+ All Categories
Home > Documents > ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu...

ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu...

Date post: 25-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 34 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO 1,5 LEI SERIAL f\r\ sfâr[it M\d\lina Cocea ~n noaptea dintre ani, `ntre un Meneaito [i un Bailamos, eu m\ gândeam la un b\iat pe nu- me Adnan Syed. Are 34 de ani [i e `nchis pe via]\, undeva `n America, pentru o crim\ pe ca- re sus]ine de 16 ani `ncontinuu c\ nu a comis-o. ~l cred `n majo- ritatea timpului. ~n anul 2014, cazul a trecut pe sub ochii unei jurnaliste, pe nume Sarah Koe- nig, care a decis s\ relateze `ntâmplarea `ntr-o emisiune ra- dio `n 12 episoade. S-a numit, simplu, „Serial“. » pag. 11 Citi]i interviurile cu Radu Jude [i Florin L\z\rescu, precum [i o avanpremier\ a Festivalului de la Berlin, semnate de Iulia Blaga `n » paginile 3, 8-9 ~n 11 februarie, a[teptatul lungmetraj al lui Radu Jude, Aferim! , are premiera `n com- peti]ia oficial\ a Berlinalei. E un mare succes pentru produc\torul Ada Solomon, care revine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului . Aferim! , scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric plasat `n }ara Româneasc\ de la `nceputul secolului al XIX-lea. Eroul s\u e un zapciu (Teodor Corban) care pleac\ `nso]it de fiul s\u (Mihai Com\noiu) s\ caute un rob fugar (Cuzin Toma). Se putea ceva mai `ndep\rtat de neorealismul noului val? Aferim!, o poveste din anul 1835, readuce România `n competi]ie la Berlin Vagonul cu vorbe Cronic\ de carte Sirtaki da, Syriza nu! Florin Ghe]\u Alegerile din Grecia au fost câ[- tigate de partidul populist Syriza, iar la câteva zile de la scrutin au [i `nceput s\ curg\ ve[tile proaste. Noul premier grec, Alexis Tsipras, `[i arat\ deja inten]iile, iar unele dintre acestea demonstreaz\ ce se poate `ntâmpla `ntr-o ]ar\ atunci când te joci de-a b\gat buletinul `n urn\. » pag. 5 Un comprimat literar atipic Eli B\dic\ ~n numele Tat\lui ([i al Fiului), cartea unui scriitor maltez (aproa- pe) deloc cunoscut la noi, Imma- nuel Mifsud, este, `n ciuda dimen- siunii reduse (doar 104 pagini), `n]esat\ de emo]ie, sensibilitate, tandre]e, melancolie, durere, amin- tiri, aluzii, buc\]i de via]\, reflec- ]ii, fragmente de jurnal, trimiteri livre[ti, politice, religioase, m\r- turisiri personale. » pag. 10 De veghe `n lanul de cultur\ © Silviu Ghe]ie
Transcript
Page 1: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

SERIAL f\r\ sfâr[it

M\d\lina Cocea

~n noaptea dintre ani, `ntre unMeneaito [i un Bailamos, eum\ gândeam la un b\iat pe nu-me Adnan Syed. Are 34 de ani [ie `nchis pe via]\, undeva `nAmerica, pentru o crim\ pe ca-re sus]ine de 16 ani `ncontinuuc\ nu a comis-o. ~l cred `n majo-ritatea timpului. ~n anul 2014,cazul a trecut pe sub ochii uneijurnaliste, pe nume Sarah Koe -nig, care a decis s\ relateze`ntâmplarea ntr-o emisiune ra-dio `n 12 episoade. S-a numit,simplu, „Serial“.

» pag. 11

Citi]i interviurile cu Radu Jude [i Florin L\z\rescu, precum [i o avanpremier\ a Festivalului de la Berlin, semnate de Iulia Blaga `n » paginile 3, 8-9

~n 11 februarie, a[teptatul lungmetraj al lui Radu Jude, Aferim!, are premiera `n com-peti]ia oficial\ a Berlinalei. E un mare succes pentru produc\torul Ada Solomon, carerevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!,scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric plasat `n }ara Româneasc\ de la `nceputul secolului al XIX-lea. Eroul s\u e un zapciu (Teodor Corban) care pleac\`nso]it de fiul s\u (Mihai Com\noiu) s\ caute un rob fugar (Cuzin Toma). Se putea ceva mai `ndep\rtat de neorealismul noului val?

Aferim!, o poveste din anul1835, readuce România `n competi]ie la Berlin Vagonul cu vorbe

Cronic\ de carte

Sirtaki da,Syriza nu!

Florin Ghe]\u

Alegerile din Grecia au fost câ[ -tigate de partidul populist Syriza,iar la câteva zile de la scrutin au [i`nceput s\ curg\ ve[ tile proaste.Noul premier grec, Alexis Tsi pras,`[i arat\ deja inten]iile, iar uneledintre acestea demonstreaz\ ce sepoate `ntâmpla `ntr-o ]ar\ atuncicând te joci de-a b\gat buletinul `n urn\.

» pag. 5

Un comprimatliterar atipic

Eli B\dic\

~n numele Tat\lui ([i al Fiului),cartea unui scriitor maltez (aproa -pe) deloc cunoscut la noi, Imma -nuel Mifsud, este, `n ciuda dimen-siunii reduse (doar 104 pagini),`n]esat\ de emo]ie, sensibilitate,tandre]e, melancolie, durere, amin - tiri, aluzii, buc\]i de via]\, re flec -]ii, fragmente de jurnal, tri miterilivre[ti, politice, religioase, m\r -tu risiri personale.

» pag. 10

De veghe `n lanul de cultur\

© S

ilviu

Ghe

]ie

Page 2: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

2 » actualitate

EMIL BRUMARU S-A UITAT LA ZIDUL LUI J.O.

12 ani [i 31 de minute

Ioan Stoleru

Documentarul de 31 de minute, unproiect al Centrului de FotografieContemporan\ [i al Muzeului Li-teraturii Române Ia[i, a fost fil-mat `n vara anului 2014, la Ia[i [iDolhasca. Zidul lui J.O. este con-struit `n jurul `ntoarcerii poetuluiEmil Brumaru la Dolhasca, undea locuit 12 ani (1963-1975) [i a scriso parte considerabil\ a literaturiisale. „Este un road movie, mer-gem cu ma[ina la Dolhasca, undeel reg\se[te tot felul de lucruri `nlocul `n care n-a mai fost de 39 deani“, a explicat Matei Bejenaru.Acesta a ad\ugat faptul c\ filmulse bazeaz\ foarte mult pe dialog,pe confesiune [i pe raportul dintreimagine [i sunet. „Ceea ce auzim efoarte important [i am `ncercat pecât posibil din montaj s\ le dozez.Acesta a fost conceptul, nu con-teaz\ unde te g\se[ti, po]i s\ tr\ -ie[ti oriunde, dac\ e[ti un om pro-fund [i sensibil po]i s\ g\se[ti sur-se de inspira]ie pentru crea]ia ta“,a completat artistul.

Diminea]a, poezia era f\cut\

~n film, Emil Brumaru poveste[tedespre obiceiurile [i tabieturilecare `i acompaniau scrisul `n cei12 ani petrecu]i la Dolhasca, undelucra ca medic. „Erau poezii la

care nu-mi ie[ea o strof\, de exem-plu. {i nu c\ nu-mi ie[ea finalul,nu-mi ie[ea `nceputul. {i foartelini[tit, aveam o foarte mare `n -credere `n metoda asta, m\ cul-cam, iar diminea]a când m\ scu-lam, m\ sculam foarte de dimi-nea]\, pe la [ase, beam cafea, poe-zia era f\cut\, credin]a mea e c\ea se lucra [i `n somn, [i `n in-con[tient, [i diminea]a era gata“,poveste[te poetul, care spune c\ is-a `ntâmplat cu câteva poezii lacare s-a chinuit enorm o zi `n trea -g\ s\ `i ias\ a doua zi diminea]a,dup\ un somn bun. Obiceiul s\uera s\ scrie mai mult diminea]a [inu dup\-amiaza sau seara, cumfac al]i scriitori, pentru c\ „scriampe limpezime, scriam pe fericire,pentru c\ scrisul este una dintrecele mai adânci [i mai nepotolitefericiri pe care le `ncerci. Te las\celelalte sentimente cu timpul,`naintând `n vârst\, `ns\ bucuriape care ]i-o ofer\ scrisul [i posibi-litatea de a fi tu mul]umit c\ aif\cut ceva ]i le dau doar ceea cefaci cu mâna ta [i ceea ce scrii“.

Ini]ialele „J.O.“ din numele fil-mului sunt o prescurtare de laJulien Ospitalierul, un personajdin volumul de poezii cu acela[i

nume (Cartea Româneasc\, Bucu-re[ti, 1974). ~n documentar, poetulpoveste[te despre zidul de un ro[uc\r\miziu la care se uita ore`ntregi [i care uneori `l inspira s\scrie. „Mai scriam, m\ mai uitamla zid, l-am avut ani de zile `n fa]\.Am [i un text, «Zidul lui JulienOspitalierul», `n care zidul se`ndr\goste[te de cel care se uit\ ladânsul, de mine“, `[i aminte[teEmil Brumaru. ~ns\ i-a luat untimp dup\ ce s-a stabilit la Dolhas-ca s\ se obi[nuiasc\ cu faptul c\trenul trecea a[a aproape de casa`n care st\tea. „La `nceput aveamimpresia c\ toate trenurile caretrec `mi intr\ `n cas\“, poveste[teacesta, `ns\ apoi a prins gustulore lor petrecute `n curte, unde `[ibea cafeaua [i se uita la m\rul`nflorit [i la cantoniera Sult\nica.~[i mai aminte[te cum se strân-geau la el acas\ profesorii din loca-litate [i beau to]i vin cu macaroana,ca s\ evite pojghi]a care se forma`n sticle. ~ns\ când i-a c\zut un m\r`n cap [i mai apoi când s-a rupt [ez-longul sub el [i-a dat seama c\ aces-tea sunt semne care `i spun c\ tre-buie s\ plece din Dolhasca.

Acum, dup\ aproape 40 de anide când a p\r\sit or\[elul sucevean,

spune c\ poate s-ar muta napoi nlocul `n care [i-a petrecut 12 anidin via]\, dac\ ar avea acolo oferm\, iar Ia[iul s\-l mai vizitezedoar la sfâr[itul s\pt\mânii, s\-[icumpere ziare [i c\r]i.

Dan Lungu: „Filmulseam\n\ cu o `ntâlnirecu Emil Brumaru“

Vorbind despre documentar [i ex-perien]a `ntoarcerii la Dolhasca,Emil Brumaru a spus c\ l-a izbit`n primul rând faptul c\ disp\ru-ser\ nu numai cl\diri sau locuripe care le cunoscuse, dar [i oamenicare i-au fost `ntr-un fel sau altulaproape, cum ar fi cantoniera Sul -t\nica. „Matei Bejenaru a prinsmulte lucruri care sunt `n poeziamea [i a substan]ializat ceea ce euteoretizam“, a mai spus poetul.Scriitorul Dan Lungu a completatspunând c\ filmul lui Matei Beje-naru este o mostr\ de cum comu-nic\ Emil Brumaru [i surprindenu doar atmosfera poeziilor sale,ci [i psihologia acestuia. „Dac\ la`nceput bomb\ne [i e cârcota[ [i efoarte simpatic f\când asta, `ncet-`ncet `ncepe s\ vorbeasc\ despre

poezie [i s\ rememoreze, iar at-mosfera devine mai dens\, mai re-laxat\ [i mai interesant\. Tocmaide aceea filmul seam\n\ cu o `n -tâlnire real\ cu Emil Brumaru“, am\rturisit scriitorul. Lucru con-firmat [i de Florin L\z\rescu, ca-re a spus c\ are acum posibilitateas\-l prezinte pe poetul ie[ean prie-tenilor s\i care iubesc poezia [i`nc\ nu l-au cunoscut. „Acum, cufilmul \sta m\ duc garantat [i lespun «Uite, \sta-i omul», pentruc\ pân\ acum nu puteam s\ le ex-plic cum e. Iar filmul, dincolo decalit\]ile lui tehnice, are lucrul\la despre care spune [i domnulBrumaru, prinde chestia aia pecare n-o po]i pune `n cuvinte, pecare o spui printre rânduri [iprintre imagini, are o magie alui“, a explicat Florin L\z\rescu.

Ideea lui Matei Bejenaru a fosts\ nu fac\ un film foarte pedago-gic [i explicit, care s\ respecte oordine temporal\, artistul expli-când c\ „lucrurile s-au amestecatpentru c\ pe mine nu m-a intere-sat un timp cronologic, ci felul `ncare Emil Brumaru vorbe[te de -spre ni[te locuri, despre poezie [idespre el“.

Zidul lui J.O., filmdocumentar dedicatpoetului Emil Brumaru, a fost difuzat pentru adoua oar\ `n Ia[i joi, 22ianuarie, la sediul TVRIa[i. La proiec]ie auparticipat atât oamenicare n-au reu[it s\-l vad\`n premier\, la FestivalulInterna]ional deLiteratur\ [i TraducereIa[i 2014, cât [i cei careau vrut s\ revad\ pelicula.Al\turi de MateiBejenaru, realizatorulfilmului, `n sal\ au fostprezen]i [i criticul literarDoris Mironescu, scriitoriiDan Lungu [i FlorinL\z\rescu, dar [i poetulEmil Brumaru, personajuldocumentarului.

Page 3: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

actualitate « 3

Festivalul de la Berlin `n avanpremier\

Iulia Blaga

Cineastul american Darren Aro -nofsky prezideaz\ peste un juriucompus din: Daniel Brühl, BongJoon-ho (autorul lui Snowpier-cer), Martha De Laurentiis (so]ialui Dino De Laurentiis), peruvia-na Claudia Llosa (Ursul de Aur `n2009 pentru The Milk of Sorrow),Audrey Tautou [i Matthew Wei-ner (creatorul serialului Mad Men[i scenaristul Clanului Soprano).

Competi]ia num\r\ 23 de tit-luri, din care 19 se bat pentru ur[i,iar cele 23 de filme vin din: Alba-nia, Belgia, Bulgaria, Canada,Chile, Cehia, Finlanda, Fran]a,Germania, Guatemala, HongKong/China, Iran, Italia, Japonia,Kosovo, Mexic, Olanda, Norvegia,China, Polonia, România, Rusia,Suedia, Elve]ia, Spania, MareaBritanie, Ucraina, SUA, Vietnam.Asta nu `nseamn\ c\ fiecare din]\rile de mai sus are câte un film`n competi]ie, pentru c\ multe dintitluri sunt coproduc]ii. De pild\,Aferim! e produs de HiFilm Româ-nia `n coproduc]ie cu Klas FilmBulgaria [i Endorfilm Cehia (ceeace presupune c\ a avut finan]are[i de la CNC-ul nostru, [i de laCNC-urile bulgar [i ceh). Filmullui Radu Jude se bate `n com -peti]ie cu filme ale unor cinea[ti

mai mult decât consacra]i. Depild\, cu filmul lui Terrence Ma-lick Knight of Cups, despre caredeocamdat\ nu se [tie decât c\ eun romantic fantasy despre unscenarist (Christian Bale) care`ncearc\ s\ `n]eleag\ evenimente-le ciudate al c\ror martor e. Nudoar Bale e anun]at de biroul depres\ al festivalului c\ vine la Ber-lin pentru interviuri, ci, surprin -z\tor, [i Terrence Malick, desprecare se [tie c\ nu se arat\ la fa]\ npublic [i c\ nu las\ decât o sin-gur\ poz\ cu el s\ fie publicat\ `npres\ (de[i circul\ legenda c\asist\ pe [estache la proiec]iiledin festivaluri). Din distribu]iemai fac parte Cate Blanchett [iNatalie Portman, aceasta din ur m\anun]ând c\ va veni [i ea la Berlin.

Taxi , de Jafar Panahi, e a[tep-tat [i el cu interes pentru c\ ci-neastul c\ruia puterea de la Tehe-ran i-a interzis `n decembrie 2010s\ mai fac\ filme, s\ scrie scenariiori s\ dea interviuri timp de 20 deani continu\ s\ lucreze under-ground [i s\ fac\ art\ cu minimeresurse. Precedentul s\u film, Clo-sed Courtain, a luat `n 2013 Pre-miul pentru scenariu la Berlin,festivalul sus]inând activ liberta-tea de expresie a cinea[tilor ira-nieni. Eisenstein in Guanajuato,de Peter Greenaway, `l urm\re[te

pe cineastul sovietic Serghei Ei-senstein (interpretat de finlande-zul Elmer Back) n c\l\toria ntre-prins\ `n Mexic `n 1931. Queen ofthe Desert, de Werner Herzog, ebiografia exploratoarei britaniceGertrude Bell (1868-1926), care acartografiat Orientul Mijlociu, fiindconsiderat\ unul dintre fondato-rii Irakului. Protagonista filmu-lui, Nicole Kidman, a confirmatprezen]a la Berlin. Din distribu]iemai fac parte: James Franco [i Ro-bert Pattinson, dar ace[tia nu vorfi prezen]i la premier\.

De ce eu?, de TudorGiurgiu, `n sec]iuneaPanorama Special

Festivalul se deschide `n 5 febru-arie cu Nobody Wants the Nightde Isabel Coixet, o coproduc]ie Spa -nia/Fran]a/Bulgaria cu distribu -]ie interna]ional\ (Juliette Bino-che, Rinko Kikuchi, Gabriel Byr-ne) [i vorbit `n englez\, a c\ruiac]iune se petrece `n Groenlandaanului 1908. Filmul e [i el `n cursapentru Ursul de Aur, al\turi de ce-le mai recente filme semnate deBenoit Jacquot, Patricio Guzmán,Pablo Larraín, Sabu, AndreasDre sen sau Alexei Gherman. ~nafara competi]iei va avea premierainterna]ional\ fantasy-ul Cinderella

regizat de Kenneth Branagh, cuLily James [i Cate Blanchett n ro-lurile principale, iar Mr. Holmes,policierul lui Bill Condon `n careIan McKellen `l interpreteaz\ peSherlock Holmes, iar Laura Lin-ney pe menajera sa, va fi prezen-tat tot `n afara competi]iei, dar `npremier\ mondial\. Mai a[teptate biopicul lui Bill Pohlad Love &Mercy despre Brian Wilson, lide-rul legendarei trupe The BeachBoys. Wilson va fi prezent la Ber-lin al\turi de Paul Dano (care l in-terpreteaz\ la tinere]e) [i de Eliza-beth Banks (so]ia lui din film), darJohn Cusack, interpretul lui lamaturitate, nu va veni.

{i mai a[teptat\ e premiera in-terna]ional\ a lui Fifty Shades ofGrey. Proiec]ia pentru pres\ [iproiec]ia de gal\ au loc `n 11 fe-bruarie. ~n 13 februarie filmul in-tr\ `n s\lile din SUA, dar [i `n celeromâne[ti. Tot `n Berlinale Spe-cial va avea premiera mondial\Life, de Anton Corbijn, care tra-teaz\ despre prietenia dintre Ja-mes Dean (Dane DeHaan) [i foto-graful Dennis Stock, care a murit`n 2010 (Robert Pattinson). Nomi-nalizatul la Oscar Selma, de AvaDuVernay, are premiera interna -]ional\ tot la Berlin. Unul dintrenumele care va fi pronun]at des nfestival e cel al lui Wim Wenders,care va primi Ursul de Aur pentru`ntreaga activitate. ~n seara cere-moniei de `nmânare a premiuluiva fi proiectat The AmericanFriend (1977), unul din cele 10 fil-me ale Omagiului pe care i-l de-dic\ festivalul. ~n afara compe -ti]iei Wenders `[i va ar\ta [i celmai recent film al s\u, EveryThing Will Be Fine, cu JamesFranco, Charlotte Gainsbourg [iRachel McAdams, o nou\ pro-duc]ie `n 3D `n care urm\re[tedestinul unui scriitor (Franco)dup\ un accident auto provocat deel. De[i nu e anun]at pentru pre-miera filmului lui Werner Her-zog, James Franco se pare c\ va fi

prezent pe covorul ro[u la premie-ra filmului lui Wenders.

Filmul lui Radu Jude va aveaproiec]ia de pres\ [i premiera mon -dial\ `n aceea[i zi, 11 februarie, cuDe ce eu?, de Tudor Giurgiu, pre-zentat `n sec]iunea PanoramaSpecial. Filmul e o coproduc]ie`ntre Libra Film [i Hai-Hui Enter-tainment (România), ChouchkovBrothers (Bulgaria) [i Cor Leonis(Ungaria). ~n Panorama au intrat34 de filme din 29 de ]\ri, iarsec]iunea se deschide `n 6 februa-rie cu filmul de debut al mexica-nului Gabriel Ripstein, 600 Miles,`n care joac\ [i Tim Roth. Ameri-ca Latin\ e bine reprezentat\ `nPanorama, sec]iune din care nuputea lipsi Rosa von Praunheim,cu cel mai nou film al s\u,Härte/Tough Love. România maie prezent\ `n acest an prin tradi -]ionalii tineri cinea[ti care parti-cip\ an de an la programul TalentCampus: regizoarele RuxandraGhi]escu, Natalia Saufert [i Cris-tina Grosan, monteurul Laszlo Ist -van Dunai [i produ c\ toarea IoanaDr\ghici. Standul României, orga-nizat de CNC, va fi amplasat `nacela[i loc din Martin-Gropius-Bau la fel ca anii trecu]i. Cam atât.Mult mai multe, de la fa]a locului.Tchüss!

A 65-a edi]ie a Berlinalei (5-15 februarie) aduce sub aceea[i umbrel\ (s\ sper\m c\ nu va ninge/ploua, totu[i) Aferim! [i De ce eu? laolalt\ cu a[teptatele noi filmeale lui Terrence Malick, Jafar Panahi sau Peter Greenaway, toate `n premier\mondial\. Fifty Shades of Grey are premiera interna]ional\ `n 11 februarie, cudou\ zile `nainte de a intra `n s\lile din SUA [i din lume (inclusiv din România). Scen\ din filmul Aferim!, de Radu Jude

Scen\ din filmul Fifty Shades of Grey, de Sam Taylor-Johnson

Page 4: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

Era prin facultate, nici nu mai ]inminte n ce an. Tocmai m\ apuca-sem s\ citesc Zorba Grecul, undeam dat de la `nceput peste ni[tedescrieri superbe ale `ntinderilornesfâr[ite de ape, ale valurilor ca-re se izbesc `ntruna de ]\rm [i mise stârnise un dor teribil de mare(ca [i acum, deodat\, de[i e mijlo-cul iernii). Nici nu aveam chef s\citesc mai departe, ca s\ nu-mifac inim\ rea.

M\ plimbam prin ora[, pe ovreme de toamn\ câinoas\ r\u,când m-am trezit f\r\ s\-mi dauseama `n fa]a agen]iei CRF dinIa[i. M-am uitat la Plec\ri [i-amv\zut c\ exist\ tren pe la 8 searac\tre Constan]a. Am calculat pa-ralele pe care le aveam `n buzu-nar, am intrat, am `ntrebat câtcost\ un bilet. S-a dovedit nea[ -teptat de ieftin. Am cump\ratunul dus, `n seara respectiv\ –`ntors, a doua zi diminea]a pe la

10. Las\ c\ nu m\ credeau colegiicând le-am spus c\ plec la mare,nici mie nu-mi venea s\ pricep cefac, pe nea[teptate, pe a[a vreme,singur, doar pentru câteva ore destat acolo.

Trenul era inexplicabil deaglomerat, de[i eu auzisem c\ cir-cul\ aproape gol `n acea pe-rioad\. {i parc\ era populat cuto]i b\tu]ii de soart\: mul]i, foar-te mul]i b\trâni, ciungi, [chiopi,oameni bandaja]i la cap sau cutot felul de bete[uguri – ar\ta caun tren numai [i numai al cer -[etorilor. ~n compartimentul meu,doar o singur\ persoan\ p\reacât de cât normal\: un tip de vreo40 de ani, `mbr\cat cur\]el, li -ni[tit, privind aiurea pe fereas -tr\. ~n rest, n ordine, st\teau a[a:un pitic `n vârst\, agitat, care seuita ]int\ la un rucsac pesc\resc,a[ezat pe raftul de sus, ca [i cum`l p\zea s\ nu-l fure cineva; un

mo[ slinos, cu un picior amputat,care se tot str\duia s\ sprijine ca-taligele de fereastr\, f\r\ s\ cad\la prima mi[care; o mam\ gras\de vreo 50 de ani [i un fiu de vreo20, ambii `mbr\ca]i `n pufoaicemuncitore[ti [i cu c\ciuli cuurechi cl\p\uge pe cap, din blan\de iepure, de genul celora care sepoart\ de regul\ prin Siberia. M-am strecurat printre ei [i m-ama[ezat.

Femeia [i-a str=ns fiul n bra]e:— }i-e foame, mam\?— Daaah. Mi’ foame! a r\s -

puns el, râzând dubios.P\rea s\rac cu duhul r\u de

tot. Maic\-sa l-a pupat dr\g\stospe-o ureche, a scos un covrig din -tr-o saco[\ [i i l-a dat. El i l-a smulsdin mân\ [i a nceput s\ mu[te cupoft\, ca dintr-o aur\ c\zut\ dingre[eal\ unui sfânt, dând din cap,fluturându-[i urechile c\ciulii.

Trenul a luat-o din loc. Fl\c\uls-a oprit brusc din molf\it, mi-a`ntins covrigul [i m-a `ntrebat cuentuziasm:

— Vhreeei?!Geva gen: „Ia, hai, hale[te

`mpreun\ cu mine“. — Nu, mul]umesc. Am mâncat.

Ca s\ ies din `ncurc\tur\, m-am pref\cut c\ adorm. Bachiar am ncercat pe bune, dar nuse putea.

— Frumos a mai fost la Sfânt\!mi-a spus ologul cu glas tare, dân-du-mi un ghiont.

Am tres\rit, am deschis ochii[i nu [tiam despre ce-i vorba, ces\-i zic.

M-a scos din `ncurc\tur\ piti-cul, care l-a aprobat:

— Tare bine [i frumos! a zis el,f\cându-[i cruce.

Abia atunci am realizat leg\tu-ra `ntre foiala din ora[ul meu [itrenul tuturor celor b\tu]i desoart\: fuseser\ la hramul SfinteiParascheva, iar acum se `ntor-ceau acas\.

{i-a f\cut câteva cruci largi [ifemeia:

— Mul]umesc lu’ Dumnezeu [iMaica Domnului c\ m-a’ ajutats\-l aduc pe Mirel [i anu’ \sta laSfânt\.

L-a strâns `n bra]e [i l-a pupatdin nou pe c\ciula ruseasc\. Mi-rel, ditamai goblizanul, trecuse laalt covrig, mi[ca ritmic din cap,`[i flutura bucuros urechile c\ -ciulii din blan\ de iepure, ca [icum ar asculta o muzic\ pe carenumai el o putea auzi.

A urmat o sporov\ial\ din ca-re reie[ea cum to]i `i mul]umesclui Dumnezeu, Maicii Domnului[i Sfintei Parascheva c\ au avut

noroc, c\ i-au adus pân\ aici [i `i`ntorc s\n\to[i acas\. Pân\ [ipersonajul t\cut, care s-a dovedita fi mut, p\rea c\ aprob\ asta dininim\.

— Da’ noi st\m a[a – a zis piti-cul la un moment dat –, nu juc\mo carte?

Mutul a s\rit [i i-a pus `n bra]erucsacul pesc\resc de pe raft.Omule]ul a scos un pachet dec\r]i cu gagici ]â]oase pe spate.Mirel a b\tut bucuros din palme.Maic\-sa l-a pupat, a l\sat capulpe spate [i a adormit aproape in-stantaneu, cu sfor\ituri.

Am jucat eptic\ – eu, Mirel, pi-ticul, ologul [i mutul – pân\ dup\miezul nop]ii. Numai eu [i Mirelpierdeam, ceilal]i aveau noroc cucarul. Apoi am adormit cu to]ii.

Am deschis ochii, scuturat pu-ternic de pitic:

— Treze[te-te, am ajuns acas\.Se cr\pa de ziu\. Mutul [i olo-

gul nu mai erau. Mama [i fl\c\ul`[i agitau urechile c\ciulilor ru-se[ti, `mbr\când pufoaicele, pre -g\tindu-se de coborâre.

Pe peronul din Constan]a, ne-am spus la revedere [i am `n -trebat-o pe femeie:

— Unde e marea?— ~ncolo! mi-a ar\tat ea cu mâna.Cum am ie[it din gar\, m-a lo-

vit n n\ri mirosul brizei, iar pen-tru o clip\ am avut [i eu senza]iac\ m-am `ntors acas\.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Scurt elogiu domnului Tavares

M\ num\r, carevas\zic\, prin-tre cei noroco[i. Nu pu]ini oa-meni au ajuns pân\ la Goncalo M.Tavares, scriitor portughez `nfa]a c\ruia `nsu[i Jose Saramago[i-a scos cândva p\l\ria. }in bineminte prima `ntâlnire textual\ cuacesta – era `ntr-o prim\var\,acum mai bine de jum\tate de de-ceniu, când i-am citit Ierusalim-ul. De aceea, când am citit Cinciplimb\ri prin cartier, traducerere cent\ publicat\ la Editura All -fa, eram avizat. Aveam oarecuminforma]ii cu privire la for]a ima -gina]iei acestui b\rbat de patru-zeci [i cinci de ani care era dep\rere c\ trebuie s\ credem n pu-terea cuvintelor, fiind `n egal\m\sur\ circumspec]i.

Goncalo M. Tavares este unuldintre acei nesuferi]i oameni con-comitent talenta]i [i inteligen]i.El a fost cândva n stare s\ remarce

c\ „orice fel de violen]\ ex tre m\este `ntotdeauna rezultatul uneisuspend\ri a cuvintelor“. Ce po]is\ `i spui `n contra? C\ nu po]i s\`i spui nimic!

Iar aceste Cinci plimb\ri princartier, de fapt oper\ de scanda-loas\ tinere]e, sunt etalarea uneigândiri adânci dublate de o imagi-na]ie f\r\ gemandur\. Pe scurt:acest Tavares are insolen]a de a-[i`nchipui un cartier `n care locu-iesc unii dintre scriitorii s\i pre-fera]i (deopotriv\ imagina]i). Epoate timpul s\ v\ spun c\, `n Ie-rusalim, Tavares se remarc\ prinacuitatea cu care descrie simpto-mele schizofreniei.

Cert e, totodat\, c\ `n acesteplimb\ri se realizeaz\ ni[te por-trete redutabile ale poetului (Paul)Valery, ale filosofului Henri (Mi-chaux), ale dramaturgului (Ber-tolt) Brecht, ale scriitorului (Italo)

Calvino [i, mai cu seam\, ale mis-teriosului domn Walser, care nuv\d de ce n-ar putea fi Goncalo M.Tavares `nsu[i, `ntr-o oglind\ de-loc ciobit\. De altfel, to]i ceilal]itot Tavares se prea poate s\ fie,cum bine anun]a, bovaric, `nsu[idomnul Flaubert.

Omul e str\b\tut de geniu, alt-fel nici nu m-a[ obosi s\ l men]io-nez. Cartea cu plimb\rile princartier e nso]it\ [i de dese deseneexplicative, dar ele cad `n secun-dar. Capitolul dedicat domnuluiHenri [i enciclopediei se poatenum\ra la orice judecat\ de apoia literaturii printre cele mai soli-de argumente c\ aceast\ `ndelet-nicire a omului pe p\mânt e bines\ existe.

Pur [i simplu, sunt acolo câte-va zeci de pagini de o ului toareefervescen]\, pentru care ori cescriitor aspirant rezonabil `l bles -team\ temeinic pe domnul Tavares.

~n cartierul imaginat de portu-ghez, nimeni nu se `ntâlne[te cunimeni. Nu e nevoie. Fiecare e cugândurile sale, cu filosofia sa, cudemonii lui, cu ideile personale –toate nemai`ntâl nite.

Domnul Henri, `ns\, cu pasiu-nea lui neab\tut\ pentru consu-mul absintului, m\ fascineaz\, m\subjug\, m\ `ncânt\, m\ emo]io-neaz\, m\ termin\. Observa]iileimaginate de Tavares `n contuldomnului Henri, filosof, sunt `n -m\rmuritoare prin perfec]iunealor. Citez, f\r\ un plan prestabilit:„Dac\ to]i oamenii ar avea ocondi]ie fizic\ bun\, n-ar exista fi-losofi“. Sau: „Eu a[ fi putut fi unmare violonist, dar n-am [tiutniciodat\ s\ cânt la vioar\“. Sau:„Un s\rac la microscop are totatâ]ia viermi [i tot atâtea culori caun rege. (...) Dac\ n-ar fi fost

inventat microscopul, n-ar fi fostinventat\ democra]ia“. Sau: „Unpahar de absint se bea dintr-o dat\sau nu se mai bea deloc“. Sau:„Dac\ cineva amestec\ absintulcu realitatea ob]ine o realitate maibun\“. Sau: „Telefonul a fost in-ventat pentru ca oamenii s\ poat\vorbi când sunt departe unii deal]ii. (...) Telefonul a fost inventatpentru a `ndep\rta oamenii uniide al]ii“.

Goncalo M. Tavares, subtil `nironie [i probabil cel mai bun`n]eleg\tor al operei lui Italo Cal-vino, pe care `l surprinde perfect`n momentul `n care, fiind gr\bit,scriitorul alege s\ sar\ pe geam`ntru uniunea cu cravata [i panto-fii care deja apucaser\ s\-i zboare`nainte! Goncalo M. Tavares. El.

El este acela pe care `l a[tep-tam.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Goncalo M. Tavares, scriitor portughez contemporan, n\scut la `nceputul anilor ’70. Este, foarte probabil, un geniu `nc\ insuficient cunoscut.

Marea, marea!

Page 5: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

Tsipras a declarat r\zboi lan ]u ri -lor hoteliere all-inclusive, vizitateanual de milioane de turi[ti din`ntreaga lume. Curios, hote lurileau intrat `n colimatorul lui AlexisTsipras, de[i vars\ anual miliardede euro `n economia greac\. Caree motivul sup\r\rii noului pre-mier grec? Ofertele all-inclusive `i`ndep\rteaz\ pe tu ri[ti de econo-mia local\, deoarece `i ]in ocupa]i`n interiorul ansamblurilor turis-tice [i, astfel, afaceri le mici din ex-terior au de suferit.

Cu alte cuvinte, guvernul elenvrea s\ elimine ofertele all-inclu-sive pentru ca micii comercian]is\ aib\ [ansa s\ se dezvolte. Ce

pierde din vedere hâtrul premiergrec? Este posibil s\ moar\ [ihotelul all-inclusive, [i barul delâng\. Turistul str\in care prefer\all-inclusive-ul `l va c\uta `n alt\parte [i `l va g\si rapid `n Turcia.

Ce `nseamn\ acest tip de tu -rism pentru Grecia? Dou\ mili -arde de euro pe an. Bani care se`nvârt `n economia greac\ [i a[asl\bit\ n ace[ti ani. Dac\ ar fi fost`n ]elept, iste]ul Tsipras ar fi c\u -tat metode s\ scoat\ la suprafa]\economia la negru, care prosper\de zeci de ani `n Grecia [i care aadus statul `n faliment.

O alt\ decizie care ridic\ marisemne de `ntrebare e legat\ de

marile b\nci grece[ti. Acela[i pre-mier populist preg\te[te schim-barea legisla]iei astfel `ncât s\poat\ fi `nlocui]i managerii mari -lor b\nci la care statul elen de]inepachetul de control. Este vorba depatru b\nci grece[ti (unele cunos-cute [i n România): Piraeus Bank,Alpha Bank, National Bank [i Eu-robank. Ce vrea de fapt Tsipras?Control asupra managementuluib\ncilor respective, pentru a-[i pu -tea pune `n aplicare ciudatul pro -gra m cu care a câ[tigat ale gerile.

Sunt doar dou\ dintre deciziilepe care le are `n vedere noul cabi-net populist de la Atena. Syriza acâ[tigat alegerile pe fondul ne mul -]umirii generale din Grecia. Veni-turile grecului de rând au sc\zut,iar partidele tradi ]ionale NouaDemocra]ie (dreapta) [i PASOK(sociali[tii) au deza m\git. Elec-toratul a c\utat a treia cale [i ag\sit-o: un partid f\r\ strategie, alc\rui principal scop pare b\t\liacu Europa.

Lec]ia greceasc\ este una ama -r\ pentru Uniunea European\,care a investit energie, dar [imul]i bani, pentru a salva o ]ar\aflat\ pe buza pr\pastiei. ~ns\

nimic nu poate fi oferit cu for]a.Syriza d\ vina pe ]\rile occiden-tale [i anun]\ c\ vrea renego cie -rea condi]iilor impuse de parte -nerii financiari europeni. Ce vaie[i de aici e greu de spus, pentruc\ Germania (principalul creditoral Greciei) nu pare dispus\ s\ maiaccepte ]âfnele statului elen. Lu-crurile sunt extrem de compli-cate, iar o ie[ire a Greciei din UE[i renun]area la euro ar putea du -ce nu doar la o nou\ criz\ econo -mic\ `n Europa, ci chiar ar pune`n pericol existen]a Uniunii Eu-ropene `n actualul format. Se dis-cut\ deja `n diverse cercuri de laBruxelles despre UE2 din care s\fac\ parte doar statele care nucreeaz\ probleme [i care sunt dis-puse s\ trag\ `n aceea[i direc]ie.

~ns\ `ngrijorarea cea mare apartenerilor europeni ai Grecieieste apropierea noii puteri de laAtena de Rusia. Pu]ini `[i maiamin tesc c\ acela[i Tsipras a vizitatMoscova `n mai 2014 [i s-a `ntâlnitcu Putin `n plin\ criz\ ucrai -nean\. Mai mult, membrii Syrizaau votat n Parlamentul European`mpotriva rezolu]iilor anti-Rusia.Iar ca lucrurile s\ fie [i mai clare,

unul dintre primii oficiali cu careTsipras s-a `ntâlnit dup\ ce a de-pus jur\mântul de premier a fostambasadorul Rusiei la Atena. ~nparalel, ministrul elen al Ap\r\riia anun]at c\ Grecia va cump\raarme din Rusia, de[i exist\ un em-bargou impus de UE asupra co -mer]ului de armament produs `nRusia.

Nimeni nu poate anticipa câtva rezista Syriza la putere [i n câttimp grecii de rând `[i vor da sea-ma c\ au fost p\c\li]i. Balonul des\pun se va dezumfla, `ns\ pre]ulpl\tit pentru experimentul popu -list de la Atena ar putea fi unulscump, cu consecin]e posibil dra-matice pe termen lung.

Ce are România de `nv\]at dinexperien]a greceasc\? C\ nu tot cezboar\ se m\nânc\ [i c\ pericolulmare vine tocmai dinspre cei carepromit mai mult, iar solu]iile lorsunt populiste [i nu au nici o le -g\tur\ cu realitatea. Imagina]i-v\cum ar fi ar\tat România dac\ CVTudor ar fi câ[tigat prezi den ]ia -lele `n anul 2000 sau dac\ partidullui Dan Diaconescu ar fi vioara`ntâi la guvernare. V\ `nfioar\,a[a-i?

Ar trebui s\ `n]elegem cu to]iic\ nu tot ce s-a câ[tigat pân\ acum`n România este etern. Pentru de -mocra]ie [i libertate merit\ s\ teba]i `n fiecare zi. Restul sunt doarfantezii elene pe ritmuri de Sirtaki!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Dar libertatea de exprimare n-afost niciodat\ absolut\ – [i nici nupoate fi. Problema e unde [i cumtrasezi limita. Dac\ râzi de pap\sau de Catedrala Poporului, dac\publici caricaturi cu Arca lui Noe[i cu Cina cea de Tain\, `nseamn\c\ ofensezi credin]a cre[tin\? Mi-lioane de oameni ar fi gata s\spun\ c\ da. Dar o societate se ghi-deaz\ dup\ reguli stabilite `n ur-ma unui proces de negociere im-plicit\ [i care sunt valabile pentruto]i. Inclusiv pentru islami[ti, ul-traortodoc[i sau supercatolici.Exist\ legi care condamn\ incita-rea la ur\ rasial\ sau ofensele

aduse religiei, persoanelor sau co-munit\]ilor. Cadrul acesta juridicnegociat n care evolueaz\ liberta-tea de expresie e recunoscut de so-cietate, iar ie[irile din el, exceselede orice fel, sunt sanc]ionate.

Doar c\ reprezentan]ii islamis-mului radical nu recunosc acestcadru juridic. Pe ei nu `i sup\r\excesele, mai mari sau mai mici,ce se fac n numele libert\]ii de ex-primare, ci `ns\[i aceast\ liberta-te. Se vorbe[te mult despre limitelelibert\]ii de exprimare [i prea pu -]in despre terorismul islamist cainstrument de lupt\ mpotriva „ne -credincio[ilor“. Islami[tii uciga[i

de la „Charlie Hebdo“, ca [i cei dela World Trade Center din 2001,cei din Madrid din 2004, cei de laLondra din 2005, cei din Indone-zia, Nigeria, Irak, Siria, Libia, suntlupt\tori antrena]i `n tabere spe-ciale, educa]i s\ ucid\ [i `ndoctri-na]i religios. Lumea european\despic\ firul `n patru, `ncercânds\ descopere [i s\ elimine motive-le pentru care ar putea fi ]inta ata-curilor, dar ignorând o realitateevident\: atâta timp cât exist\ in-divizi antrena]i pentru a ucide `nnumele islamului, motive pentrua ucide se vor g\si oricând. Cari-caturi, texte literare ofensatoare,

un presupus abuz al unui guvernoccidental, un comentariu pro-is-raelian... orice merge, orice motive bun.

Dac\ n-ar fi fost caricaturile cuMahomed, ar fi fost altceva. Pu-tem ngr\di libertatea de exprima-re oricât dorim. Tot degeaba: pen-tru fundamentalist b\t\lia nu setermin\ niciodat\, iar du[mani seg\sesc mereu. Sigur, nu religiaislamic\ e de vin\. Dac\ islamular fi urmat modelul promovat defundamentali[ti, n-ar fi supravie -]uit nici o sut\ de ani. O religie ma-re vorbe[te `n primul rând desprevia]\, nu despre moarte – [i maiales despre via]a oamenilor m preu -n\, `n societate. ~n caz c\ exist\`ntr-adev\r vreun iad, cred c\ fun-damentali[tii vor avea o mare

surpriz\ când vor ajunge n lumeade dincolo, cu bomba sau kala[ni-kovul `n bra]e. Dar asta-i o alt\problem\. Problema noastr\, aici,e s\ recunoa[tem c\, `n esen ]\,dincolo de discursul religios, careface parte mai degrab\ din recuzi-ta obligatorie a acestor gru p\ri,esen]a ac]iunilor lor este una poli-tic\. Grup\rile fundamentalisteislamice nu se deosebesc foartemult de terori[tii neo na zi[ti saucomuni[ti din anii 1980: ele ur\sc,mai mult decât orice, tocmai de-mocra]ia, egalitatea `n drepturi,libertatea de exprimare [i liberta-tea credin]ei. ~n momentul `n carestatele europene vor `ncepe s\ seconformeze logicii lor, renun]ândla temeliile pe care s-au cl\dit, de-ja vor fi pierdut partida.

~n urma atacului de la revista satiric\ „Charlie Hebdo“, s-au g\sit destuicomentatori care, de[i deplâng cruzimea islami[tilor, nu uit\ s\ adauge c\ [i libertatea de exprimare are ni[te limite. Altfel spus, e p\cat c\ s-a `ntâmplata[a, dar jurnali[tii francezi [i-au cam c\utat-o cu lumânarea. Se traseaz\ grani]epentru dreptul la exprimare, se aminte[te de interdic]ia de a glumi pe seamaHolocaustului sau a altor evenimente istorice traumatice [i, `n general, se sugereaz\ justificarea, fie [i par]ial\, a unei fapte criminale.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Sirtaki da, Syriza nu!

Islamism [i totalitarism

Alegerile din Grecia au fost câ[tigate de partidulpopulist Syriza, iar la câteva zile de la scrutin au [i`nceput s\ curg\ ve[tile proaste. Noul premier grec,Alexis Tsipras, `[i arat\ deja inten]iile, iar unele dintreacestea demonstreaz\ ce se poate `ntâmpla `ntr-o]ar\ atunci când te joci de-a b\gat buletinul `n urn\.

Page 6: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

6 » muzic\

Opera Dr. Jivago [i unpseudo-r\zboi pierdut depatrio]ii ru[i la Regensburg

~nainte de a judeca valoarea unuispectacol de oper\ demersul criti-cilor muzicali ia `n discu]ie `ntâimuzica. Or, opera Dr. Jivago a luiA. Lubcenko a fost taxat\ una-nim drept „un potpouri muzicalf\r\ context“, o „amestec\tur\bombastic\ f\r\ ru[ine de cli[eeclasice, stiliz\ri [i citate muzica-le“, compilate `n maniera lui Pro-kofiev, Ceaikovski, Stravinskyetc., o „muzic\ lipsit\ de oricemo tiva]ie, f\r\ nervi, f\r\ vase desânge, f\r\ nimic organic care s\conecteze p\r]ile individuale“.Ea ar suna – pune capacul croni-carul de la „FAZ“ cu o referin]\ laAdorno – ca „o terapie a frigi-dit\]ii f\cut\ cu juc\rii sexuale“.

Ce l-a atras pe regizorul românspre aceast\ oper\ este greu despus, iar `n privin]a aceasta Sil-viu Purc\rete a p\strat – cel pu]inpân\ la ora scrierii acestui articol –t\cerea. Micul r\zboi de la Regen-sburg a fost iscat ns\ de compozi-tor, care a amenin]at c\ `[i iasoli[tii – `mprumuta]i de la com-pania Teatrului Mariinski din St.Petersburg [i de la opera pe careo conduce la Vladivostok – [i plea -c\ acas\, `mpiedicând derularea

spectacolelor programate `n Ger-mania. Motivele invocate au fostc\ punerea `n scen\ ar da „o ima -gine distorsionat\ a Rusiei“ [i c\montarea ar fi, `n esen ]\, „an ti-ru seasc\“, de unde [i o prim\amenin]are exhibat\, c\ `l vaaduce pe regizor `n fa]a tribuna-lului.

Când i s-au cerut am\nunte, ainvocat o scen\ `n care portretullui Boris Pasternak urma s\ fiec\lcat `n picioare de un solist [i oalta `n care femei purtând m\[tide cal se agitau indecent `n jurulpersonajului Jivago. Silviu Pur -c\ rete, mai argumenta Lubcen-ko, ar fi spus c\ nu a citit roma-nul lui Pasternak, c\ nu ar fi v\ -zut decât filmul cu Omar Sharif [ic\ nu ar iubi... Rusia.

Regizorul, care are la activ, `n -tre altele, o montare de succes aoperei lui Prokofiev, ~ngerul defoc, a refuzat s\ se angajeze `ntr-opolemic\, formulându-[i pozi]ia`ntr-un scurt text transmis presei[i citit la radio Bayern Klassik:„Dup\ p\rerea mea, istoria Doc-torului Jivago poveste[te despreo lume `n care situa]ia este abso-lut dezastruoas\. Iar `n lumeanoas tr\ modern\, n asemenea si-tua]ii dramatice, din nefericire,se bea alcool. ~mi place opera, darnu doresc s\ o ncastrez ntr-o Ru-sie turistic\. Cât despre inten]iamea de nscenare anti-ruseasc\, oconsider o absurditate“.

Intendentul teatrului din Re-gensburg, Jens Neundorff vonEnzberg, a explicat la postul deradio bavarez [i apoi `ntr-un in-terviu cu Radio Svoboda c\ inci-dentul se datoreaz\ caracterului[i personalit\]ii lui Anton Lub-cenko, `n v=rst\ de 29 de ani, [i c\nu poate fi vorba de a se anulaspectacolele. „Lubcenko este sus-ceptibil s\ fie pus sub o presiuneputernic\. El a compus opera [ilibretul, el conduce teatrul rus[de la Vladivostok] [i el `[i este`nsu[i [ef suprem. Din aceast\ is-torie, am `n]eles c\, spre deosebi-re de noi, care n Germania tr\im`ntr-o democra]ie, el tr\ie[te ntr-olume `n care factorii politici au oinfluen]\ major\ asupra decizii-lor arti[tilor, asupra activit\]ii

lor. ~n acest sens, Lubcenko nueste un om liber. Trebuie s\-[i ge-reze teatrul unde a fost plasat [ieste dependent de autorit\]ile dela Moscova, [i trebuie s\-[i aratepublic aceast\ dependen]\. Suntdezam\git c\ a folosit situa]ianoastr\ ca pe un forum politic,pentru a câ[tiga puncte `n ochiiMoscovei.“

Anton Lubcenko, protejat alfamiliei dirijorului Valeri Ger -giev [i al c\rui curriculum esteafi[at la loc de onoare pe site-ulTeatrului Mariinski, compozitorde serviciu al autorit\]ilor rusepentru tot felul de festivit\]i pa-triotico-ortodoxe, s-a bucurat de ocarier\ fulger\toare de la absolvi-rea Conservatorului Rimsky-Korsakov, la St. Petersburg, `n2003. Rela]iile sale penduleaz\`ntre guvern, Patriarhia rus\ [i...Gazprom, cum amintea un croni-car de la Frankfurt, dând exem-plu un poem simfonic `n treimi[c\ri despre industria gazului.Iar anul trecut a semnat, al\turide Valeri Gergiev [i al]i muzi-cieni apropia]i de Kremlim, scri-soarea arti[tilor menit\ s\ de-monstreze sprijinul pentru politi-ca pre[edintelui rus [i anexareaCrimeei. Nu este, a[adar, de mi-rare c\, dup\ micul r\zboi pier-dut la Regensburg, n ap\rarea saa s\rit Olga Golodez, vice-pre-mier `n guvernul rus, dup\ spu-sele c\reia „anumite cercuri“ dinOccident ar profita de fiecare eve -niment cultural organizat n str\i -n\tate pentru a se amesteca `nvia]a politic\ a Rusiei...

Trebuie s\ `ncep prin a m\r turisi `n acest pre-ambul c\ nu m-am pututdeplasa sâm b\ta trecut\la Regensburg pentru avedea premiera opereiDr. Jivago, compus\ deun tân\r [i ambi]ios mu -zician rus, Anatol Lub-cenko, de[i echipa care apus-o `n scen\ – cu SilviuPurc\rete ca regizor,Helmut Stür mer,scenograf, [i Dorina Gr\ mo[ teanu, costume –m\ atr\gea ca un mag-net. Dup\ ce am citit`ns\ cele mai amplecronici ale spectacolului,discutate [i pe unde, laMünchen, de BayernKlassik, iar la Frankfurtpublicate `n seriosul cotidian „FAZ“, sfâr[escpreambulul prin a spunec\ nu mai regret absen]ade la premier\.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Exist\ `n industria rockului des-tui muzicieni despre care publiculabia [tie câte ceva, de[i piese de-alelor `i sunt cunoscute. Nu vorbescde one-hit wonders, noroco[ii caredau lovitura cu vreun cântec, vân-dut n milioane de exemplare [i di-fuzat `n toat\ lumea, chestie ce-i`nmormânteaz\ definitiv `n me-moria ascult\torilor. Am `n vede-re pe unii profesioni[ti ai muzicii,a c\ror preg\tire solid\ `i face ca-pabili s\ cânte la mai multe in-strumente, s\ compun\, s\ or-chestreze [i s\ interpreteze cu fi-delitate orice partitur\. Ei sunt, deregul\, session man, angaja]i foar-te pu]in n turnee, de ne`nlocuit nstudio, unde abilit\]ile tehnicesunt mai necesare decât talentulla exhibi]ii `n lumina reflectoare-lor. Contribu]ia lor e, pe nedrept,pus\ `n umbr\ de-a starurilor, dareste recunoscut\ de titulari `n di-ferite feluri – de la colaborareaconstant\ de-a lungul anilor lapar ticiparea, ca invitat, pe disculsolo, când vreun astfel de muzi-cian (de raftul doi, vorba lui Per-pessicius) se decide s\-[i trag\unul.

Chris Spedding este un chita-rist pe care publicul obi[nuit dinOccident s-ar putea s\-l [tie de pecel mai vândut disc (`n Anglia) cusoundtracks –The War of the World.Colaborarea cu Jeff Wayne ar\mas apogeul unei cariere dejum\tate de secol. N\scut `n 1944,ca mul]i britanici care au revigo-rat istoria rockului, Spedding abeneficiat `n copil\rie [i adoles-cen]\ de lec]ii serioase de muzic\.Primul instrument la care a cân-tat a fost vioara, pe care a `nceputs-o foloseasc\ drept chitar\ dup\ce s-a intoxicat, ca majoritatea ge-nera]iei sale, de rock-and-roll, cuBill Halley [i Elvis Presley drept

stimulen]i. Sunetul incitant (proas -p\t, dinamic [i a[a mai departe) alnoii muzici a devenit curând em-blema schimb\rii, pe care tineriienglezi au r\spândit-o pe tot ma-pamondul. F\r\ s\ aib\ aplombulunor excentrici faimo[i `n anii1960 (perfect uita]i acum), ChrisSpedding [i-a câ[tigat repede locul`n arena showbiz. Pe el se puteabaza oricine avea de f\cut o `nre-gistrare profesional\ sau un demofiroscos. ~ntr-atât p\rea n\scutpentru asemenea treburi, `ncât eb\nuit [i azi ca fiind interpretulp\r]ii de chitar\ solo din primele`ncerc\ri Sex Pistols, [tiindu-se c\la data aceea Steve Jones, pistola-rul responsabil cu agitarea instru-mentului `n cauz\, n-avea habarnici m\car de trei acorduri.

Dar `n anii când valul punk gâ-dila b\trânul Albion cu un fulgsmuls din paietele glam-rockului,Spedding avea un deceniu de acti-vitate [i-un hit de Top 20, Motorbi-kin’, ajuns nitam-nisam expresiaunui fel de via]\. Cântecul du-reaz\ 2:40״. Importan]a lui nu secompar\ cu a celor arhi-vehicula-te de mass-media, pe care le fredo-neaz\ pân\ [i pasiona]ii ariilor deoper\. Ca single, ap\rut `n 1975,apoi pe album anul urm\tor, Mo-torbikin’ a dat semnalul rena[te-rii unui stil de rock simplu, neso-fisticat, cu versuri despre traiulcurent al contemporanilor, nudespre lumi necunoscute [i imagi-nare. La fel ca punkerii pe care i-asprijinit `n diferite moduri, ChrisSpedding s-a `ntors la originilerockului. Spre deosebire `ns\ depu[tanii z\b\uci, el a copiat chiarlook-ul primilor interpre]i de ro -ckabilly [i s-a mutat `n America,al\turi de ei. ~[i permitea. Cântasedestul cu [i pentru grupurile derock preten]ioase. Catalogul cola-bor\rilor sale cuprinde nume caAlan Price, Paul Jones, Pete Brown,Jack Bruce, Elton John, Nilsson,Julie Driscoll, John Cale, Mem-phis Slim, Brian Eno, Paul Mc Cart -ney, Bono, Tom Waits, Art Gar-funkel, Nina Hagen, Roy Harper,Mylene Farmer etc., o ntreag\ en-ciclopedie pop-rock!

La 70 de ani, Spedding a `nre-gistrat Joyland (2015, CleopatraRecords). I-au stat al\turi câ]ivaarti[ti, prieteni la ale c\ror piese apus [i el cândva un riff, o not\, undeget pe butonul mixerului. Listae pe coperta CD-ului.

}ara bucuriei

© R

egen

sbur

g Th

eate

r

Page 7: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

teatru « 7

Ref\c=nd „filmul“ evenimentelor,situa]ia a stat cam a[a: recalci-trantul a fost mai `ntâi „[[[“-`it devecinii din preajm\; `ntrucât i-aneglijat, continuând conversa]iatelefonic\, supraveghetorul l-a ru-gat s\ `nceteze, apoi l-a prevenitc\, deoarece deranjeaz\ pe toat\lumea, trebuie s\ p\r\seasc\ lo-ca]ia. Argumenta]ia „am pl\tit bi-letul, deci am dreptul s\ fiu aici“nu a rezistat când managerul a so-licitat sprijinul agen]ilor de po -li]ie. Care l-au evacuat. Povesteanu se opre[te `n acest punct. Pen-tru c\ nici `n strad\ spectatorulnu se potolea [i chiar a ncercat s\for]eze reintrarea `n cinemato-graf, a fost acuzat de `nc\lcareapropriet\]ii, intrare prin efrac]ie[i tulburarea ordinii publice. {itasered!

Situa]ia neobi[nuit\ descris\mi-a readus `n aten]ie o tem\ cucare ne confrunt\m frecvent la ci-nema, teatru, filarmonic\, oper\[i care ne afecteaz\ receptarea: ne-glijarea codului minimal de com-portament public `n asemeneaocazii. Exist\ o „etichet\“ a c\reiaplicare `nseamn\ stim\ pentruarti[tii de pe scen\ [i publicul dinjur. Primul semn de atitudine ci-vilizat\ e punctualitatea. E inac-ceptabil ca, dup\ stingerea lumi-nilor `n sal\, `ntârzia]ii s\ mai in-tre, eventual s\ vocifereze [i s\ ri-dice jum\tate de rând pentru a seputea a[eza la locurile lor. Prin al-te p\r]i, ora de `ncepere a specta-colului e sfânt\, iar cei care ajungdup\ nu mai pot p\trunde `nincin t\. Li se ofer\, `n schimb,

posibilitatea de-a urm\ri repre -zen ta]ia pe un ecran, `ntr-o `nc\ -pe re special\, pân\ la antract.Dac\ exist\ antract! Dac\ nu, astae! Returnarea banilor este exclu -s\. De ordinea n sal\ se ocup\ pla-satoarele, care sunt la dispozi]iapublicului. Cu o polite]e irepro -[abil\, dar [i cu fermitate, te con-duc la fotoliul cu num\rul `nscrispe bilet [i `]i ofer\ orice alte infor-ma]ii ai nevoie: durata reprezen-ta]iei, a p\r]ilor, a pauzei, unde seafl\ barul, toaletele. De altfel,pre]uind timpul consumatoruluide cultu r\, durata spectacoluluiori a concertului este specificat\`n toate tip\riturile [i post\rile cuinforma]ii online.

Dac\ la intrare se nimerescmai mul]i domni [i mai multedoam ne, obligatoriu, doamneletrec `ntâi, iar reprezentan]ii sexu-lui puternic trebuie s\ le ]in\ u[a!„Hai, c\ asta [tie toat\ lumea“,ve]i zice, dar v\ vorbesc din pro-pria experien]\ pentru c\ mi s-a`nt=mplat s\ v\d cum u[a se `n -drepta vertiginos spre capul meu,`m pin s\ vânjos de un adolescentgr\bit, care mai, mai s\ m\ d\râ-me la ie[ire! L-am scuzat: specta-colul fusese foarte prost!

L\satul paltonului la garde-rob\ e o alt\ obliga]ie. Pentru a-]idepune sau lua haina, frumos e s\respec]i rândul. Nepoliticos e [i s\pleci de la aplauze, pentru a evitacoada de la garderob\! ~n drumulspre locul atribuit, printre rându-rile de scaune, avansatul se faceobligatoriu cu fa]a spre cei care [i-auocupat deja scaunul, `ncercând

s\-i calci cât mai pu]in pe picioare[i s\ limitezi la minim `nghesui-tul. Un „bun\ seara, scuza]i, mul -]umesc“ [i un mic zâmbet fac mi-nuni! E agreabil ca primii veni]is\ se ridice spre a facilita accesul!Exerci]iul fizic face bine oricui!Dup\ cum nou-veni]ii trebuie s\aleag\ varianta n care deranjeaz\cel mai mic num\r de privitori.

Inamicul cel mai mare al ori -c\rui tip de spectacol de la noi e te-lefonul mobil. Dup\ ce se fac sel-fie-uri, trebuie `nchis. Cum siste-mele de bruiere a semnaluluicost\, teatrele autohtone nu [i lepot permite. Singura variant\ erepetarea anun]ului-rug\minte„`nchide]i telefoanele mobile“ sauironica formul\ „nu uita]i s\ v\redeschide]i telefoanele la final“.Invariabil, tot r\mâne m\carunul deschis, iar soneria lui se au-de, cum altfel?, `n momentele demaxim\ tensiune dramatic\. Pâ n\e identificat buzunarul de la hain\ori din po[et\ unde se afl\ sursade zgomote, to]i ochii s-au mutatdinspre scen\ `n alt\ direc]ie! {idac\ tot am ajuns la po[ete, fo[ni-tul obiectelor din interior e o alt\frecvent\ surs\ de distragere aaten]iei. Batistele, evantaiul, bino -clul ori alte elemente din recuzitapersonal\ pot fi a[ezate mai la su-prafa]\, la `ndemân\, iar bomboa-nele ambalate `n celofan pot fil\sate pe mai târziu!

Dezagreabile, perturbatoare pâ - n\ la enervare sunt discu]iile `ntrevecinii de scaune, care, lua]i de va-lul emo]iilor, simt nevoia s\-[i spun\ceva, s\ explice, s\ comenteze.

Uitând c\ sunt acolo pen tru aurm\ri o reprezenta]ie, nu pentrua-i face deja cronica. {i dac\ su-biectul de discu]ie nu suport\ amâ -nare, atunci m\car s\ fie scurt [i`n [oapt\!

Respectarea vârstei recomanda-te pe afi[, consultarea anun]urilorprivind subiectul [i adresabilitateaspectacolului sunt un tip de preg\ti-re special\ care poate preveni, depild\, plictiseala [i dis cu]iile `naparteuri sâcâitoare pen tru ceilal]i.La teatru, oper\, filarmo nic\ ]inta es\ vizionezi-audiezi un produs cul-tural, nu s\ stai de vorb\.

La ]inuta vestimentar\ sunt deevitat p\l\riile prea `nalte ori cocu-rile, care ar obtura fatal canalul vi-zual al celor din spate. Slav\ Dom-nului, cocurile nu prea mai sunt lamod\! Nici reac]iile emo ]io nale le-gate de ac]iunea scenic\ nu-i cazuls\ fie exagerate. Râsul prea zgomo-tos, comentariile neavenite devinfrivole [i sunt semne ale lipsei depre]uire pentru arti[tii care, pentrua ne `ncânta `ntr-o sear\, creeaz\ [i

repet\ luni de zile. La concert, ori-cât de mult ne-ar pl\cea, nu seaplaud\ `ntre p\r]ile concertuluiori ale simfoniei, pentru c\ afectea -z\ concentrarea soli[tilor, i scoatedin stare.

Dac\ n sala de cinema, care e ce-va mai apropiat\ de comercial, seaccept\ popcorn [i b\uturi r\cori-toare, la teatru, oper\ [i filarmonic\sala de spectacole [i concerte nu enici sufragerie personal\, nici sta-dion. Deci snacks-urile, sticks-urile,semin]ele, da, da!, sunt inacceptabile.

Din fericire, `n marea majorita-te, consumatorii de cultur\ [tiucum s\ se poarte. Trebuie s\ avemgrij\ ca acest cod nescris, dar esen -]ial, s\ fie conservat [i transmis ce-lor care nu-l cunosc ori l-au mai ui-tat. Prin „lec]ia bunului spectator“,care `nseamn\ m\car un minut `ncare s\ le spunem copiilor, adoles-cen]ilor [i adul]ilor gr\bi]i [i co-ple[i]i de griji, care mai uit\, cum ecivilizat s\ ne comport\m la un eve-niment cultural. Asociat cu un miczâmbet!

Lec]ia bunului spectatorDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din Petrila

Un recent articol american referitor la comportamentul `n s\lile de cinema relata,`nf\]i[ând un caz concret, pân\ unde se poate ajunge atunci când `n joc econsidera]ia fa]\ de ceilal]i spectatori. ~ntr-un cinema din Louisville Kentucky, un tân\r care vorbea tot timpul la telefon, [i `nc\ tare, a fost lini[tit cu taser-ulde poli]i[ti. Cum s-au petrecut lucrurile?

Page 8: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

8 » interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

Aferim!, o poveste din anul1835, readuce România `n competi]ie la Berlin

Interviuri realizate de Iulia Blaga

Radu Jude: „M\ preocup\ felul `n care trecutulinfluen]eaz\ prezentul`n moduri subtile“

Filmul nici n-a avut premie -ra, dar deja se spune c\ vamodifica paradigma filmuluiromânesc. Ce zici de asta?

C\ nu [tiu la ce te referi exact,c\ nu mi-am pus problema [i c\nici nu m\ fr\mânt\. E o chestiu-ne pe care criticii de film o pot dis-cuta, presupunând c\ filmul \stamerit\ discutat.

Despre Aferim! vorbeai `nurm\ cu trei ani, `nainte s\mergi cu Toat\ lumea din fa-milia noastr\ la Berlin. De ceai ]inut atât de mult s\-l faci,de[i era complicat ca pro-duc]ie, scump, cu multe per-sonaje [.a.m.d.?

Pentru c\ m\ intereseaz\ foar-te tare problemele de care seocup\ acest film. M\ intereseaz\din ce `n ce mai mult felul `n careideile pe care le avem sunt, `n ma-re m\sur\, f\r\ s\ ne d\m seama,„idei primite“. M\ intereseaz\ fe-lul `n care ideile se propag\ (prinlimbaj, desigur) [i felul `n care dela idei se ajunge `n cele din urm\la ac]iuni – modul `n care ideile [ilimbajul creeaz\ realitatea, adic\.M\ preocup\ felul n care trecutul –chiar [i cel relativ `ndep\rtat –ajunge s\ influen]eze prezentul `nmoduri foarte subtile, aproape im-perceptibile. Mi se pare interesants\ punem `n discu]ie institu]ii [imoravuri contemporane, compa-rându-le cu cele din trecut, mai bine

zis, cu ideea noastr\ despre trecut.{is\ observ\m diferen]ele (sau ase -m\n\rile).

M\ mai intereseaz\ foarte multraportul filmului cu realul, de faptleg\tura contorsionat\ dintre unfilm istoric [i realitate – o `nde -p\rtare inevitabil\ de modelul ba-zinian de a gândi cinemaul. Sieg-fried Kracauer, `n cartea lui deteoria filmului, consider\ (pe bu -n\ dreptate, cred) c\ filmul istoricneag\ propriet\]ile fundamentaleale mediului cinematografic. Amgândit filmul ]inând cont de limi-tele pe care le presupune ideea as-ta de reconstituire istoric\, am`ncercat chiar s\ fac aceste limiteevidente, cu speran]a c\ ele vorputea fi astfel `ncorporate `n dis-cursul filmic. Habar n-am dac\am reu[it.

De unde te-ai inspirat? BelaTarr, Bresson?

Bresson, sigur, e `ntotdeauna osurs\ de inspira]ie. Apropo, criti-cul Andrei Rus [i colegii lui de larevista „Film Menu“ au reu[it re-cent s\ publice pentru prima dat\`n România Note despre cinema-tograf a lui Robert Bresson, o car-te esen]ial\ pentru oricine vrea s\`n]eleag\ sau s\ practice cine-maul. Influen]ele mele, `n ceea ceprive[te gândirea care st\ la bazafilmului, sunt mai pu]in cinema-tografice [i mai mult istorico-filo-zofice. Cartea lui Hans Vaihinger,Filozofia lui „ca [i cum“, de pild\.Homo ludens a lui Huizinga.Heinz von Foerster. Watzlawick.Foucault. Jocul cu trecutul de Lu-cian Boia. ~n fine, am ajuns un felde relativist din punct de vederefilozofic, `n mod clar. ~n plus, amcitit o mul]ime de documente [i deliteratur\ de secol XIX, am discu-tat mult cu Florin L\z\rescu [i cuconsultantul nostru istoric, doam-na Constan]a Vintil\-Ghi]ulescu,

ale c\rei sfaturi [i indica]ii de lec-tur\ au fost extrem de importan-te... Ar mai fi [i filmele lui JohnFord, Howard Hawks, filmele isto-rice ale lui Hou Hsiao-Hsien. {i ce-le ale lui Victor Iliu. {i multe altele.

De ce ai ales aceast\ pe-rioad\ istoric\? Cât de greu afost s\ plasezi povestea dintoate punctele de vedere(replici, jocul actorilor, sce -nografie, imagine, costumeetc.) `ntr-o epoc\ obturat\ochilor no[tri?

Pentru c\ e o perioad\ intere-sant\, }\rile Române intrau pedrumul moderniz\rii (`ncepândcu Regulamentele Organice din 1830),dar exista `nc\ un amestec tensio-nat `ntre formele vechi de via]\ [iemanciparea care urma s\ fie im-pus\, par]ial, desigur, de pa[op -ti[ti. ~n plus, am vrut ca probleme-le descrise `n film (sclavia romi-lor, condi]ia femeii, corup]ia etc.)s\ fie percepute ca apar]inându-nenou\, românilor; de aceea, am evi-tat s\ plasez povestea filmului `n

perioada domniilor fanariote. Fa-nario]ii nu erau „de-ai no[tri“, amfi putut s\ ne g\sim o scuz\, o mo-dalitate de a plasa responsabilita-tea `n sarcina altora. S\ fie clar,nu cred c\ problema responsabi-lit\]ii colective (cu atât mai mult acelei istorice) e una simpl\. Credc\ responsabilitatea e strict indi-vidual\ din punct de vedere juri-dic. Simbolic `ns\, lucrurile secomplic\. Un posibil r\spuns l-amg\sit `n cartea istoricului polonezJan T. Gross, Vecini. Cartea anali-zeaz\ sec felul `n care, `n 1942, po-lonezii din Jedwabne i-au masa-crat pe evreii din localitate, evreicu care convie]uiser\ pa[nic timpde secole. Iar autorul c\r]ii se`ntreab\ `n ce fel anume ar puteafi poporul polonez, `n integralita-tea lui, responsabil. Mai ales polo-nezii de azi. {i `[i r\spunde c\, `nm\sura `n care polonezii `[iasum\, de pild\, succesul lui Cho-pin [i se simt mândri pentru el, `lconsider\ un reprezentant al spi-ritului polonez, normal ar fi s\ sesimt\ responsabili [i pentru cri-mele din Jedwabne. ~mp\rt\[esc

acest punct de vedere, cred c\ elpoate fi aplicat [i asupra rea -lit\]ilor istorice nepl\cute pe careAferim! le atinge. Nu trebuie pier-dut din vedere `ns\ c\ orice omtr\ie[te conform unui cod de legi[i conform unei morale care apar -]ine timpului s\u. {i atunci, o alt\`ntrebare care se poate pune, cred,`n urma vizion\rii acestui film,este `n ce m\sur\ e corect s\ ju-deci fapte [i comportamente dintrecut prin prisma legilor [i a mo-ralei contemporane? {i dac\ nu,cum s\ faci altfel? Eu nu [tiu s\r\spund la aceste `ntreb\ri.

Cum vrei s\ fie citit filmul –ca alegorie sau ca felie devia]\?

Habar n-am. Nu m\ intere-seaz\. {tii, mi-a pl\cut foarte tarece scria Wittgenstein `nspre fina-lul primei sale c\r]i, unde `i cerecititorului s\ `i considere textuldrept o scar\ pe care s\ urce, apois\ o dea la o parte [i s\ gândeasc\pe cont propriu. ~ntr-un fel, astami-a[ dori [i eu cel mai tare. Ca ceicare v\d filmul s\ `l foloseasc\

~n 11 februarie, a[teptatul lungmetraj al lui Radu Jude, Aferim!, are premiera `n competi]ia oficial\ a Berlinalei. E unmare succes pentru produc\torul AdaSolomon, care revine `n curs\ la doi ani

dup\ câ[ti garea Ursului de Aur cu Pozi]iacopilului. Aferim!, scris de Radu Jude [iFlorin L\z\rescu, este un film istoricplasat `n }ara Româneasc\ de la `nce -putul secolului al XIX-lea. Eroul s\u e un

zapciu (Teo dor Corban) care pleac\`nso]it de fiul s\u (Mihai Co m\noiu) s\ caute un rob fugar (Cuzin Toma). Se putea ceva mai `ndep\rtat de neorea -lismul noului val?

Page 9: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

interviu « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

doar ca un punct de pornire, ca unstimulent. {i apoi, prin proprialor gândire, prin propria lor cerce-tare a diferitelor probleme pe carefilmul acesta le propune, s\ ajun -g\ la rezultate mult mai interesan-te [i mai profunde decât am izbu-tit eu. Dac\ filmul nu reu[e[te s\stimuleze gândirea spectatorilor,atunci e cu adev\rat un e[ec.

F\r\ s\ fi v\zut filmul, m\gândesc c\ e un fel de western.M\ `n[el?

Exist\ elemente de western, si-gur. Dar ele sunt folosite ludic,ironic [i au scopul de a-i amintidin când `n când spectatorului c\ceea ce vede e doar un film, o re-construc]ie cinematografic\ su-biectiv\, care trebuie chestionat\permanent.

Cum crezi c\ ar fi fost via]ata dac\ ai fi tr\it la `nceputulsecolului al XIX-lea?

La o `ntrebare ca asta, vorbaaceluia[i Wittgenstein, nu se poa-te r\spunde nimic cu sens.

Atunci spune-mi ceva cu sensdespre colaborarea cu Florin.

~mi place c\ râdem mult [i c\putem s\ ne cert\m ore `n [ir f\r\ca asta s\ afecteze prietenianoastr\.

Florin L\z\rescu:„Uneori `n via]\ e maigreu de g\sit unprieten adev\rat decâtun regizor de Oscar“

Spuneai pe FB c\, mul]umit\lui Radu Jude [i AdeiSolomon, ajungi ca scenarist`n Premiere League, pe cândca scriitor r\mâi `n liga adoua. Te alintai un pic sauerai 100% sincer?

De Radu [i de Ada m\ leag\ fap-tul c\ primul nostru succes im-portant – fiecare, pe zona lui – l-amtr\it mpreun\: Lampa cu c\ciul\,film care a adunat zeci de premiiinterna]ionale, printre care Mare-le Premiu pentru scurtmetraj laSundance. E firesc s\ le mul]u -mesc c\ am avut ocazia s\-i `ntâl-nesc. ~ns\ nu spuneam deloc peFB c\ „r\mân scriitor de liga a do-ua“. Vorbeam acolo de oportu-nit\]ile de afirmare a literaturiiautohtone versus cea a cinemato-grafiei noastre, `n afara grani]ei.Ca scriitor român, nu ai nici o[ans\ s\ joci la vârf `n afara ]\rii.Chiar dac\ e[ti tradus, de regul\,apari la o editur\ mic\, nu ai partede vizibilitate, de interes. Practic,

nu ai cum s\ ajungi vreodat\ s\concurezi pentru, s\ zicem, unpremiu Goncourt sau un Booker.Ca regizor, dac\ reu[e[ti s\ faciun film bun, po]i ajunge `ntr-untimp foarte scurt la Cannes sauBerlin, sp\rgând mult mai u[orblocada recomand\rilor [i a jurii-lor autohtone, blocajele de limb\,reticen]a publicului str\in fa]\ deliteratura unei culturi marginale.~n sensul \sta `mi manifestam bu-curia [i, totodat\, frustrarea: cascriitor român nu am avut [anses\ „joc“ afar\ decât `n ligi infe-rioare, ca scenarist, f\când echip\cu Radu [i Ada, am „jucat“ deja laun nivel maxim al cinematografiei.

Te consideri subevaluat cascriitor ?

Nici vorb\. Am foarte multesemnale – aproape zilnic m\ con-tacteaz\ câte un nou cititor peFace book – c\ marea majoritate acelor care m\ citesc apreciaz\ ceeace scriu. Subevaluat poate sunt decei care nu m-au citit.

Cum te ajut\ scenaristica laliteratur\? Ai impresia c\ ]is-a modificat modul de a scriesau interesul pentru anumitesubiecte?

Sunt foarte pu]ine lucruri co-mune `ntre cele dou\ „meserii“.Dup\ mine, cel mai important arfi un anume sim] pentru structuradramatic\. ~n rest, vorbim de lim-baje diferite [i numai privite dinavion pare c\ se aseam\n\. Nucred c\ scrisul de scenarii mi-amodificat ideile [i stilul meu de ascrie literatur\, tocmai pentru c\,repet, literatura [i scenaristicasunt foarte diferite, se construiescdiferit, cu alte mijloace, au cu to-tul alte mecanisme de func]ionare.

Cum ai scris cu Radu scena -riul la Aferim!?

Suntem prieteni de peste 10ani. Am mai f\cut proiecte `m pre -un\, vorbim des [i mult la telefon,ca ni[te pensionari f\r\ somn, nudoar despre film, ci despre orice.

Am ajuns la un a[a nivel de n]ele-gere reciproc\, ncât uneori e sufi-cient s\ vorbim zece minute la te-lefon despre un subiect, apoi s\scriem separat [i totu[i pe aceea[idirec]ie, completându-ne unul pealtul, f\r\ prea mari probleme. LaAferim! am stabilit o procedur\simpl\. Ne-am hot\rât asupra ca-drului general, a liniilor pove[tii[i a filosofiei filmului fa]\ `n fa]\.Am scris un sinopsis, apoi untreatment, discutând pe Skype.Ne-am `mp\r]it scenele: 1-2, el, 3-4,eu... Ni le trimiteam pe mail unulaltuia, intervenea fiecare cu ob-serva]ii, b\team `n cuie scenele 1-4. {i tot a[a mai departe – scenele4-5, el, 6-7, eu – pân\ la final. Evi-dent, pe m\sur\ ce cre[tea poves-tea, mai scoteam, modificam sce-ne din urm\. Dup\ primul draft,am lucrat combinat, fa]\ `n fa]\,pe Skype, la telefon, `n condi]iiledate, aparent potrivnice: el, la Bu-cure[ti, eu, `n Ia[i. ~n privin]a do-cument\rii, a trebuit s\ ne punemla b\taie toate intui]iile [i puterilenoastre de a aduna c\r]i [i docu-mente despre epoc\: `n anticariat,`n bibliotec\, pe la prieteni [i spe-ciali[ti `n materie. N-a fost delocu[or. Pe mine, unul, m-a ajutat enormportalul www.dacoromanica.ro,

unde sunt postate online, `n PDF,mii de c\r]i [i documente. ApoiRadu, pentru draftul final, a ape-lat la mai mul]i speciali[ti `n filo-logie [i istorie, care s\ descope reposibile inadverten]e n ceea ce-amscris noi. Bref, cred c\ am folositinforma]ii din zeci de c\r]i, `ns\filmul e cap-coad\ o fic]iune.Cum va paradoxal, de[i reconsti-tuim o epoc\ demult trecut\, credc\ exist\ acolo foarte multe lu-cruri din felul lui Radu sau al meude a privi lumea.

Cu ce crezi c\ te-ai fi ocupatdac\ ai fi tr\it la `nceputulsecolului al XIX-lea?

Cred c\ a[ fi putut fi orice, maipu]in soldat sau preot. Dar cine[tie? Cum `mi imaginez via]a deatunci se vede `n film.

De ce ]i se pare fascinant se -colul al XIX-lea [i `n ce modrela]ioneaz\ el cu epocanoastr\?

Orice timp al oamenilor e fasci-nant `n felul lui aparte, dac\ teapropii de el, dac\ `i scormone[tidetaliile, carnea. Omul de ast\zipoate c\ [tie mai mult, dar cu sigu-ran]\ simte [i rela]ioneaz\ aproa-pe la fel ca atunci când tr\ia `npe[ter\. Emo]iile, nada pentruarti[ti, r\mân cumva la fel de ten-tante. Faptul c\ ai acces la Face-book nu face neap\rat o conver-sa]ie mai frumoas\, mai intere-sant\, mai inteligent\ decât ceaprin semne de fum. Poate din con-tr\. A[a s-a `ntâmplat, acolo ne-adus povestea pe care am vrut nois\ o spunem: `n secolul al XIX-lea.Apropiindu-ne de epoc\, am reali-zat câte fire ne leag\ de ea, de unde„ne tragem“ noi, românii de as -t\zi, cu bunele [i relele noastre de-atunci [i de-acum.

Ce `]i place la colaborarea cuRadu?

~nainte de toate, `mi place pen-tru c\-l simt un prieten adev\rat,pentru totdeauna, chiar [i dac\ arfi s\ nu mai colabor\m niciodat\profesional. Poate m\ `n[el, darconsider c\ uneori `n via]\ e maigreu de g\sit un prieten adev\ratdecât un regizor de Oscar. Apoi,profesional vorbind, pentru c\ `nceea ce face e serios, sever chiar,precum un manager de corpo ra]ie,pasionat ca un poet romantic [i tot -odat\ atent cu mine ca scenarist.~n toate proiectele noastre arer\bdare s\ m\ asculte pân\ la ca -p\t, e capabil s\-[i schimbe p\ rerileproprii, dac\ am argumente juste,m\ implic\, m\ ]ine `n priz\ `n totprocesul facerii unui film, nu doarla scenariu, ci [i la concept regizo-ral, casting, pitching ori prezenta-re a filmului la festivaluri.

Ai [i tu rol n film? P\r lung ai...

Era [i greu s\ nu joci `n filmul\sta, odat\ ajuns pe platou. Mereua fost nevoie de un figurant `nplus, pe lâng\ alte zeci, a[a c\ n-amrezistat tenta]iei s\ apar [i eu ntr-uncadru la un moment dat. M-a[ fib\gat [i dac\ eram chel.

Cu cine ai vrea s\ te `n tâl -ne[ti la Berlin?

~n primul rând, f\r\ glum\, cuRadu, cu Ada, cu Alexandru Dabi-ja. Am mers acum doi ani la Can-nes `mpreun\ [i a fost minunat.Avem atât de pu]in timp liber s\ne vedem aici, acas\, tr\im la dis-tan]\ unul de altul, ncât e o [i maimare bucurie s\ ne `ntâlnim aco-lo, cu treab\. ~n rest, când am citito parte din lista oamenilor de filmcu care m\ pot `ntâlni la Berlin,aflându-ne pe acela[i plan, n com-peti]ie direct\, m-am speriat debucurie.

Aferim!Cu: Teodor Corban, Mihai Com\noiu, Cuzin Toma, Alexandru Da-bija, Lumini]a Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Ale-xandru Bindea, Mihaela S`rbu, Adina Cristescu, {erban Pavlu, Ga-briel Spahiu, Dan Nicolaescu

Imaginea: Marius PanduruMontajul: C\t\lin Cristu]iuSound design: Dana Lucre]ia BunescuScenografia: Augustina StanciuProduc]ie Hi Film, `n coproduc]ie cu Klas Film (Bulgaria), En-

dorfilm (Cehia) [i Mulberry Development (România)

© S

ilviu

Ghe

]ie

Page 10: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

10 » carte

Eli B\dic\

Voiai s\ scrii. Voiai s\ scrii po -vestea ta, astfel ncât, ntr-o zi, fiult\u s\ scrie povestea pove[tii tale.(Immanuel Mifsud, „~n numeleTat\lui...“, p. 29)

Recunosc, nu f\r\ ru[ine, c\ nucred c\ a[ fi ajuns la cartea lui Im-manuel Mifsud dac\ acesta nu arfi fost unul dintre scriitorii invi-ta]i la cea de-a [aptea edi]ie a Fes-tivalului Interna]ional de Litera -tur\ de la Bucure[ti. Nu [tiammare lucru despre literatura mal-tez\ sau despre cariera sa literar\[i, aflând c\ vine `n România, iarunul dintre volumele sale abia fu -sese tradus, mi-am spus c\ e o oca -zie excelent\ s\ m\ pun pu]in lapunct cu toate acestea. Am `nce -put, cum era firesc, cu literaturasa. Am citit câteva poeme [i frag-mente de proz\ de-ale sale, `n en-glez\, g\site pe internet. Apoi, amtrecut la ~n numele Tat\lui ([i alFiului). Era noapte. Nu am merss\ dorm pân\ când nu am recititvolumul, `ncercând s\ `n]eleg ceam n fa]\. Probabil c\, din ra]iunide marketing, ni se spune c\ aces-ta este un roman. Nu, nu e. Nu enici autobiografie pur [i simplu,nici proz\ pur\, dar nici numaipoezie, nici jurnal [i nici pseudo-jurnal, nici memorialistic\, nici...(ad\uga]i dumneavoastr\ ce do -ri]i, nu e). Este, dimpotriv\, [i, [i.Nu i se poate lipi o singur\ eti -chet\. Culmea, aceast\ „varz\“ lite -rar\ este c\lit\ atât de bine, `ncâtrezultatul e n\ucitor. Nu degeabacartea a fost recompensat\ cu Pre-miul Uniunii Europene pentruLiteratur\ `n 2011, zic eu.

S\ ne l\s\m pu]in purta]i princarte. Avem un fiu-narator care,`n „Cuvânt `nainte“, clarific\

ni[te lucruri din capul locului,cum ar fi de ce [i cum a `nceput s\scrie volumul pe care-l vom citi.Poveste[te c\, `nainte de moarteatat\lui s\u, a g\sit, pur `ntâm pl\ -tor, un „carne]el cu coper]i groa -se, maro, ce con]inea un scurt jur-nal pe care-l `ncepuse `n 1939,dup\ ce se `nrolase `n RegimentulMaltez al Maiest\]ii Sale“. Jurnaldestul de impersonal, de altfel, in-coerent, spune naratorul, f\r\ nicio valoare literar\ ori istoric\. S-agândit atunci s\-l publice, „`ntr-oform\ sau alta, când va veni tim-pul“. Dup\ `nmormântarea tat\ -lui s\u `ns\, a deschis din nou jur-nalul – factor important: `n timpce-[i leg\na propriul fiu pentru aadormi. Acesta este declan [a to -rul, motora[ul invizibil care pune`n mi[care memoria, sim ]urile,creierul.

Figura patern\ ia amploare [icontamineaz\ paginile ce urmea -z\ acestui „Cuvânt `nainte“. Ima -ginea soldatului de fier c\ruia, `nspatele lentilelor groase, la mor-mântul mamei sale, i se prelingepe chip o lacrim\ este puternic`ntip\rit\ `n mintea copilului s\u(„Aceste imagini pe care `nc\ leport cu mine“, p. 57), care o z\ -re[te clandestin, [i este un pretextpentru a l\sa firul amintirilor s\-[i urmeze cursul: „(...) obi[ nu -iai s\-mi spui c\ nu se poate s\plâng. Sunt b\iat mare. Nu po]i s\cre[ti [i s\ devii b\rbat dac\ plângi.Cum poate un b\iat ca tine s\ maiplâng\? Cum po]i s\ mai plângi cânde[ti suficient de puternic s\-ntorcicasa cu susul `n jos? Nu se poates\ plângi, pricepi? Pur [i sim plunu se poate“ (p. 15).

Interoga]iile [i propozi]iile scur -te, uneori formate dintr-un singurcuvânt, alteori `ntrerupte saurepetate, fie [i par]ial, precum un

soi de incanta]ii sau, de ce nu, ver-suri albe, gradeaz\ proza, o `m -part `n episoade [i sunt `n mareparte responsabile pentru intensi-tatea acestora. De altfel, `n afar\de scenele `n care tat\l naratoru-lui vorbe[te la persoana I singu-lar, ca ntr-un jurnal sau chiar dinjurnal, adresarea naratorului estela persoana a II-a singular. Cama[a: „Mi-ai umplut visele cu unmers greoi, milit\resc; cu bubuitultunurilor Bofors; cu vuietul bom-bardierelor Stuka plonjând dincer. Mi-ai umplut visele cu fasciivomitate [i cu ofi]erii englezi ca -re-au scos untul din tine, maltezul\sta mic ce mesteca resturi depâine [i ron]\ia ca[caval `nt\rit [iaducea copii pe lume“ (p. 25). Iarefectul acestui tip de scriere estereu[it, `]i d\ permanent senza]iac\ fiul-narator `i vorbe[te tat\luis\u `n clipa respectiv\, de parc\ar sta lâng\ el [i ar purta o conver-sa]ie (pu]in dispersat\, cumvaautist\).

Mifsud decupeaz\ cu grij\ [ilipe[te `n cartea sa doar paragra -fele relevante, construie[te con-textele socio-politice [i culturaleale amintirilor [i confesiunilorsale [i portretizeaz\, sub toate as-pectele, figura patern\. A[a se fa -ce c\ ajungem s\ cunoa[tem untat\ ncercat, soldat de la nou\ spre -zece ani, apoi veteran de r\zboi,invalid `n urma unui accident demotociclet\, mic de statur\, cumâini p\tate, ferm, cu o atitudinemachist\, implicat politic, opt co -pii din care unul, cel care na reaz\,l-a v\zut zâmbind o singur\ dat\,dar a primit, `n schimb, zeci delec]ii de la el. Nu e totul numai du -rere [i traum\, ci [i tandre]e [i ooarecare acceptare, `n]elegere, re-considerare din perspectiva fiuluicare a devenit, la rândul lui, tat\.

„Stabat Mater“, ultimul capitolal volumului, este, din punctulmeu de vedere, unul dintre celemai frumoase [i tandre episoadelegate de paternitate din litera -tur\. Naratorul-fiu-devenit-tat\simte pân\-n m\duva oaseloremo]ia na[terii b\iatului s\u [i aprimei `ntâlniri cu acesta: „Sin-guri: ea, eu [i el. {i mi s-a f\cut fri -c\. Te-am luat din nou `n bra]e [iam sim]it spasmul vidului“ (pp.75-76) sau „~n ziua `n care te-amatins `nc\ tremurai. Amândoi tre -muram. Eram precau]i unul cu al-tul. Era prima oar\ pentru noi“ (p.78). Mai mult, m\rturise[te des -chis, f\r\ nici un fel de team\ deinterpretare, c\-i poart\ so]iei saleun fel de pizm\ pentru c\ i-ar fipl\cut [i lui s\-[i poarte copilul `npântece. Neavând cum, s-a revan -[at jucând un alt rol `n na[tereafiu lui s\u: cel care i-a separat peea [i el pentru totdeauna, t\ind

le g\tura care-i unea. Nu voi divul -ga nimic din restul – anun]areafami liei, ob]inerea certificatului dena[ tere, nop]ile nedormite, reflec -]iile, gr\dini]a, pove[tile de noap tebu n\, geloziile [.a.m.d. –, ci doaratrag aten]ia asupra lor spunându-v\c\, dac\ sunte]i p\ rin]i, nu ve]isc\pa de strânsoarea acelor pagini.

~nainte s\ `ncheiem acest micperiplu literar, trebuie s\ v\ spun[i c\ titlul c\r]ii, ~n numele Ta t\ l ui([i al Fiului), nu are nimic de-aface cu rezonan]a lui religioas\, cicu teoriile lacaniene. Pe lâng\ La-can, exist\ trimiteri [i la Barthes,Kristeva, Handke [i mul]i al]ii.

Immanuel Mifsud este un scrii -tor atipic, multipremiat, care noa -t\ cu pricepere `n mai multe ge -nuri literare (separat sau `n ace -la[i timp) [i merit\ s\ fie cu noscutde publicul român. Cartea lui, ~nnumele Tat\lui ([i al Fiului), o do -vede[te cu prisosin]\.

Un comprimat literar atipic:~n numele Tat\lui ([i alFiului), de Immanuel Mifsud~n numele Tat\lui ([i al Fiului), cartea unui scriitor maltez (aproape) deloccunoscut la noi, Immanuel Mifsud, ap\rut\ spre sfâr[itul lui 2014 la EdituraPolirom, `n traducerea excelent\ a Denisei Duran, colec]ia „Biblioteca Polirom“(coordonat\ de Bogdan-Alexandru St\nescu), este, `n ciuda dimensiunii reduse(doar 104 pagini), `n]esat\ de emo]ie, sensibilitate, tandre]e, melancolie, durere,amintiri, aluzii, buc\]i de via]\, reflec]ii, fragmente de jurnal, trimiteri livre[ti,politice, religioase, m\rturisiri personale. Nu am mai citit niciodat\ cevaasem\n\tor [i m\ `ndoiesc c\ voi mai citi prea curând. Volumul este un fel decomprimat literar care se cere administrat lent, cu r\bdare [i pauze lungi.

Page 11: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

fast food « 11

f\r\ sfâr[it

Adnan are „ochi c\prui, mari, cade v\cu]\“, iar asta, `n mod sur-prinz\tor, are o relevan]\ deose-bit\ `n poveste. Pe la ora dou\ [ijumate de Anul Nou, am decis c\nu mai am r\bdare [i, ntr-un gestantisocial, mi-am deschis mobi-lul pentru a citi un interviu pe ca-re l a[teptasem cu sufletul la gur\ –eu [i vreo câteva zeci de mii de oa-meni. ~n urma interviului m-amconvins: CLAR e vinovat. Mai`ncolo, am reu[it s\ m\ ascund desuper-distrac]ie cam `nc\ vreocinci minute, cât s\ mai citescunul-dou\ comentarii despre in-terviu. Am oscilat `napoi la stareamea de baz\: „sunt nehot\rât\“.

Despre Adnan Syed am aflatdatorit\ unei emisiuni radio, ceamai downloadat\ din istorie. Pen-tru c\ era „un fenomen“, i-amacordat trei minute s\-mi captezeaten]ia. Am ascultat-o ore `n [ir,apoi am trecut pe internet s\ ci-tesc mai multe despre subiect.F\r\ s\ fi pus vreodat\ piciorulacolo, am ajuns s\ [tiu pe de rostcum arat\ ora[ul lui natal – Balti-more –, câte minute se fac pe jos`ntre biblioteca ora[ului [i liceullui, s\ [tiu numele de cod alfiec\rui releu de telefonie mobil\din ora[ [i s\ m\ scandalizez dac\cineva confunda releul L651C cuL654A. ~nainte s\ `ncepe]i s\ v\pune]i `ntreb\ri despre excesulmeu de timp [i lipsa general\ descop a vie]ii mele, trebuie s\ afla]iasta: `n aceast\ poveste nu estevorba despre o crim\. Ci despre fe-lul `n care o emisiune a avut unsucces enorm `nc\lcând câteva

reguli esen]iale ale jurnalismului;despre cât de `n[el\toare ne poatefi memoria; despre convingeri preasigure [i prejudec\]i prea puterni-ce. Dar mai ales este vorba desprefaptul c\ toate aceste idei, n epocafilmule]elor „uiiite ce dr\gu]“ [i aziarelor de can-can, mai pot inte-resa [i fascina un num\r nesperatde mare de oameni.

Povestea

~n anul 1999, `n luna ianuarie, oelev\ de 18 ani, Hae Min Lee, de[ -teapt\, frumoas\, amuzant\ [i at-letic\, a disp\rut imediat dup\[coal\. Dup\ câteva s\pt\mânifostul ei prieten, elev-model la ace-la[i liceu, Adnan Syed, a fost ares-tat [i, ulterior, nchis pe via]\ pen-tru strangularea fetei. El a men -]inut c\ este nevinovat [i c\ ziuadispari]iei lui Hae fusese una totalobi[nuit\, din care nu ]ine mintefoarte multe lucruri. (~ncerca]iacest exerci]iu, f\r\ nici un ajutordigital: ce a]i f\cut, or\ cu or\,acum [ase s\pt\mâni?) ~ntregulcaz al procuraturii s-a bazat pem\r turia unei a treia persoane,un tân\r cunoscut Poli]iei pentruafacerile sale cu droguri. Iar lu-crurile ar fi putut foarte bine s\r\mân\ acolo, `n Baltimore SUA,crime avem [i pe-aici pe la noi,mul]umim frumos.

Meta-povestea

~n anul 2014, cazul a trecut pe subochii unei jurnaliste, pe numeSarah Koenig, care a decis s\ rela-teze `ntâmplarea `ntr-o emisiune

radio `n 12 episoade. S-a numit,simplu, „Serial“.

Povestea, privit\ cu lupa, numai era a[a de simpl\. Martorulprincipal `[i schimbase declara]iade [apte ori, min]ind inclusiv subjur\mânt. Adnan, portrezitat caun musulman `nnebunit de gelo-zie [i suferin]\ dup\ desp\r]ireade Hae, era unul dintre cei mai po-pulari b\ie]i din [coal\, mai multdecât descurc\re] `n departamen-tul „fete“. Pentru Adnan a ie[it lasuprafa]\ [i un martor ca alibi,doar c\ acesta nu fusese niciodat\contactat de echipa lui de avoca]i.

Adev\rul, intangibilul adev\r,dansa undeva `ntre minciunile adoi adolescen]i. Cu siguran]\ 12emisiuni de jurnalism de investi-ga]ie de cea mai `nalt\ calitateaveau s\ `l scoat\ la suprafa]\. Aufost invervieva]i detectivi, crimi-nali[ti, avoca]i, exper]i `n re]elelede telefonie mobil\, prieteni ai luiAdnan [i Hae, membri ai juriului.Adnan `nsu[i a sunat-o pe Koenigdin `nchisoare pentru a fi inter-vievat de dou\ ori pe s\pt\mân\,timp de un an.

„Serial“ a devenit cea mai des -c\rcat\ emisiune de radio din is-torie, cu aproximativ un milion deascult\tori pe edi]ie, dar acest lu-cru nu s-a datorat doar nara]iuniide Hollywood. Sarah Koenig a `n -c\lcat una dintre cele mai pre]ioa-se reguli ale jurnalismului: a fostsubiectiv\. A fost unul dintre noi,ascult\torii. A gândit permanentcu voce tare, cu multe „hmmmm“-uri, cu semne de `ntrebare, reve-la]ii, scepticism, oscilând `ntr-unbalet al certitudinilor [i r\zgândi-rilor. Ne-a descris ochii lui Adnan,blânzi ca de v\cu]\ de lapte [i s-a`ntrebat – nejurnalistic, dar per-fect coerent cu gândurile celor care

o ascultau: oare o persoan\ atât desimpatic\ poate comite o crim\atât de oribil\? {i-a m\rturisit`nclina]ia, dar nu a fost p\rtini-toare. A spus, de nenum\rate ori,„nu [tiu“, iar audien]a a iubit-opentru asta. Emisiunea s-a `nche-iat `n luna decembrie 2014.

Meta-meta-povestea

Povestea merge mai departe, cavântul din online. Câteva zeci demii de oameni au decis s\ se joacede-a detectivii pe un forum dedi-cat cazului. Cu infinit\ r\bdare,au citit toate noti]ele din s\lile dejudecat\, toate declara]iile `nre-gistrate, au f\cut scheme [i dia-grame cu noi conexiuni. Ca s\g\seasc\ un r\spuns, au devenitexper]i `n probleme care ]in decul tura musulman\ pre [i post- 9/11,au apelat la concepte psihologice legate de disonan]a cognitiv\ saude narcisism, au dezbateri `nde-lungi despre principiul lui Occam[i [i-au instituit reguli pen tru pro-tec]ia datelor persoanelor implica-te n caz. Câ]iva dintre ei au reu[its\ demonteze dovezi-cheie cu ar-gumente atât de fine [i spectacu-loase, `ncât par c\ `[i au locul `nfilme [i nu `n realitate. Comunita-tea aceasta e visul internetului:mii de oameni realizeaz\ `m preu -n\ ceea ce nu ar putea niciodat\s\ fac\ unul singur. Dar nici m\ -car la ei nu se opre[te povestea.

Meta-meta-meta-povestea

Ziare, reviste [i bloguri au fostatente la pulsul acestui forum, i-ausesizat apetitul de informa]ie [iau urcat [i ele n acest tramvai nu-mit „Serial“. Revista „Time“ a scris

despre familia Syed. „PsychologyToday“ a luat la puricat aspectulpsihologic al actorilor principali.Un ziar online cunoscut pentrudezv\luiri legate de securitateaSUA, „The Intercept“, a publicatinterviuri cu dou\ persoane-cheiece refuzaser\ s\ fie intervievatede Koenig: martorul principal (in-terviul pe care `l a[teptam `nnoaptea de Revelion) [i unul din-tre procurorii cazului. Lucrurile,din nou, s-au complicat.

Cel mai recent interviu a ap\ -rut acum dou\ s\pt\mâni, `ntr-unalt ziar online. Protagonista lui esteacel martor care putea s\ `i stabi-leasc\ un alibi lui Adnan [i carenu a fost chemat\ niciodat\ la pro-ces. ~[i sus]ine afirma]iile [i arun -c\ umbre de `ndoial\, din nou,asupra procuraturii [i a felului `ncare a instrumentat cazul.

~ntr-o sal\ plin\ pân\ la refuz,realizatoarea Sarah Koenig a sus -]inut s\pt\mâna aceasta o confe-rin]\ la Penn State University de -spre rolul s\u `n „Serial“. O apro-piat\ a familiei [i a cazului vasus]ine la sfâr[itul lunii ianuarieo conferin]\ la Columbia Univer-sity, locurile epuizându-se `n pri-ma zi dup\ anun]. ~n tot acest timp,teoriile, ipotezele, obser va]iile,dez baterile continu\.

Meta, meta, me... `n fine

Interviurile [i articolele conexeau adus totu[i [i o revela]ie celorfamiliariza]i cu povestea. Ei au n -]eles pentru prima dat\ ce n seam -n\ jurnalism de calitate: Koenig,jurnalist\ profesionist\, nu s-a fe-rit de `ntreb\rile dificile. Docu-mentat\ pân\ `n cel mai mic am\ -nunt, sesiza imediat orice incon-gruen]\ `n declara]ii [i nu le l\sas\ treac\ neobservate. Proaspe]iiintervieva]i primiser\ doar `ntre -b\ri de complezen]\. Detectivii deinternet au fost mai mult decâtfrusta]i: r\spunsurile la interviurierau pres\rate cu inexactit\]i [iminciuni pe care [i le-ar fi doritconfruntate [i l\mu rite. Martoriicei noi sc\paser\ prea u[or.

Pân\ la urm\, atât tab\ra „estevinovat“ (30%), `mpreun\ cu ta-berele „nu este vinovat“ (30%) [i„nu [tiu“ (36%) au ajuns la o conclu-zie: jurnalismul nu `n seamn\ doars\ dai drumul la reportofon. Iardac\ este vreun ade v\r pe care lvom putea afla din toat\ aceast\ po-veste, atunci acesta s\ fie.

~n noaptea dintre ani, `ntre un Meneaito [i un Bailamos,eu m\ gândeam la un b\iat pe nume Adnan Syed. Are 34 de ani [i e `nchis pe via]\, undeva `n America, pentru o crim\ pe care sus]ine de 16 ani `ncontinuu c\ nu a comis-o. ~l cred `n majoritatea timpului.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Page 12: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

12 » avanpremier\

Anca Vieru — Felii de l\mâie

– Fragment –

Cheia [i foarfeca

Când eram mic [i sughi]am,mama aducea cheia de la u[a dinspate, `mi `ndep\rta gulerul deceaf\ [i-mi lipea metalul rece despinare. Mi-am amintit din tr-o da -t\ gestul ei n momentul n care fa-ta aceea ne`ndemânatic\ de la fri-zerie, care era s\-mi reteze o ure-che n timp ce m\ tundea, a sc\patfoarfeca din mân\. Dar nu pe jos.Nu, foarfeca a alunecat u[or pesub gulerul desf\cut al c\m\[iimele [i pe sub maiou [i a coborât

trasând-mi zigzaguri pe spate. Fa-ta s-a speriat mai tare ca mine [imi-a b\gat mâna pe sub c\ma[\ cas\ scoat\ foarfeca, eu m\ str\du-iam s-o ajut [i amândoi ne contor-sionam mai tare ca la circ. Exactatunci a ap\rut patroana, care n-a`n]eles inocen]a gestului nostru [ia zbierat la fat\ ni[te cuvinte im-posibil de reprodus. Pe urm\ s-a`ntors c\tre mine:

— Salonul meu e renumit pen-tru seriozitate, mi-a zis pe un tondeloc prietenos. {i clien]ii sunt ru-ga]i s\ respecte programul de lu-cru cu fetele. Cei care nu fac astan-au ce c\uta aici.

Mi-a ar\tat apoi u[a cu un gestlarg, agitând o foarfec\ uria[\, a[ac\ am pl\tit jum\tatea de tunsoa-re la pre] `ntreg [i am ie[it `n goa -n\, c\utând `nc\ motivele pentrucare am devenit deodat\ personanon grata.

Seara de iulie `[i pierduse dindogoare. Sim]eam pe spinare r\ -ceala metalului [i ni[te usturimisuspecte [i m\ gândeam s\ m\ as-cund `ntr-un gang ca s\ scot foar-feca de sub c\ma[\ `nainte s\ amtoat\ pielea br\zdat\ de dungisângerii. N-am apucat `ns\, fiind -c\ am dat nas n nas cu socru-meu,care p\[ea cu aerul lui ]an]o[ dec\pitan de infanterie `n rezerv\.

— Te-ai f\cut punkist? m-a`ntrebat.

La `nceput n-am `n]eles [i amdat din umeri, dar asta a fost claro gre[eal\, fiindc\ foarfeca s-a de-plasat [i m-a mai n]epat o dat\, eum-am strâmbat, iar socru-meu atrecut mai departe spunându-i ti-pului la fel de ]an]o[ de lâng\ el:

— Niciodat\ n-am `n]eles ce-ag\sit Cati la caraghiosul \sta.

Abia atunci mi-am v\zut ima -ginea reflectat\ n geamul magazi-nului de lenjerie de dam\ de al\ -turi: creasta mea asimetric\ – do-vada clar\ a ne`ndemân\rii feteide la frizerie – trona n vârful uneipiramide de sutiene [i chilo]i lilia-chii de dantel\. N-am avut timp s\m\ dezmeticesc, c\ o cer[etoareb\trân\ s-a apropiat de mine:

— D\ [i la baba un b\nu] [i-os\-]i descânt s\ ai noroc la curvetoat\ via]a.

M-a `nghiontit, eu am f\cut omi[care brusc\ [i am sim]it arsu-ra unei t\ieturi noi pe spate. Amicnit de durere, am mpins-o pu]inpe bab\ [i am dat s\ plec, trebuias\ scap cumva de blestemata defoarfec\. Dar baba mi-a interpre-tat gre[it gestul [i a strigat dup\mine agitând pumnul:

— S\-]i moar\ la intrare! Mereu! Dou\ tipe care treceau pe stra -

d\ s-au oprit s\ se uite [i au plecatapoi chicotind.

Deja nu mai suportam, m\ tre-cuser\ toate n\du[elile, spinarea`mi era plin\ de t\ieturi, a[a c\n-am mai ]inut cont de buna-cu -viin ]\ care m\ caracterizeaz\ deobicei [i, chiar `n mijlocul trotua-rului, mi-am scos c\ma[a [i ma-ioul din pantaloni [i foarfeca ac\zut n sfâr[it. Am l\sat-o acolo [iam plecat u[urat. Gr\bisem pasul,abia a[teptam s\ ajung acas\, daram auzit o fluier\tur\ [i strig\te`n spatele meu [i un poli]ist mus -t\cios m-a `n[f\cat de um\r. Altulmai gras venea din spate, gâfâind.

— Unde te gr\be[ti a[a, bor -fa[ule? mi-a strigat `n ureche pri-mul, apoi s-a `ntors c\tre cel\lalt,care-[i [tergea chelia cu o batist\`n carouri. Ia uite, a `ncercat s\scape de chestia asta.

A scos la vedere foarfeca pe ca-re o l\sasem s\ cad\ [i mi-a b\ -gat-o sub nas:

— Are urme de sânge. Am `ncercat s\ le explic c\ era

sângele meu, mi-am ridicat [i c\ -ma[a ca s\ le ar\t t\ieturile, darnici nu m-au ascultat. Mi-au cerutactele [i pentru o clip\ am speratc\ o s\ se rezolve lucrurile, orici-ne putea vedea c\ sunt om serios,profesor de istorie la gimnaziu.Dar portofelul disp\ruse. Am `n -tors pe dos toate buzunarele, dince `n ce mai nedumerit, `mi amin-team cum am pl\tit la frizerie [iapoi – a[ fi fost `n stare s\ jur –l-am b\gat `n buzunarul din spa-te al pantalonilor. Cei doi poli -]i[ti p\reau s\-[i piard\ r\bdarea.Le-am spus cine sunt [i cum

m\ cheam\, dar nu m-au crezut. — Profesor cu tunsoarea asta?

Fii serios, te-ar zbura imediat in-spectoratul.

Ca s\-i conving, am `nceput s\le `n[ir b\t\liile lui {tefan cel Ma-re, dar nu ajunsesem nici la Podul~nalt, c\ grasul m-a `ntrerupt:

— Oricine poate `nv\]a aiureli-le astea [i pe urm\ zice c\-i profe-sor. Pe noi nu ne p\c\le[ti a[au[or.

— {i `n plus mai sunt urmelede sânge. Trebuie s\ facem cer-cet\ri am\nun]ite, a zis must\cio-sul. Vii cu noi la sec]ie [i ne l\mu-rim.

~ns\ nici acolo nu ne-am l\mu-rit. Am sunat-o pe nevast\-mea,dar avea telefonul `nchis, am `n -cercat pe urm\ la to]i colegii [i ni-meni nu mi-a r\spuns. Eram dis-perat. Apoi a ap\rut o urgen]\ [iau amânat totul pe a doua zi.Pân\ s\ apuc eu s\ zic ceva, m-auluat de câte un bra], m-au târât peun culoar `ntunecos, au descuiato celul\ [i mi-au dat brânci n\ un -tru.

Când s\ plece, must\ciosul s-auitat la cei trei tipi din celul\ – ni[temalaci cu figuri `nsp\imân t\toare –,le-a f\cut cu ochiul [i le-a zis:

— Tipu’ e masochist. Uita]i-v\ce t\ieturi are pe spate.

Rânjetul lui era acum multipli-cat pe fe]ele celor trei.

Am auzit cheia r\sucindu-se `nu[\ [i am `nceput s\ sughi].

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din volumul de povestiri Felii de l\mâiede Anca Vieru, care va ap\rea `n curând `n colec]ia„Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.

CARTEA

O colec]ie de povestiri ca ni[te sentimentalisme urbane, când iro -nice, când triste, uneori cu accente grote[ti, `n care se reg\sesctineri c\s\tori]i [i cupluri blazate, adolescente confuze [i vecine cu-rioase, oameni ai str\zii, corporati[ti, un sculptor `n ghea]\, o fat\cu p\rul de culoarea coniacului v\zut `n soare, o clas\ de elevi carea pierdut un ochi de iepure, un po[ta[ pensionar care vrea s\-[ischimbe numele.

Din cuprins:Ochiul de iepure • Zâni [i Iubi • A zecea parte • Din Vene]ia cu

drag • Felii de l\mâie • Ca la [ah • Num\rul apelat este nealocat •Frunze pe talp\ • Pa[aportul de pe pian • Nimic despre Olimpia •Cheia [i foarfeca • Zi liber\ • Recens\mânt • Centura de siguran]\ •Tan]a recit\ Luceaf\rul • Dincolo de u[\ • Chilipir • Tradi]ie `n fa -milie • Numele • Intersec]ia

AUTOAREA

Anca Vieru este absolvent\ dePolitehnic\ [i a unui master`n comunicare. Dup\ o peri -oad\ de lucru `n cercetare aschimbat ingineria cu [tiin ]e -le umaniste.

A nceput s\ scrie de câ]ivaani [i a publicat `n mediul on-line [i `n volumele colectiveMo[ Cr\ciun & co. (EdituraArt, 2013) [i Fic]iuni reale (Edi -tura Humanitas, 2013), pro iectcolectiv ini]iat de Florin Pier-sic jr.

Page 13: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

Pe cât de târziu a debutat editorialOctavian Paler (la patruzeci [i pa-tru de ani, cu un volum de...poezii), pe atât de repede [i-acâ[tigat interesul [i pre]uirea unei largi majorit\]i cititoare. Dela borna Mitologiilor subiective(1975), fiecare carte ce-i poart\semn\tura a intrat n a[a-numitulorizont de a[teptare, sub un unghipe care ns\[i formula scriitoruluil-a configurat ca atare. Con struc]iaparabolic\, pe mai multe niveleale textului [i cu chei de inter-pretare oferite lectorului meritu-os, nu ia structura [i aspectul un-ui sistem rigid, `nchis, abscons.Idea]ia bine nutrit\ [i specula]iaeseistic\ desf\[urat\ pe turnante -le ei au g\sit un punct de echilibru

compozi]ional cu o epic\ gustoas\a ideilor, un stil u[or ceremonios[i o retoric\ atât de abil\, `ncât cugreu poate fi surprins\. Singuradenivelare fiind dat\, la unele ti-tluri, de frecven]a citatelor de au-toritate, decuparea de propozi]iicelebre lansate de oameni faimo[i[i placarea lor pe cursul nu-atât-de-`nalt al cotidianului. Dar chiar[i aceast\ suprasarcin\ textual\intr\ `n proiectul autorului: acelade a aborda pe mai multe c\i [i acomplica lucrurile simple, „ele-mentare“, palpabile ale realului;[i, simetric, de a izola [i a aduce nplin\ lumin\ fibrele din ]es\turaatât de complicat\ a Ideii.

Via]a pe un peron nu face excep]ie de la aceast\ regul\ a

stratific\rii epice [i supraetaj\riisimbolice. Pe un plan redus al in-trigii, o arie de `ntâmpl\ri [i eve-nimente comprimat\ sever, scrii-torul `nal]\ o construc]ie specula-tiv\ `n al c\rei labirint, dispusvertical, urmeaz\ s\ intr\m. Dou\personaje, un b\rbat [i o femeie,se `ntâlnesc `ntr-o gar\ p\r\sit\,uitat\ de lume [i de trenurilepuf\ind lini[titor. ~n apropiere e omla[tin\, dup\ o anumit\ distan -]\ `ncepe de[ertul: adev\rate em-bleme spa]iale `n imaginarul luiOctavian Paler, cu o func]ie sim-bolic\ bine determinat\. Conturulrealit\]ii care `i h\ituie[te [i `i`ngroze[te pe cei doi este destul de[ters. Amenin]area r\mâne sur -d\, undeva `n fundal, retras\, ca`n teatrul modern, dincolo de spo-tul de lumin\ proiectat asupra„eroilor“. De[i autorul nu evit\ cutotul ac]iunea la prezent [i prizadirect\ asupra `ntâmpl\rilor, de-rularea unor episoade sub ochiicititorului (asist\m la câteva in-cursiuni ale protagonistului `nmla[tin\ [i la o aventur\ comun\pân\ la de[ertul luat drept o pla -j\), modalit\]ile narative predilec-te sunt acelea ale confesiunii, po-vestirii [i dialogului pe margineacelor tr\ite.

Via]a profesorului [i via]aEleonorei nu sunt expuse – fie [isumar – de c\tre un narator om-niscient [i omnipotent, care s\p\trund\ cu privirea pân\ `n celemai ascunse cotloane ale inti-mit\]ii lor. Ies la lumina paginiidin vorbele pe care se hot\r\sc s\le spun\ el [i ea, din confesiunilepe care [i le fac, din fluxul, uneori`ntrerupt, alteori abundent, alm\rturisirilor. Altfel spus, perso-najele devin prisme prin care se`ntrev\d existen]ele lor – [i nu in-vers, ca `n romanul realist tra -di]ional. Unde obiectivitatea epic\reprezint\ o condi]ie obligatorie,iar h\]i[ul de fapte apare ca nece-sar pentru desenul traiectorieieroului. Romanul lui Octavian Pa-ler r\stoarn\ perspectiva, con-struind [i analizând cu aten]iedou\ personaje, ca s\ poat\ privi,prin ele, lumea.

Eventualele obiec]ii legate denerealismul romanului ar c\dea,astfel, al\turi de miza prozatoru-lui [i de formula c\r]ii sale. O pu-tem citi cu un ochi „r\u“, detec-tând, prin simple [i prozaice `n -treb\ri, verigi slabe `n logica rea-list\. Cum supravie]uiesc cei doipe acest peron al unei g\ri p\r\si-te? De unde `[i iau mâncarea [iapa? Cum fac fa]\ celor mai ele-mentare impulsuri biologice?...

Dar lectura aceasta „pedestr\“,justificat\ pe terenul realismuluiobiectiv, nu ar ]ine cont tocmai dealegorismul accentuat [i profundal c\r]ii. De la motto [i pân\ la ul-timele propozi]ii, romanul e unarc voltaic al Ideii.

Un proces `n toat\ regula sedesf\[oar\ aici: o succesiune strân -s\ de silogisme [i sofisme, m\rtu-rii frisonante [i depozi]ii sumbre,pledoarii scânteietoare `n care o`ntreag\ problematic\ a umanu-lui este abordat\ [i asumat\. Octa-vian Paler are o gravitate structu-ral\, care `i configureaz\ [i im-pregneaz\ operele `ntr-un mod in-confundabil. La antipodul filozo-fiei specifice locului („ici aux por-tes de l’Orient, où tout est pris a lalégère...“), scriitorul este un mora-list pentru care fiecare nuan]\uman\ conteaz\. Nu vede lumea`n alb [i negru, cu acel maniheismprimar [i facil prin care con -[tiin]ele cristaline sunt bine dife-ren]iate de cele n\cl\ite `n R\u.Scepticismul filozofic al scriitoru-lui e contrabalansat de iluzii con-trare la fel de puternice, astfel c\protagoni[tii din Via]a pe un pe-ron reprezint\ structuri morale [icaracterologice complexe, `n carediferite principii [i valori sereg\sesc [i se ciocnesc.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

opinii « 13

Prim\vara `ncepe cu trei concerte marca Twin Arts

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Gar\ pentru doi

Kurt Elling este omul care aduce`mpreun\ pe aceea[i scen\ rimelealbe [i jazz-ul multicolor. Cu unpremiu Grammy [i câte o nomi-nalizare pentru fiecare dintre cele10 discuri ale sale, americanul dinChicago seteaz\ standardele vo-cali[tilor de jazz. Prezen]a sa mag-netic\ ne duce cu gândul la FrankSinatra. Nu [i la str\lucirea reflec-toarelor `ns\, pentru ca la Elling,ceea ce str\luce[te cel mai tare ecuvântul. Citeaz\ n versurile salepoe]i precum Rumi sau PabloNeruda, `ntr-un mix de epic [i li -ric, pres\rat cu momente nebunede improviza]ie [i scat singing.

Pe 5 martie, Kurt Elling va pre -zenta pe scena S\lii Radio proiec-tul „Passion World“, prin care ar tistul american exploreaz\ me -tamorfoza iubirii `ntr-o c\l\toriemu zical\ n jurul lumii, pre zen tând

publicului cele mai rafinate [iapreciate balade de dragoste [i des -p\r]ire.

Line Up: Kurt Elling – voce;Gary Versace – pian; John McLean –chitar\; Clark Sommers – bass;Bryan Carter – tobe.

Numit\ dup\ unul din stateleamericane, trupa Oregon redese-neaz\ harta jazz-ului `nc\ din anii’70. Sunt prezen]i `n s\li de con-certe legendare precum CarnegieHall, Lincoln Center sau BerlinPhilarmonic Hall [i scot `mpre-un\ 30 de albume, trei dintre eleavându-l ca percu]ionist pe TrilokGurtu, unul dintre cei mai talen-ta]i [i inovatori instrumenti[ti.

Condu[i de spiritul impro vi -za]iei, jazzmen-ii americani selas\ prad\ inspira]iei, reu[ind ast-fel, cu fiecare disc [i concert, s\aduc\ un sound proasp\t.

Line up: Ralph Towner – chita -r\, pian; Paul McCandless – oboi, instrumente de suflat; GlenMoore – bass; Mark Walker-tobe,per cu]ii.

Wovenhand trage sforile folk-ului alternativ [i le `mplete[te cuun gospel american pur, ne[lefuit,`n care `ns\ nimeni nu bate dinpalme la unison. Mistic [i dur,acustic [i profund, folk-ul ]esut de

mâna lui David Eugene Edwards`]i va da o palm\. Apoi, vei ntoarce[i cel\lalt obraz. Liderul trupei,cunoscut pentru legendarul pro iect16 Horsepower, predic\ pe scen\`ntr-un stil „that’s gonna cut youdown“, vorba lui Johnny Cash.

Pe 26 aprilie, Wovenhand `[ivor prezenta, `n cadrul turneuluieuropean, discul cu num\rul[apte, Refractory Obdurate.

Pe scen\ vor urca David Eu-gene Edwards (voce, chitar\, ban-jo), Chuck French (chitar\), NeilKee ner (bass), Ordy Garrison(tobe).

Biletele pentru cele trei con cer -te pot fi achizi]ionate prin re]eauaEventim (magazinele Ger manos,Orange Shop, Vodafone, Domo, li-br\riile C\rture[ti [i Humanitas)[i online pe www.eventim.ro

Kurt Elling concerteaz\ `n premier\ la Bucure[ti pe 5 martie la Sala Radio, Oregon pe 21 aprilie, tot la Sala Radio, iar Wovenhand vine `n premier\ `n România, pe 26 aprilie, la Silver Church.

Page 14: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

14 » interna]ional

Oricine viziteaz\ Luvrul, galeriileTate, the Met sau MoMA are ce ve-dea, dar, cu toate acestea, majori-tatea operelor de art\ care apar]inmuzeelor din lumea ntreag\ sunt,de fapt, ascunse de ochii publicu-lui. Ele sunt ]inute cu grij\ `n spa -]ii de stocare controlate climatic,`ntunecate [i organizate `n modmeticulos. Multe dintre aceste de-pozite se afl\ chiar `n muzeu, alte-le `n loca]ii secrete.

„BBC News“ are [i cifre care s\dovedeasc\ aceast\ practic\: gale-riile Tate expun 20 la sut\ dintrecolec]iile lor permanente, Luvrul8 la sut\, iar Berlinische Galerie –un muzeu berlinez a c\rui misiu-ne este s\ prezinte [i s\ colec]ione-ze art\ realizat\ `n capitala ger-man\ – doar 2 la sut\. Ceea ce`nseamn\ aproximativ 6.000 desculpturi [i tablouri, 80.000 de fo-tografii [i 15.000 de printuri.

Nu este vorba numai despreopere realizate de anonimi. Astfel,Muzeul de Art\ Modern\ din NewYork de]ine 1.221 de lucr\ri sem-nate de Pablo Picasso, dar numai24 pot fi admirate `n prezent dec\tre vizitatori. Acela[i lucru `ncazul surrealistului Joan Miró –

doar 9 din 156 de lucr\ri sunt ex-puse publicului.

De ce sunt „ascunse“?

Un prim motiv este lipsa spa]iu-lui. „Nu avem loc pentru a expunemai mult“, explic\ Thomas Köh-ler, directorul lui Berlinische Ga-lerie, care subliniaz\ faptul c\ mu-zeul are la dispozi]ie doar 1.200 demetri p\tra]i de spa]ii de ex po zi -]ie, ob]inu]i `n timp prin cum -p\rare sau dona]ii. „Un muzeustocheaz\ memorie [i cultur\.“

Un alt motiv pentru „ascunde -rea“ operelor de art\ este, pur [isimplu, moda. Unele exponate numai corespund misiunii culturaledeclarate a institu]iilor respective.

~n alte cazuri, dureaz\ pân\când o oper\ de art\ poate fi ex-pus\. Lucr\rile sunt achizi]iona-te, dar „pot sta `n l\zi ani de zilepân\ când sunt sortate [i cataloga-te“, explic\ Köhler.

Alte lucr\ri nu sunt expuse fiind -c\ sunt fie prea delicate, fie preadistruse [i trebuie s\ treac\ prin tr-unlaborios proces de restaurare.

Pentru a rezolva aceste proble -me, muzeele pun la punct diverse

„politici“ de depozitare [i expune-re prin rota]ie, `n func]ie de natu-ra colec]iei. BBC aminte[te c\ Ga-leria Na]ional\ din Londra are unsistem dublu de expunere carepermite un num\r mult mai marede opere accesibile publicului. ~nacela[i timp, Muzeul Albertinadin Viena, care de]ine o impresio-nant\ colec]ie de opere ale mari-lor mae[tri, expune mult maipu]ine – mare parte dintre acestelucr\ri sunt vechi de secole [i,din acest motiv, foarte sensibile.

„Publicul `n]elege cu greutate

de ce numai 5 la sut\ din colec]ianoastr\ na]ional\ este expus\“,spune curatorul britanic JasperSharp. „Exist\ acum o tendin]\ in-sistent\ de a deschide spre vizita-re [i aceste colec]ii.“

Un mod de a face aceasta estedigitalizarea tuturor pieselor afla te`n posesia muzeelor, un lucru deja`n curs de realizare n cea mai ma -re parte a institu]iilor culturale.

Un alt mod de expunere sebazeaz\, spune BBC, pe ideea de„Schlauger“ – vizitatorii pot ve-dea operele de art\ nu `n s\lile

muzeului, ci `n depozite, arhivate,pe rafturi mobile protejate de vitri-ne sau chiar n proces de restaurare.

Astfel, Muzeul Ermitaj [i-a des-chis spa]iile de depozitare `n 2014[i ofer\ tururi cu ghid ale acestorcolec]ii care nu au mai fost v\zutede mult\ vreme. Acela[i lucru `lfac [i alte institu]ii din StateleUnite precum Muzeul de Art\ dinBrooklyn, `n vreme ce muzee pre-cum Tate, MoMA sau Met `ncear -c\ s\ m\reasc\ spa]iile de expozi]ie„tradi]ionale“ pentru colec]iile lorpermanente.

~n marile muzee ale lumii, exist\ mari opere de art\care sunt ascunse de ochii publicului. Care sunt acestea[i de ce nu pot fi ele expuse, se `ntreab\ „BBC News“.

Capodopere pe care nu le pute]i vedea

Suplimentul lui Jup Cum s\ distrugi mascalui TutankhamonUna dintre cele mai cunoscute [iimportante piese arheologice da-tând de pe vremea faraonilor,masca funerar\ a faraonului Tu-tankhamon, a fost deteriorat\ dincauza unei restaur\ri f\cute negli-jent [i `n grab\.

Semnalul de alarm\ a fost trasde o asocia]ie ce ap\r\ patrimo-niul cultural egiptean [i care, demai multe ori, a denun]at „gestio-narea dezatruoas\“ a autorit\]ilorcare se ocup\ de antichit\]i.

Un responsabil anonim al mu -zeului din Cairo a dezv\luit agen -]iei Reuters c\ partea inferioar\ am\[tii a fost deteriorat\ anul tre-cut [i, pentru a ascunde acciden-tul, un angajat „nespecialist“ a li-pit partea rupt\ cu un clei.

~n urma scandalului de pro-por]ii mondiale care a izbucnitimediat dup\ aceste dezv\luiri, laCairo a fost organizat\ o conferin]\

de pres\ `n cadrul c\reia Chris -tian Eckmann, un specialist ger-man `n restaur\ri, a ]inut s\ li -ni[teasc\ spiritele. „Masca nu este

`n pericol [i poate fi reparat\“, adeclarat el, precizând c\ un trata-ment adecvat poate ndep\rta ade-zivul folosit.

Page 15: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

interna]ional « 15

Bob Dylan: „Frank Sinatra nu m-a p\r\sit niciodat\“

„Când te apuci de aceste prelu\ritrebuie s\ l ai permanent n min-te pe Frank“, a explicat Dylan`ntr-un interviu acordat revisteiAARP (Asocia]ia american\ apensionarilor). „Sinatra este caun munte. Trebuie s\ l urci, chiardac\ [tii c\ n-o s\ ajungi `n vârf.E greu s\ `l `ntreci. Frank cântapentru voi, nu `n fa]a voastr\. Iarasta e ceea ce am `ncercat `ntot-deauna s\ fac.“

Dylan spune c\, pentru el, „Si-natra nu a disp\rut niciodat\“.„Sunt multe lucruri despre carecredeam c\ vor r\mâne [i nu s-a`ntâmplat a[a. Muzica lui Sinatraa r\mas.“

~ntrebat de reporter dac\ acânta piese de Sinatra nu estecumva „riscant“, Bob Dylan ar\s puns sarcastic. „Riscant?“, a`n trebat el. „Ca [i cum ai mergeprintr-un câmp minat? Sau cum

ai lucra `ntr-o uzin\ periculoas\?S\ faci albume nu reprezint\nici odat\ un risc. Eu nu m\ com-par cu Sinatra. Dar a fi men]io-nat `n aceea[i propozi]ie cu el de-ja este un compliment.“

Noul disc al lui Dylan, Shad-ows in the Night, este `nregistratcu cinci muzicieni, departe destandardele lui Frank Sinatra. Elva fi lansat pe 3 februarie.

Discul, al 36-lea din carieracelebrului cânt\re] american, vafi trimis prin po[t\ la peste 50.000de cititori ai revistei AARP, careare un public de aproximativ 35de milioane de americani ce audep\[it vârsta de 50 de ani.

Dylan, care are 73 de ani,spune c\ el, unul, este lini[tit cufaptul c\ este b\trân [i c\ a `n -v\]at c\ „pasiunea este specific\tinerilor“. „B\trânii trebuie s\ fiemai `n]elep]i“, a opinat cân t\ -re]ul. „Tr\ie[ti o anume vreme [itrebuie s\ la[i ceva [i tinerilor.Nu `ncerca s\ te compor]i ca untân\r, s-ar putea s\ `]i faci r\u.“

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo -rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, AlinaPurcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, IoanStoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Noul roman din seriaMillenium va avea„un impact mondial“La aproape un deceniu de la moartea scriitorului suedez Stieg Lars-son, un nou roman, al patrulea, din seria Millenium, va fi lansat `nluna august a acestui an.

Cartea se nume[te That Which Does Not Kill (Ceea ce nu ucide) vafi lansat\ concomitent `n 35 de ]\ri, iar speciali[tii spun c\ poate aveaun impact mondial comparabil cu cel al romanului Codul lui DaVinci.

Larsson terminase trei romane din serie `nainte de moartea sa,`n 2004, cu un an `nainte de lansarea primului roman.

El inten]iona s\ scrie m\car [apte romane. That Which Does NotKill este scris pe baza materialului r\mas de la Larsson de c\tre Da-vid Lagercrantz (co-autor al biografiei Eu, Zlatan Ibrahimovic), care vrea s\ „se foloseasc\ de vasta mitologie l\sat\ n urm\ de Lar-sson, de lumea creat\ de el“.

La doi ani dup\ apari]ia albumului Tempest, Bob Dylan lucreaz\ la un proiectcomplet diferit, un album de prelu\ri ale unor melodii celebre cântate, lavremea lor, de c\tre Frank Sinatra.

Jocurile foamei,cel mai rentabilfilm din StateleUniteCu peste 333 de milioane de dolari `nca -s\ri, prima parte a finalului seriei de filmebazate pe romanele lui Suzanne Collins adevenit produc]ia cea mai de succes din2014 `n Statele Unite.

Jocurile foamei 3 dep\[e[te astfel Gar-dienii galaxiei [i Captain America 2, filmecare, pe lâng\ succesul la public, au fost [ifoarte bine primite de c\tre critici.

Pe plan mondial, cel mai mare succes alanului r\mâne blockbusterul Transfor-mers Extinction, cu peste un miliard dedolari `ncas\ri [i o primire ostil\ din par-tea criticilor, Gardienii galaxiei se pla-seaz\ pe locul al treilea, cu aproape 800 demilioane de dolari, iar Hunger Games 3 pelocul al [aptelea, cu 711 milioane de dolari.

Regele saudit amurit, condolean]e lui TintinImediat dup\ decesul regelui Abdallah al Arabiei Saudi-te, `n vârst\ de 91 de ani, re]elele sociale din spa]iul fran-cofon s-au inflamat, dar pentru un „alt Abdallah“, scrie„Le Figaro“.

~n mesajele care consemnau decesul, cea mai mareparte a condolean]elor erau transmise lui Tintin, celebrulpersonaj de benzi desenate creat de Hergé.

De ce? Fiindc\ Abdallah este unul dintre personajelesecundare ale faimoasei serii de BD: un pu[ti arab bogat[i enervant care apare `n albumele Tintin au pays de l’Ornoir [i Coke en Stock. Iar cum Tintin este un superstarmondial [i este celebru mai ales `n Fran]a, reac]ia inter-nau]ilor francofoni a fost, `n mare m\sur\, de `n]eles.

Creându-l pe Abdallah, Hergé nu s-a inspirat din per-sonajul real, ci, mai degrab\, din regele Fayçal II al Iraku-lui, `n anii tinere]ii sale.

Cât despre monarhul saudit, acesta nu era un personajr\zgâiat [i pus pe [otii, ci s-a bucurat de reputa]ia unuiom integru [i pacifist.

Page 16: ANUL XI - Suplimentul de culturărevine `n curs\ la doi ani dup\ câ[tigarea Ursului de Aur cu Pozi]ia copilului. Aferim!, scris de Radu Jude [i Florin L\z\rescu, este un film istoric

— Haoleo, dar ce p\r frumos ai tu,tr\i-]i-ar familia. Aici, la ad\post,nu o s\ ai coafor, s\ [tii. Am avut [ieu p\r mi[to, dar m-a afânat o c\ -lug\ri]\, c\ era invidioas\. A zis c\dac\ nu m\ tund, m\ adânce[te.— Mul]umesc, dar nu am n]eles ni-mic.— Ei, cum n-ai n]eles? Doar nu e[tiacadea. Acadelele se aburesc repe-de la ad\post, s\ [tii.— Aha... `mi pare r\u, dar tot nu`n]eleg.— Las\, o s\ ai destul timp s\`n]elegi. E[ti c\lug\ri]\?— Nu, sunt politician.— Da, voi sc\pa]i repede, dac\ nu

v\ abona]i. Ia zi, ai insuficien]\ cas-tronal\? Azi avem adunare gene-ral\, m-a anun]at un hidrant. Sper s\fie [i cu alice, c\ tare mi plac alicele.— Nu am nici o insuficien]\. Adic\am avut odat\, respiratorie, c\eram pe munte, la altitudine mare.— E[ti alifie, dar a[a sunte]i toate la`nceput, pân\ nv\]a]i s\ vorbi]i. {ieu am fost. V\d c\ stai bine cu aca-retul, ai de acas\. Dac\ vrei s\ aivia]\ u[oar\, tre s\ fii albinu]\.— Tu de ce e[ti aici?— Eh, poveste veche. Am un albumcu multe bube `n cap. B\rbat\-miuera alpinist, iar eu ambasador. Darm-au prins numai pe mine [i nu am

sifonat, c\ avem copii acas\. Am zisc\ mai bine intru eu la amanet.

Traducere, conform Dic]ionaru-lui de Pu[c\rie, autor Viorel Horia}=nta[

— Haoleo, dar ce p\r frumos ai tu,tr\i-]i-ar familia. Aici, la `nchisoa-re, nu o s\ ai coafor, s\ [tii. Am avut[i eu p\r mi[to, dar m-a b\tut r\u ode]inut\ cu condamnare mai marede zece ani, c\ era invidioas\. A zisc\ dac\ nu m\ tund, m\ spintec\.— Mul]umesc, dar nu am n]eles ni-mic.— Ei, cum n-ai n]eles? Doar nu e[tio prostituat\ proast\. Prostituateleproaste sunt p\c\lite u[or n nchi-soare, s\ [tii.— Aha... `mi pare r\u, dar tot nu`n]eleg.— Las\, o s\ ai destul timp s\`n]elegi. E[ti condamnat\ pe maimult de zece ani?— Nu, sunt politician.

— Da, voi sc\pa]i repede, dac\ nurecidiva]i [i reveni]i n pu[c\rie. Iazi, `]i este foame? Azi avem sup\ culegume, m-a anun]at un informatordin cadrul angaja]ilor penitencia-rului. Sper s\ fie [i cu fasole boabe,c\ tare `mi plac fasolele boabe.— Nu am nici o insuficien]\. Adic\am avut odat\, respiratorie, c\eram pe munte, la altitudine mare.— E[ti proast\, dar a[a sunte]i toa-te la `nceput, pân\ `nv\]a]i s\vorbi]i. {i eu am fost. V\d c\ e[ti bi-ne `mbr\cat\, e[ti o persoan\ cubani. Dac\ vrei s\ ai via]\ u[oar\,tre s\ `mpar]i pachetul cu mine, cas\ `]i ofer protec]ie.— Tu de ce e[ti aici?— Eh, poveste veche. Am un caziercu multe antecedente penale.B\rbat\-miu fura din balcoanele lo-cuin]elor, iar eu i eram complice.Dar m-au prins numai pe mine [inu l-am denun]at, c\ avem copiiacas\. Am zis c\ mai bine fac eupu[c\rie `n locul lui.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 469 » 31 ianuarie – 6 februarie 2015

16 » fast food

Kyle `nsu[i avea o traum\ pecare filmul o sugereaz\ [i pe careel n-a recunoscut-o niciodat\.Aici e chei]a pe care, sper, East -wood a strecurat-o. {i `n carte, [i`n interviurile pe care le-a dat (de-venise o celebritate, irakienii `lporecliser\ Diavolul din Ramadi[i puseser\ pe capul lui o recom-pens\ care ajunsese la 160.000 dedolari), Kyle a repetat stereotip c\nu [i-a f\cut decât datoria, c\ [i-aap\rat compatrio]ii [i patria [.a.m.d.,ignorând suferin]a interioar\ pecare n-a recunoscut-o nici fa]\ deso]ie (so]ie care a ajutat mult larealizarea filmului). ~n interpre-tarea surprinz\tor de bun\ a luiBradley Cooper, care se `ngra[\de-a lungul filmului 20 de kilogra-me, `[i las\ barb\ [i devine totmai opac [i mai a]os pe m\sur\ cezilele petrecute `n Irak se adun\,Kyle nu e doar eroul Americii, lu-netistul care nimere[te du[ma-nul de la aproape doi kilometri, ci[i victima eroismului s\u, iar tra-gedia sa e cu atât mai profund\ cucât e ecranat\ de masa lui muscu-lar\, de figura impasibil\, de fizi-cul securizant, n fine, inclusiv de

filmul care pe aproape toat\ lun-gimea lui nareaz\ faptele sale glo-rioase de arme, omi]ând cu bun\[tiin]\ investiga]ia psihologic\ [iadev\rul c\, de fapt, a fost pro-fund marcat de r\zboi [i de imagi-nea sa de invincibil.

Dintr-un material BBC am `n ]eles c\ luneti[tii par s\ dea ce-le mai pu]ine indica]ii de stresposttraumatic, sunt articula]i, in-teligen]i [i echilibra]i, dar aces-tea sunt date culese doar de la lu-neti[ti n exer ci]iul func]iunii, nu[i de la veterani. Spre deosebire

de al]i combatan]i, luneti[tii, sespune, `[i v\d ]inta, o privescuneori ore `n [ir, de aceea o tra-teaz\ ca pe o fiin]\. Nu trebuie s\fii psiholog ca s\-]i imaginezi c\trebuie s\ fie greu s\-[i p\strezesângele rece tot timpul `n con -di]iile de stres pe care le presupu-ne aceast\ postur\.

Dar Eastwood nu doar c\ nu `iofer\ nici un debu[eu eroului,dar `i refuz\ de fapt c\derea nervoas\ pe care el `nsu[i [i-o re-fuz\. Astfel, nici filmul n-are unca tharsis, moartea lui Chris Kylenu ne este ar\tat\, ci doar

men ]ionat\ printr-un insert, iarnoi ie[im din sal\ cu un soi defrustrare incert\. Spre deosebire,de pild\, de personajul lui JonVoight `n Coming Home (r. HalAshby, 1978), Kyle interiorizeaz\experien]a de r\zboi pân\ la a daimpresia c\ mai are pu]in pân\ laimplozie. Implozia nu se produce[i pentru c\ el moare `n mod stu-pid, dar exist\ o elips\ de patruani `ntre venirea lui acas\ [i ulti-ma zi de via]\ pe care filmul o bi-feaz\ mult prea rapid, ca [i cumnu s-ar fi `ntâmplat nimic notabil`n acest interval. Or, poate toc-mai aceasta a fost perioada ceamai grea, Kyle i [i spune psiholo-gului c\ ar vrea s\ se re`ntoarc\pe front ca s\-[i apere camarazii.

Construind filmul `n mod b\r -b\te[te, patriotic [i comercial pefapte de arme (bine realizate, ni-mic de zis), Eastwood ne pune `nfa]\ imaginea oficial\ a r\zboiu-lui. Ea obtureaz\ cu bun\ [tiin]\pre]ul pl\tit de cei care nu `[i facdecât datoria [i implica]iile poli-tice ale sacrificiului lor (de pild\,interven]ia din Irak nu a dus ladescoperirea lui bin Laden). Fil-mul e un omagiu adus acestora,dar [i o acuza]ie mut\. Nu e greude `n]eles de ce filmul – care aremare succes de cas\ `n SUA – econtroversat. Poate fi mai greu deperceput ce crede `ntr-adev\rEastwood despre eroul lui. Neofer\ o poveste din care fiecarepoate `n]elege ce vrea.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

SclipiciDe vreo dou\ s\pt\mâni, unul din-tre subiectele care agit\ micul nos-tru grup de prieteni e sclipiciul. Maiprecis, site-ul ShipYourEnemies-Glitter.com (TrimiteleDusmanilor-TaiSclipici.com), inven]ia unui aus-tralian de 22 de ani care, dup\ ce-atot primit de la rude felicit\ri deCr\ciun cu sclipici n plic, s-a gândits\ ofere serviciul urm\tor: contrasumei de 10 dolari australieni, po]itrimite oriunde `n lume un plic plinde sclipici enervant, care `]i intr\ `nnas, `n urechi (sper c\ nu [i-n ochi),]i se lipe[te de haine, de geant\, se`mpr\[tie peste tot, se ia pe talp\ [ipune st\pânire pe tine. Ce mod mi-nunat de-a te r\zbuna pe cineva, [i-au zis mii de oameni din toate]\rile [i s-au unit n sclipici, blocândsite-ul pentru câteva ore [i punân-du-l pe proprietar n imposibilitateade a mai face fa]\ comenzilor. ~n celedin urm\, australianul [i-a scos la li-cita]ie mica afacere, a f\cut o ton\ debani [i a explicat apoi, ntr-un inter-viu din „The Observer“, c\ a pus to-tul la cale ca s\ demonstreze: 1. ce`nfometa]i suntem dup\ ciud\]eniimici [i mari; 2. n ce hal a ajuns pre-sa online, care preia f\r\ s\ verificenimic toate prostiile. Amicul meuVlad a [i comandat un plic cu scli-pici pentru amicul {tefan, acum st\mcu to]ii cu sufletul la gur\ [i a[ -tept\m s\-l aduc\ po[ta[ul [i s\-lumplem pe amicul {tefan de iubirea[i de sclipiciul nostru. Au mai p\]it-o[i al]ii: „Am cump\rat sclipici pen-tru so]ul meu, a deschis plicul nain-te s\ plece la serviciu [i s-a umplutpeste tot! A trebuit s\ se schimbe, a`ntârziat la serviciu [i s-ar puteachiar s\ fie dat afar\, LOL!“ sau „Num\ satur s\-mi v\d colegii f\cândspume când [i deschid plicul cu scli -pici“. Dulcea r\zbunare a sclipiciu-lui are deja o istorie de câ]iva ani: n2011 ni[te activi[ti pentru drepturileminorit\]ilor sexuale au bombardatcu sclipici mai mul]i oameni politiciconservatori. ~n fa]a legii, sclipiciulnu e periculos decât dac\ dep\[e[teo anumit\ cantitate (de[i, n 2012, unstudent care l-a atacat pe Mitt Rom-ney cu sclipici – [i [i-a ratat ]inta – afost acuzat de tulburarea lini[tii pu-blice). Cu tartele e mai complicat: n2008, cei care i-au dat cu trei tarte `nfa]\ primarului din San Franciscoau fost condamna]i la [ase luni de`nchisoare. Cic\ tartele ar produce„arsuri chimice“. M\i s\ fie.

469

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Literatur\ aplicat\

Film

Iulia Blaga

American Sniper e un film riscant [i ambivalent – sper c\ [i Clint Eastwoodgânde[te a[a, altfel n-am f\cut nimic. Eroul s\u, Chris Kyle, e cel mai bunlunetist pe care l-a dat America, un tip care a omorât 160 de oameni confirma]i(255 dup\ num\r\toarea lui). A fost de patru ori `n Irak, puse cap la cap zilele nudep\[esc un an, [i s-a retras `n 2009. ~n 2012 a scos o carte autobiografic\,imediat dup\ apari]ia ei Hollywood-ul a cump\rat drepturile [i a `nceput s\dezvolte proiectul, iar un an mai târziu, `n februarie 2013, a fost `mpu[catmortal de un alt veteran care suferea de stres posttraumatic [i pe care `ncercas\-l ajute s\ se integreze. Procesul acestuia `ncepe de-abia `n februarie 2015.

}int\ mi[c\toare


Recommended