+ All Categories
Home > Documents > ii · 2015. 8. 5. · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul...

ii · 2015. 8. 5. · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul...

Date post: 11-Feb-2021
Category:

Documents
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Download Report this document
Share this document with a friend
16
Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii WWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7814 joi, 6 august 2015 16 pagini 1 leu OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB - Sunt curios, Popescu, sãptãmâ- na asta în ce partid este? eveniment / 4 actualitate / 3 actualitate / 5 educaþie / 9 Preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, Ion Priotea- sa, ºi vicepreºedintele Cris- tinel Iovan au vizitat, ieri, ºantierele de lucru deschi- se de CJ pentru douã din- tre proiectele dezvoltate cu fonduri europene – „Reabi- litarea infrastructurii de miºcare a Aeroportului Cra- iova” ºi „Centrul turistic pentru agrement ºi sport”. ªeful administraþiei judeþe- ne apreciazã cã investiþiile, derulate prin intermediul finanþãrilor europene, în valoare totalã de peste 28 de milioane de euro, sunt în termen, urmând a fi finali- zate în graficul stabilit prin contract cu constructorii. Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Conducerea Consiliului Judeþean Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere Dolj, în vizitã pe ºantiere 6 6 6 ACTUALITATE pagina O poveste O poveste O poveste O poveste O poveste de coºmar! de coºmar! de coºmar! de coºmar! de coºmar! Afacerea sordidã a devenit pu- blicã luni, 3 august a.c., când de- partamentul etic al poliþiei bri- tanice (Independent Police Com- plaints Commission, IPCC) a anunþat deschiderea unei anche- te interne, privind gestionarea unor investigaþii din Wiltshire. Se cautã motivele clasãrii unor plângeri, depuse în anii ‘90, con- tra fostului prim-ministru con- servator Edward Heath, la pute- re între 1970-1974, decedat în 2005, la 89 de ani, „prins” în cinci anchete diferite. Suspect a de- venit faptul cã poliþia din Lon- dra, Wiltshire, Kent, Hampshi- re, n-a dus pânã la capãt nici o investigaþie, deºi era vorba de acuzaþii de pedofilie. Ministerul Educaþiei Ministerul Educaþiei Ministerul Educaþiei Ministerul Educaþiei Ministerul Educaþiei a publicat o listã a publicat o listã a publicat o listã a publicat o listã a publicat o listã deschisã cu deschisã cu deschisã cu deschisã cu deschisã cu olimpicii care vor olimpicii care vor olimpicii care vor olimpicii care vor olimpicii care vor lua burse de merit. lua burse de merit. lua burse de merit. lua burse de merit. lua burse de merit. 4 sunt din Craiova! 4 sunt din Craiova! 4 sunt din Craiova! 4 sunt din Craiova! 4 sunt din Craiova! Ministerul Educaþiei a pu- blicat pe site o listã cu 179 de elevi care în 2015 au obþi- nut medalii ºi premii la diver- se olimpiade ºi care vor be- neficia de bursã de merit olimpic internaþional. Lista rãmâne deschisã, întrucât pânã la finalul anului mai sunt programate olimpiade internaþionale. Trei firme amendate rei firme amendate rei firme amendate rei firme amendate rei firme amendate cu peste 7.000 de cu peste 7.000 de cu peste 7.000 de cu peste 7.000 de cu peste 7.000 de lei pentru cã au lei pentru cã au lei pentru cã au lei pentru cã au lei pentru cã au afectat siguranþa afectat siguranþa afectat siguranþa afectat siguranþa afectat siguranþa traficului rutier pe traficului rutier pe traficului rutier pe traficului rutier pe traficului rutier pe Calea Bucureºti Calea Bucureºti Calea Bucureºti Calea Bucureºti Calea Bucureºti În sfârºit, Dãbuleniul va avea o platformã de depozitare! Piaþã de gros în Piaþã de gros în Piaþã de gros în Piaþã de gros în Piaþã de gros în patria lubeniþelor patria lubeniþelor patria lubeniþelor patria lubeniþelor patria lubeniþelor
Transcript

  • C M Y K

    C M Y K

    Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

    Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiPrimulcotidian al

    Olteniei Anul XXV, Nr. 7814joi, 6 august 2015 16 pagini 1 leu

    OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

    - Sunt curios, Popescu, sãptãmâ-na asta în ce partid este?

    eveniment / 4

    actualitate / 3

    actualitate / 5

    educaþie / 9

    Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Priotea-sa, ºi vicepreºedintele Cris-tinel Iovan au vizitat, ieri,ºantierele de lucru deschi-se de CJ pentru douã din-tre proiectele dezvoltate cufonduri europene – „Reabi-litarea infrastructurii demiºcare a Aeroportului Cra-iova” ºi „Centrul turisticpentru agrement ºi sport”.ªeful administraþiei judeþe-ne apreciazã cã investiþiile,derulate prin intermediulfinanþãrilor europene, învaloare totalã de peste 28de milioane de euro, sunt întermen, urmând a fi finali-zate în graficul stabilit princontract cu constructorii.

    Conducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanConducerea Consiliului JudeþeanDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiereDolj, în vizitã pe ºantiere

    66666 ACTUALITATE

    pagi

    na

    O povesteO povesteO povesteO povesteO povestede coºmar!de coºmar!de coºmar!de coºmar!de coºmar!

    Afacerea sordidã a devenit pu-blicã luni, 3 august a.c., când de-partamentul etic al poliþiei bri-tanice (Independent Police Com-plaints Commission, IPCC) aanunþat deschiderea unei anche-te interne, privind gestionareaunor investigaþii din Wiltshire.Se cautã motivele clasãrii unorplângeri, depuse în anii ‘90, con-tra fostului prim-ministru con-servator Edward Heath, la pute-re între 1970-1974, decedat în2005, la 89 de ani, „prins” în cincianchete diferite. Suspect a de-venit faptul cã poliþia din Lon-dra, Wiltshire, Kent, Hampshi-re, n-a dus pânã la capãt nici oinvestigaþie, deºi era vorba deacuzaþii de pedofilie.

    Ministerul EducaþieiMinisterul EducaþieiMinisterul EducaþieiMinisterul EducaþieiMinisterul Educaþieia publicat o listãa publicat o listãa publicat o listãa publicat o listãa publicat o listãdeschisã cudeschisã cudeschisã cudeschisã cudeschisã cuolimpicii care vorolimpicii care vorolimpicii care vorolimpicii care vorolimpicii care vorlua burse de merit.lua burse de merit.lua burse de merit.lua burse de merit.lua burse de merit.4 sunt din Craiova!4 sunt din Craiova!4 sunt din Craiova!4 sunt din Craiova!4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a pu-blicat pe site o listã cu 179de elevi care în 2015 au obþi-nut medalii ºi premii la diver-se olimpiade ºi care vor be-neficia de bursã de meritolimpic internaþional. Listarãmâne deschisã, întrucâtpânã la finalul anului maisunt programate olimpiadeinternaþionale.

    TTTTTrei firme amendaterei firme amendaterei firme amendaterei firme amendaterei firme amendatecu peste 7.000 decu peste 7.000 decu peste 7.000 decu peste 7.000 decu peste 7.000 delei pentru cã aulei pentru cã aulei pentru cã aulei pentru cã aulei pentru cã auafectat siguranþaafectat siguranþaafectat siguranþaafectat siguranþaafectat siguranþatraficului rutier petraficului rutier petraficului rutier petraficului rutier petraficului rutier peCalea BucureºtiCalea BucureºtiCalea BucureºtiCalea BucureºtiCalea Bucureºti

    În sfârºit, Dãbuleniul va aveao platformã de depozitare!

    Piaþã de gros înPiaþã de gros înPiaþã de gros înPiaþã de gros înPiaþã de gros înpatria lubeniþelorpatria lubeniþelorpatria lubeniþelorpatria lubeniþelorpatria lubeniþelor

  • 2 / cuvântul libertãþii joi, 6 august 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

    EDITOR:

    S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

    200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

    Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

    SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

    CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

    Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

    Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

    Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

    Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

    DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

    Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

    Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

    Fotoreporter: Tibi Bologh

    Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

    Cristian Rudãreanu: [email protected]

    Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

    [email protected]

    Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

    43 de parlamentari au rãmasfãrã mandat. Jumãtate dintreei au avut probleme cu legea

    În ultimii trei ani, opt depu-taþi ºi senatori au rãmas fãrãmandat ca urmare a condamnã-rilor definitive ºi a restrângeri-lor drepturilor electorale, întimp ce alþi 11 aleºi au demisio-nat din Parlament din cauzaproblemelor din justiþie. Alþipatru aleºi au rãmas fãrã funcþiica urmare a unor decizii deincompatibilitate. La CameraDeputaþilor, ºi-au pierdutmandatul George Becali –condamnat la trei ani deînchisoare în dosarul transferu-rilor de terenuri cu MApN,Nicolae Vasilescu – condamnat ladoi ani de închisoare pentru traficde influenþã, Relu Fenechiu –condamnat la cinci ani deînchisoare în dosarul “Transfor-matorul”, Gheorghe Coman –condamnat la un an de închisoarepentru luare de mitã, dupã ce afost prins în flagrant ºi MonicaIacob-Ridzi – condamnatã lacinci ani de închisoare pentruabuz în serviciu. În Senat, ºi-aupierdut de drept mandatulAntonie Solomon, condamnat latrei ani de închisoare pentru luarede mitã ºi fals intelectual, ºi SorinRoºca Stãnescu, condamnat la doiani ºi patru luni de închisoare îndosarul “Rompetrol”.

    Cod galben de caniculã,azi ºi mâine, în Bucureºtiºi 31 de judeþe din þarã

    Meteorologii au emis codgalben de caniculã, valabil astãziºi mâine, în toatã þara cu excepþiajudeþelor Constanþa, Tulcea,Braºov, Covasna, Harghita,Neamþ, Iaºi, Botoºani, Suceava ºiBistriþa-Nãsãud. În aceste zile, înBanat, Criºana, Maramureº,Oltenia, Muntenia, cea mai mareparte a Transilvaniei ºi jumãtateasudicã a Moldovei, temperaturilemaxime vor atinge frecvent 35 -37 de grade, iar indicele tempera-turã-umezealã (ITU) va depãºipragul critic de 80 de unitãþi.

    România va gãzdui în aceastã toamnãturneul anual de fotbal interparlamentar,la care sunt invitaþi parlamentari din optþãri europene, inclusiv echipa de deputaþiºi senatori a þãrii noastre. Competiþia vaavea loc în perioada 25-27 septembrie, laBucureºti. Participã echipele de fotbal aleparlamentelor din Italia, Croaþia, Ungaria,Moldova, Slovacia, Polonia ºi Turcia.

    Potrivit unor surse din Camera Depu-taþilor, costurile acestui turneu sunt asi-gurate de Camera Deputaþilor ºi se ridicãla aproximativ 40.000 — 50.000 de euro.Parlamentul României, ca organizator, esteobligat, potrivit cutumei, sã asigure caza-rea ºi masa echipelor strãine (aproximativ120 de persoane).

    “Este deja o tradiþie ca în zona de sud-est a Europei sã se organizeze acest tur-neu, noi am participat la mai multe compe-tiþii de acest gen, suntem de douã ori vicecam-pioni. Este rândul nostru sã organizãm ºi ne faceplãcere. În momentul de faþã nu avem datele finan-ciare, dar în orice caz, o sã mergem pe preþul celmai mic în urma solicitãrii de oferte, pentru cã în-cercãm sã reducem mult costurile. Nu o sã-i cazãmla cinci stele, probabil cã la patru stele, încercãmsã avem un buget echilibrat, sã nu depãºim limitabunului simþ, dar sã oferim totuºi ºi niºte condiþiidecente, pentru cã vorbim de demnitari. Peste totpe unde am fost ne-au cazat la cinci stele, dar noiacþionãm în funcþie de posibilitãþi, cã nu ne com-parãm cu turcii sau cu alþii”, a declarat pentru AGER-PRES George Dumitricã, secretarul general adjunctal Camerei Deputaþilor, care este ºi jucãtor în echi-pa de fotbal a parlamentarilor români.

    El a adãugat cã banii pentru eveniment nu sunt

    Ministerul Muncii cere suplimentarea buge-tului cu aproape 4,3 milioane lei pentru achita-rea datoriilor cãtre salariaþi stabilite prin titluriexecutorii aferente celei de-a treia tranºe cores-punzãtoare anului 2016, se aratã într-un proiectde hotãrâre pus în dezbatere publicã pe site-ulinstituþiei. Proiectul de act normativ prevede su-plimentarea bugetului Ministerului Muncii, Fa-miliei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstni-ce (MMFPSPV), pe anul 2015, cu suma de4.290.000 lei, la capitolul 68.01 “Asigurãri ºi asis-tenþã socialã”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”,din suma globalã prevãzutã cu aceastã destina-þie în bugetul Ministerului Finanþelor Publice –“Acþiuni generale”.

    În nota de fundamentare care însoþeºte do-

    Vicepremierul pentru securitatenaþionalã Gabriel Oprea propunesancþiuni mai mari pentru faptele de

    TTTTTurneul de fotbal interparlamentar va avea locurneul de fotbal interparlamentar va avea locurneul de fotbal interparlamentar va avea locurneul de fotbal interparlamentar va avea locurneul de fotbal interparlamentar va avea locîn toamnã, la Bucureºti . Zgonea joacã atacantîn toamnã, la Bucureºti . Zgonea joacã atacantîn toamnã, la Bucureºti . Zgonea joacã atacantîn toamnã, la Bucureºti . Zgonea joacã atacantîn toamnã, la Bucureºti . Zgonea joacã atacant

    prevãzuþi în bugetul pe acest an, dar vor fi plãtiþiprin serviciul Protocol al Camerei. “Este practic oacþiune a diplomaþiei române. Diplomaþia nu se facedoar în sãlile de ºedinþe sau la dezbateri. Cred cã ebine ºi pentru noi, ca imagine a instituþiei, sã ieºimdin graniþele strict politice, sã ne apropiem mai multde oameni, de cetãþeni”, a precizat Dumitricã.

    Secretarul general adjunct al Camerei a expli-cat cã s-au fãcut parteneriate pentru acest con-curs, cu BNR, pentru ca meciurile sã fie pe sta-dionul Cotroceni, cu SMURD, care asigurã pre-zenþa unui echipaj în caz de accident, ºi cu Fede-raþia Românã de Fotbal, care ajutã cu echipamen-tele. “Vom juca în echipamentul oficial al naþiona-lei, dar federaþia ne dã echipamentul în comodat,ni-l dau spre folosinþã, pe proces-verbal. Cândterminãm concursul îl dãm înapoi”, a spus Dumi-

    tricã. Din echipa României vor face parte,cel mai probabil, deputaþii Daniel Geantã,Cezar Cioatã (portari), Ludovic Orban,Petru Movilã, Valeriu Zgonea (atacant),Lucian Bode, Gheorghe Florin, IonuþStroe, ªtefan Burlacu.

    Potrivit surselor parlamentare, fiecareechipã de fotbal va avea în componenþãmaximum 14 jucãtori, plus un antrenor ju-cãtor ºi un membru din stafful tehnic. Caelement de noutate, fiecare echipã poatesã aibã în componenþã ºi doi jucãtori pro-fesioniºti, iar pentru echipa României vorjuca Dãnuþ Lupu ºi Miodrag Belodedici.Majoritatea meciurilor se vor desfãºura laArenele BNR iar pentru finalã se negocia-zã sã se joace pe Arena Naþionalã. Partide-le vor fi transmise în direct de Digi Sport.Intrarea va fi liberã iar în ultima zi, înaintede finalã, va avea loc ºi un meci demon-

    strativ între echipa presei ºi Generaþia de Aur afotbalului românesc.

    Câºtigãtorul turneului interparlamentar va primiun trofeu, simbolic, de o valoare de maximum 200de lei iar celelalte echipe vor primi medalii ºi diplo-me. Campionatul de fotbal interparlamentar va aveaºi o laturã umanitarã, toþi cei implicaþi vor participaºi la un eveniment caritabil, alãturi de oameni deafaceri din þara noastrã, în cadrul cãruia se vorstrânge fonduri pentru campania “Stop violenþeiîmpotriva copiilor”, organizatã de UNICEF ºi Sal-vaþi Copiii. Se va licita pentru o serie de obiectedonate de mari sportivi ai României, cum suntGheorghe Hagi ºi Simona Halep, dar ºi pentru untricou cu sigla campionatului de fotbal al parla-mentarilor semnat special pentru acest evenimentde artistul Robbie Williams.

    Oprea propune sancþiuni mai maripentru faptele de ultraj comise asupra poliþiºtilor

    ultraj comise asupra poliþiºtilor, in-formeazã un comunicat al MAI, re-mis, ieri, Agerpres. “La iniþiativa vi-

    cepremierului Gabriel Oprea, Minis-terul Afacerilor Interne a elaborat unproiect de modificare a douã artico-le din Codul Penal, respectiv, arti-colul 257 – Ultrajul ºi articolul 279 –Ultrajul judiciar, în sensul majorãriipedepselor pentru aceste fapte, cuscopul de a descuraja acþiunile vio-lente îndreptate împotriva reprezen-tanþilor autoritãþii statului. Conforminiþiativei legislative, faptele, aºacum sunt ele prevãzute în CodulPenal, comise asupra unui poliþist,jandarm, procuror sau judecãtor,aflaþi în exercitarea atribuþiilor deserviciu sau în legãturã cu exercita-rea acestor atribuþii urmeazã a sesancþiona cu pedeapsa prevãzutãpentru acea infracþiune, ale cãrei li-mite se majoreazã cu douã treimi”,precizeazã sursa citatã.

    De asemenea proiectul include ºimajorarea pedepselor pentru fapte-le de ultraj care au ca victime cele-lalte categorii de funcþionari publicicare îndeplinesc funcþii ce implicãexerciþiul autoritãþii de stat. “Eveni-mentele înregistrate în ultimul timp,cât ºi analizele pe care le-am fãcutcu structurile de specialitate aleMAI, mã determinã sã am aceastãiniþiativã. Susþin cu tãrie cã cei carereprezintã autoritatea statului trebu-ie sã fie respectaþi ºi mai bine prote-jaþi de lege”, afirmã Oprea. Proiectulde act normativ a fost înaintat Mi-nisterului Justiþiei. Conform anali-zelor realizate la nivelul Poliþiei Ro-mâne, anul trecut au fost sesizate591 de fapte de ultraj, iar în primele 6luni ale acestui an 2015 au fost sesi-zate 247 de asemenea fapte.

    Ministerul Muncii cere suplimentarea bugetuluicu aproape 4,3 milioane de lei pentru plãþi restante

    cumentul se aratã cã datoriile totale înregistratede MMFPSPV totalizeazã 51.130.000 de lei cãtresalariaþi, conform titlurilor executorii emise pânãla data de 31 decembrie 2014, precum ºi celeemise în cursul anului 2015. “Cuantumul fondu-rilor necesare pentru achitarea sumelor prevã-zute în titlurile executorii care cad sub incidenþaOrdonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2009,Ordonanþei Guvernului nr. 17/2012, Ordonanþeide urgenþã a Guvernului nr. 92/2012, Ordonan-þei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2013 ºi Or-donanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2014,care reprezintã tranºa a III-a, este de 4.290.000lei”, aratã iniþiatorii proiectului de hotãrâre.Documentul va fi în dezbatere publicã, pe site-ul MMFPSPV, pânã în 13 august.

  • cuvântul libertãþii / 3joi, 6 august 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

    Afacerea sordidã a devenitpublicã luni, 3 august a.c., cânddepartamentul etic al poliþiei bri-tanice (Independent PoliceComplaints Commission, IPCC)a anunþat deschiderea unei an-chete interne, privind gestiona-rea unor investigaþii din Wiltshi-re. Se cautã motivele clasãriiunor plângeri, depuse în anii ‘90,contra fostului prim-ministruconservator Edward Heath, laputere între 1970-1974, decedatîn 2005, la 89 de ani, „prins” încinci anchete diferite. Suspecta devenit faptul cã poliþia dinLondra, Wiltshire, Kent, Ham-pshire, n-a dus pânã la capãtnici o investigaþie, deºi era vor-ba de acuzaþii de pedofilie. Unfost poliþist, acum pensionar, nua acceptat tratarea superficia-lã a acestor investigaþii, deci-zând scoaterea la luminã a afa-cerii, printr-o sesizare a IPCC.Marþi, media britanicã a anun-þat cã poliþia a deschis deja, înultimele luni, o anchetã privin-du-l pe fostul prim-ministru, defiecare datã pentru acuzaþii depedofilie. Afacerea e serioasã.În inima scandalului se gãseºte

    MIRCEA CANÞÃR

    O poveste de coºmar!O poveste de coºmar!O poveste de coºmar!O poveste de coºmar!O poveste de coºmar!patroana unui tripou din Wiltshi-re. Potrivit media britanicã,Myra Ling-Ling Forde, de ori-gine filipinezã, conducea la în-ceputul anilor ’90, OrientalMassage Parlour, la Salisbury,unde locuia Edward Heath. Sta-bilimentul exploata numeroºiminori ºi minore care se prosti-tuau. Fãcând obiectul unei an-chete, filipineza l-a identificatpe fostul prim-ministru ca fiindunul din clienþii sãi. Mai mulþiînalþi ofiþeri de poliþie ar fi in-tervenit pentru clasarea aface-rii. În 1995 Ling-Ling Forde afost condamnatã pentru proxe-netism, fãrã ca numele luiHeath sã fie divulgat. În timpulprocesului au fost menþionate 2cazuri cu adolescenþi de 13 ani,respectiv, 15 ani, care apãreauîn dosar. În 2009 Ling Forde afost din nou condamnatã, totpentru proxenetism. Intervieva-tã de Daily Telegraphi, sorasa, Mia Pablico, a afirmat cãstabilimentul Wiltshire era frec-ventat de „lume bunã”, adicã in-clusiv de politicieni ºi staruri.Edward Heath era acuzat deviolarea unui bãieþel de 12 ani,

    în 1961, potrivit unei informaþiidin Daily Mirror, acum un se-xagenar anonim. Declaraþiavictimei viza faptul cã cel careera simplu deputat l-ar fi luat laautostop ºi dus apoi în aparta-mentul sãu din centrul Londrei.Victima a fãcut plângere, la vre-mea respectivã, dar poliþia aconsiderat-o fabulaþie. Patruani mai târziu, tânãrul a desco-perit identitatea lui Heath de peun afiº electoral. Fostul premierbritanic era un om extrem dediscret, care a dus Regatul Unitîn Comunitatea Economicã Eu-ropeanã în 1973. Niciodatã cã-sãtorit, înclinaþiile sale sexualen-au fãcut obiectul speculaþiilor,deºi s-a lãsat de înþeles cã ar fihomosexual. Acuzaþiile contralui Edward Heath au izbucnit încontextul reanalizãrii unor ca-zuri de pedofilie. Regatul Unita fost traumatizat în 2012, prindezvãluirea conform cãreia unuldintre starurile preferate ale mi-cului ecran, Jimmy Savile, erapedofil multirecidivist. Amploa-rea scandalurilor, devoalatedupã moartea sa, au sideratþara ºi poliþia, în faþa numeroa-

    selor plângeri, a lansat o anche-tã menitã a face luminã în do-sarele „istorice” de abuz se-xual, operaþiunea numindu-se„Hidrant”. Anvergura este co-losalã. În luna mai poliþia avea1.400 de suspecþi, care fãceauobiectul unei anchete. Dintreacestea, 261 persoane aveau„profil public”, înþelegându-se ºi76 politicieni. Numãrul plânge-rilor „pe zona pedofiliei” nu acontenit sã creascã, atingând165% în 3 ani, numai exclusivcazuri de pedofilie. Dintre nu-meroasele, anchete conduse înparalel de poliþie, se aflã ºi ope-raþiunea „Midland”, concen-tratã pe o reþea pedofilã ce gru-peazã deputaþi, miniºtri, judecã-tori, militari ºi membri ai servi-ciilor secrete. Faptele rãmânnebuloase, dar acuzaþiile suntextrem de grave: oamenii aceº-tia au violat ºi agresat tineri înanii ‘70 ºi ‘80. Mãrturisirile suntmultiple: în 3 imobile identifica-te se derulau violuri în grup, iar,chiar în apropiere de Westmin-ster, în Dolphin Square, cu apar-tamente de lux, populat de nu-meroºi deputaþi, aveau loc ast-

    fel de orgii sexuale. În octom-brie 2012, deputatul Tom Wat-son, parlamentar al grupului la-burist, a evocat în Camera Co-munelor cã fusese înºtiinþat prindouã alegaþii, care-l puneau încauzã pe Edward Heath. Pro-cesul lui Greville Jeaner va de-buta vineri, ca membru al Ca-merei Lorzilor, fiind inculpatpentru agresare pedofilã între1960 ºi 2000. Scotland Yard arepropriile investigaþii pentru violºi moartea mai multor tineri „li-vraþi” la comandã politicienilor.Înainte de Anul Nou, laburistulJohn Mann a remis poliþiei o lis-tã cu 22 de nume de politicieni,unii decedaþi, cu astfel de înde-letniciri. Ancheta poliþiei conti-nuã, dar în faþa gravitãþii fapte-lor, sub presiunea fostelor vic-time, ministrul Theresa May adeschis o anchetã publicã cuobiectivul: cum au putut fi toa-te acestea acoperite de-a lun-gul timpului? Poveste este, tre-buie sã recunoaºtem, de coº-mar, mai ales cã ne parvine „depeste Mânecã”.

    (Documentare dupã presastrãinã)

    Doljul, cel mai marenumãr de ºomeri

    Efectivul salariaþilor de 124.434 persoane plaseazã ju-deþul Dolj pe locul al 12-lea pe þarã. Câºtigul salarial me-diu brut de 2.150 lei/persoanã duce Doljul pe locul al 15-lea, iar dupã numãrul ºomerilor suntem primii din þarã.

    La nivelul judeþului Dolj, lasfârºitul lunii mai 2015 existau124.434 de salariaþi. Dacã ne ra-portãm la finele anului 2014, cânderau 122.079 persoane angajate,se constatã o creºtere de 2.355de angajaþi. Cea mai mare partea salariaþilor, 83.928, activeazã înservicii (67,4%), 37.782 (30,4%)în industrie ºi construcþii ºi 2.724(2,2%) muncesc în agriculturã,vânãtoare ºi servicii anexe, silvi-culturã ºi pescuit. Dupã cum sepoate lesne constata, sectorul ter-þiar are cea mai mare pondere înocuparea forþei de muncã, iar celproductiv este la mai puþin de ju-mãtate ca numãr de angajaþi.

    Potrivit datelor comunicate deDirecþia Judeþeanã de StatisticãDolj, începând din anul 2009, nu-mãrul salariaþilor ce activeazã înproprietatea publicã a cunoscut odescreºtere de la 47.917 salariaþiîn 2009, pânã la 41.671 în anul2012. Anul urmãtor a adus, totuºi,o creºtere a angajaþilor din sec-

    torul public ajungându-se la cifrade 42.051.

    Lucrurile au mers foarte prost,însã, pentru angajaþii din forma deproprietate privatã. Aici, deºi tren-dul a fost oscilant, scãderea esteconsistentã. Din 67.889 salariaþiîn 2009 am ajuns, în 2013, la58.747. O creºtere s-a produs,însã, la cei care lucreazã în pro-prietate integral strãinã, coopera-tistã ºi obºteascã urcând la 11.043angajaþi în 2013, de la 7.140 câterau în 2009.

    În Dolj, la finele lui 2014, ceamai mare pondere a angajaþilor,23.142, este în comerþul cu ridi-cata ºi cu amãnuntul, reparareaautovehiculelor ºi motocicletelorºi este urmatã de 22.8210 lucrã-tori din industria prelucrãtoare.

    ªomajul,frate cu ruralul

    Cu ºomajul stãm la fel de„bine”. Deºi, faþã de luna mai

    2014 numãrul ºomerilor a scãzutcu 449 de persoane raportat lamai 2015, Doljul are înregistraþi25.544 de ºomeri. Din acest to-tal, 10.187 sunt de sex feminin.Aici lucrurile se complicã destulde mult din cauza localizãrii per-soanelor fãrã serviciu. 81,3% dinacestea provin din mediul rural,acolo unde în afarã de câtevamagazine cu 2-3 angajaþi, câtevastructuri ale administraþiei localeaflate unele în pragul de a fi în-chise, gen servicii de salubritate,nu prea mai existã speranþe deangajare. Imaginea porþilor fere-cate cu lacãtul, pentru cã familiiîntregi sunt plecate la muncã înstrãinãtate, devine din ce în cemai prezentã în lumea satului dol-jean.

    Din totalul de 25.544 de per-soane fãrã un loc de muncã, 3.354beneficiazã de indemnizaþia deºomaj (75%). Numãrul ºomerilorneindemnizaþi în luna mai 2015 erade 22.090 persoane (86.5%).

    „La sfârºitul lunii mai 2015, dintotalul ºomerilor înregistraþi în Dolj9,7% au vârsta sub 25 de ani,7,4% între 25-29 de ani, 23,1%între 30-39 de ani, 30,2% între 40-49 de ani, 15,1% între 50-55 deani, iar 14,5% au peste 55 de ani.

    Dintre aceºtia 22.008 persoane(86.2%) sunt persoane cu studiiprimare, gimnaziale ºi profesiona-le, 2.723 (10.7%) sunt cu studiimedii, iar 813 persoane (3.1%)sunt persoane cu studii superioa-re”, ne-a declarat ec. CarmenIspas, director executiv al Direc-þiei Judeþene de Statisticã Dolj.

    Rata ºomajului înregistratã înmai 2015, în Dolj (8,8%) s-a si-tuat peste nivelul ratei ºomajuluila nivel naþional (4,9%) ocupândlocul al V-lea pe þarã.

    Domeniul privatbate pasul pe loc

    Dupã cum se menþioneazã ºiîn Anuarul Statistic 2013 al jude-þului Dolj, “dezvoltarea sectoruluiprivat este insuficientã pentru a

    crea un numãr corespunzãtor delocuri de muncã, acoperirea ne-ce-sarului sãu de resurse de mun-cã bazându-se pe atragerea depersoane active din sectorul pu-blic ºi mai puþin pe repartiþii de laoficiile forþei de muncã”. Cum, însectorul public se tot bate mone-dã pe eficientizarea timpului delucru, iar la unele ministere chiarse fac analize interne privind în-tocmirea evidenþei lunare a tim-pului efectiv lucrat de cãtre per-sonalul direcþiilor pentru agricul-turã judeþene ºi cum regiile loca-le încep disponibilizãri masive,speranþe mai sunt în mediul deafaceri privat. În caz contrar,dupã numãrul ºomerilor, Doljul îºipãstreazã, iatã, de ceva vreme,primul loc pe þarã.

    VALENTIN CEAUªESCU

  • 4 / cuvântul libertãþii joi, 6 august 2015evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

    Reprezentanþii IPJ Dolj auanunþat cã, în cursul zilei demarþi, au fost continuate activitã-þile preventive în cadrul Planuluide Acþiune Blocada 2015. Oame-nii legii au urmãrit responsabili-zarea conducãtorilor auto cu pri-vire la importanþa respectãrii obli-

    Reamintim cã, pe 16 iunie a.c.,poliþiºtii din cadrul Brigãzii de Com-batere a Criminalitãþii Organizate(BCCO) Craiova, împreunã cuprocurorii DIICOT – Serviciul Te-ritorial Craiova au fãcut 33 perche-ziþii domiciliare pe raza judeþuluiDolj, în cadrul unei acþiuni vizânddestructurarea unui grup infracþi-

    Arest menþinut pentru cei cinci doljeni acuzaþide trafic de droguri primite din Spania

    TTTTTrei firme amendate cu peste 7.000 de lei pentru cãrei firme amendate cu peste 7.000 de lei pentru cãrei firme amendate cu peste 7.000 de lei pentru cãrei firme amendate cu peste 7.000 de lei pentru cãrei firme amendate cu peste 7.000 de lei pentru cãau afectat siguranþa traficului rutier pe Calea Bucureºtiau afectat siguranþa traficului rutier pe Calea Bucureºtiau afectat siguranþa traficului rutier pe Calea Bucureºtiau afectat siguranþa traficului rutier pe Calea Bucureºtiau afectat siguranþa traficului rutier pe Calea Bucureºti

    Poliþiºtii rutieri craioveni au continuat,în cursul zilei de marþi, activitãþile pre-ventive în cadrul acþiunii Blocada 2015,pe principalele artere rutiere din mu-nicipiul Craiova, pentru creºterea gra-dului de siguranþã rutierã al cetãþeni-lor. În atenþia poliþiºtilor rutieri s-au aflat

    conducãtorii auto, dar ºi executanþii delucrãri în zona drumului public, trei fir-me care desfãºoarã lucrãri pe Calea Bu-cureºti fiind amendate pentru cã nu aurespectat recomandãrile Poliþiei ºi nu auasigurat desfãºurarea în condiþii de si-guranþã a traficului rutier.

    gaþiei de a acorda prioritate de tre-cere pietonilor aflaþi regulamentarîn traversarea drumului, prin lo-curile special amenajate ºi sem-nalizate corespunzãtor cu indica-tor sau marcaj rutier.

    Un accent deosebit s-a pus ºipe verificarea legalitãþii circulaþiei

    pe drumurile publice a autovehi-culelor înmatriculate în alte state.De asemenea, poliþiºtii rutieri auverificat ºi lucrãrile care se efec-tueazã în partea carosabilã ºi tro-tuar, precum ºi modul în care exe-cutanþii acestor lucrãri respectãcondiþiile impuse prin avizeleacordate. În cadrul acþiunii, oa-menii legii au constatat 92 de aba-teri de naturã contravenþionalã,pentru sancþionarea cãrora s-auaplicat amenzi ce depãºesc sumade 27.000 lei. Totodatã, poliþiºtiidoljeni au reþinut în vederea sus-pendãrii dreptului de a conduce 5permise de conducere ºi au retras11 certificate de înmatriculareprecum ºi 6 seturi plãcuþe cu nu-mãrul de înmatriculare.

    Astfel, în cadrul a fost identi-ficat Irinel J., de 26 de ani, dinCraiova, în timp ce conducea unautoturism, pe bulevardul „Nico-lae Romanescu”, fãrã a deþine asi-gurare RCA valabilã. Poliþiºtii l-ausancþionat contravenþional cuamendã în valoare de 1.000 lei ºii-au reþinut certificatul de înma-

    triculare ºi plãcuþele cu numãrulde înmatriculare.

    Tot în cadrul acþiunii, poliþiºtiiau sancþionat societatea comercialãDelta ACM cu amendã în cuantumde 3.150 lei, întrucât a efectuatlucrãri de reabilitare pe Calea Bu-cureºti ºi nu a asigurat întreþine-rea corespunzãtoare a pãrþii caro-sabile pentru desfãºurarea în con-diþii optime a traficului rutier.

    O altã societate comercialã,Electromontaj SA, a fost sancþio-natã cu amendã de 2.205 lei în-trucât a efectuat lucrãri de mon-tare linii electrice subterane peCalea Bucureºti ºi nu a respectat

    condiþiile stabilite prin acordul Bi-roului Rutier în sensul cã lucrãri-le au ocupat în întregime trotua-rul, iar societatea nu a creat unculoar pentru circulaþia pietonilorsemnalizat corespunzãtor.

    Totodatã, o a treia firmã, MariVila Com. SRL, a efectuat lucrãride reabilitare a cãii de rulare a tram-vaiului pe Calea Bucureºti ºi nu asemnalizat lucrãrile efectuate pebanda 2 a sensului de ieºire din oraºcãtre Balº, la intersecþia cu strada„Grigore Pleºoianu”, fiind sancþi-onatã cu amendã în cuantum de2.205 lei, dupã cum au mai preci-zat reprezentanþii IPJ Dolj.

    Curtea de Apel Craiova a respins, marþi, 4 august, cererile deînlocuire a arestãrii preventive cu o altã mãsurã, mai blândã,formulate de cei cinci bãrbaþi arestaþi preventiv dupã descinde-rile fãcute pe 16 iunie a.c. la suspecþi de trafic de droguri derisc din judeþul Dolj. La percheziþii oamenii legii au descoperitcanabis, un pistol cu bile, muniþie, telefoane mobile ºi laptop-uri, care au fost ridicate în vederea cercetãrilor.

    onal organizat, specializat în trafi-cul de droguri de risc. Potrivit unuicomunicat al DIICOT – ServiciulTeritorial Craiova, „în cursul anu-lui 2015, în baza aceleiaºi rezolu-þii infracþionale, membrii grupu-lui infracþional, format din 23 depersoane, au obþinut, prin inter-mediul unor colete poºtale din

    Spania, cantitãþi importante dedroguri de risc ºi substanþe dincategoria etnobotanice. Ulterior,membrii grupului au comerciali-zat drogurile de risc cãtre diferiþiconsumatori de pe raza judeþuluiDolj, contra unei sume de 10 lei/pliculeþ de 0,1-0.2 grame”.

    Cu ocazia percheziþiilor domi-ciliare, majoritatea fãcute în Cra-iova, oamenii legii au gãsit ºi ridi-cat fragmente vegetale, seminþe decannabis, rezinã de cannabis, 21de telefoane mobile, o tabletã, 3laptop-uri, 16 cartele SIM, 3 hard-disk-uri, un pistol cu bile, 27 decartuºe pentru armã de vânãtoare,32 de capse percutante ºi 207 biledin plastic, pentru pistol, urmândsã fie fãcute verificãri pentru a sestabili dacã arma ºi muniþie eraudeþinute legal. Suportul de specia-litate a fost asigurat de DirecþiaOperaþiuni Speciale. Acþiunea afost realizatã cu sprijinul ofiþerilorde poliþie judiciarã din cadrul Bri-gãzilor de Combatere a Criminali-tãþii Organizate Olt, Gorj ºi Mehe-dinþi, precum ºi cu ofiþeri de poli-þie din cadrul Inspectoratului dePoliþie Judeþean Dolj ºi cu sprijinulJandarmeriei Române.

    Procurorii DIICOT – ServiciulTeritorial Craiova au dispus reþi-nerea, pentru 24 de ore, a ºase per-soane: Mihnea Mircea Stîrcu, Rãz-

    van Florin Mãciucã, Virgil Alexan-dru Zidaru, Laurenþiu Marius San-du, Sandu Olteanu ºi Jean BogdanGheorghiþã. Cu toþii au fost pre-zentaþi o zi mai târziu, pe 17 iuniea.c., Tribunalului Dolj cu propu-nere de arestare preventivã pentru30 de zile, propunerea fiind admi-sã pentru primii cinci. Jean Bog-dan Gheorghiþã a fost plasat înarest la domiciliu.

    Sãptãmâna trecutã, cei cinci in-culpaþi au cerut Tribunalului Doljînlocuirea arestãrii preventive cu oaltã mãsurã, arest la domiciliu saucontrol judiciar, însã instanþa le-arespins cererile. Cu toþii au con-testat hotãrârea Tribunalului Dolj,

    însã n-au avut mai mult noroc nicila Curtea de Apel Craiova. Marþi, 4august a.c., instanþa de apel le-arespins contestaþiile ca nefondate,astfel cã cei cinci rãmân în arestulIPJ Dolj: „Respinge contestaþiile canefondate. Obligã contestatoriiSandu Laurenþiu Marius, OlteanuSandu, Mãciucã Rãzvan Florin, lacâte 230 lei cheltuieli judiciare sta-tului din care 130 lei reprezintãonorariu apãrãtori oficiu, iar peinculpaþii Zidaru Virgil Alexandruºi Stîrcu Mihnea Mircea la câte 100lei cheltuieli judiciare statului. De-finitivã. Pronunþatã în camerã deconsiliu”, se aratã în încheierea deºedinþã a Curþii de Apel Craiova.

  • joi, 6 august 2015 cuvântul libertãþii / 5actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

    Primãria Dãbuleni a depus, în2009, în cadrul Programului PHA-RE CBC Cooperare Transfronta-lierã România-Bulgaria, un proiectîn valoare de 350.000 de euro pri-vind construirea unei platformecare sã funcþioneze ca o piaþã degros pentru comercializaþi de pe-penii verzi, dar ºi de legume. Deºia fost demarat încã de atunci, pro-iectul nu a fost terminat nici pânãacum, însã autoritãþile sunt con-vinse cã platforma va fi datã înfuncþiune în anul ce vine. „Noiavem mare nevoie de aceastã plat-formã, dar, din pãcate, am avutprobleme cu constructorul. În celedin urmã am reziliat contractul cufirma Novara pentru cã nu a res-pectat graficul de execuþie ºi câte-va detalii legate de pietruirea alei-lor”, a explicat primarul localitãþiiDãbuleni, Nicolae Drãgoi. Potrivitacestuia, aleile de acces în interio-rul platformei trebuie sã fie pavatecu piatrã concasatã, detaliu tehnic

    Paginã realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE

    Piaþã de grosPiaþã de grosPiaþã de grosPiaþã de grosPiaþã de grosîn patria lubeniþelorîn patria lubeniþelorîn patria lubeniþelorîn patria lubeniþelorîn patria lubeniþelorDoljenii cultivã în sudul judeþului

    aproximativ 6.000 de hectare de pe-peni verzi, dar nu au o platformã undesã-ºi vândã marfa. De anul viitor vaexista un astfel de spaþiu la Dãbuleni,localitatea cunoscutã în toatã þaradrept patria lubeniþelor. Lucrarea de

    350.000 de euro, finanþatã printr-unproiect transfrontalier, a fost începu-tã cu mulþi ani în urmã, dar o perioa-dã lungã de timp a fost stagnatã. Pri-mãria a reluat, de curând, licitaþia,propunându-ºi sã o dea în funcþiuneanul viitor.

    În sfârºit, Dãbuleniul va aveao platformã de depozitare!

    care nu mai poate fi schimbat fi-ind vorba de un proiect cu finan-þare europeanã.

    Platforma va fi deschisã înprimãvara viitoare

    Autoritãþile locale au relansat li-citaþia, aºteptându-se acum sã seînscrie mai multe firme pentru aputea fi declarat un câºtigãtor.Potrivit primarului, lucrarea a fostexecutatã în proporþie de 50%, iarrestul care a mai rãmas ar trebuisã fie finalizat în maximum o lunã.„Licitaþia este în desfãºurare, lu-crarea având un termen de finali-zare de o lunã. Trebuie sã fie ter-minate cãile pe care circulã TIR-urile ºi camionetele, calea de ac-ces în interiorul pieþei. De aseme-nea, mai trebuie achiziþionat ºi cân-tarul, dar toate acestea se pot ter-mina într-o lunã”, a precizat pri-marul din Dãbuleni. Firma câºti-gãtoare va primi ºi restul de bani,respectiv 12 milioane de lei. Auto-

    ritãþile din Dãbuleni intenþioneazãînsã sã punã în funcþiune nouaplatformã în anul care vine, fiindfoarte probabil sã se facã inaugu-rarea cu primele lubeniþe care vorieºi pe piaþã în luna mai.

    Un proiect transfrontalier de350.000 de euro

    Conform studiului de fezabilita-te, platforma are o suprafaþã de33.000 de metri pãtraþi ºi estestructuratã pe mai multe secþiuni:o zonã de circulaþie ºi parcare aTIR-urilor, o zonã care este desti-natã camionetelor ce vor aducemarfa, precum ºi zonele pentruexpunerea tonelor de pepeni verziºi alte legume. În incintã existã ºio construcþie în care funcþioneazãgrupuri sanitare, vestiare ºi duºuri.„Toate aceste utilitãþi sunt destinatecomercianþilor care vor aducemarfa în platformã. Accesul cãtrepiaþã se va face dinspre drumuljudeþean Amãrãºti – Dãbuleni. Deºi

    nu este un spaþiu acoperit, cu tem-peraturã controlatã, sperãm cã to-tuºi îi va ajuta mult pe producãto-rii agricoli din zona noastrã, datfiind faptul cã pânã acum lubeni-þele s-au vândut numai de pe mar-ginea drumului”, a mai spus pri-marul Nicolae Drãgoi. Fiind vorbade un proiect transfrontalier, veci-nii bulgari ºi-au construit ºi ei opiaþã similarã, în localitatea Lom.

    Pepenele verde, marcã localãInvestiþia gânditã de primãrie

    este cu atât mai importantã cu câtDãbuleniul este considerat în Ro-mânia patria pepenilor verzi. Apro-ximativ 10.000 de familii din su-dul Doljului cultivã pepeni verzi,aceastã activitate constituind prin-cipala lor sursã de venit pe timpde varã. Numai anul acesta, laDãbuleni au fost cultivate 1.500 dehectare cu lubeniþã, primarul spu-nând cã nu existã familie care sãnu aibã câte un bostan, fie cât demic. „Producþia a fost medie, adi-cã de 40-50 de tone de lubeniþe lahectar. Au fost ani ºi mai buni, dar,în general, a fost bine cã a fost ovreme favorabilã, cu multã cãldu-rã, adicã exact ceea ce este bene-fic lubeniþelor”, a mai spus Nico-lae Drãgoi. Ca în fiecare an, canti-tãþile uriaºe de lubeniþe se vând pemarginea drumului, la intrarea înlocalitate. În acest an, primarul

    spune cã existã totuºi patru firmecare ºi-au achiziþionat cântare ºicare primesc pepeni de la oameni.

    Trei mãrci de pepeni verzi,înregistrate pânã acum laDãbuleni

    Anual, în judeþul Dolj, se cultivã5.000 – 6.000 de hectare de pepeniverzi. Localnicii preferã aceastã cul-turã pentru cã ea aduce venituri ime-diate, specialiºtii de la staþiunea decercetare din localitate spunând cãprofiturile pot fi între 15.000 ºi30.000 de lei pe hectar. Fiind culti-vaþi la scarã mare, pepenii verzi audevenit recunoscuþi sub un fel debrand local, astfel cã vara pot fi vã-zute aici tiruri venite dupã marfã dintoatã þara. Spre exemplu, în aceastãvarã, pe câþiva kilometri la ieºireadin oraº se aflau dube ºi tiruri dinTeleorman, Argeº, Giurgiu, Bucu-reºti, Constanþa, Alba, Mureº etc.Din lipsa banilor, marfa se vindeextrem de ieftin, ultimul preþ fiindde 0,5 lei pe kilogram. Asta în con-diþiile în care, în pieþele din Craio-va, pepenii se vând cu 1 leu pe ki-logram. Dãbuleniul are însã avan-tajul cã este cunoscut prin celedouã soiurile locale înregistrate,„Pepenele verde de Dãbuleni” ºi„Dulcele de Dãbuleni” , iar un altreilea soi a primit ºi acesta denu-mirea de „Oltenia”.

  • 6 / cuvântul libertãþii joi, 6 august 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitatePaginã realizatã de MARGA BULUGEAN

    ªeful administraþiei judeþeneapreciazã cã investiþiile, derulateprin intermediul finanþãrilor euro-pene, în valoare totalã de peste 28de milioane de euro, sunt în ter-men, urmând a fi finalizate în gra-ficul stabilit prin contract cu con-structorii. „Sunt mulþumit de ceeace am vãzut ºi de activitatea dinºantier. O întreagã desfãºurare deforþe atât la aeroport, cât ºi la Cen-trul turistic pentru agrement ºisport. Le-am transmis construc-torilor cã este o presiune pe care oresimþim cu toþii – atât ei, pentrucã trebuie sã finalizeze în terme-nele convenite prin contract, câtºi noi, ca autoritate care beneficia-zã de aceste lucrãri deosebite, pen-tru cã aºteptãrile sunt foarte mari.La Aeroportul Internaþional Craio-va, echipa care se ocupã de pro-iectul reabilitãrii infrastructurii demiºcare a finalizat în bunã parteproiectarea ºi, în cel mai scurttimp, vor fi demarate ºi lucrãrile lapistã”, a subliniat Ion Prioteasa.Pista Aeroportului, în grafic

    Preºedintele CJ Dolj a mai spuscã s-a insistat ºi s-a primit asigu-rãri de la reprezentanþii companiei

    Preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, IonPrioteasa, ºi vicepreºedintele Cristinel Iovanau vizitat, ieri, ºantierele de lucru deschise deCJ pentru douã dintre proiectele dezvoltate cufonduri europene – „Reabilitarea infrastructuriide miºcare a Aeroportului Craiova” ºi „Centrulturistic pentru agrement ºi sport”.

    Proiectul „Reabilitarea infrastructurii de miºcare a Aeroportu-lui Craiova” are o valoare totalã de 24,4 milioane de euro, obþinu-tã prin Programul Operaþional Sectorial Transport. Prin aceastãinvestiþie se urmãreºte realizarea lucrãrilor de reparaþii la structurade beton pentru toatã infrastructura de miºcare, aplicarea unuicovor de mixturi asfaltice pe pista de aterizare-decolare, lãrgireacãii de rulare la o lãþime de 25 metri, extinderea platformei deîmbarcare-debarcare de la 2 la 8 locuri de parcare, modernizareainstalaþiei de balizaj ºi construirea unui post de transformare, pre-cum ºi realizarea unui nou sistem de canalizare.

    „Centrul turistic pentru agrement ºi sport” are o valoaretotalã de 3,7 milioane de euro ºi este finanþat cu fonduri euro-pene, prin Programul Operaþional Regional 2007-2013. Inves-tiþia va conduce la crearea unei baze sportive ºi pentru agre-ment moderne, în zona Aeroportului.

    cã se vor depune toate eforturilepentru ca aceastã investiþie sã de-curgã în parametrii conveniþi – caAeroportul Internaþional Craiova sãdevinã operaþional în cel mai scurttimp, iar cursele cãtre destinaþiiledeja cunoscute sã fie reluate de lasfârºitul lunii octombrie. „Am vor-bit ºi cu reprezentanþii firmei deproiectare, cãrora le-am cerut sãþinã cont de dezvoltarea ulterioarãa Aeroportului Internaþional Craio-va, o dezvoltare valoratã prin Mas-ter Planul General de Transport,aprobat de Comisia Europeanã, laaproape 90 de milioane de euro.Noi deja pregãtim documentaþiilepentru proiectele pe care le vomdepune în primãvara anului viitor,pentru cã vorbim de investiþii ab-solut importante în viitorii 10-15ani ai aeroportului, respectiv reali-zarea unui nou terminal pentru pa-sageri, cu o suprafaþã de 20.000de metri pãtraþi, realizarea unei plat-forme de staþionare pentru aero-nave, cu o suprafaþã de 30.000 demetri pãtraþi, dotarea cu echipa-mente de siguranþã, precum ºi re-alizarea infrastructurii auxiliare,respectiv un drum perimetral teh-nologic, iluminat public ºi supra-

    veghere video. Este foarte impor-tant ca tot ceea ce realizeazã eiacum sã fie foarte bine conexat cuacest moment doi, o etapã care,odatã implementatã, va situa Ae-roportul Internaþional din Craiovaîntre primele din România, ceea ce-l va recomanda ca o alternativãviabilã pentru Aeroportul «HenriCoandã»...”, a mai spus ºeful ad-ministraþiei doljene.Lucrãrile sunt avansateºi la terenul multifuncþionalcu marcaje pentru fotbal,volei, handbal

    Ion Prioteasa a vorbit ºi despreceea ce se întâmplã pe ºantierulCentrului turistic pentru agrement

    ºi sport constând o acti-vitate intensã. „Progresulînregistrat de cei care lu-creazã este vizibil de laultima noastrã vizitã aco-lo. Sunt turnate fundaþii,terenul de fotbal cu ga-zon natural a fost dejaamenajat, fiind implemen-tate sistemele de drenaj,dar ºi de irigare. Urmea-zã sã fie adus pãmântulºi înierbat terenul. De ase-menea, lucrãrile suntavansate ºi la trenul mul-tifuncþional cu marcajepentru fotbal, volei,handbal, prevãzut cu su-prafaþã sinteticã, instala-þie de nocturnã ºi împrej-muire. M-am bucurat sãconstat cã lucrãrile suntîn grafic ºi am convinge-rea cã vor fi finalizate întermenul prevãzut în con-

    tract”, a afirmat preºedintele Con-siliului Judeþean Dolj.O investiþie de peste 24 demilioane de euro

    La rândul sãu, vicepreºedinteleCJ Dolj Cristinel Iovan a declarat:„2015 este anul al marilor ºantie-re. Consiliul Judeþean Dolj s-a an-gajat ºi este extrem de hotãrât sãducã la bun sfârºit toate proiecteleîn care s-a implicat, multe dintre

    acestea fiind derulate cu fondurieuropene. „Douã dintre ele au fã-cut obiectul vizitei noastre în ºan-tiere ºi, acum, pot spune cã atâtreabilitarea infrastructurii de miº-care a aeroportului, o investiþie depeste 24 de milioane de euro, câtºi centrul pentru sport ºi agrement,un demers care se apropie de 4

    milioane de euro, vor fi finalizateîn termen. Sunt proiecte care, pen-tru specialiºtii implicaþi, fie cã vor-bim de cei ai CJ Dolj, fie ai aero-portului, au însemnat nopþi nedor-mite, mult stres, dar care, finali-zate, vor aduce valoare adãugatãla dezvoltarea acestei zone”, sus-þine Cristinel Iovan.

    Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereConducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,Conducerea Consiliului Judeþean Dolj,în vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiereîn vizitã pe ºantiere

  • cuvântul libertãþii / 7joi, 6 august 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

    BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTES

    GEORGE POPESCU

    Nu ºtiu cât adevãr „ºtiinþific” se verificãîn ipoteza de-acum aproape comunã cãtrãim într-un timp condensat, ziua redu-cându-se, astãzi, la vreo 16 ore. Cert e cãºtiam de la anticii greci cã, în definitiv, tim-pul e o convenþie, iar intuiþia genialã, veri-ficatã ºtiinþific, a bãtrânului Einstein a con-firmat-o cu prisosinþã. Nici ipoteza radica-lei transformãri a fizionomiei muncii în fa-zele succesive de la manualã la tehnicã spreuna efectiv cognitivã nu mai e cine ºtie cenoutate: o constatãm continuu, cu un en-tuziasm deseori pripit. Cãci cine îºi mairezervã timpul ori mare are vreun interessã mai reflecte, în dispreþul fie ºi de-o cli-pã, la consecinþele acestor mutaþii cãroracâþiva, din nefericire prea puþini le conferãdimensiuni de naturã antropologicã?

    Printre aceºtia, un neamþ – de ce ne-am mira? –, sociolog la bazã, pe numelesãu Hartmut Rosa, nu ezitã sã supunã uneianalize-program de amplitudinea unuimega-proiect de cercetare tocmai proce-sul de acceleraþie cu accente demoniacepe care îl cunoaºte epoca noastrã. Un pro-ces structural înscris în modernitatea(chematã acum târzie iar de alþii cu prefi-xul post) care începe de pe la Descartes

    Epoca unei noi alienãriEpoca unei noi alienãriEpoca unei noi alienãriEpoca unei noi alienãriEpoca unei noi alienãriºi, marcatã de revoluþii, real-istorice ºiºtiinþifice, a ajuns pânã azi în forme neve-rosimil de apãsãtoare.

    Hartmut Rosa a publicat relativ recent ocarte sub titlul premonitoriu „Acceleraþieºi alienare. Pentru o teorie criticã a timpu-lui în modernitatea târzie” ºi care, cum sin-gur declara, constituie doar o introducere,pentru un public nespecializat, al unui par-curs teoretic pe care l-a susþinut în studiileprecedente ºi pe care îl va continua. Ac-centul cade, cum anticipam, pe conceptulde alienare, în variile sale forme în care serãspândeºte deja în societatea noastrã: pa-tologii sociale, cum le numeºte, produse deregimuri disciplinare ale timpului ºi de cã-tre accelerarea, în aparenþã de neoprit, aritmurilor existenþelor noastre.

    Societãþile occidentale – sã ne amintimcã ºi Heidegger, în teza sa despre sfârºitulmetafizicii, restrânsese discursul la nive-lul Occidentului – sunt marcate în termenistructurali constitutivi de cãtre procesulde accelerare socialã. Sociologia – în chiardebutul ei disciplinar – a cãutat cheia in-terpretativã a acestui fenomen, una caresã divulge logica procesului de moderni-zare. Astfel, de la Weber la Habermas, pro-

    cesul de modernizare a fost definit ca unproces de raþionalizare, de la Durkheim laLuhmann ca unul de diferenþiere funcþio-nalã, de la Simmel la Ulrich Beck ca unproces de individualizare, de la Marx laªcoala de la Frankfuhrt (al cãrei descen-dent e ºi autorul) ca un proces de reifica-re ºi de mercificare capitalistã. Niciuna dinaceste definiri nu subzistã, potrivit luiRosa, fiindcã modernizarea nu poate firedusã la o dezvoltare liniarã ºi continuã.date fiind discontinuitãþile pe care le-a su-ferit. ªi le suferã. Cel de-al doilea defectal acestor chei interpretative e de naturãetnocentristã, conferind modernitãþii so-cietãþilor occidentale un caracter univer-salist, refuzând altora raþiunea unor alter-native, cosubstanþiale propriilor baze is-torico-culturale.

    Timpul ca resursã insuficientã, plãpân-dã adicã, senzaþia cã tot ceea ce are o du-ratã temporalã trebuie sã se lungeascã ºicã trebuie, prin urmare, sã alergãm spre anu pierde trenul ºi convingerea cã, odatãprins, ne va conduce spre un viitor diferitºi mai bun, pecetluieºte, crede Rosa, dinorigine experienþa temporalã a modernitã-þii ºi percepþia discontinuitãþii faþã de tre-

    cut. Întreg secolul trecut se subînscrieacestui proces, iar omul, prins în aceastãreþea, se trezeºte în imposibilitatea de amai trãi clipele fugare ale prezentului ºi dea atinge sensul unui fel de eternitate înpropria sa experienþã de viaþã.

    De fapt, procesul propriu-zis de aliena-re nu cunoaºte o continuitate pe parcur-sul întregii modernitãþi, dat fiind cã chiarºi în plin Iluminism ºi sub impactul Revo-luþiei franceze, ruptura s-a produs subsemnul marelui proiect de emancipare aindividului ca Subiect al Istoriei.

    Azi, în modernitatea târzie însã, pro-gresul ºi-a pierdut consistenþa (emancipa-rea consideratã ca ºi împlinitã) ºi ne-amtrezit într-un proces lipsit de orientare ºide direcþie, în timp ce accelerarea socialãa devenit un fel de constrângere imperso-nalã, golitã de o orientare normativã ºiscãpatã de sub control. Ea devorã imagi-narul, instituþiile ºi practicile sociale alesocietãþii noastre, goleºte interiorul ºi dez-activeazã orizonturile normative ale pro-iectului modernitãþii, supunându-ne pe toþiunui regim disciplinar al timpului care sesubordoneazã unicului imperativ: al gra-bei ºi al vitezei.

    În luna iulie, specialiºtii Inspec-toratului Teritorial de Muncã Doljau efectuat mai multe controale, laagenþii economici, atât pe linia „re-laþii de muncã”, cât ºi pe cea a „se-curitãþii ºi sãnãtãþii în muncã”.Sancþiunile nu s-au lãsat aºteptate,fiind acordate amenzi contravenþi-onale în cuantum de câteva sutede mii de lei, iar, acolo unde a fostcazul, s-au fãcut ºi propuneri deîncepere a cercetãrii penale.

    În „Relaþii de muncã”, au fostverificaþi 156 de agenþi economici,20 dintre aceºtia fiind sancþionaþicontravenþional cu amenzi în va-loare totalã de 128.500 de lei, iarpentru deficienþele constatateaufost trasate 99 de mãsuri de re-mediere. La ºapte societãþi comer-ciale au fost depistate 17 persoa-ne fãrã forme legale de angajare,ºase dintre angajatori fiind amen-daþi cu o sumã totalã de 110.000de lei, iar pentru unul dintre ma-nageri a fost înaintatã propunereade începere a cercetãrii penale,deoarece avea mai mult de ºasepersoane fãrã forme legale. Deasemenea, pentru întârzierea în-

    registrãrii contractelor de muncãa 13 angajaþi în aplicaþia „Revisal”,trei angajatori au fost sancþionaþicu 11.000 de lei.

    „Am urmãrit, în principal, res-pectarea regimului privind muncade noapte, acordarea repausuluisãptãmânal de 48 de ore consecu-tive, neîntocmirea fiºelor de pon-taj, înregistrarea contractelor demuncã etc. Am urmãrit, în zilelecaniculare, modul în care mana-gerii respectã legislaþia, mai ales laactivitãþile care se desfãºoarã în aerliber – construcþii, spãlãtorii auto,vulcanizãri, pazã –,72 de agenþieconomici fiind verificaþi, cea maimare amendã acordatã fiind de1.500 de lei”, a precizat CãtãlinTiberius Mohora, inspector ºef alITM Dolj.

    Pe „securitate ºi sãnãtate înmuncã”, au fost controlaþi 107angajatori, fiind constatate 107deficienþe, sancþiunile contraven-þionale însumând 81.500 de lei, iarîn douã cazuri s-a dispus sistareatemporarã a activitãþii, pânã la in-trarea în legalitate.

    CRISTI PÃTRU

    Conform reprezentanþilor Ser-viciului Teritorial al Poliþiei de Fron-tierã (STPF) Dolj, ieri, în jurul orei00.00, la Punctul de Trecere aFrontierei Calafat, judeþul Dolj, s-a prezentat pe sensul de intrare înþarã, la volanul unui autocamionmarca Volvo, un cetãþean iraniancare transporta, conform docu-mentelor de însoþire a mãrfii, sta-fide din Iran pentru Cehia. Cu oca-zia controlului de frontierã, echipacomunã de control formatã dinpoliþiºti de frontierã români ºi bul-

    Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj a trimis cã-tre structurile din teritoriu, în atenþia celor inte-resaþi, posibilitatea de a participa la cursul „Abi-litãþi de viaþã în contextul dezvoltãrii durabi-le”, destinat cadrelor didactice debutante încarierã, cu domiciliul în mediul rural, pre-cum ºi consilierilor ºcolari, cei care îl finali-zeazã urmând sã obþinã 20 de credite profe-sionale transferabile. „Este vorba despre unproiect al Fundaþiei pentru Dezvoltarea So-cietãþii Civile, cursul fiind acreditat de Di-recþia Generalã Management, Resurse Uma-ne ºi Reþea ªcolarã Naþionalã, din cadrul Mi-nisterului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice,cursurile fiind organizate în parteneriat cuAsociaþia REPER 21 ºi Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã Educaþionalã Bihor, des-tinate cadrelor didactice debutante, cu vâr-sta de maximum 35 de ani, fãrã grad didacticdefinitiv, care provin din învãþãmântul preu-

    niversitar, în tot ceea ce þine de acesta”, a preci-zat prof. Mihãiþã Stoica, purtãtor de cuvânt alInspectoratului ªcolar Judeþean Dolj.

    CRISTI PÃTRU

    gari a descoperit un bãrbat ascunssub remorcã, aºezat pe suportulroþilor de rezervã.

    Persoana în cauzã nu avea asu-pra sa nici un document de identi-tate ºi nu vorbea nici o limbã decirculaþie internaþionalã. La cerce-tãri, ºoferul camionului a declaratcã nu ºtie cum a ajuns persoanarespectivã pe osia mijlocului de

    transport. “Conform protocoluluiromâno-bulgar, mijlocul de trans-port, ºoferul ºi migrantul au fostpreluaþi de Poliþia de Frontierã Bul-garã în vederea continuãrii cerce-tãrilor ºi dispunerii mãsurilor lega-le ce se impun”, a declarat comi-sar ºef Romicã Ivãnoiu, purtãto-rul de cuvânt al STPF Dolj.

    CARMEN ZUICAN

    Poliþiºtii de frontierã dincadrul PTF Calafat au desco-perit, ieri noapte, ascuns pe

    osia unui camion încãrcat custafide, un bãrbat care

    încerca astfel sã intre ilegalîn þarã. A fost returnat peteritoriul Bulgariei pentru

    cercetãri ºi dispunereamãsurilor necesare.

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    Iulie, o lunã „fierbinte”ºi la ITM Dolj

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

    ªi-a pus viaþa în pericol pentrua intra ilegal în România

    O ºansã pentru debutanþi

  • joi, 6 august 2015culturã / culteculturã / culteculturã / culteculturã / culteculturã / culte8 / cuvântul libertãþii

    C M Y KC M Y K

    C M Y K

    Festivalul Limbii Române în Canada ºi SUAFestivalul Limbii Române în Canada ºi SUAFestivalul Limbii Române în Canada ºi SUAFestivalul Limbii Române în Canada ºi SUAFestivalul Limbii Române în Canada ºi SUAÎn premierã în spaþiul nord-american, în perioada

    15 – 18 august a.c. va avea loc o serie de spectacolemuzical-literare, reunite de Festivalul Limbii Româneîn Canada ºi SUA. Evenimentul este organizat de In-stitutul Cultural Român (ICR) New York ºi este dedi-cat sãrbãtoririi Zilei Limbii Române. Spectacolele sevor desfãºura la Montreal (15 august), Ottawa (16august) ºi New York (18 august).

    Potrivit site-ului ICR, la festival vor participa, dinRepublica Moldova, compozitorul ºi instrumentistulEugen Doga, a cãrui creaþie are succes în circuituleuropean ºi universal al valorilor muzicale, „Valsul”sãu fiind declarat parte a patrimoniului UNESCO, nais-tul ºi dirijorul Vasile Iovu, scriitoarea ºi scenaristaLuminiþa Dumbrãveanu ºi regizorul artistic TeodorGuþu. Li se va alãtura Ala Mîndicanu, preºedinte alComunitãþii Moldovenilor din Quebec, care, de-a lun-gul anilor, s-a remarcat prin organizarea a nenumãra-te evenimente cultural-artistice destinate comunitãþi-lor româneºti din þara de adopþie ºi care în anul 2007a publicat volumul „Dor de libertate”.

    Ziua Limbii Române se sãrbãtoreºte în Româniala 31 august, la aceeaºi datã cu Limba Noastrã, osãrbãtoare similarã celebratã în Republica Moldo-va, din 1990. În România, sãrbãtoare a fost insti-tuitã prin Legea nr. 53/2013, adoptatã de Parlament.În acest context, spectacolele turneului muzical-literar organizat de ICR – în cooperare cu Asocia-þia Culturalã Românã din Montreal, ComunitateaMoldovenilor din Quebec ºi Studioul Independent„Flacãra Film”, din Chiºinãu – reprezintã „cadrulpotrivit de promovare a unor valori autentice aleculturii române, una ºi aceeaºi de-o parte ºi de altaa Prutului”, potrivit site-ului www.icr.ro. Evenimen-

    Schimbarea la Faþã a Domnului dateazã de la începutul se-colului al IV-lea, când Sfânta Împãrãteasa Elena zideºte o bi-sericã pe Muntele Tabor, fiind menþionatã în documente dinprima jumãtate a secolului al V lea. În Apus, sãrbãtoarea Schim-bãrii la Faþã s-a generalizat mai târziu, prin hotãrârea luatã dePapa Calist III ca mulþumire pentru biruinþa creºtinilor asupraturcilor la Belgrad, în anul 1456. Aceastã sãrbãtoare aminteº-te de minunea petrecutã pe muntele Tabor, unde Hristos îºidescoperã dumnezeirea Sa prin natura umanã pe care a asu-mat-o. Evanghelistul Matei spune :”ªi a strãlucit faþa Lui casoarele, iar veºmintele Lui s-au fãcut albe ca lumina” (Matei17, 2), în vreme ce evanghelistul Marcu spune cã veºminteleLui s-au fãcut albe ca zãpada (Marcu 9,3). Schimbarea laFaþã a Domnului a avut loc cu puþin timp înainte de rãstigni-rea Sa. Hristos Se aratã fãrã nici un vãl, în lumina dumnezeiriiSale, ca sã-i întãreascã pe ucenici atunci când Îl vor vedearãstignit. Sfinþii Pãrinþi spun cã Moise ºi Ilie au fost prezenþila Schimbarea la Faþã de pe Tabor, pentru a li se îndeplinidorinþa de a vedea faþa lui Dumnezeu. Sã nu uitãm cã în viaþalor pãmânteascã nu au reuºit sã vadã faþa lui Dumnezeu. Moisenu a vãzut chipul Creatorului pe Muntele Sinai, iar Ilie s-aretras într-o peºterã atunci când Dumnezeu a trecut deasupralui în adiere de vânt. Ei nu reuºiserã sã vadã faþa lui Dumne-zeu pentru cã Dumnezeu nu Se întrupase. Prezenþa lui Moiseºi Ilie alãturi de Hristos are ºi menirea de a ne descoperi cãHristos este o persoanã distinctã ºi nu o reîntrupare a lui Moisesau a lui Ilie cum credeau mulþi din vremea aceea. Faptul cã

    Schimbarea la Faþã a Domnului HristosSchimbarea la Faþã a Domnului HristosSchimbarea la Faþã a Domnului HristosSchimbarea la Faþã a Domnului HristosSchimbarea la Faþã a Domnului HristosEvanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos cã era “casoarele”, iar Luca, vorbind despre veºmintele Sale, menþio-neazã cã “erau ca zãpadã”, ne descoperã cã firea omeneascãnu a fost absorbitã de cea dumnezeiascã în Hristos, cãci “zã-pada” nu a fost topitã de “soarele” din El. Conform învãþãturiicreºtine, firea umanã ºi dumnezeiascã din Hristos sunt uniteîn chip neamestecat, neschimbat, neîmpãrþit ºi nedespãrþit înHristos. Impresionat ºi tulburat de ceea ce se întâmplase pemunte, Petru spune urmãtoarele cuvinte: „Doamne, ce binecã suntem aici! Ce-ar fi sã facem trei colibe: una pentru Tine,una pentru Moise ºi una pentru Ilie. Dar, nu sfârºeºte binecuvintele, cã un nor luminos îl acoperã pe Hristos ºi din el seaude o voce: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Mi-ampus toatã dragostea, de EL sã ascultaþi. Înspãimântaþi de moartela auzul acelei voci, ucenicii cãzurã cu feþele la pãmânt, mo-ment în care Mântuitorul se apropie de ei, îi atinse cu mâna ºile spuse: „Ridicaþi-vã ºi nu va temeþi!”. Apoi, când ucenicii îºiînãlþarã ochii de la pãmânt, nu-L mai vãzurã decât pe Mântui-torul singur pe vârful muntelui. În cele din urmã, în timp cecoborau muntele, Domnul Iisus Hristos le porunci astfel: „Sãnu spuneþi nimãnui ce aþi vãzut astãzi, pânã când Fiul omuluiva învia din morþi” (Matei 17, 1-9). Aºadar, sã ne ridicãm dinnoianul pãcatelor noastre ºi sã mãrturisim credinþa în HristosDomnul, fãrã sã ne temem de vremurile grele ce vor veni,nici de ziua de mâine, pentru cã Mântuitorul Iisus Hristosrãmâne cu noi pânã la sfârºitul veacurilor! Amin!

    Preot LIVIU SÃNDOI

    Nici nu se încheie bine cea de-a XVIII-a ediþie a Festivalului In-ternaþional de Poezie ºi MuzicãFolk de la Calafat (31 iulie – 6august), cã la Târgu Jiu începecea de-a XIV-a ediþie a Festiva-lului Naþional de Muzicã Folkºi Baladã ,,Poarta Sãrutului”,care se va desfãºura în perioada7 – 9 august.

    Reprezentanþi de seamã a mu-zicii folk vor susþine recitaluri cuacest prilej. Mâine, 7 august, vorurca pe scenã Emeric Imre, DinuOlãraºu, Cristian Buicã, Dan Vanãºi Andrei Pãunescu. Le vor urmasâmbãtã, 8 august, Victor Soca-ciu, Stephan Geraksiev ºi TrupaDenvar, Florin Camen ºi TrupaIcarus, câºtigãtorii ediþiei de anultrecut. La Gala Laureaþilor, de

    Festivalul Naþional de Muzicã FolkFestivalul Naþional de Muzicã FolkFestivalul Naþional de Muzicã FolkFestivalul Naþional de Muzicã FolkFestivalul Naþional de Muzicã Folkºi Baladã ,,ºi Baladã ,,ºi Baladã ,,ºi Baladã ,,ºi Baladã ,,Poarta SãrutuluiPoarta SãrutuluiPoarta SãrutuluiPoarta SãrutuluiPoarta Sãrutului”””””

    duminicã, vor susþine recitaluriVasile ªeicaru, Magda Puºkaº,Adrian Beznã, Ovidiu Mihãilescuºi trupa „Joi”. Pe lângã specta-cole, programul festivalului cu-prinde lansãri de cãrþi ºi albumemuzicale.

    Festivalul Naþional de MuzicãFolk ºi Baladã ,,Poarta Sãrutu-lui” este organizat de Primãria ºiConsiliul Local al municipiului Târ-gu Jiu, în parteneriat cu ªcoalaPopularã de Artã Târgu Jiu, Cen-trul Judeþean pentru Conservareaºi Promovarea Culturii TradiþionaleGorj, Centrul Municipal de Cultu-rã ,,Constantin Brâncuºi”, Ansam-blul Artistic Profesionist ,,DoinaGorjului” ºi Teatrul Dramatic ,,El-vira Godeanu” Târgu Jiu.

    MAGDA BRATU

    Astãzi, de praznicul „Schimbãrii la faþã a Domnului Iisus Hristos”,ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropolitul Olteniei, va sãvârºi SfântaLiturghie la mãnãstirea Lainici din judeþul Gorj, cu prilejul hramului aces-tui sfânt aºezãmânt monahal. Alãturi de Înaltpreasfinþia Sa vor sluji ÎPSVarsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinþitul Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei, Preasfinþitul Visarion, Episcopul Tulcii ºi Prea-sfinþitul Emilian Loviºteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.Programul liturgic consacrat hramului mãnãstirii a început ssearã prinsãvârºirea slujbei Privegherii. „Schimbarea la Faþã a Domnului Iisus Hris-tos” este hramul istoric al vechii obºti monahale de pe defileul Jiului, fiindpãstrat de Schitul Locurele, aºezãmânt poziþionat la aproximativ 5 km demãnãstirea Lainici. Sãrbãtoarea a fost statornicitã ca hram al acestui schitla data de 6 august 1860, când locaºul de închinare a fost sfinþit deSfântul Calinic de la Cernica, pe atunci Episcop de Râmnic.

    Mitropolitul Olteniei slujeºtela hramul Mãnãstirii Lainici

    tele nu sunt dedicate doar comunitãþilor româneºtidin cele douã mari state ale Americii de Nord, ci ºipublicului de alte ºi numeroase origini etnice dinCanada ºi SUA.

    MAGDA BRATU

  • cuvântul libertãþii / 9educaþieeducaþieeducaþieeducaþieeducaþiejoi, 6 august 2015

    Conform unui ordin al ministru-lui Educaþiei, de la 1 iulie 2015,noile cuantumuri ale bursei demerit olimpic internaþional sunt:medalia de aur sau premiul I –1.050 lei; medalia de argint saupremiul al II-lea – 788 lei; medaliade bronz sau premiul al III-lea – 525lei. Bursele sunt acordate în funcþiede nivelul salariului de bazã minimbrut pe þarã garantat în platã.

    Printre elevii cu rezultate deo-sebite se numãrã ºi patru craioveni.Este vorba despre ªerbana Ma-ria Teodora (clasa a X-a, Cole-giul Naþional „Fraþii Buzeºti”) – careîn luna mai a obþinut bronzul la

    Ministerul Educaþiei a publicat pesite o listã cu 179 de elevi care în 2015au obþinut medalii ºi premii la diver-se olimpiade ºi care vor beneficia de

    bursã de merit olimpic internaþional.Lista rãmâne deschisã, întrucât pânãla finalul anului mai sunt programa-te olimpiade internaþionale.

    Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþea Uniunii Europene; Mita Denis(clasa a XII-a, Colegiul Naþional„Fraþii Buzeºti”) – care în iulie acâºtigat argintul la Olimpiada Bal-canicã de Informaticã; TiberiadeIzabela (clasa a XII-a, ColegiulNaþional „Carol I”) – menþiune laOlimpiada Internaþionalã de limbãºi creaþie literarã rromani, ediþia aIII-a, 18-22 iunie a.c.; Mirea DanMircea (clasa a XII-a, ColegiulNaþional „Fraþii Buzeºti”) – aur laOlimpiada Internaþionalã de Biolo-gie, din iulie a.c.

    Lista cuprinde ºi un elev din ju-deþul Vâlcea – Ploscaru Ioan-La-

    urenþiu, de la Colegiul Naþional„Alexandru Lahovari” din Rm.Vâlcea (argint la Olimpiada Balca-nicã de Matematicã pentru Se-niori), unul din Gorj – CãlugãruD. Dumitru, de la Colegiul Naþio-nal „Tudor Vladimirescu” din Târ-gu Jiu (aur absolut la OlimpiadaInternaþionalã de Chimie „D.I.Mendeleev”) ºi doi din Olt, ambiide la Colegiul Naþional „Ion Minu-lescu” din Slatina – Petruºcã Io-nel-Alexandru (aur la OlimpiadaBalcanicã de Geografie organizatãîn iunie la Belgrad-Serbia) ºi DuþãAlexandru Ionuþ (bronz la Olim-piada Internaþionalã de Biologie).

    Au început înscrierile, pentru viitorulan ºcolar, în învãþãmântul postliceal destat, Inspectoratul ªcolar Judeþean în-registrând cererile candidaþilor, iar situa-þia acestora va fi înaintatã Agenþiei Ju-deþene de Ocupare a Forþei de Muncã,deoarece admiºii, în cazul fericit, nu maipot primi ajutoare ºomaj, aºa cum s-arputea întâmpla. În Craiova sunt 13 in-stituþii de învãþãmânt care au prevãzuteastfel de cursuri, cu durata de 1-3 ani,în funcþie de specialitatea aleasã, iar nu-mãrul posturilor pentru 2015-2016 nueste încã definitivatã. Unitãþile ºcolarecare au astfel de formã de învãþãmântsunt urmãtoarele: Colegiul Tehnic Ener-

    Dacã pentru Bacalaureat, admiterea în liceu –a III-a etapã ºicea II-a fazã a învãþãmântului profesional de stateste un oareca-re respiro, a început „competiþia” pentru înscrierea în ºcolilepost-liceale de stat. Deocamdatã, nu se poate vorbi de numãrultotal al candidaþilor, procesul încheindu-se în luna septembrie,

    înainte de începerea noului an ºcolar.getic, Colegiul Naþional Economic„Gheorghe Chiþu”, Liceul „Matei Basa-rab”, Liceul Tehnologic „Gheorghe Bi-bescu”, Liceul Tehnologic de Transpor-turi Cãi Ferate, Colegiul Naþional de Arteºi Meserii „Constantin Brâncuºi”, LiceulTehnologic de Transporturi Auto, Liceul„Traian Vuia”, Liceul „Charles Laugier”,Colegiul Tehnic de Industrie Alimenta-rã, Colegiul „ªtefan Odobleja”, ColegiulTehnic „C.D. Neniþescu”, Liceul Tehno-logic Auto.

    «Pânã la aceastã orã, avem înscriºi 750de candidaþi. Întregul proces se va finali-za în septembrie, iar, acolo unde este ca-zul, dacã numãrul candidaþilor va fi mai

    mare decât cel al locu-rilor repartizate, se vaorganiza un examen deadmitere, conform le-gislaþiei. În acest an, însesiunea din iulie, aufost 937 de absolvenþi,iar în august va venipromoþia de „asistenþimedicinã generalã”. Sepoate vorbi de un nu-mãr mai ridicat de can-didaþi ºi, apoi, absol-venþi, la specialitãþile„tehnice”, ca sã nu maivorbim de cele pentrusistemul de sãnãtate.Se observã un numãrmai mic de candidaþi înspecializãrile agricole»,a declarat prof. Simo-na Ciulu , inspectordiscipline tehnice încadrul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Dolj.

    CRISTI PÃTRU

    Firmele câºtigãtoare vor tipãrimanualele atât în format print, cât ºidigital, varianta tipãritã fiind realizatã îndouã volume imprimate, corespunzã-toare, în principiu, fiecãrui semestru înparte. Manualul ºcolar digital este oformã electronicã a manualului ºcolar,distribuitã pe un dispozitiv de stocareextern, CD/DVD, odatã cu variantatipãritã (câte un CD/DVD pentrufiecare volum în parte), se aratã îndocumentaþia publicatã de CentrulNaþional de Evaluare ºi Examinare.Aceastã variantã are un conþinut similarcelei tipãrite a manualului ºcolar ºicuprinde, în plus, o serie de activitãþimultimedia interactive de învãþare(AMII), care pot fi: exerciþii interacti-ve, jocuri educaþionale, animaþii, filme,simulãri, toate acestea având obiectivulde a aduce un plus de valoare cogniti-vã. Varianta digitalã a manualelor esteaccesibilã ºi on-line pe platformawww.manuale.edu.ro.

    Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, prin Centrul Naþional de Evaluare ºiExaminare, a lansat, ieri, licitaþia pentru manuale ºcolare noi în format printºi digital, pentru clasa a IV-a, cãrþile trebuind sã ajungã pe bãncile elevilor

    în anul ºcolar 2016-2017.

    Manualele pentruclasa a IV-a vor fitransmisibile, lafinalul clasei a IV-a,elevii le vor preda laºcoalã pentru a firedistribuite copiilorcare vor terminaclasa a III-a ºi sevor reînnoi înstocuri cuprinseîntre 10-20% dinnumãrul total alelevilor înscriºi.Ofertanþii vorprezenta formelefinale ale celor douãvariante de manuale,asupra cãrorasingura intervenþieulterioarã care se

    acceptã este înlocuirea copertei ºi apaginii de gardã prin adãugarea elemen-telor de personalizare (autori, referenþi,descriere CIP, numãrul Ordinului MECªde aprobare etc.), potrivit CentruluiNaþional de Evaluare ºi Examinare.

    Obiectul contractului îl constituie ºiachiziþia, livrarea ºi transportul manuale-lor ºcolare de la producãtor la depozitelede carte ºcolarã ale inspectoratelorºcolare judeþene/al municipiului Bucu-reºti. Ofertanþii câºtigãtori sunt obligaþisã asigure tirajul de manuale ºcolarecomandat, ca urmare a solicitãrilorcadrelor didactice, în cele douã varian-te: varianta tipãritã ºi varianta digitalã.Conform documentaþiei publicate înSistemul Electronic de Achiziþii Publice(SEAP), pentru fiecare manual de laclasa a IV-a vor putea fi desemnatecâºtigãtoare maximum trei firme,durata acordului fiind de patru ani, iarvaloarea estimatã fãrã TVA este de22.902.482 lei.

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciiMinisterul Educaþiei a publicat o listã deschisã cu olimpiciicare vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!care vor lua burse de merit. 4 sunt din Craiova!

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Ministerul Educaþiei a lansat licitaþia pentrumanualele digitale pentru clasa a IV-a

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

    Pânã în prezent, 750 de candidaþipentru postliceale

  • 10 / cuvântul libertãþii joi, 6 august 2015externeexterneexterneexterneexterneªTIRI

    ªTIRI

    De câteva zile, Iranul se confruntãcu un val de cãldurã rar întâlnit chiarºi pentru aceastã þarã. Temperaturi-le depãºesc frecvent 70 de gradeCelsius, iar într-o localitate s-a înre-gistrat un posibil record mondial de

    Franþa: Protestal imigranþilor,la Paris

    Aproximativ 50 de imi-

    granþi, cei mai mulþi dintre

    aceºtia fiind cetãþeni din

    Eritreea ºi Sudan, au

    blocat marþi accesul în

    centrul de adãpost Emmaus

    în care locuiesc, situat la

    est de Paris, pentru a

    denunþa condiþiile de

    cazare comparate cu cele de

    la ”închisoare”.

    Turcia: Doi miriau împãrþitla nunta lormâncare pentrumii de refugiaþisirieni

    În cea mai fericitã zi din

    viaþa lor, Fethullah Uzum-

    cuoglu ºi Esra Polat au

    invitat sã le fie alãturi 4

    mii de refugiaþi sirieni

    cãrora le-au împãrþit hranã.

    Tatãl mirelui a fost cel care

    a venit cu ideea ca tinerii sã

    împãrtãºeascã bucuria

    nunþii cu cei aflaþi în

    pribegie. Frumoasa mireasã

    Esra a declarat cã a fost

    ºocatã când a auzit de idee.

    Dar apoi a fost de acord.

    India: Douãtrenuri supra-aglomerateau deraiatpe un pod

    Cel puþin 27 de persoane

    au murit ºi alte peste 40 au

    fost rãnite, marþi, în urma

    deraierii a douã trenuri

    supraaglomerate în timp ce

    traversau un pod afectat de

    inundaþii în centrul Indiei.

    Echipele de salvare au

    acþionat toatã noaptea

    pentru a scoate pasagerii

    blocaþi în aceste trenuri,

    care circulau în direcþii

    opuse atunci când vagoane-

    le lor au deraiat în statul

    Madhya Pradesh. Aproxima-

    tiv 300 de persoane au fost

    salvate.

    În august 2014, telespec-tatorii din Wenzhou, estulChinei, au vãzut pe ecranelelor mesajul urmãtor: ”Bandiþicomuniºti! Aþi comis preamulte acþiuni rele ºi acum vi-novãþia vã chinuie!”. Un altmesaj care a perturbat trans-misia unui meci de baseball— ”prieteni, nu colaboraþi cudemonii comuniºti” — a fostde asemenea raportat auto-ritãþilor la momentul respec-

    Un ºofer român de autocara fost arestat preventiv în Ita-lia sub acuzaþia cã ar fi se-chestrat pasagerii care nu plã-tiserã biletele pentru o cãlã-torie dinspre România, infor-meazã site-ul agenþiei ANSA.Incidentul a avut loc în oraºulCrosia, situat în regiunea Ca-

    TTTTTemperaturã-record în Iran:emperaturã-record în Iran:emperaturã-record în Iran:emperaturã-record în Iran:emperaturã-record în Iran:73 de grade Celsius73 de grade Celsius73 de grade Celsius73 de grade Celsius73 de grade Celsius

    73 de grade. Potrivit meteorologilorlocali , în localitatea Bandar Mah-shahr, situatã pe litoralul GolfuluiPersic, s-a înregistrat temperaturade 73 de grade Celsius. Dacã valoa-rea termicã va fi confirmatã de spe-

    cialiºtii internaþionali, temperaturava fi cea mai ridicatã mãsuratã oficialvreodatã pe Terra. În anul 2005, înDeºertul Lut, situat la frontiera Ira-nului cu Afganistanul, s-a înregistrattemperatura de 70,7 grade Celsius.

    Italia: Un ºofer român de autocar a sechestrat pasageriicare nu plãtiserã bilete

    labria (în sudul Italiei). ªofe-rul unui autocar care efectuao cursã între România ºi Ita-lia a reþinut trei pasageri carenu îi plãtiserã biletele.

    ªoferul în vârstã de 39 deani este acuzat de sechestra-re de persoane º i ac


Recommended
cdpress.ro I... · Web viewAlfabetul limbii române Scriere/Redactare Literele de mână j, J, x, X, k, K, q, Q, y, Y, w, W Grupurile de litere ghe, Ghe, ghi, Ghi Jurnalul (text și

cdpress.ro I... · Web viewAlfabetul limbii române Scriere/Redactare Literele de mână j, J, x, X, k, K, q, Q, y, Y, w, W Grupurile de litere ghe, Ghe, ghi, Ghi Jurnalul (text și

Documents

C M Y K Realitatea V@lcean` - Realitatea Vâlceană · Realitatea V@lcean` C M Y K Sursa dumneavoastr` de informareredactia@realitateavalceana.ro 27 iunie - 3 iulie 2013 • Apare

C M Y K Realitatea V@lcean` - Realitatea Vâlceană · Realitatea V@lcean` C M Y K Sursa dumneavoastr` de [email protected] 27 iunie - 3 iulie 2013 • Apare

Documents

mart web - opstinakotorvaros.comopstinakotorvaros.com/wp-content/uploads/2017/06/mart-web.pdfYBOAHhK AparaH ypeAH"K Mapr je Mjeceu y KOM HaM npon,ehe, Mjeceu y 0M ce Aeuagajy paaHa

mart web - opstinakotorvaros.comopstinakotorvaros.com/wp-content/uploads/2017/06/mart-web.pdfYBOAHhK AparaH ypeAH"K Mapr je Mjeceu y KOM HaM npon,ehe, Mjeceu y 0M ce Aeuagajy paaHa

Documents

ii · 2015-07-08 · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7790 joi, 9 iulie 2015 16 pagini 1 leu OFF-uri de GABRIEL

ii · 2015-07-08 · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7790 joi, 9 iulie 2015 16 pagini 1 leu OFF-uri de GABRIEL

Documents

C M Y K - Ploiesti

C M Y K - Ploiesti

Documents

C M Y K Realitatea V@lcean` - realitateavalceana.ro fileO ]ans` pentru]omeri de a-]i g`si un job Realitatea V@lcean` C M Y K Sursa dumneavoastr` de informareredactia@realitateavalceana.ro

C M Y K Realitatea V@lcean` - realitateavalceana.ro fileO ]ans` pentru]omeri de a-]i g`si un job Realitatea V@lcean` C M Y K Sursa dumneavoastr` de [email protected]

Documents

informare ºi atitudine - Piaþa se face de acasã! Anul 3 ... · c m y k c m y k c m y k c m y k Piaþa se face de acasã! Am fost ºi rãmân ataºat ideii cã istoria este baza

informare ºi atitudine - Piaþa se face de acasã! Anul 3 ... · c m y k c m y k c m y k c m y k Piaþa se face de acasã! Am fost ºi rãmân ataºat ideii cã istoria este baza

Documents

Identificarea sistemelor - Ingineria sistemelor, anul 3 ...busoniu.net/teaching/sysid2017/sysid17ro_part10_handout.pdf · Teste de corelat¸ie: Interpretare generala˘ y(k) = G(q−1)u(k)+H(q−1)e(k)

Identificarea sistemelor - Ingineria sistemelor, anul 3 ...busoniu.net/teaching/sysid2017/sysid17ro_part10_handout.pdf · Teste de corelat¸ie: Interpretare generala˘ y(k) = G(q−1)u(k)+H(q−1)e(k)

Documents

ii - cvlpress.rocvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/09/130910.pdf · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Anul XXIII, Nr. 7246 marţi, 10 septembrie 2013

ii - cvlpress.rocvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/09/130910.pdf · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIII, Nr. 7246 marţi, 10 septembrie 2013

Documents

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ......K k L l Ll ll M m ka ele elle eme X x Y y Z z equis ye/ i griega zeda/zeta / ceda De remarcat, prezenţa unor sunete specifice limbii

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ......K k L l Ll ll M m ka ele elle eme X x Y y Z z equis ye/ i griega zeda/zeta / ceda De remarcat, prezenţa unor sunete specifice limbii

Documents

ii - cvlpress.rocvlpress.ro/wp-content/uploads/2015/02/150204.pdfC M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7661 miercuri,

ii - cvlpress.rocvlpress.ro/wp-content/uploads/2015/02/150204.pdfC M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7661 miercuri,

Documents

ii - cvlpress.ro › wp-content › uploads › 2014 › 04 › 140419.pdf · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Anul XXIV, Nr. 7427 sâmbătă, 19 aprilie

ii - cvlpress.ro › wp-content › uploads › 2014 › 04 › 140419.pdf · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIV, Nr. 7427 sâmbătă, 19 aprilie

Documents

Seria Fourier. Analiza spectrala a semnalelor periodice file•Produsul scalar al functiilor din L2 [a,b] ... n m n m k k l l k l k l k l k l x y y x x y z x y x z x y x y x y x y

Seria Fourier. Analiza spectrala a semnalelor periodice file•Produsul scalar al functiilor din L2 [a,b] ... n m n m k k l l k l k l k l k l x y y x x y z x y x z x y x y x y x y

Documents

ii · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Anul XXIV, Nr. 7395 joi, 13 martie 2014 16 pagini 1 leu

ii · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIV, Nr. 7395 joi, 13 martie 2014 16 pagini 1 leu

Documents

Semnale si sisteme - tc.etc.upt.ro · Sisteme IIR (Infinite Impulse Response) > @ > @ > @ > @ ... 0 0 ¦ z z a y n k b x n k a a N k M k k k condiţie iniţială nulă 19 •SLITD

Semnale si sisteme - tc.etc.upt.ro · Sisteme IIR (Infinite Impulse Response) > @ > @ > @ > @ ... 0 0 ¦ z z a y n k b x n k a a N k M k k k condiţie iniţială nulă 19 •SLITD

Documents

pag. 2 - 3 pag. 5 - 17 pag. 19 - ploiesti.ro. 37 final.pdfC M Y K C M Y K 2 ACTUALITATE Poliþia Comunitarã Ploieºti - de 4 ani alãturi de ploieºteni Primarul municipiului Ploieºti,

pag. 2 - 3 pag. 5 - 17 pag. 19 - ploiesti.ro. 37 final.pdfC M Y K C M Y K 2 ACTUALITATE Poliþia Comunitarã Ploieºti - de 4 ani alãturi de ploieºteni Primarul municipiului Ploieºti,

Documents

C:0 M:0 Y:0 K:70 C:0 M:0 Y:0 K:50 C:0 M:90 Y:80 K:0 C:0 M:45 Y:95 … · Model de foaie cu antet. ASOCIA˝IA CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ Timişoara îşi va depune candidatura

C:0 M:0 Y:0 K:70 C:0 M:0 Y:0 K:50 C:0 M:90 Y:80 K:0 C:0 M:45 Y:95 … · Model de foaie cu antet. ASOCIA˝IA CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ Timişoara îşi va depune candidatura

Documents

ii · 2013. 12. 22. · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO Anul XXIII, Nr. 7334 luni, 23 decembrie 2013 20 pagini 1 leu l l i Eveniment deloc insolit,

ii · 2013. 12. 22. · C M Y K C M Y K Cuvântul Libert[\ii / [email protected] Anul XXIII, Nr. 7334 luni, 23 decembrie 2013 20 pagini 1 leu l l i Eveniment deloc insolit,

Documents