Pomul de iarn[ al s[tm[renilora fost amplasat de angaja\ii

SC Florisal

Trebuie s[ `ncet[m s[ credem c[ putems[ ajut[m natura prin interven\iile noastrebrutale - sunt perfect de acord cu aceast[afirma\ie, a;a cum sunt de acord ;i cu celespuse de istoricul ;i publicistultransilv[nean George Barit< numaileg[turile lucrurilor se schimb[,elementele r[m]n tot acelea;i, pentru c[nimic nu piere `n natur[. ~n primul r]nd,natura nu trebuie ajutat[, se descurc[ ea ;isingur[. Via\a este mult mai puternicădecât se crede. Omul, chiar dacă ar vrea,nu ar putea extermina via\a de pe pământ.Natura s-ar reinventa, ea mereu rena;te,într-un fel sau altul. Via\a supravie\uie;tecatastrofelor produse de om, iar natura afost, este ;i va fi at]t de `n\eleapt[, `nc]t s[supravie\uiasc[ chiar ;i omuluicontemporan. Fără îndoială, m[ refer aicidoar la cei sănăto;i la minte, care nu ;i-ardori să distrug[ toat[ planeta, inten\ionat.Spre deosebire de ecologi;tii fanatici, carese comportă fa\[ de poluatori cuconvingerea, c[ ace;tia ar avea inten\iidistructive ;i ar putea s[ le ;i pun[ înpractică. Trebuie s[ ne delimit[m, s[ nediferen\iem de ecologi;tii fanatici, de ceicare se leagă cu lan\uri de arbori, vapoare;i cl[diri. De;i, uneori, este chiar amuzantă`ncăpă\ânarea de care dau dovad[.Curentul ecologist s-a dezvoltat fărăprecedent `n secolele XX ;i XXI, deja esteun crez zelos, mult mai mult dec]t o igienăsau o protec\ie a mediului. Dar eu totoptimist voi r[m]ne ;i tot cu ce a zisGeorge Barit voi `ncheia< „Mie nu mi-efric[ de viitor, dar s[ apuc[m prezentul cutoate bra\ele”.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Apa nu hidrateaz[. Cel pu\in astasus\in ale;ii europeni, care tocmai auvotat o lege ce interzice folosireaafirma\iei c[ apa hidrateaz[. Legea vaintra `n vigoare `n Marea Britanie lunaviitoare, ;i `i pedepse;te pe cei care`ndr[znesc s[ foloseasc[ aceast[afirma\ie cu doi ani de `nchisoare,relateaz[ Telegraph.co.uk. Birocra\ii dela Bruxelles au fost ridiculiza\i dup[ce au interzis produc[torilor de b[uturis[ mai spun[ c[ apa poate prevenideshidratarea, scrie publica\ia britanic[.Dup[ un studiu care s-a `ntins pe treiani, oficialii europeni au ajuns laconcluzia c[ nu exist[ vreo dovad[ cares[ sus\in[ afirma\ia c[ apa hidrateaz[.Prin urmare, din decembrie,produc[torii de ap[ `mbuteliat[ nu maiau voie s[ foloseasc[ afirma\ia `n MareaBritanie, sau pot ajunge dup[ gratiitimp de doi ani.

Uniunea European[ a fost aspru

criticat[, mai multe voci afirm]nd c[legea este `n contradic\ie at]t cu ;tiin\ac]t ;i cu bunul sim\. „Asta este prostiescris[ cu litere mari. Moneda european[este `n fl[c[ri, Uniunea European[ sedestram[, ;i totu;i, iat[-i pe ale;i< oficialibine pl[ti\i, cu pensii mari, `ngrijor]ndu-se `n privin\a evidentelor calit[\i aleapei ;i `ncerc]nd s[ ne interzic[ s[spunem ceea ce avem dreptul s[spunem. Acest “important” proiecteuropean este o mare prostie”, a declaratconservatorul Roger Helmer.

Atunci cum evit[mdeshidratarea?

Potrivit normelor Serviciului Na\ionalde S[n[tate britanic consumul de ap[ajut[ `n mod clar la evitareadeshidrat[rii, iar britanicii ar trebui s[consume cel pu\in 1,2 litri zilnic.Ministerul britanic al S[n[t[\ii a

contestat `n\elepciunea noii legi.„Bine`n\eles c[ apa hidrateaz[. Sus\inemUE `n prevenirea afirma\iilor falsedespre produse, dar am avea nevoie s[ne folosim ;i bunul sim\, c]t mai multposibil”, a declarat un purt[tor de cuv]ntal ministerului.

La noi `n Rom]nia `nc[ mai e voies[ bei ap[, ba chiar ;i s[ zici c[-\i facebine, iar medicii no;tri, deocamdat[,spun c[ nu orice lichid alimentarhidrateaz[ organismul. Numai apa `lhidrateaz[ `ntr-un mod s[n[tos. Corpulnostru depinde de rezervele de ap[pentru a supravie\ui, iar simptomeledeshidrat[rii sunt< urinare `n cantitatemic[ sau eliminarea unei urini `nchisela culoare, gura uscat[, stare de oboseal[,sete extrem[, dureri de cap, confuzie,ame\eli, lipsa lacrimilor.

La noi continu[ s[ fie apa cel maibun lichid pentru hidratare, iar `nlocul ei o variant[ de hidratare ar ficeaiurile de plante, ne`ndulcite.

F[r[ doar ;i poate, cea maispectaculoas[ ac\iune a angaja\ilorSC Florisal de la sec\ia Zone Verzia fost ridicarea pomului de iarn[al ora;ului Satu Mare, `n dejatradi\ionalul loc din centrul vechi,`n fa\a Hotelului Dacia.

Potrivit contractului `ncheiat cuPrim[ria Satu Mare, ridicarea braduluitrebuia s[ fie efectuat[ cel t]rziu p`n[ `ndata de 20 noiembrie. Fiind 20 o zi deduminic[, t[ierea ;i ridicarea frumosului

brad s-a ̀ naintat pe vineri, 18 noiembrie.Anul acesta avem un brad autohton,plantat ;i crescut cu mult drag de ofamilie din Satu Mare, de pe stradaSibiului, de la care a fost achizi\ionat deprim[rie. Are 15 metri `n[l\ime ;i `nmomentul de fa\[ s[tm[renii deja `l potadmira `mpodobit cu becule\e colorate;i alte ornamente.

Sec\ia Zone Verzi a SC Florisalcontinu[ s[ lucreze la cur[\atul cartierelor,respectiv adunatul frunzelor ;i celorlalteresturi vegetale, toat[ luna noiembrie,ba chiar ;i dup[ aceea, dac[ vremea o va

mai permite. „Sper[m c[ p]n[ `n 1decembrie s[ sc[p[m de frunze”, ziclucr[torii, care au transportat ;i prelucratpeste 1.000 metri cubi de resturi vegetalescoase din cur\ile oamenilor. S[tm[renilorli s-a dat posibilitatea s[ scape de resturilevegetale, din care o parte s-a trecut latocat, alt[ parte la compostat. Deasemenea s-a lucrat la preg[tireaanumitor plante perene, care s-auacoperit cu un strat de frunze, ca s[ nu`nghe\e. Iar luna viitoare vor `ncepet[ierile de corec\ie `n parcuri ;i str[zileadicacente.

La solicitarea cetăţenilor ;i înurma verificărilor pe teren, încursul zilei de 17 noiembrie SCFlorisal SA a demarat, la comandaPrimăriei municipiului Satu Mare,ac\iunea de igienizare a zoneicuprinse între blocurile situatepe Aleea Jiului ;i strada DariuPop din Micro 14. Lucrările aucuprins< demolarea gardurilor ;ia altor construc\ii improvizate,colectarea de;eurilor, a resturilorde metale ;i altor obiecte,defri;area vegeta\iei, toaletareacopacilor ;i amenajarea unor căide acces pentru autovehicule,având în vedere în special accesulautovehiculelor de intervenţie ;iprim ajutor (salvare, pompieri).

Adunarea Generală aAsocia\iei Române de Salubritateare loc azi, 24 noiembrie, începândcu orele 15.00, la Expo AradInterna\ional, sala de conferin\e,etajul 1 din Pavilionul A. În cadrulconferin\ei vor fi prezentateurmătoarele materiale< Activită\iledesfă;urate de ARS în perioadanoiembrie 2010 – noiembrie 2011,Bilan\ul pe anul 2010, Situa\iafinanciară pe anul 2011 (ianuarie– noiembrie), Propuneri pentrubugetul de venituri ;i cheltuieli,Propuneri de activită\i pentruanul 2012. Vom reveni cuam[nunte privind acele aspectepe care Asocia\ia Român[ deSalubritate dore;te s[ le`mbun[t[\easc[ `n cursul anului2012.

Ultima inven\ie a Uniunii Europene< apa nu hidrateaz[ Azi, adunare general[

ARS

Editorial

Salubrizare în cartierul Micro 14

Legea privind regimulde;eurilor vizeaz[ reducereaefectelor generale ale folosiriiresurselor ;i cre;terea eficien\eiutiliz[rii acestora prin mai multem[suri, printre care se afl[<introducerea răspunderii extinsea producătorului pentru aconsolida reutilizarea, prevenirea,reciclarea şi alte tipuri devalorificare a deşeurilor> stabilireaprogramelor de prevenire agenerării de;eurilor pe bazaindicatorilor adopta\i de ComisiaEuropeană> suportarea costurilorgestion[rii de;eurilor de c[treproduc[torul ini\ial de de;euri,sau de c[tre de\in[torii actuali oride\in[torii anteriori ai de;eurilor.De asemenea prevede aplicareade sanc\iuni în cazul neconformăriicu prevederile acestui act normativ;i vor fi clarificate responsabilită\ilefactorilor implica\i în sistemul degestionare a deşeurilor.

De asemenea se va facedistinc\ie între stocarea preliminarăa de;eurilor înaintea colectării ;istocarea acestora înaintea tratării.Se prevede facilitarea colectăriiseparate ;i tratarea adecvată abiode;eurilor în vederea produceriide compost fără riscuri pentrumediu ;i a altor materiale bazatepe bio-de;euri.

Cre;te r[spundereaproduc[torului

Porumbeii din pie\ele din Vene\ia ar puteafi ucişi de autorită\i. Salva\i porumbeii dinVene\ia! Acesta este strigătul disperat alasocia\iilor pentru protec\ia animalelor, careprotestează fa\ă de un ordin al Primăriei.Potrivit acestuia, păsările sunt capturate şi ucisepe motiv că, prin numărul lor foarte mare, arpune în pericol sănătatea popula\iei. Apărătorii`naripatelor sus\in însă că nu este vorba de ourgen\ă sanitară, iar decizia autorit[\ilor artrebui să se aplice doar în cazurile în care seînregistrează plângeri din partea localnicilor.Activi;tii organiza\iilor pentru protec\iaanimalelor propun ca popula\ia să fie educatăsă nu mai hrănească păsările. Astfel, în căutareahranei, porumbeii ar fi sili\i să se îndrepte sprealte teritorii. Porumbeii sunt a doua atrac\ieturistic[ a Vene\iei, dup[ Poarta Suspinelor, darsunt mult mai pu\ini decât `n anii preceden\i.Anul trecut, în Pia\a San Marco `nc[ se maivindea mâncare pentru porumbei, acum esteinterzis să le hrăneşti. Murdăresc oraşul, spunitalienii. Nu degeaba câte unii îi numesc“;obolani cu aripi”, spun ei. ~n urm[ cu doi anizeci de porumbei din Pia\a San Marco au muritbrusc, unii spun c[ din cauza gripei aviare, dup[al\ii atunci a `nceput exterminarea lorinten\ionat[.

PAGINA VERDE

Recuperarea ;i reutilizarea resurselor reciclabilereprezintă mijloace de solu\ionare a contradic\ieidintre cerin\ele procesului de cre;tere economică ;icaracterul restrictiv al resurselor. De;i în multe din\ările în curs de dezvoltare sau subdezvoltate s-arimpune o mai judicioasă gestionare a resurselor,reciclarea este practicată în mare parte doar în \ăriledezvoltate. Din nefericire ;i procesul de reciclarenecesită anumite tehnologii ;i cheltuieli.

~n domeniul reciclării se impun următoarelestrategii< prevenirea formării de;eurilor, valorificareade;eurilor prin optimizarea sistemelor de colectare ;i

triere, eliminarea finală a de;eurilor care nu ;i-au găsito valorificare.

Cea mai perfect[ reciclare are loc printransformare naturală, care continuă de milioane deani în cel mai desăvâr;it echilibru, independent dena;terea ;i prăbu;irea civiliza\iilor. ~n mediul naturaltotul este prelucrat fără pierderi. Iar ecosistemul estealcătuit din 5 componente< energie solară, materieanorganică, producători de materie organică,consumatori de materie organică, agen\i dedescompunere. Dacă una din cele 5 componentedispare apar dezechilibre majore.

Exterminarea porumbeilor din Vene\ia

Reciclarea perfect[ are loc prin transformare natural[

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 24 noiembrie 2011

Natura se reinventeaz[

Potrivit inform[rii `ntocmite dedirectorul general Găzdac C. Florian,despre activitatea Poli\iei ecologice dinlunile octombrie-noiembrie 2011,afl[m urm[toarele<

În conformitate cu prevederile legaleîn vigoare ;i potrivit competen\elor, înaceastă perioadă poliţi;tii ecologici audesfă;urat activită\i cu scopul de adetermina persoanele fizice ;i juridice sărespecte actele normative în vigoareprivind păstrarea cură\eniei ;i igieneipublice, reglementările privindcolectarea, transportul ;i depozitareacontrolată a tuturor de;eurilor, precum ;irespectarea Regulamentului desalubrizare din municipiul Satu Mare.Principalele activită\i au fost< depistarea;i sanc\ionarea depozitărilor de de;euriclandestine de pe raza municipiului SatuMare> solu\ionarea sesizărilor scrise sautelefonice pe linie de salubrizare respectivprotec\ia mediului> verificareacontractelor de salubritate, luareamăsurilor de intrare în legalitate a tuturorproducătorilor de de;euri> aten\ionarea ;isanc\ionarea celor care nu respectăregulile de depozitare ;i de transport ade;eurilor rezultate din construc\ii(pământ, moloz, etc.) ;i de orice altănatură> verificarea stării de cură\enie dinjurul punctelor gospodăre;ti din zona decompeten\ă> identificareaautovehiculelor abandonate pe raza

municipiului Satu Mare. Astfel, s-au întreprins ac\iuni de

verificare, în perioada analizată fiindaplicate 55 sanc\iuni contraven\ionale dincare 25 cu avertisment ;i 30 cu amendăîn valoare totală de 13.400 lei, în generalpentru abandonarea sau împră;tierearesturilor menajere, precum ;i pentrudepozitarea de;eurilor rezultate dinactivită\ile economice sau din demolăride construc\ii, pe domeniul public.

Au fost depistate 56 de depozităriclandestine de de;euri vegetale, menajere;i nemenajere provenite din construc\ii ;irenovări, fiind identificate ;i sanc\ionatepersoanele care au abandonat acestede;euri. În conformitate cu Legea 412/2002 privind regimul juridic alvehiculelor fără stăpân sau abandonate peterenuri apar\inând domeniului publicsau privat al statului sau al unită\iiloradministrativ teritoriale, în această lunăs-au efectuat următoarele activită\i< aufost identificate ;i luate în eviden\ă încă19 autovehicule abandonate, ale cărorproprietari au fost soma\i să leîndepărteze de pe domeniul public întermenul legal< au fost verificate în teren13 autovehicule pentru care primultermen din soma\ie a expirat, dintreacestea, 6 au fost ridicate de cătreproprietari, iar celelalte 7 sunt în curs declarificare a datelor privind proprietarullor.

~n secolul XXI nu ne mai permitem s[ fim osocietate risipitoare. Ne confrunt[m cunumeroase probleme care sunt direct legate deconfortul vie\ii moderne ;i de o societate bogat[,iar solu\ia este una singur[< revizuirea activit[\iloreconomice ;i a stilului de via\[. Este vremea s[lu[m m[suri pentru crearea unei societ[\i bazatepe reciclare, pe utilizarea eficient[ a resurselorvaloroase pe care P[m]ntul le ofer[. Dintrenumeroase probleme de mediu cu care seconfrunt[ ast[zi omenirea, una major[ este cea ade;eurilor. De mii de ani ,omul a aruncat tot ceea

ce nu-i mai folosea, tot ceea ce era deteriorat<`mbr[c[minte, obiecte, resturi de m]ncare. Niciast[zi lucrurile nu stau altfel. Nu ne g]ndim preamult la ce se `nt]mpl[ cu ceea ce arunc[m, undeajunge, sau mai ales la faptul c[, mai devreme saumai t]rziu le primim `napoi, dar sub ce form[!C[ aceste de;euri sunt aruncate peste tot, `ndepozite necorespunz[toare care nu asigur[m[surile necesare pentru protejarea mediului,de-a lungul drumurilor, pe malurile apelor ;ichiar `n albiile lor, sau arse, `n aer liber sau `ninstala\ii improvizate.

10 Joi 24 noiembrie 2011

ACTUALITATEA

~ntreaga societate trebuie bazat[ pe reciclare

Degeaba se planteaz[ florifrumoase, dac[ `n imediata vecin[tatese v[d b[l[rii `nalte de 2–3 metri, peterenurile ne`ntre\inute de proprietariiacestora.

Terenurile ne`ngrijite se umplu degunoaie, boschetarii ;i roz[toarele punst[p]nire pe ele, dac[ nu se taieburuienile. De estetica ora;ului nici s[ numai vorbim! Din p[cate, sunt o mul\imede astfel de locuri, prin tot ora;ul SatuMare. Iat[ doar c]teva exemple, pentru ailustra cele zise mai sus< `n Micro 14> `ncap[tul Aleeii Neajlov, care d[ ̀ n Clo;ca,

pe strada Tisa> pe strada Corvinilor> `nPia\a Roman[> `n cartierul Carpa\i II, pestrada B]rg[ului sunt scaie\i de 2 metri`n[l\ime, trec pe l]ng[ ele mul\i dintreboierii ora;ului, dar nimeni nu facenimic. Oamenii spun c[ terenul din fa\afostului abator `i apar\ine senatoruluiTiberiu Gunthner. Tot ei spun, c[ el arebani din care s[ pl[teasc[ un om ca s[-itaie iarba, totu;i nu o face, probabil dinnep[sare. Poate se autosesizeaz[ acum,c[ apare `n ziar. Poate public]nd c]tevapoze, se treze;te sim\ul civic alrespectivilor proprietari. Asta esteinten\ia noastr[. Sunt ;i terenuri

particulare cump[rate de persoane carenu sunt din Satu Mare. Ace;tia se sustrag;i mai u;or de la obliga\iile pe care le au.Le reamintim, c[ au obliga\ia s[ scape deburuieni, s[-;i ̀ ngrijeasc[ terenul, pentruca s[ nu devin[ focar de infec\ie.Ad[ug[m, doar cu caracter informativ<`n Cluj pl[te;te amend[ ;i acela care `npropria sa gr[din[ n-a t[iat iarba. Acoloprim[ria nu iart[ pe nimeni, dintre ceicare-;i las[ terenul `n paragin[. ~nrealitate exist[ ;i la noi o hot[r]re deconsiliu local care cuprinde ;i acestaspect, dar dac[ nu se aplic[, e ca ;i cumnu ar exista.

Cine are teren are ;i obliga\ia de a-l `ngriji

Aten\ion[ri ;i sanc\ion[ri

Uniunea European[ va impune otax[ de poluare pentru centralele deapartament, a anun\at recent ministrul

Mediului, Laszlo Borbely, care a spus c[m[sura va intra `n vigoare „`n 2013 sau`n 2015” (Sursa< HotNews). Prezent la odezbatere organizat[ de Institutul pentruPolitici Publice (IPP), ministrul LaszloBorbely a spus c[ `nc[lzirea pe bazacentralelor individuale nu va mai fi osolu\ie at]t de atractiv[ pentruproprietarii de locuin\e, `n special dincauza inten\iei de a impune o tax[ depoluare pentru acestea. “V[ spun c[Uniunea European[ va impune o tax[pentru aceste centrale de apartament,centrale individuale, pentru c[ ;i elepolueaz[. :i din acel moment nu ;tiudac[ ele vor r[m]ne o solu\ie at]t deatractiv[”, a spus ministrul Mediului. ~ncadrul dezbaterii organizate de IPP, care

se axeaz[ pe problemele administra\ieilocale `n furnizarea utilit[\ilor publice,Borbely le-a amintit primarilor prezen\i

`n sal[ de situa\ia secuilor, “care auinsistat s[ se introduc[ gazul ̀ n zona lor,iar acum se lupt[ s[ se debran;eze pentruc[ au alternative ecologice, cu rumegu;,cu pelete”. “Este, Slav[ Domnului!, destullemn `n zon[”, a spus Borbely. ~ntrebatde moderator ce se va ̀ nt]mpla ̀ n zonele`n care majoritatea s-a debran;at de lasistemul centralizat, Borbely a r[spunsc[ o solu\ie ar fi centralele de bloc, pecombustibili tradi\ionali sau petehnologii care folosesc energiiregenerabile.

Secuii se pare c[ au copaci ca s[-imasacreze, dar va fi vai de capuls[tm[renilor, pentru c[ la blocurilenoastre p]n[ ;i coada m[turii e dinplastic!

Azi ne debran;[m, m]ine ne rebran;[m,adic[ dans[m dup[ cum ni se fluier[

Pentru realizarea lucrărilor deamenajare parc[ri în Micro 16, în ultimalun[ s-au demolat aproximativ 50 degaraje amplasate ilegal pe domeniulpublic.

După transportul materialelorrecuperabile de către cetă\eni, Primăriamunicipiului Satu Mare a comandatlucrarea de cur[\enie, iar angaja\ii SCFlorisal SA au adunat peste 10 tone dede;euri ;i materiale de construc\ii rămasepe domeniul public.

Demolare de garaje în Micro 16

Academia Rom]n[, ONG-uri dinRom]nia ;i interna\ionale, numero;iexper\i, institu\ii, studen\i ;i cercet[toriromâni din str[in[tate recomand[ ;isus\in includerea Ro;iei Montane înPatrimoniul UNESCO.

Peti\ia, formulat[ pe site-ulwww.rosiamontana.net a str]ns peste30.000 de semn[turi, la care se adaug[alte 27.000 de semn[turi pe h]rtie str]nse`n Bucure;ti prin ac\iunea “la corturi”, lacare au luat parte peste 350 de voluntari.Aceste eforturi au fost remarcate ;i

amintite `ntr-o recent[ dezbatere dinParlamentul European. ~n urmadezbaterii, Comisia pentru Peti\ii aParlamentului European a anun\at c[ seva deplasa ̀ n Rom]nia la ̀ nceputul luniidecembrie pentru o anchet[ asupraproiectului de la Ro;ia Montana.Str]ngerea semn[turilor din toat[ \aracontinu[, iar `n preajma vizitei CE se vaorganiza cel mai mare mar; de protestpentru Ro;ia Montana, de la CasaPoporului spre sediul Comisiei Europene`n Bucure;ti.

Mar; de protest pentru Ro;ia Montan[

Strada Alexiu Berinde

Cap Pod Decebal Strada Corvinilor Strada Tisa

Strada B]rg[ului

Joi 24 noiembrie 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

De;eurile pot fi solide, lichide sau gazoase.Cele solide sunt de;euri menajere, stradale ;iindustriale. De;eurile lichide sunt apele uzatemenajere ;i industriale, iar de;eurile gazoase seprezint[ `n form[ de fum, gaze de e;apament ;iemisii de gaze. Poluarea aerului cu mirosuri, cuparticule antrenate de v]nt sau cu fum `nec[cioseste deosebit de evident[ `n zona depoziteloror[;ene;ti actuale, neecologice. Gazul metan ;idioxidul de carbon sunt gaze responsabile pentruefectul de ser[, sunt generate prin descompuneraanaerob[ a materialelor organice din de;eu ;i

contribuie considerabil la schimbarea climei peglob. Multe din depozitele actuale de de;euri suntamplasate `n apropierea apelor de suprafa\[ -lacuri sau r]uri - iar scurgerile de pe versan\iidepozitelor duc la poluarea acestor ape cusubstan\e organice ;i suspensii. Depozitareanecontrolat[ a de;eurilor este sursa polu[riiapelor subterane cu nitra\i, nitri\i, dar ;i cu alteelemente poluante. At]t apele din depozit, c]t ;icele scurse de pe versan\ii acestora influen\eaz[calitatea solurilor fapt ce duce la sc[dereaposibilit[\ii de a fi folosite pentru agricultur[.

Depozitarea necontrolat[ a de;eurilor polueaz[ apele subterane

Munteanu Gheorghe, ;efulserviciului AdministrareaDomeniului Public ;i ServiciiPublice din cadrul Prim[rieiMunicipiului Satu Mare relateaz[despre dezinformarea care aap[rut recent `ntr-un ziars[tm[rean, u;or de dus cu pluta,pe tema salubriz[rii stradale.

Datele se bazeaz[ pe cele publicate deInstitutul de Politici Publice (IPP). Aap[rut c[ Satu Mare se afl[ pe primulloc, pe \ar[, `n ce prive;te nivelulcheltuielilor destinate pentrusalubrizarea stradal[. Adic[ am fi ceimai scumpi pe \ar[ !? – a s[rit MunteanuGheorghe, ;i a explicat<

Asta s-a `nt]mplat `n primul r]nd dingre;eala lor, a celor de la IPP. Ei public[datele primite de la fiecare ora;, de la

prim[rii, dar nu au folosit un formular`n care s[ se detalieze ce intr[ la acestecheltuieli.

Astfel au rezultat raport[ri diferite,compar]nd mere cu pere. La`ntre\inerea stradal[ intr[ multeelemente< m[turatul, sp[latul str[zilor,desz[pezirea, cur[\irea zonelor verzi dincartiere, transportul resturilornemenajere, precum ;i cur[\enia detoamn[ ;i prim[var[. Nici o prim[riedin \ar[ nu a raportat a;a ceva, detaliat,pentru c[ majoritatea nu au cuprins[cur[\area zonelor verzi din cartiere, nicicolectarea de;eurilor menajere saudesz[pezirea, care ea singur[ cost[ circa35-38 la sut[ din costurile totale anuale.Toate acestea umfl[ teribil cifrele dinSatu Mare, iar aceste sume umflatedezinformeaz[ popula\ia ;i denatureaz[toat[ situa\ia, compararea cheltuielilornefiind unitar[. Trebuie v[zut ce e prinsla noi ;i la al\ii nu e prins, la capitolulcheltuieli, deoarece dac[ mergem lacalculul normal al cur[\eniei stradalesuntem sub media pe \ar[.

„O să trimitem o adresă în acest sens

la Institutul de Politici Publice”, adeclarat primarul. Exact cu aceast[ fraz[se `ncheie ;i o declara\ie a primaruluidin Suceava, ca replic[ la o mai recent[

scrib[logie a IPP, pe accea;i tem[, `ncare, de data asta, pe locul I, `n loculmunicipiului Satu Mare se afl[municipiul Suceva. Red[m cele scrisedespre Suceava, cu men\iunea c[ nu maiputem vorbi de analize serioase, ci de

scrib[logii, av]nd `n vedere faptul, c[abia cu ceva luni `n urm[ Constan\a aie;it pe primul loc, la capitolul cheltuieli,dup[ „socotelile” IPP<

Municipiul Suceava are cele mai mari costuri cu salubritatea din \ară

„Suceava a fost desemnat ca unmunicipiu transparent, care nu arenimic de ascuns”, subliniază ;efulexecutivului local, Ion Lungu. PrimăriaSuceava a fost eviden\iată drept unadintre cele mai transparente din \ară deInstitutul pentru Politici Publice (IPP),la întrunirea de celebrare a 10 ani de laînfiin\area acestei organiza\ii, de lasfâr;itul lunii trecute, a declaratprimarul Ion Lungu, invitat ;iparticipant la manifestări. Am pus ladispozi\ie toate contractele cerute de laprimărie, fie că au fost cele deconcesionare, fie pe cele de colaborare.Suceava a fost desemnat ca unmunicipiu transparent, care nu arenimic de ascuns, subliniază ;efulexecutivului local. Primarul reliefează că

municipiul a fost remarcat în 12 rânduri,de 3 ori fiind dat ca exemplu negativ, iarde alte 9 ori cu realizări demne demen\ionat.

Astfel, potrivit lui, re;edinţa dejude\, cu un procentaj de 58, a fosttrecută în categoria localită\ilor urbanecu pierderi mari de apă, însă edilul ;efsus\ine că la mijloc este o eroare. Astfel,IPP ar fi luat de bune datele Autorită\iiNa\ionale pentru ReglementareaServiciilor Publice (ANRSC) referitoarela societatea ACET Suceava, care esteoperator regional de servicii comunalepentru mai multe localită\i urbane dinjude\, ;i nu pe cele referitoare lamunicipiul Suceava, care, după toaterecentele investi\ii ISPA, a reduspierderile de la 48% până la 35%.

De asemenea Suceava estecatalogată de IPP ca fiind municipiulcare de\ine recordul la cele mai maricheltuieli cu salubritatea, cu 92

lei/locuitor, cauza constituind-otransportarea de;eurilor menajere la 60km depărtare, în municipiul Boto;ani.„Nu mai există niciun ora; din \ară înaceastă situa\ie, însă noi am avutghinionul închiderii gropii de laFălticeni”.

Municipiul Suceava a fost inclus ;i înclasamentul celor care se înregistreazăcu cele mai mari costuri de modernizarepe kilometrul de stradă. Lunguconsideră că este vorba despre „o nuan\ăde interpretare”, întrucât cei 2 km nu aufăcut obiectul unei simple modernizări,ci au presupus interven\ii de drenare ;iconsolidare a versantului de nord-est,montarea de membrane elastice pentruatenuarea ;ocurilor, amenajareainfrastructurii de rezisten\ă a drumului;.a. „Este o lucrare mult mai amplă, însă,într-adevăr, apare o cheltuială demodernizare de 3,471 milioane lei. O sătrimitem o adresă în acest sens laInstitutul de Politici Publice”, a declaratprimarul. A;adar, nu pot s[ ajung[ lanumitor comun nici IPP, nici prim[riile,`n condi\iile `n care nu este clar ce ;i `nce condi\ii se m[soar[ ;i se compar[.

Angaja\ii Florisalului spun c[mai sunt discu\ii cu acea parte apopula\iei s[tm[rene care nuaccept[ amplasarea noilor punctegospod[re;ti, chiar dac[ se

respect[ prevederile legale.

Legea admite amplasarea la 5 metri decl[dire. „Nu numai c[ se respect[ aceast[dispozi\ie, dar chiar le punem la 10 – 20de metri de bloc, ;i nici vorb[ s[ fie subgeamuri! Cu toate astea, ni se spune< „lanoi s[ nu veni\i, pune\i pubela noastr[acolo, la [la”. Dar „[la” deja are pubelalui, nu mai are nevoie ;i de recipientulceluilalt! E greu de f[cut dreptate ;i maisunt „cu;ti” neamplasate, din acest motiv,al certurilor cu popula\ia, care se pare c[nu se vor mai termina. De exemplu, `ncartierul Micro 17, pe strada Jocului col\cu Bra;ovului, l]ng[ pia\a de alimente,este o ma;in[ parcat[ chiar ̀ n locul undear trebui montat punctul gopsod[resc.Trebuie identificat[ ma;ina, pe urm[, cuajutorul poli\iei locale, se identific[proprietarul. Apoi va fi rugat cet[\eanul`n cauz[, s[ mi;te ma;ina din loc. P]n[atunci nu se poate intra cu utilajul ̀ n loculrespectiv.

Sunt loca\ii `n care trebuie turnatpostamentul, dar sunt blocate cu ma;ini,deci nu se poate monta nimic. Faptul c[oamenii `;i parcheaz[ ma;inile pe undeapuc[ e uneori din simpla indolen\[ ;inep[sare, alteori e cu inten\ia v[dit[ de a`mpiedica lucrarea. Au fost probleme deacest gen ;i pe strada Lalelei, `n cartierulMicro 16, la cap[tul podului Golescu.Acolo se afl[ ;i o parcare `n domeniulpublic, cu 5-6 ma;ini. Dar prim[ria adispus s[ se fac[ ;i punctul gospod[resc,deoarece nu pot merge oamenii 2-3 km

ca s[-;i arunce gunoiul menajer. E logic,c[ fiecare vrea s[ aib[ containerul c]t maideparte de spa\iul s[u de locuit. Dar parc[ar fi o nou[ interpretare a celebrei zicaledespre capra vecinului, spun lucr[toriide la Florisal care sunt nevoi\i s[ apeleze

la agen\ii poli\iei ecologice, altfel nureu;esc s[ lucreze `n pace. De;iamplasamentele au fost desemnate deprim[rie, iar Florisalul nu face altcevadec]t s[ execute ce s-a acordat la niveluladministra\iei publice locale. Men\ion[mc[ au fost agresa\i ;i angaja\ii poli\ieiecologice, ̀ n repetate r]nduri, din fericirenumai verbal. Au fost c]teva scandaluriprin cartiere, pe tema asta, dar nu s-al[sat cu b[taie.

:tefan Murg, directorul economic alSC Florisal informeaz[ c[ amplasarea e`n faz[ final[, iar situa\ia se va ̀ mbun[t[\i<„Oamenii nu vor s[ fie amplasate noilecu;ti pentru containere pe terenul lor, cipe al vecinilor. Dar cu acest program s-au `nfiin\at peste 100 de puncte noi.Aproape fiecare bloc va avea propriul s[uloc de depozitare, `n timp ce p]n[ acumera c`te un punct gospod[resc la circa 7-8 blocuri. ~n foarte scurt timp se vor dotanoile cu;ti cu eurocontainere noi.Concomitent vor dispare cele vechi, cucapacitatea de 4 metri cubi, unde`nc[peau ;i c`inii ;i boschetarii. Se vapune numai gunoiul ̀ n noile containere,care deja sunt achizi\ionate. Va fi totu;io perioad[ de tranzi\ie, adic[ va fi untimp c]nd va func\iona sistemul nouparalel cu cel vechi< `n unele cartiere vacontinua amplasarea noilor cu;ti, ̀ n alteledeja se va trece la dotarea acestora, iar ̀ naltele va avea loc retragerea containerelorvechi. P]n[ ce se va normaliza toat[aceast[ situa\ie ;i se va uniformizadepozitarea ;i transportul gunoiuluimenajer `n tot ora;ul Satu Mare”.

“Pune\i pubela noastr[ dincolo, la [la, nu la noi!”Cine-i pe primul loc, Satu Mare,

Suceava sau Constan\a? C]nd compari mere cu pere, nu po\i avea rezultate clare

Ghicu Munteanu<“Adic[ am fi cei mai scumpi pe \ar[ !?”

Aceste cu;ti vor fi golite, `nainte de amplasarea europubelelor

12 Joi 24 noiembrie 2011

MAGAZIN

Potrivit regulamentuluiconcursului interna\ional „SolarDecathlon Europe 2012”, toateproiectele trebuie să fie alimentateexclusiv solar, fără alte energiiregenerabile. Casa, denumită Prispa ;iconstruită integral din lemn, va fiasamblată în zona Bucureştiului,urmând apoi să fie demontată ;itransportată în Spania. Acoperişul va fiacoperit cu panouri solare, ce vor

produce curent electric ;i apă caldă, iarcostul de construc\ie al locuin\ei estede circa 70.000 de euro. Coordonatorulproiectului românesc este arhitectulPierre Bortnowski, iar studen\iiparticipan\i provin de la UniversitateaTehnică de Construc\ii Bucureşti,Universitatea Politehnică şiUniversitatea de Arhitectură şiUrbanism. Competi\ia Solar Decathlona fost creată de către Departamentul de

Energie al Statelor Unite. Principalul scop al proiectului este

construirea celor mai eficiente,comfortabile şi sustenabile case solare.Universită\i din întreaga lumeconcurează cu case solare pe care leproiectează şi le construiesc. ~n timpulcompeti\iei, fiecare casă este testată lazece categorii, casa care ob\ine cel maimare punctaj fiind desemnatăcâştigătoare. Prima edi\ie Solar

Decathlon s-a \inut în 2002 laWashington D.C. Următoarele edi\ii aufost `n 2005, 2007 şi 2009, popularitateacompeti\iei crescând continuu. Madrida câştigat dreptul de organizare pentru2012.

Departamentul de Energie alStatelor Unite a anun\at pentru anul2013 un parteneriat cu China pentru agăzdui evenimentul, iar pentru 2014Fran\a este \ara gazdă.

Dac[ faci planuri pentru un an cultiv[orez>Dac[ faci planuri pentru zece aniplanteaz[ copaci>Dac[ faci planuri pentru o via\[ educ[oameni.

Ecologi;tii din întreaga lumeîncearc[ să lupte prin orice metodăpentru salvarea planetei, invent]nd celemai nebune;ti lucruri eco. Revista Timea studiat aceste inven\ii ;i a realizat untop al celor mai bizare produse eco.

Hârtia igienică reutilizabilă

Hârtia igienică de cea mai bunăcalitate este plăcută la atingere, însăextrem de nocivă pentru mediu. Pentrufabricarea lor sunt distruse păduri, iarutilizarea unui asemenea tip de hârtieface mai mult rău planetei decâtconducerea unui Hammer, spunspecialiştii. Problema a fost rezolvatăînsă anul trecut, când au fost inventateşi introduse pe pia\ă şerve\ele igienicereutilizabile. Realizate din materialtextil, aceste şerve\ele eco-friendly oferăconfortul unui produs de cea mai bunăcalitate, dar în acelaşi timp ajută şi lasalvarea planetei. Singura problemă estecă trebuie depozitate şi spălate periodic.

Prezervative eco ;i lubrifiant naturaldin plante

Prezervativele sunt realizate din latex

ob\inut de la arborii de cauciuc. Deasemenea, lubrifian\ii con\in produ;i pebază de petrol, dar şi al\i compuşichimici nocivi pentru sănătate. Solu\iaecologiştilor< prezervativele eco şilubrifian\ii naturali. Compania FrenchLetter a lansat o varietate de prezervativerealizate din latex ecologic. O parte dinbanii ob\inu\i din vânzareaprezervativelor vor fi dona\imuncitorilor de pe planta\iile din Asia.În plus, pe pia\ă a fost lansat şilubrifiantul Yes Yes Yes realizat dinplante şi certificat ca produs organic.

Lichefierea cadavrelor

Se pare că incinerarea ;i îngropareacadavrelor nu sunt foarte ecologice.Sicriul ;i îmbălsămarea sunt clarinterzise. Corpul umplut cu substan\echimice se descompune în câ\iva ani, iartoate substan\ele nocive ajung în sol.Nici incinerarea nu este recomandatăavând în vedere că produce o „amprentăde carbon” considerabilă. Solu\iaecologiştilor< dizolvarea cadavrelor într-o substan\ă din apă şi compuşi bazici. Laaceastă combina\ie se adaugă presiune şicăldură. Corpul este lăsat în astfel decondi\ii până se lichefiază, iar lichidulastfel ob\inut poate fi utilizat pentrufertilizarea solului. Specialiştii sus\in căaceastă metodă este foarte eficientă

pentru că se realizează prin consumulunei cantită\i mici de energie, cu emisiide carbon pu\ine, fără a se folosi mercur,precum în cazul incinerării sauîngropării cadavrelor.

Sutienul, generator de energie

Scriitoarea americană Adrienne So adescoperit o metodă de a produceenergie prin mi;carea naturală a sânilor.Elementul de bază este un sutien realizatdin material textil special, la care seadaugă câteva fire care să conducăenergia electrică creată prin mi;careanaturală a sânilor. Potrivit inventatoarei,un astfel de „dispozitiv” produce ocantitate de energie suficientă pentru aalimenta un telefon mobil sau un iPod.Cu cât sânii mai mari, cu atât se producemai multă energie.

Farfurii din urină de porc

Multe farfurii ;i ustensile de unicăfolosin\ă sunt realizate din plastic,pentru fabricarea căruia se folosesccombustibili fosili. În plus, plasticul sedescompune în câteva sute de ani.

Solu\ia< farfurii din urină de porc.Compania daneză Agroplast folose;teuree din urina de porc pentru a producebioplastic, folosit ulterior pentrurealizarea unor farfurii ;i ustensile debăcătărie biodegradabile.

Energie electrică pe ringul de dans

Pentru a reduce consumul de energieelectrică ;i costul acestuia, un club dinLondra ;i-a pus clien\ii să generezecurent electric. Clubul londonez BarSurya ;i-a dotat podelele cu arcurispeciale, care atunci când sunt apăsatede dansatori produc energie electrică.Proprietarul clubului sus\ine c[ dansulclien\ilor săi asigură 60% din energianecesară.

Baterii din urină

Urina st[ la baza multor produseecologice. Dacă în cazul ustensilelor debucătărie danezii au folosit urină deporc, pentru bateriile ecologice s-aapelat la urină de om. Oamenii de ;tiin\ădin Singapore au descoperit o metodăde a folosi urina pentru a produce oreac\ie chimică care alimentează cuenergie o baterie rudimentară. Adăuga\io picătură de urină la un amestec declorură de cupru, magneziu ;i cupru ;ia\i ob\inut suficientă energie pentru aalimenta o baterie AA.

Un grup ecologist a solicitatguvernului nepalez s[ ia `nconsiderare instalarea de toaleteportabile pe Muntele Everest,pentru alpini;tii care vor s[ urcepe v]rf.

„Eco Himal” sus\ine c[ miile dealpini;ti care pleac[ de la tab[ra SouthBase din Nepal `n fiecare an pentru aurca ar putea p[stra mai bine cur[\eniamuntelui dac[ ar beneficia de toaleteecologice. Mai mul\i alpini;ti `;i aductoalete de expedi\ie, `ns[ `nso\itorii lornu au alt[ solu\ie dec]t z[pada. Activi;tiide mediu spun c[ Everestul are de suferitde pe urma expedi\iilor trecute, inclusiv

de;euri sau cadavre, care se descompunfoarte greu din cauza frigului. De;ialpini;tii cheltuie mii de dolari pentru aurca v]rful de 8.848 de metri, foartepu\in[ aten\ie este acordat[ resturilor pecare ace;tia le las[ `n urm[, spunecologi;tii. ~ns[ unii parteneri ai „EcoHimal” se `mpotrivesc ideii, sus\in]nd

c[ ghea\a se mut[ `n timpul unui an, iarstructurile toaletelor ar c[dea.

Tax[ de salubrizare pe Everest

Peste 4.000 de alpinişti au urcat peEverest după Edmond Hillary ;i TenzingNorgay, care au atins pentru prima datăacest vârf în 1953, ;i au generat tone dedeşeuri, vârful fiind cunoscut subnumele de „cea mai înaltă groapă degunoi a lumii”. Vârful Everest esteextrem de poluat, iar dejecţiile sunt într-adevăr o problemă. Alpiniştii caredoresc să escaladeze Everestul trebuie sădepună o garan\ie de 4.000 de dolari,care le este returnată dacă la întoarcereîşi aduc şi deşeurile. În fiecare an au loc

ac\iuni de ecologizare pe acest munte.Eco Everest Expedition, un colectiv deasocia\ii nepaleze care lucrează pentruecologizarea muntelui, a adunat peste 13tone de deşeuri, 400 kilograme dedejec\ii şi patru cadavre începând din2008, însă pe munte au mai rămas 10tone de deşeuri.

Inven\ii tr[snite da’bune ale ecologi;tilor

Montarea celui mai `nalt bradplutitor din lume a `nceput la Rio deJaneiro `n Brazilia. De;i p]n[ la Cr[ciunmai este foarte mult, montarea necesit[aten\ie deosebit[ din cauza greut[\ii ;i`n[l\imii bradului. Bradul are 85 demetri, adic[ echivalentul unei cl[diri cu28 de etaje. Pentru a putea fi ansamblatse vor folosi macarale speciale, deoarecedoar structurile metalice c]nt[resc peste500 de tone. Spre exemplu, anul trecutbradul de Cr[ciun a fost `mpodobit cu 3milioane de becule\e electrice ;i 1.500 dejuc[rii de pom. Tradi\ia braduluiplutitor din Rio de Janeiro vine `nc[ din1996. Luminile sunt aprinse pe toat[perioada s[rb[torilor de iarn[. (Sursa<ImpactNews).

Brad plutitor de 85 m

|ig[rile v]ndute `n Europa trebuies[ respecte noile m[suri de siguran\[`mpotriva incendiilor, `ncep]nd din 17noiembrie 2011, odat[ cu publicareanoilor standarde de siguran\[ `n JurnalulOficial al Uniunii Europene. „Nu exist[\igar[ sigur[ ;i, evident, cel mai sigureste s[ nu fumezi deloc! Dar, dac[oamenii aleg s[ fumeze, noile standardecare urmeaz[ s[ intre pe deplin `nvigoare vor obliga companiile de tutuns[ produc[ numai \ig[ri cu capacitateredus[ de incendiere ;i vor proteja,poten\ial, sute de cet[\eni fa\[ de acestpericol de incendiu”, a spus comisaruleuropean pentru s[n[tate ;iconsumatori, John Dalli. Schimbareasolicitat[ `n conformitate cu noilestandarde se refer[ la reducereacapacit[\ii de incendiere, care reprezint[capacitatea unei \ig[ri l[satenesupravegheate de a declan;a unincendiu. Fabrican\ii de h]rtie pentru\ig[ri ;i-au schimbat produc\ia de h]rtie`n sensul introducerii a dou[ inele dinh]rtie mai groas[ `n dou[ puncte de-alungul \ig[rii. Dac[ \igara este l[sat[nesupravegheat[, tutunul care ardeajunge la unul dintre aceste inele ;i artrebui atunci s[ se sting[ pentru c[ inelulrestr]nge alimentarea cu aer, deci cuoxigen. O \igar[ cu capacitate redus[ deincendiere reduce timpul de ardere,mic;or]nd astfel ;ansa de a aprindemobila, lenjeria de pat sau alte materiale.Din datele prezentate de statele membre,care acoper[ perioada din 2003 p]n[ `n2008, a reie;it c[, `n UE, din cauza\ig[rilor se produc peste 30.000 deincendii `n fiecare an, cu peste 1.000 dedecese ;i peste 4.000 de v[t[m[ri.Experien\a din Finlanda, unde num[rulde victime ale incendiilor declan;ate dela \ig[ri a sc[zut cu 43%, sugereaz[ c[aproape 500 de vie\i ar putea fi salvate`n UE `n fiecare an.

Gata cu \ig[rile care incendiaz[!

Românii construiesc o cas[ solar[ care va fi expus[ `n Spania

Ecologi;tii cer s[ se instaleze toaletepe Everest

Vaticanul nu este doar re;edin\ateritorial[ a Sf]ntului Scaun, ci ;i celmai ecologic stat de pe P[m]nt. Chiar

dac[ `ntregul stat m[soar[ un pic pestejum[tate de kilometru p[trat ;i are opopula\ie de doar 800 de locuitori,aceste lucruri nu l-au `mpiedicat s[devin[, de departe, cel mai verde statdin lume.

Impresionanta instala\ie depanouri solare ce acoper[ o mare partedin acoperi;urile Vaticanului, a atinsun nou record `n produc\ia de energie<200 de watts `n orele de v]rf pe cap de

locuitor. Impresionant, dac[ `lcompar[m cu Germania (lider laaceast[ categorie), care produce `n

prezent aproape jum[tate c]t miculstat suveran. Sistemul de panourisolare instalat `n urm[ cu doi anideasupra s[lii de conferin\e a papei apermis de atunci economisirea a circa80 de tone de petrol. Mai mult, presaitalian[ l-a investit pe actualul pap[,Benedict al XVI-lea, ca fiind cel maiecologist pap[, deoarece utilizeaz[ unpapamobil electric, semn alpreocup[rii sale fa\[ de ecologie.

Vaticanul - cel mai ecologic stat

Acest sutien genereaz[ energie