Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 111 IFRS 9 de la proiect la implementare provocare pentru sistemul bancar Elena Barsu ([email protected]) Abstract Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) sunt elaborate de Consiliul pentru Standarde Internationale de contabilitate (IASB) si au ca obiectiv de a oferi informatii de inalta calitate, transparente si comparabile in cadrul situatiilor financiare si in alte raportari financiare pentru a ajuta investitorii, alti participanti in petele de capital la nivel mondial si alti utilizatori de informatii financare sa ia decizii de natura economica. Criza financiara globala a demonstrat necesitatea gasirii unor solutii privind comensurarea corecta a riscului de credit . Incepind cu anul 2009, IASB a elaborat principii si modele noi pentru recunoasterea la timp a pierderilor din creditare. Astfel a aparut IFRS 9 – Instrumente financiare care inlocuieste IAS 39 – Instrumente financiare: recunoastere si evaluare. Versiunea IFRS 9 emisa in iulie 2014 inlocuieste toate celelelate versiuni si se aplica efectiv de la 01 ianuarie 2018. Cuvinte cheie: IFRS, evaluare, derecunoastere, valoare justa, valoarea in timp a banilor , cash flow test, derivative, contabilitatea de acoperire. JEL Classification: F21, G12 Introducere Sistemul bancar din Romania aplica Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) de la 01 ianuarie 2012, implicit aplicarea IFRS 9 devine o obligatie legala nu numai o necessitate de administrare a riscului de credit . Pentru implementarea IFRS 9 bancile trebuie sa faca ample analize in ceea ce priveste portofoliu de credite, active si obligatii financiare sa ia decizii privind implementarea unor modele matematice si informatice astfel incit sa se poata calcula corect riscul de credit intrucit IFRS 9 introduce noi criterii de clasificare si masurarea a instrumentelor financiare in corelatie cu obiectivele/ strategiile bancii (Modelul de Business) si caracteristicile contractuale care genereaza cash flows (numai plati de principal si dobinzi - SPPI Test). Literature review Dumitrescu (2018) abordeaza metodele de diminuare a riscurilor bancare. Cercetarea elaborata de Soare (2015) abordeaza metodele si modelele statistice utilizate in cadrul analizei specifice sistemului financiar-bancar.
Transcript
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 111
IFRS 9 de la proiect la implementare provocare pentru sistemul bancar
Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) sunt elaborate de Consiliul pentru Standarde Internationale de contabilitate (IASB) si au ca obiectiv de a oferi informatii de inalta calitate, transparente si comparabile in cadrul situatiilor fi nanciare si in alte raportari fi nanciare
pentru a ajuta investitorii, alti participanti in petele de capital la nivel mondial
si alti utilizatori de informatii fi nancare sa ia decizii de natura economica.
Criza fi nanciara globala a demonstrat necesitatea gasirii unor solutii privind
comensurarea corecta a riscului de credit . Incepind cu anul 2009, IASB a
elaborat principii si modele noi pentru recunoasterea la timp a pierderilor
din creditare. Astfel a aparut IFRS 9 – Instrumente fi nanciare care inlocuieste
IAS 39 – Instrumente fi nanciare: recunoastere si evaluare. Versiunea IFRS 9
emisa in iulie 2014 inlocuieste toate celelelate versiuni si se aplica efectiv de
la 01 ianuarie 2018.
Cuvinte cheie: IFRS, evaluare, derecunoastere, valoare justa, valoarea in timp a banilor, cash fl ow test, derivative, contabilitatea de acoperire.
JEL Classifi cation: F21, G12
Introducere
Sistemul bancar din Romania aplica Standardele Internationale de
Raportare Financiara (IFRS) de la 01 ianuarie 2012, implicit aplicarea IFRS 9
devine o obligatie legala nu numai o necessitate de administrare a riscului de
credit . Pentru implementarea IFRS 9 bancile trebuie sa faca ample analize in
ceea ce priveste portofoliu de credite, active si obligatii fi nanciare sa ia decizii privind implementarea unor modele matematice si informatice astfel incit sa se poata calcula corect riscul de credit intrucit IFRS 9 introduce noi criterii de clasifi care si masurarea a instrumentelor fi nanciare in corelatie cu obiectivele/strategiile bancii (Modelul de Business) si caracteristicile contractuale care genereaza cash fl ows (numai plati de principal si dobinzi - SPPI Test).
Literature review
Dumitrescu (2018) abordeaza metodele de diminuare a riscurilor
bancare. Cercetarea elaborata de Soare (2015) abordeaza metodele si modelele
statistice utilizate in cadrul analizei specifi ce sistemului fi nanciar-bancar.
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2018112
Studiul elaborat de Norden şi van Kampen (2015) descrie dinamica indicatorilor
de credit comercial şi bancar în situaţiile fi nanciare ale întreprinderilor mici şi mijlocii , Ferrando (2015) a publicat unele comentarii asupra rezultatelor
celor doi cercetători. Hernández-Cánovas şi Martínez-Solano (2010) studiază
fi nanţarea la nivelul sistemului bancar al Europei continetale. Wehinger (2012) se preocupă de mutaţiile generate de criza economico-fi nanciară asupra
surselor de fi nanţare. Peicuti (2013) studiază securitizarea în contextul crizei
pe pieţele europene. Pinto şi dos Santos (2014) se preocupă de instrumentele
fi nanciare care pot fi utilizate după criza din 2008.
Analiza modifi carilor aduse de IFRS 9 Inlocuirea IAS 39 a avut in vedere trei etape , fi ecare reprezentind
capitole distincte in IFRS 9:
a. Etapa 1 – clasifi carea si evaluarea activelor fi nanciare si datoriilor
fi nanciare – acestea se clasifi ca in functie de modelul de business al entitatii
pentru gestionarea activelor fi nanciare si caracteristicile fl uxurilor de trezorerie
contractuale ale activului fi nanciar
b. Etapa 2 – metodologia deprecierii – tine cont de pierderile asteptate
c. Etapa 3 - contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor – sunt
importante schimbari in modul in care este prezentata contabilizarea si
evaluarea acoperirii impotriva riscurilor dar pentru moment IASB prevede
posibilitatea ca entitatile sa aleaga in a aplica in continuare prevederile IAS
39 in materie, fi e sa aplice prevederile IFRS 9.
a. Etapa 1 – clasifi carea si evaluarea activelor fi nanciare si a datoriilor fi nanciare
IFRS 9 utilizeaza trei abordari pentru clasifi carea si evaluarea activelor
fi nanciare:
• cost amortizat;
• valoare justa prin alte elemente ale rezultatului global (FVTOCI);
• valoare justa prin contul de profi t si pierdere (FVTPL);
Criteriile de clasifi care sunt determinate de doi factori: Modelul de
afaceri si SPPI test.Ca un activ fi nanciar sa fi e evaluat la cost amortizat trebuie
sa indeplineasca cumulativ doua conditii:
• activul este detinut intr-un model de afaceri al carui obiectiv este de
ad etinele activele pentru a colecta fl uxurie de trezorerie contractual;
• termenii contractuali ai activului fi naniciar dau nastere la anumite
date la fl uxuri de trezorerie care sut numai plati de capital si dobinzi
aferente valorii principalului datorat.
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 113
Când caracteristicile unui contract al unui activ fi nanciar nu indeplinesc crieteriul de SPPI - sa genereze numai fl uxuri de capital si dobinda, atunci
activul trebuie evaluat la valoare justa prin contul de profi t si pierdere. Un
activ fi nanciar va fi evaluat la valoarea justa prin alte elemente ale rezultuatului
global daca:
• activul este detinut in cadrul unui model de afaceri al carui obiectiv
se realizeaza atit prin realizarea fl uxurilor de trezorerie contractuale
cit si prin vinzarea activelor fi nanciare;
• termenii contractuali ai activului fi naniciar dau nastere la anumite
date la fl uxuri de trezorerie care sut numai plati de capital si dobinzi
aferente valorii principalului datorat.
Evaluarea justa prin contul de profi t si pierdere se va face daca
activele nu pot fi evaluate la costul amortizat sau la valoarea justa prin alte
elemente ale rezultatului global. Totusi o entitate poate alege irevocabil sa
recunoasca investitiile in instrumente de capitaluri care altminteri ar fi evaluate
la valoarea justa prin profi t sau pierdere de a prezenta modifi carile ulterioare
ale valorii juste in alte elemente ale rezultatului global. Instrumentele de
capital sunt intotdeauna evaluate la valoare justa, iar entitatea poate face o
alegere irevocabila de a prezenta modifi carile valorii juste in alte elemente
ale rezultatului global, cu conitia ca instrumentul sa nu fi e detinut pentru
tranzactionare.
In conformitate cu IFRS 9 datoriile fi nanciare sunt evaluate la cost
amortizat cu exceptia:
• datoriilor fi nanciare care sunt evaluate prin profi t si pierdere;
• datoriile fi nanciare care apar atunci cind un transfer de active
fi nanciare nu indeplineste conditiile de a fi recunoscut;
• contractele de garantie fi nanciare care ulterior sunt evaluate la
cea mai mare dintre valoarea ajustarii pentru pierderi si valoarea
recunoscuta initial;
• angajamentele pentru acordarea unui imprumut la o rata a dobinzii
sub valoarea pietiei si care ulterior sunt evaluate la cea mai mare
dintre valoarea ajustarii pentru pierderi si valoarea recunoscuta
initial;
• compensatia contingenta recunoscuta de o enitate dobinditoare
intr-o combinare de intreprinderi, care ulterior trebuie evaluata la
valaorea justa prin cotul de profi t si pierdere.
Pentru comparatie, in IAS 39 clasifi carea instrumentelor fi nanicare
se facea in baza unor defi nitii specifi ce pentru fi ecare categorie si cuprindea
: detinut pina la maturitate, credite si creante si evaluare la valoare justa prin
contul de profi t si pierdere
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2018114
In ceea ce priveste instrumentele derivate incorporate acestea nu sunt evaluate separat in cazul in care contractul gazda este un activ care intra in aria de aplicare a IFRS 9. Aceasta elimina evaluarea complexa privind separarea din IAS39. In conformitate cu IAS 39 instrumentul fi nanciar derivat active/obligatii care sunt legate de instrumente de capital necotate, acestea ar trebui eveluate la cost. IFRS 9 elimina evaluarea la cost si considera ca toate derivatele vor fi evaluate la FVTPL. Modelul de afaceri poate fi observat luând în considerare: • gestionarea activelor fi nanciare și
• măsura în care fl uxurile de numerar ale portofoliului derivă din
fl uxurile de numerar contractuale, din vânzarea de active fi nanciare
sau din ambele.
Mai exact modelul de afaceri:
• refl ectă abordările privind gestionarea activelor fi nanciare pentru
generarea fl uxurilor de numerar ;
• este defi nit de conducerea superioară a unei entități, cu implicarea
corespunzătoare a structurilor de afaceri ;
• nu depinde de intențiile conducerii pentru un instrument fi nanciar
unic, ci se referă la modul în care grupurile de active sunt gestionate
pentru a atinge un anumit obiectiv comercial.
In conformitate cu princiipiie IFRS 9 sunt identifi cate trei modele de
afaceri pentru activele fi nanciare:
• hold to collect – active fi nanciare detinute pentru a colecta fl uxurile
de numerar contractual;
• hold to collect and sell – active fi nanciare detinute pentru a colecta
fl uxurile de numerar si a vinde activele fi nanciare;
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 115
In modelul de afaceri “hold to collect”, analiza vinzarii este foarte importanta: vinzarea trebuie sa fi e analizata din punct de vedere al coerentei cu modelul de afaceri. Analiza coerentei intre dinamica vinzarii si obiectivele modelului de afaceri trebuie sa ia considerare natura si cauza vinzarilor. Vinzarile sunt admise in urmatoatrele cazuri: a. in cazul cresterii riscului de credit b. cind vinzarile sunt: - frecvente dar nesemnifi cative - nu sunt frecvente dar sunt semnifi cative In ceea ce priveste frecventa vinzarilor este necesar ca aceasta sa fi e calculata si monitorizata periodic de catre managementul entitatii, si trebuie sa fi e revizuita cel putin o data pe an. Pentru analiza modelului de afaceri pot fi luate in consideratie: • Strategia entitatii stabilita printr-un set de obiective si actiuni pe
care entiatatea care detine instrumentul fi nanciar trebuie sa le intreprinda;
• Riscurile – indentifi carea riscurilor care determina performanta modelului de afaceri si a instrumentelor fi nanciare detinute , in special abordarile cu care acestea sunt gestionate si monitorizate;
• Compensarea/KPI - identifi carea abordărilor și a coerenței cu metodele de compensare și cu KPI(Key performance indicator – indicator de performanta), în special dacă aceasta depinde de valoarea justă a instrumentelor deținute, mai degrabă decât de marja destinată colectării fl uxurilor de trezorerie contractuale;
• Raportari – frecventa si caracteristicile informarii managementului. In acest sens un rol principal il are monitorizarea;
• Frecventa vinzarilor - identifi carea frecvenței, valorii și calendarului vânzărilor în perioadele anterioare, precum și așteptările privind vânzările viitoare;
• Motivele vinzarii activului - identifi carea motivelor care au sta la baza cesiunilor anterioare de active si vinzarile asteptate in viitor;
• Vinzari asteptate - trebuie evaluata probabilitatea ca vinzariile vor fi repetate in viitor si daca acestea pun la indoiala obiectivul modelului de afaceri de colectare a fl uxurilor de numerar.
Scopul testului SPPI (numai plati de principal si dobinda) este de a identifi ca instrumentele cu caracteristici diferite de cele ale unui contract de împrumut standard care o determină pe entitate să le evalueze la valoarea justă. În contractul de împrumut standar, recompensa pentru valoarea în timp a banilor și a riscului de credit o constituie de obicei majoritatea dobânzilor.
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2018116
Valoarea in timp a banilor este componenta dobânzii care oferă rambursarea numai cu trecerea timpului și nu pentru alte datorii și costuri asociate cu deținerea activului fi nanciar. Pentru a verifi ca dacă o componenta ofera o plata numai pentru trecerea timpului, o entitate utilizează evaluarea și contabilitatea tuturor factorilor relevanți (de exemplu, moneda activului fi nanciar și perioada de referință pentru rata dobânzii). Modifi carea in timp a valorii banilor este analizata tinind cont atit de factori cantitativi cit si calitativi. Mai jos corelatia dintre modelul de afaceri, testul SPPI si evaluarea instrumentelor fi nanciare
Cerintele privind metodologia deprecierii dupa IFRS 9 este semnifi cativ diferita fata de IFRS 9. IFRS 9 introduce un model nou, bazat pe pierderile preconizate, care impune recunoasterea timpurie a pierderilor cde se asteapta sa apara din deprecierea ceantelor. Rezulta ca pierderile din depreciere se inregistreaza din momentul recunoasterii initiale a instrumentelor fi nanciare si pe toata durata de viata a instrumentului fi nanciar.
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 117
IFRS 9 recunoaste pentru depreciere modelul “pierderilor din credit asteptate” (ECL). Pierderile din credit asteptate sunt recunoscute la fi ecare perioada de raportare, chiar daca nu s-au produs evenimente care sa conduca la pierdere efectiva . În plus, în cazul evenimentelor trecute și al condițiilor actuale, sunt luate în considerare informații rezonabile și probabile cu privire la viitor care sunt disponibile fără costuri sau eforturi nejustifi cate în determinarea deprecierii.
IFRS 9 prevede că, în scopul deprecierii,activele fi nanciare vor fi
clasifi cate în 3 etape, (cu un nivel diferit de ajustare) în funcție de deprecierea riscului de credit în momentul prezentării inițiale:
• etapa 1 – pierderi asteptate pe o perioada de 12 luni, includ activele
fi nanciare care nu sunt deteriorate semnifi cativ , care au un risc de credit scazut;
• etapa 2 – pierderi asteptate pe perioada de viata- acoperă
instrumentele fi nanciare care s-au deteriorat semnifi cativ în ceea ce
privește calitatea creditului de la recunoașterea inițială (cu excepția
cazului în care sa aplicat și este relevant riscul de credit scăzut), dar
care nu are dovezi obiective privind un eveniment de pierdere de
credit;
• etapa 3 – pierderi asteptate aferente activelor fi nanciare pentru care
riscul de credit a crescut semnifi cativ la data raportarii.
Pierderile de credit sunt defi nite ca diferența dintre fl uxurile de numerar contractuale și fl uxurile de numerare care se așteaptă să fi e primite
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2018118
(“defi cite de numerar”). Această diferență este actualizată la rata efectivă inițială a dobânzii (sau la rata efectivă a dobânzii ajustată pentru activele fi nanciare cu risc de credit depreciate).Pierderile asteptate pe o perioada de 12 luni reprezinta o parte din pierderile asteptate din durata de viata. Acestea se calculează prin înmulțirea probabilității apariției unei neîndepliniri la instrument în următoarele 12 luni cu valoarea totală (durata de viață) a pierderilor asteptate care ar rezulta din această neplată.
C. contabilitatea de acoperire impotriva riscurilor
IFRS 9 creaza un nou model de contabilitate de acoperire impotriva riscurilor corelat cu managementul riscului.Reclasifi carea instrumentelor fi nanciare se face daca si numai daca entitatea isi modifi ca modelul de afaceri pentru gestionarea instrumentelor fi nanicare. Nu sunt considerate modifi cari ale modelului de afaceri: • chimbarea intentiei fata de anumite active fi nanciare; • disparitia temporara e unei anumite piete pentru activele fi nanciare; • transferul de active fi nanciare intre partile unei entitati care au
modele de afaceri diferite. Reclasifi carile instrumentelor fi nanciare se face la fi ecare data de raportare. Se reclasifi ca instrumentele fi nanciare dar nu se retrateaza cistigurile, pierderile (inclusiv cistigurile sau pierderie din depreciere) sau dobinzile recunoscute anterior.
Impactul implementarii IFRS 9
Urmare analizei efectuate la nivel european implementariea cu 01 ianuarie 2018 a IFRS 9 a rezultat ca bancile au suferit o eroziune rezonabila a nivelului de capital. Provizioane pentru pierderile din credite anticipate, mai degrabă decât deja suportate au fost cea mai mare schimbare introdusă de noul standard internațional de raportare fi nanciară IFRS 9. Conform regulilor, băncile sunt obligate să dețină capital împotriva pierderilor de credit anticipate pentru toate activele lor indiferent de nivelul lor actual de calitate.
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2018 119
Evolutia CET1 ratio conform IFRS9 – Selectia Bancilor Europene
Figura 4
Compania SEDIU
impactul IFRS 9 asupra CET 1 ratio la 01 ianuarie 2018
(bps)
CET 1 raportat la
decembrie
2017Q1
2018HSBC Holdings PLC Marea Britanie -10 14.48 NABNP Paribas SA Franta -10 11.80 11.61Deutsche Bank AG Germania -13 14.03 13.36Banco Santader SA Spania -23 10.84 11.00Barclays PLC Marea Britanie -34 13.28 12.24Societe Geberale SA Franta -14 11.39 11.18Lloyds Banking Group PLC Marea Britanie -30 14.06 14.08ING grouep NV Olanda -20 14.70 14.26Royal Bank of Scotland Group PLC Marea Britanie +30 15.91 16.44Intesa Sanpaolo SpA Italia -100 14.00 12.24Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA Spania -31 11.08 10.90Rabobank Olanda -15 15.50 NAStandard Chartered PLC Marea Britanie -15 13.64 NADanske Bank A/S Danemarca -20 17.53 16.21Commerzbank AG Germania -80 14.06 13.25ABN AMRO Group NV Olanda -12 17.65 17.52Caixa Bank SA Spania -15 11.65 11.57Data completarii 23 mai 2018
Eșantion limitat la băncile europene cu active totale care depășesc 300 de miliarde de euro la
31 decembrie 2017 și pentru care au fost disponibile informații privind impactul IFRS 9
Sursa : SBGlobal
In continuare pentru banci lichiditatea nu pare a fi o problema, ci
ramine constanta preocuparea pentru capital si calitatea creditului. Calitatea
creditului, rata ridicata a creditelor neperformante afecteaza profi tabilitatea si
capitalul reducind capacitatea bancilor de a acorda credite noi.
In Romania, conform datelor publicate de BNR, rata creditelor
neperformante din sectorul bancar a coborât în S1/2018 la 5,71% şi este de
aproape patru ori mai redusă decât vârful din 2014.
Concluzii
IFRS 9 presupune mari transformari in evidenta contabila si in
sistemul de raportare deaorece se schimba metodologia de clasifi care si
evaluare a instrumentelor fi nanciare, iar deprecierea presupune identifi carea
pierderilor inca de la momentul semnarii contractelor.
Consecințele posibile ale IFRS 9 includ: • mai multă volatilitate a situației veniturilor. IFRS 9 ridică riscul ca
mai multe active să fi e evaluate la valoarea justă cu modifi cările
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 2018120
valorii juste recunoscute în profi t și pierdere în momentul în care apar datorita noii metodologii de evaluare a activelor fi anciare;
• recunoașterea anticipată a pierderilor din deprecierea creanțelor și împrumuturilor, inclusiv a creanțelor comerciale. - entitățile vor trebui să înceapă să prevadă eventuale pierderi de credite viitoare în prima perioadă de raportare în care se înscrie un credit - chiar dacă este foarte probabil ca activul să fi e pe deplin rambursat;
• cerințe semnifi cative prezentarea informatiilor – vor avea nevoie de noi sisteme și procese pentru colectarea datelor necesare;
• defi nirea modelului de afaceri; • reclasifi carea activelor fi nanciare intre categoriile de casifi care
defi nite in IFRS 9; • risc fi scal ridicat intrucit nu a fost actualizat codul fi scal cu noile
situatii identifi cate in IFRS 9, asa cum de altfel s-a procedat odata cu implementarea IFRS cu 01 ianuarie 2012.
Bibliografi e 1. Ahmed, K., Chalmers, K., & Khlif, H. (2013a). A meta-analysis of IFRS adoption
effects. The International Journal of Accounting, 48, 173–217;
2. Ahmed, A. S., Neel, M., & Wang, D. (2013b). Does mandatory adoption of IFRS
