II 2 LTtl IrM7 ACADEMIA ROMANA AEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XII I MEM. 6 DOMNII ROMANI VASILE LUPU, SERBAN CAN- TACUZINO *I CONSTANTIN BRANCOVEANU IN LEGATURA CU PATRIARHII ALEXANDRIEI D E N. IORGA MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE Sedinta dela 20 Maiu 1932 Acum cateva luni, d-1 Dim. Ionescu, membru al Scolii Române din Franca imi semnala publicatia in revista bise- riceasca Odeog din Alexandria, de eatre un invatat grec, Ghe- rasim Gh. Mazarakis care era sal dispara in curând intr'un studiu despre Biserica ortodoxa in Egipt (Evitflo29) Eig. iamelav -Cfig iv Aironrct.) 'Exx2noiag), a mai multor do- cumente privitoare la relatiile tarilor noastre cu Scaunul pa- triarhal al Sf. Marcu. I. Cel dintaiu dintre Patriarhii Alexandriei care intretine relatii cu Moldova e Nichifor sau Nicolae zis Klaronzaunos (1639-45). Acesta, intr And in lupta cu colegul sauiEcumenicul pentru drepturile asupra metohului din Egipt al Muntelui Sinai, se adreseaza lui Vasile Lupu, ocrotitorul cel mare al ortodoxiei 1) Mai tfirziu d. Dim. Ionescu a prezintat Academiei Romfine i un studiu in- tins asupra relatiilor cu Patriarhatul de Alexandria, care a fost premiat i e reco- mandat pentru tipgrire (notA din Decemvrie 1932). r. A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XIII. Mem. 6. LIO're 'aLrie /41 e . , AcApEAHEI ' ,, ^....._,.. --zicuPopuLArt , Cota In ve1,1 4 it}-r , sc. I .1' 70 ' . , 411'47,1 rtAki
Transcript
II
2 LTtl
IrM7ACADEMIA ROMANA
AEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III TOMUL XII I MEM. 6
DOMNII ROMANI VASILE LUPU, SERBAN CAN-TACUZINO *I CONSTANTIN BRANCOVEANUIN LEGATURA CU PATRIARHII ALEXANDRIEI
D E
N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
Sedinta dela 20 Maiu 1932
Acum cateva luni, d-1 Dim. Ionescu, membru al ScoliiRomâne din Franca imi semnala publicatia in revista bise-riceasca Odeog din Alexandria, de eatre un invatat grec, Ghe-rasim Gh. Mazarakis care era sal dispara in curând intr'unstudiu despre Biserica ortodoxa in Egipt (Evitflo29) Eig.iamelav -Cfig iv Aironrct.) 'Exx2noiag), a mai multor do-cumente privitoare la relatiile tarilor noastre cu Scaunul pa-triarhal al Sf. Marcu.
I.
Cel dintaiu dintre Patriarhii Alexandriei care intretinerelatii cu Moldova e Nichifor sau Nicolae zis Klaronzaunos(1639-45). Acesta, intr And in lupta cu colegul sauiEcumeniculpentru drepturile asupra metohului din Egipt al Muntelui Sinai,se adreseaza lui Vasile Lupu, ocrotitorul cel mare al ortodoxiei
1) Mai tfirziu d. Dim. Ionescu a prezintat Academiei Romfine i un studiu in-tins asupra relatiilor cu Patriarhatul de Alexandria, care a fost premiat i e reco-mandat pentru tipgrire (notA din Decemvrie 1932).
r. A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XIII. Mem. 6.
LIO're'aLrie/41 e. , AcApEAHEI
' ,,
^....._,..--zicuPopuLArt ,CotaIn ve1,1 4 it}-r
,
sc.
I .1'
70
'
.
,
411'47,1 rtAki
2 N. IORGA 140
si mai ales patronul Marii Biserici constantinopolitane. La 17Ianuarie 1645 i se raspunde lui Vasile de Sinodul acesteia,ca unui imeeaantariig xai avvailipruoe rijg roi Xetata Meyd2ng'Enxbioiag, urandu-i intarirea pe prea-inaltul salt Scaunpentru lauda intregului neam al evlaviosilor i bine-credin-ciosilor crestini » (va ri)v oreeethan eig rOv lizini2Orardv rng 79vOvov
tat scrisoarea lui Vasile pentru afacerea Sinaitilor, ca au capatatvoie dela Partenie cel batran, izgonitul i caterisitul, sa slujeascain metohul ce-1 au in Egipt » ((Stà vv imeheatv Tab, Zvvaerthv, &toff
vet 2EIT011 eyoliv Eig T jaeróxtov Onof) Love eig niv Alywuov), intre-
band daca e bine si dupa legi ». Sinodul afla ca e lardcale, fiindca se starneste galceava cu Alexandrinul i Scaunulacestuia e in primejdie a se pierde. Hotarirea lui Parteniecel vechiu a fost numai pentru castig si din invidie fata deAlexandria. Deci Vasile sa faca aceea ce-1 va luminaDumnezeu », in folosul Scaunului, nu al mandstirii (XXIII,29, April-Iunie 1930, pp. 169-71).
Nichifor, de altfel, a si murit in Moldova (No. pe April-Iunie, p. 174).
Dupa aceea relatiile cu Sinai continua supt Ioanichie Dio-dios din Beroia (1645-57), ucenicul lui Chiril Lukaris, pecare Ecumenicul voia sa-1 puie la Ierusalim, dar a biruit voiacalugarilor de acolo, sprijiniti de Vasile Lupu, cari au ridicatpe Paisie, fost egumen dela Galata (dupa Istoria Patriarhi-lor de Ierusalim », de Patriarhul Dosoftei, ibid.).
Supt dansul, la io August 1645, Vasile scrie arhiepiscopuluide Sinai Ioasaf Si fratilor cà odinioara, din partea Sinaitilor,prin solia egumenului Teofan i prin Averchie fost de Beroia,aflator in Moldova, i s'a facut expunerea drepturilor ce le avu-sera supt Patriarhii Ioachim, Silivestru i Meletie i pe care nu-mai « batranul Chiril » le oprise. Ni s'a parut foarte ciudatnepotrivit sa se impiedece taina sfintei liturghii care se cuvinesa creased si mai mult si nu sa se imputineze, i astfel ne-ampornit i noi, ca unii cari am ajutat i noi putin la acele locurisi am hotarit ca un lucru care era de mult i Inca dela inceput
«
«
d
o
«
,
V.
141 DOMNII ROMANI IN LEGATURA CU PATRIARHII ALEXANDRIEI 3
sä nu se impiedece, ci iarasi sa fie ca la inceput ». Dar Ni-chifor a venit si a protestat cu lacrimi cd nu s'a facut asa cevanici intr'o vreme si ca i se ruineaza Scaunul. Teofan insA SiAverchie pretind ea' drepturile lor yin dela Iustinian. DarDomnul, < iubind dreptate i voind sa afle adevärul curat »,n'a ascultat nici o parte, nici alta. Inaintea amandurora, els'a hotarit sa faca o cercetare la fata locurilor, printr'un trimesal sail.
Atunci s'a intAmplat sá moarà Nichifor i, farl a mai mergedelegatul, a ajuns Patriarh Ioanichie, « al nostru prea-dorit
iubit i prea-credincios prieten in toate, i adevarat i virtuossi bun om, i mladita a locului aceluia 2) ». Acesta a arätat casupt cei trei Patriarhi pomeniti liturghia calugarilor dela Sinaia fost opritä, ba Inca Gherasim, la 18 Mai 1622, a rostit siafurisenia impotriva calcatorilor acestei hotariri. De altfel, me-tohul cel vechiu a fost luat de rau, iar cel de acum e vacufuldaruit de fratele Patriarhului Meletie Hurimuses. Asa incat,« nevoind in viata noastra sa ne alunecam la lucruri noinu vechi si dela inceput, si mai ales sa fim pricina de pagubaa tronului patriarhal »3), i tiind sama de persoana lui Ioa-nichie, care e i om cuminte i invatat si bine crescut »(no2crEtag ecyclO'qc), care va carmui de sigur foarte bine Patriarhia,se intoarce la obiceiul cel vechiu, care nici acolo, nici aiureanu trebuie sa se strice.
Dar, Ioasaf nelasandu-se batut, Patriarhul se adresa celor-lalti ocupanti ai Scaunului apostolic i, daca al Ierusalimuluise rosti pentru calugari, Eftimie din Antiohia osandi cu bla-stam pretentiile acestor « grosolani de Sinaiti» (xortpoatvatrac)
rAului episcop » (xcosoentaxonoc), cu orbii« lui de popi »(Tv(p)Onana6eg, TP82onaneibeg) (1647). Al Constantinopolei, silit de
1) Metg Zopdvn nal) :7Ctedeev01, xai dvdvoarov Ort vet lanoWerat rd avavjetovrijg 'Mac [2stroveyiag], &tali TO =pooch*, neinet vet &Orli xai dyt va dAtyo-cretin, ixtv4Onktev ;sal 4pEig, iavyflonOliaattev seal /teem& etc zatig a.eircnicrdnovg xai gatcogiaaysv 6rt va neätyaa Snob' 'Trot, &nolo, xal (leaky Z1/477 ek ItityignobtaOfi, advov greasy ag ylverat thg nedreeov; p. 176.
3) Mil driniovrag etc rc)v ;sateen) rijg Og yag, Ort xAlvcopsv etc nedypava xatvaivytamai na2atd i$ dQ7ic, ;sal pciAtara vet yevAusaeav atria Oydag xai fl1dfingroi atiretaextxoi3 Oeóvov; pp. 177 8.
1*
1
«
%
i7retii)
xai2)
Op xai
Si
-
si a
4 N. IORGA 142
un ordin al Sultanului sa hotArascA altfel, in favoarea « tica-losilor », se grabi (18 Decemvrie 1651) SA se scuze fact decolegul sAu din Alexandria. « Altfel ne-ar fi exilat la Imbros »
'Hiuneb07) (pp. 516-9). Ceea ce nu impiedeca pe Ioasaf sAtrimeatà decizia dusmanului säu Patriarhul.
Dar si Vasile, care Inca la 28 Martie 1648 ceruse 1) ierta-rea Sinaitilor, care a si fost acordatà solemn la 29 Iunie 2), Iischimbase parerea. Cum calugarii porniserA iarási la razboiu,in Iunie, Patriarhul fAcu sa se adreseze lui Vasile o scri-soare care incepe cu o extraordinA ingramadire de titluri :acei3eararE, xecartavtxthrare, yakvarars, 138darsnre, Osocpea,enre,avvercircare, aextvoliarate, 68oxagrare, Osartpqrs, 68obaaave, 1ho7ed-
a$1thrare, admovare, neet13(578, eoeixe2.e, navev(Wovare, ?ray-exActivrechars, btxatórate, ReihuovtxcinarE, retaaflts, 680MOTOVarpiya atiOivra nciang MoMoNaxtag. Vasile e prezintat ca acelacare « sprijinA i intäreqte tot prea-nenorocitul neam al Gre-cilor i toate sfintele Biserici ecumenice de peste tot locul »(ota va avaarnAthan mai unman &ray rd neetVorarov yivog rail)`Pcopaiwv mai rag xara pieovg aciaag oixovitemag aviag gxxAriatag),ca « loctiitorul prea-ortodocsilor i sfintilor Imparati » (thg 'throemai 'Edam, Mind, riov deOocWorcircov xai ecylavv Pamlico' v) (p. 410),ca « facator de pace al pamântului intreg (denvonotag ifigoixovizavng anemic). ArAtAnd cä pretentiile Sinaitilor nu suntde loc intemeiate, se adauge cà odata « egumenul lor Teofana rugat pe Seninatatea Ta sä faci pe arhiepiscopul lor Patriarhde Alexandria si acela sA ajunga arhiepiscop de Sinai, anda murit chir Nichifor si au venit la Botosani (1117urreaav)cu fostul de Beroe Averchie, intArind aceasta (Taro ôtravet-Cdpevoc). Daca Vasile Ii retrage mâna », vor fi de rasul Tur-cilor, cari, i supt actualul Pasà, Emin Mohammed, ii impart invoie bisericile, ca sä le rAscumpere Patriarhul cu multi bani. Cuce s'ar mai tinea cei sase sute de sAraci din sama Patriarhiei ?Sinaitii mint and asigurA CA nu vor liturgisi : aceasta e imposibil.Numai autoritatea lui poate face sä inceteze scandalul3).
1) Actul e mentionat numai la pagina 405, dupa ms. de scrisori, fol. 8o a.2) Ibid., P. 405.3) PP. 405lI.
(T6
07E7
»
»
143 DOMNII ROMANI IN LEGATURA CU PATRIARHII ALEXANDRIEI 5
La 8 August 165i, cerand inapoi o suma imprumutata Patriar-hului, cu multa cheltuiala a boierilor i grea camata (xaticitov),Vasile se supara ca nu i s'a indeplinit acea cerere asa de mica(ba naeagocedv O'iTia) in afacerea Sinaitilor, sa se savar-seasca dumnezeiasca i sfanta slujba pentru saracii (rroadbta)cari se afla acolo ». Unde e < legea i dreptatea » care oimpiedeca ? Unde e paguba sau despretuirea, « and usile suntinchise si nu vine niciun crestin ? ». El a fost la mijloc i s'arugat pentru iubirea lui Hristos ». Canoanele pedepsesc pecine se impotriveste. Acestei rezistente i se opune ce a spus insusiIoanichie pe vremea lui Nichifor : « Doamne prea-luminate,au cea mai mare dreptate Sinaitii sa faca slujbe si nu au nicio piedeca in canoane 1). Tonul e de o rara severitate : « Dacavrei sa spui ca ai spus de hatar atunci i spui cA e acum dehatar, cand eu te-am jurat in fata lui Dumnezeu sa spui ade-varul, i pe de aka parte te-am intarit prea-drept i iubitorde adevar, iar cu acest pretext, daca te apuci de el, ca si diniubirea de adevar si din dreptatea, cum te-am socotit ? 2).De ce a iscalit i actul de pe vremea lui Partenie cel batran ?« Cand erai de Beroe, ai iertat i ai iscalit, iar acum, ca Patriarh,sa strici cite le-ai fagaduit i le-ai scris, socoate daca sta bine ».SA fie paguba Scaunului, « nu de cinci sute i o mie de lei, cide zece mii de lei », nu este el, binefacatorul de atatea ori,dispus s'o acopere ? Aceasta e rasplata ? Dar sd fi cerut unlucru nedrept, ce i s'ar fi intamplat oare ? Doar Patriarhulstia bine ca Domnul si-a pus sufletul pentru aceasta »(Stet re) Ondlov yvwea'et wait 4 iticocaetóv)s am) 67.t v limply goy
TIO7but '45orge rayrov). Sa stiu cä piere lumea si ma jertfescpe mine mane, lucrul acesta bun si legiuit in toata viata meanu-1 las 4).> Ar fi putut sa-1 hotarasca i singur, dar a cerut
1) A.13Ogr1a ix,,latureeirare, biscatov gxovai iteyaAdyraTov ot Etvatrac vet Astroveyofiat,xai dgv howl, xaviva &Adam dna yak idea, xavOvag; p. 521.
judecata bisericeasca i crede cä macar inaintea aceleia Pa-triarhul se va pleca.
Ceea ce urmeaza arata Inca mai mult i puterea ce o aveaVasile fata de Patriarhi ci ce foc cumplit ardea in inima acestuiom cu patimile puternice. « Dar, daca s'ar intoarce catusi deputin Fericirea Ta i ar vrea in vreun chip sa o intoarcacalce bunele hotariri sinodale, iata ce-ti scriu Fericirii Taledeschis i fatis acuma : ma fac mulazim la un Pasa mazil, si-midau i haina mea i mi-1 fac cel mai bun prieten ca sa poatalua vrednicia acelui pasalac, c atunci voiu da toata treabaaceasta in manile lui. . . Spui in scrisoarea ta ca hatiserifurileci poruncile imparatesti acolo n'au putere ; noi credem ea au,dar pentru aceia si noi vom lua-o de la radacina, dela Pasa acela,care sunt sigur ca i farä hatiserifuri i porunca va intari siaceasta dreapta cerere, i banii nostri sa nu se piarda » 1).Un calugar Climent sosia cu scrisoarea la Alexandria in zivade 9 Aprilie 1652 (p. 527).
La aceeasi data Vasile-Voda se adresa si Patriarhului ecu-menic, alt Ioanichie. Se repeta aceleasi invinuiri, apasan-du-se asupra faptului ea Sinaitii asigura ea nu vor sluji sipentru public. Patriarhul de Alexandria ar fi fost chiar acelacare a indemnat pe batranul Partenie sa ii dea voie. Amintinddaniile lui, el adauga : « Dar de aceasta nu-mi pasà; are voiefiecare sa-si arate recunostinta sau sa fie nerecunoscator ; e
dupa cum e firea, c sa fie sanatos Nici interventia dasca-lului » Nectarie, care aduce scrisoarea, n'a folosit. Prin elDomnul Moldovei cere sa se dea un act sinodal in folosulcalugarilor. « Daca si cu aceasta nu se indeamna, se va gasisi alt chip ca sa-1 convingem2). » Si aiurea Ecumenicului i se
Met ?iv tawg xard rt, oreeTv6Ixiion ,uaxaetOrrig aov xai &Aden oiov-647orE re6nov vd r6 dvareivn xai vd naeaNewn rag etV6yovg ovvobtxdg dnoTdostg,Mai; &rail 7.6 yedqxo xç paxaet6rnrOg aov dvolxrd ;cal cpareedrthea, ec Zva =ClodpaNnv ylvopat pov1aVp2is, xai TO &Env pov 618o,, cpiAov xaAairarov tOv xdpvw,Oaov 67-co15 et 2df3st rv (Way Tau naaaa2ix1ov amyl) xai rOreg 8gAco dpeethaec rip15n6Osacv &xi* Eig rag zdecig Toy... 'Oel'et Eig TO yedppa tng, Ott zartmeivta xaiknopoi 13aot2txol af,r6os 6gv lopiovatv- 4peig ,loytciOpEv vd iartiovatv, 6td Taroxai 4peig 00.012V nidoet dn6 rip Xav; dad Toy :mow& ixeivov, 6 Onoiog 19110E6xai voeig xartaseiona mai detapok vet oreeethon xai TO eiLloyov 201120 Cifirr xaird &urea pag vet yaOoliv; p. 523.
2) Kai ?iv >cal perd ro"'oro Sgv naafi, Met s'OesOfi mai re6nog, dmoi vO TOYxaranelon.
i sa
i
i ». «
4 xatr
011og
5
0
i)
ill)
Apd
145 DOMNII ROMANI N LEGATURA CU PATRIARHH ALEXANDRIEI 7
spune tare : « Alege deci din cloud, si care ti se pare de folostie i sufletului tau, fa-o » 1). « Intru aceasta stapane al mieuprea-sfânt, nu vreau nici raspuns, nici termin, nici zabava,niciun pretext : ori asa, ori asa! Numai de atata-ti scriu caintru aceasta nu folosesc nici pretexte, nici zabavi, nici indi-ferenta, si cum Ii pare, fa » 2).
De fapt, Ecumenicul se supuse i dascalul se intoarse cuhotarirea sinodala 3)
Intr'o rugaminte fara data, si Ioasaf episcopul, trimetândhotarirea Sinodului, dadea asigurarea, pe care e gata s'o puiesi in scris, ca nu se va lua venitul epitrahilului si nu se vaaduce nicio paguba Scaunului patriarhal (pp. 523-5).
Totusi Patriarhul se tinu bine. Intr'o indreptatire a lui,nedatata Si fara adresä, el raspunde la invinuirile lui Vasile-Voda. Cand s'a dat, de batranul Partenie, intaia hotarire
raului Teofan (KaxoBeocpcivEt) Sinaitului », el era Mitro-polit de Beroe, dar in Moldova. Mergand spre Constanti-nopol, 1-a intampinat la Aidos-Aetos Sinaitul care ducea scri-soarea sinodala lui Vasile. Deci n'a fost la sinod. Si nu i-a vorbitVasile, ci a trimes pe Iordachi Cantacuzino Marele Logofat,atunci numai Caminar (rOv duovra Miyav Hoar g21)0.101) wend?,Kaprivdm) sa-1 intrebe in tainä (itvarocCp rq5 vamp). i el araspuns ca, desi Nichifor ii e dusman (.2g Gov 67uyi5 6 xivNtxriTOQog va that iiiiiteeog ezOedg), nu poate spune cleat caniciodata Sinaitii n'au avut dreptul pe care-1 reclamd. Vasilea pus sä-1 intrebe a doua oara « printr'un boier » Mihail Cralli,poreclit Barba (mamma, duovra Mtxafilov Keciariv, rozinixbpMaciegnav), cdruia i-a confirmat declaratia. I s'a cerut sa nucomunice aceasta nimanuia, caci nici Domnul nu-1 va maiintreba. N'a iscalit hotarirea patriarhald, dar, i daca ar fiiscalit-o, el era supus Constantinopolului i avea i poruncaSultanului. Acuma insa e autonom : werro6Zonorog mai aOrewoolog(PP. 325-7).
1) T &toy gOvov Tijg yecioxo &t neei Tatirov ,w5TE neog9doe1g, Ars dvafloAai, Areitblatpogial, grAiv diTe2ofiat, xai thg vijg pavi7 g xdpvli; PP. 415 9.
2) 4 td2zEs AocrOv cinO rci 66o, xai Orrocov elvat avycioggov aov xai rijg "'twig aov, wipe.3) Datatà c lloact&ovog e' iaragirov xar".Encvepioecog e' *.
,t :
>a
8 N. -IORGA 146
Cearta a continuat si mai departe, cu o noua interventie aPatriarhului ecumenic, 'Ana' ce, in 1653, cazascherul Egip-tului cAlcä metohul Sinaitilor, pretinz And ca e o veche mos-cheie, i, cum Patriarhul era invinuit de acestia cä este ames-tecat, el isi räzbund afurisindu-si solemn vechii dusmani (p.532 i urm. 1).
Relatiile Alexandriei cu Tara-Romaneasca incep supt Pa-triarhul Gherasim (1620-1636), urmasul lui Lukaris,prin scrisoarea din 1631 cAtre arhimandritul popa Arsenie inTara-RomAneasca (ilo: dextgavbetrn nanci 'AeosviT eig Maxtav)(XXVIII, IanuarieMartie 1929, pp. 56-9).
E vorba de un arhimandrit al Bisericii celei Mari » (din Con-stantinopol). In ea Patriarhul se plange numai de relele ce suferedela « Agareni », cari cautà sà-i distruga cu desdvarsire Scaunul.« PAtimim ce pAtimim, pentru ce pdcate, Dumnezeu stie. »
Din aceastà scrisoare si din cea precedentä (pp. 55-6), atreDaniil, mitropolitul de Seres, se vede ca Gherasim trimeteainsusi in Tara RomaneascA preoti, intAiu pe Ioanichie, MareleProtosinghel, « pentru cercetarea mosiei noastre de acolo ».(eig intaxqnv roi5 beet. xwelov roil littEtZeov), apoi pe un Fi-lotei, de care e vorba in scrisoarea atre arhimandritul Arsenie.
E vremea and, färà a pAräsi legAturile, inodate printr'unMitrofan Critopol, cu predicatorul calvin Antoine Leger,prietenul lui Chiril Lukaris, i cu alt indemnItor la unireacu Reforma, ambasadorul olandez, Cornelius Haga, se cAutaun sprijin la Marele Cneaz din Moscova.
Supt unul din urmasii lui Gherasim, Paisie (1657-78), legatde Panaioti Nikusios, ucenicul lui Meletie Sirigul, corespon-dentul lui Miron Costin i ctitorul dela Sf. Gheorghe Noudin Bucuresti, care Panaioti iscAlia intr'o scrisoare atre soliila Adrianopol ai marelui cneaz Alexiedin lagArul cretan,#oexeercieng xcti, ge,unvsvriig rfig. Baot2681ag#, nimic nu aratä ra-porturi directe cu ;Arne noastre.
1) Se pomene§te §i de parte lor la -thv ixActimeOTaTov AzVévrriv MnoyScitcrenv(p. 535). Se rezuma relatiile cu Vasile-Vodá (pp. 392-93) intr'un act al Ecumeni-cului dela 1646. V. §i NI. urmator (p. 396 §i urm.),
Chiril
«
.
,
147 DOMNH ROMANI IN LEGATURA cti PATRIARHII ALEXANDRIEI
Altfel supt Partenie Prochoros, care pAstoreste pang la1678. El se afla la Iasi in ziva de ii Ianuarie 168o, and faceadascal, dandu-i rd toii MaapaiAov dTgthe.cop, pe un anume Za-haria, « om cinstit i intre invatati foarte invAtat si ales intrespudei », care, supt Patriarhul ecumenic Dionisie, fusese invA-tAtor de cele sfinte la Constantinopol (aceeasi revistA, Aprilie-Iunie 1931, pp. 228-9).
La i i Martie din acelasi an 168o Patriarhul se afla la Mihai-VodA in Bucuresti (ev rfi golf/ Toi; Mia BoOdba) si de acolorecomanda pentru cAlAtorii de eleimosinA pe fostul arhi-episcop de Ohrida si de Prima Justiniana, Meletie, ajuns la
sAracie.La 16 Mai din acelasi an, tot din Bucuresti, Partenie, pe-
trecand in pArtile Ungrovlahiei, in Domnia prea-evlaviosuluiprea-luminatului Domn domnul Io Serban Voevod », aseaza
ca epitrop al mOsiei Scaunului sau, Segarcea, unde fAcuse slo-bozie, pe prea-cinstitul i intru toate nobilul intre boieri MarePostelnic, dumnealui Constantin Brancoveanu (fiectxopvov),cel intru Sfantul Duh prea-dorit i iubit fiu al SmerenieiNoastre », avand sà ajute la purtarea cheltuielilor pe epitropulbisericesc al Alexandriei, Partenie (pp. 231-2).
La 3 Iunie Patriarhul intAreste acum dania lui Parvu,nepotul lui Serban Voevod » e vorba de Parvu Cantacu-zino, ispravnicul clAdirii rnAnAstirii Hurezului, Care mAnA-stirea damboviteanA dela Cobia, cea atAt de originalà, cu fru-moasele ornamente de smalt. E curios cA se atribuie clAdireaacestui lAcas <<celui de fericità amintire, minunatul acelasi vestitul (neetfldritos) Domn Io Serban Voevod Basarab »(Radu Serban), care ar fi lAsat-o neisprAvitA. PArvu ia asupra-siaceastä sarcinA ca urmas al aceluia, cAci fata a acelui devesnicA amintire Domn era prea-luminata jup Aneasä Ilinca,care, maritandu-se cu prea-minunatul boier ConstantinCantacuzino, a näscut pe lAnga pe fericitul MareSpAtar dumnealui DrAghiceanu, al cArui rod este dumnealuiPArvu » 1). El « a cerut dela prea-evlavioasa lui maicA » dreptulde a innoi mAnAstirea bunicului.
Ea, «prea-frumoasa in suflet si in trup i ca oricare dintrecele venerate si cinstite iubitoare de copii (4 yete nolpscdogtpvx,fi e xai adwart, ola rtg &loci retiv oettviav septa," qn2onatc,ivooeordrn %vela 111tyxa), se sfatuieste cu erban, omonimul »vechiului ctitor, cu Constantin Marele Postelnic, cu MihaiMarele Spatar, cu Matei Aga j cu Iordachi Camarasul,
invoieste pentru pioasa sarcina pe nepotul de fiu. Lahrisovul de intarire al Domnului se adauge aceasta intarirepatriarhala (pp. .232-4).
Iar supt erbaninsusi, care urmeazaexemplul pdrintesc, se bine-cuvinteaza ca manastire autonoma, la 6 Iunie, fundatia lui (delaCotroceni), inchinata Adormirii Maicii Domnului (pp. 234-7).
Stand o bucata de vreme in deosebite resedinti fara a mergela Cairo, Patriarhul era la Iasi, in luna lui Mai a anului 1683,cand scrie printr'un trimis la Moscova, aratand ca porniseintr'acolo, dar a fost oprit de dusman (fictaxavkt MI5 EX0e015
9),tcro66:1027,uev) (pp. 247-9). Scrisoarea e intovarasità de altacatre Patriarhul Moscovei, Ioachim (pp. 249-50). Corespon-denta va fi apoi reluata din metohul dela Constantinopol,5 Mai 168o (pp. 250-2).
La 1692, in Ianuarie, tot dela Mihai-Voda scrie Gherasim,pentru ajutor, Tarului Petru (pp. 415-20), exemplu urmatsi de Patriarhul de Constantinopol 1).
Strans legat de Voda-Brancoveanu, Patriarhul Ii adresape aceasta vreme o epistola de lauda, pusa in fruntea uneicarti de retorica (Obnyiag 18tf321ov 677.toelpsdv), pe care voia s'o aibatiparità din marinimia lui, in tipografia pentru care, spunea el,se sarguieste Dionisie (Seroglanul), fostul Patriarh de Constan- .
tinopol (r4v nwroyeaTictv nairrr)v 17(147(82KM Va ;4111 (PP 443-4).Retras la Sfantul Munte, acest oaspete obisnuit al tarilor
![LIDER DE OPINIE.cel mai bun caz o cumplit` platitudine, o plu-tire de nic`ieri c`tre niciunde, o deriv` scor-]oas` [i imprimat` de un nivel androgenic în sc`dere cu fiecare raport](https://static.documente.net/doc/80x56/5e438c22bee50e5ddf6ebdca/lider-de-cel-mai-bun-caz-o-cumplit-platitudine-o-plu-tire-de-nicieri-ctre.jpg)
