TULBURTULBURĂRI DE ĂRI DE PERCEPŢIEPERCEPŢIE

TULBURĂRILE SENZAŢIILORTULBURĂRILE SENZAŢIILOR

HiperesteziaHiperestezia este reprezentată de o coborâre a pragului senzorial, este reprezentată de o coborâre a pragului senzorial, resimţită de subiect ca o creştere neplăcută a intensităţii senzaţiilor resimţită de subiect ca o creştere neplăcută a intensităţii senzaţiilor privind un singur analizator sau ansamblul lor – hiperestezie privind un singur analizator sau ansamblul lor – hiperestezie generală. Se întâlneşte în surmenaj, neurastenii, debutul unor generală. Se întâlneşte în surmenaj, neurastenii, debutul unor afecţiuni psihotice, debutul bolilor infecţioase, hipertiroidie, afecţiuni psihotice, debutul bolilor infecţioase, hipertiroidie, intoxicaţii.intoxicaţii.HipoesteziaHipoestezia reprezintă creşterea pragului senzorial, însoţită de reprezintă creşterea pragului senzorial, însoţită de diminuarea intensităţii senzaţiilor, cu scăderea numărului de diminuarea intensităţii senzaţiilor, cu scăderea numărului de excitanţi receptaţi. Se întâlneşte în stări reactive, depresie accese excitanţi receptaţi. Se întâlneşte în stări reactive, depresie accese paroxistice isterice, oligofrenii, tulburări de conştiinţă mai ales cele paroxistice isterice, oligofrenii, tulburări de conştiinţă mai ales cele cantitative, schizofrenie.cantitative, schizofrenie.SinesteziaSinestezia constă în perceperea simultană pe o cale senzorială constă în perceperea simultană pe o cale senzorială diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator (ex. Audiţie diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator (ex. Audiţie colorată). Apare în intoxicaţii cu mescalină, psilocibină, LSD, colorată). Apare în intoxicaţii cu mescalină, psilocibină, LSD, cocaină. cocaină.

TULBURĂRILE PERCEPŢIEITULBURĂRILE PERCEPŢIEI AGNOZIILEAGNOZIILE

reprezintă deficite psiho-senzoriale, care determină reprezintă deficite psiho-senzoriale, care determină incapacitatea subiectului de a recunoaşte obiectele după incapacitatea subiectului de a recunoaşte obiectele după calităţile lor senzoriale, analizatorii (receptori periferici şi cale) calităţile lor senzoriale, analizatorii (receptori periferici şi cale) fiind intacţi.fiind intacţi.

ILUZIILEILUZIILE Iluzia este o percepţie cu stimul real şi specific, denaturată Iluzia este o percepţie cu stimul real şi specific, denaturată şi/sau deformată. Această deformare priveşte mai mult şi/sau deformată. Această deformare priveşte mai mult calităţile senzoriale decât identificarea sau sensul elementelor calităţile senzoriale decât identificarea sau sensul elementelor percepute. Iluziile apar frecvent la subiecţii normali, care percepute. Iluziile apar frecvent la subiecţii normali, care recunosc şi corectează sensul deformării perceptive. Spre recunosc şi corectează sensul deformării perceptive. Spre deosebire de acestea, în iluziile patologice, subiectul nu deosebire de acestea, în iluziile patologice, subiectul nu încearcă să corecteze percepţia deformată, considerând o încearcă să corecteze percepţia deformată, considerând o imagine veridică a realităţii.imagine veridică a realităţii.Iluziile au fost clasificate în: iluzii fiziologice şi iluzii patologice. Iluziile au fost clasificate în: iluzii fiziologice şi iluzii patologice.

ILUZII PATOLOGICEILUZII PATOLOGICEFalsele recunoaşteriFalsele recunoaşteri – fenomenele de tipul deja văzut, cunoscut, – fenomenele de tipul deja văzut, cunoscut, trăit.trăit.Falsele nerecunoaşteriFalsele nerecunoaşteri – fenomenele de tip niciodată văzut, – fenomenele de tip niciodată văzut, cunoscut, trăit, la care se adaugă iluzia sosiilor. În aceste iluzii rolul cunoscut, trăit, la care se adaugă iluzia sosiilor. În aceste iluzii rolul principal în mecanismul lor de producere revine tulburărilor principal în mecanismul lor de producere revine tulburărilor mnezice.mnezice.PareidoliilePareidoliile – sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate şi – sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate şi vivacitate a fenomenului iluzoriu (“entitate materială”, Jaspers) în vivacitate a fenomenului iluzoriu (“entitate materială”, Jaspers) în care complementul imaginativ al percepţiei atinge gradul maxim de care complementul imaginativ al percepţiei atinge gradul maxim de bogăţie. Critica variabilă şi participarea afectivă intensă le conferă bogăţie. Critica variabilă şi participarea afectivă intensă le conferă un caracter de tranziţie către fenomenele halucinatorii (Ey H.).un caracter de tranziţie către fenomenele halucinatorii (Ey H.).Iluziile patologice se întâlnesc în tulburări funcţionale sau leziuni ale Iluziile patologice se întâlnesc în tulburări funcţionale sau leziuni ale analizatorilor, în sindroame febrile şi stări confuzionale cu etiologie analizatorilor, în sindroame febrile şi stări confuzionale cu etiologie variată. De asemenea se întâlnesc în stările onirice (intricate şi cu variată. De asemenea se întâlnesc în stările onirice (intricate şi cu alte tulburări perceptuale), în nevrozele obsesivo-fobice şi isterice, alte tulburări perceptuale), în nevrozele obsesivo-fobice şi isterice, debutul psihozelor schizofrenice, stările depresive.debutul psihozelor schizofrenice, stările depresive.

HALUCINAŢIILEHALUCINAŢIILESSunt definite clasic drept “percepţii fără obiect de perceput”.unt definite clasic drept “percepţii fără obiect de perceput”.

Senzaţiile paraziteSenzaţiile parazite = = un excitant anormal acţionând pe un receptor periferic, un excitant anormal acţionând pe un receptor periferic, provoacă apariţia unei senzaţii elementare, care nu corespunde acţiunii provoacă apariţia unei senzaţii elementare, care nu corespunde acţiunii excitantului fiziologic (exemplu un curent electric, compresiunea sau excitantului fiziologic (exemplu un curent electric, compresiunea sau inflamaţia pot provoca senzaţii luminoase, zgomote, mirosuri diverse)inflamaţia pot provoca senzaţii luminoase, zgomote, mirosuri diverse)Halucinaţiile funcţionaleHalucinaţiile funcţionale = = percepţii false apărute în paralele şi simultan cu o percepţii false apărute în paralele şi simultan cu o percepţie reală (exemplu: zgomotul roţilor de tren este însoţit de perceperea percepţie reală (exemplu: zgomotul roţilor de tren este însoţit de perceperea zgomotului unor avioane)zgomotului unor avioane)Halucinaţiile eideticeHalucinaţiile eidetice = = reprezentări în exterior ale imaginilor unor reprezentări în exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiinţe percepute recent în împrejurări legate de stări afective obiecte sau fiinţe percepute recent în împrejurări legate de stări afective intenseintenseHalucinaţiile Halucinaţiile fiziologicefiziologice apar în condiţii care modifică starea de vigilitate apar în condiţii care modifică starea de vigilitate – trecerea dintre veghe şi somn (hipnagogice) sau somn-veghe – trecerea dintre veghe şi somn (hipnagogice) sau somn-veghe (hipnapompice), inducţia hipnotică, individuală şi de masă(hipnapompice), inducţia hipnotică, individuală şi de masăHalucinozeleHalucinozele = = fenomene de tip halucinator a căror esenţă patologică este fenomene de tip halucinator a căror esenţă patologică este recunoscută ca atare de către subiect şi în consecinţă el nu va aborda un recunoscută ca atare de către subiect şi în consecinţă el nu va aborda un comportament legat de conţinutul acestor percepţiicomportament legat de conţinutul acestor percepţiiHalucinoideleHalucinoidele = = fenomene de tip halucinator (situate de unii autori între fenomene de tip halucinator (situate de unii autori între reprezentări vii şi halucinaţii vagi), care apar în perioadele de geneză sau reprezentări vii şi halucinaţii vagi), care apar în perioadele de geneză sau ştergere a halucinaţiilor, se pot asimila halucinozelor, prin lipsa de ştergere a halucinaţiilor, se pot asimila halucinozelor, prin lipsa de convingere a bolnavului asupra existenţei lor realeconvingere a bolnavului asupra existenţei lor reale

Fenomene halucinatorFenomene halucinatorii.ii.Descriere fenomenologicăDescriere fenomenologică

HALUCINAŢIILE PSIHO-SENZORIALEHALUCINAŢIILE PSIHO-SENZORIALE

Sunt cele care corespund întru-totul definiţiei halucinaţiei Sunt cele care corespund întru-totul definiţiei halucinaţiei (au caracter de senzorialitate, se proiectează în spaţiul (au caracter de senzorialitate, se proiectează în spaţiul perceptiv, subiectul crede în realitatea lor). perceptiv, subiectul crede în realitatea lor). Ele au fost numite şi Ele au fost numite şi halucinaţii adevăratehalucinaţii adevărate, cu toate că , cu toate că alăturarea celor doi termeni este un paradox lingvistic.alăturarea celor doi termeni este un paradox lingvistic.În funcţie de calea senzorială pe care se produc au fost În funcţie de calea senzorială pe care se produc au fost descrise: Halucinaţii auditive, vizuale, olfactive şi descrise: Halucinaţii auditive, vizuale, olfactive şi gustative, tactile, corporale. gustative, tactile, corporale. Circumstanţele de apariţie a halucinaţiilor Circumstanţele de apariţie a halucinaţiilor psihosenzoriale sunt: patologia analizatorilor şi căilor de psihosenzoriale sunt: patologia analizatorilor şi căilor de transmitere a informaţiei, psihoze, stări confuzionale, transmitere a informaţiei, psihoze, stări confuzionale, epilepsie, intoxicaţii cu substanţe (ex. Droguri, alcool), epilepsie, intoxicaţii cu substanţe (ex. Droguri, alcool), stări depresive, tulburări fobic-anxioase stări depresive, tulburări fobic-anxioase

ASOCIERI HALUCINATORIIASOCIERI HALUCINATORII

Halucinaţiile psiho-senzoriale sunt adesea Halucinaţiile psiho-senzoriale sunt adesea combinate, adică interesează mai mulţi combinate, adică interesează mai mulţi analizatori în acelaşi timp. Halucinaţiile vizuale şi analizatori în acelaşi timp. Halucinaţiile vizuale şi auditive, cele olfactive şi gustative, tactile şi auditive, cele olfactive şi gustative, tactile şi corporale sunt cel mai adesea asociate.În corporale sunt cel mai adesea asociate.În patologia de intensitate psihotică a involuţiei patologia de intensitate psihotică a involuţiei apar în mod specific halucinaţii corporale, apar în mod specific halucinaţii corporale, localizate în special în zonele genitale, asociate localizate în special în zonele genitale, asociate cu halucinaţii olfactive. Se descrie reunirea în cu halucinaţii olfactive. Se descrie reunirea în cadrul parazitozelor halucinatorii a halucinaţiilor cadrul parazitozelor halucinatorii a halucinaţiilor vizuale cu cele tactile (din intoxicaţii cu alcool, vizuale cu cele tactile (din intoxicaţii cu alcool, chloral, cocaină, etc.)chloral, cocaină, etc.)

HALUCINAŢIILE PSIHICE HALUCINAŢIILE PSIHICE (PSEUDOHALUCINAŢIILE)(PSEUDOHALUCINAŢIILE)

Sunt definite ca autoreprezentări aperceptive, Sunt definite ca autoreprezentări aperceptive, caracterizate prin incoercibilitate, automatism şi caracterizate prin incoercibilitate, automatism şi exogenitate (Petit G.). Spre deosebire de halucinaţiile exogenitate (Petit G.). Spre deosebire de halucinaţiile psihosenzoriale, halucinaţiilor psihice le lipseşte psihosenzoriale, halucinaţiilor psihice le lipseşte obiectivitatea spaţială şi caracterul de senzorialitate. obiectivitatea spaţială şi caracterul de senzorialitate. Sunt localizate în gândirea proprie, în spaţiul intrapsihic Sunt localizate în gândirea proprie, în spaţiul intrapsihic neavând decât obiectivitatea psihică. Datorită absenţei neavând decât obiectivitatea psihică. Datorită absenţei caracterului de senzorialitate, prin contrast cu caracterului de senzorialitate, prin contrast cu halucinaţiile psiho-senzoriale ele mai sunt denumite şi halucinaţiile psiho-senzoriale ele mai sunt denumite şi pseudohalucinaţiipseudohalucinaţii. Diferă de reprezentările obişnuite . Diferă de reprezentările obişnuite prin caracterul de stranietate, de exogenitate. Bolnavul prin caracterul de stranietate, de exogenitate. Bolnavul nu le percepe pe căile senzoriale obişnuite, ci le trăieşte nu le percepe pe căile senzoriale obişnuite, ci le trăieşte ca pe nişte fenomene străine, impuse din afară, care i se ca pe nişte fenomene străine, impuse din afară, care i se fac şi cărora nu li se poate opune şi pe care nici nu le fac şi cărora nu li se poate opune şi pe care nici nu le poate controla prin propria voinţă.poate controla prin propria voinţă.

SINDROMUL DE AUTOMATISM MENTAL SINDROMUL DE AUTOMATISM MENTAL CLERAMBAULT-KCLERAMBAULT-KAANDINSKINDINSKI

Grupează în acelaşi sindrom halucinaţii Grupează în acelaşi sindrom halucinaţii psihosenzoriale şi psihice alături de o serie de psihosenzoriale şi psihice alături de o serie de fenomene psihice caracterizate prin fenomene psihice caracterizate prin exogenitate exogenitate şi incoercibilitateşi incoercibilitate..

Sindromul de automatism mintal este Sindromul de automatism mintal este reprezentat de triplul ecou ( al gândirii, lecturii, reprezentat de triplul ecou ( al gândirii, lecturii, actelor), triplul automatism (motor, idei, ideo-actelor), triplul automatism (motor, idei, ideo-verbal) şi numeroase halucinaţii psihice anideice verbal) şi numeroase halucinaţii psihice anideice (fără temă, întâmplătoare).(fără temă, întâmplătoare).