aplauze luărilor de. cuvînt şi, fireşte, cci prezenţi au ciocnit cîtc un păhărel de voie bună. A fost mare înghesuială Ia acordarea de autografe, pe o carte pe care o salutăm cu bucurie.
V ic to r E. R O M A N
5 iunieCu trei sferturi dc vcacTn
urmă, în 1924, în această- zi s-a jucat prima semifinală în cadrul turneului de fotbal al Jocurilor Olimpice de Ia Paris, dintre Elveţia şi Suedia. Reprezentanţii “ Ţ â r ii Cantoanelor” i-au învins pe suedezi cu 2-1 ( 1- 1) şi s-au calificat primii pentru finala turneului. .
6 iunie... Şi iată că a doua zi a avut
loc cealaltă semifinală carc a opus Uruguay şi Olanda. A cîştigat Uruguay cu 2-1.'
LÂSZL6 Fr.
Memorialul “Dr. Victor Malcod”
L a ,jumătateadrumului...
Sălile dc clasă ale Liceului “Emil Racoviţă” sînt gazda unui important turneu dc şah, Memorialul “ D r . V icto r Malcoci” , ediţia a ll-a.
Tum cul masculin este onorat dc prezenţa a 40 dc şahişti, dintre carc un maestru FfDE, trei maeştri, opt candidaţi dc maestru, şapte jucători dc categoria I şi 21 dc categoria a ll-a.
Dupâ cinci runde, conduc Petre Nad Titus cu 5 puncte, urmat dc Alin Toma, Lucasciuc, Zamfir,' Kun, Hclmcr şi Kiss, toţi cu 4 puncte.
în paralel cu turneul masculin sc desfăşoară ccl feminin, la carc iau parte nouă jucătoare. Conduc cCujbâcu 4 puncte, urmată de Lucasciuc şi Stânilâ, ambele cu 3,5 puncte.
Tumcul celor mici are parte dc 13 jucători, între carc şi un viitor campion de numai 8 ani.
Concursul continuă în aceste zile, urmînd sâ ia sfîrşit duminică, 6 iunie, ora 9, cînd are loC ultima., rundă.
D e m . S O F R O N
1997 - R om ân ia a încheiat un Acord cad ru d e cooperare financiară cu B an ca E u ropeană d e Investiţii, fiind prima ţară din Europa C entra lă şi d e Esl ca re a încheiat cu BEI un astfel d e aco rd pentru perioada 1997-1999.
filCI ARPOTEfiFI RECLAMA DUMNEAVOASTRĂ
R e z e r v a v a l u t a r ă a B N R a a ju n s la c e l m a i s c ă z u t n i v e l d in u ltim ii d o i a n i
Rezerva valutară a B>JR a ajuns la cel Faţă. de luna mai 1998, rezerva valutară a s-a înregistrat o scădere: de la 896 milioanemai scăzut nivel din ultimii doi ani, din . scăzut cu 1,5 miliarde de dolari. : • dolari, la sfîrşitul lunii aprilie, la 852 cauza plaţilor foarte mari în contul datoriei RezerVa de aur a fost, la 31.mai, de 852 milioane dolari în prezent. Motivul a fostexteme dm ultimele luni, care au depăşit un milioane dolari, respectiv 101,07 tone, la scăderea preţului aurului pe pieţelemiliard de dolari şi nu au putut fi finanţate preţul mediu al pieţei de 271,05 dolari/uncia, internaţionale. La sfîrşitul lunii mai, rezervaprin mari împrumuturi, prin investiţii sau . Cantităţile de aur aflate în rezerva BNR totală a BNR (valută plus aur) a fost de prin intrări dc capital. _ au crescut continuu după l ianuarie 1999: aproape 1,9 miliarde dolari.
Rezerva valutară a BN R a fost de 1,023 . 100,399 tone la sfîrşitul luniuianuarie, BNR consideră câ sînt motive ca aceastămiliarde dolari, la sfîrşitul lunii mai, după 100,501 tone în februarie, 100,674 tone în rezervă sâ crească, datorită faptului câ BNRtrecerea.celui mai mare vîrf de plată în contul martie, 100,730 tone în aprilie, 101,068 tone. îşi consolidează poziţia de cumpărător netDMnICI cxtcrnc din acest an,, informează la sfîrşitul lunii mai. *•"■; , de valută pc piaţa valutară. în plus, rezerva
Dacă dc la o lună la alta cantităţile de aur ' va creşte cu sumele rezultate dinRezerva valutară este în scădere cu circa din rezerva BNR au crescut, înregistrînd un
400 milioane dc dolari faţă de luna aprilie, record în prezent - peste 101 tone -, valoricaranjamentele de împrumut în curs de definitivare. ' - . .
R is c u l d e a fi
p e r s o a n ă f i z i c ă 11
Chestiunea băncilor comerciale. în ciuda memorabilei împăcări a premierului Radu Vasile cu guvernatorul Mugur I.sjrescu, a rămas o pisică moartă pc carc foştii şi actualii guvernanţi şi-o aruncă reciproc in curte. Nevoiţi sâ dea explicaţii publice, mai marii zilei, indiferent că sînt la putere sau în opoziţie, au ajuns la un consens, fiind pc aceeaşi idee şi Mugur Isârcscu, şi Viorel Calaramâ, şi priceputul Grccca, şi directorii băncilor. Dc vină ar fi continua recesiune economică din România! în marc parte, „diagnosticul11 este corect. Dar gâluşca este greu dc înghiţit, din cc moment s-a dovedit câ băncile comerciale au fo.<t vaci dc muls pentru unele persoane privilegiate, implicate direct sau indirect în politică. în cc priveşte .susţinerea financiară" pc carc băncile comerciale a asigurat-o
fostelor regii autonome, devenite societâţî sau companii naţionale, iarăşi avem de-a face cu o teză neconvingătoarc. Sub pretextul prelungirii agonici coloşilor
.industriali s-au dus mii de miliarde de lei pe Apa Sîmbctei. Mai precis în conturile unor firme căpuşă care au prosperat pe spinarea întreprinderilor muribunde. .
Cei mai oneşti parteneri ai băncilor comerciale au fost persoanele fizice. Deşi s-au ars cu jocurile de noroc şi cu fondurile mutuale, persoanele fizice s-au încăpăţînat sa recurgă la serviciile băncilor pentru a-şi tezauriza economiile. Cu toate că
‘de la persoanele fizice s-au adunat in bănci sume considerabile, micii şi modeştii „investitori" sînt cei mai expuşi riscurilor. Garantarea a 35 dc milioane dc Ici satisface doar
• parţial nevoia de securitate financiară a deponenţilor. Sigurii care au beneficiat dc acest fond; pînă acum, au fost deponenţii dc la Banca Dacia Felix. Le vor urma, probabil, cei dc la Albina. Guvernatorul Mugur Isârcscu a susţinut câ în şase săptămîni banii vor ajunge Ia deponenţi. Rămîne dc văzut dacă va 11 tocmai aşa. Pînă una alta, persoanele fizice râmîn expuse unui risc mult prea marc, în raport cu ccl al persoanelor... juridice.
M . S Â N G E O R Z A N
A p r o x i m a t i v 2 4 0 . 0 0 0
d e . s o c i e t ă ţ i c o m e r c i a l e
n u ş i - a u m a j o r a t
c a p i t a l u l s o c i a l
Un număr de aproximativ- 240.000 de societăţi comerciale nu şi-au îndeplinit,-pînă în prezent, obligaţia dc majorare a capitalului social, deşi termenul limită pentru efectuarea acestei operaţiuni este 30 iunie, informează un comunicat al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului transmis presei..
în toamna anului trecut, Guvernul a decis să prelungească pînă la 30 iunie 1999 termenul dc completare a capitalului social al societăţilor comerciale.
Iniţial, societăţile trebuiau să îndeplinească această obligaţie pînă la 28 iulie 1998, dar Guvernul a constatat câ nu a existat timpul necesar dc înscriere a menţiunilor în Registrul Comerţului, pînă la data respectivă îndeplinind această formalitate doar jumătate din societăţi. ‘ ' ,
Numărul total al societăţilor cu răspundere limitată (SRL) obligate sâ îşi majoreze capitalul social este dc 543.000, iar al societăţilor pe acţiuni (SA) - de circa 17.000.,
Societăţile cu răspundere limitată trebuie să aibă un capital de minim 2 milioane lei, faţă de 100.000 lei, iar societăţile pe acţiuni - un capital minim de 25 milioane lei, faţă de un milion lei. -
Operaţiunea de majorare a capitalului sc poate realiza prin vârsămînt la bancă sau la CEC,
' precum şi prin notă contabilă." Societăţile,care nu şi-au
majorat capitalul social pînă la termenul limită riscă sâ fie dizolvate.
S o c i e t a t e a f l l G L i f e
f i s i g u r ă r i R o m â n i a
s - a „ n ă s c u t " l a
•■■ Compania de asigurări AIG Life A sigurări S.A■ şi-a inaugural mod oficial activitatea sa în România printr-o întîlnire cu comunitatea Locală de afaceri organizată jo i la Cluj-Napoca. La acest eveniment au partic ipa t coordonatorii locali şi a lte persoane din conducerea societăţii, precum si directorul general al AIG Life A sigurări România S.A., dl. Martin J. Zonneveld •- '
A IG Life Asigurări România S.A: este o firmă subsidiară a celui mai important grup din domeniul asigurărilor din lume: American International Group, Inc. înfiinţat în 1919, Shanghai China, dc către americanul C.V. Starr. AIG şi-â extins treptat serviciile în întreaga lume, avînd, în momentul dc faţă, peste 400 de filiale în 130 de ţâri, şi numârînd peste 36.000 dc angajaţi. Mai mult dc 50 la sută
" F i l i a l a C lu j a C o r p u l u i E x p e r ţ i l o r C o n t a b i l i ş i C o n t a b il i lo r A u to riza ţ i d in R o m â n ia , an u n ţă în c e p e r e a c u r s u lu i p en tru a tr ib u ire a ca lităţii d e ad m in is tra to r d e fa lim e n t ş i lich id ato r ju d ic ia r o r g a n iz a t d e C a m e ra d e C o m e r ţ ş i In d u s t r ie a R o m â n ie i , C o r p u l c e n t r a l a l C E C C A R ş i A s o c i a ţ ia N a ţ io n a lă a E v a lu a to r i lo r d in R o m â n ia (A N E V A R ) ia d a ta d e 14.06.1999, o ra 14 în s a la 401 a F a c u lt ă ţ i i d e Ş t i in ţ e E c o n o m ic e C lu j , B -d u l 21 D e c e m b r ie 1989 n r. 128.
P o t p a rt ic ip a p e r s o a n e le c u s tu d ii e c o n o m ic e , ju r id ic e ş i te h n ic e su p e r io a re , c u v e c h im e în ac tiv ita tea p ra c t ic ă d e c e l p u ţin 5 ani.
în s c r ie r i le s e f a c p în ă în 11.06 .1999.R e la ţ ii s e pot o b ţ in e la s e d iu l filia le i d in C lu j, B -d u l
E ro ilo r n r . 2, te le fo n 430.373.
din veniturile companiei provin din afara SUA. Numai în 1998AIG a avut încasări dc peste 33 miliarde USD şi un profit net de 3,7 miliarde. Totodată, societatea a primit din partea agenţiilor de rating „Standard & Poors” şi „Moody’s” calificativul AAA.
Orientată exclusiv către domeniul asigurărilor dc viaţă, AIG Life Asigurări România S A . este activă în România din decembrie 1998. Filiala din Cluj e operaţională din luna ianuarie a acestui an, alături de punctele de lucru din Braşov, Constanţa, Timişoara, Oradea, Arad, Satu Mare, Tg. Mureş, Sf. Gheorhc şi Miercurea Ciuc. Capitalul social al firmei din România se ridică la 500.000 USD, la carc sc mai adaugă încă 500.000 USD pentru alte investiţii şi cheltuieli.
Gama de produse dc asigurare a AIG Life Asigurări România S.A. se axează exclsiv pe asigurări de viaţă, individuale şi de grup.
Alin TUDOR
Banca> -{,v:
in trăÎncepînd cu 10 iunie a.c.,
Banca Populară „Cluj” va deveni operaţională. Constituită prin aportul a 195 dc membri fondatori, banca are un capital social dc 3 miliarde ici şi este a noua instituţie dc acest gen care sc înfiinţează în Cluj. Prin gama
dc servicii oferite, Banca „Cluj” se adresează cu precădere persoanelor fizice şi micilor întreprinzători, atît pentru plasarea economiilor acestora în depozite la termen şi conturi curente, cît şi prin oferirea de credite. Sediul băncii este pe
„Cluj”, dl Viorel Hâmuţ, ne-a declarat că banca pe care o conduce are în vedere îmbogăţirea ofertei de piaţă, precum si extinderea teritorială.,
. ’ T .A ..
G a t acu hemoroizii!
Fără spitalizare, fără pregătire preoperatorie, fără dureri
Conform statisticilor, 15-20 % din populaţie se confruntă cu afecţiuni ale canalului anal, ceea ce le imprimă un caracter >■ social. Din pudoare exagerată, pacienţii se jenează şi nu mărturisesc suferinţele din această regiune putîndu-se ajunge la complicaţii grave şi intervenţii chirurgicale dureroase. La Baia Mare, s-a deschis de curînd un cabinet medical specializai. în tratarea hemoroizilor şi a complicaţiilor acestora. PROCTOLINE tratează aceste afeepuni cu aparatură medicală de ultimă oră. Fără dureri, fără spitalizare şi cu rezultate remarcabile. - - v . .
în dorinţa de a-veni în sprijinul celor care.suferă de asemenea afecţiuni-am purtat un dialog cu dl dr. Octavian Făgâdar, medic primar chirurg de la PROCTOLINE Baia Mare:
- Pentru început, d-le doctor, vă rugăm să precizaţi în ce mod afectează bolile anaje viaţa pacienţilor?
- Afecţiunile canalului anal pot provoca pacienţilor multă suferinţă şi au un potenţial de evoluţie spre complicaţii şi sechele redutabile, chiar infirmizante. în plus aceste maladii pot ascunde fie debutul, fie expresia unor boli localizate regional sau la distanţă, de o gravitate certă; Nedepistarea precoce a lor poate determina pierderea momentului terapeutic util.
Manifestarea cea mai pregnantă a. fisurii anale este durerea care poate fi severă şi este descrisă ca o senzaţie de arsură,, sfişiere, tăiere. Din cauza suferinţelor fizice intense şi â manifestărilor penibile, cronice, bolnavii prezintă tulburări de comportament, devin obsesivi, anxioşi, ipohondri. Depistarea acestor boli, în faza terapeutică utilă, nu se poate face decît
. prin consult medical de specialitate.- Care sînt avantajele tratamentului proctologic faţă de
tratamentul chirurgical clasic?- Apariţia suferinţelor anale şi a complicaţiilor lor impun
intervenţia terapeutică. în cazul eşecului tratamentului' medicamentos clasic, se impunea intervenţia chirurgicală ca metodă radicală de rezolvare a acestor boli. Intervenţiile chirurgicale sînt, de cele mai multe ori, dificil de suportat de către pacienţi pentru că presupun efectuarea unei anestezii presupun dureri postoperatorii intense şi de durată, în ciuda calmantelor administrate, pregătire postoperatorie specială, post
_de mai multe zile postoperator, suferinţe suplimentare care nu sînt întotdeauna suportate de bolnavi.. în pfus, perioada de spitalizare şi concediile medicale scot bolnavii din sfera lor de - preocupare, afectîndu-i atît profesional, cît şi material.
Spre deosebire de tratamentul chirurgical clasic, tratamentul proctologic promovat de noi are multe avantaje. PROCTOLINE .este un cabinet clinic proctologic care face parte dintr-o reţea
- Care sînt simptomele care. însoţesc apariţia acestor - internaţională de cabinete cu acest profil. Metodele practicateboli şl cum se manifestă ele?
- Orice problemă care ponduce^Ia durere sau sîngerare anală, orice dificultate la defecaţie reprezintă, pentru mulţi pacienţi, simptome ala apariţiei bolii hemoroidala, Aceste suferinţe pot fi însă expresia unui mare număr de afecţiuni şi de aceea un consult medicaf de specialitate este obligatoriu.Hemoroizii se manifestă în general prin sîngerare anală, cu. sînge roşu care urmează scaunele,* în cantităţi variabile, care , pot conduce Ia anemie gravă. Durerea este în mod obişnuit percepută ca o senzaţie de greutate, de corp străin intreanal, dar poate fi şi o senzaţie de greutate, de corp străin intraanal, - dar poate fi apreciabilă, în cazul complicaţiilor trombotice, cînd poate imobilizâ bolnavul la pat. Creşterea dilataţiilor varicoase determină alunecarea acestora spre orificiul-anal şi exterior. •La început apar numai la scaun, tuse şi mers, ajungînd ca în . final, hemoroizii sâ devină permanent ieşiţi prin anus şi ireductibili. Este momentul cînd se deschide calea !
“ Unait gen de afecliuni care se pretează tratamentului nostru ' *'30-12.30. sînt fisurile anale. Acestea sînt de fapt nişte ulceraţii produse - Vă mulţumesc,la nivelul canalului anal pînă Ia muşchiul sfincter intern.
'___________________ {2093810)_ _ _ _
de noi Sînt folosite de mulţi ani îh toate ţările occidentale, unde şi-au dovedit din plin eficienţa. Noile metode capabile să răspundă acestor exigenţe includ scTeroterapia prin injectări de substanţe_sclerozante sub mucus, ligatura hemoroizilor interni cu benzi clasice, fotocoagularea în infraroşu, fotocoagularea cu laser, electrccoaguiârea. Metodele prpctologice practicate . la PROCTOLINE nu presupun spitalizare şi nici pregătire preoperatorie^. fiind aproape nedureroase. Tratamentul se efectuează în. cîteva şedinţe, în funcţie de gravitatea bolii% Intervenţia chirurgicală este anulată, nu este un tratament de ameliorare, ci unul radical, rata sechelelor fiind aproape nuiâ.O şedinţă durează doar cîteva minute. Bolnavul pleacă după cîteva minute Ia "Volanul propriei maşini, viaţa personală şi activitatea profesională nefiirijj afectate.
- Cum puteţi fi contactaţi?r Pentru a se asigura confidenţialitatea, programările se fac
numai telefonic. Telefonul nostru este 062/22.01.03, unde putem |fi sunaţi de luni pînă vineri între orele 8-20, sîmbătă între orele
A consemnat Dorin Nicoară
B U R S A D E
B U C U R E Ş T I
V A L O R I
fi u n i e -1 999
ISimb . [ Denumire societate VN Pr.med. | Var 1 Max. Minr Nr. act. Val. totala (lei)Categoria I (21 societati)AIRO GLATINA 25000 58361.59 0 69500 67500 16963 1,158,934,000ANTIBIOT'CE IAŞI !000 1201.65 0 1210 • 1170 64072 76,992,270ARCTIC GĂIEŞTI 1000 1694.01 0 1700 1670 9030 15,296,890AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 666.32 -1 680l~ 660 2689331 1,791,942,960 .
Total oulegoiia a ll-a , 1,515.705 1,186,366,453Total cateqoria 1 ♦ II ' ! i 4,916,476 4,902,743,948TOTAL GENERAL j 4,916,476 4,902,743,948
C n p i t ^ D z a r e ( m i i l a i ) — 4 . 2 7 4 . 8 5 6B R T R O I . . = 4 2 2 . 7 0 p u n c t eM ; i x = 4 2 2 .0 1 p u n c t e ' 'B E T - C R O L = 4 8 8 . S 6 p u n c t e
C n p i t n l i z a r e ( U S D ) i - 2 7 3 - 6 4 3 - 3 0 0B K : T U S D = 2 0 3 . 0 7 p u n c t e '6 2 M a x = 1 0 4 0 . 5 6 p u n c t e C J E T - C U S D =s 2 6 2 . 5 4 p u n c t e
V a r i a ţ i e = -«-1 . 1 7 p u n c t e ( + 0 . 2 8 % ) M i n = 4 2 0 . 1 1 p u n c t e
■ .V a r ia ţ ie = + 0 . 3 5 p u n c t e ( + 0 . 0 7 % )
V a r i a ţ i e = + 0 . 6 5 p u n c t e . ( + - 0 . 3 2 % )5 2 M i n = 2 0 1 .0 9 p u n c t eV a r i a ţ i e = -+0 . 2 0 p u n c t e ( + 0 . 1 1 % )
Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 70 de societăţi
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de la INTERDEALER CAPITAL INVEST S A , str. Constanţa nr. 7, Tel. 433212.
%Active C la s s ic \'x : . ■’ . .
13.523 lei |Active D inam ic
Active J u n io r34.358 lei j
A rm on ia1.367 lei |
A lph a110.600 lei ]
210.000 lei |Fondul m utual A R D A F
44.250 lei |Credit F ond
9.230 lei IFondul pentru C om erţ E xterio r
95.180 lei|
p nIsNk-. I
31 măi 1999Fortuna Classic
416.000 lei ] Fondu l N aţional d e A cu m u la re *
13.880 lei | Fondu l N ationa l d e Investiţii
Valoare înregistrată în * 28.05.1999
367.050 lei |F M O A ...... .
Fondu l d e Investiţii s i D ezvo ltare_ 1.338.3Î7~iei 1
R etcon3.177 lei |
Fon du l M o n eta r S ta b ilo lei *Fon du l M utual T r a n s i lv a n ia _ _ _ _ _ _ _“ 46.010 lei I
Cursuri pe piaţa valutarăW i k anunţate de BNR IR/iX în data de 04.06.1999
DENUMIREA VALUTEI SimbolVariaţie faţă de
ziua precedentă (%){TOSBLINLa
DOI AR AUS1RAIJA AUD 0.98 Ti 1024200
DOI AR CANADA CAD 0.39* 10684.00
FRANC ELVEŢIA CIIF 0.05* 1023300
COROANA DANEMARCA DKK 0.27 ii 2186.00
URA STERLINA GBP , 038 7» 26340.X
YEN JAPONIA JPY OU 7» ' 12937
COROANE NORVEGIA NOR 0.40 il 1970X
COROANE SUEDIA SEX 0.06 61 1821.X
DOLAR SUA USD 0J3 7» 15746X
DST DST 006 21 21099.X
EURO EUR 033 81 1621230
Cinurile ţărilor participa oft UEUKC
SIIIIING AUSTRIA ATS 0.31 il 1180 X
FRANC BELGIA BLE 025 il . 40330
MARCA GERMANi DEM .034 61 8304.X
PESETAS SPANIA FSP 032 il 9732
Marca finlandeza FIM 033 il 2732X
FRANC FRANŢA FRF 032 il 2476.X
LIRA IRLANDA IEP 032 i l 2062330
LIRA ITAIXV u r • 036 i l 839
GULDEN OLANDA NLG 032 i i 7370X
ESCUDOS PORTUGIEZ FIE 033 il SLOI
1 g AUR (pret în lei) 1.14 71 134914.X
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci
DANA ' DANUBIANA-BU 82 0 7 22420 110184000 4915 2700 5000 2700 5 X 0
NEFE NEFERAL- BU 0 0 T - ■ 5972t î 101510730 170 170 170 150 . 170IMEP ANA-IMEP RTESTI - AG -3.3 16 131865 84144970 638 ” 660 750 630 750
D a t e s i n i t e t i c e.
N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ............... 7 4 6 .9 3 P U N C T EV A I D A R F T n T A i ;........... 5 .0 8 9 .8 1 9 V A R IA Ţ IA Z IL E t ......................... .
T O T A L A T R A N Z A C Ţ II :.................................. :...............7 .1 0 3 .7 5 0 .0 8 5 J_El I v a r i a ţ i a p r o c e n t u a l a-1 .8 6 P U N C T E
-0 .2 5 %
O rice a s e m ă n a r e c u p e r s o n a je , f a p t e , c a zu r i ş i
n eca zu ri d in v ia ţa r e a lă e s te p u r în t îm p lă to a r e şi, c e l p u ţin a s tă z i , n u re p r e z in tă n ic i m ă c a r p u n c tu l d e ved ere a l a u to r u lu i
P a r o c LH i a c j p % r o d tm a c
0 - 6 , M A J A S A N E L A S E !Am trecut cu bine peste victoria cu FC Argeş şi iatâ-ne la
Oneşti, în orăşelul atîmat de talpa iadului unde florile miros a zmoalâ şi vinul se bea din palmă. Acolo nu se face niciodată primăvară, copiii dau “rezistenţa” în curtea şcolii ca să nu iasă din oraş şi oamenii sînt mai puţin decît poveştile corbului. Acolo, cine-i respins la gimnastică ajunge fotbalist? dar'ei râmîn în “A ” şi noi ne ducem rostogolindu-ne în vulcanul Diviziei “B”, de unde nu poate garanta nimeni câ la anul vom fi pc singura piatră purtată dc lavă spre prima divizie.
Care va sâ zică am pierdut la Oneşti, dar.avcm şi noi scuzele noastre. Ne-au lipsit 11 titulari. N-a jucat Ritli, nici Brâtianu, nici
. Maier, Bânceu sau Mariş. Rătăcit zilele trecute prin redacţie, ex-ul Sorin Bagiu spunea că înainte “U” pierdea la un asemenea scor o dată la 5 ani. Nu-i vom aminti tocmai noi dc 1-7 cu Steaua, pentru câ în rest are dreptate. Cum, domnilor Maja, Cîmpeanu sau Lăzăreanu nici'măcar 6 “boabe” de la o echipă - fantomă nu vă stîrnesc îngrijorarea? Sau aţi jucat iarăşi bine şi norocul, arbitrii, vremea şi gazonul au fost împotriva acestei formidabile echipe?
La radio, crainicii care comentează meciurile lui “U ” sînt nevoiţi, la prima intervenţie, să anunţe marcatorii şi abia apoi echipele. O partidă a lui “U ” este tot ce-şi poate dori Ilie Dobre. Ar începe în minutul 1 cu “G O O O ” şi ar termina în 90 cu “O O O L!” . Adevărat record. Pînă şi negrii de pe plantaţii au auzit dc noi. Luăm gol tot la 30 dc secunde! - .
- Sau, scuzaţi, l-ara supărat pe Monea? Fotbalistul? Nu, săritorul dc garduri! Mihai Liviuţ? Atacantul? Nu, ăla grâsuţ! Lăzăreanu? Antrenorul? Nu, fostul portar! înşiră-te mărgăritare că avem cîte o vorbă “bună” pentru toţi,, de la porţar la atacant, ba debutant, ba diletant. ■
Şi după toate astea ce-mi văd ochii? Conducători fericiţi, maeştrii declaraţiilor date în lemnul lui Ionel Stoica, cu o “echipă tînâră, capabilă, dar neexperimentată”. Dar de ce e neexperimentată? Pentru că experienţele carc se fac pe ea sînt parcă învăţate la o oră dc chimie a Elenei Ceausescu!
B a s m e f ă r ă p e r d e a ** ** * * _________
T I N E R E Ţ E F f l R f i B f l T R I N E Ţ f S I V l f l T f t D I N C O L O D E V l f i Ţ f l
A fost odată ca niciodată şi au fost două ca nicidouâ. A: fost-care va sâ zică un împărat pe care supuşii îl iubeau mai mult la beţie. Monarhul avea însă o mare supărare. Ursitoarele îi hărăziseră o viaţă stearpă, lipsită de urmaşi. Era ca vinul sec ce nu se poate bea fară şpriţ, dar împăratul nu se putea împăca nici în ruptul capului cu gîndul câ împărăţia Iui va'încăpea pe mîini străine. Aşa stînd lucrurile împăratul decise să apeleze la serviciile celui mai cunoscut felcer, în habitatul căruia se pică cu noaptea în cap. Felcerul avu un moment de ezitare cînd îşi văzu suveranul cu ditamai noaptea cocoţată pe scăfîrlie, dar aflînd motivul'vizitei hotărî să închidă ochii la asemenea grozăvie. Şi poate că i-ar fi închis cu totul dacă nouă luni mai tîrziu, în patul regelui, nu s-ar fi aflat un copil mai frumos • ca luna şi zgomotos ca o balastieră.
Sărbătoarea cuprinse atunci întreaga împărăţie. Pe chipul oamenilor se putea citi atunci bucuria, dar. şi _prostia. Orice bărbat trecut prin iatacul împărătesei se gîndea că poate a pus şi el osul pe cea mai destoinică realizare a stăpînirii: copilul minune, copilul ce mîncă gem şi face prune.
Pruncul avea însă un mare defect de fabricaţie. Plîngea cît era ziua de lungă, dar plîngea într-un hal Iară dc hal îneît împăratul, ajuns la limita fonică admisă în castel, vorbea singur Ia căpătîiul plodului. îi/promitea marea cu sarea, muntele cu ciutele, gin cu vin şi bătaie pe săturate. Azi aşa, mîine aşa, - dar “cray- baby” nu dădea nici un semn că ar putea înceta. Nici ţîţâ nu-i trebuia, deşi împăratul mult îi mai ducea dorul.
7 - Taci, copilul meu,'îi spunea tâtâ-sâu, că ţi-oi da Tinereţe fară bătrîncţe şi Viaţa dincolo de viaţă. "
Şi copilul încetă să mai plîngâ deoarece - asemenea expresie nu mai auzise, niciodată
pînă atunci. Profitînd de situaţie, împăratul îl boteză la repezeală Făt-Frumqs pentru câ deTrumos era cl frumos. Dar după atîtca zile de plîns arăta chiar ca un făt. Dar, ce e mai important, creştea într-o lună cît alţii într-un soare. Şi ziua cea marc veni pc săturate:
- Tată, vreau să-mi dai ce mi-ai promis!- Ce ţi-am promis fiule, câ la chestiile
astea sînt cel mai tare ?- Mi-ai promis Tinereţe fară bătrîncţe şi
Viaţa dincolo dc viaţă. Şi dacă nu mi-i putca-o da tu, lasă-mă pe mine să o caut! Asigură-mi numai transportul, diurna şi bani de cheltuială!
Pus în faţa faptului împlinit împăratul pomi spre grajduri. Avea acolo armăsari fară pereche, cai verzi pe pereţi, dar şi o mîrţoagă.
- Fătule, ăştia sînt caii. Cîştigâtori a nenumărate concursuri dc galop, trap şi rap. Tu pe care îl vrei?
- Pe ăsta, spuse Făt atingînd în scîrbâ grumazul mîrţoagci.'
- Văd că mintea ţi-a rămas tot în burta lui maicâ-ta. Dar împlineâscă-ţi-se prostia şi al tău să fie! Sâ fiţi ca fraţii! Cînd tu mănînci, împarte-ţi merindele cu cl. Cînd tu fugi, trage-1 după tine! Cînd nu mai poate, împuşcă-1 !
Făt puse în faţa calului o tavă cu jăratec, îi dădu şi lui sâ guste. După aceea porniră la drum.
Calul era atît de slab câ-1 lua vîntul. Astfel călătoriră ei pe deasupra norilor şi nu se opriră decît pe tărîmul Ghionoaiei. Pc-o minte cu calul, baba tocmai se uita la telenovele cînd Făt îşi vîrî capul printr-o crăpătură a uşii:
- Cotoroanto, ai nevoie de un argat?- Nu!Vâzînd câ nu-i rost de stat, Făt şi calul
porniră mai departe. Nu peste mult timp ajunseră şi pc tărîmul Tinereţii fară bâtrineţe şi Vieţii dincolo de viaţă.
Făt râmase acolo vreme îndelungată. Scărpina aricii sub coadă, dădea dc mîncarc la brusturi şi ungea cu faină toate răspîntiilc. O serie dc chestii cărora Făt nu le găsea rostul, dar pc carc Ic făcea de plictiseală. Pînâ cînd, într-o zi il cuprinse dorul dc casă, dc mirosul îmbietor al grajdului şi dc slujnicele ncînccrcatc dc nimeni. îşi căută calul şi îl găsi în cclc din urmă ascuns în dosul măturii.
- Hai, mă, sâ tc duc acasă!Calul îi răspunse cu un nechezat vesel.
Pe Făt îl înfundă rîsul. Acum erau patru. Făt cu calul şi nechezatul vesel cu rîsul. împreună făcură aşadar calc întoarsă. Pc drum mai făcură şi alte prostii, dar legile în vigoare nc împiedică să le amintim.
împăratul îi primi cu braţele închise după carc îşi dădu duhul. în braţele monarhului Făt îşi dădu seama. Aflat în preajmă, calul îşi dădu două copite peste faţă. Cum toţi aveau cîte ceva dc dat, contabilul curţii dădu de capăt unei mari nedumeriri, căreia îi spuse “impozit”. Şi cl mai trăieşte şi astăzi chiar dacă toţi ceilalţi au murit..
HARŢI PAN DE M O R U ŢAN• P R E S A - P . N . R . 2 - 5 ( 1 - 3 ) •
Omul meciului:Deşi nu a jucat dccît la
aparate, Râul Scstraş a fost cel mai bun om al nostru pentru câ a înţeles câ pe teren, cxccpfmdu-i pe M.Focsanu şi T.Crâciun, doar cei mai buni îşi găsesc locul. : /
Stop-cadru - în minutul 50 şl meciului, la o fază aparent banală, Marius Focşanu a fost trîntit cu brutalitate de beton, fără ca arbitrul sâ fluiere infracţiunea. Nici n-ar fi putut, deoarece respectivul fundaş a alunecat dc bună voie, pe un picioruş de muscă.
Stadion: “Record” • Teren: dreptunghiular • Timp: liber •Spectatori: Râul Sestras
PRESA:-HOSSU - C. FOCSANU, GORGAN, M.Focsanu- SAM OILĂ, BARA - Crăciun (61 TIU C A ). P.N.R.: ROTAR’ - P ETR U S , S EN A S I, C IO A R Ă - V R Ă JIT O R U , B O D E A - M ORUŢÂN.
Arbitri: lonuţ Moldovan, ajutat la tuşe de Patriţiu Abrudan şi Ricâ Coroian.
Marcatori: Samoilâ şi Bara, respectiv M. Focşanu (coautor la *' « « «M g golurile oaspeţilor).
Curg somnii pc Dunăre într-un ritual al hoţiei şi numai cîntarul sc întîmpla, ca se afla în plasă. Marca surpriză a venit din parteamîrşăviei beleşte cifre duble. Dincolo, la marginea drumului,-o 'lui Focşanu II, care a fost nevoit să joace şî pentru tatăl său,goangă liîdâ îşi rîde în pumni şi pe spinarea-i neagră şi vicleană ţintuit de beton chiar de ambiţia sa.stau la ospăţ regesc tîlharii bălţilor. Păcatul îşi rupe lanţul şi. fuge ( Privită din avion; echipa noastră semăna foarte bine cu o marela Cluj unde, pc marginea unei ape mai mici, dar mai curate, PRESA dezamăgire, care.pentru a se transforma într-un dezastru ar fi avuta întîlnit într-o partidă amicală de fotbal echipa PNR-ului. nevoie de prezenţa colegului Demostene Şofron. .
A fost o dispută mult mai echilibrată decît o arată scorul. S-a în repriza secundă ne-am aşezat în teren complet diferit: Barajucat 2 x 30 = 60 minute într-un ritm bărbătesc, cu foarte puţine lîngă Samoilâ, Nelu Gorgan lîngă ştrand şi Titus Crăciun lîngăaccente feminine atunci cînd mingea ajungea la Ţitus Crăciun. Dana Tiuca. Rezultatele s-au văzut încă din secunda 7, la şpiţul luiPunctul nosffu slab a fost apărarea şi atacul şi numai aşa se poate n s - — — i -*••• ’ 1explica ciudata noastră înfrîngere. în faţa propriei porţi PNR-iştii I-au purtat pe Marius Focşanu pînă în Danemarca şi înapoi, în timp ce la poarta cealaltă Titus Crăciun a ajuns foarte rar şi atunci doar- rinpins de vreun adversar. Oamenii departamentului “Sport” al “ Adevărului dc Cluj” şi-au făcut datoria, atîţ Samoilă (şut înşelător, brav om din popor), cît şi Bara (şpiţ fără jenă în secunda 7 a reprizei secunde) reuşind să-şi treacă numeîe în clubul select al marcatorilor. Deşi nimeni nu pare dispus sâ o recunoască, Marius
Bara şi numai ghinionul nc-a oprit din drumul spre răsturnarea scorului. Lait - motivul acestei cronici, Marius Focşanu, s-a înţeles atît de bine cu Codin Samoilâ îneît mingea a ajuns la adversari şi de acolo în poarta noastră. Cu un minut înainte de final am mai primit un gol, dar moralul ne-a rămas acelaşi: demn si plin de ambiţie.
Cît priveşte organizaţia de tineret a PNR-ului, numai cuvinte de laudă şi fraudă. S-a văzut foarte clar motivul pentru care nu au fost primiţi în “Cupa organizaţiilor politice de tineret” : băieţii ştiu
Focşanu a jucat destul de bine, dar toată lumea ştie că sînt un mare şi fotbal şi sînt şi “de gaşcă”. E drept, au pus prea mare suflet înmincinos. . joc, încercînd să spargă poarta noastră în nenumărate rinduri si de
Am fost conduşi cu 1-0, dar peste puţin timp am restabilit 5 ori chiar au reuşit Mi-a plăcut mult mânâştureanul Florin Morutanegalitatea. Practic, balanţa meciului s-a rupt cînd PNR-ul a preluat nimeni altul decît fratele lui Mircea Moruţan.d in nou conducerea, dar despre asta nu vreau să îmi amintesc. Cum meciul trebuia jucat ne-am pus pe treabă, numai Focşanu Marius pe jo s . Titus şi-a uimit prietena printr-o ratare de pc linia porţii, şutînd c u stîngul în dreptul, cu dreptul în bară şi cu bara în cap. Marele d irijo r Samoilă (dă din mîini ca Ceauşescu la plenare) s-a enervat atunci şi, în virtutea obişnuinţei, a vrut sâ sară la arbitru. Cum, însă, înainte dc meci îi administrasem cîteva calmante, s-a cuminţit subit
a . i * .]• x mp» nmnl /mi flnîr*r
Partida s-a încheiat mult timp după ultimul fluier al arbitrului lonuţ Moldovan, în jurul unei mese a cărei povară a fost suportată de organizatori.
P.S.- Aflu 'cu surprindere că anumite persoane a căror nume nu le amintim pentru că nu dau bine p e hîrtie, refuză să mai
ajungînd în cele din urmă sâ-l îmbrăţişeze pe omul cu fluier, delege arbitri la meciurile presei, ameninţîndu-i cu suspendarea Fundaşii noştri nu prea găseau mingea, dar atunci cînd acest lucru: pe patru etape! Dom’ Patriţiu, de ce te-ai şucărit ?
Reportaj pe sub pavaj
B Ă IE Ţ II D E C A R T I E R»
“ Reprezint strada, un mod dc viaţă. Mâ doare inima cînd mă uit la borfaşii mei. Eu sînt dc acolo dc unde tu nici nu gîndeşti, unde soarele răsare doar dacă-1 plăteşti. Poate c un drum greşit, c-o poveste fară sfîrşit!” citate din memorie dc pc ultimul album B U G M A FIA *
E iarăşi scară pc aleea VidrarU .• “Chclu” îşi butoncază mobilul • M-am alcs cu un cric pc carc doi tipi I-au abandonat sub “Dacia” lui “Popcy”, speriaţi dc o maşină rătăcită în noapte. • Nimeni nu vrea să spună unde au dispărut ghivccclc cu trandafiri japonezi. • Astăzi, “Kojak” nu arc nimic dc vînzare. • “Fritz” spune că marijuana nici nu e atît de formidabilă. • Vecinul dc la 9 c iarăşi beat şi vorbeşte singur cii “Uniplusul” . • Şi Taloş c beat. • Şi Petre. • Şi Grigore. • Ăsta îşi aminteşte că arevceva de împărţit cu noi. • Rîdcm bine o jumătate dc oră. • “Kojak vorbeşte: Eşti ca o păpuşă! • “Rîlâ” are cursul fcstiv ia “Poli” şi mai bea puţin. • “Job” şi “Urc” sînt nedespărţiţi. • “Bruno” nu crede nimic. • “Benny” c cel mai tăcut... “Bâlu” face valuri. • Apare administratorul. “Silviule, unde-i intcrfonul?” • “Urc” a luat 800 000 după două zile de scos’ gunoiul din beci. • Pe la vreo zece vine “Drujba” de Ia lucru. • Oniga e supărat câ nu poate dormi de gălăgie. Cui îi pasă? • “Rumbi”, dc cînd s-a însurat nici Ia pescuit nu mai vine. • Acelaşi destin pentru “Bebe” şi “ Peştele”. • “Flope” e cu Dcpcche Mode. “Kempcs” e cu Ramona. • Era să-l uit pe “Minu”. • E ora 2 şi C3-ul nu doarme! ,
- > - 1 Pastilă pentru bilă
U N D E T E R G E N T O B I Ş N U I T... e sigur cel pe carc-1 aveţi în casă. Celălalt, cel neobişnuit, e
mult maLbun. Scoate petele din fabricaţie, lumea în stradă şi limba la toţi. Dar cc nu poate scoate detergentul minune? Nimici doar c cel mai bun! Cu el te simţi mai sigură, ai încredere în tine şi copilul e mai uscat. Detergentul neobişnuit spală singur, penetrează creta, urcă muntele şi îţi salvează bugetul.
Pc cînd cel obişnuit... E scump, te lasă Ia greu, consumă mult şi pătează. Detergentul obişnuit nu se compară cu cel neobişnuit Acesta mai dă şi la raţe, seduce instantaneu şi tc scoate campion. Pînâ cînd, odată cumpărat detergentul neobişnuit devine obişnuit. Obişnuiţi-vă!
Pagină realizată de Mihai HOSSU
ce lor din "Lotul
- S S s K K H Ş S ^ s s r j s s t s s
P i e t o naccidentat pe stradă
• pe trotuar nu putea merge, din cauza lucrărilor... •
în dimineaţa zilei de 3 iunie, conducătorul maşinii Dacia 1310, cu numărul de înmatriculare 2 CJ 5871, Barbu Lucian (21 de ani) a accidentat grav un pieton. Accidentul s-a întîmplat pe strada Mihai Eminescu nr. 2, unde pe trotuar se efectuează lucrări de reparaţii. Din această cauză, Cătinean Viorel, în vîrstă de 52 de ani, circula pc stradă. Aici a fost lovit de Dacia condusă de Barbu şi apoi internat la Clinica de Ortopedie, cu diverse fracturi.
C ă r u ţ aj
n e s e m n a l i z a t ălăcătuş Costan, dc 38 de ani, din Mihâicşti-
comuna Sînmartin, judeţul Cluj, conducea căruţa cu un cal, proprietate personală, în dimineaţa zilei de 4 iunie, în dreptul firmei Willy din Apahida, din cauza nedotării căruţei cu semnalizatoare, s-a întîmplat un accident. Bucur Lazăr, 49 de ani, şofer pe un ARO aparţinînd Societăţii Rcmar 16 Februarie S.A., a intrat în spatele căruţei. în urma impactului, Lăcătuş a fost internat la Clinica Chirurgie 3, cu fracturi la picioare şi la-braţe. Calul a scăpat ca prin minune...
I.M .
Banii - cca m ai lip ic io a sa m iere ...
Pin n o u f i l e C E C f â r â
a c o p e r i r e
Cîmpean Florin, de 29 de ani, domiciliat în CIuj-Napoca, este cercetat de Poliţie pentru înşelăciune. Cîmpean, în calitate de patron al firmei Lemet Prodcom SRL, a cumpărat diferite bunuri, respectiv parchetaşi vopsea, de la SC Elatim, în data de 23 martie, anul curent. în aceeaşi dată, el a întocmit şi a semnat biletul la ordin cu suma de 28.346.000 lei,- care reprezenta valoarea mărfurilor achiziţionate de la firma furnizoare. Patronul ştia însă câ nu arc disponibilul necesar în contul său de la Banca Transilvania. Au" aflat, de curind, şi cei de la Elatim, cînd s-au prezentat la Bancă sâ yoatâ suma ce ii se cuvenea... Cîmpean este cercetat în stare dc libertate, pentru înşelăciune, fals şi uz dc fals.
miTiicuj
&
Administratorul unei Asociaţii da
locatari - acuzat da delapidare
Locatarii Asociaţiei dc Ia blocul de pe strada C. Brîncoveanu nr. 54 au depus plîngere la Poliţie împotriva lui Foitoş Valentin, 59 de ani, administratorul acestei asociaţii. După verificările de rigoare, s-a stabilit câ administratorul nu era tocmai cinstit. Astfel, timp dc doi ani, el a sustras din gestiune, suma de 17.576.977 Iei, bani pc care i-a folosit în interes personal. Administratorul este cercetat, în stare de libertate, pentru delapidare. Pedeapsa pentru această infracţiune este închisoarea de la 1-15 ani.
C orina G.
D i s p a r i ţ i i m i s t e r i o a s e
\ A N I . U N T A T A Î Ş I C A U T Ă B Ă I A T U L D I S P Ă R U T
întreţinut o familie numeroasă. Mai am cinci copii minori de crescut, iar soţia este şomeră. Lucrez la firma “ Napogct” , la salubrizarea Clujului.Din 800.000 ici cît am salariu ne descurcăm greu. Nu îmi pot permite să dau atîţia bani pe trenuri... Am apelat de mai multe ori la Poliţie. GabricI a fost dat în urmărire generală. Mă mai interesez din cînd în cînd de băiat la cei carc se ocupă de acest caz, îmi spun: Fugi mâi ţigane de aici şi mai lasă-ne în pace! Nu vezi că avem treabă? De ce nu ai avut grijă de el. Cautâ-ţi singur băiatu’...”. Ne-a declarat cu lacrimi în ochi, A. Varga, părintele lui GabricI.
Potrivit informaţiilor obţinute de părinţi, băiatul se află în Timişoara şi cerşeşte în Piaţa Iozefini, pentru un “mafiot” ţigan. Cine l-a văzut a stat de vorbă cu el. Băiatul nu a recunoscut că este clujean şi a spus că se numeşte Ciprian.
Gabriel Dondoş este şaten, cu ochi căprui şi arc în jur de,
I De “Ziuă Copilului”, în urmă cu doi ani, Gabriel Dondoş, în vîrstâ dc 13 ani a dispărut fară urină. Dc atunci, Alexandru Varga, tatăl copilului îl caută neîncetat.
“în 27 mai 1997, Gabriel a fost internat la Centrul de minori Cluj pentru vagabondaj. După
'/trei zile a fugit şi nu a mai venit acasă. L-am căutat peste tot, în ■mai multe oraşe ale ţârii. Mi-am luat concediu fară salar şi am pornit în căutarea lui prin Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova. Am colindat toate locurile în care se învîrt copiii străzii. Dar... nu l-a văzut nimeni. Nu mai am bani să-l mai caut şi în alte oraşe. Am de
l,25m înălţime. Cei care deţin informaţii cu privire la Gabriel Dondoş sînt rugaţi sâ-1 contacteze pc tatăl acestuia, Alexandru Varga, CIuj-Napoca,
str. Republicii, nr. 7 ap. 18 sau sâ sune la. redacţia ziarului nostru, telefon 19.74.90.
Vasile M O L D O V A N
f o c h i s t u l supăratSzabo Oroz Istvân de 42 ani,
locatar într-un bloc de lîngă postul de televiziune locală N CN a avut probleme cu instalaţia de apă. în data de 01.Q6 fiind spartă o ţeavâ, instalatorul s-a dus la fochist să oprească scurgerea deoarece, după cum ne-a declarat dl Szabo, lichidul şiroia continuu
în casă. Nici una nici alta fochistul supărat pe existenţă a scos din lada de scule o cheie de ventil şi l-a lovit pe reclamant în cap. Şi'pentru câ nu-i plac numerele impare l-a mai pălit o dată. Aşa sâ fie! D-ul Szabo a primit dovada de la medicul legist. Aşa că...
C o sm in G O R G A N
PUI SI O U A P i » GRATISCostin Maria, patron al firmei “Procost Maricom” srl Bistriţa
este cercetată de poliţiştii de la “economic” pentru înşelăciune, în 30 aprilie şi 3 mai a.c. s-a aprovizionat de la S.C. “Bizo” srl CIuj-Napoca cu ouă şi pui congelaţi, în valoare de peste 30 milioane de lei. Marfa a fost achitată cu ordin de plată... fară acoperire.
Din declaraţiile date la Poliţie, femeia susţine că nu a ştiut cîţi bani are în contul firmei la bancă. Bineînţeles câ nu a ştiut cîţi bani are in contul firmei la bancă. Bineînţeles că nu a fost crezută! Prejudiciul a fost recuperat în cîteva zile.
val m .
§ j p m m n i
r e p a t r i a ţ iUn număr de 2.243 de cetăţeni români au fost
repatriaţi, înTuna mai, de statele cu care România a încheiat acorduri de readmisie, cele mai multe persoane fiind retumate din Germania — 369, Ungaria- 667, Bulgaria - 345, Cehia - 157, Franţa - 137 şi Austria - 106. informează Direcţia Generală de Paşapoarte, Străini şi Probleme de M igrări.
Celor retumaţi le -a fost suspendată exercitarea y : dreptului la liberă circulaţie pe o perioadă de un an.
în aceeaşi perioadă, autorităţile române au scos din tară, cu escortă, 119 cetăţeni străini, iar alţi 218, care stăteau ilegal în România, au fost determinaţi sâ părăsească ţara.
în luna iruri, nu a fost permisă intrarea în ţară a 3.762 de străini, din care 23 aveau paşapoarte false şi 251 documente care nu sînt valabile ia trecerea frontierei.
Poliţia de Frontieră a descoperit 41 de români care încercau să plece în străinătate cu paşapoarte false. Alţi 21 de români care se întorceau acasă aveau şi ei documente de identitate false.
2 4 £ > E I N F R A C Ţ I U N I
La graniţa româno-iugoslavă s-au înregistrat, dc Ja instituirea embargoului împotriva Iugoslaviei pînă în prezent, 24 dc infracţiuni, dintre carc 22 sînt tentative dc trecere peste Dunăre a unor produse petroliere, a informat purtătorul de cuvînt al Ministerului dc Interne, căpitan Carmen Vasile.
Ministerul dc Interne a întocmit 23 dc dosare dc ccrcctarc penală fârâ privare dc libertate pentru tentative dc încălcare a embargoului prin transportul dc produse petroliere peste frontiera româno-iugoslavă. Dc asemenea,
: Ministerul dc Interne a perceput 75 dc amenzi contravenţionale
Pentru intensificarea măsurilor preventive vizînd respectarea restricţiilor, Ministerul dc Interne desfăşoară, în perioada 30 mai - 6 iunie, un plan dc acţiune carc cuprinde activităţi specifice tuturor structurilor ministerului (grăniceri, poliţie, pompieri, jandarmi), activităţi Ja care vor participa şi Ministerul Justiţiei, Garda Financiară, căpităniile porturilor şi organe ale administraţiei locale dc stat.
Planul M I vizează: verificarea înmatriculării şi folosirii ambarcaţiunilor de categoria a Il-a (ambarcaţiuni de agrement, pescăreşti, nave cu motor sub 45 dc cai putere sau mai marc, ataşabil); controlul respectării regulilor dc navigaţie şi dotării cu mijloace de salvare şi semnalizare; stabilirea parcărilor pentru ambarcaţiuni şi organizarea siguranţei accstora;.modul dc respectare a reglementărilor legale în desfăşurarea activităţilor pc Dunăre (excursii, concursuri nautice, activităţi dc agrement); verificarea legalităţii transportului şi comercializării carburanţilor la staţiile PECO; participarea organelor grănicereşti, de poliţie, dc transport naval şi căpităniilor porturilor Moldova Veche, Drcncova şi Orşova la soluţionarea corectă şi operativă a evenimentelor dc frontieră.
Activităţile cuprinse în planul de acţiune sînt coordonate dc ofiţeri din organele centrale ale Ministerului dc interne şi se desfăşoară sub directa conducere a unui locţiitor ai Comandamentului Naţional al Grănicerilor..
O an ch e tă a fost d esch isă d e Parchetu l d e la ’ R om a împotriva fostului preşed in te al Republicii italiene, O sc a r Luigi Scalfaro , în legătură cu o a face re de gestion are a fondurilorserviciilor secrete.
m m ® .
Concepţia privind reorganizarea armatei române, care prevede reducerea efectivelor militare, nu este de natură
să a fecteze siguranţa naţională a României, a afirmat, vineri, in cadrul unei conferinţe de presă, ministrul
Apărării Naţionale, Victor B a ta c
opţiune politica valabilă pentru PNŢCD şi PNLPremierul Radu Vasile
consideră câ C D R rămîne “ singura opţiune politică valabilă” pentru PNŢCD şi PNL şi speră ca divergenţele dintre cele două partide să înceteze.
“Trebuie sâ se înţeleagă clar faptul că, deşi sondajele arată o scădere a opţiunii electoratului, Convenţia Democratică rămîne singura opţiune politicâ-valabilă pentru aceste două formaţiuni”, a declairat primul ministru, referindu-se la tensiunile dintre P N ŢC D şi PNL. Premierul a mai arătat că divergenţele dintre cele două partide nu au efecte asupra activităţii Guvernului. Divergenţele dintre P N ŢCD şi PNL s-au amplificat,
joi, după ce liberalii au anunţat că vor propune formaţiunilor din CDR două variante de protocol, una care precizează că PNL va candida separat de Convenţie la alegerile locale, în timp ce a doua arată că toate formaţiunile din CDR vor candida independent, cu stabilirea unui pact de neagresiune electorală. “Cei care .nu vor semna unul dintre aceste protocoale se vor situa automat în afara Convenţiei”, a declarat prim- vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica. Vicepreşedintele PNL Paul Păcuraru a precizat că Biroul Permanent Central al partidului a decis ca propunerea liberală privind participarea pe
liste separate la alegerile locale să nu constituie subiect de negociere, indiferent de consecinţele pe care le-ar putea avea acest fapt. Păcuraru a mai declarat câ P N L va cere partenerilor din C D R ca protocolul alianţei sâ fie semnat cel tîrziu pînă lâ 1 iulie.
în replică, preşedintele PN ŢCD , Ion Diaconescu, a declarat că participarea PNL pe liste separate la alegerile locale înseamnă , că liberalii abandonează CDR. Preşedintele
.PNŢCD a spus, referindu-se la variantele propuse de PNL, câ partidul său nu va accepta să meargă în alegeri în afara Convenţiei.
J a c q u e s C h ira c d e c la r a c â N f iT O îş i v a l im ita a ta cu r ile
a e r ie n e în Iu g o s la v ia n u m a i la o b ie c t iv e m ilita rePreşedintele francez Jacques
Chirac a anunţat, vineri, la Koln, câ Alianţa Nord-Atlantică îşi va limita atacurile din Iugoslavia “ ia obiective strict militare”.
în cadrul summitului european dc la Koln, cclc 15 Mate membre U E au decis, în umanimitatc, câ atacurile aeriene nu vor putea fi suspendate atîta timp cît, în Kosovo, nu vor fi intregistratc şi verificate retrageri
substanţiale ale trupelor sîrbe, a declarat Jacques Chirac, la sfîrşitul summitului, în cadrul unei conferinţe comune cu premierul Lioncl Jospin, E I a precizat însă câ statele membre U E consideră, în unanimitate, că acţiunea militară a aliaţilor trebuie sâ ţină cont de noua situaţie creată prin acceptarea, de către autorităţile dc la Belgrad, a planului dc pace prezentat de
ţările occidentale şi de Rusia. Membrii U E au pledat astfel
’ pentru “ limitarea atacurilor la obiective strict militare”. “Cred că cererea noastră a fost auzită şi acceptată. De acum înainte, autorităţile N A TO îşi vor limita atacurile la obiective strict militare, aşteptînd să fie îndeplinite condiţiile pentru o suspendare a atacurilor”, a subliniat Chirac.
lavier S o lan a declară că singura s a preocupare es te soluţionarea crizei din Kosovo
S e c re t a ru l g e n e r a l a l N A T O J a v ie r S o la n a , a d e c la r a t , v in e r i ; c â , In p re z e n t , s in g u r a s a preocupare e ste încheierea crizei din K osovo, informează A FP . "In prezent, singura m ea _ p reocupare , c ă re ia îi dedic* toată energ ia , e ste a c e e a de a p u n e c a p ă t c r iz e i din K osovo ', a afirmat Solana. "In acest sco p , voi continua s ă lu c r e z , în s p e r a n ţ a c ă r e c e n te le . p r o g r e s e încurajatoare vor conduce, cît mai repede posibil, la o soluţie p a ş n ic ă a c r iz e i ş i la în toarcerea în siguranţă a re fu g ia ţ ilo r a lb a n e z i " , a adăugat el. S o lan a , care a fost desem nat, joi, în cadrul summit-ului d e la Koln, drept reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate Comună (P E S C ) al U E , a declarat că este onorat d e decizia şefilor de stat şi d e G u vern din U E şi d e în c red e rea lor. El a s u b lin ia t c ă a c e s t lucru reprezintă o “provocare, nu n u m a i p e r s o n a lă , ci ş i co lectivă , pentru Europa". Javier S o lan a a precizat că a anunţat, vineri, Consiliul Nord Atlantic, care e ste format din am basadorii ce lo r 19 state m em bre, d e sp re numirea s a drep t rep re zen tan t al U E pentru Politică E xternă şi Securitate C om ună.
î n a l t u l C o m i s a r i a t O N U l
. p e n t r u R e f u g i a ţ i a în c e p u t |
p r e g ă t i r i l e p e n t r u în t o a r c e r e a i
r e f u g ia ţ i l o r d in K o s o v o j. înaltul Comisariat O N U pentru Refugiaţi (U N H C R ) a început pregătirile pentru întoarcerea organizată a refugiaţilor" I din Kosovo, a declarat, vineri, la Sarajevo, înaltul comisar | pentru refugiaţi, Sadako Ogata, citat dc AFP. |
' “Am început, dc o săptămînă, să pregătim întoarcerea > ' refugiaţilor din Kosovo”, a declarat Ogata, subliniind câ această I întoarcere trebuie să înceapă în momentul în carc va fi restabilită I | securitatea în interiorul provinciei sîrbe şi câ ea depinde de [ i retragerea forţelor sîrbe. j| Ea a precizat câ va Fi necesară “o puternică prezenţă .* internaţională civilă şi militară” pentru a asigura securitateaI refugiaţilor care se întorc în Kosovo. I| în ceea cc priveşte acordul dc la Belgrad, Ogata a declarat || că “un simplu anunţ nu este suficient” pentru ca refugiaţii |
albanezi sâ simtă câ sc pot întoarce Ia casele lor.I Făcînd o comparaţie între întoarcerea refugiaţilor din BosniaI şi întoarcerea refugiaţilor din Kosovo, Ogata a spus câ “unul I | dintre avantaje este că, în Kosovo, pot fi mobilizate mai multe | i eforturi, operaţiuni şi structuri” şi că provincia sîrbă “este o j J zonă mult mai mică decît Bosnia”.I Coordonatorul UNHCR pentru fosta Iugoslavie, Neil Wright, I| care o însoţeşte pe Ogata în vizita de patru zile în Bosnia, a | | 'declarat câ o altă diferenţă este faptul câ refugiaţii din Kosovo | ■ nu sînt departe de casele lor dc atît de mult timp ca refugiaţii .* bosniaci. “Există o puternică dorinţă printre refugiaţii albanezi,. j I care se află în ţările şi provinciile vecine, sâ sc întoarcă cît mai I | repede posibil la casele lor”, a adăugat cl. '
Strobe Talbott afirmă câ ameninţările asupra Belgradului trebuie menţinute în timpul verificării modului de aplicare a planului de pace
Adjunctul secretarului de Stat american Strobe Talbott, unul dintre cei trei participanţi la negocierile privind criza din Kosovo, a declarat, vineri, la Helsinki, că ameninţarea asupra Belgradului tre buie m enţinută în tim p ul verificării aplicării p lanului internaţional de pace pentru Kosovo. -
Carlos Westendrop afirma câ soluţionarea războiului din Balcani depinde de plecarea de la putere a lui Miloşevici
Preşedintele iu go s la v S lo b o d a n M iloşevici tre buie să abandoneze puterea pentru a putea fi soluţionate în mod durabil problemele din Balcani, a declarat, vineri, Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, Carlos Westendorp. “Orice soluţie stabilă şi durabilă trebuie să fie însoţită de plecarea de la putere a lui Miloşevici” , a afumat Westendorp. "Miloşevici nu este soluţia pentru problemele din Balcani. Dimpotrivă, el este problema” , a adăugat diplomatul spaniol.
PremievulRomâniei nu I-a invitat pe
omologul său maghiar Ia
meciul cu Ungaria
Premierul Radu Vasile a declarat, vineri, că nu i-a trimis o invitaţie oficială omologului său maghiar, Victor Orban, la meciul de la Bucureşti, dintre România şi Ungaria, deoarece nici acesta nu l-a chemat la partida tur, carc s-a desfăşurat la Budapesta.
Radu Vasile a afumat, în legătură cu meciul de sîmbătă seară, câ naţionala României va învinge Ungaria fără probleme, pronosticînd un rezultat dc 2-0, în favoarea jucătorilor antrenaţi de Victor Piţurcă:
Selecţionatele dc fotbal, seniori, ale României şi Ungariei se vor întîlni, sîmbătă, de la ora 21, pe Stadionul “ Steaua” , în cadrul preliminariilor Campionatului European, din anul 2000. ~
>r
O delegaţie militară NATO se va întîlni cu reprezentanţi ai Belgradului In cursul zilei de sîmbătă, afirmă surse diplomatice
O delegaţie militară a Alianţei Nord-Atlantice se va întîlni, sîmbătă, la frontiera dintre Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Iugoslavia, cu reprezentanţi ai Guvernului dc la Belgrad, pentru a discuta asupra modalităţilor de retragere * a trupelor iugoslave din Kosovo, au anunţat surse diplomatice, citate de AFP.
Delegaţia militară N A TO va fi condusă de generalul britanic
desemnat al viitoarei forţe de pace pentru Kosovo (KFOR). Din delegaţie vor mai face parte ofiţeri finlandezi, ruşi şi americani, a adăugat sursa citată. , în cursul acestei întîlniri,
N A TO va prezenta condiţiile -necesare pentru retragerea totală a forţelor iugoslave din Kosovo, a precizat sursa citată. Alianţa urmează sâ le prezinte militarilor iugoslavi traseele şi punctele dc ieşire din provincie pe care le
Michael Jackson, şeful Statului vor putea utiliza în prima fază a Major al Corpului de reacţie retragerii, cînd raidurile N A TOrapidă al Alianţei şi comandant vor continua.
•Odată încheiat acordul cu forţele iugoslave, textul urmează sâ fie prezentat Consiliului permanent N A T O , probabil sîmbătă seara. Suspendarea bombardamentelor N A T O , începute în data de 24 martie, ar putea avea loc duminică seara sau luni dimineaţa, au afirmat surse diplomatice din cadrul N A TO . înaintea acestei măsuri, este necesar ca forţele iugoslave sâ înceapă retragerea, iar N ATO să poată verifica acest lucru prin mijloace aeriene (avioane şi sateliţi), au precizat sursele citate.
I r #
,
i i
■
C e a r c e a f « k
R e c la m a şi su fletu l. F a b u lă ş i realitate. P e n t ru c ă p e s t ra d a F lo reşti rir. 3 Bl T 2 s e a f lă o c iu d ă ţe n ie . L a e ta ju l 3 , în b a lc o n flutură un d itam ai c e a rc e a fu l, p e c a r e o m u l ş i-a s p u s p ă su l: c u m c ă v inde c e a r e d e v în d u t ş i c in e s e a r a t ă i n t e r e s a t s ă p o f t e a s c ă . R e p o r t e r i i z ia r u lu i n o s t ru a u f o s t la . . . f a ţ a d a lo ca lu lu i, a u s u n a t cu v iin c io s şi a u ciulit u r e c h i l e . N - a r ă s p u n s n im e n i . L a a p a rta m e n tu l cu p ricina s c r ie : n r. 38 - M e r a S im ion .
A m a p re c ia t o r ig in a lita te a ţîpuriturii, d r e p t p e n tru c a r e . . . a m ş i d a t -o la g a z e t ă . P e n tru a s e în t ip ă ri s em n u l m irării p e o b ra z u l p op u la ţie i!
- v.r.v.m. -
Autorizată prin S.C. nr. 1 28/1991 , judecătoria Cluj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registru lui Comerţului judeţului Cluj, sub n r . J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
IL IE C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R Q H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) ; C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) . T e l .1 9 .1 6 .8 1 ; f a x :1 9 .2 8 -2 8 ;E -m a i l : a d e v c j@ m a i l . d n t c j . r o
S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : H o r e a P E T R U Ş ’
T e l/ fa x :1 9 .7 4 .1 8
R E D A C Ţ I A ; C lu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 16 T e le fo a n e : P u b l ic i t a t e : te l-fa x : 1 9 .73 .04 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 . 7 3 .0 7 ; C u l t u r ă ,E v e n im e n t , P o l i t i c 1 9 .7 4 .9 0 , S o c i a l , E c o n o m i c 1 9 .7 5 .0 7 ; S p o r t : 1 9 .2 1 .2 7 . D i fu z a r e , M ic a p u b l ic i t a t e : 19 .49 .81 S u b r e d a c ţ i a T u r d a : te l/ fa x : 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b r e d a c ţ i a D e j : tel/fax: 2 1 -6 0 .7 5
