Anul al XCVI-lea Nr. 10 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 5 Februarie 1933

II3 IC Ţ ÎA SI IDMISISTUâTIIWtAŞOV, STRADA LUNGA Nr. 1.

(Cinematograful „ Astra“) TELEFON 226

Abonament anual B6Q lei Pentru streSnătate 800 lei Anunţuri, reclama, după tarii

F o n d a t ă l a 1 8 3 8 d e i e o r g e B a r i ţ iuh m r e de trei ori pe săptămână

Liberalii, — şi toţi alii, — vreau şi cer ceva. Ce? !Să-şi spună cuvântul!

La o nouă răspântie!Parlamentul (arii de sub guvernarea P. N. Ţ., ales din libera voinţă a cetăţenilor, fără deosebire

de credinţe politice, a votat azinoapte cu o zdrobitoare majoritate legea pentru autorizarea stării de ase- i diu, dând guvernului dreptul să o aplice atunci când o va c red e de cuviinţă.

Multora, şi îndeosebi adversarilor noştri politici, ie va pare de neînţeles că un partid em inam ente dem ocrat, să voleze o lege excepţională, care contrastează cu principiile dem ocratice.

| Cu toate aceste considerente, legea a fost votată în aplauzele aproape unanime ale Cornurilor legiuitoare. 1

Cauza ?Când „Stan“ şi „Bran“ dela noi din (ară, — pe cari îi mai putem ierta — îşi permit, în aceste zi e

5 de 9rea jerlia naţională, anumite acrobaţii politice, nu mai putem ierta pe acei cari caută să turbure Iiniş-erttea poporului nostru, care nu doreşte altceva decât să-l ajutorezi cu atât cât po)i şi să-i întăreşti credinţa sci in zile mai bune. ' ’ 1Î A ATrăim cu tojii zile grele. Şi tocmai aceste zile de grea încercare le folosesc unii — putini dar răi 0„şi încâinifi la suflet, ca să samine în mijlocul poporului nostru neîncredere, zavistie şi revoltă.

•45M M * *

Să ştie toată lumea românească şi înţelegătoare !_ Avem un guvern născut din suferinţele noastre de sute de ani. In fruntea lui stă Alexandru Vaida Vpevod!

C! jf Vaida-Voevod — starea de asediu ?'''iBnstituUe?3 Va'da’ Pe C3re '* cunoaşte ,ot Românul> el vrea sS ne răpească libertăţile garantate prin de Fiţi liniştifi fraţilor români!

Legea adusă, pe care d-1 Vaida o va aplica când va crede că e bine, e spre binele poporului romanesc şi prin urmare spre binele scumpei noastre patrii, în cari trăim cu multe năcazuri ca şi în alte

d4aÎ .P e wcare vr° lm s’° vedem tare şi mare, în care, dacă nu noi cei de azi, dar copii şi nepoţii noştri răsa o traiasca la mul|i ani şi fericiţi. ‘

Popor românesc! Munceşte şi dormi liniştit. Guvernul Vaida-Voevod — cu asentimentul Iui Iuliu_— I ^ . a Iii î . „ I I ii .. 1Maniu — veghează la căpătâiul tău !

: 9lltri

faciicâ

0 d a to r ie s fâ n tăMausoleul dela Mărăşti

Bucureşti, 2 Febr. 1933.In şedinja Senatului din 3 1

:or., s_a deschis o rană foarte idâncă şi care nu poate rămâre leoperată şi neiămăduită : pe Sngă Mausoleul dela Mărăşti, înde trebuiau să se odihnească finţele oseminte ale eroilor, cari u înbânt puternicul val de cu- opire vrăşmaşe, sub un şopron le scânduri aproape surpat, de* s?Pra_ pământului, se găsesc şi zi adăpostite — după cheltueli e multe milioane — osămin* de a muilor mii de eroi, des- ropale în pripă nervoasă şi es-

ia use vântului şi tuturor inîem- ila; eriilor.

Preşedintele Senatului, profe* orul Costăchescu apreciind de-,

Vrhnarea sufletească din incintă vj*nd convingerea că acea- la umilitoare slare va începe I eiba sfârşit, a închis discuţia \ a Irecui la alt punct al ordi*

de zi.>ail‘,Nu putem p :ublini;- urm

1. S a che âîlausoleul di

Iilor al sfinţilor noştri naţionali, nu s-a putut termina, deşi situa­ţia materială pe alunei a Ţării noastre era neatinsă de criză.

2. Pentru-ce s’au desgropat din culcuşurile lor osemintele eroilor, înainte de a avea ter­minat locul de veşnică aşezare?

3. Dacă totuşi s’a făcut exhu­marea osemintelor, aşa pripit cum s’a făcut, pentru ce nu s-au aşezat într-o groapă comună, în pământ ocoperit cu iarbă sau cu flori, lângă Mausoleul, în care la timpul său ar fi putut fi aşe­zate cu toată solemnitatea cu­venită, în ioc ca să se adăpos­tească în halul de mai sus, in­tr-un şopron provizor de scân­duri, care azi se dărâmă.

Luăm act cu 'tot regretul de cele petrecute şi nădăjduim, că această scurtă intervenţie a noa­stră va avea norocul să tămă duiască o rană a sentimentului nostru naţional şi creştinesc şi osemintele sfinţilor noştri vor primi recunoştinţa cuvenită, aşa cum ne dictează conştiinţa de Români şi buni creştini.

E i i l i i ijiililorparlamentare

Declaraţiile d-lor Ion Mihalache, N. C ostăchescu şi dr. Al. Vaida-Voevod,

. Iar dacă cu toate sforţările şi I cu toată buna intenţie, Guvernul

nu va putea face jertfa, pe care înainte cu mulţi ani alte guverne ar fi putut-o face fără nici o deosebită opintire, credem că s-ar face o nouă prafanare, dacă acele osăminte vor fi înmagazi­nate şi mai departe sub şopron, chiar separat cu câte va scân­duri, penfru-că locul oseminte­lor nu poate fi altul decât pă­mântul.

Să se facă deci lângă neis­prăvitul Mausoleu o groapă mare, creştinească, şi toate oasele de eroi să se aşeze acolo, pro­vizoriu, pentru a avea odihna, turburată în grabă sacrilegă.

De-odată cu împlinirea aces- ei datorii sfinte să se pornea­scă o nouă subscripţie publică naţională pentru terminarea mo­numentului, simbol ai vitejiei sol­datului Român.

Avem convingerea, eă neamul nostru, cinstitor al celor ce s au jertfit pentru el, va răspunde cu întreaga însufleţire, pentru spă­larea acestei pete de pe obra­zul nostru. • *• *

Mercuri la orele 12 a avut loc la Senat, în marea sală a bi­bliotecii, consfătuirea majorităţi­lor parlamentare.

Erau de faţă toţi membri gu­vernului şi preşedinţii corpurilor legiuitoare

Sosirea d-lui prim-ministru dr. Vaida Voevod a fost salutată cu îndelungate aplauze.

D. Ion Mihalache arată că a luat cuvântul pentru a face o de­claraţie şi un îndemn. Declara­ţia — spune d-sa — este: Pun la dispoziţia guvernului modes­tul dar întregul meu sprijin.

îndemnul este : vă rog să fa* j ceţi şi dv. fot aşa. k N’am să mă amestec — con- | finuă d. Mihalache — în discu- t ţiunile de cazuistică constituţio-

D. dr. Ai. Vaida-Voevod spune că în urma hotărârii biroului par­tidului, în lipsa d-lui Iuliu Maniu şi din cauză că d. Mihalache va pleca din ţâre, a primit d-sa în­sărcinarea conducerii partidului. In aceasiă calitate d-sa deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui Ion Mihalache.

nală care s’au făcut în ultimul timp.

Există o logică a faptelor care trece peste cea formală, ier în politică logica faptelor se im­pune.

Cunoaşteţi cele petrecute cu prilejul plecării mele din guvern. Am făcut declaraţii precise pre­sei. Am luat o hotărâre pe care mi-a dictat-o conştiinţa mea ş

Cuvântarea d-lui I. Mihalache

Pagina 2GAZETA TRANSILVANIEI Nr. io

— cred eu — în conformitate cu interesele tării, cu preferin­ţele Coroanei şi cu interesele partidului.

Preşedintele partidului şi şe­ful guvernului a găsit ulii pen­tru tară, Coroană şi partid să se solidarizeze cu gestul meu.

Acesta este un fapt.Al doilea fap t: cu respectul

tuturor factorilor — voinţa tării şi încrederea Coroanei — a luat fiinţă guvernul Vaida Voevod.

Spiritul constitujional aşa cum a fost şi trebue înţeles a fost întru totul respectat. Nu pu­tem discuta încotro se îndreaptă încrederea Coroanei - - care are în fata ei toate formaţiunile po­litice. Dar această încredere merge paralel cu voinţa tării.

încotro merge voinţa tării?Alegerile comunale şi jude­

ţene au confirmat încrederea tă­rii în noi. Am ob{inut, după câ­teva luni de guvernare, cu 50 la sută voturi mai mul ca în a- legerile generale.

Mai elocvent a fost însă re­zultatul alegerilor parţiale, care au avut loc tocmai în toiul cri-zei.

liza, până când administrata ţă­rii nu va înfăptui îmbunătăţirile pe care le urmărim.

Programul de înfăptuiri admi­nistrative trebue să fie dus până la capăt. Şefii de organizaţii tre­bue să dea concursul lor pre­fecţilor în acest scop.

Mai mult decât legile valo­rează realizările administrative. Să punem umărul şi sufletul ca să le ducem la capăt. i

Dacă vom înfăptui acestea ne

vom duce cu fruntea sus in fata alegătorilor. Vom arata ca am avut un crez pe care l-am îm­plinit.

Frecventaţi şedinţele parla­mentului şi sprijiniţi disciplinat guvernul aşa cum voi face şi eu.

(Cuvântarea d-lui Mihalache a fost des întreruptă de aplauze. La sfârşit d-sa a fost îndelung ovajionat).

Declaraţiile d-lui prof. N. Costăchescu

“ ** . . A .La Râmnicul-Sărat, la Valcea, la Mehedinţi şi la Timişoara succesul partidului naţional-lă- rănesc a fost imens. Dar mai a- Ies la Buzău, în faimosul paşa- lâc liberal. Exprim omagiile noas­tre tuturor şefilor de organizaţii respective : Ionel Lupescu, Dinu Simian, Rădulescu-Mehedinji, Se­ver Bocu şi lui Pompiliu Ioni- ţescu.

Aduc omagiul meu acelor ale­gători, care nu s’au lăsat prinşi în plasa de intrigi şi calomnii lansate mai vârtos în timpul cri­zei împotriva noastră, şi prin votul lor au arătat că doresc continuitatea guvernării najio- nal-ţărăniste.

In lumina acestor împrejurări apare de mică importantă fap­tul că s’a schimbat şeful guver­nului, şi de mai mică importantă faptul că la Interne nu mai sunt eu, ci un alt titular.

Important este că forjele par­tidului nostru rămân consevente şi disciplinate în executarea pro­gramului cu care ne-am prezen­tat în alegeri.

Suntem datori să sprijinim gu­vernul Vaida Voevod, care are acelaş program ca guvernul an­terior.

Solujia dată crizei este com­patibilă cu sentimentul public şi interesele tării.

Era oare mai echitabil să se pornească acum la noi alegeri şi să se răscolească întreaga fi­inţă a tării, în plină iarnă şi în frământarea nevoilor grele de azi ?

Era o singură soluţie ceruta de logica faptelor: guvernulVaida. „

Aceeaşi logică ne cere sa tim solidari şi să sprijinim^ acest gu­vern, cel pufin până când legile anunţate în mesaj se vor rea­

D 1 prof. N. Cos/dc/rescu pre­şedintele Senatului, arată ca ni­mic nu s-a întâmplat ca sa se modifice dragostea şi sprijinul pe care majoritatea le datoreaza guvernului, fie el nou sau vechi. Vremurile sunt foarte grele. cer multe forje pentru a eşi din impas. Să ne felicităm — spune d-sa — că partidul nostru este în stare să pună la dispoziţia Jării energiile necesare, care sa muncească spre binele ei.

In numele parlamentarilor asi­gură guvernul de întregul spri1 jin, în desăvârşirea operei la care s-a angajat.

D l Costăchescu se ocupa a- poi de raporturile dintre guvern şi parlament, dând sugestii pen­tru o rodnică colaborare.

Să fim mândri că ne realizăm promisiunile. Datorită acestui fapt am înregistrat succesele din alegeri, atât la jară cât oraşe. Când am venit la putere am promis să achită regulat şi la zi datoriile. Am făcut-o. Cei ce simt şi văd acest lucru nu pot decât să-şi manifeste încre­derea în activitatea noastră.

şi interese profesionale speciale, au tot dreptul să le apere. Ace­sta e adevărat parlamentarism. Dar revendicările nu trebuesc urmărite cu duşmănie împotriva guvernului ci numai în cadrul putinţelor de realizare. Revendi­cările profesionale să se facă în mod ordonat şi cu tinerea în seamă a intereselor superioare ale tării (eplause puternice).

Mai cerem guvernului ca ori ce măsuri — cât de grele ar fi ele — impuse de nevoile tării, să fie făcute cu cât mai multă dreptate. Dreptatea stă la baza ţârei noastre.

Atât guvernul trecut cât şi cel actual au făcut faţă acestui de­ziderat. Reamintesc doar faptul că imediat după venirea la pu­tere, s a început plata generală şi egală a tuturor salariaţilor de s|at.

de încrederea d-v. cât timp în­făptuim programul nostru.

Fac apel şi în calitate de prim-ministru şi în aceea de şef substitut al partidului, să vă adresaji nouă pentru rezolvarea acelora pe care îi reprezentaţi.

Sunt de părere că trebue să se uzeze cât mai puţin de calea legilor din iniţiativă parlamen­tară. Voi cere colaborarea gru­părilor profesionale atât la al­cătuirea bugetului cât şi la ori­care alte măsuri de ordin ge­neral

Se vorbeşte şi acum de »fur­tul“ banilor jării. E o tradiţie veche. Dar e bine ca să se exerseze controlul, un conlrol câl mai sever, atât de d-v. cât şi de oricare cetăţean. Voiu căuta să facem dreptate. Să a- linăm durerile şi să înlăturăm nedreptăţile. Voi veni cu măsuri ca să dăm posibilitate oricărui cetăjeen de-a găsi dreptatea.

Situata unui ministru este în general grea. Cu atât mai mult la noi, unde mentalitatea că trebue să te duci „neapărat la ministru“ este adânc înrădăci­nată. Deaceea uşile minişlrilor trebue să fie cât mai larg des­chise.

Cele 10 porunci m

ale omului seri,, ^

Nu te feri^din drumul k>lini. C i i im n ă r ăcului. Cumpără chiar astă!-'

loz la Loteria Statului. Zl’%

IIUnii discută dacă nu e

bine să nu joace, şi să nu tige.

Dumneata fii mai practic - cearcă. 111

II111

Cu

Parlam entarii ş i In te rese le p ro fesiona le

Parlamentarii care reprezintă

Să fim pătrunşi guvern şi par­lamentari de greutăţile momen­tului. Cu această conştiinţă vom izbândi mai mult.

Să facem zid în jurul guver­nului. Solidari şi strânşi în ju­rul Coroanei să ducem înainte activitatea noastră spre binele tării (Apl. îndelungate).

Declaraţiile d-lui Alexandru Vaida-Voevod

D-l dr. Vaida-voevod a în­cheiat, mărturisind cu câtă greu­tate a acceptat însărcinarea conducerii guvernului, atât din cauza bolii de care suferă cât şi din cauza greutăţilor guver­nării. In această privinţă d-sa a spus: venind ier la cârma tării, ştiam că mă aşteaptă acordul dela Geneva. Dacă îl închei, opoziţia sare: ai vândut {ara ! Dacă nu l închei tot opoziţia: vedeţi un guvern de incapabili.

Totuşi am primit pentru a-mi face datoria fată deJară şi par­tid. Guvernul e un instrument al d-voastră, sunteţi instrumen­tul voinţei najionale. Să ne stră

Cu fiecare clasă, Loteria | o nouă serie de milionari.

Până acum, cel puţin ’CJ | zeci de semeni de-ai dumjy s’au văzut cu un câştig c o ln t l derabil.

E posibil să stai de-o nar — pentru câteva sute de leijcizil

IV difetDela clasa I-a, la clasa jP 10

se împart sute de milioane,p(Pu e tru lozurile norocoase.

La clasa 5-a, se câştigă,.f citeşte b ine!! — 194 milion ^1 lei!

Ce mai aştepţi ?V Bra

In Franta Loteria de Silfurtva face un milionar pe «*■* COPsapli.mână. Jad

La noi, Loteria de Stat f«iLa noi, Loteria de btat iaoijgi din zeci de jucători, — toli"lPtâjia milionari, vine.

în luna <vjÜL

VINu pierde curajul, dacă ii

câştigat deodată, unul din lo; ri!e cele mari.

La clasa care vine, sunt ze câştiguri care fac la un loc, milioane!!

D l prim-ministru dr. Alexan­dru Vaida-Voevod dmultumeşte d-lor Mihalache şi Costăchescu pentru cuvintele frumoase şi în­curajatoare pe care le-au rostit.

D-sa spune: văd că domneşte şi acum deplina şi tradiţionala noastră solidaritate. Suntem în frăţiti pe baza principiilor pro­gramatice.

Baza noastră e cu mult mai solidă decât a acelora care au azi o părere şi mâne alta, ur­mărind interese meschine şi de coterie.

S’a pus în discuţie constitu­ţionalitatea guvernului. Dar noi am venit pe calea practicei constituţionale recunoscute. Fac­torul suprem consultă şi ia ho­tărârea. Atât preşedintele parti­dului şi fostul prim-ministru (o- vaţii pentru d l Iuliu Maniu) cât

şi preşedinţii corpurilor legiui­toare au recomandat M. Sale ca să se alcătuiască un guvern din sânul partidului nostru, t'" nând seamă de voiaja manifes­tată a jării. M. Sa m’a cinstit pe mine cu misiunea de-a conduce trebile jării.

E inutilă deci discujia consti­tuţionalismului cu privire la al­cătuirea acestui guvern — cum aşa de bine a arătat d-l Miha­lache.

Voinja alegătorilor s’a mani­festat precum şi încrederea M. Sale faţă de partidul nostru care şi-a împlinit cu vârf şi îndesat datoria.

A fi ministru e desigur o mare onoare. Dar pe lângă o- noare fiecare a gustat şi cupp de amărăciuni şi venin.

Până atunci suntem vrednici

duim împreună să facem cât i mai mult bine acestei ţări. (A- 1plauze şi urale puternice aco- \ peră ultimele cuvinte ale d-lui • prim-ministru).

VIICând te întorci seara acas

întreabă-te: Am luat bilet clasa 5-a ?

Şi dacă ai luat, dorini niştit.

M anifestaţia p en tru d-I luliu M aniu

D-l prof. N. Costăchescu a- mînteşte că la 8 Ianuarie d l Iuliu Maniu a împlinit 60 de ani. (Asistenta ovaţionează timp de câteva minute). Citeşte tele­grama pe care Senatul a tri­mis-o eri d-lui Maniu, care se găseşte acum la Monte-Carlo.

Propune şi adunarea aprobă cu urale ca să se trimeată o telegramă de felicitare, identică din partea majorităţilor parla­mentare.

D-l dr. Al. Vaida-Voeuod a dat apoi unele indicajii în legă­tură cu organizarea activităţii parlamentare.

VIIINu glumi cu Norocul. 0

cât l-ai avea de mare tot« poate să-ţi dea o jumăt milion, sau un milion, sau zei milioane, dacă nu ai lozul li

IXGândeşte-te ce bucurie iTlî

face elor tăi, dacă pui pei ^ loz, sau pe jumătate, sau pe ” optime câţiva lei.

Câştigurile din urne, se «j " part jucătorilor.

întreg beneficiul Loterie;, lai; duce la spitale, la nenoroîj,0 j bolnavi, In copii fără pârinl ^ 1 fără adăpost. , us

Iţi împlineşti o datorie de şi poţi deveni bogat. uitrc

A uiorul prim ului tra ta t de ste- nografie rom ână în Ardeal.

Demetriu Răcuciu(1839—1886)

de prof. N. Benchea.

Entuziasmul vremurilor de frumoase sperante centru viitorul poporului român din Ardealul anilorHgfto_65 când luptele pentru dreptatea şi libertateanaţională se manifestau pe toate lerenele, găseşte şi în ale stenografiei române pe unul dintre cei mai îmbărbătaţi, sprijinitori ai răspândirei acesteia, in au­torul primului tratat de stenografie romană in Ar­deal: D em etriu Răcuciu. .

Născut în a. 1839 din Sâlişte judeţul Sibiu,^ din o bună familie de ţărani fruntaşi, dupace termina cu şcoala din sat trece la gimnaziul de stat („Oh. Lazar ) din Sibiu, pe care-1 şi termină ca succes bun.

Contimporan de şcoală cu Mo,se M. Brunisce şi ambii distinşi elevi în ale stenografiei germane, în mod serios se cugetau şi la adaptarea acestui sis­tem pentru limba română. Predilecţia sa pentru ste­nografie îl face să se intereseze şi de sistemul de stenografie întrebuinţat în Corpurile Legiuitoare din „jară*, dacă şi-ar putea însuşi acest sistem. Or toc­

mai cercetarea minuţioasă a acestui sistem. — Tra­tatul de stenografie alui Elie Bosianu din 1861 — îl convinge că totuş sistemul german este mai potrivit pentru limba română.

Convingerea făcută şi o motivează Răcuciu în modul următor :

„ Inca in anulu 1861 mi a’venitu la mana cărti­cică D lui E. Bosianu d’in Bucuresci (carele s ’a’ in- cercatu de a introduce in limb’a romana unu sistemu jrancescu adeca a lui Tondeur), inse nu m’a’ indes- tulitu. E unu sistemu acel’a de tota nesecuru carele vocalele mai nu le baga in seama, carele, pentru multe defecte ce le are, cere o memoria colosala, pentru de alu putè inoetià şi a cărui pedeca mai mare sunt trasurile cele triangulare şi incoltiorate, care, è in genere cunoscută, ca suntu cu mult mai greu de facutu, decât cele rotunde, care prevalèze in sistemulu lui Gabelsberger“.

Decretul de convocarea dietei ardelene (19 Sept. 1861) la Sibiu şi lipsa de stenografi români pentru dietă, pe lângă convingerea ce-şi făcuse de steno­grafia din „Jară“ era factorul decisiv pentru munca ce şi intenjionà s’o depună Demetriu Răcuciu.

Student al Academiei de drepturi din Sibiu, ste­nografia neântrerupt îi era una din preocupajiunile lui principale. După un exercijiu de 2 ani de zile în ale stenografiei în care timp era nedespărţit de ami­cul său Moise M. Brunisce, într’atâta devin stăpâni pe materie, că odată cu deschiderea dietei la 3/15

<e iIulie 1863, ambii sunt numiji stenografii i ■ ,ar/ dietei. Munca serioasă ce s’a depus eră chezaş jecesului lor! . ..... .- .SM

Rezultatele dobândite prin practicabilii * care da dovadă tot mai mare adaptarea . acU Dj Demetriu Răcuciu şi Moise M. Branisce. vj’ung "1| la urechile lui Şaguna. Datorită trecerei e /■ bucură D. Răcuciu în ochii Mitropolitului |uia ■ guna, cu sprijinul moral şi material al ace® n'Met cugeta dacă pentru răspândirea acestei ert I binevenit şi tipărirea unui manual, »ca nu cu mine şi ia se devină u i t a t a ,. $ ^P‘

încurajat încă dela congresul najiona Jdin Aprilie 1863 de mai mulţi delegaţi s i n o a t Vj şi lecţii particulare de stenografie, publicar lului şi-o întemeiază pe următoarele: - c ■' -1U1U1 91 V» f- - — -------- ffiindu ocupatu cu studiile mele juridice, n »e< timpu de a dă lectiuni publice, m’amu soco J se depunu esperientele mele în stenografiatef teoretice cata si practice, într o cârti

Astfel primul tratat de stenografie r j;" Ardeal, apare cu datul Salisce în 14/2 MO

planşe stenografice, care s’a tipărit în ■■ ^diecezană din Sibiu. , f se

Datul plauşelor este 1865, autografa1 ^Kuhnelt şi litografiat de V. Zoller. . i f/7<

Sprijinit de Mitropolitul Şaguna ^sprijire şi incuragiare astadi nu ar Jt

Ir, 10 1933GAZETA TRANSILVAN LL

C I N E M A „ASTRA"

Dela 3 Februarie

Un mare film criminal UFA.

împuşcătură in zorii zilei'Cu: Karl Ludwig Diehl, Ery Bos.

i, Atenţiune!lîntreprenori, Instalatori şi Chimiştil

Produsele noastre de bazalt, rezistente contra a*Scizilor şi anume: Tuburi de bazalt pentru canalizare,

diferite produse de bazalt pentru industrii chimice, produse de bazalt pentru exploatări agriculture le puteţi cumpăra la reprezentanţa noastră:

§,f a: Thomas, Scheeser & Galtzom v Curte de fier, Braşov,

Menţionată firmă susţine la Piaţa Libertăţii în Braşov un depozit bine asortat şi este în stare a furniza şi comenzi mai mari. Comenzi în vagoane complecte se vor electua imediat dela gara Cristian,

8p Jud. Braşov.tof,a Fabrica de Predase Ceramice S. L dm Cristian Jad BrasoY.

acaiAet

rmi

ul. 0 iot t

îmăta

nu disperează dacă m enstruaţia nu este regulata. Salvarea şi noul imbold pentru viaţă le aduce prepara­tul meu special, dovedit de bun în mii de cazuri Oa- ran ta t nevătăm ător. Doamna W. din Fr. scrie : Pre­paratul D v. renumit şi a avut efectul deja după o oră. După Dumnezeu vă pot mulţumi mai mult D v. Scrie- ţi-mi încă azi cu toată încrederea şi îmi veţi ti recu­noscător pentru totdeauna. Mii de scrisori de recunoş­tinţă dovedesc aceasta. Expediţie discretă.

C. A. Jiirs,B E R L 1 N W . 57/0. 96

6g0 9 — 26 Alvensiebenstrasse 21-

Artistul cel mai vestit -"din lume a so s i

l l a BraşovBraşov, la 4 Febr.

ii Astăzi a sosit în oraşul ostru o atracţiune mon- ială în persoana a d-loi

,crof. Stroschueider, care du- ă un turneu mondial a a- us în entusiasmul publi- ului din România D-i prof. Trohsclineider îşi trage o-

riginea din o dinastie de „Saltimbanc“ de 500 de ani şi în fiecare ziuă râde în ochii mari. Pe o funie ex­pusă în înălţime de 25 de metri traversează cu bici­cleta, cinează, face jocuri de foc; publicul de jos tremură de emoţiune, regele artistic cochetând cu moartea în înălţimea de 25 de metri zâmbeşte calm.

D l Profesor Strohschnei

...trehue sa iasă câştigător la tragerile Clasa 5-a, fiindcă cu aceste trageri se înciiee planul L o t e r i e i a d o u a c u80.000 l o z u r i şi 40.000 c â ş t i g u r i

LOTERIA DE S T A T PE CLASE■Tragerile Clasei 5-a dela 8 F eb ru a rie la 16 Martie

der începând de azi 4 Febr. a se introduce îa fiecare zi de două ori în oraşul nos­tru pe o fonie expusă în înălţime de 25 de metri le­gată de palatul Justiţiei şi a Şcoalei de Comeiţ. Zil­nic va fi o reprezentaţie dela ora 16 d. m. şi dela ora 20 seara, când cu ins­

trumente proprii va f ilu­minat terenul cu megafoa­ne va fi anunţat programul.

Intrarea este liberă, fie­care spectator plăteşte be­nevol.

D 1 Profesor va fi o săp­tămână în oraşul Braşov şi

| în timpul acesta va fi apre­ciat în inimile publicului.

Lemne de focprima şi ieftin livrează

AUREu PUILL5—10 Telefon 601.

Di ìtìiràtmere, baie. Consilier Safirescu, Str. Iorga 7. 39 3 3

fe limbo romana în Austria.... de am tipări .gra/i's arlea 1 etc." face următoarea deduatie cărţii sale le stenografie :

Treime» Politicea natiunei romane din Transilvani’a

Escelentieloru Sele A lesandru Conte S te rca Siuluţiu

i’Melropolitulu bisericei gr. unite din Transilvania etc. ^ , V . A ndreiu Barone de Siaguna

Episcopulu besericei gr. orientale d in Transilvani a etc. j 8 . t \ Ladislau Basiliu Poppu# Vice-presiedinte al’reg. Guvernu din Transilvania.

Cu ce’ mai profunda veneratiune si respeptu '^dedica acesiu opusculuJ m g autorul-y. Cât de pătruns era D. Răcuciu de importanţa 1 ‘stenografiei, în sufletul său, şi dragostea ce avea ^pentru răspândirea acestei arte o dovedeşte iar ur- ? mătoarele: „Candu si acest popor.... începe asi ri-

)§l dica cocea s’a in adunari publice — este o necesi­tate, ca si cuointete barbatiloru anteluptatori ai sei

A se nu mai merga in oentu, ci se remane unu scumpu tesauru si unu uiu indemnu spre imitare aepo-

j 1 tiloru si strenepotiloru liberi*.

Prin abrogarea dietei ardelene şi convocarea dietei feudale la Cluj, stenografiei române i se dă una dintre cele mai grele lovituri. Dacă lui D. Ră­cuciu nu i sar fi dat fericita ideie a’şi scoate de sub tipar tratatul său, am putea zice, că stenografia era chiar osândită la moarte.

Aci, are D. Răcuciu cel mai merit, ca steno­grafia română a trăit şi trăeşte î Şi cu drept a fi numit alături de Moise M. Branisce părintele steno­grafiei române în Ardeal.

Cu terminarea studiilor sale juridice la Acade­mia de drepturi din Sibiu, şi în „disponibilitate ca stenograf profesionist al fostei diete ardelene, D. Ră­cuciu ca unul care aveâ la inima sa şi interesele neamului, pentru îmbogăţirea cunoştinţelor sale se înscrie pentru doctorat la Facultatea de drept a U- niversităţii din Viena şi Graz, titlu pe care il şi do­bândeşte „cum laude*.

Reîntors „acasă* se stabileşte la Sibiu. Aci îşi deschide cancelaria advocaţială. Repede se ri­dică ca fruntaş în „arena* vieţii româneşti, dove; dindu-se un bun şi zelos Român. Ca avocat apara cu mult succes drepturile de regalii ale comunelor din fostul scaun al Seliştii şi duce la bun sfârşit şi procesele purtate, cu cele „şapte scaune săseşti cari cereau rentele acelor regalii.

Demeiriu Răcuciu cu toate preocupările sale a fost şi omul bisericei. Un timp oarecare a fost se­cretar la consist or ul arhidiecezan sub fericiiul şa-

guna şi secretar până la moarte^ la comisiunea tipo­grafiei arhidiecezane. Prin calităţile^ sale de român adevărat şi omul bisericei ajunge să fie asesor con* zistorial, deputat sinodal şi congresuaL

Activitatea sa laborioasă însă îi prescurtează anii vieţii. La etatea de 41 ani,^ boala de nervi k sdruncină complect sănătatea şi îl sileşte sa se re­tragă cu toiul din viaţa publică. Osândit a şi petrece restul vieţii sale între zidurile unui institut, închis de lumea din afară, după 5 ani de zile de internare, ia 12 24 Ian. 1886 moartea se îndură de acela care într’un timp relativ scurt a ştiut să muncească atatde mult. . . . ... ,

Trupul său odihneşte pe vecie m cimitirulortodox din Sibiu. Dispariţia lui Demetriu Răcuciu a lăsat un mare gol în rândurile stenografiei ro­mâne. Abia după 44 de ani, fostul său elev in ale stenografiei Nicolae Mohan îşi publică (1908) prin litografiare manualul (1908) — copiat aproape după Răcuciu — răspândind arta maestrului sau, care i-a închinat munca anilor tinereţei sale cu scopul _alat de frumos, ca şi in ale stenografie. Ardealul sa wt fie mai prejos ca alte naţiuni.

Reclama este sufletul co­merţului. „Gazeta Transil­vaniei“ publică cele mai ieftine anunţuri şi reclame.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI

t i M i !Bucureşti 4 Februarie. (Prin ielefon).

Desordinele din ultimele 48 ore, ceri eu culminat în tulbu­rările din regiunea petroliferă dela Ploeşti, în agitaţia muncitori* mei dela atelierele C. F. R, din Bucureşti ca şi excesele unor membrii fără răspundere ai siudenfimei dela facultatea de drept din Capitală, au constrâns guvernul să prezinte în şedinţele de «zi noapte ale Camerei şi Senatului legea pentru autorizarea sterii de asediu.

f'u mai vorbim de vastul spionaj cu refele întinse în cele^ mai importante funcţiuni ale ţării de către slujbaş: străini de neamul nostru şi puşi în soldă duşmană, cari hrănindu-se cu pâinea albă a pământului rom ânesc, când fiii noştri au început să devină şomeuri,—au atentat cu atâta ticăloşie sufletească la subminarea fiinţei noastre.

Din bogatul material informativ, de care dispune guvernul, rezultă că aceste desordini sunt dirigiate de o mână lungă din afara graniţelor ţării, căreia — din interese superioare de stat

trebuie să se pună capăt prin măsuri excepţionale pentru a asigura liniştea în interiorul terii şi pentru a pedepsi cu ţoală as* primea pe criminalii cari caută să submineze temelia statului în aceste vrtmi de grea criză materială şi morală.

Primul ministru ji-1 Al. Vaida-Voeuod în două mari discur* suri rostite la Cameră şi Senat, răspunzând oratorilor opoziţiei, a arătat necesitatea^ acestei măsuri escepţionale, dând în acelaşi timp depline asigurări căr legea va fi aplicată cu toată rigioarea dar num ai contra acelora, cari cauta să se folosească de nemul- jumirea ^generală produsă de criza economică şi financiară, pen­tru a clătina încrederea maselor poporului românesc în activitatea ş! autoritatea statului şi pentru a împedeca înfăptuirea programu­lui naţional de salvare a jării din greaua situaţie în care se qă- seşte.

Declaraţiile primului ministru, aplaudate de ambele Corpuri legiuitoare, au avut ca efect, că aproate toate partidele să recu­noască necesitatea acestei legi escepţionale şi să o şi voteze cu mare majoritate.

La Cameră, după o lungă diseujiune, care a durat peste 5 ore. legea a fost vofaiă cu 202 voturi contra 43. Contra legii au voiai deputaţii socialişti, lupi şti, cei din garda de Jer şi deputat ii maghiari. Liberalii ducişti s au abţinut dela voi. Celelalte partide din opoziţie au votai proiectul de lege.

La Senat, unde a ţinut şedinţa dela ora 12'/4 până la ora 2 noaptea, legea a fost votală cu 111 voturi contra 1, adecă aproape cu unanimitate. y

Iată (exiul legii votate :

Lege pentru autorizarea stăriide asediu.

Articol unic. — Guvernul este autorizat a decreta Ia or ce moment ar creae de cuvanţă pa termen da cei m ult sase tuni, starea de asediu generală sau par- tială, în condiţiile legii din 10 Decembrie 1864, cu com- plectările din art. 2 al Decretului Regal No. 2798 d;n 14 August 1916, şi din art. 1 paragrafele 2, 3 şi 4 ale Decretu ui Regal din 1 Iulie 3918, cu mod fişarea că r f t . m a n e s ă decisiâ & cinsti iu S de SWIiniştH ca a* tribuţiun* reieriîoara la ordinea publică se vor exercita de autoritaţ le m btare şi ce atnbuţ uni vor fi exercitate de autorităţile civile..oii ?oe*iCio!,e fo ru!S îL ul{r.ai cu ,0Vi're prevăzute în articolele:82, 8>, 184, 185, 186, 187 şi 188 din codul penal din VechiulRegat şi cele corespunzătoare din legile în vigoare în provinciile aJjpite, comise pe timpul stărei de asediu, se vor pedepsi cu maximul pedepsei prevăzute în legile mai sus arătate şi cu in- lerdicţia corecţională dela 2 până la 5 ani a drepturilor arătate m articolul 22 aliniatul 1, 2 şi 5 din codul penal.

In caz de recidivă se va aplica maximul interdicţiei corec- fionale şi se va putea merge până la îndoitul maximului pedep­selor prevăzute mai sus

Rănirile şi lovirile pedepsite de articolele 238, 239 şi 240cold".1 penal din^ Vechiul Regat şi cele în vigoare în provin-

onie alipile comise în timpul stărei de asediu se vor pedepsi pe langa pedepsele acolo arătate şi cu interdicţia corecţională dela 1 an până la 3 ani a drepturilor arătate în ari. 22 alianialul 1, 2 şi 5 din codul penal.

Călcarea ordonanţelor date, în baza şi limitele legii sterii de asediu de căire autorităţile militare sau civile şi aprobate de Preşedintele Consiliului de Miniştri sau Ministrul de Interne, se va pedepsi^ cu închisoarea dela 15 ziie până la 1 an. Odată cu pedeapsa închisorii judecata va putea pronunţa şi interdicţia corecţiont lă dela şase luni până la 2 ani a drepturilor arătate în articolul 22 aliniatul 1, 2 şi 5 din codul penal.

In caz de recidivă, judecata esle obligată a pronunţa şi in­terdicţia corecţională până la 2 ani.

Procesele începute înaintea tribunalelor militare în cursul stării de asediu rămân în competinja acestor tribunale, până la pronunţarea hotărârii definitive.

Starea de asediu va putea fi ridicată de Guvern oricând înainte de expirarea termenului fixat prin De­cretul de proclamare şi la nevoie va putea fi reînfinţată prin Decret Regal dar fără a depăşi durata de şase luni socotită dela data promulgării prezentei legi.

La expirarea acestor şase luni, starea de asediu încetează de plin drept.

In caz de alegeri se suspendă de drept prezenta lege dela convocarea Corpului electoral şi până dună efectuarea alegerilor. v

Pentru D-nnl Prof. ForţaAcum când freamătul provo­

cat de impetuoasele eşiri ale D-lui Profesor Forţu s’a potolit, îmi iau permisiunea să fac o în­trebare şi să formulez un pro­test :

D I Forţu se ridică contra ho­ţilor şi afirmă că suniem ţara cea mai de plâns.

— D-sa se ridică contra ho­ţilor de azi. Dar dece nu s’a ri­dicat contra celor de eri ? Dacă am cerceta datoria publică şi gestiunile, am găsi cel mai mare jaf în iimpul neutralităţei, în tim­pul războiului şi imediat după războiu. Eu ştiu că atunci s’au furat miliarde şi n’am auzit nici un protest al D Iui Forţu dela 1914 şi până acum câtva timp.

După unire măcar, mă aştep­tam să se rupă cu Irecutul!. Ţara odată întregită, era uşor, indicat şi necesar să se dea o directivă nouă sănătoasa. Am avui însă cea mai penibilă de­cepţie, căci atunci s’a introdus şi menţinut sistemul ca hoţii şi trădătorii — chiar dacă intrau pe o uşă a puşcăriei — să iasă imediat pe cealaltă. Azi se fură cu timiditate, atunci se fura fără de ruşine ! Evident situaţia esle cu totul alta dar, chiar dacă oa­menii ar fi Ja fel, răspunderile’s inegale, fiindcă epoca trecută este precursoarea celei de azi.

Domnul Forţu este foarte miş­cat că mulţimea freamătă fiindcăvede şi crede ce i spune D sa acum. Dar noi — care ştim că origina râului este după război, când această mulţime nu putea să vadă, dar când D-sa era da­tor să vadă începutul procesu- ui de desagregare şi să 1 o- îreasca ii întrebăm dece nu a făcut-o ?

— Mai departe D I Forţu a afirmat că noi suniem ţara cea mai de plâns.

Mă ridic cu toaiă tăria conlra acestei afirmaţiuni. Nu ştiu ce a urmărit D 1 Forţu prin aceaslă exagerare ocazională dar sunt sigur că nu o va mei repeta.

Pâ lângă păcate, avem mari calităţi şi o vitalitate, cu care am făcut şi vom face faţă celor mai grele situaţii în care a fosl pus vre-odată un popor!

Hotărât, nu merităm această insultă !

înţelegeam să ne o spună un duşman fără să o poată dovedi, dar D l Forţu îşi iubeşte ţara şi este prea curajos ca să o vadă în adevăr azi aşa de trist!

rim se vor vindeca mai bine tot prin măsuri evolutive : Să tăcem acum orice sacrificii pentru ci­mentarea unirei noastre sfinte şi eterne. Experienţele istoriei şi ale trecutului trăit chiar de noi, să ne servească la cons­truirea unei lumi mai drepte, fără însă a dărâma caiapeteaz- ma celei vechi.

| Şi. în fine, aci ia graniţele bol­şevismului şi unde mai sunt

urme de moravuri f i căutăm să întărimaH contra duşmanilor P' ^ joară şi pentru asigl N tei interne. aur0rej|

Aceste gânduri mi-« acţiunea d-Iui profe%j* n~u le-Q*>« pus p°; daca această acţiune P fost extrem de tardiva U diar de violentă. 9 Şl

Braşov, 28 lan. 1933 Inginer A. £ n .

Str. Castelul,,* 1

Telegrama de natului cătreIn şedinţa de Marţi a Sena­

tului, maturai corp a hotărât tri­miterea următoarei telegrame de felicitare d-lui Iuliu Maniu, pre­şedintele partidului naţional ţă­rănesc :

Cu prilejul împlinirii de 60 de ani de viaţă, pusă în serviciul neamului, Senatul vă exprimă o-

felicitare a „ d. iuliu Man]

magiile sale, dorindu-vâ ţaţe şi putere deplină De,f lucra şi mai depurle ia

f e s e l o r *

Preşedinte; I (ss) N. Cos/drc/iJ

Instalarea

Pe noi care nu facem politi­că, ne interesează substratul ac- ţiunei D-lui Prof. Forţu. Esle el politic? Acţiunea D-sale va fi supusă politicei. Este el pur pa­triotic? Vom fremăta şi noi cu codrul. Dar cu o condiţie: să nu dea foc codrului!

Cei care au închis ochii ani de zile fiindcă le-a convenit, nu sunt tocmai indicaţi să promo­veze mişcări aşa de sgomotoase.

Şi apoi relele de care suie-

iieumatismul vindecat complecţiSufeream de mulţi ani

I de reumatism; am încercat I multe^ medicamente ce' sunt indicate a vindeca această boală însă în zadar.

După recom andaţia medicului, am încercat şi tabletele Togal, cu care m’am vindecat complect, aşa că îl recomand cu con­ştiinţa împăcată tuturor suferinzilor ca cel mai bun şi eficace medicament.

V. Mihăilescu Str. Ispirescu 01, Bucureşti.

J l& î

Togal-ul este un medicament cu elecl imediat şi sigur la reumatism, nevralgii, utmbago, gută, junghiuri, insomnie, gripă şi toate bolile provenite din răceli. To­gat-ul elimină acidul uric, este în mare grad bactericid, acţionează deci direct, suprimând, din rădăcini, cauza boalei.

Peste 6000 de atestate medicale!‘ O încercare vă va convinge! La toate far­maciile, Lei 52 —

Com isiei interimare a Came­rei de muncă din braşov.Marţi seara a avut Ioc în sala

de şedinţe a Corporaţiei mese­riaşilor din Sfr. Furculiţei de jos Nr. 5, instalarea Comisiei inte­rimare a Camerei de muncă din Braşov.

Preşedintele comisiei, d-I V. V. Bediţeanu, inspector al muncii deschide şedinţa în prezenţa re­prezentanţilor tuiuror organiza­ţiilor profesionale din Braşov.

După ce salulă pe toţi cei prezenţi, citeşte decizia minis­terială cu Nr. 232 810 din 25 Ia­nuarie 1933 prin care Minislerul Muncii numeşte Comisia pentru Camera de muncă din Braşov, compusă din următoarele per­soane :

1) Secţia salariaţilor in us- Iriali: Titulari: Nic. Baboie. Ba- goly Ioan, Nic. Bunghez, Wetler G h , D. Bidu.

Supleanţi: C. Rusu, Andreas Schmidt, Tolh Edmund.

2) Secţia salaritţilor comer­ciali: Titulari: Gh. Sorescu, Gh. Curcă. Vogt Marcel, AI. Stan, Art. Flagner.

Supleanţi: Erwin Lexen, Fur­nică Şt., Victor Tudoran.

3) Secţia meseriaşilor: Titu­lari : Gh. Gologan, Szabo Beni, loan Aldea, Fink Friderich, Ion i Munteanu.

Supleanţi: Daner Lud., Tur- j musz Ioan, Ballo Petru.

In baza deciziei de mai sus, preşedintele declară constituită şi instalată Comisia interimară a Camerei de muncă din Bra­şov.

Pentru a nu da loc la even­tuale nedumeriri, preşedintele lămureşte pe membrii, că acea­slă Comisie interimară are rolul de a pregăti alegerile şi a fece controlul la întocmirea listelor electorale. Alegerile au loc la 5 Martie a. c.

Sediul Camerei esle fixai în localul Corporaţiei Meseriaşilor.

Aviz Atragem atenţiunea ce­titorilor noştri asupra şirului de inserate ale fabricei Heinrich Branck Soehne S. A. R. pentru industria produselor de cafea, Bucureşti-Braşov.

Sportive

vfost laţii ni şt vări tind

In ziua de 2 Februarie a| suri cat echipierii români la ace cursurile internaţionale de t ‘!Jn dela ln>bruck, căr

Suntem mândri, că lână- cur cietate „Astra“ sportivă a Pe Iân9ă ceilalţi să trimili sky ori români braşoveni, lJ Ion şi Câpâţină Vasile, caL«™ reprezinte atât ţara, cât şi J tra rile clubului de unde fac p ni

N’avem decât cuvinte fru iH se pentru d l preşedinte ar SG Moga, ing. Măzgărean, prof. le lan şi Ionijă Măzgărean p r lcj dintele secţiei, cere au col 11 buit cu iot sufletul la pleci 1“ celor doi sky ori.

Sacrificiile cari dommele«|E le-au făcut în domeniul sporti<«|| suni decât o cinste pentru şi o încurajare pentru toţi 3 practică skyul sub culorile ,P si trei“. 9

Credem, că echipierii no S! vor şti să reprezinte culorile iJÉÍ ţionale în mod onorabil.

Nic. Câpâfină-Turc^s

Cunoaşteţi Togal-ul? Tab iele Togal constitue un cament cu efect prompt în r<^ matism, gută, sciatică, gripă,] cum şi la bolile de nervi şil durerile de cap Graţie comp! ziţiei sale deosebit de ferici şi a rezultatelor excelente obi nule timp de aproape 20 de 8| alâl de medici renumiţi cât I de numeroase clinici şi spitafy Togal-ul şi-a creiat o re puici- generală inconieslabilă. Togalfl elimină pe cale naturală toxine din organism şi este în acélt timp şi bactericid înlrun foarţ important grad. Tógái ul se seşte de vânzare la toate fj: maciile. •

Aviz. Meditez elevi curs ini»': rior liceu. A se adresa la zi;

l ' l

Mare concursde

P o p i c ela

Restaurantul ModernStrada Gări

In ziua de 5 Februarie.5 p o rc i vor fi premiile.54 1 -1

Ş m e i i - V ă

de olsSceiiarile eeîe Sisme şi vec^âl

întrebuinţaţi numai

Veritabil Frfllick-fel'

acela cu :Râşniţa de Cafea: ca marca fabricei - pentru cafeaua cu lap te zilnicăI '

Kedactor-şef ş i girant: Victor B r a s is i’