ia Zilei Pa;tele în |ara Oa;ului, ~n 1582, Papa grigore al · părţi (din Muntenia) oamenii nu se...

Anturajul soţieipreşedintelui francezEmmanuel Macron,Brigitte Macron, a de-pus plângere pentruuzurpare de identitate,după trimiterea deemailuri false pe nu-mele său, a anunţat vi-neri cabinetul său, in-formează AFP.

Această plângere a fost de-pusă la Paris în urma informaţii-lor parvenite de la Palatul Elysee,conform cărora restaurante, ho-teluri sau firme de prestări deservicii au primit emailuri în ca-

re se cereau avantaje şicare erau semnate deun membru al cabine-tului de la adresa [email protected], aprecizat aceeaşi sursă.

'O anchetă este încurs', a precizat cabi-netul lui Brigitte Ma-cron.

Aceste emailuri trimise înMaroc, în Australia, Franţa sauHong-Kong, vizează 'mici ser-vicii, cereri de invitaţie sau deprimire privilegiată pentru apro-piaţi ai Primei Doamne', preci-zează RTL.

De ce se sfin\esc m]\i;oarele `n Duminica Floriilor?

~n 1582, Papa grigore alXiii-lea a dat na;tere ZileiP[c[lelilor, 1 aprilie

Pagina 2

Portrait de Nancy Cunard,o sculptură unică realizată deConstantin Brâncuşi, evaluatăla 70 de milioane de dolari, vafi scoasă la vânzare pe 15 mai,la Licitaţia de artă impresionistăşi modernă organizată de casaChristie's la New York, potrivitbloomberg.com.

Soţii Elizabeth şi FrederickStafford - o tânără originară dinNew Orleans, SUA, şi un mi-grant evreu din România - seaflau la Paris, în 1955, când aucumpărat sculptura direct de laartist, pentru suma de 5.000 dedolari.

În prezent, sculptura, reali-zată în 1932, cu o înălţime deaproximativ 79 de centimetri,lucrată în aramă, este evaluatăde experţi la 70 de milioane dedolari.

O sculptur[ de Brâncu;i, evaluat[ la 70 mil. dolari, va fi scoas[ la licita\ie

Ultima Lună albastră din2018 va răsări sâmbătă, 31 mar-tie şi este ultima astfel de Lunăprodusă până în noaptea deHalloween a anului 2020, con-form SPACE.com.

Numele de Lună albastră es-te dat celei de-a doua Luni plinecare se produce într-o singurălună calendaristică, un fenomence are loc, în medie, la fiecaredoi ani şi jumătate. Folosirea ex-presiei "Lună albastră" ca refe-rinţă pentru acest eveniment as-tronomic a rezultat dintr-oeroare apărută în paginile pu-

blicaţiei Sky and Telescope din1946. Expresia a făcut apoi oco-lul lumii, cauzând o veritabilăfascinaţie în rândul publicului,iar numele ei a fost dat unui coc-ktail şi unui sortiment de berefoarte bine vândut în StateleUnite. Expresia din limba en-gleză "once in a blue Moon" des-crie un eveniment extrem de rar.

Luna de sâmbătă va fi ceade-a doua Lună albastră dinacest an. Prima a putut fi admi-rată la 31 ianuarie, când feno-menul a fost asociat şi cu cel deSuper-Lună sângerie.

Luna albastr[ de sâmb[t[ va fi ultima pân[ în 2020

S`n`tate Frumuse]e&Fructe uscate recomandate `n diet[

CaLCiU - capsule de la Hypericumrestabile;te echilibrul din oase

Pagina 8Pagina 5

Pagina 3

Brigitte Macron, în mijlocul unui scandalîn Fran\a

~n 1582 s-a făcut trecerea de la vechiul calendariulian la noul calendar gregorian

Pagina 9

Pagina 11

Sfin\irea p[;tilor `n Rac;a, martie 1940

Sfințirea mâți;oarelor la Catedrala greco-catolică Sfinții Arhangheli

Pa;tele în |ara Oa;ului, v[zut de ioni\[ g. andron

IAnul XVI Nr. 778 Duminic[ 1 aprilie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

nout[\i în stilul office `n aceast[ prim[var[

Pagina 7

2 Informa\ia de Duminic[/1 aprilie 2018

În duminica de dinaintea în-vierii Domnului nostru IisusHristos prăznuim intrarea Mân-tuitorului în Ierusalim. Este atâto zi luminoasă, cât şi o zi maisumbră, fiindcă începe săptămâ-na p[timirilor Fiului Omului,p[timiri la care vom fi şi noi păr-taşi prin mijlocirea Bisericii.

După învierea lui Lazăr din Beta-nia, Iisus – călare pe un asin (semn alsmereniei, al blândeţii) – Se îndreaptăspre Ierusalim, înconjurat de mulţime.Oamenii din cetate (copii, tineri şi bă-trâni, bolnavi şi sănătoşi) au ieşit în în-tâmpinarea Sa, primindu-L ca pe unîmpărat, ca pe un profet, ca pe un bi-nefăcător, ceea ce a stârnit furia arhie-reilor, cărturarilor şi fariseilor, care Îihotărăsc moartea. Cuprinşi de bucurieşi de entuziasm, unii oameni tăiau ra-muri de arbori şi le aşezau pe cale, alţiiîşi desfăceau hainele şi le aşterneau pedrum pentru ca Domnul să calce peele, iar alţii purtau în mâini ramuri definic, strigând< “Osana! Binecuvântateste Cel Ce vine întru numele Dom-nului, Împăratul lui Israel!” (Ioan XII>13). Omul şi natura (întreaga creaţie)erau în jurul lui Hristos, Domnul lumii.Deşi este aclamat ca un împărat, totuşiatitudinea Sa se caracterizează nu prinmândrie, ci prin blândeţe şi smerenie.Vine într-o stare de umilinţă, aducândcu Sine pacea şi iubirea. Se îndreptaspre patimi, spre cruce, spre înviere.

Duminica Floriilor sau a Vlăstari-lor poartă acest nume datorită faptuluică Domnul, la intrarea Sa triumfală `nIerusalim, a fost întâmpinat de poporcu ramuri de finic şi cu alte flori, ziceSimion Florea Marian (Sărbătorile laromâni, vol. II, Buc., 1994, pp. 84-88).De asemenea, această denumire ne du-ce cu gândul şi la sfinţirea, în toate bi-sericile, a ramurilor de salcie, amâţişoarelor, precum şi la înnoirea na-turii< din această zi încep toţi pomii şitoate florile să înmugurească şi să în-florească.

De Florii, fetele se spal[ cu ap[ cu busuioc ;i fire de prapore

În noaptea dinspre Florii, pe la mie-zul nopţii, fetele fierb apă cu busuiocşi cu fire de la prapurii de la biserică.În ziua de Florii, ele iau această apă şise spală cu ea pe cap pentru a avea părfrumos şi strălucitor (ca firele de laprapuri) şi pentru a fi plăcute de băieţi.După ce se spală, toarnă apa rămasă larădăcina unui păr, rostind< “Cum îi pă-rul când îi înflorit de frumos, aşa săfiu şi eu de frumoasă> cum se uită oa-menii la un păr înflorit, aşa să se uiteşi la mine!” Se crede despre cel care seîmpărtăşeşte (cuminecă) de Florii cuTrupul şi Sângele Domnului Iisus Hris-tos, că înainte de a se apropia de preotulcare ţine potirul în mână, în faţa Sfân-tului Altar, orice va gândi de bine înacel moment Dumnezeu îi va împlinidorinţa.

În ziua de Florii se culeg tot felulde flori de primăvară, care se duc labiserică, fiindcă aceasta e ziua florilor.Se spune că aşa cum va fi vremea deFlorii la fel va fi şi de Paşti. În unelepărţi (din Muntenia) oamenii nu sespală pe cap şi nu se bărbieresc înaceastă zi ca nu cumva să albească pre-

cum pomii, care înfloresc acum. În altezone (de ex. în Banat) românii nu sespală pe cap în săptămâna de dinainteaduminicii intrării Domnului în Ieru-salim de frică să nu încărunţească, însăse spală în ziua Floriilor cu apă des-cântată ca să le crească şi să-şi menţinăpărul frumos, iar apoi toarnă apa ră-masă la rădăcina unui păr altoit. DeFlorii este dezlegare la peşte, astfel căoamenii care îşi serbează onomasticapot mânca şi altceva, nu doar mâncarede post, dar au grijă să nu facă petrecericu dansuri şi lăutari deoarece este pă-cat. Acum nu se lucrează, ci creştiniise duc la biserică, pregătindu-se pentruînceputul săptămânii patimilor.

Povestea salciei care s-a transformat `n pod

Domnul Iisus Hristos a fost întâm-pinat la intrarea în Ierusalim de oamenicu ramuri de finic (palmier) în mâini.Se spune că atunci când Iisus era răs-tignit pe cruce, Maica Domnului în-durerată a ajuns la un râu mare, pe ma-lul căruia crescuse o salcie. Maria i-acerut salciei să se facă punte pentru aputea trece apa. Salcia a ascultat, s-aprefăcut în pod, iar Maica Domnuluia trecut pe cealaltă parte, după care abinecuvântat salcia “ca să nu se poatăface cărbuni din ea şi să se ducă în toţianii în ziua de Florii la biserică. Şi deatunci se duc în ziua de Florii rămureleînflorite de salcie la biserică”, consem-nează Simion Florea Marian.

Întrucât în ţara noastră nu crescpalmieri, românii întrebuinţează ră-

murele verzi de salcie, care înfloreştetocmai în această perioadă şi ale căreiflori se numesc mâţişoare. În ajun deFlorii, curatorii şi feciorii se duc pecâmp să adune mâţişoare, pe care leaşează în biserică, unde rămân până adoua zi. În ziua praznicului, preotulsfinţeşte mâţişoarele, care vor fi îm-părţite credincioşilor. Aceştia vin la bi-serică, sărută icoana intrării Domnuluiîn cetatea Ierusalimului şi îşi iaumâţişoare, ducându-le acasă cu multăevlavie. Este o plăcere să vezi fiecarecredincios ţinând mâţişoare în mâinipe parcursul Sfintei Liturghii.

Paraclisierul pune rămurele de sal-cie la icoane, la uşa bisericii, dar şi lapoarta ce dă în curtea sfântului lăcaş.Este mare sărbătoare! Ajungând acasăcu mâţişoarele, creştinii intră mai întâiîn poiată şi lovesc cu ele vitele ca săcrească sănătoase, apoi merg în casă şiating cu acestea copiii mici pentru caei “să crească şi să înflorească” precummâţişoarele. După aceea, le pun la icoane, în vazesau în alt loc de seamă din casă. Uniinu le introduc în case, ci le aşează de-asupra uşii, sub streşină, ca să nu umblenimeni cu ele, crezând că dacă le ducîn interiorul casei va muri cineva deacolo sau vitele se vor îmbolnăvi.

M]\i;oare ca leac

Totodată, se pun rămurele de salciepe stupi pentru ca să fie multă miere şipe straturile din grădini ca viermii sănu mănânce legumele. Românii folo-sesc mâţişoarele sfinţite şi ca leac con-

tra multor boli< friguri, dureri în gât,dar şi pentru vindecarea animalelor.Cei care nu vor să răcească/să se îm-bolnăvească tot restul anului înghitmâţişoare în ziua de Florii, după Li-turghie. Mâţişoarele mai sunt între-buinţate împotriva grindinei şi a fur-tunilor.

Pe vreme grea, se pun mâţişoare pefoc în speranţa că fumul ieşit va îm-prăştia urgiile naturii, risipind norii.În timp de mare necaz, se iau mâţişoa-rele de sub streşina casei, se afumă cutămâie sfinţită în ziua de Paşti, încon-jurându-se de trei ori (sau de mai multeori) casa cu ele.Dacă în ziua Floriilor umbli încins cusalcie sfinţită se crede că nu te va maidurea “mijlocul”. Trebuie specificat fap-tul că mâţişoarele se folosesc şi la “ne-goţ”. Dacă duce cineva animale la târgşi le atinge cu mâţişoarele sfinţite,atunci cumpărătorii “se îngrămădescla dânsele, tocmai după cum se îngră-mădesc oamenii în ziua de Florii ca săia mâţişoare”, conchide Simion FloreaMarian.

În concluzie, după ce am pătrunsîn atmosfera plină de semnificaţii apraznicului Floriilor, împreună cu Bi-serica să zicem< “Învierea cea de obştemai înainte de patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hris-toase Dumnezeule> pentru aceasta şinoi, ca pruncii, semnele biruinţei pur-tând, Ţie biruitorului morţii strigăm<Osana întru cei de sus, binecuvântateşti, Cel Ce vii întru numele Domnu-lui!”

Preot dr. Cristian Boloş

31 martie 1893 este data de înfiinţarea Partidului Social Democrat al Munci-torilor din România (PSDMR). Cercu-rile, apoi cluburile socialiste apar cu pre-cădere în aglomerări urbane, unde mun-citorii aveau o pondere semnificativă.Bucureşti şi Iaşi, cât şi în oraşele-târguride-a lungul Dunării, Galaţi fiind unexemplu, rămân în istoria mişcării destânga drept locurile unde se înregistraactivismul cel mai ridicat. Cu multă in-fluenţă se dovedesc şi grupurile de so-cialişti sosiţi din Rusia Ţaristă, cu laturalor populistă.

Marxismul nu a fost singura opţiunepentru socialiştii din Vechiul Regat, însăo notă dominantă o regăsim în lucrărilelui Gherea şi Anton Bacalbaşa. „Revistasocială” apărea la Iaşi sub conducerea luiIosif Nădejde care promova un socialismromânesc pe baze marxiste.

Socialiştii din România militau pen-tru reforme politice democratice gene-rale. Vot universal, libertatea presei, a în-trunirilor, libertatea de asociere, în-văţământ obligatoriu şi gratuit, alegereajudecătorilor de către popor, justiţie pen-tru toţi locuitorii pro bono, emancipareafemeilor, trecerea proprietăţii statului şia marilor moşieri în proprietatea comu-nală, acordarea de credite ţăranilor şimuncitorilor din cooperative şi fabrici.

Până la autodizolvarea sa, survenităîn anul 1899, PSDMR a înregistrat unnumăr de şase mii de membri, în 1897,iar Clubul Muncitorilor din Bucureştiajunsese la 1315 membri. O forţă nu preanumeroasă pentru schimbările cerute. Înanii 1891,1892,şi 1895, partidul a avutun singur deputat ales, Vasile G. Morţun,din oraşul Roman, în anul 1899 niciunalt socialist nu a mai ocupat vreun fotoliuparlamentar. România nu prezenta unviitor apropiat în care ţelurile socialiştilorromâni să devină realitate. Explicaţia oconferă starea de dezvoltare economică,România numărând la începutul secolu-lui XX o industrie rudimentară preapuţin dezvoltată, o enormă masă ţără-nească în stare de sărăcie şi dependenţăde proprietarii de pământuri.

Parte dintre socialişti a trecut la libe-rali, cluburile muncitoreşti au fost desfi-inţate, cu excepţia celui de la Bucureşti,unde au rămas aderenţii „duri” repre-zentaţi de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor,Cristian Racovski, Dimitrie Marinescuşi Constantin Vasilescu.Mai târziu dr. Ra-covski a trecut la comunişti, chiar labolşevicii ruşi după război devenind per-sona non grata pentru Guvernul Româ-niei de după Unire din 1918. Acelaşi grupa reînfiinţat Partidul Social DemocratRomân la 31 ianuarie 1910 şi-au aderatla Internaţionala a II-a, militând în preaj-ma anului 1912 pentru pace. În decem-brie 1918, PSDR şi-a schimbat denumi-rea în Partidul Socialist, dar din rândurilesale s-au desprins mai multe facțiuni.

125 de ani de lafondarea primului

partid social-democrat în România

TRADI}IIÎn ajun de Florii, curatorii şi feciorii se duc pe câmp să adune mâţişoare, pe care le aşează înbiserică, unde rămân până a doua zi. În ziua praznicului, preotul sfinţeşte mâţişoarele, care vorfi împărţite credincioşilor.

Domnul Iisus Hristos a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim de oameni cu ramuri de finic (palmier) în mâini

De ce se sfin\esc m]\i;oarele `n Duminica Floriilor?

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

1 aprilie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE„Învierea“ se face sau la miezul nopţii, sau dimineaţa, „până’n dzuă“, după obiceiul locului.

Înainte de slujba Învierii, se trag clopotele şi se bate toaca. Oşenii cred că acea toacă sună bine,„cântă bzine“, care este din lemn de paltin, şi când au adus-o din deal, n’au trecut cu ea peste niciopunte sau vale.

Ioniţă G. Andron este cunos-cut, în primul rând, ca cel mai ma-re artist fotograf al Ţării Oaşuluişi unul dintre cei mai mari foto-grafi din România, lăsând, în ur-ma unei vieţi exemplare dedicateacestei pasiuni de o viaţă, o operăcu adevărat monumentală.

Personalitate complexă şi polivalen-tă, a fost şi un harnic cercetător al etno-grafiei Ţării Oaşului, dar şi al altor as-pecte legate de acest ţinut cu care şi-aidentificat destinul. Astfel, fiind o ade-vărată conştiinţă vie a Ţării Oaşului, şinu numai, a efectuat cercetări temeiniceprivind istoria, viaţa socială, viaţa bise-ricească şi altele. Sunt aproape necunos-cute articolele scrise de-a lungul a cincidecenii, şi împrăştiate în diferitele pu-blicaţii> cunoaşterea acestora va oferi oaltă dimensiune vieţii şi activităţii luiIoniţă G. Andron.

În timpul vieţii, a reuşit să publicedoar două cărţi< „Privelişti dintr-un colţde ţară“, Oradea, Ed. Grafika, 1942>„Chemarea munţilor“, Ed. Sf. Nichita,Oradea, 1943. Deşi de dimensiuni redu-se, abia cât un caiet, iar numele lui An-dron era necunoscut, au fost remarcateşi au beneficiat de prezentări elogioase,printre care şi de a lui Ion Muşlea („Tran-silvania“, Sibiu, 1942). Abia în 1977, Ed.Dacia, din Cluj-Napoca tipăreşte albu-mul „Ţara Oaşului“, ce îi consolideazăprestigiul câştigat în urma celor douăexpoziţii reprezentative, din Baia Mare(1967) şi Bucureşti, sala Dalles, (1971).Postum, prin grija soţiei, au fost publi-cate, cărţile cu caracter monografic„Racşa, vatră de neam românesc“- 1996şi „Racşa, locuri şi oameni“- 2001, la edi-tura „Gutinul“ din Baia Mare.

Unul dintre numeroasele manuscri-se rămase de la Ioniţă G. Andron este„Sărbători în satul Racşa, Ţara Oaşului“,ce cuprinde reliefarea celor două sărbă-tori religioase majore< Paştele şi Crăciu-nul. Dar foarte puţini sunt cei ce cunoscfaptul că nucleul acestui manuscris aufost chiar articolele cu care a debutat pu-blicistic, în 1941, la vârsta de 24 de ani,în „Tribuna Ardealului“, pe când urmacea de-a doua facultate, cea de teologiegreco-catolică. România trecea prin vre-muri cumplite, angrenată în malaxorulcelui de-al Doilea Război Mondial, darcel mai mult suferea Ardealul, cedat Un-gariei în urma Diktatului de la Viena,iar „Tribuna Ardealului“ a fost singurulorgan de presă permis românilor arde-leni.

Primul articol, „Paştele în Avaş(Oaş)“ constituie debutul publicistic,semnat Ioniţa Popii, a apărut în ediţiaspecială, de Paşte, nr. 2 /1941 (nr. 172).Articolul „Crăciunul la Oşeni“, semnatdeja Ioniţă Andron, a fost publicat înacelaşi an, în numărul special de Crăciun(nr. 371/1941).

Articolul „Paştele în Avaş (Oaş)“ nueste doar unul etnografic, autorul dove-deşte multă sensibilitate şi participaresufletească, dar şi anumite virtuţi literare,realizând imagini vizuale expresive, careimpresionează şi emoţionează, deopo-trivă. Impresia este sporită şi de icono-grafia care ilustrează articolul, în denu-mirea cărora autorul anunţă de pe acumtalent şi o manieră proprie, denumiri nunumai poetice, ci purtătoarele unor me-saje, în care elementul localnic, specificoşenesc, este transpus într-un plan moralsau mitologic< „Oşence în port de săr-bătoare“, „Specific oşenesc“, „Sburdalnicişi plini de vieaţă, copiii ciocnesc ouăle“,„Sfinţirea păştilor“.

Articolul „Paştele în Avaş (Oaş)“prezintă „pe scurt momentele mai im-presionante care se petrec în Oaş, înce-pând cu Joia Mare şi încheind cu a douazi de Paşti.“ Aceasta, într-un prim plan,cel descriptiv, peste care se aşază ca ocatapeteasmă, un mesaj mult mai pro-fund, relevând semnificaţia spirituală amarii sărbători a creştinătăţii. Autorulignoră cu bună ştiinţă viaţa grea, sărăciaşi necazurile de zi cu zi ale locuitorilor>dimpotrivă, scoate în evidenţă profundareligiozitate a locuitorilor, evlavia, ar-monia şi buna-cuviinţă de care dau do-vadă, nu numai în această zi de măreaţăsărbătoare. Chiar mai devreme decâtacum, încă de pe băncile liceului, IoniţăG. Andron conştientizează faptul că tră-ieşte în mijlocul unor oameni ce perpe-tuează un mod de viaţă ancestral, ce vinedin vremuri multiseculare.

Revelarea timpurie a acestui fapt îlajută să depăşească incertitudinile ce îlîncearcă pe fiecare creator la început dedrum, şi îl ajută să „ardă etapele“ şi să-şi cristalizeze crezul artistic.

Ştefan Haiduc

Pentru că este un articol de patri-moniu, propun să-l reproducem<

PAŞTELE ÎN AVA: (OAŞ)

Pentru a urmări mai uşor şirul po-vestirii noastre, să ne închipuim un satîmprăştiat pe mai multe văi şi coline, iarîn mijlocul satului, pe un deal, Biserica.

Vom arăta pe scurt momentele maiimpresionante care se petrec în Oaş, în-cepând cu Joia Mare şi încheind cu a do-ua zi de Paşti.

JOIA MARE

Seara se bate toaca la Biserică. Pe că-rările satelor svântate de vântul prietenosal primăverii, se îndreaptă spre bisericăOşenii cu sufletele împăcate cu Dum-nezeu, căci fiecare oşan, dacă nu de maimulte ori pe an, cel puţin odată la SfintelePaşti, se spovedeşte, deoarece „aşa cu-noaşte din bătrâni“... Cele douăsprezeceevanghelii, le ascultă cu multă reculegereşi evlavie, în genunchi şi cu lumini aprin-se în mâini. Oşenii mai bătrâni, cu părullor lung şi „rătunzat“ deasupra sprânce-nelor, sunt adevărate figuri de apostoli.Când ies din biserică, tabloul este şi maimăreţ, este chiar de neuitat. De la bise-rică, pe cărările care coboară în văi, sauurcă la deal, un lung şir de Oşeni şerpu-ieşte cu lumini în mâini, ţinând cărareaşi îndreptându-se spre casele lor. Parcă-i un convoi al primilor creştini, care ducvre-un frate de-al lor întru Hristos, lacimitir noaptea, ziua temându-se de cru-zii împăraţi.

VINEREA MARE

Fetele, femeile şi „băbuţele“, încon-deiază ouăle. Iată pe scurt cum proce-dează. Ouăle fierte, se încălzesc puţin,ca să le prindă mai bine ceara, apoi

dintr’o cutie de metal, în care e ceară to-pită, se ia cu aşa numita „câscă“ ceară, şise fac diferite motive pe ouă. „Câsca“ eun beţişor de lemn de vre-o 20 cm. lun-gime, având într’un capăt vârât de-a cur-mezişul, un tub subţire de aramă de gro-simea vârfului de creion. Ouăle astfelîncondeiate, se pun într’un vas cu zăr delapte, unde se lasă puţin timp, apoi sepun într’un vas cu culori. Partea care afost cu ceară rămâne albă, iar restul secolorează.

După amiază se face „ProhodulDomnului Isus“, la care Oşenii iau parteîn număr foarte mare.

SÂMBĂTA MARE

Oşencele fac pasca din „fărină“ degrâu punând „brândză“ în mijloculpaştilor. Tot acum se fac ultimele pregă-tiri pentru mult aşteptata Înviere a Mân-tuitorului. Fetele care au deja un costumnou de Paşti, cu cămaşe, cu „ţeptar“, şicare voiesc să fie cu cunună, merg la obabă din sat, care ştie împleti părul. Cinenu a văzut fete de oşan împletite, îşi vada seama despre complicaţia împletitu-rii, dacă va privi clişeul de aici. Împletituldurează 4-6 ore neîntrerupt. E un lucrucare cere multă răbdare din partea feteişi isteţime din partea împletitoarei. Sea-ra, mamele gată hainele copiilor, pentrudimineaţa Sfintelor Paşti. În straiţele lormici, pun câteva ouă roşii, iar pentrufetiţe, ouăle le pun într’o năfrămioară.

DUMINECA PAŞTILOR

„Învierea“ se face sau la miezulnopţii, sau dimineaţa, „până’n dzuă“, du-pă obiceiul locului. Înainte de slujba În-vierii, se trag clopotele şi se bate toaca.Oşenii cred că acea toacă sună bine,„cântă bzine“, care este din lemn de pal-tin, şi când au adus-o din deal, n’au trecutcu ea peste nicio punte sau vale. Dupăslujba „Învierii“, se înconjoară Bisericade trei ori. Un moment foarte solemneste când preotul cu crucea în mână,bate la uşa Bisericii, zicând< „Deschideţivoi boieri porţile raiului“... Şi auzidin’năuntru, întrebarea unui crâşnic<„Cine este Împăratul măririi?“ După ceuşile Bisericii au fost deschise, vezi o fi-gură de dac, cu plete, care s’a îndoit pro-babil ca şi Toma Necredinciosul, aşa căa trebuit să i se spună de trei ori, cineeste Împăratul măririi?... Între timp,sosesc la Biserică toţi locuitorii satului,afară de cei bătrâni care nu mai pot faceun drum până la marele praznic. Oşanul„capul de familie“, duce pasca de-a umă-rul, într-o faţă de masă frumoasă, artisticlucrată. Paştile le aşează în două rândurilângă Biserică, în fiecare pască e înfiptăo lumânare. Toţi oşenii au pe faţă o marebucurie, c’au ajuns în pace ziua ÎnvieriiDomnului. Şi „Doi când se’ntâlnesc încale / Îşi zic Hristos a înviat…“ (GeorgeCoşbuc)

După Sfânta Liturghie, preotulsfinţeşte paştile.

Dacă timpul este frumos, tabloul estede nedescris şi cine l-a văzut vreodată,va avea întotdeauna în ziua de Paşti,orişicât de departe s’ar găsi imaginea ace-lei zile sublime, în coloritul costumeloroşeneşti. Şi seninătatea feţelor acestora.După sfinţirea păştilor, preotul dă bine-cuvântarea. Apoi Oşenii iau păştile „de-a umărul“ şi fiecare fuge către casă.

De ce fug Oşenii cu păştile? Iată ceexplicaţie am primit de la un oşan bă-trân< „Zmăul stă închis înt’on stan depţiatră. Iel tăt anul linge pţiatra şi uăsubţiadză să iasă afară. Cându-i în dzuade Paşti – când sfinţè popa păştile – amùpţiatra îi cât o frundză de subţâre, atătao lins zmău… Dacă n’am fugi cu păştile,el ar linge pţiatra de tăt şi ar ieşi afară,înainte de a ajunge noi acasă. Da aşèdacă fugim, pe când sosâm acasă, pţiatraiară să îngroaşă la loc, cum o fò, apoi tătaşè în tăt anu!...“

La scurt timp după sfinţirea păştilor,nu mai vezi niciun om. Toţi sunt acasăşi mănâncă din păşti.

Câtva timp, satul este mort, mai mortca şi într’o zi de vară. Încep apoi a venila Biserică, unde bat toaca, se dau „de-aciocota“ şi se joacă „de-a mingea“ toţiîncepând de la copilaşi şi până la bă-trâni. Fetele şi feciorii în grupuri, „în-vârtesc toaca“, adică înconjoară Biserica.În cele trei zile ale Paştelor, Biserica onumesc „Toacă“. Femeile vorbesc întreele, iar bărbaţii în grupuri, povestesc în-tâmplări din vieaţa lor.

A DOUA ZI DE PAŞTI

După Sfânta Liturghie, „finele“ mergla nănaşi, ducând un colac mare şi un olde lut „ca să răscumpere“ pe copilul bo-tezat de aceştia.

Paştile se încheie a treia zi, cândOşenii, după serviciul religios, lucreazăpentru văduve şi săraci, aşa că SfinteleSărbători ale Paştelor, ei le termină cu„ajutorarea de-aproapelui“.

(Material de debut al lui Ioniță G.Andron, publicat în „Tribuna Ardealu-lui“, nr. 2 /1941 nr. 172, p. 16)

Tribuna Ardealului din 1941, edi\ie special[ de Pa;ti

S[rb[toarea Pa;telor în |ara Oa;ului, descris[ în urm[ cu 76 de ani


RELIGIE

„Cetatea n-are trebuință nicide soare, nici de lună, ca s-o lu-mineze> căci o luminează slava luiDumnezeu, si făclia ei este Mie-lul.” (Apocalipsa 21,23)

Iubiți credincioși !

Cu ocazia sărbătorilor de Paşti, mul-tă lume se întreabă oare ce ne aduce în-vierea anunțată nouă? Întâmplările pe-trecute de Paşte, moartea şi biruința luiIisus Hristos, nu au voie să ajungă doarnişte amintiri sortite uitării, deoareceprin semnificația lor vor să ne însufle-țească, să ne deştepte din somnul adânc,să ne ofere putere pentru a ne continuadrumul.

Dumnezeu aduce aminte ucenicilordin Emaus voința lui mântuitoare, po-trivit căreia trebuia să sufere şi să intreîn gloria Sa (Luca 24,26). Măreția Dom-nului trebuie să o vedem şi să o facemvăzută ca sursa vieții. Biblia ne spune<„Noi, deci, prin botezul în moartea Lui,am fost îngropaţi împreună cu El, pen-tru ca, după cum Hristos a înviat dinmorţi prin slava Tatălui, tot aşa şi noisă trăim o viaţă nouă” (Rom 6,4).

În Ierusalimul ceresc, gloria Dom-nului se răspândeşte în deplinătate, acărei făclie este Mielul. Isaia în vorbelelui îl numeşte mielul suferind (Is 53)iar Ioan Botezătorul spune astfel< „IatăMileul lui Dumnezeu, care ridică păca-tul lumii” (Ioan 1,29)! Prin suferința luişi prin Înviere, Iisus Hristos ajunge în

dreapta Tatălui pentru a fi făclia glorieiatotpătrunzătoare. Pentru aceasta tre-buie să luăm în serios atenționarea pri-vind propriile noastre făclii fragile „Săfie...făcliile voastre aprinse” (Luca12,35).

Nu trebuie doar să ne amintim deÎnviere, ci să fim vestitorii mărețieiDomnului, să aşteptăm vigilenți ȚaraCerurilor astfel, ca încă pe acest pământsă aprindem făclia în cinstea sosirii Lui.Să ne întărească în trup şi suflet LuminaCerească, atotpătrunzătoare care por-neşte de la puterea Lui de a dărui viață,care ne găseşte şi în umbra morții ca săne ofere viața cu toate frumusețile sale.

În numele Eparhiei Reformate depe lângă Piatra Craiului doresc tuturorca Lumina Sfintei Învieri să pătrundăîn sufletul şi în inimile voastre, atât acelor care se bucură fericiți c]t şi sufe-rinzilor ce nădăjduiesc.

Oradea, în ajunul Paștelui 2018Domnul să vă binecuvânteze!

Episcop,Csűry István

Marea durere a inimii noastreeste aceea că nimeni nu a fost pre-zent la învierea lui Isus. Au rămasdoar semne, cum ar fi piatra ros-togolită, mormântul gol, giulgiulmototolit uitat acolo, din care adispărut trupul pe care îl acope-rea. Noaptea bucuriei pascale esteconsiderată şi de autorul Preco-niului pascal (Exultet) una bine-cuvântată, „cu adevărat fericitănoapte, numai ţie s-a dat să cu-noşti ora în care Isus Cristos a în-viat din morţi.”

În Evanghelia de astăzi am auzitdespre faptul că Maria Magdalena, vă-zând doar piatra urnită din loc, a şialergat la apostoli. Petru şi Ioan se gră-besc la mormânt. Soldaţii, paznicii, nusunt nicăieri. Doar mormântul gol şi,înăuntru, giulgiul. Ce s-a putut întâm-pla aici? O scurtă propoziţie a Evan-gheliei ne dă răspunsul Ioan „A văzutşi a crezut.”

Ce s-a întâmplat aici şi ce a crezutapostolul Ioan?

I-au trecut poate prin minte cuvin-tele lui Isus pe muntele Tabor, unde L-au văzut glorificat. „Isus le-a poruncitsă nu povestească nimănui cele ce auvăzut, decât atunci când Fiul Omuluiva fi înviat din morţi. Ei au păstrat lu-crul acesta pentru ei, întrebându-se ceînseamnă „a învia din morţi.” (Mc 9,9-10). Şi că, probabil, din această cauz[ar fi spus Isus la Cina cea de Taină „Sănu se tulbure inima voastră!...căci măduc la Tatăl, să vă pregătesc un loc.”(cf. In 14, 1-3). Atunci poate că va venifoarte curând ca să îl ducă cu Sine…şimulte altele i-au putut trece prin minte,

dar de crezut, el a crezut primul, ceeace era mai mult decât orice cunoaştere,că Isus, care este Mesia, Fiul lui Dum-nezeu, trăieşte. A înviat din morţi, aşacum a prezis.

Ioan a văzut şi a crezut! El a fostdiscipolul mult iubit, care era cel maiapropiat de inima lui Isus. A fost sin-gurul dintre apostoli care L-a văzut peIsus murind. El şi-a dat imediat seama.Celorlalţi apostoli nu le-a fost îndea-juns. Ei au trebuit să vadă, să atingă, sămănânce şi să bea împreună, după cea înviat din morţi. Isus le-a reproşatnecredinţa.

Iar nouă, Dragi Fraţi şi Surori, caresărbătorim astăzi Paştele, ce ne-a ră-mas? Pe de-o parte liturghia şi, printremulte altele, mărturia apostolilor şisfinţilor.

În liturghie putem să ascultăm şinoi învăţătura lui Isus, care se jertfeştepentru noi în mod sacramental. Aşacum de Crăciun îşi face intrarea în is-toria omenirii, la fel şi acum, vrea săfie de fiecare dată prezent. Căci a pro-mis< „Eu sunt cu voi în toate zilele, pânăla sfârşitul lumii!”(Mt 28, 20). Doar, caşi cum lumea nu ar vrea. Niciodată nua vrut cu adevărat. Din păcate, aceastărealitate trebuie să o vedem în Europade azi. Societate deschisă - este sloga-

nul, ceea ce înseamnă că este neutră şifără Dumnezeu. Noi mai putem încăsă-I fim recunoscători bunului Dum-nezeu pentru diferitele Sale haruri,pentru faptul că trăim într-o ţară, căaparţinem unui popor, unde de regulăeste asumată apartenenţa la Cristos celÎnviat. Dar nu este încă suficient!

De ce anume mai este nevoie Fraţişi Surori? De a înţelege că învierea luiIsus a făcut posibil pentru noi cel maimare har, pe care îl oferă oricui, pe careîl vrea foarte mult, pe care şi L-ar dorifoarte mult< să trăiască în noi! Trebuiesă înţelegem corect cuvintele SfântuluiPaul< „Căci voi aţi murit şi viaţa voastrăeste ascunsă împreună cu Cristos înDumnezeu!” (Col 3, 3). Dar, SfintePaul, – am zice – noi nu am murit încă!Destul de rău! - ar răspunde. Lumeapoate să-L respingă pe Isus Înviat, să-I distrugă bisericile, dar El nici atuncinu ne abandonează. Vrea să trăiascăîn continuare în noi. Dar pentru aceas-ta trebuie să fim mai întâi morţi pentrunoi înşine, pentru egoismul nostru, pă-catele noastre, ca să trăiască în noi.Prin noi vrea să păşească în lume.

Cunoaştem trei niveluri ale urmăriilui Cristos. Primul, când Isus stă în-aintea noastră şi noi îl urmăm dinpunct de vedere moral. Privim la cruceşi îi urmăm exemplul. Este o etapă foar-te frumoasă, dar insuficientă. Apoi, es-te a doua etapă, în care, prin interme-diul sacramentelor şi al credinţei, sun-tem contemporani cu Isus. Atunci cândne împărtăşim, când suntem prezenţiaici în sfânta liturghie, nu este un eve-niment îndepărtat, ci este o realitatecare se întâmplă acum pentru noi şi cunoi. Şi este ceea ce ne lansează spre altreilea nivel, pe care îl numim mistic.

Aceasta înseamnă că ajungem în ceamai intimă comuniune de viaţă cuDumnezeu. La acest nivel trebuie săajungem şi atunci putem să ne trans-punem pe noi înşine în cuvintele Sfân-tului Paul< „Aşadar, nu mai trăiesc eu,ci Cristos trăieşte în mine” (Gal 2, 20).

Această viaţă este posibilă. Desprerealitatea acestei vieţi depun mărturieapostolii, care nu numai că s-au întâlnitcu cel Înviat, dar L-au şi primit în viaţalor. Mulţi alţii au devenit credincioşivăzând viaţa lor plină de fericire şi şi-au jertfit viaţa cu bucurie pentru cre-dinţa lor în Cristos cel Înviat.

Dragi Fraţi şi Surori! Despre aceas-ta este vorba. Sărbătoarea Paştelui tre-buie să aibă loc în noi. Tatăl ceresc ne-a oferit, cu Fiul Său unul-născut, toateharurile prin Spiritul Sfânt. În AnulHarului din dieceza noastră să-I facemloc în vieţile noastre lui Cristos Înviat.Împreună cu Apostolul Ioan credemşi noi că Isus din Nazaret, Mesia, Fiullui Dumnezeu trăieşte!

După exemplul apostolilor şisfinţilor putem să-L primim pe El, iz-vorul oricărui har, ca pacea şi bucuriaSa să ne lumineze cu strălucire sufle-tele. Crucea rămâne totuşi cruce, darcred că purtată împreună cu Cristos,este speranţa glorificării noastre.

Cu aceste gânduri le urez con-fraţilor preoţi, călugărilor şi călu-găriţelor, dragilor mei credincioşi şi tu-turor oamenilor de bună credinţă săr-bători pascale pline de bucurie şi bo-gate în haruri.

Satu Mare, în SărbătoareaÎnvierii Domnului 2018

† Eugenepiscop

Scrisoare pastoral[ de Pa;ti

“După exemplul apostolilor şi sfinţilor putem să-L primim pe El, izvorul oricărui har, ca paceaşi bucuria Sa să ne lumineze cu strălucire sufletele. Crucea rămâne totuşi cruce, dar cred că purtatăîmpreună cu Cristos, este speranţa glorificării noastre.”

Pastorale la ~nvierea Domnului

† Eugen Schönberger,Episcop Romano -Catolic de Satu Mare

Dragi Fra\i ;i Surori în Cristos afla\i în s[rb[toare!

Csűry István, Episcop reformat al Eparhiei de pe lângă Piatra Craiului

În preajma sărbătorii ÎnvieriiDomnului, marţi, 27 martie, după-amiază, papa Francisc l-a vizitat peBenedict al XVI - lea la mănăstireaMater Eclesiae, reşedinţa din Vaticana papei emerit, pentru urările cu oca-zia sfintelor sărbători de Paşti (dupăcum a făcut şi cu ocazia altor sărbă-tori), informează Sala de Presă a Sfân-tului Scaun.

Tot marţi, însă în cursul dimineţii,pontiful a mers în vizită la Secreta-riatul de Stat, unde lucrează aproxi-mativ 300 de angajaţi.

Papa Francisc s-a întâlnit cu per-sonalul Secretariatului de Stat, în con-textul vizitei făcute la sediul insti-tuţiei. Însoţit de mons. Paolo Borgia,oficial la Secretariatul de Stat, pontifula vizitat birourile structurii, binecu-vântând oficiile secţiunii a treia, în-fiinţată în noiembrie 2017 şi destinatăpersonalului cu rol diplomatic din ca-drul Sfântului Scaun, papa Franciscîntreţinându-se cu responsabilii şi cuangajaţii Secretariatului de Stat.

~n preajmaSfintelor Pa;ti

Papa Francisc l-avizitat pe Benedict

al XVi-lea

“Hristos a înviat și viața a în-vins moartea! Hristos a înviat cumoartea pe moarte călcând> Și ce-lor din mormânturi viață le-a dă-ruit!”- Spune Sfântul Ioan Gur[de Aur în predica de Sfintele Paști.Pentru omul creștin această du-minică este plină de speranță.

Răspuns de la Dumnezeu pentrufoarte multe întrebări pe care le punezi de zi. Pregătirea de patruzeci de zile,sentimentul de a fi exclus, ruşinea şirespingerea forțată … şi după liniştearecreatoare a Sfintei Sâmbete Mari, însfârşit am ajuns la izvorul bucuriei do-rite. Dumnezeu nu ne dă Paştele ca uncadou, nu ne dăruieşte misterul Mân-tuirii ca o ştire, ci ca să-l trăim, să fie anoastră şi să trăim în ea. Cu suferințe,cu crucea, cu moartea nu se încheietreaba noastră dar nici cu mormântulpecetluit. Cei care se văd câştigători,numai acum devin învinşi. Crucea estecheie, unealta chinurilor, a operei Mân-tuitorului, însă Hristos deja este învin-gător şi biruitor al vieții. Hristos n-adispărut, nu se dizolvă în preajma în-tâmplărilor, mormântul gol nu estemomeala disperării ci "izbăvire de în-tristare! Ca-astăzi, din mormânt cadintr-o cămară strălucind Hristos, pefemei de bucurie le-a umplut, zicând<Vestiți apostolilor!" … Și femeile fug,puțin şi de teamă şi de frică, dar aleargărepede şi aduc vestea cea bună, Evan-

ghelia.Noi, luând coşurile pline şi lumâ-

narea aprinsă, la fel suntem ca miro-nosițele, însă nu apostolilor, ci lumiiîntregi vestim că a înviat Domnul. "Înloc de mir cântare să aducem Stăpâ-nului. Și să vedem pe Hristos, SoareleDreptății, Tuturor viață răsărind".Timp de 40 de zile ne-am abținut de labunătăți, ne-am legat corpul ca să lă-săm sufletul să zboară. Am făcut locîn viața noastră pentru mai multă ru-găciune, fapte bune şi viață dumneze-iască. Acum e timpul să aducem oul,mielul, pasca şi lumânarea. Oul sim-bolizează Învierea. Interiorul este NoulTestament iar exteriorul cel Vechi. Cu-loarea roşie nu ne lasă să uităm sângelelui Hristos vărsat pentru întreaga ome-nire. Mielul este victoria vieții asupramorții. Îl simbolizează pe Mântuitorulcare S-a jertfit pentru păcatele lumii şia murit pe cruce ca un miel nevinovat.Pasca care se coace de către gospodi-nele creştine numai o dată pe an, deSfintele Paşti, are o formă rotundă pen-

tru că se crede că scutecele lui Hristosau fost rotunde. Având la mijloc o cru-ce, pasca este împodobită pe marginicu aluat împletit. În momentul în carese pune la cuptor se fac semnul cruciicu lopata pe pereții cuptorului, spu-nând< "Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/Dumnezeu cu noi la masă/ Maica Pre-cista pe fereastră".

"Veniți să bem băutura nouă, nudin piatră seacă făcută cu minuni, cidin izvorul nestricăciunii, cel izvor]tdin mormântul lui Hristos, prin carene întărim" - rostim rugăciunea cân-tând apoi punem şi o sticlă de vin şi-lducem la sfințit, însă ne aducem amin-te de Vița-de-vie, la sângele al lui Hris-tos din care ne împărtăşim. Lumânareade Înviere - este cea pe care în NoapteaÎnvierii fiecare credincios o poartă `nmână şi pe care o va aprinde din lumi-na adusă de preot de pe masa SfântuluiAltar.

Această lumânare este simbolul În-vierii, al biruinței vieții asupra morțiişi a luminii lui Hristos asupra întune-ricului păcatului. De ce este atât demare bucuria noastră, bucurie carezguduie întreaga lume? Căci aceastaare un efect pe care trebuie să-l simtăfiecare om. Toți suntem părtaşi ai uneivieți, care nu va avea sfârşit. Cântând,zic]nd şi grăind cu suflet plin< Hristosa Înviat. Adevărat a înviat!

Preot paroh greco-catolic maghiarPallai Béla

Hristos a înviat ;i via\a a învins moartea!

Pallai Béla,Preot paroh greco-catolicmaghiar


S~N~TATECALCIU NATURAL, capsule este mineralizant (restabilește echilibrul la nivelul mineralelor dinoase, dar și din întreg organismul ajutând și la absorbția altor minerale cum este fosforul și po-tasiul), întăresc masa osoasă și mențin structura scheletului osos și a dinților, reduce risculformării calcifierilor, influențează benefic activitatea inimii

Raportul dintre cantitatea decalciu și magneziu în alimentațiesau suplimente alimentare tre-buie să fie de 2 la 1. Calciul scadela persoanele care consumă cafea,alcool, în cazul fracturilor.

CALCIU NATURAL, capsuleCompoziție< Citrat de calciu (dincoji de ouă), Citrat de magneziu,Vitamina D. Compoziție< Citratde calciu (din coji de ouă), Vita-mina D.

Proprietăți< mineralizant (resta-bileşte echilibrul la nivelul mineralelordin oase, dar şi din întreg organismulajutând şi la absorbția altor mineralecum este fosforul şi potasiul), întărescmasa osoasă şi mențin structura sche-letului osos şi a dinților, reduce risculformării calcifierilor, influențează be-nefic activitatea inimii ajutând la re-glarea ritmului cardiac şi a sistemuluicirculator `n general, reglează presiu-nea sângelui şi influențează pozitivprocesul de coagulare (fluidifică sân-gele), tonifiante nervoase, dar şi cal-mante, îmbunătățesc memoria şi crescrandamentul intelectual, cresc rezis-tența la stres şi sunt antidepresive, în-lătură apariția insomniilor rebele.

Recomandări< în prevenirea ca-renței de calciu, magneziu şi vitaminaD, în hipocalcemie şi hipomagnezie

prin completarea necesarului de calciuşi magneziu din organism> pentrucreşterea sănătoasă şi armonioasă lacopii şi adolescenți, dar şi în unele tul-burări de creştere, tuturor celor caredoresc să-şi construiască şi să-şi men-țină un schelet osos sănătos şi dințiputernici> prevenirea şi terapia osteo-peniei, a osteoporozei şi a fracturilordatorate acestei lipse de minerale, înspecial la femeile aflate la menopauză>în insuficiența paratiroidiană cu fe-nomene de hipocalcemie şi spasmo-filie, crampe musculare, tulburări ca-pilare şi venoase> oboseală fizică şi in-telectuală, stări de stres, depresii, in-somnii> femeilor însărcinate şi celorcare alăptează> persoanelor vârstnice,fumătorilor şi persoanelor consuma-toare de cafea în catități mari, aceştiafiind predispuşi la osteoporoză.

Participă la funcționarea normalăa muşchilor. Facilitează regularizarearitmului cardiac.

Mod de folosire< suplimentul ali-mentar Calciu natural şi suplimentulalimentar Citrat de calciu biologicpentru adulți doza recomandată estede 3-6 capsule pe zi. Pentru copii, dozarecomandată este de 1-3 capsule pezi. Se administrează în cure de 4 săp-tămâni, se face o pauză de 20 de zileşi cura se poate relua. Pentru copii, sefac cure de 20 de zile cu pauze de 10zile.

Calciul se află în proporție de 99%în oase iar 1% în sânge. În oase se aflăalături de alte minerale (magneziu, fos-for, bor, zinc), şi inclus într-o matriceproteică (colagen, oseină, osteocalcină).De la naştere până la 20 ani se formeazăsistemul osos, de la 20-30 ani oasele seaflă într-o stare de echilibru, iar după35 ani începe procesul de resorbțieosoasă (de distrugere a osului), care vacontinua dacă nu ne îngrijim şi aşa seajunge la osteoporoză. Deci trebuie săavem o alimentație bogată în calciu.

Consumul de multe proteineanimale duce la distrugereaosului prin contracararea aci-dității

Dar la nivel digestiv absorbția Caeste legată de prezența vitaminei D. Bo-rul este un oligoelement care poate sub-stitui lipsa vitaminei D. Este necesarăvitamina D întrucât aceasta acționeazăasupra întăririi sistemului osos şi men-ținerii rezistenței structurii scheletului.Ea nu permite rinichilor să elimine înurină fosfatul, un alt partener al cal-ciului în formarea oaselor. Metabolis-mul este influențat şi de glandele hor-monale paratiroide prin hormonul pa-rathormon, de glanda tiroidă prin hor-monul calcitonină (scăderea duce ladistrugerea oaselor).

Formarea colagenului este influen-țată de vitamina C. Formarea de noicelule osoase (osteoblaste) este influ-ențată de vit. A. Osteoclastele sunt acele

celule care duc la distrugerea osului.Hormonii estrogeni la femeie şi tes-

tosteronul au mare legătură cu sănăta-tea oaselor. Plante care conțin calciu<coacăz, cătină, coada-calului, mărar,salvie, busuioc, mentă, rozmarin, pă-trunjel. Consumul de proteine duce ladistrugerea osului prin contracarareaacidității.Calciul obținut din coji de ouăeste cea mai bună formă şi mai accesi-bilă de către organism pentru că pro-vine dintr-o sursă naturală şi de aceease absoarbe în jur de 80-90% din can-titatea consumată.

Calciul natural are calitatea de a nuse depune în organele moi (rinichi, bi-lă), spre deosebire de calciul anorganic,care consumat în cantitate mare şi timpîndelungat duce la formarea de pietreîn bilă şi la rinichi (litiază biliară, litiazărenală). Spre deosebire de calciul na-tural din cochiliile şi scheletele de ani-male marine, calciul natural din coji deouă are calitatea că nu conține mercursau alte metale grele, care se întâlnescla animalele marine, pe care le absorbdin mări şi oceane şi care se depun înscheletul acestora. Calciul în sânge arerol în contracțiile musculare şi trans-miterea influxurilor nervoase, contrac-țiile inimii, reglează presiunea sângelui,înlătură insomniile, stresul, depresia.

Magneziul este unul dintre parte-nerii calciului în procesul de formare aoaselor şi smalțului dentar. El împiedicăformarea depozitelor de calciu la nive-lul colecistului şi rinichilor, formândcalculi renali sau biliari, precum şi for-marea de ciocuri osoase. Magneziul

participă în calitate de cofactor la peste300 de reacții enzimatice din organism.Participă la metabolismul glucozei pen-tru producerea de energie, la biosintezaproteinelor, metabolismul lipidelor şicompuşilor nucleici şi la transmitereade semnale nervoase. Magneziul are unrol important în protecția organismuluifață de efectele negative ale stresului.Insuficiența de Mg duce la hipocalce-mie.

Ficatul mărit, numit şi hepatome-galie, reprezintă o creştere în dimen-siuni a ficatului. În unele cazuri, atâtficatul cât şi splina se măresc simultannumindu-se hepatosplenomegalie. Fi-catul este unul dintre organele tractuluidigestiv care contribuie la procesele dedigestie şi realizează şi multe altefuncţii esenţiale.

Creşterea ficatului apare de obiceica urmare a unor afecţiuni hepatice le-gate de consumul excesiv de alcool, in-suficienţa cardiacă congestivă, boaladepozitelor de glicogen, hepatita virală,cancer hepatic şi statoza hepatică (ficatgras).

Simptome digestive care pot apăreaalături de hepatomegalie sunt tume-facţia, adică distensia sau balonarea ab-dominală, sângerări ale gingiilor, scauncu sânge care poate fi roşu sau negru,diareea excesivă, pierderea apetitului,greaţă cu sau fără vărsături sau apariţiascaunelor decolorate sau de culoarealutului.

Simptomele ficatului m[rit

Boala Lyme este o afecţiune in-fecţioasă care se transmite prin muşcă-tura capuşelor infectate de o bacterie nu-mită Borrelia Burgdorferi. Majoritateapersoanelor care sunt muşcate de căpuşenu contactează boala Lyme. Riscul de acontacta boala de la o căpuşă infectatăcreşte pe măsură ce trece mai mult timpde la momentul muşcăturii.

Boala Lyme netratată poate produceo gamă largă de simptome, în funcție destadiul de infecție. Semnele şi simptomeletimpurii apar la 2 până la 30 de zile de lamuşcătură. La 70-80% din persoaneleafectate apare eritemul migrator, o erup-ție cutanată roşiatică, centrată de loculde ataşare a căpuşei. Treptat, acesta seextinde ajungând până la 30 cm şi chiarmai mult, devenind o placă rotund-ova-lară, cu o zonă de clarificare centrală –cu aspect de ”semn de tras la țintă” saude ”ochi de bou”. Zona respectivă poatefi caldă la atingere şi rar este dureroasăsau însoțită de mâncărimi şi poate apăreaîn orice zonă a corpului. În acest stadiupot apărea febră, frisoane, dureri de cap,oboseală, dureri musculare şi articulareşi umflarea ganglionilor limfatici.

Stadiul precoce diseminat apare lasăptămâni sau luni de la muşcătura decăpuşă, este caracterizat prin apariția denoi leziuni de tip eritem migrator în altezone ale corpului, dureri la nivelul muş-chilor şi articulațiilor, palpitații, amețealăsau dificultăți de respirație. Poate fi afec-tat sistemul nervos cu paralizie facială,meningită, encefalită, afectarea măduveispinării. Stadiul tardiv apare la ani de lamuşcătură, caracterizat prin artitra Ly-me- cu dureri severe, intermitente saucontinue la nivelul articulațiilor mari, înspecial la nivelul genunchilor, neurobo-relioza cronică cu amorțeli, furnicături,pierderi de memorie, depresie, scădereacapacității de concentrare şi prin acro-dermatita cronică atrofică- pielea capatăun aspect lucios ca o foaie de hârtie.

Medicii recomandă ca stadiile inci-piente ale bolii Lyme să fie tratate cu an-tibiotice precum doxiciclina, penicilinasau eritromicina.Rolul elementelor minerale în formarea ̦

;i dezvoltarea unui sistem osos s[n[tos

Bulimia este o tulburare de alimen-taţie, caracterizată de un consum ali-mentar excesiv. O persoană cu bulimiemănâncă o cantitate mare de alimente,într-o perioadă scurtă de timp, pentruca apoi să-şi provoace vărsături, să sesupună unui exerciţiu fizic exagerat, săconsume "Laxativele" laxative, diure-tice sau alte medicamente, în scopulunei eliminări forţate a alimentelor.Persoanele afectate de bulimie sunt ob-sedate de propriul aspect fizic, motivpentru care nu au respect de sine.

Persoana afectată de bulimie pierdecontrolul alimentar în timpul unui ast-fel de episod de înfulecare. Mai apoieste cuprins de ruşine, vinovăţie şi fricăintensă de îngrăşare şi reia comporta-mentul excesiv, realizând un cerc vi-cios. Nediagnosticată şi netratată, boalaconduce la probleme serioase de sănă-tate.

Etiologia bulimiei nu este cunos-cută dar pare să aibă legatură cu isto-ricul familial, influenţele sociale, caidealul unei siluete perfecte, precum şicu anumite tipuri de personalitate caretind la perfecţionism. Evenimente stre-sante precum divorţul, schimbarea do-miciliului, decesul unei persoane apro-piate, pot declanşa boala la persoanelepredispuse. Bulimia debutează cel maifrecvent în adolescenţa târzie sau laadultul tânăr, însă poate apărea chiarşi la adulţi

Tratamentul bulimiei nervoase in-clude consiliere psihologică, inclusivconsiliere nutriţională, şi câteodată me-dicaţie antidepresivă. Tratamentul nunecesită de obicei spitalizare, cu ex-cepţia anumitor cazuri. Dacă bulimiaeste însoţită de alte simptome, poate finecesar tratamentul suplimentar maiîndelungat. Medicamentele, precumantidepresivele, pot scădea frecvenţaepisoadelor de excese alimentare ur-mate de eliminare forţată, caracteristicebulimiei nervoase.

Bulimia debuteaz[cel mai des la tineri

Lupusul eritematos este o boală au-toimună în etiologia căreia sunt implicaţifactori genetici, imunologici şi de me-diu. Predispoziţia genetică a fost demons-trată în numeroase cercetări. S-au rapor-tat numeroase cazuri familiale de lupuseritematos. De asemenea, s-au evidenţiatanomalii imunologice, adică prezenţaunor anticorpi de tip lupus eritematos launele rude asimptomatice ale bolnavilordiagnosticaţi cu lupus.

Dezechilibrul sistemului imunitar areun rol major în declanşarea bolii, faptdemonstrat de apariţia unor anticorpi.Alţi factori care ar putea fi implicaţi îndeclanşarea sau exacerbarea acesteiafecţiuni sunt< fumatul, expunerea la soa-re, agenţii infecţioşi, hormonii, contra-ceptivele, medicamente precum hidra-lazina, izoniazida, hidantoina, griseoful-vina, penicilina, alfametildopa.

S-au identificat mai multe tipuri delupus, precum< lupus eritematos cronic,lupus eritematos subacut şi lupus erite-matos sistemic.

Tratamentul constă în corticoterapiegenerală în doze mari sau alte imunosu-presoare, cum sunt azatioprina , micofe-nolat mofetil, metotrexat, ciclofosfamidasau clorambucil. Antimalaricele se reco-mandă în formele mai uşoare, cu atingeresistemică moderată. În ultimii ani s-auîncercat terapii noi, dar acestea sunt încăîn curs de evaluare.

Larisa M.

Lupusul, o boal[incurabil[

CaLCiU naTURaL, capsule de laHypericum restabile;̦te echilibrul

la nivelul mineralelor din oase

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Mu;c[tura c[pu;elor poate provoca

paralizie


RE}ETE

Drob de miel

Pr[jitur[ cu crem[ de cafea

Mod de preparare<

Măruntaiele şi ficățeii se lasă câtevaore la apă rece, apoi se spală din maimulte ape. Se pune la fiert în apă uşorsărată, iar din când în când se curățăde spumă. Se fierbe până când toate seînmoaie, după care se strecoară. Zeamase poate folosi pentru prepararea unorciorbe. După ce măruntaiele s-au răcitse toacă şi se amestecă cu verdețurilemărunțite, cu pâinea înmuiată în lapte

şi stoarsă şi cu ouăle crude. Se condi-mentează după gust. Într-o tavă maimare de chec, căptuşită cu hârtie decopt unsă cu puțin ulei se aşează pra-purul sau feliile de carne cu marginileafară. Se umple tava până la jumătatecu amestecul de drob, se aşează ouălefierte, apoi se acoperă cu restul com-poziției şi cu prapurul rămas. Se aco-peră bine cu hârtie de copt şi se coaceaşa circa 30 minute. (Ouăle fierte sepot tăia cubulețe şi se pot amesteca încompoziția drobului) Se ia jos hârtiaşi se mai dă la cuptor circa 15 minute,până când se rumeneşte. Se scoate dintavă, se curăță de hârtie, iar după ce serăceşte se poate felia.

Ingrediente<

Măruntaiele mielului< ini-mă, ficat, rinichi (se pot folosişi măruntaie de porc), 500 g fi-cat de pui, 4 ouă crude, 6 ouăfierte tari, 2 legături de ceapăverde, 2 legături de frunze depătrunjel, 2 leg[tură de mărarverde, două felii de pâine albăuscată, 200 ml de lapte, sare,piper, prapur de miel sau feliimari şi subțiri de carne.

Mod de preparare<

Toate ingredientele pentru blat, maipuțin stafidele, se amestecă bine, iaracest aluat aproape lichid se toarnă în-tr-o tavă căptuşită cu hârtie de copt.Se presară stafidele îmbibate în prea-labil în rom. Se coace la cuptorul preîn-

căzit, la 180-190 de grade C, circa 20-25 de minute, apoi se testează cu sco-bitoare. Când nu se mai lipeşte, se scoa-te şi se lasă să se răcească. Pentru cremăse amestecă margarina cu puțină mie-re, până când devine cremoasă. Se di-zolvă cafeaua cu apa fierbinte şi seamestecă treptat, câte puțin, cu crema,adăugându-se alternativ şi mierea, apoişi lingură de rom (sau câteva picăturide esență). După ce blatul s-a răcit, cre-ma se întinde peste el, apoi se preparăşi glazura, conform indicațiilor şi setoarnă de asupra, sau se presară cu cio-colată rasă.

Ingrediente<

Pentru blat< 2 pahare de făi-nă, un pahar de zahăr, un paharde apă, 1/2 pahar de ulei, 3 lin-guri de miere, 2 linguri de rom,o lingură rasă de nucă de cocos(preferabil amestecată cu cioco-lată rasă), coaja rasă de la ol[m]ie, 1/2 plicuri de praf decopt, 2 linguri de stafide. Pentrucremă< 250 g margarină pentruprăjituri, 200 g de miere, 6 lin-gurițe pline de cafea solubilă, 2lingurițe apă fierbinte, o lingurăde rom, un plic de glazură de ca-

ramel, sau ciocolată rasă.

Ca; de ou[

Mod de preparare<

Laptele, cu bucățile de scortişoarăşi cu foarte puțină sare se pune la fiert,la foc mic. Se bat bine ou[le cu zahărulşi cu zahărul vanilat, se toarnă în laptelecălduț şi se fierbe amestecând în con-tinuu, până când începe să formeze co-coloaşe. Când bucățile prinse sunt de

mărimea unor nuci, dacă ați folosit sescot bețele de scortişoară, se adaugăstafidele, sau nucile, se mai amestecăpuțin şi se toarnă într-un tifon aşezatîn prealabil într-o strecurătoare, iaraceasta, la rândul ei într-un vas de vreo2-3 litri, apoi tifonul se leag[, ca pentruo brânză. Caşul se stoarce bine, câttimp e fierbinte, apoi se mai lasă atâr-nat, să se scurgă 3-4 ore. Când se scoatedin tifon, se aşează pe o tav[ căptuşităcu hârtie de copt se pune în cuptor fier-binte şi se "coace" aşa 7-8 minute, pânăcând pe suprafața sa se formează ocrustă, ca la caşcaval. Nu se aruncă nicizerul ce rămâne, şi acesta se poate con-suma, are un gust foarte plăcut.

Ingrediente<

Un litru de lapte de casă, cuminim 3,5% grăsime, 10 ouă, 4linguri de zahăr, 3-4 batoane descortişoară, 2 plicuri de zahărvanilat, puțină sare şi se maipot adăuga stafide sau bucățide nuci, după gust. Mai aveținevoie de un tifon, sau even-

tual un prosop de bucătărie dinpânză cu țesătură rară.

Sup[ acri;oar[ de pui

Mod de preparare<

Puiul, spălat, fără să se tranşeze, sepune la fiert în apă uşor sărată. Dupăce începe să fiarbă şi se curăță de spu-mă se adaugă zarzavaturile curățate şităiate în 4 bucăți fiecare. Se fierbe pânăse înmoaie toate ingredientele, se stre-coară, iar puiul se tranşează, legumele

se mixează cu un blender sau cu robo-tul de bucătărie, sau eventual se taiecubulețe mici şi se pune înapoi în zea-mă. Se condimentează şi se pune înapoila fiert până dă primul clocot. Ouălese bat bine, se amestecă cu smântânapână la omogenizare, se adaugă câtevalinguri de supă amestecând în conti-nuu, apoi se toarnă în oala cu supă. Seia de pe foc, de adaugă usturoiul pisat,borşul (ori oțetul sau lămâia) dupăgust. Se aşează bucățile de carne în far-furie, supa se toarnă peste ele şi se pre-sară cu pătrunjel verde tăiat mărunt.Se poate servi cu ardei iute.

Ingrediente<

Un pui mai micuț de circa6-700 g (sau eventual jumă-tatea unui pui mai mare) 2-3morcovi, o ceapă, 2 rădăcinide pătrunjel, circa 100 g dețelină, o gulie, 2 ouă, 200-250g de smântână (în funcție degrăsimea sa), 3-4 căței ustu-roi, sare, piper, borş (eventualoțet sau lămâie) pentru acrit,

o legătură de pătrunjel.

Potrivit unor cercetări, urzica estedrept „cea mai mare binefăcătoare dinregnul vegetal”. Revigorantă şi tonică,pişcătoarea urzică vie este un reminera-lizant de excepţie. Datorită proprietăţilorantianemice, remineralizante, hemosta-tice, depurative, diuretice, antidiareice,antibacteriene şi hipoglicemiante, urzicaeste venerată pe tot globul, ca o "reginaa verdeţurilor". Urzica se foloseşte în tra-tamentul a peste 80 de boli.

În scop terapeutic, de la urzică sepoate folosi absolut tot< rădăcina, frunze,flori şi seminţe. Frunzele se adună în lu-nile aprilie-octombrie, cu mănuşi de pro-tecţie, iar florile, seminţele şi rădăcina seadună toamna (septembrie-noiembrie).Înfloreşte din iunie până toamna târziu.În lunile mai şi iunie substanţele activesunt cel mai mult prezente în plantă.

Urzica vie conţine un număr mare deaminoacizi, carotenoide (provitamina A),vitamine (A, B, C, K), săruri minerale(fier, calciu, magneziu, siliciu, potasiu,mangan), substanţe proteice, acid pan-toteic, acid folic, amine, cetone, flavo-noizi, taninuri, uleiuri volatile şi clorofilă,care au efect tonic, cicatrizant şi antiin-flamator.

Acest conţinut bogat, face ca urzicilesă fie folosite atât ca aliment, cât şi caplante medicinale, în cure pentru rege-nerarea şi detoxifierea organismului.

Actiune și indicaţii

Preparatele din urzică au o serie deefecte benefice precum< vitaminizează şiremineralizează organismul, elimină sta-rea de anemie> echilibrează sistemul deapărare al organismului> curăţă şi fluidi-fică sângele având efect detoxifiant> acţio-nează bactericid, limitând sau înlăturândmultiplicarea bacteriilor> are efect beneficîn bronşite şi astm, fluidifică secreţiilebronşice şi favorizează eliminarea lorprin expectoraţie, combate tusea> stimu-lează metabolismul, secreţia bilei, secreţiapancreatică, gastrică şi intestinală, sti-mulează digestia şi peristaltismul intes-tinal> combate diareea, dizenteria, con-stipaţia şi stările inflamatorii ale mucoa-sei tubului digestiv> acţioneaza împotrivaviermilor intestinali> activează proceselefiziologice de formare a eritrocitelor, leu-cocitelor şi trombocitelor> scade glucozaîn sânge> are acţiune hemostatică, oprindsângerarea> măreşte cantitatea de urinăeliminată, contribuind la eliminarea sub-stanţelor toxice din sânge şi în generaldin organism> favorizează eliminarea ma-sivă a acidului uric pe cale renală> stimu-lează secreţia glandelor mamare la fe-meile lăuze> activează regenerarea ţesu-turilor şi epitelizarea, cicatrizând rănile>influenţează favorabil reumatismul şi gu-ta> provoacă scăderea temperaturii cor-pului în diferite stări febrile> este toniccapilar şi combate mătreaţa.

Urzica este indicată în< afecţiuni re-nale, ale prostatei şi ale vezicii urinare,retenţie urinară, incontinenţă urinară, li-tiază urinară> afecţiuni circulatorii, efectebenefice în caz de varice, ulcer varicossau hemoroizi> afecţiuni gastrice, hepa-tice, intestinale> tulburări gastrice dato-rită abuzului de tutun> insuficienţă se-cretorie gastrică, hepatică, pancreatică şiintestinală, diabet> indigestii, enterită,diaree, dizinterie, constipaţie> ulcer duo-denal, litiază biliară şi duodenală> he-moptizie, hemoragie internă şi uterină,metroragie, menstre neregulate, vaginite,leucoree> retenţie de apă în organism> as-cită, reumatism, gută> obezitate, lombago,sciatică şi alte nevralgii etc..

Terapii și reţete cu urzici

Intern - suc de urzică, sirop de urzică,tinctură de urzică, infuzie de urzică, ceaide urzică, pulbere de urzică, seminţe deurzică.

Extern - urzicare cu planta adultă,spălături şi gargară, comprese, băi.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Urzica se folose;te întratamentul a peste

80 de boli

Potrivit unor cercetări, urzica este drept „cea mai mare binefăcătoare din regnul vegetal”. Revigo-rantă și tonică, pișcătoarea urzică vie este un remineralizant de excepţie. Datorită proprietăţilorantianemice, remineralizante, hemostatice, depurative, diuretice, antidiareice, antibacteriene șihipoglicemiante, urzica este venerată pe tot globul, ca o "regina a verdeţurilor".

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Eticheta vestimentară la biroue o dilemă cu care sigur te-ai în-tâlnit până acum — fie că lucreziîntr-un mediu corporate, într-unbirou mai relaxat unde nu ai con-tact direct cu clienții sau deții ofuncție de management. Bineîn-țeles că punctul de pornire în ale-gerea ținutelor office e nici maimult, nici mai puțin decât tipulde job și mediul în care lucrezi,care îți influențează mult liberta-tea stilistică.

Modelele după care ne orientăm înstilul office sunt atât de variate, încâtnu ai cum să nu găseşți un stil suficientde sobru sau relaxat, clasic sau modern,şi totuşi confortabil şi uşor de purtat. Cele mai notabile noutăți se învârt înzona croiului, unde croiurile largi saumasculine se impun, şi în zona styling-ului interesant, cu straturi şi materialecontrastante.

Farmecul pieselor moderne în-tr-un outfit echilibrat

Să fii în ton cu moda nu implică săadopți rapid orice „se poartă”, dar astanu înseamnă nici să eviți cu totul ex-perimentele stilistice. Începe cu un alt-fel de croi al pantalonului — cum ar ficel larg şi evazat, o altă lungime sauinterpretare a blazerului — cum ar ficel lung, fără mâneci, un alt stil de pan-tofi — cum ar fi o pereche de pantofisport albi sau, pe timp de vară, o pere-che de saboți eleganți.

Orizonturi noi se deschid şi în pri-vința culorilor, mai ales acum, în plinsezon cald< tonuri luminoase de albas-tru, roz, galben, sau dimpotrivă, nuanțede inspirație tropicală, influențe mari-năreşti (combinații versatile de dungialbe cu dungi navy, gri sau negre) sauimprimeuri grafice şi vegetale super-be.

Te temi să nu încalci limita „codu-lui” office? Nu o vei face, atâta timpcât mixezi piesele cu grație< culorile şiimprimeurile le alături nuanțelor ne-utre (mult alb şi gri deschis, pentru va-ră), croiurile moderne le alături piese-lor clasice, iar pantofii „altfel” îi alegiorientându-te după liniile minimalis-mului.

Un update inspirat al stiluluiladylike

Când spui „ladylike”, în 2017, nute mai referi strict la taioare „corecte”,„little black dresses” sau pantaloni con-ici şi cămăşi cambrate. Rochiile officevin cu accente neaşteptate< combinațiide culori şi materiale „fresh”, detaliidecorative metalice sau prețioase, tex-turi moderne. Rochiile şi fustele de tipcloş se croiesc din materiale cu impri-meuri vii, curajoase — şi da, merg deminune cu o cămaşă office într-o cu-loare deschisă şi un blazer scurt dințesătură de căşmir sau în.

Foarte important< nu trebuie să tetemi de culoare! O rochie, o bluză sauun pantalon în nuanțe electrice nu aufost niciodată mai… acceptabile încontextul office. Desigur, moderațiacontează şi aici — în privința felului încare combini piesele, nuanțele şi acce-soriile.

Și la capitolul accesorii, lucrurile

iau o direcție interesantă< din nou neîntâlnim cu accente metalice (ținte,lanțuri, fermoare vizibile şi brelocuri),atât pe gențile de birou, cât şi pe pan-tofi. Te va captiva şi varianta aplicațiilordecorative luxoase, de tip bijuterie<mărgele, flori, pietre colorate, dar şibroderiile delicate, aplicate pe piele.Foarte în trend rămâne pielea ornatăcu orice fel de „animal print”, pielea

lăcuită sau cea în culori de impact< dela albastru şi bleumarin la nuanțe deroşu sau roz închis.

Noua eleganță< între retro șiminimalism

Eleganța se bazează de multe oripe un paradox< combinarea unor piesesimple, dar impecabile prin croi şi ma-

terial, într-o ținută sofisticată. În se-zonul actual, „elegant” înseamnă piese„timeless”, într-o singură culoare (demulte ori neutră), cu alură retro maimult sau mai puțîn pronunțată.

Exemplele sunt numeroase< por-neşti de la taioarele din stofe mono-crome, la pantalonii de tip țigaretă, pâ-nă la gleznă, pantofii de tip „Mary Ja-ne”, cu baretă, accesoriile din piele lă-

cuită, bluzele cu fundă, pardesiuriledrepte, din țesături subțiri, poşetele dedimensiuni mici, cămăşile din poplin,pantofii de tip loafer sau chiar jeanşiicu talie înaltă şi croi uşor conic.

Expresia „less is more” rămâne re-levantă şi în 2017, dacă alegi să-ți for-mezi outfiturile de birou jonglând cupiese care vor rămâne mult timp îngarderoba ta.

Eticheta vestimentară la birou e o dilemă cu care sigur te-ai întâlnit până acum — fie că lucrezi într-unmediu corporate, într-un birou mai relaxat unde nu ai contact direct cu cliențîi sau deții o funcție de ma-nagement. Bineînțeles că punctul de pornire în alegerea ținutelor office e nici mai mult, nici mai puțîn decâttipul de job și mediul în care lucrezi, care îți influențează mult libertatea stilistică.

nout[\i în stilul vestimentar de labirou `n aceast[ prim[var[


DIET~

Fructele uscate sunt bogate însubstanţe nutritive şi fibre, suntsărace în calorii, creează o sen-zaţie de saţietate şi alungă foamea.Fructele uscate sunt privite atâtca alimente, cât şi ca leacuripreţioase, în special în timpul se-zonului rece.

Fructele uscate sunt uşor de pre-parat, iar alături de fulgi de cereale şilapte, ele pot alcătui un mic dejun să-nătos, energizant şi care împiedică de-punerea kilogramelor. Fiind bogate înzahăr natural, respectiv, glucoză şifructoză, fructele uscate vor fi inclusecu moderaţie în dietele de slăbit, ca în-locuitor pentru alte surse de carbohi-draţi, precum cartofii, pâinea, paste-

le. De reţinut este şi faptul că într-odietă echilibrată, carbohidraţii ar trebuisă constituie 50% din porţia zilnică. Nutoate fructele uscate însă sunt reco-mandate pentru sănătate şi siluetă.

Astfel, se vor evita fructele confiate(fructe uscate cu adaos de zahăr), care,înainte de uscare, sunt acoperite cu za-hăr sau sirop. Fructele uscate atrăgă-toare, viu şi intens colorate sunt tratatecu sulfiţi (conservanţi), fapt valabil înspecial în cazul caiselor şi stafidelor.Astfel de substanţe nocive pot produceerupţii pe piele, boli de stomac şi bolirespiratorii.

Exemple bune

Se va opta, aşadar, pentru fructele

organice, care nu sunt la fel de atrăgă-toare. Pe de altă parte, adevărate con-centrate de vitamine şi minerale, be-nefice pentru sănătate şi foarte priete-noase cu silueta sunt<

Stafidele (strugurii uscaţi) pot ficonsumate crude, ca o gustare sau in-cluse în diverse preparate. Sunt foartebogate în fibre, au un indice glicemicmediu spre scăzut, stimulează digestiaşi ajută la slăbit.

Curmalele sunt o sursă importantăde antioxidanţi, potasiu, fier şi fibre.Au efect laxative, facilitează evacuareaintestinală, şi prin urmare, slăbitul.

Caisele uscate sunt o ursă bogatăde fibre, vitamina A şi potasiu, caiseleuscate combat constipaţia, stimulândactivitatea stomacului, a ficatului şi nuîn ultimul rând, metabolismul.

Fructe uscaterecomandate `n diet[

Spanacul ar putea fi o soluţiepentru persoanele care doresc săslăbească, scăzând pofta de dul-ciuri şi mâncare nesănătoasă cupână la 95%, arată un studiu alcercetătorilor suedezi.

Cercetătorii de la UniversitateaLund din Suedia au descoperit un ex-tract din frunze de spanac, conţinândmembranele numite tilacoide, carecreşte cu 43% rata scăderii în greuta-te.

Rezultatele au fost obţinute în urmaunui studiu realizat pe 38 de femei su-praponderale.

Cercetarea arată că folosirea de su-plimente alimentare care conţin tila-coide încurajează producerea de cătreorganism a hormonilor care dau sen-zaţia de saţietate şi duce la suprimareasenzaţiei de foame şi astfel la un controlmai bun al apetitului.

Fulgii de ov[z `ndep[rteaz[senza\ia de foame

Un nou studiu a relevat faptul cădacă v[ începe\i dimineaţa cu un bolde fulgi de ovăz instant, pute\i să ţine\imult mai bine în frâu senzaţia de foamepe parcursul zilei.

Potrivit exper\ilor fulgii de ovăz

sunt bogaţi în fibre şi magneziu, astfelcă ajută la îndepărtarea senzaţiei defoame şi a poftei de dulce, precum şila reglarea nivelului de zahăr din sânge,prevenind instalarea diabetului.

Îi pute\i combina cu lapte sau îi pu-te\i adăuga în iaurt, astfel încât până laprânz nu ve\i mai simţi nevoia să ciu-guli\i alimente nesănătoase, care v[pun în pericol sănătatea şi silueta.

Cum combatem pofta de dulce?

Fructele uscate sunt uşor de preparat, iar alături de fulgi de cereale şi lapte, ele pot alcătui un micdejun sănătos, energizant şi care împiedică depunerea kilogramelor

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


În Polonia Ziua Păcălelilor afost atât de populară și glumele aumers atât de departe încât uneledecizii politice importante au fostamânate sau le-a fost schimbatădata pentru a se asigura că nu estevorba de o farsă.

În țările nordice, Danemarca, Fin-landa, Islanda, Norvegia şi Suedia glu-mele se fac în general prin mass-media.Cele mai multe ziare vor publica o sin-gură ;tire falsă, pe care o vor pune peprima pagină, dar nu va fi vorba de şti-rea principală a publicației.

În 1980, BBC a transmis că, pentrua ține pasul cu tehnologia, autoritățilelondoneze au decis să digitalizeze BigBen. Anunțul a şocat ascultătorii, unnumăr destul de mare de oameni ieşindîn stradă să protesteze împotriva uneiastfel de decizii. În aceeaşi zi, BBC Ja-ponia a dus farsa mai departe spunândcă limbile ceasului le vor fi vândute pri-milor patru ascultători care vor sunaîn redacție. Primul care a sunat pentrua licita a fost un marinar japonez aflatîn largul Atlanticului.

În 2007, un site specializat în su-biecte paranormale a publicat o foto-grafie cu un cadavru mumifiat desprecare au spus că este o zână şi că ființasupranaturală a fost găsită de un bărbatcare îşi plimba câinele pe vechiul drum

roman din Derbyshire. Redacția a fostvizitată de sute de oameni şi a primitun număr impresionant de scrisori dela persoane care voiau sa vadă zâna.Chiar şi după ce s-a anunțat că a fost opăcăleală, mai multe persoane au con-tinuat să scrie scrisori pe acest subiect,refuzând să accepte că a fost vorba deo glumă.

O barjă care trăgea după ea un ice-

berg în portul din Sydney a putut fi vă-zută în 1978, iar un om de afaceri aus-tralian a anunțat cu mare fast că va spar-ge icebergul în cuburi de gheață şi le vavide cu zece cenți bucata. Stațiile localede radio au transmis în direct momen-tul în care urma să se înceapă spargereagheții, dar când a început să plouă s-aconstatat că era vorba de un cub deplastic acoperit cu spumă de ras.

În 1998, Burger King a anunțat în-tr-o reclamă publicată în USA Todaycă va lansa un meniu special, Whooperpentru stângaci, creat special pentrucele 32 de milioane de stângaci din toatățara. Reclama spunea că burgerul vaavea aceleaşi ingrediente ca şi Whoo-perul clasic, dar condimentele au fostrotite cu 180 de grade. Mii de clienți aumers în restaurante şi au cerut burgerulpentru stângaci, în timp ce mulți alțiiau cerut o versiune pentru dreptaci.

În 1972 publicațiile din toată lumeaau anunțat că a fost descoperit cadavrulmonstrului din Loch Ness. Știrea spu-nea că o echipă de zoologi a descoperitcarcasa monstrului plutind pe lac. Pri-mele ştiri spuneau că monstrul cântăreao tonă şi jumătate şi avea o lungime depeste cinci metri. Ulterior s-a constatatcă era vorba de un elefant de mare, iarprofesorul John Shield a recunoscut căel l-a pus în lac. Elefantul de mare de lagrădina zoologică Flamingo Park a mu-rit cu câteva săptămâni înainte de 1aprilie şi cadavrul a fost conservat îngheață pentru a fi aruncat apoi în lac.

În 1977, The Guardian a publicatpe şapte pagini un material despre SanSerrieffe, o țară foarte mică situată înOceanul Indian. Aceasta era formatădintr-un arhipeleag de insule pozițio-nate sub formă de punct şi virgulă. Celedouă insule principale se numeau Up-per Caisse şi Lower Caisse. Materialul

conținea o serie de articole despre is-toria, geografia şi viața de zi cu zi a lo-cuitorilor din insulă. Telefoanele dinredacție au sunat toat[ ziua, cititoriidorind să obțină informații despre țaraidilică şi despre cum pot ajunge acolo.

În dimineata de 1 Aprilie 1976, as-tronomul Patrick Moore a anunțat întimpul unui interviu acordat BBC Ra-dio 2 că la ora 9.47 de minute va avealoc un eveniment astronomic unic< pla-neta Pluto va trece prin spatele lui Ju-piter şi va crea un aliniament gravita-țional care va reduce gravita\ia pe Pă-mânt. Moore le-a spus ascultătorilor cădacă vor sări în aer exact în momentulîn care se se va produce aliniamentulvor experimenta o senzație ciudată deplutire. Sute de englezi au sunat la BBCspunând că au simțit acea senzație.

Cea mai celebră păcăleală din 1957a fost o ştire publicată de BBC. Aceştiaau prezentat un show despre cultivareaspaghetelor în sudul Elveției. Știrea spu-nea că din cauza iernii uşoare din acelan cultura de spaghete era foarte bună.Materialul era însoțit de imagini cu ofamilie de elvețieni care adunau pastedin copaci şi le puneau în coşuri. Sutede oameni au sunat în redacție cerândinformații despre cum pot să crească şiei spaghete în copaci. Drept răspuns,redactorii BBC au spus< ”Puneți ocreangă de spaghete într-o tigaie cu sosde tomate şi rugați-vă să fie bune”.

În fiecare an, la 1 aprilie, oa-menii din lumea întreagă mar-chează Ziua păcălelilor, cunoscu-tă și ca Ziua păcălitului sau Ziuanebunilor, când fiecare încearcă,cu mai mult sau mai puțin succes,să-i facă o șotie colegului, priete-nului, vecinului, unui membru defamilie, mai exact toată lumea pă-călește pe toată lumea.

Originea acestui obicei nu este cu-noscută cu exactitate. Unii considerăcă aceasta este legată de schimbareaanotimpului, în timp ce alții cred căprovine de la adoptarea noului calen-dar. Ipoteza acceptată de majoritate,însă, susține că obiceiul păcălelilor de1 aprilie a apărut în vestul Europei, pela jumătatea secolului al XVI-lea.

Calendarul e de vin[

În vechiul calendar iulian AnulNou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în1582 papa Grigore al XIII-lea a făcuttrecerea de la vechiul calendar iulianla noul calendar, care avea să-i poartenumele - calendarul gregorian, sărbă-toarea Anului Nou mutându-se deatunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avutprobleme în a se obişnui cu noua datăa acestei sărbători şi au continuat să-şitrimită felicitări şi să-şi facă urări totpe 1 aprilie.

Cei care continuau să sărbătoreascăAnul Nou la 1 aprilie au fost numiți"nebuni de aprilie", de unde şi denu-mirea de Ziua nebunilor (April Fools'Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul,felicitările trimise pentru Anul Nou la

1 aprilie au început să fie consideratefarse, fiind însoțite adeseori de cadourihazlii, relatează Agerpres.

Dac[ te p[c[le;te o fat[,o iei de nevast[

Ziua de 1 aprilie este recunoscutăca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilorlumii. Marcată mai întâi în Europa, atrecut peste ocean şi s-a răspândit apoiîn majoritatea țărilor de pe glob. Este

totuşi sărbătorită cu preponderență înEuropa şi în America şi mai puțin `ncivilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor sesărbătoreşte începând cu secolul alXIX-lea. Se obişnuieşte ca farsele să fiefăcute până la ora prânzului, altfel aces-tea aduc ghinion păcăliciului. Tradițiaspune că dacă o fată frumoasă reuşeştesă te păcălească trebuie să o iei de ne-vastă sau măcar să fii prietenul ei. Darnu este indicat să te căsătoreşti la 1aprilie, pentru că bărbatul însurat în

această zi va fi toată viața sub papuculnevestei. Copiii născuți la 1 aprilie voravea succes pe aproape toate planurile,dar ar fi bine să stea departe de jocurilede noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători,ziua de 1 aprilie devine un prilej de bu-curie şi de distracție pentru toți cei careau simțul umorului, sau, aşa cum spu-nea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1aprilie este ziua în care ne amintim cesuntem în celelalte 364 de zile ale anu-lui”.

Minciuni cu sau f[r[ voie

Se vorbeşte mult despre ştirile false,iar marile companii care oferă serviciipe internet, dornice să arate că le pasăde problemele fierbinţi care sunt dez-bătute de societate, se întrec în măsuriprin care încearcă să combată (sauchiar elimine) acest fenomen. Din pă-cate, ştirile false au existat dintotdeauna(vezi găina care a născut pui vii, invaziaextraterestră din 1938 etc.), împache-tate într-o formă sau alta, iar de abiaacum, în era lucrurilor care devin rapidvirale pe internet, conştientizăm exis-tenţa lor. Unii le-au numit propagandă,alţii minciuni sau arme ideologice. Nupoţi elimina total ceva care izvorăştedin natura umană. În fond, ştirile falsesunt sau includ minciuni, iar în istorienu a existat nici măcar un om care sănu fi minţit vreodată.

Robert Feldman, psiholog la Uni-versity of Massachusetts, a studiat timpde zece ani minciuna. El a descoperitcă într-o conversaţie obişnuită de 10minute 60% dintre oameni spun celpuţin o minciună, pentru a fi plăcuţimai mult de către cei din jur sau pentrua părea mai competenţi. De cele maimulte ori acest lucru se întâmplă fărăsă fie forţaţi să mintă. Potrivit psiho-logului, majoritatea oamenilor nicimăcar nu realizează că au spus o min-ciună până când nu văd înregistrareavideo a conversaţiei la care au luat par-te. Descoperirea este relevant[ ̀ n epocapsihozei ;tirilor false (fake news), `ncare multe publica\ii nici nu mai`ndr[znesc s[ fac[ farse de 1 Apriliepublicului lor.

V. A.

Cele mai reu;ite p[c[leli media din ultimele decenii

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătoreşte începând cu secolul al XIX-lea

“Icebergul” tractat `n portul Sydney `n 1978, de 1 Aprilie

Ce mai înseamn[ 1 aprilie`n epoca psihozei ;tirilor false?

EVENIMENTPrin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție

pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, “ziua de 1aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.


ANIMALE

În lumea satului este firesc caîn fiecare gospodărie să existegăini. Creșterea lor asigură între-gii familii ouă și carne, însă demulte ori gospodarii aleg să aibăîn propria curte și exemplare caresă încânte ochiul, deci să aibă unpenaj deosebit.

Adesea, cocoşul din curte este alescu mare atenție, tocmai pentru a avea înurmătoarea primăvară pui tot mai fru-moşi, chiar dacă de cele mai multe orinu sunt de rasă pură. Aşa s-a întâmplatca treptat să apară în gospodării şi găinilede ornament, fie ele pitice, moțate saupur şi simplu cu un penaj deosebit. Dinacest motiv vă prezentăm două rase pecare le puteți creşte şi dumneavoastră îngospodărie.

Găina de porțelan sau Mii de Flori

Dezvoltată de Michael Van Gelderîn anii 1890, rasa de porțelan sau mii deflori a devenit tot mai apreciată în cadrulexpozițiilor şi tot mai achiziționată decei care aleg să crească păsări de curte.Găinile din această rasă au picioarelescurte şi acoperite cu pene până la ghea-re, corpul plin şi gâtul bine dezvoltat, iarcoada este deschisă şi stă ridicată. Unexemplar cântăreşte între 0.5 - 1 kg şi aremedia de viață cuprinsă între 8 şi 12 ani.În prezent se cunosc mai multe varietăți

ale acestei rase, printre care găinile cugâtul auriu, cele negre, multicolore saumii de culori şi albe.

Aparținând unei rase ornamentale,găinile depun aproximativ 3 ouă pe săp-tămână şi pot fi hrănite cu produse dincomerț, adică furaje combinate sau nu,dar trebuie ținut cont şi de faptul că, încondițiile în care sunt crescute în spațiudeschis, beneficiază şi de hrană din na-tură – insecte, semințe, iarbă etc., iar un

lucru care nu trebuie să îi lipsească, ca şialtor păsări de altfel, este apa.

Faptul că au picioarele scurte repre-zintă un dezavantaj deoarece păsăriledezvoltă acarieni mai uşor, dar greu deobservat, iar iarna, dacă sunt lăsate înaer liber, penele adună noroi şi/sau ză-padă, care trebuie îndepărtate deoarecepot suferi repede degerături. Un alt de-zavantaj al mărimii găinilor, este faptulcă poate fi o pradă uşoară pentru păsările

răpitoare.

Moţata olandeză

Găinile moțate se regăsesc şi ele totmai des în curțile oamenilor gospodari.Una dintre aceste rase este moțata olan-deză. Moțul apare atât la găini, cât şi lacocoşi, diferența fiind faptul că la femeleeste rotund, în timp ce la masculi estesub formă de umbrelă. În ceea ce priveştepenajul, culorile pe care le poate aveaaceastă rasă sunt variate> printre cele maicunoscute sunt cele cu corpul negru şimoțul alb sau cele albe. Ochii sunt adeseaacoperiți cu pene şi adesea pot rămâneblocate în locuri strâmte, tocmai pentrucă au vederea blocată. Moțatele olandezepot fi de talie standard, de 2-3 kg, sau pi-tice, de 600-800 grame.

În ceea ce priveşte ouăle, în primulan acestea sunt destul de mici şi nu serecomandă să fie puse la incubat.Aceste găini nu clocesc, de aceea, dacă

vreți să obțineți pui, trebuie să incubațiouăle sau să le puneți unei alte cloşti, dinaltă rasă.

Din punctul de vedere al îngrijirii,moțatele trebuie ferite de ploaie deoareceumezeala le poate îmbolnăvi uşor, în spe-cial efectele văzându-se la nivelul ochilorşi al capului deoarece moțul reține maimultă apă, de aceea el ar trebui uscat. Totla nivelul moțului se pot ascunde şi aca-rieni mai greu observabili, motiv pentrucare se impune deparazitarea în mod re-gulat.

Una dintre speciile importate de pa-pagali care a intrat de curând în vizorulorganizaţiilor pentru protecţia naturiicrescută şi care este crescută ca animalde companie, este papagalul gulerat (saucu colier roşu). Cu denumirea ştiinţificăde psittacula krameri, papagalul are înprezent, în Marea Britanie, conform unorestimări, o populaţie de peste 50.000 deexemplare.

Răspândită la origine în Asia şi Afri-ca, această pasăre frumos colorată, ca-pabilă să imite vorbirea umană, se bucurăde admiraţia a numeroşi britanici, iubi-tori de păsări exotice, care şi-au îmbogăţitviaţa adoptând câte un exemplar-douăde asemenea papagali, fără să prevadă -cine ar fi putut prevedea? - că puţineleexemplare scăpate accidental din coliviise vor adapta atât de bine climei britanice,încât vor ajunge să cuibărească, în numărde mii, în parcurile Londrei şi grădiniledin sudul Angliei

Populaţii de asemenea papagali săl-băticiţi se găsesc şi în Olanda şi Belgia,în Italia, Franţa şi Germania, în Spaniaşi Portugalia> se consideră că ar existamici populaţii stabile şi în sudul SUA,precum şi în Japonia, nemaivorbind denumeroase oraşe din Asia şi Africa. Foar-te adaptabilă, această pasăre este, la oraactuală, una dintre speciile de papagalicu cea mai largă răspândire pe glob.

În India, aceste păsări s-au înmulţitnemăsurat şi, hrănindu-se cu plante cul-tivate, produc în multe regiuni, pagubeconsiderabile în culturile agricole.

Papagalul gulerat,un îndr[git animalde companie

Pigmentarea nasului unui câine estedeterminată de factori genetici, la fel caşi culoarea blănii. În funcţie de rasă, nasulcâinelui poate fi negru, roz, de culoareacărnii sau colorat în nuanţa blănii. Decele mai multe ori, depigmentarea (de-colorarea) nasului este cauzată de ano-timpul rece, fenomenul fiind cunoscutsub numele de “nas de iarnă”. În absenţaunor probleme de natură medicală, nasulcăţelului va reveni la culoarea iniţialăodată cu venirea primăverii. Enzima Ty-rosinase, responsabilă de colorarea na-sului, este sensibilă la temperaturi scă-zute, fiind eficientă, în special în perioa-dele mai calde.

Traumele fizice şi problemele medi-cale pot determina de asemenea depig-mentarea nasului. Culoarea roz a nasuluipoate să indice vindecarea în cazul încare suprafaţa nasului a fost abrazivă saua avut cruste (în mod normal nasul câi-nelui trebuie să fie rece şi umed).

Dermatita de contact este o altă cauzăa decolorării nasului la căţei. Unii câinipot dezvolta sensibilitate la vasele de plas-tic, fapt care duce la dobândirea uneinuanţe de roz, iritarea nasului şi chiar abuzelor. Într-o astfel de situaţie se impuneschimbarea vaselor de plastic cu vase deinox sau ceramică.

Vitiligo poate fi o altă cauza pentrudepigmentarea nasului. Culoarea roz anasului este asociată cu bucăţi de blanădecolorată. Câinele are nevoie de o biop-sie care să confirme diagnosticul. Adre-sează-te veterinarului dacă suspectezi căanimalul tău are vitiligo.

Depigmentarea nasului la câini

g[inile ornamentale, tot mai apreciate de cresc[tori

G[in[ ;i coco; din rasa Mo\ata olandez[

Adesea, cocoșul din curte este ales cu mare atenție, tocmai pentru a avea în următoarea primăvarăpui tot mai frumoși, chiar dacă de cele mai multe ori nu sunt de rasă pură. Așa s-a întâmplat catreptat să apară în gospodării și găinile de ornament, fie ele pitice, moțate sau pur și simplu cu unpenaj deosebit.

~n prezent sunt cunoscute 250 de rasede pisici în întreaga lume, însă doar câ-teva dintre ele se remarcă prin trăsăturiunice care fac ca preţul lor să-l depăşeas-că pe cel al unei limuzine de lux, iar ceicare-şi permit un astfel de exemplar tre-buie să aştepte chiar şi un an de zile pânăsă intre în posesia acestuia.

Pisica din rasa Ashera

De departe cea mai scumpă felinădomestică este pisica din rasa Ashera.Un exemplar de Royal Ashera poateajunge să coste chiar şi 125.000 de dolari,preţul fiind justificat de numărul foartemic de exemplare din această rasă şi decererea mare. Ashera este o rasă din SUA,obţinută prin încrucişare, iar anual nuse vând mai mult de 50 de exemplare.Este o pisică de talie foarte mare, un mas-cul adult ajunge să măsoare în lungimemai mult de un metru şi să cântăreascăîn mod normal peste 12 kilograme. Înciuda aspectului care impune respect şiinspiră teamă, este descrisă ca fiind o pi-sică foarte blândă, afectuoasă şi uşor deeducat. În plus Royal Ashera are douăcalităţi rar întâlnite la feline< este hipoa-lergică, deci poate fi crescută de persoa-nele care dezvoltă alergii în prezenţa fe-linelor şi nu este mofturoasă la mânca-re.

Pisica din rasa Bengaleză

Este un leopard în miniatură, iar unexemplar din această rasă ajunge să costepână la 40.000 de dolari. Este consideratăuna dintre cele mai frumoase pisici dinlume, atât datorită aspectului blăniţei,gri, cafeniu sau auriu cu pete şi dungimaron închis, cât şi culorii şi formei ochi-

lor (aproape rotunzi cu un contur negrucare face să iasă în evidenţă culoarea ver-de deschis a irisului).

Pisica din rasa Bengaleză

Este un leopard în miniatură, iar unexemplar din această rasă ajunge să costepână la 40.000 de dolari. Este consideratăuna dintre cele mai frumoase pisici dinlume, atât datorită aspectului blăniţei,gri, cafeniu sau auriu cu pete şi dungimaron închis, cât şi culorii şi formei ochi-lor (aproape rotunzi cu un contur negrucare face să iasă în evidenţă culoarea ver-de deschis a irisului).

Este descrisă de proprietari drept opisică semi-domestică. Nu este genul carese alintă tot timpul, care doarme mult şitoarce, ba din contră, este extrem de cu-rioasă, tot timpul în acţiune, îi place să

se caţere, să stea la înălţime şi să vânezetot ce se poate. Este una dintre puţinelerase de pisică ce adoră apa şi nu se fereştenici măcar de ploaie. Este o pisică de taliemedie spre mare, un exemplar adultajungând până la 8-9 kilograme. Benga-leza are o blană cu fir foarte scurt, dar cuo textură mătăsoasă.

Pisica din rasa Savannah

Un exemplar din această rasă ajungesă coste până la 20.000 de dolari. Savan-nah este tot o rasă hibrid, obţinută înSUA, prin încrucişarea unei pisici do-mestice cu una sălbatică, din savana afri-cană. Chiar dacă în vene îi curge sângede animal sălbatic, pisica Savannah estedescrisă ca fiind extrem de blândă şiataşată de stăpânii săi în preajma căroraîi place să-şi petreacă timpul. Nu este o

pisică independentă, ci preferă companiaunui om sau chiar a unui alt animal.

Este un soi de pisică de dimenisunimari, are picioare înalte, iar în lungimeajunge la maturitate chiar şi la 80 -90 decm, iar ca greutate depăşeşte lejer 9-10kilograme. Nu este neapărat o pisică dră-gălaşă, capul său fiind mai degrabă tri-unghiular, iar urechile sunt mari şi as-cuţite. Blana, cafeniu cu pete negre, darşi alura de felină sălbatică o fac să fie de-osebită. Este extrem de atletică, adoră săse caţere şi are nevoie în permanenţă dejucării sau obiecte doar ale ei care să-iţină de urât. Este mult mai afectuoasădecât Bengaleza, dar la fel de activă şicurioasă. Pur şi simplu nimic nu-i stă încale dacă îşi doreşte ceva cu adevărat.

Pisica Russian Blue (Albastru de Rusia)

Un exemplar autentic din aceastărasă se vinde cu până la 5.000 de dolari.Este o pisică spectacol, datorită blăniţeiei aparte, gri – albastru cu păr scurt şides, dar în acelaşi timp extrem de fin.Ochii de culoarea cihlimbarului sau ver-de deschis contrastează cu blana, iar ure-chile scurte, capul rotund, “obraji bucă-laţi” şi colţurile gurii uşor ridicate (tră-sătură specific rasei), ca într-un zâmbet,o fac pur şi simplu irezistibilă.

Este o pisică ataşată de stăpân, calmă,nu este foarte activă, dar este extrem deagilă şi inteligentă. Este o rasă de taliemică, un adult cântăreşte până la 5-6 ki-lograme. La capitolul îngrijire specială,blăniţa are nevoie să fie pieptănată des,măcar o dată la două-trei zile.

Ruxandra Filip

Cea mai scump[ pisic[ din lume valoreaz[ 125.000 de dolari

Pisic[ din rasa Albastru de Rusia


MAGAZIN

Cândva era considerată cea mai si-gură şi mai dură închisoare americană,locul în care erau închişi cei mai de te-mut infractori, printre care şi Al Ca-pone.

Acum, Alcatraz atrage anual pesteun milion de turişti, care vin să vizitezeaceastă insulă izolată din Golful SanFrancisco.

Pe 21 martie se împlinesc 54 de anide la data în care autorităţile americaneau hotărât închiderea închisorii Alca-traz. Costurile de operare ale "Stâncii"erau mult mai ridicate decât cele aleînchisorilor obişnuite, respectiv de 10dolari de deţinut pe zi în comparaţiecu doar 3 dolari de deţinut pe zi la altepenitenciare.

~n plus, apa de mare erodase gravnumeroase dintre clădirile de pe insulă,iar cetăţenii militau din ce în ce maides pentru închiderea închisorii dincauza efectelor negative pe care le aveauasupra mediului deversările făcute îngolf din canalizarea penitenciarului cuaproape 250 de deţinuţi.

În cei 29 de ani de operare ai peni-tenciarului Alcatraz, pretindeau oficia-lii instituţiei, niciun prizonier nu a eva-dat cu succes. 36 de condamnaţi au fostimplicaţi în 14 tentative de evadare, doibărbaţi încercând să fugă chiar de douăori. Dintre aceştia, 23 au fost prinşi,şase împuşcaţi mortal în timpul eva-dării, în timp ce trei s-au pierdut în-otând pe mare şi nu au mai fost găsiţiniciodată, FBI-ul bănuind că suntmorţi.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

“La Jeune fille sophistiquee(Portrait de Nancy Cunard)”, osculptură unică realizată de Con-stantin Brâncuşi, evaluată la 70de milioane de dolari, va fi scoasăla vânzare pe 15 mai, la Licitaţiade artă impresionistă şi modernăorganizată de casa Christie’s laNew York, potrivit bloomberg.com.

Soţii Elizabeth şi Frederick Stafford- o tânără originară din New Orleans,SUA, şi un migrant evreu din România- se aflau la Paris, în 1955, când aucumpărat sculptura direct de la artist,pentru suma de 5.000 de dolari.

În prezent, sculptura, realizată în1932, cu o înălţime de aproximativ 79de centimetri, lucrată în aramă, esteevaluată de experţi la 70 de milioanede dolari.

Sculptura - care reprezintă capulunei femei cu părul strâns într-o coadăde cal - este scoasă la licitaţie de copiiicuplului, care intenţionează ca o partedin profitul obţinut în urma vânzăriisă fie folosit pentru mai multe acţiunicaritabile.

Lucrarea de artă a fost inspirată deNancy Cunard, o frumoasă activistăpentru drepturile civile şi jurnalistă derăzboi, moştenitoarea unei bogate fa-milii din Marea Britanie şi care a jucattenis cu scriitorul Ernest Hemingwayşi a fost muza artistului suprarealistAndre Breton.

Potrivit copiilor cuplului Stafford,

sculptura a fost cumpărată ca un cadoupentru a 28-a aniversare a lui Eliza-beth.

Experţii casei Christie’s speră să doboare recordul de preţ

Sculptura a făcut parte dintr-o co-lecţie mai mare de obiecte de artă pecare soţii Stafford au împrumutat-o, în1978, Metropolitan Museum of Art dinNew York, unde a rămas pentru urmă-torii 40 de ani.

Experţii casei Christie's speră sădoboare recordul de preţ pentru o ope-ră a lui Brâncuşi, stabilit anul trecutprin vânzarea lucrării din bronz "Lamuse endormie" (1913), pentru sumade 57,4 milioane de dolari.

Cea mai scumpă sculptură vândutăvreodată la licitaţie este o reprezentareîn mărime naturală a unui bărbat carearată cu degetul, o lucrare din bronzrealizată de Alberto Giacometti, adju-decată pentru 141,2 milioane de dolari,în mai 2015.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19februarie 1876, în localitatea Hobiţa,judeţul Gorj - decedat pe 16 martie1957, la Paris) a fost un sculptor româncu contribuţii majore la înnoirea lim-bajului şi viziunii plastice în sculpturacontemporană. Figură centrală înmişcarea artistică modernă, Constan-tin Brâncuşi este considerat unul dincei mai mari sculptori ai secolului alXX-lea.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţulGorj - decedat pe 16 martie 1957, la Paris) a fost un sculptor român cu contribuţiimajore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană

O sculptur[ de Brâncu;i, licitat[în new York la o sum[ fabuloas[Evaluată la 70 de milioane de dolari, va fi scoasă la vânzare `n 15 mai de casa Christie's la New York

54 de ani de laînchiderea închisorii

alcatraz, cea maisigur[ din lume

Departamentul pentru Apăraredin SUA investeşte peste 600 miliardede dolari, anual, pentru a cumpăra ar-mament. Însă programul Joint Non-Lethal Weapons Development(JNLWD) doreşte să dezvolte un noutip de arme prin care inamicii să fieîndepărtaţi, dar nu şi omorâţi.

În prezent, JNLWD a dezvoltat oarmă cu laser ce poate îndepărta fărăsă rănească inamicii. Futurism notează că NL-LIFE (Non-Lethal Laser-Induced Plasma Effect)transmite o rază de lumină către ţintăprin intermediul unui laser.

Astfel, electronii din moleculelede aer creează o bilă de plasmă în zonaunde se află ţinta. Operatorul manipulează apoi bila deplasmă prin intermediul unui nano-laser secundar şi direcţionează plasmapentru a produce sunet, lumină sauchiar pentru a arde hainele inamicu-lui.

În prezent, tehnologia se află înproces de dezvoltare, aşadar funcţio-nează doar în anumite condiţii. Însă, în cele din urmă, instrumentular putea funcţiona la o distanţă de zecide kilometri.

a fost proiectatdispozitivul militarcu sunete sau lumin[ puternic[ pentruînl[turarea inamicilor

În iulie 2017, cercetătorii de-clarau că au descoperit o proteinăciudată în venele unei femei în-sărcinate. Însă nimeni nu știa cerol îndeplinește aceasta. Proteina,denumită Hemo, este atât de ne-obișnuită deoarece nu este creatăde mamă. Conform NY Times,aceasta se formează în fetus și înplacentă de către o genă care pro-vine dintr-un virus ce îi infecta pestrămoșii noștri în urmă cu 100de milioane de ani.

Hemo nu este singura proteină cuorigini ''extraterestre''. ADN-ul umaneste compus din 100.000 de părţi deADN viral. Acesta compune aproxi-mativ 8% din genomul uman. Ana Kat-zourakis, virolog din cadrul Universi-tăţii Oxford, a publicat recent un studiuprivind modul în care aceste gene vi-rale, care produc proteine precum He-mo, afectează sănătatea oamenilor.

Unele dintre virusurile străvechine-ar putea proteja de boli, iar altele arputea creşte riscul apariţiei canceruluişi a altor afecţiuni. Mare parte dinADN-ul viral este compus dintr-ungrup particular< retrovirusuri, grup ca-re include virusul HIV. Un retrovirusinvadează celulele gazdei şi insereazăpropriile gene în celula ADN-ului.

Aceste gene virale utilizează proceseledin interiorul celulei pentru creareanoilor virusuri care în cele din urmăinvadează noi celule.

În cazul în care un retrovirus in-fectează un ovul sau un spermatozoid,ADN-ul său poate fi transmis noilorgeneraţii. Din momentul în care retro-

virusurile devin moştenite, cercetătoriile atribuie denumirea de retrovirusuriendogene. În urma unei singure infec-tări, retrovirusurile endogene pot con-strui sute de copii ale sale în ADN-ulgazdei.

Deşi în timp, organismul uman aevoluat pentru a se apăra de retroviru-

surile endogene, uneori acestea reuşescsă se transforme în tumori.

Pe de altă parte, proteinele viralesunt importante pentru reproducere.

Placenta produce proteineHemo

Placenta produce proteine virale,iar cercetătorii au descoperit că anu-mite tipuri, precum sinciţiul, fuzionea-ză pentru formarea celulelor din pla-centă, un pas crucial pentru dezvolta-rea fătului. În urmă cu cinci ani, bio-logul Odile Heidmann şi colegii săi audescoperit o parte de ADN viral pecare au denumit-o Hemo. De aseme-nea, dr. Heidmann a descoperit alteversiuni ale proteinei Hemo în ADN-ul altor specii ''Cu siguranţă are un rolimportat, nu este doar o relicvă,'' a de-clarat ea.

Placenta produce proteine Hemo,însă până în prezent specialiştii nu audescoperit ce funcţie îndeplinesc. ''Esteo proteină foarte veche şi ar trebui săaibă o funcţie,'' a declarat biologul. Unadintre ipoteze sugerează că proteinaHemo reprezintă un mesaj de la fetuscătre mamă, pentru ca sistemul imuni-tar al acesteia să nu atace fetusul. Alteexperimente, însă, sugerează că pro-teinele virale ajută la dezoltarea maimultor tipuri de ţesuturi

În aDn-ul oamenilor exist[ virusuri vechi de 100 de milioanede ani. Unele au origini ''extraterestre''

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedatpe 16 martie 1957, la Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajuluişi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă,Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Unele dintre virusurile străvechi ne-ar putea proteja de boli, iar altele ar puteacreşte riscul apariţiei cancerului şi a altor afecţiuni


Contabilii care au administrataverea actorului până de curândau făcut publice o parte din chel-tuielile lunare ale acestuia, susţin-ând că starul duce o viaţă nechib-zuită şi plină de cheltuieli fărăsens.

Pe lista proaspetelor achiziţii aleactorului din "Piraţii din Caraibe" senumără 14 case, printre care un castelîn Franţa, un lanţ de insule, care l-acostat nici mai mult nici mai puţin de75 de milioane de dolari.

Se pare că actorul cheltuie lunarpeste două milioane de dolari pe lu-cruri exagerat de scumpe, relateazăDailymail.

Depp deţine şi un yacht în valoarede 18 milioane de dolari, iar peste200.000 de dolari îi dă lunar pe zboruriprivate. Gărzile de corp îl costă în jurde 150.000 de dolari, iar staff-ul per-sonal, format din 40 de persone, îi mă-nâncă lunar 300.000 de dolari.

În aceste condiţii, starul hollywoo-dian s-ar putea să ajungă la fundul sa-cului, deoarece contabilii au precizatcă acesta cheltuie lunar mai mult decâtcâştigă.

Nu ar fi de mirare ca peste câţivaani Johnny Depp să se înscrie pe listavedetelor internaţionale pline de da-

torii.

A vândut palatul pe care îl deţinea în Veneţia

Recent actorul american JohnnyDepp şi-a vândut palatul din Veneţia,o reşedinţă cu patru etaje, amplasatăpe Canal Grande din oraşul italian,contra sumei de 10,8 milioane de do-lari. Acea clădire istorică a fost con-struită în secolul al XVII-lea şi includeşapte dormitoare şi nouă săli de baie.Starul hollywoodian, în vârstă de 53de ani, a vândut însă în pierdere aceastăreşedinţă - Palazzo Dona Sangiantof-fetti -, întrucât a plătit pe ea suma de13 de milioane de dolari atunci când acumpărat-o, în ianuarie 2011.

Johnny Depp a dezvăluit că s-a în-drăgostit de Veneţia atunci când a pe-trecut mai multe luni în celebrul oraşitalian cu ocazia filmărilor de la lun-gmetrajul ”Turistul/ The Tourist”, încare a jucat alături de actriţa AngelinaJolie, în 2010. Presa internaţională re-lata în acea vreme faptul că renumitulactor a întrecut la licitaţia pentru aceaproprietate din Veneţia un foarte bogatprinţ arab. Palazzo Dona Sangiantof-fetti era în acel moment una dintrepuţinele palate din centrul Veneţiei ca-re erau disponibile spre vânzare şi seaflă în cartierul veneţian Santa Croce,

la mică distanţă de Biserica Santa Ma-ria Mater Domini.

Starul deţine o insulăîn Bahamas

Johnny Depp deţine proprietăţi înnumeroase zone ale lumii, precum Ha-waii, comitatul britanic Somerset, car-tierul West Hollywood din Los Ange-les, dar şi o insulă de peste 180.000 demetri pătraţi în Bahamas. Starul hol-lywoodian a decis în 2015 să îşi punăîn vânzare, contra sumei de 26 de mi-lioane de dolari, şi un sat întreg pe carel-a cumpărat în urmă cu mai mulţi aniîn Franţa. Johnny Depp a luat deciziade a-şi vinde unele dintre proprietăţiîn urma divorţului său de actriţa Am-ber Heard, anunţat recent, după unmariaj de 15 luni. În luna iunie, actorula vândut două picturi din colecţia sade artă, realizate de Jean-Michel Bas-quiat, contra sumei de 11,5 milioanede dolari.

Johnny Depp şi Amber Heard s-aucăsătorit pe 3 februarie 2015. Cei doiactori s-au cunoscut în 2011 în timpulfilmărilor de la lungmetrajul ”Jurnalulunui iubitor de rom/ The Rum Diary”.Relaţia lor a început după ce JohnnyDepp s-a despărţit de partenera lui deviaţă, actriţa şi cântăreaţa franceză Va-nessa Paradis. Depp şi Paradis au îm-

preună doi copii - Lily-Rose, născutăîn 1999, şi Jack, născut în 2002. AmberHeard, în vârstă de 30 de ani, a depusîn luna mai actele prin care a cerut di-vorţul de Johnny Depp, în vârstă de 52de ani, pe care l-a acuzat de violenţăconjugală şi împotriva căruia a obţinutun ordin judecătoresc care îi interzicestarului francizei ”Piraţii din Caraibe”să o contacteze. De asemenea, ea a de-pus şi o plângere la Poliţia din Los An-geles în care a evocat „anii de violenţefizice şi psihologice” suferite din parteasoţului ei, Johnny Depp.

21 Jump Street, primul mare succes

Pe numele său întreg John „Joh-nny” Christopher Depp II, s-a născut9 iunie 1963, Owensboro, Kentucky,SUA şi este un actor, scenarist, regizor,producător şi muzician american. Acâştigat Globul de Aur şi premiul aca-demiei Screen Actors Guid pentru CelMai Bun Actor. El a ieşit în evidență înanii 1980, odată cu serialul 21 JumpStreet, devenind un idol al adolescen-ților. Depp a acceptat provocareavieții lui de a accepta roluri "mai maridecât viața", începând cu un rol suportîn filmul lui Oliver Stone, Platoon, re-prezentând Războiul din Vietnam şicare a apărut în 1986, apoi a jucat rolul

principal în filmul fantezist EdwardScissorhands (1990). Mai târziu a ex-perimentat succesul de box- office înaventura fantastică Sleepy Hollow(1999), apoi în fantasticul Pirates ofthe Caribbean< The Curse of the BlackPearl (2003) şi în continuările acestuia.A continuat cu Charlie and the Cho-colate Factory (2005), filmul fantasticAlice in Wonderland (2010) şi a datvoce personajului principal din come-dia western animată Rango (2011). Înnouă din filmele lui a colaborat cu di-rectorul, producătorul şi prietenul său,Tim Burton.

Depp este considerat a fi unul din-tre cei mai buni actori de film pe planmondial. A reu;it s[ c];tige laudele cri-ticilor pentru performanțele sale, careau inclus următoarele roluri< directorulşi regizorul Ed Wood în Ed Wood,agentul FBI sub acoperire Joseph D.Pistone în Donnie Brasco, autorul J.M.Barrie în Finding Neverland, şi WhiteyBulger, gangsterul american din BlackMask. Filmele lui Depp au avut încasăride peste 3.2 miliarde de dolari în box-office-ul american şi peste 8 miliardede dolari pe plan mondial. Seria Pirațiidin Caraibe a strans 3 miliarde, Alicein Wonderland 1 miliard, Charlie şiFabrica de Ciocolată 474 milioane şiTuristul 278 milioane.

Vera Pop

Johnny Deep ar putea ajunge pe lista vedetelor interna\ionale cu datorii

Date post:	22-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

ia Zilei Pa;tele în |ara Oa;ului, ~n 1582, Papa grigore al · părţi (din Muntenia) oamenii nu se...

Documents