1

CUPRINS RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL I CU ELEMENTE DE NIVEL II PENTRU

„CARIERA DE PIATRA – VALEA STRAMBULUI”, LOC. RASINARI, JUD. SIBIU OPERATOR : S.C. ITAL ROM S.R.L. SIBIU

I. INTRODUCERE 3

II. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 5

2.1. Localizare si topografie 5

2.1.1. Elemente de amplasare fizico – geografica 5

2.1.2. Asezarile umane 7

2.2. Geologie si hidrogeologie 7

2.2.1. Geologia 7

III. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 12

3.1. Istoricul amplasamentului 12

3.2. Dezvoltari viitoare 12

IV. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI 13

4.1. Generalitati – angajati / schimb ; procese tehnologice 13

4.2. Incetarea activitatii – inchiderea carierei – monitorizarea zonei 23

4.3. Materiale de constructii 25

4.4. Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane 26

4.5. Emisii in atmosfera – emisii tehnologice, alte emisii in atmosfera 27

4.6. Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale 31

4.7. Producerea si eliminarea deseurilor 33

2

4.8. Alimentarea cu energie electrica 34

4.9. Protectia si igiena muncii 35

4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor 36

4.11. Zgomotul si vibratiile 36

4.12. Securitatea zonei 45

4.13. Administratie 45

V. CALITATEA SOLULUI 46

5.1. Efecte potentiale ale activitatilor de pe amplasamentul analizat 46

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate 47

VI. EVALUAREA RISCULUI IN ACTIVITATE 48

VII. MONITORIZAREA 49

8. RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II 51

8.3. Probe de sol 51

8.4. Probe din apa subterana 51

9. CONCLUZII SI RECOMANDARI 53

9.3. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora, dupa caz, in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare 53

9.4. Rezumatul obligatiilor necuantificate si ale obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea acestora, cand este posibil 53

9.5. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar) 53

3

I. INTRODUCERE

S-a elaborat prezentul Raport la Bilant de Mediu nivel I cu elemente de nivel II pentru amplasamentul carierei de piatra de pe Valea Strambului, situata pe teritoriul administrativ al localitatii Rasinari – extravilan, in jud. Sibiu.

„Cariera de piatra”, este exploatata de S.C. ITAL ROM S.R.L., care a obtinut ultimul Permis de Exploatare cu nr. 13325 din 14.06.2012, valabil 1 an. Activitatea a fost reglementata prin Autorizatia de Mediu nr. SB 347/08.12.2006, valabila pana in 08.12.2011 si prin Autorizatia de Gospodarirea Apelor nr. 10 din 29.07.2010, valabila pana in 14.06.2011. Societatea a solicitat punctul de vedere de la S.G.A. Sibiu.

Societatea comerciala detine Contractul de locatiune, incheiat cu Primaria Rasinari, cu nr. 622/26.10.2004 si se identifica prin CUI 8369373 si J32/1008/1996, cu sediul in loc. Sibiu, str. Prof. Aurel Decei, nr. 8, jud. Sibiu.

Raportul la Bilantul de Mediu nivel I cu elemente de nivel II a fost solicitat de A.R.P.M. Sibiu prin adresa nr. 14.944/04.01.2012 si respecta cerintele din indrumarul inaintat beneficiarului prin aceasta adresa, precum si reglementarile in vigoare : Ord. MAPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a Bilanturilor de Mediu si Ordinul nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a Autorizatiei de Mediu, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 808 din 27.11.2007.

Conform Anexei nr. 1 la Procedura – Lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, operatorul S.C. ITAL ROM S.R.L., se supune procedurii de autorizare (cf. Ord. 1798/2007) fiind incadrat la pct. 19- Extractia pietrei pentru constructii. Ca urmare, s-a solicitat si a fost realizat prezentul Raport la Bilant de Mediu, avandu-se in vedere si prevederile art. 10, alin (1).

La efectuarea analizei, in cadrul Raportului la Bilantul de Mediu nivel I, s-au avut in vedere normele generale de reglementare, precum si cele specifice in domeniul apelor:

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M. Of. Nr. 1196/30 decembrie 2005, cu Rectificarea din 31 ianuarie 2006 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005 ; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului ;

- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare din Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 ; HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, completata si modificata prin HG nr. 352/2005.

Tinand seama de aceste prevederi legislative, documentatia de fata va cuprinde elementele Bilantului de Mediu nivel I, precum si concluziile rezultate in urma analizei cu rezumatul

4

obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, precum si recomandari pentru elementele programului de conformare.

Prezentul Raport la Bilant de Mediu nivel I va identifica domeniile in care impactul asupra factorilor de mediu este semnificativ si va cuantifica raspunderea pentru starea mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii privind refacerea mediului.

DATE DE IDENTIFICARE ALE OPERATORULUI:

Denumirea operatorului: S.C. ITAL ROM S.R.L.

Sediul: loc. Sibiu, Str. Prof. Aurel Decei, nr.8, jud.Sibiu

Tel/Fax: 0269 252008

Numar de inregistrare in RC: J 32/1009/1996

Certificat de inregistrare fiscala RO 8369373

Obiectul de activitate:

- activitate principala: constructii de drumuri - cod CAEN 4523

- alte activitati: extractia pietrisului si nisipului-cod CAEN 1421 ; extractia pietrei pentru constructii cod CAEN 1411.

5

II. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizare si topografie

2.1.1. Elemente de amplasare fizico – geografica

Denumirea perimetrului deriva din amplasamentul acestuia si numele localitatii pe raza careia este amplasat, respectiv paraul Valea Strabului, localitatea Rasinari, jud. Sibiu. S.C. ITAL ROM S.R.L are drept de folosinta a terenului necesar desfasurarii exploatarii si prelucrarii materialului mineral, prin inchiriere de la Primaria Rasinari (Contract de locatiune nr. 622/2004), pentru suprafata de 0,032 kmp.

Perimetrul, in suprafata de 0,032 kmp este situat administrativ in aria cadastrala a comunei Rasinari, jud. Sibiu:

- la cca. 15 km sud-vest de municipiul Sibiu,

- la cca. 5 km sud-est de localitatea Gura-Raului si

- la cca. 1,5-2,0 km sud-vest de comuna Rasinari.

Drumurile de acces in perimetru sunt drumuri existente, accesul fiind posibil in doua variante:

- din DN 1 (E 15A) din localitatea Cristian, pe DJ 106D, (Cristian – Orlat – Gura Raului – Curmatura Stezii) si apoi pe DJ 106A pana la confluenta vailor Strambului si Stezei.

- din Sibiu, prin Rasinari, pe DJ 106A pana la confluenta vailor Strambului si Stezei.

Accesul din DJ 106A, pana la perimetrul de exploatare, se realizeaza pe un drum de circa 150 m de-a lungul paraului Valea Strambului.

Societatea detine acceptul Primariei Rasinari cu nr. 5436/20.12.2007 pentru accesul in zona si traversarea drumurilor comunale in vederea exploatarii carierei de piatra, cu mijloace de transport cu tonaj nu mai mare de 16 to.

Se mentioneaza ca perimetrul nu se afla pe teritoriul unei arii naturale protejate.

Perimetrul temporar de exploatare este delimitat de urmatoarele coordonate topogeodezice:

6

Nr. punct Nord (X) Est (Y)

1 467477 424698

2 467566 424596

3 467642 424719

4 467622 424829

5 467530 424700

6 467664 424913

7 467645 424931

8 467445 424716

9 467398 424685

10 467411 424660

- Limita de adancime: Z = 622 m

- Suprafata de exploatare: S = 0,015 kmp

- Suprafata de prelucrare: S = 0,017 kmp

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul este amplasat in apropierea contactului morfologic si structural montan (Masivul Cindrel) cu Depresiunea Transilvaniei, resectiv in nordul zonei de contact dintre Depresiunea Sibiului si Muntii Cibinului (Cindrelului), astfel ca zona perimetrului se prezinta sub forma unor gruiuri piemontane cu altitudini cuprinse intre 730 m si rareori peste 1200 m (Vf. Blidariei - 1220 m in sud-vest). Spre Valea Strambului versantii acestor gruiuri prezinta pe alocuri pante abrupte.

Foto 1 Zona de exploatare Cariera Valea Strambului - Rasinari

7

2.1.2. Asezarile umane

Amplasare perimetru de exploatare in raport cu zona rezidentiala:

- in extravilanul comunei Rasinari, pe Valea Strambului, la cca. 1,5-2,00 km fata de localitatea Rasinari.

La circa 200 m fata de zona de exploatare, catre sud-vest, se afla o casa de locuit, apartinand familiei Plesa, unul dintre membrii acestei familii fiind angajat in cadrul S.C. ITAL ROM S.R.L.

Conform documentatiei de solicitare a permisului de exploatare, din anul 2010, se mentioneaza ca intre cariera si proprietate este pastrat un pilier de protectie din masivul de roca, acesta avand rolul de a proteja atat aceasta proprietate, cat si celelalte din vecinatate, de efectul exploziilor, zgomotului si prafului.

Celelalte proprietati din zona:

- pensiuni turistice (Marin, Alpin, Miorita, Mirani etc), care sunt situate la distanta de peste 250 m fata de cel mai apropiat punct, in afara zonei de protectie a carierei (inspre nord-est si nord-vest).

Conform documentatiei de solicitare a permisului de exploatare, din anul 2010, se mentioneaza ca zona de protectie din punct de vedere al lucrarilor de impuscare cu utilizarea gaurilor de sonda (fara pilier de siguranta) este de 200 m, respectand normele de aplicare ale Legii nr. 126/1995, privind regimul materialelor explozive si ale normativelor de protectie a muncii.

2.2. Geologie si hidrogeologie

2.2.1. Geologia

Din punct de vedere geologic arealul in care se incadreaza perimetrul face parte din Panza Getica, unitate tectogenetica importanta a Carpatilor Meridionali.

Panza Getica afloreaza pe suprafete mari in Carpati Meridionali, de la Valea Oltului pana la Dunare, inclusiv in Muntii Lotru, Sebes si Cibin.

Din punct de vedere stratigrafic in alcatuirea Panzei Getice din arealul perimetrului de prospectiune participa numai formatiuni proterozoice metamorfozate, care alcatuiesc masivele cristaline prealpine, adica sisturile cristaline.

Sisturile cristaline din Panza Getica apartin la doua grupe petrografice ce difera intre ele prin gradul de metamorfism, fapt ce ne sugereaza ca s-au format prin faze de metamorfism diferite. In acest sens in Panza Getica se disting:

8

- Grupa sisturilor cristaline mezo-catametamorfice;

- Grupa sisturilor cristaline epimetamorfice.

Grupa sisturilor cristaline mezo-catametamorfice ocupa suprafete intinse in Muntii Cibin si nu numai, ele apar si in muntii invecinati, Sebes, Lotru si Capatanii. Aceste sisturi cristaline mezo-catametamorfice din Panza Getica au fost descrise de catre A. Strekeisen, St. Ghica-Budesti, Gh. Pauliuc, N. Gherasi si alti sub numele de “Cristalinul (Seria) de Sebes-Lotru”.

Seria (denumire mai uzitata) de Sebes-Lotru constituie una din cele mai dezvoltate si omogene entitati de sisturi cristaline din Carpati Meridionali. Aceasta este alcatuita mai ales din paragnaise micacee, gnaise oculare, gnaise granitice (ortognaise), micasisturi si migmatite la care se adauga subordonat amfibolite, cuartite si chiar calcare si dolomite cristaline.

In acest ansamblu de sisturi cristaline mezometamorfice din Muntii Sebes, Lotru, Cibin si Capatanii, H. Savu a separat urmatoarele complexe petrofaciale (unele dintre acestea se regasesc in arealul perimetrului de exploatare Rasinari, Valea Strambului):

- Complexul gnaiselor cu silimanit ce se situeaza la partea inferioara a seriei si este constituit din gnaise cu cordierit si silimanit, paragnaise cu biotit si muscovit si subordonat amfibolite si migmatite. Afloreaza in sudul Muntilor Cibin.

- Complexul amfibolitelor reprezentat prin alternante de amfibolite, gnaise cuarto-feldspatice si paragnaise cu biotit. Afloreaza in partea centrala a Muntilor Cibin, in nordul Muntilor Sebes si pe Valea Lotrului.

- Complexul gnaiselor cuarto-feldspatice ce poate include subordonat micasisturi si migmatite. Are aceleasi arii de aflorare cu complexul anterior.

- Complexul micasisturilor constituit predominant din varietati de micasisturi si subordonat amfibolite. Afloreaza in suidul Muntilor Capatani, in nordul Muntilor Cibin si in partea centrala a Muntilor Sebes.

- Complexul manganifer incheie Seria de Sebes-Lotru si este format din amfibolite si varietati de gnaise cu mangan. Ocupa o pozitie sinclinala in partea centrala a Muntilor Sebes si Cibin.

Pe alocuri Cristalinul (seria) de Sebes-Lotru este asociat cu mici corpuri de roci bazice si ultrabazice, adesea serpentinizate. Aceste corpuri pot fi intalnite in Muntii Capatanii si Sebes.

Varsta Seriei de Sebes-Lotru este apreciata a fi Neoproterozoic timpurie (Anteproterozoic superior).

Grupa sisturilor cristaline epimetamorfice ocupa arii de aflorare limitate in cadrul Panzei Getice, iar in zona apare in nord-estul perimetrului pe raza localitatilor Rasinari si Cisnadioara, fiind cunoscuta prin urmatoarele serii epimetamorfice:

9

- Seria de Rasinari (Valea Stezei) reprezentata prin sisturi curtoase clorito-sericitoase, sisturi sericitoase si cuartite blastopsamito-aleuritice.

- Seria de Sibisel reprezentata prin sisturi sericito-cloritoase si albitice.

- Seria de Rausorul Cisnadioarei reprezentata prin sisturi clorito-albitice, sisturi albitice, sisturi clorito-epidotice si calcare cristaline.

Varsta sisturilor cristaline epimetamorfice din Panza Getica este atribuita Proterozoicului Superior si Paleozoicului inferior (Seria de Rasinari).

Formatiunile sedimentare ale regiunii perimetrului de prospectiune sunt cu totul subordonate celor cristalofiliene, fiind reprezentate doar prin depozite Cuaternare noi Holocene si mai putin Pleistocene.

Depozitele cuaternare reprezinta acumulari deluviale, aluvionare si grohotisuri de panta.

Tectonica regiunii

Tectonica regiunii este strans legata de procesele tectogenetice care au condus la formarea si individualizarea Panzei Getice, procese ce s-au desfasurat in doua etape. O prima etapa a fost ce de la finele Cretacicului inferior – tectogeneza austrica, iar cea de-a doua si cea mai importanta a fost cea de la finele Cretacicului superior – tectogeneza laramica.

Ca urmare a acestor procese tectogenetice, tectonica formatiunilor cristaline din Panza Getica si implicit din Muntii Cibin si Sebes-Lotru este complicata prin prezenta a numeroase elemente rupturale si plicative.

Deformarile rupturale au condus la compartimentarea formatiunilor cristaline in numeroase blocuri si la coborarea acestora in trepte spre Depresiunea Transilvaniei

In zona perimetrului sunt evidentiate cateva falii dispuse astfel:

- Doua falii principale, in lungul vaii Steaza cu directia E-V si in lungul vaii Strambului, cu directia NE – SV.

- Doua falii de sprijin pe malul stang al vaii Strambului. De-a lungul faliilor sisturile cristaline sunt puternic cataclazate si alterate, elemente foarte vizibile in teren. Presiunile orientate in geosinclinalul carpatic au fost puternice aducand pana in pozitie verticala pachetele de sisturi cristaline.

Nota: datele privind geologia regiunii au fost preluate din Documentatia Tehnica pentru obtinerea Permisului de Exploatare, pentru anul 2010-2011.

10

2.2.2. Hidrologia si hidrogeologia

Reteaua hidrografica este reprezentata de vaile Strambului si Steaza, confluenta acestora fiind situata la circa 150 m nord-est de limita nordica a perimetrului de exploatare.

Nivelul acviferului freatic este de adancime, fiind determinat de fisuratia masivului de roci. In fluxul tehnologic nu se utilizeaza apa, decat pentru umectarea materialului in timpul operatiilor de perforare – impuscare si incarcare, in scopul reducerii emisiilor de pulberi.

Avand in vedere ca nivelul hidrostatic permanent se afla la circa 4 m sub cota vetrei carierei, este evident ca nu exista probleme hidrogeologice de natura sa afecteze exploatarea rocilor utile din cariera.

Nota: datele privind hidrologia si hidrogeologia regiunii au fost preluate din Documentatia Tehnica pentru obtinerea Permisului de Exploatare, pentru anul 2010-2011.

2.2.3. Clima

Clima regiunii este de tip temperat continentala, cu veri calduroase, secetoase si ierni aspre cu vanturi puternice predominant nord-estice. In regiune se inregistreaza inversiuni termice puse in evidenta de observatiile meteorologice de la statiile Sibiu si Paltinis.

Valorile caracteristice ale principalelor elemente climatice sunt urmatoarele:

- temperatura medie multianuala: cca. 7°C

- temperatura medie multianuala a lunii ianuarie: 4°C

- temperatura medie multianuala a lunii julie: + 18°C

- media multianuala a precipitatiilor lichide: 700 mm

- nr. mediu al zilelor cu strat de zapada: 70

- durata medie de stralucire a soarelui: ccal 740 ore/an

- directiile dominante de deplasare ale maselor de aer sunt:

-E > SE – cca 21,4% ; NE – 18,5% ; Calm – 24,5%.

Din punct de vedere microclimatic trebuie mentionata aparitia fenomenului de briza de munte (slaba ca intensitate) si a inversiunilor termice, in perioadele de calm din timpul iemii.

Calitatea aerului in zona este buna, determinata de lipsa poluarii regionale ca urmare a lipsei activitatii industriale in zona.

11

2.2.4. Solurile

Solul din zona face parte din categoria solurilor brune montane tipice de padure, cu un grad de podzolire mediu. Grosimea lui variaza intre 0,1 si 0,4 m in zona apropiata Vaii Strambului si 0,0-0,2 m pe pantele unde s-a desfasurat exploatarea gnaiselor.

Din punct de vedere seismic, perimetrul se afla in zona “D” de intensitate seismica cu Ks=1,16 si perioada de colt Tc=0,7 sec, conform norm. P100/92.

2.2.5. Vegetatia si fauna

Flora si fauna existenta in regiune este corespunzatoare tipului climatic prezent (temperat continental). Flora este reprezentata de paduri de rasinoase (predominant brad) in amestec cu cele de foioase (carpen, fag, mesteacan). Padurile de rasinoase se intrepatrunde cu specii de fag, carpen si mesteacan.

Foto nr. 2 – Aspect privind vegetatia zonei (padure de brad, in amestec cu mesteacan, iar pe malul stang al Vaii Strambului – plantatie de salcam executata de S.C. ITAL ROM)

Fauna este comuna, caracteristica zonelor de munte reprezentata de mamifere mici si mijlocii, pasari si reptile.

Terenurile cuprinse in perimetrul de exploatare au fost incadrate la categoria de folosinta pasune.

12

III. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1. Istoricul amplasamentului

Activitatea in cariera Valea Strambului Rasinari se desfasoara incepand cu anul 1999, in baza contractelor de locatiune incheiate cu Primaria Rasinari. De asemenea activitatea miniera a fost permanent reglementata de Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu, precum si de Apele Romane.

In momentul de fata, societatea nu mai detine permis de exploatare, datorita faptului ca la finalul permisului de exploatare nr. 13325/14.06.2010 exista in stoc cantitatea de 27.628 mc piatra bruta, cantitate suficienta pentru prelucrare pentru circa un an de activitate.

La momentul actual, stocul de piatra bruta pentru prelucrare se ridica la 12.969 mc, iar stocurile de produse prelucrate pentru vanzare se ridica la circa 25.000 tone.

3.2. Dezvoltari viitoare

In viitorul apropiat activitatea va fi oprita, societatea nu mai are intentia de a solicita permis de exploatare in cariera. Totusi vor mai fi efectuate lucrari de impuscare pentru configurarea finala a treptelor de exploatare in vederea ecologizarii acestora. Se va efectua in continuare activitatea de prelucrare a stocului de piatra bruta in copul comercializarii, pana la epuizarea acestuia.

13

IV. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generalitati – angajati / schimb ; procese tehnologice

Exploatarea a avut ca scop extragerea gnaisului in vederea utilizarii acestuia ca piatra pentru constructii la diverse lucrari (constructii cladiri, drumuri etc.).

In prezent, activitatea se desfasoara cu un numar de 7 angajati, dintre care 2 persoane sunt pregatitie pentru activitati de paza (program de paza zilnic, intre orele 16.00-06.00). Activitatea curenta in cariera se desfasoara dupa un program de 8-10 ore/zi (un singur schimb 08.00-16.00).

Se va face o detalierea a activitatii desfasurate pana in prezent, in ultimul an de exploatare (2010-2011):

A. Activitatea desfasurata pana in prezent:

Estimarea cantitativa a resursei, in ultimul an de permis 2010-2011:

Configuratia terenului din zona carierei, natura si caracteristicile fizico-mecanice ale rocii a dus la desfasurarea extractiei resursei in anul de permis (2010-2011) la nivelul a patru trepte de exploatare, cu urmatoarea geometrie:

- inaltimea maxima de treapta - 15 m;

- unghi de taluz de 600;

- platforma de baza (berma de baza) - 10-15 m;

- lungime front 60-150 m.

La estimarea volumului de masa miniera care s-a exploatat in anul de permis 2010-2011 (roca utila corespunzatoare calitativ si steril) s-a avut in vedere configuratia carierei, natura lucrarilor necesare a se executa pentru asigurarea protectiei zacamantului si stabilitatii carierei, suprafata zonei de exploatare la nivelul treptelor in lucru, grosimea medie de abatare a rocii (adancimea gaurilor de sonda este limitata corespunzator inaltimii de treapta) si volumul de steril ce trebuia inlaturat de pe suprafata zonelor de exploatare.

Pentru anul de permis 2010-2011 s-a solicitat aprobarea exploatarii pentru un volum de 50.000 mc/128.000 tone de roca utila, corespunzatoare calitativ.

Exploatarea s-a desfasurat pe cele patru trepte de exploatare, numerotate de sus in jos, la care se adauga vatra carierei, numita treapta 5 (vezi planul din Anexa).

Caracteristici calitative:

In zona perimetrului se dezvolta paragnaise cuarto-biotitic-muscovitice, de culoare cenusie inchisa, cu spartura plana, cu structura granolepidoblastica, textura orientata, sistoasa, dispuse in pachete

14

cu sistuoazitate evidenta, cu duritate si compactitate medie, avand urmatoarea compozitie mineralogica:

- Cuart: 50-60%;

- Biotit si muscovit: 30-40%;

- Feldspat: 1-2%;

- Apatit, clorit, zircon, titanit: 1%;

- Minerale opace: 1%.

Microscopic roca este caracterizata printr-o textura rubanata, puternic orientata, data de segregarea cuartului in benzi fine granoblastice si care alterneaza cu benzi lepidoblastice de biotit si muscovit. Biotitul brun, initial porfiroblastic, este inlocuit cu muscovit, rar clorit.

Determinarea rezistentei la uzura efectuata pe mai multe probe prelevate din diferite puncte ale carierei, indica valori cuprinse intre 19,87 si 26,8%, ceea ce incadreaza roca in clasa D si E conform STAS 667/87, putand fi utilizata ca piatra sparta sort 63 – 90 pentru fundatia drumurilor cu trafic greu la foarte usor, strat de baza din macadam pentru drumurile cu trafic mediu si usor, split pentru strat de fundatie pentru trafic greu, strat de baza din macadam impanat cu split bitumat etc pentru drum cu trafic mediu si usor, savura pentru strat de fundatie – drum cu trafic greu si savura strat de baza – drum cu trafic mediu la foarte usor (STAS 667/87).

Modalitatea de extractie (metoda de deschidere, pregatire si exploatare, haldarea materialului steril, protectia zacamantului, prelucrarea)

a. Organizare de santier:

Amplasamentul organizarii de santier aferenta exploatarii in cariera a gnaiselor din perimetrul Valea Strambului se afla in zona drumului de acces in exploatare, de-a lungul acestuia, pe o platforma existenta, fara a afecta alte suprafete de teren din versant sau din terasa paraului. Nu exista constructii definitive, toate amenajarile find provizorii (containere de metal specifice organizarilor de santier).

b. Amenajarea accesului in perimetrul de exploatare si transportul produselor de cariera:

Drumurile de acces in perimetru sunt existente, accesul in perimetru fiind realizat printr-un drum de exploatare de circa 150 m din DJ 106D.

Societatea detine mijloace de transport proprii, dar desfacerea se face loco in cariera cu mijloacele de transport ale beneficiarilor.

Transportatorii respecta HG 1373/2008 privind reglementarea furnizarii si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania, precum si a hotararii nr. 123/2010, privind Regulamentul privind reglementarea transportului rutier de bunuri pe drumurile judetene.

15

Pentru evitarea poluarii cu praf pe drumurile de pamant utilizate (drumul de exploatare din cariera pana in drumul judetean DJ 106D) se face udarea ori de cate ori e nevoie a drumului (cca. 3 luni/an, de 2-3 ori/zi). In acest scop se foloseste o pompa submersibila care ia apa din paraul Strambu.

c. Lucrari de deschidere

Deschiderea carierei s-a realizat printr-un drum industrial de cca. 150 m executat cu ocazia exploatarii anterioare a zacamintului, situat in extremitatea nordica a carierei, care face si in prezent legatura intre platforma de baza a carierei si treptele de exploatare de la cota +680 m si +665 m. Pentru treapta de la cota +650 m, a fost construita o bretea care porneste de la vatra carierei si urca, cu o panta de circa 15-20o pana la nivelul treptei. O asemenea bretea s-a construit si pentru treapta +635 m. Prelungirea treptelor catre zona sud-vestica a carierei s-a facut concomitent cu lucrarile de exploatare, in salturi de 12 – 15 m. Noua configuratie a carierei are patru trepte de exploatare, la nivelul cotelor +680 m, +665 m, +650 m, +635 m si nivelul vetrei carierei de la cota +622 m.

d. Lucrari de pregatire

Lucrarile de pregatire au constat din inlaturarea vegetatiei situate pe versant in cuprinsul treptelor de exploatare. Sterilul existent (coperta, sol si roca necorespunzatoare calitativ) s-a inlaturat concomitent cu extractia resursei utile, prin impuscare si s-a separat de aceasta in procesul de prelucrare (concasare-sortare). Din acest motiv exista o pierdere la exploatare de cca. 5 %.

e. Lucrari de exploatare

Lucrarile de exploatare in cariera s-au relizat incepand cu anul 1999 in doua trepte de exploatare, trecandu-se ulterior la exploatarea pe 3 si 4 trepte de exploatare intre cotele +622 m, nivelul vetrei carierei si +685 m, ultima treapta.

Lucrarile de exploatare in cariera s-au realizat in perioada 2010-2011, la nivelul treptelor +685 m, +670 m, +640 m, +655 m si nivelui vetrei carierei de la cota +622 m. Lucrarile programate pentru anul de permis (2010-2011) au avut in vedere sistematizarea carierei pentru a asigura fronturi de lucru pentru extractia unei cantitati mai mari de resursa minerala decat anterior. In acest sens treptele de exploatare s-au extins inspre vest – nord-vest , in amonte pe valea Strambului directionat pe zacamint, paralel cu curbele de nivel.

Metoda de exploatare folosita este metoda de exploatare descendenta cu haldarea materialului steril in halde exterioare, extractia resursei minerale constind din perforarea de gauri de sonda verticale si orizontale pe intreaga suprafata a treptei, impuscarea acestora cu dinamita sau geluri explozive amorsate cu capse neelectrice si antrenarea materialului rezultat pe taluz prin impingere cu buldozerul si cadere libera. Atat din calcul, cat si din modul de exploatare anterioara din cariera a rezultat ca valoarea optima pentru distanta dintre gauri este de 3 m.

De la baza carierei materialul se prelua de un autoincarcator si se transporta la statia de concasare si cea sortare din incinta.

16

Pe tot parcursul exploatarii unghiul de taluz al treptei s-a mentinut la maxim 600, berma de siguranta la 6 m (3 m din norma si 3 m din gabaritul utilajului), iar berma de lucru la 6-8 m. Datorita naturii rocii si pe baza rezultatelor anterioare din cariera, s-au realizat pierderi de exploatare de cca. 5 % Alegerea acestui model de cariera a fost determinata si de respectarea normelor de protectie a zacamantului, a celor de exploatare rationala si a normelor de protectie a mediului si a muncii.

Pe perioada de iarna, in functie de conditiile meteorologice, activitatea de extractie era intrerupta.

Extragerea (derocarea) resursei (a rocii utile) s-a facut prin impuscare cu explozivi amplasati in gaura de sonda. Perforarea s-a executat cu instalatii de forare (foreze).

Procesul de impuscare (lucrarile de impuscare) au fost executate de catre peronalul societatii autorizate pentru aceasta activitate (S.C. GEROMINEX S.R.L. Cluj) cu respectarea tuturor prevederilor si normelor legale specifice, in vigoare, pe baza unor studii de specialitate care sa determine efectul seismic generat de lucrarile de impuscare, in vederea asigurarii protectiei zonei din punct de vedere seismic. In prezent, societatea ITAL ROM S.R.L. are personal specializat si autorizat pentru executia lucrarilor de impuscare, precum si detine autorizatie de utilizare a materialelor explozive (Autorizatie pentru folosirea materialelor explozive din 22.06.2010 – vezi anexa).

Lucrarile de forare si impuscare s-au efectuat in baza unor dispozitii / scheme (monografii) de forare, respectiv impuscare, intocmite de seful echipei de lucru si aprobate de conducerea tehnica a societatii. Aceste dispozitii cuprind cel putin urmatoarele date (inclusiv schema grafica):

- amplasarea gaurilor de sonda (distanta intre gauri, nr. aliniamente, distanta intre aliniamente, distante in raport cu taluzele marginale ale treptei de exploatare);

- parametrii gaurilor de impuscare (diametrul, lungimea totala a gaurii, subadancirea, inclinarea, anticipanta, lungime de burare etc.);

- tipul explozivului si a elementelor de initiere;

- cantitatea de exploziv ce se utilizeaza;

- modalitatea de incarcare cu exploziv a gaurilor, burarea incarcaturii, tipul si modalitatea declansarii/initierii exploziei.

S-au ales schemele de impuscare care dau cele mai mici trepidatii dar care sa conduca la obtinerea celor mai bune rezultate in ceea ce priveste sfaramarea rocilor, distanta de imprastiere, efectul seismic, energia de explozie (aprinderea incarcaturii explozive cu microintarziere etc.).

Spargerea supragabaritilor rezultati la impuscarea primara a rocii, s-a realizat prin impuscarea secundara (perforare cu perforator pneumatic, in corpul blocurilor, a unor gauri de mina care se incarca cu exploziv si se impusca). Explozivii neexplodati (rateuri) se lichideaza conform prevederilor normative in vigoare.

17

Materialul derocat se transporta la platforma de livrare situata la baza carierei.

Tipul si numarul utilajelor folosite in procesele de exploatare si prelucrare a suferit variatii fiind adaptat pe parcursul lucrarilor, dupa caz.

f. Haldarea materialului steril

Materialul steril este reprezentat de solul vegetal care alcatuieste coperta. Acesta s-a depus in afara perimetrului de exploatare, intr-un areal bine definit, ales in functie de urmatoarele aspecte:

- s-a pozitionat in afara spatiului de depozitare al statiei de concasare, in capatul sudic al fostei gropi de gunoi comunale;

- panta terenului natural sa fie cat mai mica;

- distanta de transport a sterilului sa fie cat mai redusa;

- sa se evite zonele cu izvoare si panza freatica aproape de suprafata;

- sa afecteze cat mai putin factorii de mediu.

Haldarea are ca scop depunerea materialului steril si nivelare, prin impingerea pe taluz a materialului cu ajutorul buldozerului.

Parametrii constructivi actuali ai haldei de steril sunt:

- platforma la cota 622 m – 630 m;

- inaltime maxima de treapta a haldei h = 3 m;

- inclinarea maxima treptei α = 300;

- suprafata halda steril – 2.500 mp.

Conform decalratiei titularului, in prezent se afla pe halda o cantitate de 250 mc sol vegetal (steril). Solul vegetal/materialul din halda s-a utilizat si se va mai utiliza la lucrarile de refacere/reabilitare a mediului si la amenajarea/intretinerea drumurilor de acces si a celor de incinta.

g. Protectia zacamantului

Pentru evitarea degradarii resursei si asigurarea protectiei zacamantului, pe parcursul activitatii s-au aplicat urmatoarele masuri:

- exploatarea s-a efectuat respectand si mentinand geometria proiectata a carierei;

18

- pentru protejarea si evitarea distrugerii zonelor marginale ale excavatiei s-a asigurat orientarea corecta a fronturilor de lucru, succesiunea normala a executarii lucrarilor si respectarea unghiului taluzului de lucru de max. 600;

- materialul extras nu s-a depozitat in zone apropiate excavatiei;

- materialul rezultat din decopertare s-a depozitat numai in spatiul destinat haldei de steril;

- apele pluviale s-au dirijat prin rigole in afara spatiului excavat (trepte, platforma).

h. Descrierea principalelor faze ale activitatii de prelucrare/preparare

Materialul derocat si transportat la baza carierei cu excavatorul sau prin impingere cu buldozerul se incarca direct in buncarul de alimentare al concasorului de unde se preia de o banda transportoare si se introduce in concasor. Materialul concasat este preluat de o alta banda si se transporta in statia de sortare, unde se sorta granulometric pe 3 sorturi:

- 0-8 mm ;

- 8-16 mm ;

- 16-43 mm.

Intreaga cantitate de sorturi, inclusiv roca alterata din suprafata perimetrului se valorifica prin utilizarea acestora la constructia de drumuri ale societatii, precum si prin vanzare catre terti.

In prezent, pe linie de prelucrare, se mai realizeaza doar lucrarile de concasare-sortare a materialului brut existent in stoc, intermitent si in functie de comenzi.

Foto nr. 3, 4 – Statia de concasare si sortare din organizarea de santier

19

Foto nr. 5, 6 Depozite de sorturi si material brut

B. Dotari ale carierei:

• Suprafata totala:

S.C. ITAL ROM S.R.L. Sibiu, detine prin contract de locatiune nr. 622/2004 cu Primaria comunei Rasinari, terenul necesar desfasurarii exploatarii, situat pe Valea Strambului, Rasinari. Suprafata totala a perimetrului este de 32.000 mp.

• Cladiri; suprafete ocupate:

Suprafata de 32.000 mp este componenta a CF 108 Rasinari, nr. Top 8691, care in evidentele Ocolului Silvic Rasinari apare ca pasune si teren neproductiv, suprafata pentru care s-a obtinut ultimul Certificat de urbanism, cu nr. 4175/29.05.2007, eliberat de C.J. Sibiu.

La aceasta sauprafata se adauga suprafata de 2.500 mp, creata prin ecologizarea gropii de gunoi a comunei Rasinari, in urma ecologizarii fiind folosita ca si halda de steril. Insa, aici se depoziteaza si materialul vandabil din cariera (savura de cariera pentru drumuri).

• Masini si utilaje:

Ca utilaje specifice pentru lucrul in cariera, societatea detine in proprietate sau inchiriate o serie de utilaje : excavator VOLVO, 36 to ; excavator Fiat Hitachi 22 to ; excavator KOMATSU 17 to (2 buc) ; buldozer incarcator CATERPILAR ; incarcator frontal LIEBHERR, 1,8 mc ; compresor INGERSOLL RAND 10 mc/min, 8 bar ; compresor ATLAS COPCO 10 mc/min, 8 bar ; instalatie foraj ATLAS COPCO ; concasor semistationar cu falci ; statie sortare semistationara ; generator electric MECALTE 125 kWA ; generator electric MECALTE 75 Kwa ; autoturism DACIA LOGAN ; autocamioneta DACIA 1304 PIC UP ; camioneta FORD TRANZIT 4,5 to.

20

Pentru lucrarile programate pe anii 2012-2013, societatea utilizeaza in incinta urmatoarele:

- Excavator VOLVO 1,8 m.c.,

- Excavator KOMATSU 0,9 m.c.,

- Incarcator frontal CASE 1,9 m.c.

- Buldozer Fiat Alis,

- Concasor semistationar C 600,

- Statie sortare semistationara RIMAC.

• Bilantul de materiale

Materialele folosite in procesul tehnologic sunt:

- Carburanti si lubrifianti:

Motorina necesara pentru alimentarea utilajelor se aduce in recipiente (butoaie) metalice, din care se alimenteaza direct utilajele.

Este amenajat un mic punct de depozitare a carburantilor si lubrifiantilor constand dintr-o ingraditura metalica montata pe o platforma betonata.

- Materiale explozive

Dinamita, nitramon, geluri explozive, mijloace de initiere, sunt aduse de catre furnizor, cu mijloace de transport autorizate, si sunt utilizate in aceeasi zi. Materialele explozive intra sub incidenta Legii nr. 126/1995 modificata si actualizata. Acestea nu se depoziteaza in incinta, fiind aprovizionate si utilizate in aceeasi zi. Evidenta acestora este tinuta la depozitul furnizorului.

CANTITATI – pentru corectarea treptei – 2-3 impuscari/anul 2012-2013:

- Lubrifianti : 40-50 litri

- Motorina : 600 litri

- Materiale explozive : s-a solicitat autorizatie pentru maxim 3 to.

• Asigurarea utilitatilor

-Alimentarea cu apa:

Apa tehnologica este preluata din conducta de alimentare a comunei Rasinari si este folosita in caz de seceta pentru umectarea materialului intrat in concasor pentru reducerea cantitatii de praf

21

rezultat din activitatea de prelucrare si pentru udarea drumului de acces in cariera. Cand debitul din conducta este insuficient este utilizata o pompa submersibila care ia apa din paraul Strambu.

-Canalizarea apelor uzate:

Din fluxul tehnologic de exploatare nu rezulta ape uzate.

In incinta organizarii de santier este prevazuta o latrina pentru personalul de exploatare..

Pentru dirijarea apelor pluviale sunt construite si intretinute santuri de garda la extremitatile carierei.

-Alimentarea cu energie electrica:

Pentru organizarea administrativa exista bransament electric trifazat, din reteaua ELECTRICA S.A. Energia electrica necesara utilajelor actionate electric este produsa cu cele doua generatoare electrice.

In 2007 a fost obtinuta Autorizatia de constructie bransament electric, Autorizatie cu nr. 184/III-B-1 din 29.06.2007.

-Alimentarea cu energie termica:

In organizarea de santier, spatiile de birouri sunt incalzite cu sobe pe lemne.

C. Stadiul actual al lucrarilor miniere:

Lucrarile miniere sunt in faza de sfarsit de exploatare.

In momentul de fata, societatea nu mai detine permis de exploatare, datorita faptului ca la finalul Permisului de exploatare nr. 13325/14.06.2010 exista in stoc cantitatea de 27.628 mc piatra bruta, cantitate suficienta pentru prelucrare pentru circa un an de activitate. La momentul actual, stocul de piatra bruta pentru prelucrare se ridica la 12.969 mc, iar stocurile de produse prelucrate pentru vanzare se ridica la circa 25.000 tone.

Activitatea proiectata pentru anul 2012-2013:

Activitatea proiectata este o continuare a exploatarii desfasurate de catre societate in perimetru, pe baza unor permise anterioare si se rezuma la:

- definitivarea formei treptei de exploatare in scopul realizarii lucrarilor de ecologizare ale zonei;

- prelucrare material brut existent in stoc si vanzare;

- ecologizarea zonei conform planului de refacere a mediului si proiectului tehnic.

22

In vederea corectiei treptelor de exploatare se vor efectua lucrari de impuscare pentru corectia treptei 3 si a vetrei carierei in zona afectata de exploatare. Volumul de exploatat pentru corectia treptelor este estimat de catre titular la 3.000-5.000 mc.

Lucrarile de impuscare se vor efectua in cursul anului 2012 dupa urmatorul program:

- In luna aprilie, dupa jumatatea lunii, s-a prevazut corectia treptei 3. Gaurile de sonda necesare acestei operatii au fost efectuate din decembrie, insa datorita timpului rece si datorita faptului ca se folosesc explozivi pe baza de solutii apoase s-a renuntat la efectuarea impuscarii in decembrie.

- Dupa eliberarea intregii cantitati de piatra din zona afectata (cel mai tarziu – octombrie 2012) se va trece la corectia vetrei carierei; pentru aceasta se vor fora gauri scurte care vor fi impuscate cu explozivi de mica putere in vederea eliminarii tancurilor din stanca ramasa in urma exploatarii si care impiedica efectuarea lucrarilor de refacere a mediului pe vatra carierei. Se mentioneaza ca aceste tancuri se gasesc in imediata apropiere a treptelor carierei. Se evita efectuarea lucrarilor de impuscare in perioada de sezon turistic (15 iunie-15 septembrie).

Estimarea frecventei transporturilor:

Din experienta si lucrarile anterioare, conform declaratiei titularului, se inregistreaza o frecventa medie a transporturilor de 8-10 transporturi/zi, cu un varf in lunile de toamna (semptembrie-noiembrie), de cca. 15-20 transporturi/zi.

D. Stadiul actual al lucrarilor de ecologizare si prognoza pentru anii 2012-2013:

Situatia refacerii ecologice a perimetrului de exploatare se prezinta astfel:

- TREPATA 1 – este in prezent ecologizata, a fost depus solul vegetal si s-au plantat puieti de mesteacan, specie locala prezenta in toata vecinatatea carierei.

- TREAPTA 2 – a fost depus solul fertil pe jumatate din treapta, urmand ca in primavara 2012 sa fie depus si pe cealalta jumatate. In prezent se lucraza la acoperirea definitiva cu sol a treptei 2, urmand a se planta puieti de mesteacan si pe aceasta treapta, odata cu insamantarea de specii ierbacee pe ambele trepte ecologizate.

- TREAPTA 3 – va fi ecologizata imediat ce se va elibera de piatra, se va depune solul vegetal in toamna 2012 si se vor planta puieti in primavara 2013.

- VATRA CARIEREI – va fi ecologizata dupa eliberarea intregii platforme tehnologice, de sorturile de piatra destinate comercializarii – se estimeaza sfarsitul anului 2013. La aceasta ora sunt stocate produse vandabile (sorturi) – 25.000 mc, la care se vor adauga inca 10.000 mc ce vor fi prelucrati din materialul brut existent si extras din lucrari de corectie trepte.

23

Foto nr. 7 si 8 – Lucrari de plantare de arbori – salcam, in perimetrul carierei si pe malul stang al Vaii Strambului

Lucrarile de ecologizare a zonei, au urmarit pana la aceasta data plantarea de :

- 4.000 exemplare salcam – pe taluzul Vaii Strambului;

- 200 exemplare mesteacan, pe treptele de exploatare si perimetral exploatarii.

4.2. Incetarea activitatii – inchiderea carierei – monitorizarea zonei

Inchiderea presupune, in situatia carierei Rasinari-Valea Strambului, incetarea definitiva si totala a activitatilor miniere din perimetru. La finalizarea activitatii de exploatare a resursei, se vor respecta intocmai masurile impuse si cuprinse in „Planul de refacere a mediului” (vezi Anexa) avizat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu. Se vor respecta de asemenea normele specifice activitatii de inchidere precum si masurile de protectie a zacamantului si mediului.

La terminarea lucrarilor se vor lua toate masurile de factura tehnica si financiara pentru reconstructia ecologica a zonei. Lucrarile de refacere a mediului vor demara in momentul in care activitatea de exploatare va fi oprita definitiv si intreaga cantitate de roca extrasa va fi prelucrata si vanduta.

Sunt necesare lucrari specifice prin care sa se realizeze indepartarea din perimetru de exploatare a tuturor surselor potentiale de poluare. Principalele lucrari privind refacerea mediului ce se vor executa la terminarea activitatii vor fi cele legate de refacerea solului si de asigurarea stabilitatii acestuia.

24

In linii generale, se vor efectua urmatoarele lucrari:

rectificarea taluzelor treptei de lucru si realizarea unghiului de taluz final proiectat (60o);

rectificarea bermelor de siguranta si aducerea lor la gabaritele proiectate;

indepartarea (copturirea) prin ranguire sau alte mijloace a fragmentelor de roca ce prezinta instabilitate si pericol de desprindere si/sau cadere;

transportul din incinta sau treptele de exploatare a intregului material derocat;

reconditionarea santurilor de garda si a rigolelor;

dezafectarea instalatiilor si a organizarii de santier (retragerea utilajelor, echipamentelor si a altor constructii cu caracter temporar necesare organizarii de santier);

transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor;

nivelarea incintei miniere si a bermelor treptelor de exploatare si executarea lucrarilor de refacere a mediului;

acoperirea cu sol vegetal al tuturor suprafetelor care permit acest lucru;

inierbarea si plantarea de arbusti pe suprafetele acoperite cu sol vegetal;

imprejmuirea excavatiei si montarea in locuri si la distante vizibile a placutelor avertizoare cu specificarea “Atentie, pericol de cadere in gol”.

Se vor respecta toate masurile prevazute in avizele, autorizatiile si dispozitiile emise de institutiile abilitate privind activitatea de exploatare/inchidere/protectia mediului/protectia muncii etc.

Modalitatea de inchidere si principalele aspecte ale acestei faze, inclusiv cele privind refacerea mediului si asigurarea calitatii impuse prin autorizatia de mediu sunt detaliate in:

- „Planul de refacere a mediului” si

- „Proiectul tehnic de refacere a mediului Cariera Valea Strambului Rasinari”. (vezi Anexa)

Pe baza lucrarilor planificate au fost executate in anul 2008 lucrari de refacere a mediului care au constat in:

- rectificarea taluzului exploatarii;

- plantarea de arbusti pe taluzul haldei de steril.

In fapt si treptele superioare au fost ecologizate in primavara anului 2011, fiind depus solul vegetal pe toata lungimea Treptei 1 si jumatate din Treapta 2, iar pe Treapta 1 au si fost plantati mesteceni.

25

Monitorizarea mediului

In timpul lucrarilor, se pune un accent deosebit pe:

- evitarea extinderii terenurilor degradate prin respectarea metodei de exploatare, a dimensiunilor si formelor geometrice a excavatiei;

- realizarea si intretinerea in stare de functionare a sistemului de colectare a apelor din perimetrul, iar in cazul aparitiei acestor fenomene, actionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau controlul lor;

- monitorizarea parametrilor starii terenurilor si a fenomenelor fizico-geologice de tipul alunecarilor de teren, torenti, tasari etc., atat in perimetru exploatarii, cat si in zonele adiacente.

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul temporar de exploatare a gnaisului din Rasinari-Valea Strambului a fost monitorizata in perioada lucrarilor de pregatire si exploatare, urmand a fi urmarita si in perioada lucrarilor de refacere ecologica a zonei. In cadrul societatii este desemnata o persoana cu atributii de monitorizare a activitatii in scopul respectarii normelor de protectia mediului.

Activitatea de monitorizare postinchidere si postecologizare, va consta in:

- urmarirea stabilitatii versantilor;

- urmarirea gradului de armonizare corecta in cadrul natural inconjurator din imediata vecinatate a perimetrului de exploatare;

- eficienta lucrarilor de refacere a mediului executate.

4.3. Materiale de constructii

Pentru obiectivul in speta se vorbeste strict de material mineral.

Referitor la organizarea de santier, in incinta sunt prezente containere metalice aferente:

- spatiului de odihna pentru muncitori;

- birou;

- depozitare piese si materiale;

- atelier mecanic.

26

De asemenea a fost prevazuta o platforma din beton in zona cantarului (60 to) pentru material mineral livrat.

Foto nr. 9, 10 – Spatiu muncitori, atelier mecanic si depozit materiale, inclusiv uleiuri si motorina

(acces controlat)

Foto nr. 11 – Spatiu birouri – cantar (60 to)

4.4. Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane

Pe amplasament exista depozite amenajate:

27

- Halda de steril – amplasata in extremitatea sud-vestica a bazei carierei – unde este depozitat solul rezultat din decoperta. Solul vegetal/materialul din halda s-a utilizat si se va mai utiliza la lucrarile de refacere/reabilitare a mediului si la amenajarea/intretinerea drumurilor de acces si a celor de incinta. Suprafata afectata depozitului de steril este de 2.500 mp. Volumul de material steril existent la aceasta data (sol vegetal) este de cca. 250 mc.

- Depozitul de material util, este amplasat la intrarea in cariera, pe platforma de prelucrare si depozitare agregate, unde sunt depozitate separat sorturile obtinute in urma cocasarii si sortarii. Volumul de materiale existent la aceasta data in stoc este de: 12.969 mc – piatra burta si sorturi pentru vanzare – 25.000 to.

- In cariera exista un container metalic destinat pentru depozitarea materialelor, inclusiv a uleiurilor si motorinei, in butoaie metalice de cca. 220-250 l, acesta este inchis, accesul fiind restrictionat. Pentru uleiuri si motorina exista posibilitatea de depozitare si in zona platformei betonate ingradite.

- Nu se face depozitare de material explozibil, acesta fiind adus in incinta in aceeasi zi in care se foloseste pentru impuscare.

4.5. Emisii in atmosfera – emisii tehnologice, alte emisii in atmosfera

Surse de emisii pentru activitatea de corectie trepte – exploatare si prelucrare prin concasare si sortare:

Surse fixe fugitive:

- lucrari de impuscare;

- lucrari de excavare si manipulare material mineral;

- statia de concasare si sortare;

- depozitare material steril si sorturi.

Surse mobile fugitive:

- motoarele cu ardere interna (Diesel) a mijloacelor de transport greu si utilitare in perimetrul carierei;

- trafic greu pe drumurile publice.

28

Surse fixe de emisie

► Exploatarea pietrei in cariera, prin mijloace utilitare si derocarea prin impuscare; concasarea si sortarea materialului mineral; depozitarea materialului steril si sorturilor.

Se executa lucrari si se fac depozitari care duc la emisii de:

- pulberi in suspensie si sedimentabile;

- NOx, SOx, CO, MNVOC.

Caracteristicile emisiilor rezultate din lucrarile efective de extractie sunt urmatoarele:

- nu sunt surse dirijate;

- emisiile se produc aproape de sol, de la inaltimea de maxim 5-6 m;

- emisiile se reduc considerabil prin umezirea cu jet de apa in frontul de lucru;

- pulberile sedimenteaza rapid, dar au un efect momentan semnificactiv asupra receptorilor;

- acestea nu prezinta uniformitate, in sensul ca apar perioade in care se emit cantitati semnificative de particule, sau perioade in care emisiile sunt diminuate datorita operatiilor tehnologice desfasurate;

- sursele actioneaza intermitent si in puncte diferite ale exploatarii;

- emisiile sunt limitate in timp la perioada de executie a lucrarilor;

- emisiile produse pot genera un impact semnificativ momentan, efectul rezidual fiind nesemnificativ.

Poluarea cu pulberi provocate din exploatare si de pe depozitul de steril reprezinta unul din principalii factori poluatori ai aerului. Pulberile emise sunt inerte chimic si in mare parte sedimentabile, depunandu-se pe sol in timp scurt. De obicei, in perioadele de calm atmosferic, acestea nu depasesc perimetrul carierei.

Halda de steril

Constituie o sursa de impurificare moderata a atmosferei. Efectul produs de imprastierea particulelor de praf din exploatare si de pe halda de steril este totusi redus, avand in vedere anvergura exploatarii si faptul ca se depoziteaza in principal sol vegetal.

Gazele rezultate datorita utilizarii tehnologiei de derocare cu explozivi:

Un aport de poluare la exploatarea carierei este adus si prin derocarea materialului mineral prin explozie, aceste efecte producandu-se insa la intervale mari de timp, find si de scurta durata. Explozia pentru derocarea rocii va conduce la degajarea unor cantitati de noxe (gaze de impuscare)

29

si pulbeni (praf). Detonarile se produc instantaneu si se vor executa de 2-3 ori in perioada 2012-2013, in functie de necesitaile lucrarilor de corectie trepte.

Noxele (gaze de impuscare) apar ca produse de ardere a componentilor exlozivilor.

Emisia de praf apare ca efect mecanic secundar al detonarii; emisia de praf la o detonare este de 0,1 kg/ mc roca detasata.

Conform normativului AP-42 factorii de emisie (poluani) la detonarea incarcaturilor explozive formate din astralita si nitramoniu sunt:

Poluant Cantitate Astralita Nitramon

CO 10.2 10.2 NOx 54 54 CO 0.4 0.4 H2S 2.5 2.5

Gradul de poluare produs depinde astfel de natura explozivului folosit si de cantitatea acestuia intr-o perioada de timp determinate, astfel concentratia indicatorilor de poluare nu poate fi calculata in aceasta faza. Este imposibila cuantificarea exacta a acestor emisii.

Avand in vedere distanta mica fata de primele obiective sociale (circa 200 m) se impun masuri restrictive poluarii produse, prin reducerea cantitatii de exploziv pe gaura de sonda si marirea lungimii de buraj. Totodata se mentioneaza ca exploziile se executa la intervale mari de timp si sunt de scurta durata.

Conform declaratiei titularului de activitate, pana la acest moment nu s-au inregistrat sesizari referitoare la lucrarile de impuscare.

Statia de concasare si sortare

Prelucrarea primara a pietrei in statia de concasare si sortare presupune emisii sesizabile de pulberi in suspensie si sedimentabile. Capacitatea de procesare a achipamentelor este de :

- 50 mc/h, pentru statia de concasare (concasor semistationar C 600);

- 40 mc/h, pentru statia de sortare (statie semistationara RIMAC).

Conform estimarii operatorului si volumului din stocul existent, se vor procesa 18.000 mc (adica cca. 13.000 material brut existent pe stoc si maxim 5.000 mc material care se va deroca pentru corectia treptelor). Prelucrarea primara a pietrei in statia de concasare si sortare presupune emisii sesizabile de pulberi in suspensie si sedimentabile.

Datorita faptului ca emisiile de pulberi nu pot fi apreciate ca si concentratii masice (sursa fiind fugitiva) nu se poate face o raportare la CMA indicata in legislatia nationala (Ord. nr. 462/1997).

Pentru reducerea prafului rezultat din operatiile de prelucrare este construita o instalatie de pulverizare a apei in concasor.

30

Surse mobile

► Emisii atmosferice datorate surselor mobile rutiere si nerutiere (trafic rutier si functionarea utilajelor in incinta si pe drumurile publice).

Cu mentiunea ca pentru activitatea de valorificare a materialului mineral, emisiile se produc si in zona localitatilor datorita traficului rutier de pe drumurile publice:

- din DN 1 (E 15A) prin localitatea Cristian, pe DJ 106D, (Cristian – Orlat – Gura Raului – Curmatura Stezii) si apoi pe DJ 106A pana la confluenta vailor Strambului si Stezei.

- din Sibiu, prin Rasinari, pe DJ 106A pana la confluenta vailor Strambului si Stezei

Societatea detine acceptul Primariei Rasinari cu nr. 5436/20.12.2007 pentru accesul in zona si traversarea drumurilor comunale in vederea exploatarii carierei de piatra, cu mijloace de transport cu tonaj nu mai mare de 16 to.

Estimarea frecventei transporturilor:

Din experienta si lucrarile anterioare, conform declaratiei titularului, se considera o frecventa medie a transporturilor de 8-10 transporturi/zi, cu un varf in lunile de toamna (semptembrie-noiembrie), de cca. 15-20 transporturi/zi.

Traficul pe aceste cai se supune legislatiei in vigoare, inclusiv in ceea ce priveste tonajul si viteza de rulare. Se impun restrictii privind viteza de rulare in zona localitatilor. Emisiile de poluanti atmosferici datorate traficului rutier, in incinta si pe drumuri publice, sunt prezentate mai jos:

- pulberi, NOx, SOx, CO, NMVOC.

Noxele pentru factorul de mediu aer, provenite de la sursele mobile nerutiere si rutiere sunt gazele reziduale de esapamet.

Gazele de ardere evacuate de utilajele de incarcat si transport apar doar pe perioada de functionare a acestora (6-8 ore/zi).

Sursa mobila este considerata orice masina sau utilaj utilizat la transportul sau manipularea materialelor in interiorul exploatarii si incintei de prelucrare si pe drumurile publice, pe care este instalat un motor de combustie interna. Mijloacele de transport si utilitarele exploatarii folosesc drept carburant motorina.

Prin combustia motorinei se produc gaze reziduale care contin monoxid de carbon (CO), oxizi de sulf (SOx), oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili (COV).

Conform metodolgiei CORINAIR [SNAP, 070101 TAB 7.34] se iau in considerare factorii de emisie pentru autovehicule Diesel grele (3,5-16 t) pentru incinta unitaii (considerata ca mediu urban). Factorii de emisie pentru autovehicule Diesel grele (3.5-16t) sunt prezentati in tabelul urmator:

31

Poluant Factor de emisie (g/kg carburant

g/km) Particule 4,3

0,95 CO 82,8

18,8 VOC 12

2,75 NOx 38,5

8,7

Sursele de emisie rutiere (pe drumurile publice) si nerutiere (din incinta), prezinta caracteristici specifice:

- emisiile sunt fugitive (nedirijate);

- sursele emit intermitent, aproape de suprafata solului;

- au o variatie temporara si spatiala considerabila;

- contribuie la poluarea de fond existenta a zonei;

- au caracter cumulativ cu alte surse din zona;

- sunt limitate in timp la perioada de executie a lucrarilor de exploatare si transport.

Pentru limitarea emisiei de particule in timpul exploatarii si transportului, in incinta se fac stropiri ale frontului de lucru si drumurilor interioare.

4.6. Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Alimentarea cu apa:

Apa tehnologica este preluata din conducra de apa menajera a comunei Rasinari, iar cand debitul acesteia nu este suficient, se pompeaza din rau. Apa preluata din retea si cea captata din rau este utilizata pentru: umectarea materialului mineral in frontul de exploatare, umectarea drumurilor tehnologice de incinta (de 2-3 ori/zi, 3 luni/an), umectarea materialului prelucrat la statia de concasare.

Apa potabila este preluata pentru consumul angajatilor din reteaua de alimentare a loc. Rasinari. Nu exista incheiat un contract de furnizare apa potabila, insa conform declaratiei operatorului, consumul se factureaza anual, pausal.

Pentru apa preluata din Valea Strambului, operatorul detine o electropompa cu urmatoarele caracteristici tehnice:

- Q=2 mc/h

32

- H=35 mCA

- P=0,15 kW

Evacuari de ape uzate / pluviale din perimetrul de exploatare:

- ape pluviale se evacueaza la baza exploatarii prin intermediul santurilor de garda.

Se mentioneaza ca in perimetrul exploatarii exista o latrina (care nu se vidanjeaza), setinata personalului de exploatare.

Dupa operatiile de umectare a frontului de lucru si a drumurilor din incinta, nu se evacueaza ape uzate.

Sursele de emisii, activitati cu potential de poluare a surselor de apa – cursul Vaii Strambului si orizontului acvifer

Ca surse de poluare pentru ape s-au identificat:

- pierderi de ulei de la utilajele de exploatare si transport;

- lucrarile de impingere a materialului mineral pe platforma de lucru cu posibila impurificare a cursului de suprafata;

- evacuarea apelor pluviale din perimetrul exploatarii si platformei de lucru, cu incarcari de materiale minerale in suspensie, produse petroliere si/sau uleiuri minerale.

In privinta apelor pluviale, cota finala a excavatiei fiind situata cu cel putin un metru deasupra nivelului paraului Strambu, acestea se vor scurge liber in albia paraului.

Activitatea de exploatare din perimetru poate sa conduca la afectarea accidentala a apei din Valea Strambului prin antrenarea, in timpul unor ploi abundente a materialelor in suspensie, contribuind suplimentar la marirea gradului de turbiditate a acesteia. Apele pluviale sunt drenate natural, favorizate de forma de relief in care este cantonat zacamintul, de fisuratia naturala a rocii. Normele de exploatare impun ca pe timpul exploatarii sa se mentina o inclinare a bermelor de lucru de minimum 0,5% spre marginea acestora astfel incat sa se favorizeze curgerea apelor pluviale.

Cariera este protejata de apele de siroire prin canale de garda pe conturul amonte si lateral cu debusare amenajata in Valea Strambului. Pentru preintampinarea efectelor apelor de infiltratie si a celor provenite din ploi se efectureaza si curatiri ale canalelor de garda si se vor executa altele noi, in cazul in care cele afectate de exploatare vor fi deteriorate.

In privinta apelor subterane, datorita pantei mari si a grosimii reduse a stratului de sol, panza de apa subterana este nesemnificativa ea find constituita din scurgeri date de precipitatiile care se produc in zona, care debuseaza in Valea Strambului dupa infiltrarea lor prin stratul de sol subtire, caracteristic regiunilor montane, cu grad mare de inclinare, in general in curs de formare.

33

Dupa cum s-a mentionat, poluarea apelor subterane este posibila si prin deversarea, in mod accidental a unor cantitati de carburanti, sau lubrifianti, in timpul descarcarii, depozitarii, manipularii acestora la alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport din dotare, ca urmare a unor avarii sau greseli de operare. Depozitarea carburantilor si lubrifiantilor se face in afara perimetrului exploatarii, pe platforma special amenajata (betonata si ingradita) sau dupa caz, in constructia metalica special destinata.

Afectarea cursului de suprafata datorita unor fenomene naturale:

In ceea ce priveste cota vetrei finale a excavatiei aceasta a fost determinata functie de nivelul mediu al raului in zona carierei si limitrofa acesteia, taluzul dintre treapta si albia paraului avand o inaltime de minim 4 metri si o distanta pe orizontala de minim 3 metri intre baza taluzului si albie, respectandu-se zona de protectie delimitata de prevederile legale si verificata de Directia Apelor Olt, Sistemul de gospodarire a apelor Sibiu. De altfel observatiile facute de operator in anii anteriori, si mai ales in timpul ploilor torentiale din luna iulie 2009, cand viitura creata de parau a distrus podul aflat pe drumul de acces in cariera, au aratat ca viiturile cele mai mari inregistrate in ultimii ani nu au fost de natura sa afecteze taluzul treptei de baza sau al haldei de steril.

Perimetrul carierei nu este afectat in nici un fel de artere hidrografice sau torenti, deci este neinundabil, iar apele meteorice se infiltreaza usor find dirijate prin canale de garda spre paraul Strambu.

Masuri in incinta, pentru eliminarea riscului de poluare cu uleiuri si combustibili:

- nu se efectueaza reparatii la utilaje in perimetrul de exploatare. Acestea se vor efectua numai in atelierul de pe strada Triajului, Sibiu.

- aprovizionarea cu uleiuri si combustibili se face cu butoaie din metal, asigurandu-se numai consumul zilnic. Depozitarea se face in spatiul inchis (constructie metalica).

4.7. Producerea si eliminarea deseurilor

In ceea ce priveste desfasurarea activitatii in perimetrului carierei si in zona statiei de concasare si sortare, sunt generate urmatoarele tipuri de deseuri:

- Deseuri tehnologice;

- Deseuri menajere.

Deseuri tehnologice:

− deseuri tehnologice constituite din roca alterata si steril din coperta, stabile chimic. Se estimeaza existenta in halda de steril a 250 mc steril (coperta sol vegetal). Acest tip de deseu se depoziteaza in halda de steril, fiind ulterior utilizat pentru refacerea ecologica a zonei.

34

− deseuri rezultate din activitatea utilajelor:

− anvelope scoase din uz (16 03 01); rezulta cca. 2 buc./an.

− acumulatori uzati (16 06 01); rezulta cca. 2 buc./an.

− piese metalice uzate (16 01 17); rezulta cca. 1 to/an.

− resturi de ulei de ungere uzat (13 02 06); rezulta cca. 100 l/an.

Deseurile industriale se colecteaza la baza de productie ITAL ROM din strada Triajului, Sibiu.

Deseurile menajere:

Sunt deseurile (20 03 01) provenite de la personalul care lucreaza in fluxul tehnologic si personalul administrativ; cantitatatea rezultata de la o persoana se considera a fi de 0,5 kg/zi. Personalul care lucreaza in cariera este de 7 persoane, deci cantitatea de deseuri menajere produsa va fi: 0,5 kg/zi x 7 x 22=77 kg/luna. Anual rezulta 0,7 to. Aceasta cantitate de deseuri se colecteaza in pubele si se transportata la baza de productie ITAL ROM din str. Triajului, mun. Sibiu.

Aceasta cantitate de deseuri se colecteaza in saci menajeri si se transportata la Baza de productie ITAL ROM din strada Triajului, Sibiu.

Denumire deseu *)

Cantitatea generata (to / an)

Stare fizica

Cod deseu

Societatea prin care se valorifica / elimina

Managementul deseurilor (t/an)

valorifi-cata

elimi-nata

ramasa in stoc

menajere amestecate

0,7 S 20 03 01 Contract de salubritate pentru punctul de lucru –

Baza de productie, str. Triajului, Sibiu

- 0,7 -

metale 1,0 S 16 01 17 REMAT sau alta societate specializata

-Contract pentru punctul de lucru – Baza de productie,

str. Triajului, Sibiu

- - 1,0

acumulatori uzati

0,05 S 16 06 01* -Contract pentru punctul de lucru – Baza de productie,

str. Triajului, Sibiu

0,05 - -

anvelope uzate

0,05 S 16 03 01 -Contract pentru punctul de lucru – Baza de productie,

str. Triajului, Sibiu

0,05 - -

uleiuri uzate 0,1 L 13 02 06* -Contract pentru punctul de lucru – Baza de productie,

str. Triajului, Sibiu

0,1 - -

4.8. Alimentarea cu energie electrica

Pentru organizarea administrativa exista bransament electric trifazat, din reteaua ELECTRICA S.A. Energia electrica necesara utilajelor actionate electric este produsa cu generatoare electrice.

35

4.9. Protectia si igiena muncii

Avand in vedere natura lucrarilor, precum si a materialelor si echipamentelor utilizate, se respecta cu strictete masurile de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.

- Se respecta normele de protectia muncii conform ordinului nr. 807 din noiembrie 2000 si Legea 319/2006, Legea sanatatii si securitatii in munca intrata in vigoare la 1 octombrie 2006 si promulgata prin Decret 956/13.07.2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei – partea I nr. 646/26.07.2006.

- Muncitorii sunt echipati cu: casca de protectie, bocanci, manusi de protectie din piele, ochelari de protectie, casti antifoane.

- Pe timpul impuscarii, nu este permisa nici-o activitate sau stationarea muncitorilor la nivelele inferioare fata de nivelul desfasurarii activitatii de impuscare.

- Pe perioada incarcarii si transportului materialului mineral in cariera, activitatea de impuscare in zona se opreste total.

- Nu este admisa prezenta persoanelor in zona de lucru a echipamentelor utilitare.

- In timpul transportului materialului mineral, caile de trafic se stropesc intens cu apa pentru a limita emisia de praf.

- Nu lasa utilajele in pozitii in care bucatile de roca rezultate in urma impuscarii pot sa cada in zona cabinei.

- Toti muncitorii sunt instruiti privind normele de protectia muncii corespunzatoare lucrarilor pe care le executa, iar efectuarea instructajului este inscrisa in fisa individuala de protectia muncii.

- Se iau masuri pentru ca elementele care cad din masiv sa nu produca accidentarea persoanelor care se afla in zona de lucru, prin semnalizarea si anuntarea corespunzatoare a lucrarilor de exploatare si instalarea la loc vizibil de plancarde avertizoare.

- Ori de cate ori se exploateaza/se excaveaza material mineral de pe un nivel superior al carierei, se instruieste un muncitor care sa raspunda de paza zonei respective, sa-i avertizeze si sa-i indeparteze pe cei care se afla in zona.

- In timpul lucrarilor la nivel superior in cariera se interzic alte lucrari sau activitati pe o treapta inferioara.

- Conducatorii tehnici ai punctelor de lucru iau si alte masuri care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor.

- Se delimiteaza cu tablite avertizoare sau de interdictie urmatoarele zone periculoase:

- raza de actiune a utilajelor;

36

- locurile unde se pot produce caderi de materiale in timpul lucrului sau al evacuarii faramaturilor de roca.

4.10. Prevenirea si stingerea incendiilor

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se respecta prevederile Ord. M.A.I. nr. 163/2006 si Normativul C300 aprobat de MLPAT cu Ordinul 20N/11.07.1994.

Dotari in caz de incendiu:

- Sursa de apa;

- Rezerva intangibila de apa (asigurata in zona de captare);

- Extinctoare pentru incendii de natura electrica si altele.

4.11. Zgomotul si vibratiile

Zgomotul

A. Aspecte privind poluarea sonora in zona carierei si platformei de prelucrare

Prezenta zgomotului in mediul ambiant, cu repercusiuni asupra starii de sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. Potrivit listei de identificare a factorilor de risc – Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca – elaborate de catre I.N.C.D.P.M. Bucuresti, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de munca, ca si element al oricarui sistem de munca. Zgomotul provoaca o jena asupra realizarii sarcinii de munca, o oboseala auditiva sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge pana la surditate.

Dar zgomotele au si alte efecte asupra sanatatii oamenilor. Zgomotele agraveaza situatiile de stres, agraveaza afectiunile cardio-vasculare si digestive, genereaza insomnii, maresc oboseala generala si indeosebi oboseala nervoasa, accentueaza deficientele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se mareste riscul accidentelor de munca, a accidentelor de circulataie etc.

Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB, potrivit art. 594, al.(5) din N.G.P.M. Editia 2002. Pentru locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta si deosebita, aceasta limita se reduce la 75 dB si respectiv 50÷60 dB.

Asa cum a fost precizat la capitolul privind descrierea activitatii, pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari, se folosesc o serie de utilaje tehnologice si mijloace de transport de mare tonaj.

37

Atat in timpul lucrarilor de corectie trepte, cat si ulterior (prelucrare material mineral brut), este folosita aceeasi categorie de utilaje si mijloace de transport.

Toate acestea reprezinta o prima sursa de zgomote si vibratii in zona.

O alta sursa de zgomot este reprezentata de circulatia mijloacelor care transporta materialul prelucrat, pe drumurile publice si in interiorul localitatilor.

► Impactul zgomotelor si vibratiilor asociat lucrarilor de exploatare in cariera (corectie trepte exploatare) si prelucrare piatra poate consta din:

- impact auditiv si alte forme de impact negativ asupra sanatatii muncitorilor;

- impact tranzitoriu care creeaza disconfort locuitorilor din afara perimetrului carierei (loc. Rasinari, Cristian, Orlat, Gura Raului);

- afectarea prin vibratii a constructiilor sensibile din localitatile tranzitate de mijloacele de transport.

Astfel ca in timpul desfasurarii activitatii de exploatare in cariera si pe platforma de prelucrare, apar surse semnificative, de scurta durata, datorate operatiilor specifice de derocare prin impuscare, concasare-sortare si manipulare material mineral.

Extractia gnaisului prin impuscare presupune operatii care produc zgomote si vibratii semnificative, de scurta durata.

In timpul exploatarii si executiei lucrarilor de impuscare, zona este dominata de un zgomot de fond specific santierelor, cu cresteri bruste a nivelului de zgomot si vibratii, cresteri generate de lucrarile de impuscare. Prin lucrarile de exploatare apar situatii concrete de zgomot tipic industrial, care fluctueaza mult si contin perioade diferite de zgomot intens sau mai putin intens.

Cresterea nivelului de zgomot in zona se produce cu intermitenta pe toata durata functionarii carierei si incintei de prelucrare, datorita functionarii utilajelor.

Pana in prezent, nu au fost realizate masuratori de zgomot in zona.

In cazul activitatii de derocare pe amplasamentul studiat, raportat la limita maxima admisa, zgomotul poate atinge urmatoarele niveluri:

Pentru perioadele de efectuare a operatiilor de impuscare se estimeaza ca se depaeste limita maxima admise de zgomot de 65 dB(A) conform STAS 10009/88 considerata pentru incintele industriale.

Din punct de vedere al zgomotului produs de explozii s-a observat de multa vreme, in perimetre de exploatare, ca situatia meteorologica are un efect considerabil asupra intensitatii percepute a detonarii, desi efectele de amplificare depind in foarte mare masura de conditiile specifice fiecarui amplasament si variaza in mod semnificativ. De exemplu, viteza vantului si temperatura (in functie de altitudine) reprezinta influente recunoscute asupra propagarii undelor sonore.

38

Comparativ cu conditia de calm atmosferic, vantul constant slab sau moderat tinde sa amplifice nivelul de zgomot in directia in care bate si sa il diminueaza in directia contrara. Sa observat de asemenea ca o briza usoara dar constanta poate face sa creasca nivelul zgomotului fara a creste si nivelul fondului sonor. Pe de alta parte, vanturile cu viteze mai mari tind sa amplifice nivelul de fond datorita turbulentei sau miscarii copacilor si arbustilor, putand acoperi alte zgomote. Vitezele mai mici ale vantului intensifica nivelul de zgomot fata de conditiile de calm, presupunand o topografie relativ plana intre sursa si receptor. Invers, nivelul zgomotului in directia contrara vantului poate scadea cu o intensitate similara.

Se stie de asemenea ca inversiunea termica intensifica nivelul de zgomot la o distanta oarecare de sursa, iar majoritatea inversiunilor se produc noaptea. De aceea, puscarile de noapte sporesc potentialul ca zgomotul sa fie considerat un factor de disconfort de catre receptorii umani, putand tulbura ritmul natural de somn. Din acest motiv si de asemenea, pentru ratiuni de siguranta, aceasta activitate este strict interzisa pe timp de noapte.

Se are in vedere faptul ca zona rezidentiala a satului Rasinari este la 1,5-2,0 km distanta fata de amplasamentul perimetrului de exploatare, insa in zona la cca. 200 m s-a identificat si o cladire de locuit izolata care ar putea fi afectata.

► Alta sursa semnificativa de zgomot o reprezinta intensitatea traficului in zona, care are drept consecinta cresterea nivelului de zgomot si vibratii in mediu si pe caile de acces si transport de la cariera:

- din DN 1 (E 15A) prin localitatea Cristian, pe DJ 106D, (Cristian – Orlat – Gura Raului – Curmatura Stezii) si apoi pe DJ 106A pana la confluenta vailor Strambului si Stezei.

- din Sibiu, prin Rasinari, pe DJ 106A pana la confluenta vailor Strambului si Stezei.

Vecinatatile susceptibile de a fi afectate de nivelul de zgomot si vibratii generat ca urmare a traficului rutier, sunt:

- la nord-est, cca. 1,5-2,0 km, zona rezidentiala a localitatii Rasinari, care este tranzitata de mijloacele de transport material mineral.

Date fiind urmatoarele considernte:

- nivelul semnificativ de zgomot asociat traficului greu;

- prezenta unor receptori expusi la actiunea zgomotului si vibratiilor in cadrul comunitatii umane care este traversata de mijloacele de transport de mare tonaj, in special Rasinari, si Gura Raului, Orlat, Cristian;

- influenta incerta a conditiilor atmosferice si a altor caracteristici fundamentale ale zgomotului si vibratiilor,

se considera probabila situatia in care ar putea exista anumite depasiri ale limitelor admisibile in zonele sensibile – zona rezidentiala a localitatilor, pe drumurile publice. Anumiti factori care

39

conduc spre o astfel de concluzie (cum ar fi volumul traficului rutier greu – cca. 8-10 transporturi/zi, efectele atmosferice etc.) se gasesc in afara sferei de control sau influenta directa a operatorului. In consecinta, acesta este obligat sa aplice masuri, in scopul minimizarii nivelului de zgomot si vibratii, intr-o cat mai mare masura in zona de influenta acustica si vibrationala a traficului greu.

Masurile care se impun in domeniul traficului greu, astfel incat comunitatea umana sa nu resimta cronic impactul acustic, presupun:

- managementul transporturilor – optimizarea traseelor;

- utilizarea de mijloace de transport performante, conforme din punct de vedere tehnic;

- restrictii de viteza in zona localitatilor;

- stabilirea unei bune comunicari cu localnicii din zona si administratia locala;

- perfectionarea si actualizarea controlului surselor, aplicarea unor solutii alternative din categoria celor mai bune tehnici disponibile sau a celor mai bune practici de management si/sau aplicarea de masuri corective sau preventive in vederea minimizarii si atenuarii continue a impactului acustic si vibrational asupra lucratorilor si locuitorilor, pe toata durata activitatii.

► Conform datelor detinute pentru instalatii similare, instalatiile de concasare si sortare produc un nivel de zgomot de 70-80 dB in conditii normale de functionare. Dar, zgomotul produs de instalatiile in functiune este asociat direct cu cel produs de lovirea materialului mineral cu elementele metalice ale instalatiilor.

Se are in vedere distanta fata de localiteate si se apreciaza cu impactul zgomotului se poate resimti doar local la nivelul angajatilor.

Cu privire la constructia de locuit situata la cca. 200 m distanta fata de perimetrul de exploatare si avand in vedere ca un membru al familiei este angajat aici, conform declaratiri operatorului, pana in prezent nu au inregistrat sesizari legate de activitate.

Analizand aceste trei surse principale generatoare de zgomot se observa ca:

- la derocarea prin impuscare, zgomotul produs este dat de explozia materialului utilizat, nivelul de zgomot este de foarte mare intensitate dar de scurta durata; impactul este unul local, resimtit acut la nivelul angajatilor – se are in vedere distanata mare fata de localitate,dar si prezenta primei constructii de locuit la 200 m distanta.

- la utilajele grele, mijloace de transport auto de mare tonaj, zgomotul este puternic datorita faptului ca sunt echipate cu motoare de putere mare, generatoare de zgomot prin insasi constructia lor. In plus, este o situatie frecvent intalnita cand aceste utilaje au un anumit grad de uzura, acesta fiind un factor care se insumeaza la cauzele generatoare de zgomot; se impun masuri de managemntul activitatii pentru minimizarea impactului resimtit la nivelul comunitatii umane, in situatia in care se inregistreaza sesizari.

40

Conform declaratiei operatorului, pana in prezent nu au fost sesizari din partea locuitorilor din Rasinari, sau celelalte localitati, referitoare la zgomote si vibratii.

- la instalatiile pentru prelucrare piatra, spre exemplu la grupul de concasoare si la cel de sortare, zgomotul motorului se asociaza cu cel produs de lovirea pietrei de elementele metalice ale instalatiilor, rezultand un nivel superior decat cel indicat in cartea tehnica a utilajulelor; impactul este unul local, resimtit la nivelul angajatilor – se are in vedere distanata mare fata de localitate, dar si prezenta unei locuinte la 200 m distanta.

B. Aprecierea nivelului de zgomot produs pe ampalsament:

Sursele generatoare de zgomot in cadrul carierei si platformei de prelucrare, precum si pe drumurile publice sunt reprezentate de masinile si utiliajele folosite in activitatea de exploatare-prelucrare-transport. Functie de tipul de utilaj si mijlocul de transport, se pot preciza puterile acustice ale acestora.

Utilaje si mijloace de transport / Instalatii

Putere acustica (dB)

Buldozer 80-110 Excavator 80-110 Incarcator 110 Autobasculante 75-95 Instalatie concasare / sortare 70-80 (max. 90) Echipament forare gauri pentru detonare 110 dB

In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul cumulat al utilajelor folosite si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot, in acest caz este influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele, mijloacele de transport) si punctele de masurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa. In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot pentru receptorii situati la cateva sute de metri distanta fata de sursa, trebuie sa fie luate in consideratie influentele externe, si anume: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de vegetatie etc.

Pe baza datelor din tabelul anterior si pe baza relatiei prezentate mai jos, prevazuta in Ghidul privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite in incinta de exploatare si de prelucrare.

Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele folosite in cariera si la instalatiile de concasare si sortare, precum si de mijloacele de transport, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea relatie:

Lp=Lw-10*log(r2)-8

in care:

41

- Lp – nivelul de zgomot

- Lw – puterea acustica

- r* – distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului de la o sursa punctiforma pe un teren plat).

*Nota: se observa ca nivelul de zgomot rezultat pe baza calculului teoretic se aplica in cazul unui tip de teren plat, pe cand in situatia data, relieful este carcateristic zonei montante, cu numeroase bariere de absorbtie a acestuia.

Imisii de zgomot rezultate de la utilajele si instalatiile folosite pe amplasament:

Distanta fata de sursa de zgomot

Buldozer Excavator Basculanta Incarcatoare Instalatii de concasare /

sorare

Echipament forare

0 102 102 87 102 72 102 10 82 82 67 82 52 82 20 76 76 61 76 46 76 50 68 68 53 68 38 68

100 62 62 47 62 32 62 200 56 56 41 56 26 56 300 52 52 38 52 23 52

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot in zona frontului de lucru variaza intre 72-102 dB. Conform prevederilor H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87 dB.

Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita zonei functionale a incintei instalatiilor, conform prevederilor STAS 10009-88 „Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot” este de 65dB. Conform tabelului de mai sus, respectarea acestei valori se realizeaza daca amplasamentul acestor instalatii se afla la 100-200 m distanta fata de receptor.

Se are in vedere ca prima cladire de locuit izolata, a fost identificata la cca. 200 m distanta fata de perimetrul incintei de prelucrare, insa zona rezidentiala propru-zisa a satului Rasinari e la cca. 1,5-2,0 km distanta fata de sursa.

Traficul mijoacelor de transport prin localitati, in speta: Rasinari, Gura Raului, Orlat, Cristian, de asemenea trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune esalonarea numarului trecerilor mijloacelor de transport (managemntul transportulrilor), precum si aplicarea masurilor mentionate anterior.

Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. La amplasarea cladirilor de locuit nu trebuie sa se depaseasca

42

valoarea maxima de 50dB pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia, in conformitate cu prevederile STAS 6161/1-79.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50 dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.

Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita functionala a instalatiilor de sortare-concasare conform punctului 2.2. din STAS 10009-88 este de 65 dB.

Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca amplasamentul incintei industriale (cariera si statie concasare-sortare) si traficul mijlocelor de transport din si inspre exploatare, sa fie la distante de peste 200 m de zonele locuibile. Se respecta aceasta cerinta in privinta carierei si incintei de prelucrare, zona localitatii Rasinari aflandu-se la cca. 1,5-2,0 km distanta pe directia nord-est (prima locuinta izolata la cca. 200 m).

Se mentioneaza ca S.C. ITAL ROM S.R.L. a obtinut acordul Primariei Rasinari pentru traversarea zonei localitatii pe drumul DJ 106A, cu mijloacele de transport greu (pana la 16 to). Operaorul mai are in vedere si alte variante privind transportul greu, astfel incat acesta a fie deviat dar tot prin zona rezidentiala a loc. Gura Raului, Orlat, Cristian.

In prezent, traficul greu este estimat la 8-10 transporturi / zi, care pleaca din incinta carierei.

Vibratiile

Reglementarile in vigoare care trateaza efectele vibratiilor generate de traficul de vehicule si de utilaje asupra locuintelor si cladirilor social-culturale sunt:

- SR 12025/1-1994 – efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor si partilor din cladiri si

- SR 12025/2-1994 – acustica in constructii, efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladiri.

SR 12025/1-1994 stabileste metodele de masurare a parametrilor vibratiilor aferente produse de traficul rutier, propagate prin strazi si care afecteaza cladiri sau parti de cladiri.

SR 12025/2-94 stabileste limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socioculturale, precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratii produse de utilajele interne/externe sau de vibratii propagate ca urmare a traficului rutier de pe strazile din apropiere. Conform tabelului nr. 3 al acestui standard, pentru locuinte, nivelurile de acceleratii trebuie sa fie inferioare curbei combinate admisibile de 77.

In acest caz, vibratiile sunt generate de echipamentele de mare tonaj. Se recomanda ca drumurile traversate de aceste mijloace de transport sa fie situate la distanta suficient de mare pentru ca vibratiile sa aiba amplitudini reduse, evitarea traseelor prin localitati ale utilajelor grele, precum si

43

reducerea vitezelor de deplasare in zonele sensibile pentru ca parametrii vibratiilor sa fie sub limitele impuse de standardele in vigoare pentru zonele locuibile.

Utilajele si mijloacele de transport care au sarcini de cateva tone sunt generatoare de vibratii.

Masurarea vibratiilor si efectele acestora

Masurarea vibratiilor este in mod obisnuit interpretata in raport cu caracterul daunator al acestora asupra constructiilor si utilajelor. Intr-o exploatare miniera de suprafata, activitatile de forare si puscare reprezinta surse semnificative de vibratii care se adauga celor produse de vehiculele de transport ale utilului si rocilor sterile si de instalatiile de concasare si sortare utilizate in procesul de valorificare a sorturilor minerale. Tehnicile de puscare au fost mult imbunatatite in ultimii ani din punct de vedere al concentrarii sau directionarii energiilor degajate din explozii catre acele zone unde se urmareste fragmentarea rocii. Cu toate acestea, se estimeaza ca raman unele vibratii care se propaga radiar dinspre zona in care s-a produs explozia.

Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii, vitezei si acceleratiei. Pentru o podea aflata in vibratie, deplasarea este distanta la care se misca un punct al podelei respective fata de pozitia de echilibru static. Prin viteza se intelege valoarea momentana a vitezei unui punct al podelei, iar prin acceleratie, variatia vitezei in functie de timp. Reactia oamenilor, a cladirilor si a utilajelor, este descrisa in mod normal prin viteza la varf a particulelor sau prin radacina patrata a vitezei medii. Viteza la varf a particulelor este definita ca maximul momentan al semnalului de vibratie, iar radacina patrata medie a unui semnal, ca valoarea medie a radacinii patrate a amplitudinii semnaluluirespectiv.

Pentru surse cum ar fi camioanele sau alte vehicule motorizate, nivelele vitezei la varf a particulelor sunt in mod obisnuit, mult mai mari decat cele ale radacinii patrate medii. Peste anumite limite, vibratiile asociate unor miscari ondulatorii sau de rotatie pot afecta performanta sau integritatea anumitor utilaje, sau pot afecta integritatea constructiilor.

Desi viteza la varf a particulelor este adecvata pentru evaluarea avariilor potentiale suferite de o cladire, aceasta marime nu este corespunzatoare pentru evaluarea reactiei umane, deoarece organismul uman necesita un anumit timp de raspuns la semnalele vibrationale. Din acest punct de vedere, este preferata utilizarea radacinii patrate medii care se masoara in mod obisnuit in inci pe secunda sau milimetri pe secunda.

In figura de mai jos sunt prezentate nivelele tipice de vibratie pentru mai multe surse obisnuite, impreuna cu reactiile potentiale din partea unor constructii sau a organismului uman.

44

Surse obisnuite de vibratii si reactia oamenilor

In cazul perimetrului de exploatare, se impune tinerea evidentei privind reclamatiile aparute ca urmare a eventualelor efecte la nivelul constructiilor din localitatea Rasinari. In acest caz, se poate observa daca vibratiile datorate traficului greu pe drumul local au generat in timp efecte locale la nivelul anumitor cladiri.

Data find situatia in care traficul greu se directioneaza in principal prin centrul localitatii Rasinari se recomanda:

- monitorizarea starii cladirilor in zona localitatii;

- urmarirea evolutiei in timp a starii cladirilor;

- identificarea, daca este cazul, a unor eventuale avarii inregistrate ca urmare a propagarii vibratiilor datorate traficului greu;

- asumarea raspunderii operatorului in cazul inregistrarii unor daune materiale, i cadrul constructiilor si pe drumurile publice.

45

Mijloacele de combatere a zgomotului si vibratiilor:

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie impotriva zgomotului, si anume:

- Folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase.

- Pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de verificare tehnica.

- Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor din incinta, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.

- Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai instalatiilor de concasare si sortare, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, ceea ce contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zona de influenta.

- Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor din incinta si mijloacelor de transport, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasure in timpul noptii.

- Pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor din incinta si a celor de transport in zona locuita.

- Reducerea vitezei de trafic a vehiculelor pe traseele din zonele locuite.

- In cazul in care se inregistreaza reclamatii justificate referitoare la nivel ridicate de zgomot in zona localitatii, se va face monitorizarea nivelului inregistrat.

- In cazul in care se inregistreaza daune in structura cladirilor din localitate, ca urmare a vibratiilor propagate din traficul rutier greu, societatea comerciala trebuie sa-si asume raspunderea pentru remedierea acestora.

4.12. Securitatea zonei

Securitatea zonei este asigurata de 2 angajati instruiti si pregatiti in acest sens, paza obiectivului realizandu-se intre orele 16.00-05.00.

4.13. Administratie

Exploatarea este condusa de un inginer, sef la punctual de lucru, iar intreaga activitate e coordonata de directorul general al societatii.

46

V. CALITATEA SOLULUI

5.1. Efecte potentiale ale activitatilor de pe amplasamentul analizat

Principalul impact manifestat asupra solului si subsolului zonei, ca urmare a desfasurarii activitatii de extractie si prelucrare se rezuma la:

- degradarea terenurilor prin excavatii;

- depozitarea sterilului miner si a materialului vandabil;

- desolificari etc.

Terenurile aferente fronturilor de exploatare ale carierei sunt afectate inevitabil de excavarea rocii utile, in special zona e afectata din punct de vedere peisagistic.

In zona perimetrului, stratul subtire de sol face parte din categoria solurilor brune montane tipice de pasune, cu un grad de podzolire mediu. Grosimea lui variaza intre 0,1 si 0,4 m.

Factorul sol a fost afectat numai pe suprafata pe care s-au executat lucrarile miniere, precum si pe locatia unde este amplasat punctul de stationare a utilajelor, a constructiilor provizorii (containere), a depozitelor de material vandabil si steril si in zona platformei tehnologice de prelucrare a materialului mineral.

Subsolul este afectat definitiv, deoarece exploatarea a produs in versant o concavitate care va avea - dupa finalizarea exploatarii, o panta in trepte pe care se va depune solul vegetal rezultat din decopertare (amestecat cu vegetatie si resturi de tufisuri in putrefactie) si se va planta vegetatie forestiera. Bermele care vor rezulta, vatra carierei si drumul de acces vor fi ecologizate prin lucrari specifice. In prezent solul este afectat de exploatarea miniera din perioadele anterioare de permis.

Prin activitatea de exploatare a agregatelor minerale (gnaise) impactul principal asupra solului este de natura mecanica cu urmari si efecte fizice prin operatiunile de decopertare si depozitare a materialului pana la momentul transportului in zona de prelucrare.

In timpul lucrarilor de pregatire si extragere a gnaiselor impactul major a fost de natura fizico-mecanica provocata de operatiunile de decapare ale solului vegetal si defrisare a arbustilor. Pe masura ce exploatarea a inaintat, o parte din solul decopertat (vegetal) biodegradabil a fost transportat pe zona ramasa dupa extractie si folosit la refacerea ei. Restul de sol si material vegetal marunt s-a constituit intr-o halda de steril ce se va utiliza in perioada de reabilitare, dupa terminarea exploatarii.

Pentru investigarea calitatii solului in zona carierei s-a recurs la prelevarea a doua probe de sol (in amonte si aval fata de cariera) si analiza de laborator. Rezultatele vor fi prezentate in cadrul Bilantului de emdiu nivel II.

47

In continuare, poluarea solului se poate produce accidental sau prin activitatii curente, astfel:

- deversari de carburanti si uleiuri;

- depozitarea necontrolata de resturi menajere si de resturi vegetale;

- depunerea materialului la baza pantei, pana in Valea Strambului;

- depunerea sterilului in halda.

Pe drumul de acces s-au desfasurat si se desfasoara in continuare numai activitati de transport a utilajelor si a materialelor pentru refacerea zonei. Aceste activitati s-au desfasurat pe ampriza drumului si afecteaza solul din zona.

In continuare, pierderile de produse petroliere care pot ajunge pe sol pot conduce la efecte toxice manifestate prin afectarea biocenozei din sol. Din acest motiv, depozitarea si alimentarea cu aceste produse a utilajelor se face pe o platforma betonata special destinata si/sau in constructia metalica special prevazuta pentru materiale.

In timpul incarcarii si transportului materialului mineral apare poluarea produsa de traficul rutier prin pulberi si gaze de esapament.

Pentru eliminarea riscului de poluare cu uleiuri si combustibili s-au luat urmatoarele masuri:

- nu se efectueaza reparatii la utilaje in perimetrul de exploatare. Acestea se fac numai in atelierul de pe strada Triajului, mun. Sibiu.

- aprovizionarea cu combustibili se face cu butoaie din metal; s-a amenajat un mic punct de depozitare a carburantilor si lubrifiantilor pe o platforma betonata.

- combustibilii si lubrifiantii sunt depozitati numai in recipiente metalice sau in ambalajele din PVC originale.

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor invecinate

Nu au fost identificate activitati invecinate, situate la distante relevante, care ar putea influenta calitatea si stabilitatea solului in zona.

48

VI. EVALUAREA RISCULUI IN ACTIVITATE

In cazul activitatii analizate au fost identificate urmatoarele riscuri:

- Riscul detonarii necontrolate a amestecului exploziv; - Riscul caderilor de piatra si prabusirii materialului mineral in cariera; - Riscul accidentelor de munca in incinta de exploatare si cea de prelucrare; - Riscul scaparilor necontrolate de uleiuri, produse petroliere de la mijloacele auto si din

rezervorul propus pentru motorina. Situatiile cu risc identificate mai sus sunt de natura industriala.

Referitor la riscul caderilor de piatra si prabusirii materialului mineral in cariera se face precizarea ca lucrarile miniere de extractie a rocii utile din perimetrul Valea Strambului - Rasinari afecteaza stabilitatea versantilor naturali. Este necesara si se va urmari atingerea unui grad optim de stabilitate a taluzelor, astfel incat sa se obtina o stabilitate indelungata in timp, evitandu-se aparitia fenomenului de rupere prin alunecare datorita cresterii tensiunilor in masiv sau micsorarii rezistentei rocilor in timp, datorita fenomenelor de alterare sau ciclurilor de inghet-dezghet.

La data intocmirii proiectului tehnic de refacere a mediului, in versanti au fost semnalate desprinderi de roci. Avand in vedere faptul ca aceste desprinderi de roca din masiv pot afecta stabilitatea treptelor si a taluzurilor, copturirea acestora va fi efectuata concomitent cu lucrarile de exploatare Din punct de vedere seismic, perimetrul se afla in zona “D” de intensitate seismica cu K=0,16 si perioada de colt T00,7 sec, conform norm. PIOO/92 (seismicitate redusa).

Masuri pentru reducerea riscurilor de natura industriala Prin masurile de controlare a procesului de exploatare si prelucrare material mineral, prezentate la capitolele anterioare se poate aprecia ca acesta poate fi controlat, astfel incat sa nu devina inacceptabil.

Cu privire la principalul risc legat de utilizarea materialelor explozive, s-a precizat ca societatea ITAL ROM s-a autorizat pentru utlizarea acestor materiale, care sunt aduse in incinta doar la momentul utilizarii acestora. In consecinta nu se fac depozitari de material exploziv in incinta, fiind inlaturate riscurile legate de aceasta. In lucrarile de impuscare, se iau toate masurile de protectie a vecinatatilor, eliminand transmiterea de vibratii puternice sau socuri, improscari de material, degajarea excesiva de praf etc.

Executia lucrarilor de impuscare este condusa de cadre tehnice atestate cu experienta in astfel de lucrari. Acestea raspund direct de instruirea personalului care executa lucrarile.

Personalul este instruit inainte de inceperea procesului tehnologic, despre succesiunea operatiilor si fazele de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice, materialelor explozive si asupra masurilor specifice de protectie personala.

Lucrarile de impuscare se fac numai dupa ce a fost eliberata zona in totalitate, de angajati si utilajele care actioneaza in cariera. Operatiunile de impuscare se executa numai pe timp de zi, in conditii meteo prielnice.

49

VII. MONITORIZAREA

7.1. Obiectivele programului de monitorizare (cf. Proiect tehnic de refacere a mediului)

„Se va pune un accent deosebit pe monitorizarea parametrilor starii terenurilor si a fenomenelor fizicogeologice de tipul alunecarilor de teren, torenti, tasari, etc, atat in perimetru excavatiei cat si in zonele adiacente; evitarea extinderii terenurilor degradate prin respecatrea metodei de exploatare, a dimensiunilor si formelor geometrice a excavatiei, realizarea si intretinerea in stare de functionare a sistemului de colectare a apelor din perimetrul iar in cazul aparitiei acestor fenomene, actionarea prin metode specifice pentru eliminarea sau controlul lor.

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul temporar de exploatare a gnaisului va fi monitorizata atat in perioada lucarilor de pregatire si exploatare, cat si in perioada lucrarilor de refacere ecologica a zonei. In cadrul societatii se va desemna o persoana cu atributii de monitorizare a activitatii in scopul respectarii normelor de protectia mediului.

Activitatea de monitorizare se va axa pe urmatoarele aspecte:

- intretinerea drumului de acces spre perimetrul de exploatare, fara a afecta zonele pe care acestea le traverseaza;

- efectuarea la timp a reviziilor tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport;

- indepartarea microzonelor de sol pe care s-au produs scurgeri accidentale ale lubrifiantilor si combustibililor;

- sa nu se produca poluari sau deteriorari ale zonelor de protectie;

- prin grija S.C. ITAL ROM S.A. Sibiu se vor lua masuri de montare a indicatoarelor de circulatie conform prevederilor STAS 1848/2004;

- se va igieniza zona prin indepartarea deseurilor de orice tip;

- nu se vor executa nici un fel de lucrari, care sa poata afecta negativ calitatea apelor naturale din zona;

- se va efectua reconstructia ecologica a zonei dupa un plan stabilit in acest sens.

Principalul obiectiv al programului de monitorizare postinchidere si postecologizare, va consta in:

- urmarirea stabilitatii versantilor, gradul de armonizare corecta cu cadrul natural inconjurator din imediata vecinatate a perimetrului de exploatare si eficienta lucrarilor de refacere a mediului executate.”

50

7.2. Perioada estimata a lucrarilor de monitorizare (cf. Proiect tehnic de refacere a mediului)

„Programul de monitorizare se va desfasura pe parcursul a 60 zile dupa finalizarea lucrarilor de refacere a mediului, perioada necesara pentru refacerea vegetatiei. Pe baza observatiilor din perioada de monitorizare se vor elabora solutii de remediere a oricaror fenomene care pot influenta negativ lucrarile.”

7.3. Lucrari de intretinere si/sau refacere a unor lucrari (cf. Proiect tehnic de refacere a mediului)

„Avand in vedere complexitatea redusa a lucrarilor de ecologizare se considera ca nu vor fi necesare lucrari suplimentare de intretinere decit pentru mentinerea in stare de vegetatie a arbustilor plantati sau de inlocuire a celor care s-au uscat, lucrari ale caror costuri s-au cuprins estimativ in devizele de lucrari.”

7.4. Costurile lucrarilor de monitorizare (cf. Proiect tehnic de refacere a mediului)

„Valoare estimata a lucrarilor de monitorizare este de 500 lei, valoare inclusa in costurile generale de refacere a mediului.”

51

8. RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

8.3. Probe de sol S-au prelevat la comanda operatorului, doua probe de sol in scopul analizei, in amonte si aval fata de amplasamentul carierei, in urmatoarele puncte:

- Proba S1

- Proba S2

Probele au fost prelevate de personalul autorizat al ARPM Sibiu, iar analizele au fost efectuate in laboratorul agentiei.

Rezultatele analizelor fizico-chimice pentru probele de suprafata (0-5 cm) se prezinta astfel:

Nr. Proba Locul de prelevare Indicatori urmariti

pH Extractibile S1 Amonte cariera 6,58 0,00 S2 Aval cariera 6,33 0,00 CMA cf. Ord. 756/1997 - -

Rezultatele analizei nu indica o poluare a solului cu hidrocarburi in zona carierei Valea Strambului.

8.4. Probe din apa subterana S-au prelevat la comanda operatorului, doua probe din freatic in zona pr. Strambului in scopul analizei, in amonte si aval fata de amplasamentul carierei, in urmatoarele puncte:

- Proba F1

- Proba F2

Probele au fost prelevate de personalul autorizat al ARPM Sibiu, iar analizele au fost efectuate in laboratorul agentiei.

Rezultatele analizelor fizico-chimice pentru probele din freatic se prezinta astfel:

52

Nr. Proba Locul de prelevare Indicatori urmariti

pH Extractibile cu eter din petrol

F1 Amonte cariera 7,0 0,00 F2 Aval cariera 6,6 0,00 CMA cf. L 458/2002 6,5-9,5 -

Rezultatele analizei nu indica o poluare a freaticului cu hidrocarburi in zona carierei Valea Strambului.

53

9. CONCLUZII SI RECOMANDARI

9.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora, dupa caz, in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

Nu au fost identificate aspecte de neconformare in zona carierei de pe Valea Strambului.

Vor fi respectate masurile stabilite in cadrul « Proiectului tehnic de refacere a mediului » si in cadrul prezentului Raport la Bilant de mediu.

9.2. Rezumatul obligatiilor necuantificate si ale obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea acestora, cand este posibil

S-au facut recomandarile necesare in cadrul cap. 9.1.

9.3. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar)

Conform cap. VII Monitorizarea.

54

PROGRAM DE MASURI LA INCETAREA ACTIVITATII

(conform Proiect tehnic de refacere a mediului):

Nr. crt. Denumirea categoriei de lucrari Termen de finalizare Valoarea investitiei Responsabil

1

Lucrarile care se vor executa pentru refacerea mediului in zona afectata de exploatare sunt:

- Lucrari de derocare cu explozivi pentru corectarea bermelor.

- Finisare mecanica platforme. - Transport pamant pe berme. - Nivelat pamant cu buldozerul

in strat mediu de 20 cm. - Insamantat ierburi perene. - Plantat arbusti.

Va fi ecologizat si drumul de acces la treptele de exploatare.

cca. 60 zile dupa finalizarea lucrarilor de

corectare a bermelor

17299,44 lei

S.C. ITAL ROM S.R.L.

2

Lucrarile care se vor executa pentru refacerea mediului in zona haldei de steril sunt:

- Finisare mecanică platformă. - Împrăştiere pamant cu

buldozerul în strat mediu de 20 cm.

- Însămânţat ierburi perene. - Plantat arbuşti pe taluze.

cca. 60 zile dupa finalizarea lucrarilor de

corectare a bermelor 3738,57 lei S.C. ITAL ROM

S.R.L.

3 Monitorizare dupa ecologizarea zonei cca. 60 zile dupa

finalizarea lucrarilor de ecologizare

500 lei S.C. ITAL ROM S.R.L.

Elaborat de:

evaluator independent de mediu ecol. Camelia Miclausu adresa: mun. Sibiu, b-dul Mihai Viteazu, nr. 7/60, jud. Sibiu birou: mun. Sibiu, str. Ghe. Lazar, nr. 4, jud. Sibiu tel/fax: 0269 211907 mobil: 0769 628880 / 0766 630062