Redactare: Ioana Bfuzeanu

Tehnoredactare: Mariana Radu

Copert* Luca Emil Cornel

Titlul original: LA FEMME IAPIDfu

Copyright @ Editions Grasset & Fasquelle, 1990

@ 2016 Toate drepturile asupra acestei edigii sunt rezervateediturii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Fax 021.222.83.80E-mail editura@meteorpress.ro

Distribulie la:Tel./Fax 02I.222.83.80E-mail carte@meteorpress.rowww.meteorPress.ro

Deecrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RomAnieiSAHEBIAI\{, FRXIDOUNE

lapidarea Sorayei / Freidoune Sahebjam ; trad.: Daniel Voicea ;

red,: Ioana BArzeanu. - Bucuregti : Meteor Publishing, 2016rsBN 978-606-910-016-5

I. Voicea, Daniel (trad.)II. BArzeanu, Ioana (red.)

821.133.1-94=135.1

Freidoune Sahebjam

Ij..PIDAREASORAYTI

Traducere din limba francezl

de Daniel Voicea

TUIEIEOR ITIPUBI.ISHII{GIIU]

Nu face precum ipocritulcare crede c[-gi mascheazl vicleniacitflnd Coranul cu voce tare.

HAFEZ

1

In f"rr,rl de sud-est, la gaizeci de kilometride oragul Kerman, satul Kupayeh - al cirui numeinseamnd ,,la poalele muntelui" - grupeaz[ case

din c[r[midI cu acoperiguri de paie. Ag[1at demunlii austeri, tArgul nu-i ugor accesibil. Ca s[reu$e$ti sX ajungi Ia el trebuie s-o iei pe singuruldrum neasfaltat care urc[ gerpuit pe zeci de

serpentine prHfuite gi periculoase. O datd pe slp-tXmAni, cu ocazia tArgului, un vechi autocarsose$te dimineaga in Kupayeh zgAlgAindu-se dinincheieturi. Transport[ cAgiva cllltori, 1[rani inmajoritate, care vin si-gi ofere mlrfurile ingr[-midite pe capota vehiculului gi sH cumpere altele,pe care le vor vinde din nou la cAmpie.

Un torent inghept gi o p[dure de fagi, meste-ceni gi mlslini mlrginesc satul. Dincolo se intind

Freidoune Sahebjam

cAmpurile gi pajigtile unde pasc vreo cAteva vacigi oi. Aici s-a niscut Soraya in 1951.

Fusese botezat[ Soraya pentru cX se n[scusein aceeagi zi in care gahul se cisltorise cu oprinfes[ ce purta acest prenume. Toat[ gara

s[rbHtorise. Morteza Ramazani, care se c[s5toriseb[trAn, se arlt[ mAndru de acest cadou al luiDumnezeu: ,,Va fi cea mai frumoasl fati din sat

gi-o voi plstra pentru cel mai bun dintre copiiinogtri. Va trebui s[ se dovedeasc[ demn de ea!"

Shokat, mama ei, era o femeie pioasl, cu osfin[tate fragil[. Mam[ la 13 ani, ea aduse pe lumecinci copii, dintre care doi muriri la o vArst[fragedl. Un medic, care venise din Kerman gi oexaminase, ii spusese foarte ferm lui Morteza cH

inc[ o na$tere ii putea fi fatal5 sofiei sale. Atunci,cum legea ii permitea asta, Morteza igi Iu[ o

sigheh*, o a doua solie, pe care o cazd, sub aco-perigul lui gi care-i dlrui patru copii. To1i tr[iau inarmonib, dar Shokat rlmAnea favorita. Concubinase trezi indeplinind toat[ munca de jos. Ea se

achit[ de sarcini ani intregi, ftr[ s[ se plAngl

* Cuvintele scrise cu italic fac obiectul unui glosar lasfArgitul lucrlrii (n.a.).

LRpToRRER SonRYEt

vreodat5. CAnd boala paralizd, complet trupul luiShokat, cei doi fii mai mari qi Soraya se ocupar[ de

cas[. Toli trei inv[1aser[ sH citeasc[ 9i sH scrie ca s[

poat5 citi Coranul gi afigele.

$coala din sat nu-gi deschidea porlile infiecare zi, deoarece invlg[torul era qi olar, 9i, cAnd

supraveghea arderea oalelor, copiii plecau s[ se

joace pe cAmp. intr-o zi, Ghorban-Ali, un b[iat de

12 ani, a vrut s[ construiascd un zmeu' Petrecuse

ore intregi, cu buc[1i de lemn, hArtii colorate qi

un pic de lipici, incercAnd s[ realizeze juc[ria asta

care nu voia s[ zboare. Ba lemnul era prea greu,

ba hArtia se rupea din cauza vAntului, ba lipiciulnu lipea nimic; uneori chiar 9i firul se degira.

Dup[ nenum[rate efofiuri, reuqi: marele moment

sosise ln sfArgit. Vreo dou[zeci de copii lntre 5 9i

15 ani se adunaser[ pe pajigte. igi lineau rlsuflarea

gi deodat[ zmeul igi lu[ zborul, lent, maiestuos,

intr-o atmosfer[ festiv[. Unul cAte unul, fiecare

dintre copii avu dreptul sd-l manevreze.

Veni rAndul sorayei. Puqtoaica avea cinci ani.

Timid[, ea se avAnt[ pe pajigte, cu juc[ria la

cap[tul firului lung. in timp ce privea mulqimea

care o incuraja, se impiedicX de o piatr[ 9i clzu.

Dldu drumul zmeului care disp[ru in aer, apoi se

Freidoune Sahebjam

prlbugi. CAnd Soraya, cu genunchiul julit, se

ridicl cu greu, micii ei tovarigi disp[ruserX...Se intoarse acase in fug[.I se puse un pansament, gi, curAnd, ieqi din

nou. Abia fHcuse zece pagi, cAnd copiii, cu rlsu-flarea t[iat[, o apostrofard:

- Vino s[ vezi ce-ai ftcut... e$ri o proastH... deacum inainte, n-o sI te mai joci niciodat[ cu noi...

Micula nu gtia cum s[ se apere.

- Hai, vino, ii jipl Ghorban-Ali, uite unde l-aifrcut s[ cad[!

impinse fetiga gi o duse cu fo4a la margineasatului, cu toti copiii pe urmele 1or. Zmeul eracocofat ln vArful unui fag, la o asemenea inilgime,incAt nu putea fi dat jos. Cea mai mare scari dinKupayeh nu depflgea patru metri, gi nici pariifolosigi la baterea nucilor nu erau destul de lungi.Imposibil s[ incerci s[ te cagdri in copac, crengilefiind mult prea firave ca s[ susqin[ greutatea unuiadolescent. Cnt despre scuturat, trunchiul lui eraprea gros ca s[-gi imaginezi o clip[ c[-l pogi face s[se clinteascH.

- Ar trebui s[ ne construiegti un alt zmeu...cAtX vreme n-o si faci asta, n-o si te mai joci cunoi.

1011

LRproRRee SoRevet

Astfel decise Ghorban-Ali, aprobat de copiiicare aruncarfl cu nisip gi pietrig in Soraya. Ea igi

bigd capul in fust[ gi agtepti. Suferea, dar nu voia

cu niciun chip s[ plAng[ in fap tovar[gilor ei. igi

inibugi un suspin gi inchise ochii. Apoi, cAnd se

l[si tlcerea in jurul ei, Soraya ridicfl din nou capul

gi constat[ c[ doar verigoara ei Massourneh

r[m[sese agezatfl al[turi de ea.

- Nu te supHra... te voi ajuta s[ faci alt zmeu.

$i vei vedea, va fi unul gi mai frumos.

- il urdsc pe Ghorban-Ali, il urXsc, este r[u...nu vreau s[-l mai v[d niciodatI...

CAnd Soraya a implinit zece ani, a fost dus[ lnorag de plringii ei ca s[ fie dat[ in ucenicie la

arbab, proprietarul funciar, Pentru a-gi deslvArqi

educaqia.

Copiii erau hrflnif gi cazali la patronii lor, dar

nu erau pl[tigi, dormind pulin gi muncind peste

cincisprezece ore pe zi, frr[ s[ mai vorbim de

noplile ln care erau trezili pentru cine gtie ce.

Fetilei nu-i plXcea arbabul, omul acesta gras,

murdar gi arogant care o lovea adesea. Dar ce putea

face in fafa unui personaj atAt de puternic ai care

avea mereu o pugci in magini? Ea igi cobora capul,

Freidoune Sahebjam

igi cerea iertare, apoi s[ruta mAna stipAnului. Preg

de trei ani, copila a fost nevoiti si sufere toateumilinqele gi toate jignirile unui b[rbat coleric Ais[-i suporte avansurile cAnd sofia lui lipsea. Defiecare dat[ se intAmpla acelagi Iucru. Chemafetila in camera lui, o dezbrica incet, ii spuneacuvinte pe care nu le inlelegea gi, cAnd era goaldin faqa lui, ii siruta pieptul feciorelnic qi se

masturba. Copila nu ingelegea nimic, nu simteanimic Ai nu spunea nimic. Drept mulgumire, iioferea pulin fistic sau cAteva curmale, iar de larevlrsatul zorilor, fata era din nou la munc[.

in timpul celor trei ani nu gi-a vlzut pirinqii,dar uneori unul dintre fralii ei venea s[-i fac[ ovizit[. I se d[dea voie s[ petreac[ un sfert de or[cu el ln grldin[.

Soraya trebuia sI r[mAnl virgin5 cu orice prelpAn[ la c5s[torie, gi gr[sanul qtia asta, altfelscandalul ar fi fost atAt de mare, incfft arbabular fi mebuit s[-1 desplgubeasci pe tatdl copilei.Or, pe vremea aceea, cu mult inainte de revoluqie,autorit5file erau intransigente in privinla abu-zurilor sexuale.

Cei doi fii ai proprietarului lgi biteau joc deSoraya, o ciupeau de piept, ii puneau mAna pe

12 13

Lnpronnen SoRRver

fund, dar nu mergeau mai departe, deoarece gtiau

c[ ea apa4inea tat[lui 1or. Unul dintre ei primiintr-o zi o palm[ magistrall fiindcd a pus mAna pe

fat[ cAnd tatdl intrase in camer[. tnspflimAntat[,Soraya fugi 9i se adHposti in pivni$.

O slptlmAn[ mai tdrzit, se intorcea definitivin Kupayeh.

Soraya era aproape o tAn[r[ femeie cAnd se

intoarse in Kupayeh: avea 13 ani gi se hotlri s[-ifie dat[ in cdsltorie lui Ghorban-Ali, care avea

20 de ani, ln schimbul cAtorva capete de vite, a

unui petic de p[mAnt gi a mai multor covoare.

CAnd Ghorban-Ali o revlzu pe Soraya nicin-o recunoscu. Simli atunci prima lui emolie de

b[rbat. Nu ayusese niciodatfi nici m[car cea maimicH experienlS cu o femeie, in primul rAnd

pentru c[ nu fusese niciuna disponibil[ ln tArg,

apoi pentru c[ nu fusese niciodati in orag gi, inultimul rAnd, pentru ci nu avusese niciodatlvreun sfang in buzunar ca si mearg[ la bordeluldin Kerman. Desigur, erau destule fete in sat, dar

erau incl prea tinere, sau nu aveau zestre, ori leglsea prea urAte.

La fiecare sosire a bXrbatului gras, toate comu-nitatea se aduna in piag[ pentru a-i da binele