ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

NR

. 9

/20

08

N

R.

9/2

00

8

36

PA

GIN

I3

6 P

AG

INI

RRevistã editatã deevistã editatã de I Inspectoratulnspectoratul G Generaleneral al Poliåiei de Frontierãal Poliåiei de Frontierã

Oradea 2008 - Oradea 2008 -

E u r o p e a n D o g T r a i n i n g E u r o p e a n D o g T r a i n i n g W o r k s h o pW o r k s h o p - -premierã æi succespremierã æi succes

„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã, „Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã, Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!

Pag. 8Pag. 8

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 681

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefsubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃsubinspector Elena URSACHI

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista “FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Marius IONESCU

Layout: Mihai BEJENARU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 1 octombrie 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicarenu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

Pe locul unde, la 13 septembrie 1848, în bãtãlia din Dealul Spirii, devenitã simbol al luptei pentru libertate æi independenåã naåionalã a poporului român, Compania de Pompieri a Oraæului Bucureæti, împreunã cu ostaæi ai Regimentelor 1 æi 2 Infanterie, a înfruntat o coloanã a armatei otomane, superioarã numeric, trimisã sã aresteze Guvernul Provizoriu, instaurat de Revoluåia de la 1848 din Muntenia, s-a ridicat Monumentul Eroilor Pompieri. În memoria celor 50 de eroi pompieri, care nu s-au mai întors de pe câmpul de bãtãlie, au fost depuse coroane de flori din partea Preæedinåiei, Guvernului, MIRA, Ministerului Apãrãrii, Inspectoratului pentru Situaåii de Urgenåã æi altor instituåii, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de existenåã a pompierilor.

La eveniment au participat ministrul Internelor æi Reformei Administrative, Cristian David, ministrul Sãnãtãåii, Eugen Nicolãescu, secretarii de stat Raed Arafat æi Victor Paul Dobre precum æi consilierul de stat, general Ion Opriæor, secretar al Consiliului Suprem de Apãrare a Åãrii.

În programul evenimentului a fost inclusã æi o paradã. În jurul Palatului Parlamentului au defilat zece detaæamente de pompieri, de la „Detaæamentul

Drapelelor de Luptã” pânã la elevi æi voluntari. Cu aceastã ocazie au fost arãtate publicului zece drapele, cel mai vechi dintre ele fiind al Revoluåiei Române de la 1848, culorile sale roæu, galben æi albastru æi inscripåia „Dreptate æi Frãåie” fiind hotãrâte de „Guvernul revoluåionar Provizoriu”. Au mai fost prezentate æi drapelele de luptã ale pompierilor.

În mesajul adresat cu aceastã ocazie, ministrul Internelor æi Reformei Administrative a subliniat faptul cã „în situaåii de urgenåã, cuvântul cheie este solidaritatea, iar aceasta trebuie sã se manifeste faåã de cei aflaåi la nevoie” æi a apreciat profesionalismul æi dãruirea

reprezentanåilor IGSU, subliniind importanåa colaborãrii cu SMURD pentru salvarea de vieåi omeneæti.

Referindu-se la activitatea lucrãtorilor I n s p e c t o r a t u l u i General pentru Situaåii de Urgenåã, ministrul Cristian David a precizat: „nu

este nevoie sã ne întoarcem prea mult în timp pentru a gãsi exemple de curaj æi devotament ale pompierilor, pentru cã zilnic îi regãsim înfruntând apele, luptându-se cu focul æi aræiåa, intervenind acolo unde este mai greu pentru a salva vieåi omeneæti.

Iar atunci când fac toate acestea , ei le numesc– DATORIE.”

Elena URSACHI

Ziua Pompierilor

În municipiul Tulcea, în perioada 11 – 13 septembrie a.c., a avut loc Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al IGPF pe trimestrul II / 2008, organizat de IJPF Tulcea. La æedinåã a participat conducerea IGPF, directorii direcåiilor din IGPF æi

din teritoriu, directorii æcolilor, æefi de inspectorate æi alåi invitaåi.

Pe parcursul celor trei zile au fost analizate activitãåile desfãæurate, stadii ale diferitelor proiecte æi s-au fãcut diferite propuneri. În suplimentul la prezenta

ediåie vã prezentãm concluziile acestei æedinåe, concretizate în dispoziåia inspectorului general al PFR pentru punerea în aplicare a recomandãrilor stabilite în cadrul æedinåei Consiliului Consultativ Superior al IGPF pe trimestrul II / 2008.

Æedinåa Consiliului Consultativ Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al IGPFSuperior al IGPF

Agenåii de poliåie de frontierã din cadrul structurilor teritoriale ale PFR care doresc sã lucreze în cadrul Serviciului Acåiuni Speciale æi Intervenåie al Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã pot trimite un CV. pe adresa SASI-IGPF, fax 021 3161134. Relaåii la: int.19540 sau 19541.

A N U N Å Î N C A D R A R E

2 F R O N T I E R AF R O N T I E R A

F R O N T I E R AF R O N T I E R A I n s t r u i r e I n s t r u i r e

La Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi s-a desfãæurat a-VI-a sesiune a „Academiei de Varã a Poliåiilor de Frontierã Europene”.

Activitãåile au fost organizate în perioada 8-12 septembrie a.c. de cãtre IGPF æi au reunit reprezentaåi ai Germaniei, Bulgariei, Spaniei, Italiei,

Ungariei æi FRONTEX, iar din România au participat specialiæti din partea R.A.R. æi D.R.A.O.V. Iaæi. Poliåia de Frontierã Românã a fost reprezentatã de cãtre DCIT - IGPF, cele æase DPF-uri, cinci æcoli æi opt IJPF-uri.

Sesiunea a-VI-a a avut ca temã „Combaterea traficului internaåional de auto furate”. S-au parcurs mai multe comunicãri, al cãror conåinut a vizat cu prioritate: indiciile care conduc la suspiciuni în cursul verificãrii autovehiculului codul V.I.N., element hotãrâtor în descoperirea autovehiculelor furate certificarea autenticitãåii vehiculelor rutiere combaterea infracåionalitãåii legate de

mijloacele de transport ce trec frontiera de stat metodele de combatere a posesiei ilegale de autovehicule furate

rolul cooperãrii în eficientizarea acåiunilor de descoperire a maæinilor furate situaåia infracåionalitãåii cu autovehicule furate în Ungaria, Spania, Italia, Germania, Bulgaria æi România.

Expunerile æi dezbaterile realizate au reprezentat un real interes profesional æi au fost susåinute de un bogat material didactic æi de cazuisticã, evidenåiindu-se intervenåiile reprezentanåilor IGPF, Italiei, Germaniei æi RAR. Acestea au fost susåinute de prezentarea unor

activitãåi practice la SPF Rãducãneni æi PTF Sculeni.

Participanåii au apreciat ca deosebit de utile æi productive cursurile desfãæurate, atât în plan profesional, cât æi al relaåionãrii interinstituåionale æi umane, reliefând necesitatea continuãrii acestor

activitãåi. Reprezentanåii Frontex au

evidenåiat participarea PFR la activitãåile FRONTEX în domeniul pregãtirii, combaterii migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere.

De menåionat cã, în deschiderea lucrãrilor sesiunii, s-a dezvelit placa cu inscripåia „FRONTEX PERTENERSHIP ACADEMY” (Academie partenerã Frontex). La festivitate au participat, alãturi de cursanåi

æi personal didactic din ÆFICP PF Iaæi, subprefectul judeåului Iaæi, Vasile Eåcu, adjunctul inspectorului general al PFR, chestorul de poliåie Vasile Moåoc æi cadre de conducere de la structurile cu care æcoala ieæeanã coopereazã.

Gazdele evenimentului au organizat vizitarea municipiului laæi æi a împrejurimilor acestuia, precum æi un exerciåiu demonstrativ, în poligonul Æorogari, la care a participat Serviciul de Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

Expunerile æi documentãrile participanåilor au fost imprimate pe suport magnetic æi vor fi folosite ca material

didactic în activitãåile de formare æi perfecåionare a personalului PFR. Iatã, în continuare, câteva dintre mesajele cursanåilor:

„Dragi colegi, doresc sã vã mulåumesc æi sã vã urez tot binele, mult succes în activitãåile dumneavoastrã viitoare, atât în plan profesional, cât æi în plan personal. Cu urãrile mele de bine.” - Barbara Urbanovic - reprezentanta Agenåiei FRONTEX.

„Dragi colegi, a fost o deosebitã plãcere pentru mine sã

particip la acest seminar. Nu am întâlnit aici doar colegi, ci vechi æi noi prieteni, a fost ca o reuniune de familie. Tot binele pentru toåi vechii æi noii prieteni.” - Uwe Gebauer - reprezentantul Germaniei.

„Dragii mei colegi, perioada de pregãtire petrecutã împreunã cu dumneavoastrã a fost productivã. Dar mai presus de toate, atenåia acordatã æi ospitalitatea dumneavoastrã au fost peste aæteptãri. Prima mea vizitã în åara dumneavoastrã minunatã va rãmâne, de aceea, memorabilã.

Sper sã pot cãlca din nou cât mai curând acest pãmânt. Cu salutãri din inimã.” - Lt col. Antonio Montanarro – reprezentantul Italiei.

„Dragi prieteni, a fost o plãcere pentru mine sã fiu aici pe perioada celor cinci zile. Cu siguranåã nu voi uita niciodatã oamenii pe care, i-am cunoscut aici æi timpul petrecut împreunã cu voi. Vã mulåumesc foarte mult.” - Miguel Angel - reprezentant Spania.

„Dragi colegi, a fost o deosebitã onoare sã fiu prezent la acest seminar. Nivelul ridicat de pregãtire al participanåilor m-a fãcut sã mã simt mai degrabã ca un învãåãcel decât ca un expert. A fost o experienåã minunatã æi m-am simåit ca acasã. Sper sã vã revãd pe toåi cât mai curând! Vã îmbrãåiæez !” - Insp. Rafael Ramirez Garcia - reprezentant Spania.

„Astãzi, când suntem parte a UE, æi mã refer la România æi Bulgaria, întâlnirile de acest gen sunt foarte utile pentru åãrile care iau parte la lupta

împotriva traficului de maæini furate.” - Insp. LIubomir Kazandjiev - reprezentant Bulgaria.

„Vã mulåumim pentru invitaåie. Ne bucurãm foarte mult cã am avut posibilitatea de a lua parte la aceastã întâlnire æi experienåa acumulatã aici o vom schimba cu colegii noætri de la poliåia maghiarã. Sperãm cã æi noi am putut adãuga ceva. Plecãm cu speranåa de a ne reîntâlni în urmãtorii ani æi cu speranåa de a avea posibilitatea, în viitor, sã participãm la cursurile acestei academii.” - Lt.col. Liczkai Gabor æi lt. Ferenc Bagi - reprezentant Ungaria.

Iulian PUICÃ

Academicienii de la Iaæi

Barbara UrbanovicBarbara Urbanovic - reprezentanta Agenåiei - reprezentanta Agenåiei FRONTEX, asistatã de un luptãtor SASIFRONTEX, asistatã de un luptãtor SASI

În vizitã la SPF În vizitã la SPF RãducãneniRãducãneni

33

F R O N T I E R A F R O N T I E R A I n t e r v i uI n t e r v i u4

- Excelenåã, pe parcursul celor aproximativ 3 ani de zile, de când sunteåi Ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, aåi avut posibilitatea sã cunoaæteåi åara noastrã æi instituåiile statului. Care a fost impresia dumneavoastrã la început? Dar cea actualã?

- Întâi de toate aæ vrea sã vã mulåumesc pentru cã mi-aåi oferit ocazia de a rãspunde acestor întrebãri pentru revista Frontiera. Aceastã åarã frumoasã æi oamenii sãi mi-au fãcut o impresie extraordinarã. România este o democraåie în stadiu incipient æi a evoluat mult de la cãderea regimului Ceauæescu. Daåi-mi voie sã fac o scurtã recapitulare: în ultimii trei ani, România, mai exact oraæul Sibiu, a avut onoarea de a fi Capitala Culturalã a Europei. Dupã ce am vizitat Sibiul împreunã cu familia mea, pot spune cã meritã acest titlu. În 2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene, am vãzut - la fel ca mulåi alåii - unitatea poporului român. Nu voi uita niciodatã acest lucru. Iar în primãvara acestui an, România a gãzduit unul dintre cele mai ample summituri NATO organizate vreodatã æi, cu siguranåã, cel mai complex eveniment gãzduit vreodatã la Bucureæti. Toatã lumea, începând cu Preæedintele SUA, continuând cu secretarul de stat al SUA æi terminând cu secretarul apãrãrii, a fost de pãrere cã summitul a fost un succes. Din nou, a fost o demonstraåie a potenåialului României pe care o cunoaætem.

- Referindu-ne la instituåia noastrã: Practic, poliåiætii de frontierã au fost primii reprezentanåi ai statului cu care aåi intrat în contact la venirea în România. Ce pãrere v-au creat la acel moment?

- Am un profund respect pentru bãrbaåii æi femeile din Poliåia de Frontiera æi înåeleg cã ei sunt cei care ne protejeazã graniåele. Aceæti profesioniæti au o misiune dificilã æi sunt, de obicei, primii cetãåeni români pe care îi întâlnesc strãinii

care vin în România. Am vãzut abnegaåia æi profesionalismul poliåiætilor de frontierã æi apreciez lucrul acesta, la fel ca æi angajaåii æi colegii mei de la ambasadã.

- Dupã cum cunoaæteåi, au existat numeroase cazuri complexe de criminalitate organizatã transnaåionalã, în care autoritãåile americane au colaborat direct cu Poliåia de Frontierã Românã. Care este opinia dumneavoastrã despre aceastã colaborare?

- Datã fiind evoluåia actualã a criminalitãåii æi a globalizãrii, cooperarea æi colaborarea sunt esenåiale. Sunt sigur cã aceastã colaborare va continua, prin intermediul ambasadei æi al programelor pe care le derulãm împreunã cu poliåia æi autoritãåile judiciare române. De pildã, patru angajaåi ai Poliåiei de Frontierã au fost trimiæi în luna iunie la un curs de pregãtire pentru Comandanåii Brigãzilor Antidrog, la care au mai participat poliåiæti din æase åãri vecine. De asemenea, în luna martie, Poliåia de Frontierã, în colaborare cu Drug Enforcement Administration (DEA) æi alte agenåii, au arestat un traficant de arme acuzat de conspiraåie pentru vinderea de arme în valoare de milioane de dolari unei organizaåii teroriste strãine: Foråele Armate Revoluåionare Columbiene (FARC).

- Cum consideraåi susåinerea de cãtre åãrile din regiune, în special cele vecine României, a instituåiilor care au ca obiective lupta împotriva criminalitãåii? Care sunt, în opinia dumneavoastrã pârghiile æi domeniile de colaborare interagenåii care trebuie sã se dezvolte?

- O întrebare excelentã. Continuãm sã colaborãm cu România æi åãrile vecine pentru organizarea de conferinåe æi programe regionale de pregãtire profesionalã. De pildã, a cincea ediåie a Conferinåei Internaåionale a Æefilor Structurilor

„Datã fiind evoluåia „Datã fiind evoluåia actualã a criminalitãåii actualã a criminalitãåii æi a globalizãrii, æi a globalizãrii, cooperarea æi cooperarea æi colaborarea sunt colaborarea sunt esenåiale”esenåiale”

Interviu cu ambasadorul SUA în România,

E. S. Nicholas F. Taubman

de Combatere a Crimei Organizate din Sud-Estul Europei a avut loc la Tulcea, în perioada 1-4 septembrie. La conferinåã au participat peste 10 åãri æi s-au pus bazele unor iniåiative de colaborare. A fost un eveniment încununat de succes æi asemenea programe æi conferinåe importante vor fi organizate în continuare.

- Recent, a fost semnat un Acord între Ministerul Internelor si Reformei Administrative æi Departamentul Energiei din SUA, cu privire la cooperarea în domeniul prevenirii traficului ilicit cu substanåe nucleare æi alte materiale radioactive. Ce se are în vedere prin acest document bilateral?

- Acest Acord încheiat între Administraåia Naåionalã pentru Securitate Nuclearã (NNSA) æi Poliåia Românã de Frontierã oferã cadrul legislativ necesar colaborãrii în vederea identificãrii transporturilor ilicite de substanåe nucleare æi alte materiale radioactive, prin coordonarea eforturilor de prevenire a traficului cu asemenea materiale. Acest acord creazã pentru NNSA mediul necesar colaborãrii cu Poliåia de Frontierã, în vederea instalãrii unor sisteme moderne de detectare a radiaåiilor în mai multe puncte de trecere a frontierei, aeroporturi æi porturi din România æi asigurãrii pregãtirii necesare pentru folosirea acestor echipamente. De asemenea, acest parteneriat cu România este un pas important în eforturile NNSA de a colabora cu instituåii din întreaga lume pentru identificarea, stoparea æi distrugerea substanåelor nucleare. România este, alãturi de alte peste 70 de åãri, stat partener în Iniåiativa Globalã de Combatere a Terorismului Nuclear, iniåiativã ce are drept scop extinderea æi intensificarea parteneriatelor pentru combaterea terorismului nuclear la nivel global.

- Domnule Ambasador, poliåiætii români, inclusiv poliåiætii de frontierã, apreciazã foarte mult modul în care acåioneazã foråele de ordine americane pentru prevenirea æi combaterea

actelor ilegale, autoritatea impusã în cadrul intervenåiilor, prestanåa, respectul pe care contribuabilii îl au faåã de poliåiætii americani, protecåia pe care statul o acordã acestora etc. Ce credeåi cã ar trebui fãcut pentru ca æi în România sã ajungem la acest nivel?

- Cred cã acest lucru diferã de la o åarã la alta æi poate fi influenåat de mulåi factori, precum guvernul, factorii socio-economici sau cultura unei åãri. Din ce am vãzut în România, pot spune ca aveåi un serviciu de poliåie ce se va transforma într-o comunitate extrem de eficientã. Sunteåi norocoæi cã numãrul crimelor violente nu este la fel de mare precum în Statele Unite. Nici numãrul de ofiåeri agresaåi sau uciæi de criminali nu se poate compara. Aæadar, cred cã, din anumite puncte de vedere, România se poate considera norocoasã.

- La începutul mandatului, unul dintre obiectivele dumneavoastrã declarate a fost cel al luptei anticorupåie. Cum apreciaåi prestaåia autoritãåilor române în limitarea fenomenului corupåiei la frontierã æi ce s-ar impune, în opinia dumneavoastrã, sã se întreprindã, în continuare, în acest demers?

- Aveåi dreptate când spuneåi cã lupta împotriva corupåiei æi întãrirea statului de drept s-au aflat printre obiectivele mele declarate la începutul mandatului. Rãmân în continuare obiective prioritare, nu doar ale mele, ci æi ale Preæedintelui Statelor Unite æi ale Guvernului American. Sunt, în acelaæi timp, obiective ale Uniunii Europene æi ale Convenåiei Organizaåiei Naåiunilor Unite împotriva corupåiei, dar æi ale altor convenåii încheiate de guvernele noastre. Aæadar, sunt într-o companie aleasã atunci când critic corupåia æi subliniez importanåa întãririi statului de drept. Sunt suficient de realist încât sã ætiu cã aceastã problemã nu va fi rezolvatã în timpul mandatului meu de ambasador, însã cred, totodatã, cã guvernul Statelor Unite va continua sã critice corupåia æi sã acåioneze mult timp dupã ce voi pleca din România.

- Având în vedere cã România întreprinde demersurile necesare pentru aderarea la Spatiul Schengen, iar Poliåia de Frontierã va fi evaluatã, în viitorul apropiat, cu privire la îndeplinirea angajamentelor asumate, ce recomandãri aveåi

pentru colegii noætri?

- De fiecare datã când veåi implementa o schimbare radicalã de politicã sau procedurã, va urma o perioadã dificilã. Acest lucru este normal, dar, æi mai important, fiåi pregãtiåi pentru aceastã perioadã. Adresaåi-vã toate întrebãrile necesare înainte de punerea în aplicare a modificãrilor. Aflaåi ce a funcåionat æi ce nu a funcåionat în cazul celorlalte åãri Schengen æi învãåaåi din experienåa lor.

- În final, vã rugãm sã transmiteåi un mesaj cãtre toåi poliåiætii români de frontierã.

- Apreciez munca susåinutã æi eforturile pe care le depuneåi. Vã urez succes în continuare în toate proiectele pe care le veåi desfãæura, în întâlnirile bilaterale cu echipa mea, la conferinåele regionale în vederea colaborãrii æi în rezolvarea

cazurilor cu care vã confruntaåi. Vã mulåumesc încã o datã pentru aceastã minunatã ocazie de a mã adresa dumneavoastrã æi colegilor dumneavoastrã.

A consemnatMarius IONESCU

F R O N T I E R A F R O N T I E R A I n t e r v i uI n t e r v i u 5

66 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e

Ministrul internelor æi reformei administrative, Cristian David, æi ambasadorul SUA în România, Nicholas Taubman, au semnat la sediul MIRA, în data de 15 septembrie a.c., Acordul între Ministerul Internelor æi Reformei Administrative din România æi Departamentul Energiei din SUA, cu privire la cooperarea în domeniul prevenirii traficului ilicit cu substanåe nucleare æi alte materiale radioactive.

Prin implementarea acestui Acord, Departamentul Energiei al SUA, prin Administraåia Naåionalã pentru Securitate Nuclearã, va acorda sprijin României în prevenirea proliferãrii armelor æi materialelor nucleare, în sensul exercitãrii unui control eficient în ceea ce priveæte traficul ilicit cu materiale nucleare æi radioactive æi utilizãrii unor sisteme de identificare complexe în cadrul punctelor de trecere a frontierei, ale României, pe fluxurile de intrare/ieæire.

IGPF va fi principalul beneficiar al acestui sprijin, care va consta în furnizarea de cãtre Departamentul Energiei al SUA a echipamentelor tehnice necesare, materialelor, pregãtirii æi serviciilor de specialitate.

Pentru ca punerea în practicã a acestui acord sã se bucure de un cât mai mare succes, în perioada premergãtoare semnãrii acordului, 30 poliåiæti de frontierã au participat la un curs de pregãtire în SUA, la Centrul de Antrenament Hammer, Richland, cu sprijinul Departamentului Energiei din SUA, în domeniul armelor de distrugere în masã.

Cu ocazia semnãrii acordului, ministrul Cristian David æi Excelenåa Sa Nicholas Taubman au apreciat cã noul document juridic de cooperare consolideazã conlucrarea bilateralã româno-americanã în acest domeniu deosebit de actual æi sensibil în plan internaåional.

Pentru åara noastrã, implementarea programului ,,SECOND LINE OF DEFENCE”, în valoare de aproximativ 100.000.000 USD, constã în furnizarea de cãtre SUA æi dotarea IGPF cu aparatura necesarã detectãrii materialelor nucleare æi radiologice, realizarea unor studii de implementare a programului în punctele de frontierã româneæti æi pregãtirea personalului, care implicã formarea æi pregãtirea unui grup de ofiåeri la nivel central, specializaåi în coordonarea, controlul, precum

æi în gestionarea, decelarea æi diseminarea informaåiilor obåinute ca urmare a utilizãrii sistemului integrat.

Acest program prevede, în principal, instalarea unor portal-monitoare ce detecteazã radiaåii gamma æi neutroni în punctele de frontierã rutiere, navale æi aeriene situate pe viitoarea frontierã externã a UE, la graniåa cu Ucraina, Serbia, R. Moldova æi Marea Neagrã, cât æi în cadrul Aeroportului Internaåional “Henri Coandã”. Totodatã, programul presupune realizarea unui sistem on-line de avertizare, ce cuprinde o bazã de monitorizare centralã æi zece baze locale.

Iniåial, au fost propuse, pentru dotarea cu portal-monitoare de cãtre IGPF, zece puncte de frontierã : PTF Siret - IJPF Suceava, PTF Stânca Costeæti - rutier - IJPF Botoæani, PTF Sculeni - rutier - IJPF Iaæi, PTF Albiåa - rutier - IJPF Vaslui, PTF Oancea - rutier - IJPF Galaåi, PTF Galaåi - rutier - IJPF Galaåi, PTF Constanåa - IJPF Constanåa, PTF Poråile de Fier Rutier - IJPF Mehedinåi, PTF Stamora Moraviåa - rutier - IJPF Timiæ æi PTF Aeroport Henri Coandã Bucureæti. În viitor, numãrul punctelor care vor fi dotate va fi mai mare.

Pentru stabilirea exactã a amplasãrii tehnicii în teren, în cursul trimestrului al IV-lea din 2007, în åara noastrã s-a prezentat o comisie de specialiæti æi experåi ai Guvernului SUA, care au realizat o evaluare a patru locaåii (puncte de frontierã la graniåa cu R. Moldova) unde urmeazã a fi amplasate portal- monitoare, aceastã activitate urmând a fi continuatã odatã cu semnarea Acordului de Cooperare dintre Guvernul României æi Guvernul S.U.A.

Obiectivul principal al acordului este conjugarea efortului comun, astfel încât sã fie diminuat riscul

traficului ilegal prin cãutarea, detecåia æi identificarea unor materiale nucleare sau radioactive, dezvoltarea de proceduri æi capacitãåi de rãspuns æi, nu în ultimul rând, stoparea traficului cu materiale nucleare ce au în compunere surse nucleare.

Caracteristicile echipamentului SLD fix: Fiecare monitor detecteazã raze gama æi neutroni; Sunt utilizate monitoare de vehicule, persoane æi

trenuri; Monitoarele sunt proiectate sã detecteze materiale

nucleare æi radioactive ascunse æi ecranate; Monitoarele sunt pasive, nepericuloase æi rezistente; Toate monitoarele sunt rezistente la temperaturi între

– 40 æi + 55 grade C, iar bateriile au o duratã de 12 ore; Monitoarele SLD au o scarã micã de falsã alarmare; Durata de funcåionare a monitoarelor este de 20-25 ani

(reparaåii din 8 în 8 ani);Implementarea acestui program în România, precum æi

gestionarea acestor echipamente de cãtre Poliåia de Frontierã Românã, ar putea contribui la amplificarea cooperãrii cu partenerii externi în domeniul securizãrii frontierelor æi al neproliferãrii armelor de distrugere în masã, dar æi în dezvoltarea BORDER DEFENCE INITIATIVE în regiunea Mãrii Negre.

Acord de cooperare încheiat cu

Departamentul Energiei din SUA

F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

La Cãlimãneæti, judeåul Vâlcea, au avut loc, în perioada 19-20 septembrie a.c., lucrãrile Congresului Naåional al Corpului Naåional al Poliåiætilor.

Din partea Preæedinåiei a participat chestorul general Ion Criæan, iar din partea conducerii MIRA chestorul general Virgil Ardelean-care a transmis mesajul secretarului de stat, æeful Departamentului Ordine æi Siguraåã Publicã, chestor general dr. Anghel Andreescu. Au mai participat subsecretarul de stat, general (r) Damian Miclea, chestorul general Pavel Abraham – preæedintele de onoare al CNP, comisarul-æef Daniel Barbu, adjunct al æefului DMRU din cadrul MIRA, comisarul-æef

Romicã Moise, æeful Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice, care a transmis mesajul inspectorului general al PFR, precum æi chestorul Jenicã Arion - din partea conducerii IGPR.

Dupã mesajele invitaåilor au avut loc alegerile Biroului Executiv Central. Au fost prezenåi reprezentanåii a 99 organizaåii teritoriale æi a cinci consilii departamentale, fiind prezenåi 219 membri delegaåi. În urma voturilor exprimate, au fost aleæi comisarul-æef Iulian Alexandru Dobrescu -preæedinte, comisarii-æef Constantin Asofronie æi Victor Negreanu-vicepreæedinåi, colonelul (r) Ion Dobre-secretar general, comisarul-æef Florea Baicu-trezorier general, subcomisarul Marian Cristea æi agentul-æef Sorin Ilie ocupând funcåia de membri.

Alegeri ale CNP la CãlimãneætiAlegeri ale CNP la Cãlimãneæti

În data de 7 martie a.c., o echipã a Poliåiei de Frontierã din cadrul IJPF Olt, în urma unei acåiuni, au descoperit în portbagajul unui autoturism condus de cetãåeanul român Claudiu M., din judeåul Timiæ, trei tablouri. Fãcându-se verificãrile de rigoare, s-a descoperit cã acestea erau furate din Austria, de la un colecåionar particular.

Ca urmare a celor constatate, tablourile au fost reåinute în

vederea confiscãrii, iar Claudiu M. s-a ales cu dosar de urmãrire penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de furt calificat.

Lucrãrile de artã constau în: -un tablou cu 3 copii, reprezentare bust, picturã în ulei,

dimensiuni cca. 85-65 cm., cu ramã aurie; -o picturã în ulei reprezentând o femeie aristocratã, bust,

dimensiuni cca. 85-65 cm., cu ramã aurie; -un tablou înfãåiæând un bãrbat în åinutã militarã, picturã în

ulei, dimensiuni cca. 85-65 cm., cu ramã aurie.

S-a luat legãtura cu Ambasada Austriei la Bucureæti, pentru ca picturile sã fie returnate deåinãtorului de drept. Astfel cã, în data de 15 septembrie a.c., la sediul IGPF, au fost înmânate lucrãrile de artã ataæatului special al Ministerului Federal de Interne al Republicii Austria pe lângã Ambasada Austriei la Bucureæti, Peter Juraceck, ambele pãråi reliefând buna colaborare existentã între instituåii, precum æi necesitatea continuãrii acesteia în scopul prevenirii æi combaterii eficiente a infracåionalitãåii transnaåionale.

Mihai BEJENARU

Picturi returnatePicturi returnate

7

88 F R O N T I E R A F R O N T I E R A P r e g ã t i r eP r e g ã t i r e

European Dog Training Workshop European Dog Training Workshop În perioada 27 – 31 august a.c., la Oradea, în În perioada 27 – 31 august a.c., la Oradea, în

premierã în Europa æi sub egida FRONTEX, 54 de premierã în Europa æi sub egida FRONTEX, 54 de reprezentanåi ai structurilor cu atribuåii la frontierã reprezentanåi ai structurilor cu atribuåii la frontierã æi 30 câini de serviciu, din 17 state europene - æi 30 câini de serviciu, din 17 state europene - România, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, România, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Lituania, Portugalia, Finlanda, Germania, Italia, Lituania, Portugalia, Polonia, Slovenia, Spania, Slovacia, Elveåia, Letonia Polonia, Slovenia, Spania, Slovacia, Elveåia, Letonia æi Malta - au participat la demonstraåia publicã a æi Malta - au participat la demonstraåia publicã a aptitudinilor câinilor de serviciu, folosiåi de cãtre aptitudinilor câinilor de serviciu, folosiåi de cãtre structuri cu atribuåii la frontierã din statele membre structuri cu atribuåii la frontierã din statele membre UE - EUROPEAN DOG TRAINING WORKSHOP. UE - EUROPEAN DOG TRAINING WORKSHOP. (demonstraåie europeanã de dresaj canin).(demonstraåie europeanã de dresaj canin).

Demonstraåia a avut ca principal scop punerea în practicã a standardelor de lucru pentru câinii de serviciu folosiåi de cãtre structurile cu atribuåii la frontierã din statele membre UE, în vederea realizãrii interoperabilitãåii în timpul operaåiunilor comune sau a detaæãrilor RABIT precum æi acela de a fi prezentat, în proiect, „Manualul de pregãtire comun pentru structurile Poliåiei de Frontierã din Uniunea Europeanã pe linia câinilor de serviciu”.

Agenåia Frontex a acordat o importanåã deosebitã acestei activitãåi, fapt pentru care a dorit realizarea unei demonstraåii de anvergurã.

Din partea agenåiei au participat urmãtorii experåi: Reinhard M. Lintner, æeful unitãåii pentru pregãtire, Radu Anton - expert în cadrul unitãåii pentru pregãtire, Mikhal Parzyszek, æeful unitãåii de relaåii publice æi doamna Justyna Jurczak – asistent în cadrul unitãåii de relaåii publice. Aceætia au organizat æi coordonat activitãåile, împreunã cu un comitet de organizare constituit pentru acest eveniment din partea Poliåiei de Frontierã Române, format din cadre de conducere æi specialiæti ai IGPF, DPF Oradea, precum æi din cadrul Æcolii de Pregãtire a Agenåilor PF „Avram Iancu Oradea”

Poliåia de Frontierã Românã a fost reprezentatã de agent æef de poliåie Nica Nicolae, din cadrul IJPF Constanåa, cu câinele Gebaca, rasa labrador, specializat antidrog (detectare substanåe stupefiante) æi de agent æef adjunct de poliåie Lucian Daniel Stângã, din cadrul IJPF Mehedinåi, avându-l alãturi pe IK- rasa ciobãnesc german, specializat în detectare substanåe explozive.

Exerciåiul public a avut loc pe 30 august, pe terenul din incinta „Æanåul Cetãåii” din municipiul Oradea, intrarea fiind gratuitã. Au fost prezenåi peste 500 de spectatori, care au putut sã urmãreascã demonstraåia æi pe un ecran imens.

Evenimentul a fost bine mediatizat, mai ales în media localã. Cu aceastã ocazie s-a realizat un videoclip, s-a organizat o conferinåã de presã, iar organizatorii au participat la emisiuni televizate.

Din pãcate a existat æi un incident trist, un câine aparåinând Poliåiei de Frontierã Slovace a cãzut de la geamul camerei de hotel unde era cazat. Animalul nu a supravieåuit cãderii de la etajul 5. Reinhard Lintner, æeful unitãåii de pregãtire Frontex, a declarat în cadrul conferinåei de presã cã “animalul era probabil stresat, obosit æi nu s-a acomodat cu noul mediu, de aceea a sãrit de la fereastrã.”

Iulian PUICÃ

„Sunt încântat cã autoritãåile române au fost de acord sã gãzduiascã acest eveniment. Împreunã cu celalalte state Membre UE, aceastã åarã a participat activ la numeroase operaåiuni coordonate de FRONTEX care au avut ca scop întãrirea frontierelor externe ale UE.”

Ilkka LAITINNEN, directorul executiv FRONTEX

F R O N T I E R A F R O N T I E R A P r e g ã t i r eP r e g ã t i r e 99

10 F R O N T I E R A F R O N T I E R A P r e g ã t i r eP r e g ã t i r e

F R O N T I E R A F R O N T I E R A P r e g ã t i r eP r e g ã t i r e 11

F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e 12

La Centrul de Pregãtire æi Cazare Sulina (IJPF Tulcea), s-a desfãæurat convocarea de specialitate cu tema „Combaterea braconajului piscicol în Delta Dunãrii æi complexul lagunar prin cooperarea cu celelalte instituåii cu atribuåii pe aceastã linie”.

Activitatea a fost organizatã în perioada 11 -12 septembrie a.c.,

de cãtre IJPF Tulcea, sub coordonarea Serviciului Supraveghere æi Control Naval din cadrul Direcåiei Management Naval a IGPF, cu participarea ofiåerilor C.I.T., pe liniile de muncã ,,combaterea

braconajului piscicol” la nivelul IJPF-urilor: Caraæ-Severin, Mehedinåi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraæi, Ialomiåa, Brãila, Galaåi, Constanåa æi Tulcea, dar æi de la I.G.P.F.

Convocarea a fost coordonatã de cãtre comisarul-æef de poliåie

Cristian Ionaæcu, æeful Serviciului Supraveghere æi Control Naval.

A c e a s t ã activitate s-a bucurat de prezenåa mai multor invitaåi din partea principalelor instituåii implicate în combaterea braconajului piscicol: preæedintele A.N.P.A., Gheorghe Ætefan, Guvernatorul Rezervaåiei Biosferei Delta Dunãrii (R.B.D.D.) de la acel moment, inginer Paul Cononov, æeful IPJ Tulcea - comisar-æef de poliåie Paul Machedon, æeful filialei A.N.P.A. Tulcea, Enache Constantin, precum æi æeful Serviciului Inspecåie piscicolã din cadrul A.N.P.A. Bucureæti, Radu Petru.

Întâlnirea de lucru a avut drept scop continuarea eforturilor îndreptate spre prevenirea æi combaterea cu o mai mare eficienåã a braconajului piscicol, amplificarea acåiunilor de cooperare æi, nu în ultimul rând, analizarea legislaåiei în domeniu, cu propuneri de modificare a O.U.G.23/2008 privind pescuitul æi acvacultura.

Pe întreaga perioadã a convocãrii, participanåilor le-au fost prezentate tematici concrete de cãtre invitaåi, cele mai interesante fiind intervenåiile preæedintelui A.N.P.A., Gheorghe Ætefan, cu referire la tendinåele actuale din domeniul pisciculturii æi acvaculturii, precum æi expunerea ex-guvernatorului Rezervaåiei Biosfera Delta Dunãrii, inginer Paul Cononov, care, dublat de un material documentar consistent, a prezentat participanåilor biodiversitatea deltaicã æi factorii de risc ce pot afecta fondul piscicol natural din Delta Dunãrii.

Convocarea de specialitate a avut æi o serie de activitãåi practice æi documentare, cele mai semnificative fiind expunerea unor mari cantitãåi de scule interzise de pescuit æi alte mijloace ilegale utilizate de cãtre braconieri, bunuri ce se aflã depozitate la Camera de Corpuri delicte a SPF Sulina, precum æi asistarea la organizarea, desfãæurarea æi finalizarea unei acåiuni cadru de cooperare între poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Sulina æi inspectorii A.N.P.A.

În urma acestei acåiuni, derulatã în zona Sf. Gheorghe, cu foråe sporite, au fost ridicate în vederea confiscãrii unelte de pescuit din plasã monofilament, în lungime de 2000 m, precum æi cantitãåi de peæte provenite din braconaj.

La finalul convocãrii, toåi participanåii æi-au exprimat încrederea cã printr-o bunã colaborare între instituåii, combaterea braconajului piscicol poate deveni un obiectiv comun în eradicarea acestui fenomen, atât la Dunãre cât æi în Deltã.

Doru AXINTE Natalia AGIGHIOLEANU

Convocare pe tema braconajului în Delta Dunãrii

Participanåii la convocareParticipanåii la convocarePreæedintele A.N.P.A., domnul Ætefan Gheorghe Preæedintele A.N.P.A., domnul Ætefan Gheorghe

Ex-guvernatorul R.B.D.D., domnul Paul CononovEx-guvernatorul R.B.D.D., domnul Paul Cononov

Plase monofilament ridicate de la Plase monofilament ridicate de la braconieribraconieri

Fotografii din timpul convocãrii Fotografii din timpul convocãrii

F R O N T I E R A F R O N T I E R A S c h e n g e nS c h e n g e n 13

Concluziile adoptate de Consiliul JAI din 5-6 iunie 2008 referitoare la procesul de evaluare Schengen au aprobat principiul evaluãrilor tematice/regionale, care au în vedere verificarea eficienåei mãsurilor adoptate de statele membre în faåa riscurilor sau ameninåãrilor identificate.

Necesitatea revizuirii mecanismului de evaluare Schengen nu este o idee nouã.

Începând cu anul 2000, ideea realizãrii evaluãrilor statelor membre, în sensul includerii unor subiecte specifice æi simultan, a unor evaluãri regionale, a fost discutatã în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, în repetate rânduri.

Necesitatea adoptãrii unei abordãri integrate a evaluãrilor Schengen a apãrut ca rezultat a mai multor factori:

- extinderea spaåiului Schengen la 24 de state membre,- noi provocãri în domeniul securitãåii spaåiului european,

legate de creæterea presiunii imigraåiei ilegale æi crimei organizate,

- un cadru instituåional evolutiv, care, în conformitate cu Programul Haga, oferã posibilitatea implicãrii Comisiei, FRONTEX sau EUROPOL, în vederea îmbunãtãåirii resurselor æi expertizei.

În acelaæi timp, decizia de a lansa o evaluare tematicã/regionalã ar trebui sã aibã la bazã o evaluare a riscului, iar scopul ar trebui sã fie identificarea celor mai bune practici în materie.

Metoda agreatã pentru viitorul evaluãrilor Schengen, în privinåa statelor deja membre Schengen, implicã douã aspecte:

- continuarea evaluãrilor „clasice”, începând cu statele care nu au fost evaluate de un numãr suficient de ani;

- organizarea unor evaluãri suplimentare tematice/regionale, care sã implice mai multe state membre, pe baza unor analize de risc. Identificarea temelor, statelor æi regiunilor care vor fi evaluate se va realiza în cadrul grupului de lucru Scheval, pe baza unor analize din partea statelor membre, Comisiei Europene, FRONTEX , EUROPOL etc.

Conform ultimelor discuåii care au avut loc în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, preæedinåia Consiliului UE este în favoarea organizãrii unei evaluãri în a doua jumãtate a anului 2008. În acest scop, preæedinåia a propus identificarea unei teme, dupã consultarea statelor membre, care ar putea constitui o bazã experimentalã de încercare.

La ultima reuniune Scheval, au fost prezentate douã posibile teme, o decizie în acest subiect urmând sã se adopte în cadrul urmãtoarelor grupuri de lucru Scheval:

- combaterea traficului cu fiinåe umane æi a reåelelor sale;

- acorduri bilaterale sau multilaterale de cooperare poliåieneascã.

În ceea ce priveæte aderarea României la spaåiul Schengen, termenul asumat de autoritãåile române pentru îndeplinirea

acestui deziderat este martie 2011.În cazul României, procesul de evaluare Schengen se va

desfãæura dupã metoda „clasicã”, care constã în verificarea îndeplinirii tuturor condiåiilor necesare implementãrii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca România sã-æi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinåele acquis-ului Schengen într-o manierã uniformã, corectã, consistentã æi eficientã.

Domeniile evaluate în cadrul procesului de evaluare Schengen vor fi:

- Frontiere maritime, aeriene æi terestre- Cooperare poliåieneascã- Vize- Protecåia datelor personale- SIS.Calendarul misiunilor de evaluare Schengen are urmãtoarele

coordonate: -transmiterea oficialã a chestionarului Schengen- septembrie

2008, pe parcursul preæedinåiei franceze. România are la dispoziåie 2 luni pentru a rãspunde.

-analizarea rãspunsurilor furnizate de România la chestionarul Schengen- activitatea va demara în decembrie 2008, în preæedinåia francezã æi va continua în ianuarie 2009, în preæedinåia cehã.

-adoptarea programului detaliat al vizitelor de evaluare Schengen- ianuarie-februarie 2009, pe parcursul preæedinåiei cehe.

-organizarea vizitelor de evaluare în domeniile cooperare

poliåieneascã, protecåia datelor personale æi vize- pe parcursul preæedinåiei cehe.

-organizarea vizitelor de evaluare în domeniile frontiere maritime, aeriene æi terestre- pe parcursul preæedinåiei suedeze

-organizarea vizitelor de evaluare în domeniul SIS - pe parcursul preæedinåiei belgiene.

Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne va fi adoptatã, cel mai probabil, în decembrie 2010, pentru a permite aderarea la spaåiul Schengen în martie 2011.

Procesul de evaluare Schengen;Procesul de evaluare Schengen;metode de evaluare tematice æi/sau regionalemetode de evaluare tematice æi/sau regionale

Tiberiu TRIFAN , æeful Direcåiei Generale Schenghen - MIRA

PPoliåiætii de frontierã arãdeni au depistat, ascunæi într-un autocamion inscripåionat KFOR, 19 cetãåeni sârbi care au încercat sã iasã ilegal din România, pentru a ajunge

în Germania. În dimineaåa zilei de 11 septembrie a.c., în jurul orei 4.00, la PTF

Nadlac, judeåul Arad, s-a prezentat la ieæirea din România, cetãåeanul croat Sinisa M., în vârstã de 37 ani, æofer al unui autocamion ce transporta, conform documentelor de însoåire, un autoturism de teren din Kosovo în Germania.

În timp ce verificau vehiculul, poliåiætii de frontierã au observat cã remorca avea cablul de susåinere a prelatei rupt æi înnodat în partea din spate a cabinei, aspect ce a trezit suspiciuni cu privire la conåinutul încãrcãturii.

Drept urmare, s-a procedat la efectuarea unui control amãnunåit al mijlocului de transport, în urma cãruia au fost descoperite, ascunse în remorcã, nouãsprezece persoane.

Din verificãri, a rezultat cã grupul era format din cetãåeni sârbi, 11 bãrbaåi, 5 femei æi 3 copii, cu vârste cuprinse între 2 æi 34 ani, care încercau sã iasã ilegal din România.

În prezent, cetãåenii sârbi sunt cercetaåi de poliåiætii de frontierã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei, iar æoferul croat pentru complicitate la tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Membrii echipei de control - agentul principal Alin Tocaciu æi agenåii Marian Ienosdan æi Carol Cois - au fost propuæi pentru avansare la gradul profesional urmãtor înainte de termen datoritã descoperirii fãcute.

Mihaela LEÆ

Nouãsprezece cetãåeni sârbi Nouãsprezece cetãåeni sârbi ascunæi într-un autocamionascunæi într-un autocamion

PPoliåiætii de frontierã arãdeni au depistat, ascunæi într-un autocamion încãrcat cu mobilã, 11 persoane, cetãåeni turci æi irakieni, 8 dintre ei fiind la a doua tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat în aceeaæi sãptãmânã.

Astfel, în data de 7 septembrie a.c., un grup format din 11 transfugi, 9 turci æi 2 irakieni, a fost prins de cãtre poliåiætii de frontierã la graniåa cu Ungaria. Toåi sunt bãrbaåi cu vârste cuprinse între 17 æi 35 de ani æi sunt cercetaåi pentru tentativã de trecere ilegalã a frontierei. Transfugii încercau sã iasã din åarã ascunæi într-un tir. Cei mai mulåi dintre membrii grupului fuseserã prinæi cu doar câteva zile în urmã, când puseserã în practicã exact aceeaæi metodã.

Migranåii au încercat sã iasã din åarã prin PTF Vãræand, ascunæi într-un tir turcesc, care transporta de aceastã datã mobilã din Turcia pentru Olanda. Prima datã fuseserã surprinæi într-un tir care transporta textile pentru o firmã din Belgia, prin PTF Nãdlac. Æi în acest caz æoferul, un tânãr de naåionalitate turcã, nu a recunoscut cã ar avea cunoætinåã de modul cum au ajuns migranåii în mijlocul de transport.

Întrucât în mai toate cazurile transfugii sunt cercetaåi în stare de libertate, ei încearcã sã treacã din nou frontiera, aæa cum s-a întâmplat æi de aceastã datã.

Mihaela LEÆ

Istoria se repetã la Istoria se repetã la frontiera arãdeanãfrontiera arãdeanã

14 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

PPoliåiætii de frontierã giurgiuveni au descoperit, ascuns în remorca unui TIR, un cetãåean român care intenåiona sã ajungã în Bulgaria. Bãrbatul a

declarat cã a procedat astfel deoarece æi-a uitat documentele de identitate acasã.

La PTF Giurgiu Rutier, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, la volanul unui autocamion, cetãåeanul român T. Florea, în vârstã de 40 ani, din Giurgiu.

Cu ocazia controlului de frontierã, poliåiætii de frontierã români æi bulgari au descoperit luni 8 septembrie a.c, în jurul orei 9.00, ascuns în remorcã, un bãrbat care a încercat sã evite efectuarea formalitãåilor. Din verificãri s-a stabilit cã cel

în cauzã este cetãåean român æi se numeæte B. Marinicã, are 40 ani, æi este din Bucureæti. Bãrbatul a declarat cã a procedat în acest mod deoarece æi-a uitat documentele de identitate la domiciliu æi trebuia sã ajungã urgent în Bulgaria, iar æoferul autocamionului a acceptat sã-l ascundã în remorca mijlocului de transport.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de tentativã de ieæire din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat” æi „complicitate la tentativã de ieæire din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat”.

Bucureæteanul din TIRBucureæteanul din TIR

PPoliåiætii de frontierã giurgiuveni, împreunã cu colegii bulgari, au depistat æase cetãåeni irakieni care intenåionau sã intre ilegal în România, ascunæi

în lãzile paturilor dintr-o rulotã. Astfel, în seara zilei de 7 septembrie a.c., în jurul orelor 20.45,

la PTF Giurgiu, s-au prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind într-un autoturism ce tracta o rulotã, cetãåenii suedezi David G. æi Firel G., în vârstã de 55, respectiv 42 ani.

Cu ocazia formalitãåilor de intrare, în urma unei analize de risc, poliåiætii de frontierã români, împreunã cu cei bulgari, au efectuat un control amãnunåit al mijlocului de transport.

În lãzile celor douã paturi din rulotã, au fost gãsite ascunse

æase persoane, toåi bãrbaåi. Din verificãri, a rezultat cã cei în cauzã sunt cetãåeni irakieni, cu vârste cuprinse între 20 æi 23 ani.

La cercetãri, cei în cauzã au declarat cã s-au cunoscut într-un parc din Atena, iar cetãåenii suedezi s-au oferit sã-i ajute pe cei æase irakieni sã ajungã ilegal în Germania, deoarece nu posedau documente care sã le permitã sã cãlãtoreascã în condiåii legale.

În baza protocolului încheiat de autoritãåile bulgare, cei în cauzã au fost preluaåi de autoritãåile din åara vecinã, în vederea continuãrii cercetãrilor æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.

PPoliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat, ascunæi într-un locaæ special amenajat din cabina unei autoutilitare, trei cetãåeni indieni æi un pakistanez

care încercau sã evite controlul de frontierã, pentru a ajunge ilegal în Italia.

În ziua de 10 septembrie a.c., în jurul orelor 14.30, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Carei au oprit pentru control, la intrare în localitatea Carei, o autoutilitarã înmatriculatã în Slovacia, condusã de cetãåeanul slovac R. Oto, de 29 ani.

La controlul autovehiculului, poliåiætii de frontierã au descoperit, în cabina æoferului, un perete fals din placaj acoperit cu o mochetã, în spatele cãruia erau ascunse patru persoane. Autovehiculul a fost condus la sediul Sectorului PF Carei, pentru identificarea persoanelor æi continuarea cercetãrilor.

Din verificãri æi declaraåii a rezultat cã cei în cauzã, trei cetãåeni indieni æi un pakistanez, cu vârste cuprinse între 28 æi 41 ani, sunt solicitanåi ai statutului de refugiat în România æi intenåionau sã iasã ilegal din åarã, ascunæi în mijlocul de transport.

La cercetãri, æoferul maæinii a declarat cã o persoanã, a cãrei

identitate nu o cunoaæte, i-a propus ca, în schimbul sumei de 2.000 euro, sã-i transporte pe cei patru din România în Italia, iar el, având nevoie de bani, s-a învoit sã facã acest transport. Bãrbatul i-a preluat pe cei în cauzã de la ieæirea din municipiul Baia Mare æi intenåiona sã iasã din åarã prin PTF Valea lui Mihai,

judeåul Bihor, însã a fost oprit de poliåiætii de frontierã sãtmãreni.

Cetãåenii asiatici au declarat cã au plecat din åãrile de origine cu mai mult timp în urmã, iar pentru a ajunge în Italia familiile lor au plãtit

sume cuprinse între 11.000 æi 15.000 euro, pentru fiecare.Poliåiætii de frontierã le-au întocmit migranåilor acte

premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei, iar æoferul autoutilitarei, cetãåeanul slovac Oto R., a fost prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Carei, cu propunere de arestare preventivã pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.

Totodatã, cercetãrile sunt continuate în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate.

Paginã realizatã de Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Irakieni ascunæi sub Irakieni ascunæi sub paturile dintr-o rulotãpaturile dintr-o rulotã

Asiatici descoperiåi Asiatici descoperiåi într-o autoutilitarãîntr-o autoutilitarã

F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i 15

ÎÎn doar 24 de ore, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Constanåa au depistat douã autoturisme care figurau semnalate ca fiind furate din Spania æi Franåa, precum

æi alte trei autoturisme care circulau cu numere false sau erau radiate din circulaåie.

În data de 17 septembrie a.c., în jurul orei 10.00, acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul Grupului Naval Mangalia au oprit pentru control, pe raza municipiului Mangalia, pe cetãåeana P. Mihaela, în vârstã de 30 ani, conducãtoarea autoturismului marca BMW X3, înmatriculat în Bulgaria. Persoana în cauzã a prezentat la control mai multe documente, din care a reieæit faptul cã proprietara maæinii, Y.Kremena, cetãåean bulgar, i-a încredinåat autoturismul soåului acesteia, P.Ioan, de 29 ani domiciliat

în loc. Costineæti, judeåul Constanåa. În urma controlului efectuat asupra autoturismului, s-a

constatat cã seria motorului este modificatã, fapt ce a trezit suspiciuni lucrãtorilor noætri. Cu ocazia verificãrilor efectuate prin intermediul Punctului de Contact Oradea, poliåiætii de frontierã au stabilit cã autovehiculul este semnalat ca fiind furat din Spania, din anul 2006.

S-a luat mãsura indisponibilizãrii autovehiculului, în valoare de aproximativ 40.000 euro, pe numele celor doi soåi fiind întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt calificat din avutul privat. La finalizarea cercetãrilor, cei în cauzã vor fi prezentaåi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Mangalia, în vederea dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Cel de-al doilea autoturism furat – înmatriculat în Franåa – a fost depistat de poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Constanåa în aceeaæi zi de 17 septembrie a.c.

Acåionând în baza unor informaåii, lucrãtorii noætri au oprit pentru control, pe comunicaåia Bãnesa-Ostrov, pe cetãåeanul român B. Cãtãlin Costel, în vârstã de 41 ani, conducãtor al unui

autoturism marca Ford, înmatriculat în Franåa. În urma verificãrilor efectuate prin i n t e r m e d i u l Punctului de Contact Oradea,

poliåiætii de frontierã au stabilit cã autovehiculul este semnalat ca fiind furat din Franåa din anul 2007.

Bãrbatul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre acest fapt, el împrumutând autovehiculul de la un prieten, domiciliat pe raza judeåului Constanåa. Autoturismul, în valoare de aproximativ 25.000 euro, a fost indisponibilizat la IJPF Constanåa, B. Cãtãlin Costel fiind cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt, la finalizarea cazului urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Constanåa.

Tot pe raza judeåului Constanåa, în data de 18 septembrie a.c au mai fost depistate în trafic alte douã autoturisme care care circulau pe drumurile publice cu numere de înmatriculare atribuite altor mijloace de transport æi un autoturism care, în urma verificãrilor specifice, figura ca fiind radiat din circulaåie în Germania din iunie 2007.

Conducãtorilor auto le-au fost întocmite lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de punere în circulaåie a unui autoturism neînmatriculat, radiat din circulaåie sau cu numãr fals.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

16 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

ÎÎn urma unor activitãåi in format iv -opera t ive , poliåiætii de frontierã

mehedinåeni, în cooperare cu poliåiæti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Mehedinåi, au organizat, în ziua de 30 august a.c., o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectualã, oprindu-l în trafic pe conducãtorul unui autoturism Opel despre care aveau date certe cã transportã produse contrafãcute.

La controlul autoturismului aparåinând lui C. Cosmin, în vârstã de 26 de ani, din municipiul Tîrgu Jiu, poliåiætii de frontierã au descoperit, în portbagajul acestuia, 98 flacoane cu parfum, pentru care gorjeanul nu avea documente de provenienåã. În autoturism se mai aflau æi G. Janoæ, æi G. Ætefan, parteneri ai conducãtorului autoturismului la transportul æi comercializarea produselor traficate.

Din primele verificãri, flacoanele cu parfum sunt susceptibile de a fi contrafãcute.

Tinerii au declarat poliåiætilor de frontierã cã au cumpãrat produsele dintr-un complex comercial din Bucureæti, în vederea comercializãrii în municipiul Drobeta Turnu - Severin.

Produsele, în valoare de 20.300 lei, au fost indisponibilizate de poliåiætii de frontierã severineni, acestea urmând sã fie supuse expertizãrii de cãtre lucrãtori din Asociaåia Internaåionalã Anti -Contrafacere REACT.

Poliåiætii de frontierã severineni au organizat æi în ziua de 11septembrie a.c. o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii pirateriei æi contrafacerilor, oprindu-i în trafic pe conducãtorii a douã autoturisme, despre care aveau date certe cã transportã produse contrafãcute æi fãrã documente de

provenienåã.La controlul

autoturismelor aparåinând lui C. Ramona, în vârstã de 26 de ani, din m u n i c i p i u l Galaåi æi D. Vasile, în vârstã de 32 de ani, din Turnu Severin, poliåiætii de frontierã au descoperit în portbagajul acestora 596 repere de produse cosmetice (parfumuri, creme, rujuri) æi ceasuri pentru care cei doi nu aveau documente de provenienåã.

Tinerii au declarat poliåiætilor de frontierã cã au cumpãrat mãrfurile din Bucureæti æi de pe piaåa „ilegalã” cu scopul comercializãrii.

Din primele verificãri, mãrfurile inscripåionate cu numele unor firme cunoscute, precum CHANEL, DAVIDOFF, LANCOME, GUCCI, KENZO, ARMANI, sunt susceptibile de a fi contrafãcute. Produsele, în valoare de 5000 de euro, au fost indisponibilizate de poliåiætii de frontierã severineni, acestea urmând sã fie supuse expertizãrii de cãtre lucrãtori din Asociaåia Internaåionalã Anti -Contrafacere REACT.

Cosmetice CONTRAFÃCUTE la SeverinCosmetice CONTRAFÃCUTE la Severin

Autovehicule Autovehicule INDISPONIBILIZATE INDISPONIBILIZATE la Constanåala Constanåa

17F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au identificat æi reåinut membrii unui grup infracåional organizat, specializat în traficul de migranåi (inclusiv, minori), ce opera pe relaåia România – Austria în scopul sustragerii de bunuri din magazinele de lux æi aducerii acestora în åarã în vederea comercializãrii.

La documentarea activitãåii infracåionale æi reåinerea celor în cauzã, sub coordonarea unui procuror din cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinåi, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au colaborat cu colegii lor din cadrul DPF Timiæoara, reprezentanåi ai SIIPI Mehedinåi æi IPJ Mehedinåi, precum æi cu autoritãåile din Austria.

Membrii reåelei – trei cetãåeni români, cunoscuåi în zonã cu preocupãri în sfera criminalitãåii organizate transfrontaliere - sunt, în prezent, cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de constituire de grup infracåional organizat, trafic de persoane æi trafic de minori.

Pentru faptele comise, aceætia riscã pedeapsa cu închisoarea de pânã la 15 ani.

CERCETÃRILE

Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinåi, împreunã cu lucrãtori ai DPF Timiæoara æi sub coordonarea unui procuror din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinåi, au obåinut date æi informaåii privind existenåa, în zona de competenåã, a unui grup infracåional organizat, specializat în traficul de minori pe relaåia România – Austria.

Pe parcursul a douã luni de zile (iulie æi august 2008), poliåiætii de frontierã au documentat activitatea infracåionalã a membrilor

grupului, stabilind cã aceætia se ocupã cu recrutarea de minori æi „folosirea” lor în scopul sãvâræirii de furturi din magazinele de lux de pe teritoriul Austriei.

Marfa furatã – constând în îmbrãcãminte de firmã æi articole sportive – era transportatã în åarã æi comercializatã pe raza municipiului Turnu Severin æi Craiova, obåinându-se astfel importante sume de bani în valutã. Racolarea minorilor se fãcea sub pretextul obåinerii unor locuri de muncã bine plãtite în strãinatate, iar scoaterea lor din åarã era realizatã în mod legal, în baza declaraåiilor notariale obåinute de la pãrinåii acestora.

În urma investigaåiilor efectuate, poliåiætii de frontierã au stabilit cã membrii grupului sunt : B. Gheorghe, de 27 de ani, din municipiul Turnu Severin, C. Gheorghe, de 34 de ani æi G. Marian, de 27 de ani, ambii din Brezniåa de Ocol – jud. Mehedinåi. Cei trei au iniåiat æi organizat grupul, începând cu luna iunie 2008, scopul lor fiind obåinerea de profituri ilicite.

În luna august a.c., B. Gheorghe - profitând de naivitatea pãrinåilor minorului T.Viorel, în vârstã de 17 ani din municipiul Turnu Severin - a obåinut de la aceætia o declaraåie notarialã din care rezulta consimåãmântul pentru deplasarea fiului lor în Austria în scop turistic (de a-æi cumpãra haine „de firmã”).

Pe teritoriul Austriei, minorul a fost însã „folosit” în sustragerea de îmbrãcãminte „de firmã” æi articole sportive, în valoare totalã de 100.000 euro din mai multe magazine de lux.

MODUL DE OPERARE

Din cercetãrile efectuate de poliåiætii de frontierã a rezultat cã, grupul infracåional era extrem de bine organizat, fiecare membru având sarcini bine stabilite astfel încât sã fie eliminate orice fel de riscuri, care ar putea afecta „bunul mers al afacerii”.

Liderul grupului era B. Gheorghe, de 27 de ani, acesta stabilind atât locaåiile unde sã se acåioneze, cât æi modul de operare al minorului, respectiv ora la care acesta sã „dea lovitura”. Atât liderul cât æi „subordonaåii” sãi, se deplasau în diverse localitãåi turistice austriece, intrau în magazinele cu îmbrãcãminte de lux, studiau modul de asigurare a securitãåii acestora æi ulterior, organizau furtul, de principiu, pe timpul nopåii.

C. Gheorghe avea rolul de a aætepta - cu motorul autofurgonetei pornit - scoaterea bunurilor din interiorul magazinelor æi de a le transporta în diverse locaåii stabilite de conducãtorul grupului.

G. Marian asigura intrarea, prin efracåie, a minorului în magazin æi participa împreunã cu acesta la furtul efectiv al bunurilor. Minorul primea un procent de aproximativ 10% din valoarea mãrfii furate.

În baza informaåiilor obåinute de poliåiætii de frontierã mehedinåeni æi în cooperare cu ofiåerul de legãturã român din Austria, în data de 23 septembrie a.c., liderul reåelei – Gheorghe B. – a fost prins în flagrant de cãtre poliåiætii austrieci, în timp ce transporta bunuri provenite din furturi, în valoare de 100.000 euro. Astfel, s-a stabilit cã, în noaptea de 22/23 septembrie a.c., acesta împreunã cu doi complici (printre care æi minorul T. Viorel) au pãtruns, prin efracåie (spargerea ferestrelor), în magazinul de modã Shooters din localitatea Tirol, de unde au furat obiecte de îmbrãcãminte mãrcile Hilfiger, Diesel, TakeTwo, Replay æi North Face în valoare de 100.000 euro.

Gheorghe B. a fost arestat de autoritãåile austriece, moment în care C. Gheorghe æi G. Marian împreunã cu minorul T. Viorel au revenit rapid în România, pentru a nu fi identificaåi æi prinæi.

REÅINEREAÎn data de 28 septembrie, la PTF Cenad – jud. Timiæ, au fost

identificaåi æi reåinuåi numiåii G. Marian, C. Gheorghe æi minorul T.Viorel, care încercau sã se sustragã cercetãrilor.

În ziua de 29 septembrie a.c., Tribunalul Mehedinåi a emis 18 autorizaåii de percheziåie domiciliarã, pentru membrii grupului æi alte persoane care au legãturi infracåionale cu aceætia, de pe raza municipiului Turnu Severin æi comuna Brezniåa de Ocol.

La percheziåiile efectuate de cãtre poliåiætii de frontierã, împreunã cu lucrãtori din cadrul IPJ Mehedinåi, SCCO Mehedinåi æi IJJ Mehedinåi, sub directa coordonare a procurorului D.I.C.O.T. Mehedinåi au fost depistate bunuri provenite din furturi din strãinãtate, în valoare de 10.000 lei, precum si un pistol, dispozitive cu electroæoc æi arme albe.

PEDEAPSA

Faåã de B.Gheorghe, C. Gheorghe æi G. Mihai s-a început urmãrirea penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de constituire de grup infracåional organizat, trafic de persoane æi trafic de minori, dispunându-se reåinerea acestora pentru 24 de ore de cãtre procurorul D.I.C.O.T. Instanåa de judecatã de pe lângã Tribunalul Mehedinåi a dispus cercetarea acestora în stare de libertate.

Din datele deåinute de cãtre poliåiætii de frontierã, rezultã cã membrii grupului sunt implicaåi æi în comiterea altor fapte ilicite (fiind cunoscute cu preocupãri în sfera criminalitãåii organizate transfrontaliere), cercetãrile fiind continuate pentru documentarea întregii activitãåi infracåionale a acestora.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia riscã o pedeapsã cu închisoare cuprinsã între 7 æi 15 ani.

Teodora CÃLUÆERIU

Minor obligat sã fure din magazinele de lux austrieceMinor obligat sã fure din magazinele de lux austriece

18 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ãC r i m i n a l i s t i c ã

Posibilitatea conferitã cetãåenilor Statelor Membre UE de a trece frontierele interne æi cu cãråile proprii de identitate nu a trecut neobservatã de cãtre membrii reåelelor infracåionale internaåionale, care au dezvoltat aproape o industrie a falsificãrilor æi contrafacerilor.

În acest context, prevederile „Convenåiei de aplicare a Acordului Schengen” au devenit parte integrantã æi document de lucru, iar problematica liberei circulaåii a cãpãtat o conotaåie de securitate comunã.

Strategia de securizare a frontierei de stat a României, document aprobat de Guvernul României, cuprinde ansamblul principiilor æi direcåiilor de acåiune pentru adaptarea legislaåiei, pregãtirea, organizarea, colaborarea internã/externã æi dotarea Poliåiei de Frontierã, în vederea îndeplinirii cu eficienåã a misiunilor specifice potrivit legii æi combaterea fenomenului infracåional transfrontalier.

Unul dintre principalele obiective care vizeazã activitatea Poliåiei de Frontierã Române constã în aplicarea procedurilor în zona de competenåã, conform recomandãrilor din „Catalogul Schengen” æi procedurilor statuate de „Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European æi al Consiliului din 15.03.2006, privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen)”, pentru descoperirea documentelor æi vizelor false ori falsificate, ca parte componentã a securizãrii frontierei externe a Uniunii Europene.

Din analiza modului în care s-a desfãæurat activitatea de

trafic internaåional æi îndeosebi a folosirii cãråilor de identitate pentru trecerea frontierelor interne ale Uniunii Europene de cãtre cetãåenii Statelor Membre s-a evidenåiat o mare varietate de falsuri, la a cãror comitere falsificatorii au utilizat o diversitate de metode – de la cele mai simple, la cele mai perfecåionate, împletind acåiunile ilicite mecanice æi chimice cu utilizarea tehnicii de ultimã generaåie.

Extinderea tentaculelor de caracatiåã a formelor de manifestare a infracåionalitãåii transfrontaliere, cu trimitere directã la acåiunile ilicite de falsificare a documentelor, nu presupune numai punerea în circulaåie a unor paæapoarte sau cãråi de identitate false ori falsificate, care sunt greu de descoperit la controlul de frontierã.

Circulaåia banilor murdari în interiorul lumii interlope determinã o activitate susåinutã de racolare a unor cetãåeni din Statele Teråe, care din dorinåa de a ajunge cu orice preå în statele Uniunii Europene, procurã pe cãi ilegale diferite documente (paæapoarte, cãråi de identitate, permise de muncã, de rezidenåã, de conducere etc), falsificate ori contrafãcute chiar grosolan, sau pur æi simplu fanteziste, cu forme æi conåinut total diferite în comparaåie cu cele originale, care sunt confecåionate æi distribuite de organizaåii fantomã, inexistente.

Intrarea în posesia unor persoane a unor astfel de documente este determinatã æi de naivitatea solicitanåilor, care ocolesc autoritãåile competente de stat, abilitate conform legii sã le elibereze.

Descoperirea cãråilor de identitate false ori falsificate, o provocare pentru poliåiætii de frontierã români

CARTE DE IDENTITATE VALABILÃ CARTE DE IDENTITATE FALSIFICATÃ

Carte de identitate cipriotã, falsificatã prin ætergerea fotografiei iniåiale æi integrarea Carte de identitate cipriotã, falsificatã prin ætergerea fotografiei iniåiale æi integrarea imaginii unei persoane, care a prezentat documentul la controlul de frontierãimaginii unei persoane, care a prezentat documentul la controlul de frontierã

Intervenåia primarã ilicitã a falsificatorului a constat în desprinderea laminatului protector în zona marcatã de sãgeatã Intervenåia primarã ilicitã a falsificatorului a constat în desprinderea laminatului protector în zona marcatã de sãgeatã

F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ãC r i m i n a l i s t i c ã

Pagini realizate cu sprijinulPagini realizate cu sprijinulServiciului Criminalistic al IGPFServiciului Criminalistic al IGPF

CARTE DE IDENTITATE FALSIFICATÃ

CARTE DE IDENTITATE VALABILÃ CARTE DE IDENTITATE

FALSIFICATÃ

CARTE DE IDENTITATE VALABILÃ

Detaæarea foliei protectoare a Detaæarea foliei protectoare a dus, de asemenea, la distrugerea dus, de asemenea, la distrugerea

desenului de fond æi a înscrisurilor desenului de fond æi a înscrisurilor originaleoriginale

Permis de conducere fantezist, tip card

Dupã detaæarea foliei protectoare, falsificatorul a procedat la ætergerea Dupã detaæarea foliei protectoare, falsificatorul a procedat la ætergerea fotografiei iniåiale æi integrarea imaginii persoanei care urma sã intre în posesia fotografiei iniåiale æi integrarea imaginii persoanei care urma sã intre în posesia

documentului. Noua fotografie a fost imprimatã cu o tehnicã asemãnãtoare documentului. Noua fotografie a fost imprimatã cu o tehnicã asemãnãtoare originalului. Dupã imprimarea noii fotografii, folia protectoare a fost relipitã, originalului. Dupã imprimarea noii fotografii, folia protectoare a fost relipitã, ceea ce a dus la apariåia unor încreåituri ale plasticului æi a unor bule de aer ceea ce a dus la apariåia unor încreåituri ale plasticului æi a unor bule de aer

sub aceastasub aceasta

AVERSUL DOCUMENTULUI, VIZUALIZAT ÎN LUMINÃ ALBÃ

REVERSUL DOCUMENTULUI, VIZUALIZAT ÎN LUMINÃ ALBÃ

AVERSUL DOCUMENTULUI, VIZUALIZAT ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE

REVERSUL DOCUMENTULUI,

VIZUALIZAT ÎN LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE

Urmãrile acåiunii ilicite a falsificatorului Alte urmãri ale acåiunii ilicite

19

20 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

ÎÎn data de 29 august a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Brãila au depistat un cãlãrãæean în vârstã de 33 de ani care avea asupra sa 4380 pachete de åigãri - LM, MORE,

WINSTON, MT, Viceroy, având aplicate timbru din Republica Moldova, pentru care nu poseda documente justificative.

Cel în cauzã a declarat cã a achiziåionat åigãrile de la diferite persoane, din piaåa Micro 19 Galaåi, cu scopul de a le comercializa în localitatea Cãlãraæi.

Åigãrile au fost confiscate æi introduse în Camera de corpuri delicte a IJPF Brãila, iar persoanei în cauzã i s-a aplicat sancåiune contravenåionalã în valoare de 1.000 lei, conform art. 1 lit. e din Legea 12/1990, modificatã de Legea 210/2007.

Antonicã ENACHE

Tutun la BrãilaTutun la Brãila

PPoliåiætii de frontierã arãdeni au descoperit, într-un tir ce transporta struguri din

Grecia pentru o firmã din Germania, peste 350.000 pachete de åigãri de contrabandã, în valoare totalã de aproximativ 500.000 euro.

Astfel, în ziua de 4 septembrie a.c., în jurul orei 12.00, la Punctul de Trecere a Frontierei Nãdlac, judeåul Arad, s-a prezentat, pe sensul de ieæire din åarã, cetãåeanul bulgar Litov B., în vârstã de 32 ani, conducând un automarfar. Conform documentelor de însoåire a mãrfii, autovehiculul era încãrcat cu 17 tone (33 paleåi) de struguri din Grecia pentru o societate comercialã din Germania.

În urma unei analize de risc, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni cu privire la încãrcãtura mijlocului de transport, motiv pentru care au procedat la efectuarea unui control amãnunåit.

Ca urmare a acestui fapt, în compartimentul de marfã, au fost descoperiåi doar cinci paleåi încãrcaåi cu struguri, în spatele acestora, ascunse prin metoda ,,capac’’, fiind gãsite aproximativ

710 baxuri de åigãri – peste 350.000 pachete åigãri - marca Raquel, Palace æi C.T. Gold Classic, pentru care æoferul nu poseda documente justificative de provenienåã æi transport.

În cadrul cercetãrilor preliminare, æoferul a declarat cã nu avea cunoætinåã de existenåa åigãrilor - a cãror valoare pe piaåã se ridicã la suma de peste 1.750.000 lei (aproximativ 500.000 euro).

Întreaga cantitate de åigãri va fi predatã inspectorilor vamali din cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize æi

Operaåiuni Vamale Timiæoara, care vor ridica åigãrile în vederea confiscãrii æi vor stabili, totodatã, sancåiunea contravenåionalã, conform normelor legale în vigoare.

Totodatã, poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile în vederea depistãrii persoanelor implicate, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Mihaela LEÆ

ÅigÅigãriãri din struguri din struguri

ÎÎ n data de 13 septembrie a.c, o acåiune organizatã de poliåiætii de frontierã sãtmãreni, în cooperare cu inspectorii vamali din cadrul Direcåiei Judeåene

pentru Accize æi Operaåiuni Vamale, a dus la confiscarea unei importante cantitãåi de åigãri ce era ascunsã în peretele dublu al unei autoutilitare pe care erau aplicate în fals numere de înmatriculare.

Sâmbãtã, 13 septembrie a.c., în jurul orei 14.30, poliåiætii de frontierã din cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Satu Mare au oprit pentru control, pe strada Lucian Blaga, din municipiul Satu Mare, o autoutilitarã, pe care erau aplicate plãcuåe de înmatriculare de Satu Mare. Conducãtorului auto i-au fost solicitate la control documentele personale æi actele maæinii, moment în care a declarat cã nu poate prezenta certificatul de înmatriculare al autovehiculului, întrucât nu-l are asupra sa. Având suspiciuni cu privire la încãrcãtura din compartimentul de marfã, poliåiætii de frontierã l-au condus pe cetãåeanul maghiar la sediul IJPF Satu

Mare, pentru control æi verificãri.În urma verificãrilor efectuate, s-a confirmat cã

plãcuåele de înmatriculare de Satu Mare aplicate pe autoutilitarã sunt atribuite unui autoturism marca Dacia, iar în cabina autovehiculului au fost gãsite, ascunse în spatele scaunului æoferului, douã plãcuåe cu numere de înmatriculare de Ungaria, eliberate de autoritãåile maghiare æi care aparåineau

autoutilitarei în cauzã. De asemenea, în compartimentul de marfã al maæinii a fost descoperit un locaæ special amenajat, între niæte pereåi dubli, în care erau ascunse 25.657 pachete de åigãri de diferite mãrci, care aveau timbru fiscal ucrainean, în valoare de aproximativ 90.000 lei. Conducãtorul auto a declarat cã a vrut sã transporte åigãrile în Ungaria, unde urmau sã fie comercializate, iar pentru efectuarea acestui transport æoferul trebuia sã primeascã suma de 150.000 forinåi.

Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã de cãtre inspectorii vamali în vederea confiscãrii, la fel æi mijlocul de transport, iar

æoferul a fost sancåionat contravenåional cu suma de 10.000 lei.

Totodatã, poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului maghiar acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare.

Oana TOTOREAN

Peste 25.000 pachete de åigãri, Peste 25.000 pachete de åigãri, ascunse într-o autoutilitarã ascunse într-o autoutilitarã

cu numere falsecu numere false

În cadrul unei ample acåiuni desfãæurate, la nivelul judeåului Suceava, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, reprezentanåi ai DPF Rãdãuåi, IJPF Suceava, IPJ Suceava, BCCO Suceava, DGA – Serviciul Teritorial Suceava, DGIPI æi SRI au reuæit anihilarea unei vaste reåele de contrabandiæti, ce se ocupa cu introducerea în åarã, peste frontiera verde, a unor însemnate cantitãåi de åigãri de provenienåã ucraineanã.

Au fost efectuate 14 percheziåii domiciliare æi au fost puse în executare 16 mandate de aducere, în cauzã fiind cercetate 27 de persoane;

Opt persoane – cetãåeni români - au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, fiind învinuite de sãvâræirea infracåiunilor de constituire, sprijinire, aderare a unui grup infracåional organizat, contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat.

Informaåia Poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Rãdãuåi æi IJPF Suceava

au intrat, în luna aprilie 2008, în posesia unor informaåii potrivit cãrora un grup infracåional organizat se ocupa cu introducerea în åarã, peste „frontiera verde”, a unor cantitãåi impresionante de åigãri de contrabandã de provenienåã ucraineanã, destinate comercializãrii „la negru”.

Drept urmare, sub supravegherea procurorului DIICOT - Serviciul Teritorial Suceava, s-a constituit un colectiv de lucru, format din reprezentanåi ai IGPF-DCIT, DPF Rãdãuåi, IJPF Suceava, IPJ Suceava, BCCO Suceava, DGA - Serviciul Teritorial Suceava, DGIPI æi SRI, care au desfãæurat, timp de 5 luni de zile, acåiuni specifice necesare probãrii faptelor infracåionale comise de contrabandiæti.

Mod de operare

În urma acåiunilor complexe derulate de foråele implicate, s-a reuæit documentarea modului de desfãæurare a traficului internaåional de åigãri de provenienåã ucraineanã, stabilindu-se cã acestea erau introduse prin trecerea peste „frontiera verde” din judeåul Suceava, de pe raza localitãåilor Brodina æi Straja.

Grupul infracåional, care se ocupa cu acest trafic, era structurat astfel :

- capii reåelei - cetãåenii români Petru G., de 47 ani æi Gherasim C., de 43 ani - se ocupau de organizarea æi controlul activitãåilor infracåionale desfãæurate în zonã. Ei åineau legãtura cu furnizorii de åigarete - membrii ucraineni ai reåelei, organizau preluarea åigaretelor de cãtre „cãrãuæi” din locaåiile stabilite de cetãåenii ucraineni, asigurau spaåiile de depozitare intermediare în vederea valorificãrii ulterioare a åigaretelor, achitau sumele în valutã furnizorilor de åigarete ucraineni, valorificau åigaretele - atât persoanelor care preluau bunurile din localitaåile de frontierã, precum æi persoanelor care recepåionau åigaretele în locaåii mai îndepãrtate, pe raza judeåului Suceava æi a altor judeåe din åarã;

-intermediarii - membri ai reåelei, care preluau åigaretele de la cei care organizau trecerea acestora peste frontiera verde;

-comercianåii en-gross/en-detail - cei care preluau åigaretele de la intermediari, în vederea valorificãrii ulterioare a acestora.

Grupul infracåional era extrem de bine sudat, factorul principal constituindu-l veniturile importante realizate din aceastã activitate ilicitã (ex.: un cãrãuæ încasa, pentru fiecare bax cu åigãri transportat, suma de 100 lei, iar capii reåelei încasau 100 euro pentru fiecare bax comercializat în åarã).

Pentru a nu fi depistaåi de autoritãåi, contrabandiætii schimbau permanent traseele de deplasare spre frontierã, precum æi cele de transport a åigãrilor cãtre depozitele intermediare.

PercheziåiaÎn data de 5 septembrie a.c., în baza mandatelor emise

de procurorul DIICOT – Biroul Teritorial Suceava, au fost realizate 14 percheziåii domiciliare æi 16 mandate de aducere, fiind indisponibilizate mai multe bunuri, cum ar fi :15.060 pachete åigãri diferite mãrci; 7.640 euro æi 4.000 USD; 2 arme de vânãtoare; un pistol asomator marca Rohn; un pistol cu aer comprimat æi 100 alice; 143 cartuæe de diferite calibre pentru arme de vânãtoare; douã pistoale cu gaze; 6 cuåite de vânãtoare; o sabie; 3 binocluri; un spray paralizant; 5 steluåe metalice anti-pneu; o geacã de camuflaj æi un aparat de ascultare æi observare la distanåã; 2 staåii emisie- recepåie; alte documente æi înscrisuri cu valoare probatorie.

PedeapsaÎn cauzã, s-a dispus începerea urmãririi penale faåã de 27

persoane, acestea fiind învinuite de sãvâræirea infracåiunilor de constituire, sprijinire, aderare a unui grup infracåional organizat, contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat a României.

În urma probelor administrate, opt persoane au primit mandate de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 de zile. Este vorba de: Daniel B., de 20 ani, Gherasim C., de 43 ani, Dorel D., de 19 ani, George P. de 24 ani, Petru G., de 47 ani, Nicolae C. de 31 ani, Mihai P., de 28 ani si Dorin P., de 28 ani, toåi domiciliaåi pe raza judeåului Suceava.

Cercetãrile sunt continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale æi depistãrii tuturor persoanelor implicate în reåeaua de contrabandiæti.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Reåea de contrabandiæti de åigãri, anihilatã la SuceavaReåea de contrabandiæti de åigãri, anihilatã la Suceava

21F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r i Æ t i r i

Cea mai veche organizaåie fundamentalistã egipteanã o reprezintã Fraåii Musulmani, fondatã în 1929, æi care se aflã la originea a numeroase grupãri radicale sau moderate care s-au desprins din aceasta pe motive ideologice, politice sau organizatorice.

Din rândurile Fraåilor Musulmani au ieæit organizaåii teroriste precum Hamas æi Jihadul Islamic. Unul dintre liderii notorii ai organizaåiei a fost actualul numãr doi din Al Qaeda, Ayman al Zawahiri.

Organizaåia Fraåii Musulmani a renunåat la violenåã æi æi-a propus schimbarea Egiptului prin mijloace paænice, dezvoltând un sistem de asistenåã socialã care s-a dovedit mai eficient æi mai ieftin decât cel practicat de stat.

Gruparea Tinerii lui Mahomed are în schimb un caracter militar æi promoveazã Rãzboiul Sfânt pentru înlãturarea actualului regim. A debutat în 1974, printr-un atac terorist asupra Academiei Militare. Se ghideazã dupã patru principii de bazã: respingerea civilizaåiei occidentale, renegarea sistemului de dezvoltare, atât capitalistã, cât æi socialistã æi instituirea islamului ca unicã alternativã; statuarea conflictului israeliano-arab ca un rãzboi între musulmani æi evrei.

O r g a n i z a å i a Societatea Musulmanilor, fondatã în 1975, condamnã nu numai regimul, ci întreaga societate egipteanã æi militeazã pentru edificarea unui sistem islamic fãrã centre urbane.

Al Jihad a fost întemeiatã în 1977 æi reprezintã principala grupare integristã înarmatã din Egipt. Æi-a câætigat notorietatea prin asasinarea, în 1981, a preæedintelui Sadat æi, ulterior, a altor personalitãåi politice æi militare (în 1981, preæedintele Egiptului, Anwar Sadat, trecea în revistã trupele, înconjurat de ambasadori æi alåi demnitari internaåionali. Deodatã, câåiva soldaåi au sãrit din vehiculul blindat în care defilau æi s-

au îndreptat în fugã spre preæedinte, deschizând foc de arme automate. Deæi preæedintele era înconjurat, literalmente, de mii de soldaåi, asasinii au continuat sã tragã timp de peste un minut. Dupã care au intrat în acåiune serviciile de securitate. În timp ce spectatorii încercau

sã iasã în fugã din raza armelor, garda prezidenåialã i-a ucis pe doi dintre asasini æi i-a imobilizat pe ceilalåi. Televiziunea egipteanã æi-a oprit imediat transmisiunea în direct de la paradã. Dar camerele de luat vederi continuau sã filmeze. Æi scenele

dramatice ale asasinãrii lui Sadat au fost urmãrite în aceeaæi searã în întreaga lume – n.r.). Din 1992, duce un adevãrat rãzboi împotriva foråelor de ordine. Ideologia sa se reduce la obligaåia fiecãrui musulman de a participa la Rãzboiul Sfânt pentru: rãsturnarea oricãrui regim „necredincios”; combaterea oricãrei religii care se opune aplicãrii Legii islamice; înscãunarea unui calif; apãrarea oricãrei åãri musulmane. Numeroæi membri ai Al Jihad-ului au luptat în Afganistan în perioada rezistenåei anticomuniste, de când dateazã æi relaåiile sale cu fundamentaliætii iranieni. În baza acestor relaåii, Al Jihad a constituit, în

22 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

În ultimii ani, întreaga lume, dar în mod deosebit Europa, a fost marcatã de schimbãri politice fundamentale. Aceste mutaåii, dar, mai ales, actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resimåit, în mod special, în ceea ce priveæte politica de securitate, determinând problemele majore ale securitãåii interne pentru statele europene, æi nu numai, sã se structureze în jurul evoluåiilor alarmante ale crimei organizate, extremismului politic æi terorismului, cu tot cortegiul de ameninåãri æi implicaåii negative care derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept boala secolului XXI, un pol al noii ordini mon diale, mega te ro rism sau hiperterorism, terorismul este apreciat de Bill Clinton drept „par tea întunecatã a globalizãrii care divide lumea în bogaåi æi sã raci, promoveazã competiåia, dar æi conflictele, alimenteazã sen ti men tele de urã, alienare, durere, concomitent cu crearea de noi re laåii æi interacåiuni, de noi conglomerate sociale, politice æi economice”. Analiza evoluåiei fenomenului extremist-terorist pe plan internaåional relevã, din ce în ce mai mult, o tendinåã de intensificare a acestuia, inclusiv în folosirea violenåei ca mijloc de promovare æi impunere a unor scopuri æi interese politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu un inamic aflat printre noi, implicã cos turi æi urmãri greu de anticipat. Toate acestea au transformat terorismul într-o armã strategicã, lumea nefiind pregãtitã pentru a-i face faåã. Terorismul actual reprezintã provocarea mi leniului trei, re u æind, prin acåiunile organizate, chiar sã spulbere, în parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA. Parafrazând un reputat reprezentant al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã, în lupta împotriva terorii, „ suntem în ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie, prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,comisar-æef dr. Nicolae RADU,consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -Rãspândirea fundamentalismului islamic (2)

urmã cu ceva vreme, cu sprijin iranian, o nouã grupare militarã integristã, denumitã Rãzboiul Egiptean. Iniåial au fost instruiåi 400 de militanåi ai acesteia în Liban.

Gruparea Avangarda Victoriei s-a format în 1973 din ofiåeri ai armatei, decepåionaåi de orientarea prooccidentalã a regimului preæedintelui Sadat, iar în 1975 s-a alãturat miæcãrii integriste. Membrii grupãrii au luptat în Afganistan æi sunt supranumiåi „Afganii”. În prezent este coordonatã de Al Jihad.

Al Jama’a al-hlamiyya (Grupul islamic) a fost creat în 1982, dispune de o bazã largã în universitãåi æi este bine implementatã în administraåie, îndeosebi în domeniul educaåiei, întreåine strânse legãturi cu fundamentaliætii din Sudan. Principalul lider spiritual al Grupului este Omar Abdel Rahman, aflat în detenåie în S.U.A. Este responsabilã pentru numeroase acåiuni teroriste.

Alte câteva zeci de grupuri integriste sunt mai puåin cunoscute æi se presupune cã desfãæoarã acåiuni teroriste sub coordonarea organizaåiilor Al Jihad æi Al Jama a al Islamiyya.

Ca urmare a atitudinii ferme a autoritãåilor egiptene, de contracarare a fundamentalismului islamic, se apreciazã cã stabilitatea Egiptului nu este în pericol, dar cã integrismul va

marca societatea egipteanã atât timp cât nu se va gãsi un rãspuns adecvat la problemele economice æi sociale care l-au generat.

În Yemen, miæcarea fundamentalistã dateazã de la sfâræitul deceniului 7 al secolului nostru, când a luat naætere organizaåia Fraåii Musulmani, dupã modelul æi cu sprijinul celei egiptene cu acelaæi nume.

În 1987 aceasta s-a reorganizat, cãpãtând un caracter militar, în vederea participãrii la rãzboiul civil din Afganistan. În aceasta perioadã, Yemenul de Nord a devenit punct de trecere pentru numeroæi militanåi islamiæti (algerieni, egipteni, libieni, sudanezi etc.) dornici sã se alãture rezistenåei afgane, cãrora conducãtorii

islamiætii yemeniåi le asigurau paæapoarte æi bani.Luptãtorii yemeniåi întoræi din Afganistan s-au constituit în mai

multe grupãri, implicându-se în disputele tribale æi regionale (între safliåi æi zaidiåi), fiind folosiåi pentru acåiuni teroriste de cãtre liderii locali.

Dupã unificarea din 1990, dezvoltarea terorismului a fost facilitatã de capacitatea redusã de control a organelor centrale. Mai mult, autoritãåile din Nord au practicat pe scarã largã asasinatul politic pentru eliminarea fizicã a conducãtorilor din Sud, prin intermediul grupurilor fundamentaliste aflate sub influenåa Partidului Islamic, al cãrui lider este preæedintele Parlamentului. Treptat, integriætii au devenit cea mai puternicã organizaåie din åarã. Cu ocazia Congresului de la începutul anului 1994, aceætia au cerut suspendarea Constituåiei æi aplicarea Legii islamice.

Ca æi alte state arabe sau în general islamice care au participat cu voluntari la sprijinirea rezistenåei anticomuniste din Afganistan, Iordania se confruntã cu grupãrile integriste, formate din aceætia, dupã revenirea în åarã æi cu acåiunile lor destabilizatoare. Autoritãåile iordaniene nu exclud ipoteza unei operaåii destabilizatoare de anvergurã, cu sprijinul unei teråe åãri, vizând presiuni asupra Iordaniei, pentru a împiedica încheierea tratatului de pace cu Israelul, similare celor ale organizaåiei palestiniene Hamas.

Deæi în ultima perioadã fenomenul fundamentalist a luat o amploare îngrijorãtoare, fiind considerat unul dintre cele mai mari pericole la adresa pãcii, ca æi în cazul altor miæcãri extremiste, dupã o anumitã perioadã de ascensiune, acesta se va atenua pânã la eliminarea totalã, întrucât modelul de societate propus de ideologii integriæti este anacronic æi nu oferã soluåii viabile.

Pe plan economic, fundamentalismul islamic nu dispune de o concepåie clarã, care sã corespundã cerinåelor dezvoltãrii unei economii moderne, deoarece principiile promovate în acest domeniu sunt de tip feudal æi inoperante.

La nivel social, conceptul califatului pe care se bazeazã integrismul islamic presupune o structurare strictã æi rigidã a societãåii, care contravine tendinåelor fireæti de democratizare a vieåii politice.

Considerându-se îndreptãåite sã foloseascã orice mijloace pentru atingerea scopului propus, grupãrile fundamentaliste favorizeazã extremistul æi terorismul, ceea ce creeazã rezerve æi chiar respingerea de cãtre populaåie æi opinia publicã internaåionalã æi determinã autoritãåile sã întreprindã mãsuri represive.

Atitudinea retrogradã a fundamentaliætilor în unele probleme de importanåã internaåionalã, ca procesul de pace în Orientul Apropiat, determinã luãri de poziåie æi mãsuri de contracarare din partea statelor interesate, inclusiv a celor occidentale æi a organizaåiilor internaåionale, precum æi intensificarea colaborãrii în acest scop.

Pe de altã parte, în mãsura în care autoritãåile din statele confruntate cu fundamentalismul islamic vor dovedi o mai mare deschidere cãtre democratizare, se va crea posibilitatea partidelor de opoziåie sã se afirme în viaåa politicã, limitându-se în acest mod aria de acåiune a organizaåiilor de inspiraåie integristã, conducând, totodatã, la departajarea dintre acestea. Tendinåa unor lideri fundamentaliæti de polarizare zonalã sau chiar la scarã mai largã a miæcãrilor integriste, precum æi rivalitãåile interne vor duce, de asemenea, în perspectivã, la slãbirea capacitãåii de acåiune a acestora æi a fenomenului fundamentalist în ansamblu.

Ultimele atentate teroriste au anihilat toate bazele politice ale unei strategii arabe, iar în Occident au amuåit toate vocile care susåineau toleranåa, sosind vremea reflecåiilor pentru arabi, „scopul scuzã mijloacele”, nefiind valabil.

23F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (VII)

«Timp de douã sãptãmâni, Direcåia Comunicare æi Relaåii Publice din cadrul MIRA a organizat, în douã module - primul la Câmpina æi la Boldeæti, vizând activitatea poliåiætilor æi pompierilor, iar cel de-al doilea la Târgoviæte æi Turnu Severin, pentru munca specificã jandarmilor æi poliåiætilor de frontierã-, o tabãrã de instruire pentru corespondenåii de afaceri interne.

Pe parcursul acestor zile jurnaliætii au putut observa æi partea nevãzutã a activitãåii lucrãtorilor MIRA, a cãror muncã este, de cele mai multe ori, anevoioasã, deæi nu este perceputã astfel.

În tabãra de instruire, ziariætii au fost echipaåi în uniformele tuturor armelor, au fost implicaåi în munca operativã, fiind în postura de a lua decizii ca æi „colegii” lor – poliåiætii, pompierii, jandarmii sau poliåiætii de frontierã. Astfel, fãrã voie, ziariætii æi-au pus întrebãri de genul: „Sã intervin acum?” „Mai aæteptãm 5 minute?” „Suntem prea aproape de demonstranåi?” „De unde provine urma de încãlåãminte de lângã cadavru?” „Oare este crimã cu premeditare?” „Ce materiale ard? Sã folosesc spumogen sau apã?” „Sã verific autoturismul? Æoferul pare suspect”.

Echipa care a conceput aceastã activitate sperã ca „instruirea” sã foloseascã ziariætilor.» - a declarat Luiza Coman, directorul Direcåiei Comunicare æi Relaåii Publice a MIRA.

În perioada 19-21 septembrie a.c., 14 jurnaliæti de la publicaåii æi televiziuni centrale au avut ocazia sã se familiarizeze cu activitãåile colegilor noætri mehedinåeni, cu specificul controlului la frontiera externã dar æi cu supravegherea frontierei de apã æi intervenåiile la uscat. Pentru acest modul a fost ales IJPF Me hedinåi, întrucât aici existã atât punct de frontierã rutier, cât æi naval. Un alt motiv a fost æi acela cã poliåiætii de frontierã mehe dinåeni supravegheazã fron tiera externã a Uniunii Euro pene, iar controlul documen telor æi al mãrfurilor în Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I este mult mai drastic.

Corespondenåilor MIRA le-au fost prezentate de cãtre inspectorul-æef al IJPF Mehedinåi, comisarul-æef Ion Mirescu, organizarea æi situaåia operativã la nivelul inspectoratului, apoi æeful punctului, comisarul-æef Florea Meche, a fãcut o scurtã descriere a PTF-ului, a modului de lucru æi a dotãrilor existente. Jurnaliætii au asistat apoi la modul în care se efectueazã controlul de frontierã, dupã care s-au îndreptat spre Oræova.

La intrarea în municipiu, pe partea stângã cum soseæti dinspre Drobeta Turnu Severin, înainte de garã, se aflã o clãdire nouã, alb - albastrã. Este viitorul sediu al PTF Oræova naval, viitoarea Garã Fluvialã, care este în curs de recepåie finalã, urmând amenajãrile cu mobilier. Poliåiætii de frontierã au aici prevãzute birouri noi æi toate celelalte condiåii de muncã.

A urmat o deplasare pe Dunãre, prilej pentru a observa greutãåile (frigul, umezeala) misiunilor de supraveghere a frontierei de apã,

24 F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a n s p a r e n å ãT r a n s p a r e n å ã

Tabãrã pentru corespondenåii Tabãrã pentru corespondenåii de afaceri internede afaceri interne

dar æi de a admira monumentele naturale æi istorice din regiunea transfrontalierã: mânãstirea Mraconia, chipul lui Decebal cioplit în stâncã, Tabula Traiana, Cazanele Mari æi Cazanele Mici.

Adrenalinã la malul Dunãrii

Spre searã, a urmat o prezentare a unui exerciåiu tactic-operativ specific detaæamentului de intervenåie, „ambuscada de frontierã”, care a constat în identificarea æi neutralizarea unui grup infracåional care intenåiona sã introducã în åarã mãrfuri de contrabandã. Acesta s-a desfãæurat pe plaja neamenajatã de la ieæirea din Schela Cladovei, aflatã la marginea municipiului Drobeta-Turnu-Severin.

Ziariætii au fost îmbrãcaåi în åinutã de poliåiæti de frontierã, iar o parte din ei au avut la dispoziåie æi echipamente din dotarea lucrãtorilor noætri. Experienåa minimã în astfel de misiuni nu i-a împiedicat sã participe direct, alãturi de colegii po liåiæti de frontierã, la anihilarea unui grup periculos format din æase contrabandiæti de åigãri netimbrate.

Potrivit scenariului, un agent al Poliåiei de Frontierã Mehedinåi, aflat, în afara orelor de program, în localitatea sârbeascã Kladovo, în timp ce servea masa la restaurantul Tekija, a observat la masa vecinã trei cetãåeni români, pe care îi cunoætea ca având preocupãri privind vânzarea åigãrilor ne tim brate pe raza municipiului Drobeta-Turnu-Severin, care stãteau de vorbã cu doi ce tãåeni ce discutau în limba sârbã. Din discuåiile purtate de aceætia, agentul a înåeles cã, în noaptea de 20 spre 21 sep tembrie a.c., urma sã fie adusã, cu barca, la malul românesc al Dunãrii, în zona viaductului din localitatea Schela Clado vei, o cantitate mare de åigãri, având ca provenienåã Repu blica Muntenegru. Agentul l-a informat pe æeful de sector, iar acesta din urmã pe æeful inspectoratului. Dupã pri mirea informaåiei, æeful IJPF Mehedinåi a convocat o æe dinåã operativã, la care au participat: æeful Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Trans frontaliere, æeful Compartimentului Analizã de Risc æi æeful Detaæamentului de Intervenåie, subordonat inspectoratului. Æeful Poliåiei de Frontierã Me hedinåi a dispus identifi carea æi supravegherea operativã a per soanelor suspecte, precum æi organizarea unei ac åiuni tactice de tipul „ambus ca dã de frontierã”, în zona viaduc tului Schela Cladovei. Pentru reåinerea contrabandiæ tilor, oamenii legii au inter venit æi cu un câine de intervenåie, o auto spe cialã, un autoturism din dotare æi o ambarcaåiune. Planul de acåiune a constat în crearea a cinci echipe de intervenåie æi stabilirea modului de acåiune al fiecãreia dintre acestea. Patru erau formate din luptãtori ai Detaæamentului de intervenåie æi una de la sector, care acåiona pe apã. Jurnaliætii au tras la soråi æi s-au împãråit în echipe, fiind instruiåi, pe scurt, cu privire la modul de acåiune.

Contraban diætii au fost prinæi în flagrant exact în momentul în care încercau sã încarce baxurile cu åigãri într-un autoturism.

În urma focurilor de armã trase în aer, zeci de scheleni s-au adunat în preajmã æi priveau curioæi spre plajã. Ei n-au pã rãsit viaductul pânã când nu s-au lãmurit cã este vorba de un exerciåiu de simulare. Cum zona este tranzitatã de traficanåii de åigãri netimbrate, nu ar fi fost de mirare ca totul sã se fi petrecut în mod real.

Marius IONESCU

25F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a n s p a r e n å ãT r a n s p a r e n å ã

PILULE ISTORICE - SEPTEMBRIE 2008PILULE ISTORICE - SEPTEMBRIE 2008

1 septembrie 1939 - s-a declanæat al doilea rãzboi mondial în Europa, prin

atacarea Poloniei de cãtre Germania. 3 septembrie 1939 - Anglia æi

Franåa au declarat rãzboi Germaniei, afirmând cã sunt solidare cu Polonia.

6 septembrie 1940 - regele Carol al II-lea a pãrãsit R o m â n i a , d e l e g â n d u -l pentru c o n d u c e r e a statului pe generalul Ion A n t o n e s c u , iar pentru c o n d u c e r e a afacerilor Casei Regale pe

principele Mihai. 12 septembrie 1940 - România a

încheiat armistiåiul cu Naåiunile Unite, reprezentate de URSS.

13 septembrie 1848 - pe Dealul Spirii, din marginea Bucureætiului, s-a purtat o luptã între pompierii români æi

trupele Sublimei Poråi, care intenåionau sã intre în oraæ; eroismul pompierilor a fãcut ca, de atunci, la aceastã datã, sã se sãrbãtoreascã Ziua Pompierilor.

14 septembrie 1940 - ca urmare a evenimentelor tragice din vara anului 1940, soldate cu mari pierderi teritoriale, România s-a declarat stat naåional legionar, unul dintre membrii guvernului fiind Horia Sima.

15 septembrie 1939 - din ordinul prim-ministrului României, Armand

Cãlinescu, s-au deschis graniåele polono-române, s-a permis atunci ca în România sã se refugieze o bunã parte a populaåiei Poloniei, civili æi militari, între care æi preotul Carol Wojtyla, viitorul papã Ioan Paul al II-lea; tot atunci, s-a transportat pânã în portul Constanåa tezaurul Poloniei, pus la adãpost în Anglia.

20 septembrie 1459 - printr-un hrisov emis æi semnat de Vlad Åepeæ a fost atestatã existenåa oraæului Bucureæti;

aceastã zi este consideratã “data de naætere” a oraæului.

21 septembrie 1939 - a fost asasinat primul-ministru al României, Armand Cãlinescu, de cãtre un grup de legionari conduæi de Nicky Dumitrescu.

Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Un cititor obiænuit se poate întreba de ce am precizat în titlu cã la 1 septembrie 1939 a început marea conflagraåie a secolului al XX-lea în Europa. Rãspunsul este simplu. Rãzboiul, practic, începuse în anul 1931, prin atacarea Republicii China de cãtre Imperiul Nipon.

În Europa, evenimentele s-au precipitat dupã încetarea crizei mondiale, dintre anii 1929-1933. Imediat dupã recesiune, foråele

d i c t a t o r i a l e din Europa au luat avânt. Stalinismul s-a întãrit, fascismul italian a preluat puterea, Adolf Hitler æi naziætii s-au instalat la cârma G e r m a n i e i . A început o politicã de investiåii în industria de a r m a m e n t . Rezultatul putea fi unul singur: rãzboiul, cãci armele trebuiau folosite. În v e d e r e a

probãrii puterii statelor europene, Germania a trecut la cotropiri teritoriale care încãlcau tratatele de pace din sistemul Versailles- Washington. Astfel, în anul 1938 s-a înfãptuit Anschluss-ul (11-12 martie), a fost anexatã regiunea sudetã la Germania (28-29 septembrie, München). În anul urmãtor a fost cotropitã æi dezmembratã Cehoslovacia, în Republica Boemia æi Republica Moravia (17 martie 1939). În ziua de 23 august 1939, la Moscova, s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov. Prin acest act, prin anexele lui, s-au deschis poråile celui de-al Doilea Rãzboi Mondial în Europa, cãci atunci URSS æi Germania æi-au „împãråit” continentul.

Lui Adolf Hitler i s-au dezlegat mâinile. Cel de-al treilea Reich a trimis un ultimatum Seim-ului Poloniei, într-o formã ultimativã, ca în trei ore sã se rezolve problema culoarului Danzig, care separa Germania de Prusia Orientalã. Seim-ul nu a acceptat ultimatumul.

La 1 septembrie 1939 armata germanã, net superioarã, a atacat Polonia. La 3 septembrie 1939, Londra æi Parisul s-au declarat solidare cu Varæovia. A fost un ajutor teoretic. Militar, nu au ajutat cu nimic Polonia.

Singura åarã care a ajutat atunci Polonia a fost România. Din ordinul primului-ministru, Armand Cãlinescu,

1 Septembrie 1939 - Declanæarea celui de-al 1 Septembrie 1939 - Declanæarea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial în EuropaDoilea Rãzboi Mondial în Europa

26 F R O N T I E R A F R O N T I E R A I s t o r i eI s t o r i e

la 15 septembrie 1939 a fost deschisã graniåa româno -polonezã pentru refugiaåii polonezi, civili æi militari. Mai mult, atunci s-a permis æi s-a asigurat trecerea peste teritoriul României a „trenului de aur”, care transporta tezaurul Poloniei cãtre portul Constanåa. De acolo a fost dus în Anglia. Dupã rãzboi, întreg tezaurul a fost restituit statului polonez.

Cãtre 15 septembrie, rezistenåa armatei poloneze fusese înfrântã. Cu toate acestea, ritmul de înaintare al germanilor a încetinit. Îi aæteptau pe sovietici. La 17

septembrie 1939 Armata Roæie a intrat în Polonia. Trei zile mai târziu, în data de 20 septembrie 1939, cele douã armate s-au întâlnit pe Niprul Superior. A început împãråirea Poloniei, conform pactului Ribbentrop-Molotov. Pentru toåi oamenii politici æi nu numai, a fost evidentã începerea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial în Europa. Continuarea lui a dus la conflict între primele puteri protagoniste, la ani lungi de suferinåã pentru populaåia obiænuitã, la profituri uriaæe pentru cei aflaåi la masa bogaåilor.

25 septembrie 1396 - s-a dat bãtãlia de la Nicopole, unde armatele sultanului Bayazid I Ildîrîm i-au biruit pe cruciaåi; domnul Åãrii Româneæti, Mircea cel Bãtrân, a reuæit sã se retragã la timp, salvându-æi, astfel, oætirea.

26 septembrie 1815 - la Paris s-a semnat actul de constituire al Sfintei Alianåe, din care fãceau parte Imperiul Åarist, Imperiul Habsburgic, Regatul Prusiei; în acest demers, boierul român Alexandru Sturdza a jucat un rol important; Sfânta Alianåã a fost precursoarea Uniunii Europene.

29 septembrie 1938 - la München s-a semnat acordul prin care Cehoslovacia a fost dezmembratã, regiunea Sudetã fiind alipitã Germaniei; „acordul”, practic, un dictat, s -a fãcut cu aprobarea expresã a Franåei æi Angliei, netezind calea declanæãrii celui de-al doilea rãzboi mondial.

Poliåiætii de frontierã teleormãneni au intervenit pentru salvarea unui grup de persoane surprinse de o furtunã într-o insulã pustie de pe fluviul Dunãrea.

În ziua de 14 septembrie a.c., în jurul orei 13.00, agentul de serviciu din dispeceratul IJPF Teleorman a fost informat de cãtre operatorul Serviciului de Urgenåã „112” despre un grup de opt persoane,

printre care æi o femeie însãrcinatã, care se aflau izolaåi în Ostrovul Calnovãå, situat în dreptul localitãåii Islaz, judeåul Teleorman. Aceætia fuseserã surprinæi de o furtunã æi nu puteau pãrãsi insula, neavând la îndemânã nici un mijloc plutitor.

Cei opt bucureæteni sosiserã în zonã cu o zi înainte, pregãtiåi pentru o partidã de pescuit care urma sã dureze mai multe zile. Încãrcaåi cu mâncare, bãuturã, grãtare æi douã corturi, aceætia l-au rugat pe un cetãåean din localitatea Islaz sã-i treacã cu barca în ostrovul Calnovãå, iar acesta urma sã vinã peste câteva zile sã-i scoatã din insulã. Zona æi vremea erau splendide pentru pescuit æi, dupã ce au instalat corturile, pescarii s-au felicitat pentru alegerea fãcutã, aceea de a pescui în aceasta insulã.

Ghinionul i-a urmãrit însã, iar în noaptea de 13/14 septembrie a.c. vremea s-a înrãutãåit brusc, temperatura a scãzut mult sub limitele normale pentru aceastã perioadã, iar ceea ce trebuia sã fie o mini vacanåã reuæitã, s-a transformat într-un calvar. Ploaia æi vântul puternic, crengile æi copacii care cãdeau peste tot, valurile uriaæe æi bezna de afarã i-au

speriat de moarte pe cei opt. Corturile nu au rezistat rafalelor de vânt, iar umezeala era prezentã peste tot.

Dimineaåa nu a adus nici o ameliorare a vremii, astfel încât grupul a tot aæteptat sã treacã vreo ambarcaåiune prin zonã, care sã-i ducã la mal, unde-i aæteptau autoturismele. Însã acest lucru nu s-a întâmplat, mai mult decât atât, pentru o barcã obiænuitã cu sau fãrã motor ar fi fost imposibil sã pluteascã în asemenea condiåii.

Într-un târziu s-au hotãrât sã sune de

pe un telefon mobil la „112”. În cel mai scurt timp de la primirea solicitãrii, la IJPF Teleorman s-a constituit o grupã operativã, care a pus în aplicare Planul de cooperare cu I.S.U. Teleorman æi a stabilit sã trimitã în aceastã misiune de salvare echipajul unei æalupe de intervenåie aparåinând SPF Turnu Mãgurele. Echipajul, format din agentul æef principal Nicu Bourosu æi agentul Valentin Rus, prin manevre profesioniste a reuæit sã parcurgã cei aproximativ 10 km. fl. în câteva minute.

În jurul orelor 14.15 grupul se afla în siguranåã la bordul ambarcaåiunii Poliåiei de Frontierã, iar câteva minute mai târziu, din Portul Turnu Magurele femeia însãrcinatã a fost preluatã de cãtre o autospecialã a Serviciului de ambulanåã Teleorman æi transportatã la Spitalul Municipal din Turnu Mãgurele.

Conætientizând la ce pericol s-au expus, cei opt bucureæteni au mulåumit salvatorilor æi au afirmat cã, prin ce-au trecut, o sã le fie învãåãturã de minte pentru multã vreme.

Mihãiåã SAFTA

Sa lvare din ostrovul Calnovãå

27F R O N T I E R A F R O N T I E R A I s t o r i eI s t o r i e

28 F R O N T I E R A F R O N T I E R A S o c i o - p r o f e s i o n a lS o c i o - p r o f e s i o n a l

Biroul Executiv Central al SNPPC æi preæedinåii Birourilor Teritoriale s-au întâlnit, la Centrul Cultural a MIRA, în cadrul Consiliului Naåional al SNPPC, joi, 25 septembrie a.c.

Au participat ministrul internelor æi reformei administrative, Cristian David, inspectorul general al Poliåiei, chestor dr. Gheorghe Popa dar æi colegi poliåiæti din Olanda, între care Preæedintele Sindicatului Poliåiætilor Olandezi, Gerrit van der Kamp.

A fost subliniat dialogul dintre SNPPC æi conducerea MIRA, concretizat în rezultatele obåinute în ultima perioadã de timp, printre care modificarea coeficienåilor de ierarhizare a agenåilor de poliåie de la 2.40 la 2.90, începând cu data de 1 ianuarie 2009, acordarea drepturilor bãneæti pentru echipare æi aprobarea HG privind asigurarea despãgubirilor de viaåã, sãnãtate æi bunuri ale poliåiætilor, urmând ca æi acest act normativ sã producã efecte juridice începând cu data de 1 ianuarie 2009. Nu în ultimul rând, a fost menåionatã semnarea acordului colectiv de muncã încheiat între SNPPC æi MIRA æi au fost fãcute demersuri necesare pentru acordarea sporului de fidelitate æi a primei de concediu pentru personalul contractual æi pentru modificarea æi completarea Statutului

Poliåiætilor. În prezent, sunt trimise propunerile SNPPC æi MIRA cãtre Ministerul Justiåiei în vederea modificãrii legislaåiei privind sancåionarea faptelor de ultraj.

Cu aceastã ocazie, au fost amintite ministrului internelor æi reformei administrative, Cristian David æi o serie de probleme cu care poliåiætii se confruntã în prezent, printre care neplata orelor suplimentare, lipsa de personal la unele posturi de poliåie, lipsa de personal medical æi de dotãri a unor cabinete medicale,

inexistenåa unei strategii de resurse umane pentru urmãtorii ani, åinând seama de faptul cã frontiera de vest æi cea de sud vor deveni, nu peste mult timp, frontiere interne, iar personalul Poliåiei de Frontierã va trebui redus. Ministrul Cristian David a afirmat, legat de unificare, cã „nu vor fi afectaåi poliåiætii de frontierã din operativ, ci doar cei din cadrul

structurilor administrative. Poliåia de Frontierã va exista ca o structurã separatã, cum este cazul Crimei Organizate, în cadrul Poliåiei Naåionale. Unificarea survine ca o necesitate a ridicãrii celor douã graniåe æi, totodatã, a necesitãåii echilibrãrii balanåei ordinei publice, astfel încât sã existe cât mai mulåi poliåiæti în operativ…” De asemenea, legat de plata orelor suplimentare, în încheiere, ministrul Cristian David a mai precizat „atunci când nu se poate acorda timpul liber necesar, managerii trebuie sã solicite suplinirea fondurilor necesare pentru plata orelor suplimentare…”

Gabriel CRÃCIUN

Unificarea Poliåiei de Frontierã cu Poliåia Naåionalã nu Unificarea Poliåiei de Frontierã cu Poliåia Naåionalã nu va afecta poliåiætii de frontierã din operativva afecta poliåiætii de frontierã din operativ

La propunerea MIRA, urmare a mai multor æedinåe de lucru æi negocieri cu sindicatul SNPPC, Guvernul României a aprobat, în æedinåa de miercuri, 9 septembrie a.c., Hotãrârea de Guvern privind asigurarea unor despãgubiri de viaåã, sãnãtate æi bunuri ale poliåiætilor

Aprobarea acestei Hotãrâri de Guvern are ca obiectiv îmbunãtãåirea condiåiilor de muncã æi creæterea nivelului de protecåie æi siguranåã pentru poliåistul aflat în exercitarea atribuåiunilor de serviciu. Pentru poliåiætii rãniåi în timpul sau în legãturã cu exercitarea atribuåiilor legale, despãgubirile vor acoperi cheltuielile legate de tratamentul de recuperare.

În ceea ce priveæte despãgubirile acordate pentru cazuri de invaliditate, ca urmare a exercitãrii atribuåiunilor de serviciu, acestea vor fi plãtite din bugetul MIRA, astfel: 6.000 de euro pentru invaliditate de gradul III; 8.000 de euro pentru invaliditate de gradul II; 10.000 de euro pentru invaliditate de gradul I.

În caz de deces al poliåistului, ca urmare a exercitãrii atribuåiunilor de serviciu, familiei i se acordã un sprijin special în valoare de 20.000 de euro. Sprijinul familiei în caz de deces nu exclude celelalte drepturi stabilite prin lege.

De asemenea, pentru bunurile personale distruse ca urmare a acåiunilor îndreptate împotriva poliåiætilor aflaåi în exercitarea

atribuåiunilor de serviciu se prevãd despãgubiri doar în situaåiile în care bunul respectiv nu a fost despãgubit paråial sau în totalitate, ca urmare a unei asigurãri.

Modalitãåile concrete de acordare a despãgubirilor se stabilesc prin normele de aplicare aprobate prin ordin al ministrului internelor æi reformei administrative.

Despãgubirile se vor acorda de la 1 ianuarie 2009 æi se vor regulariza trimestrial din fondul pe care MIRA îl are la dispoziåie pentru cheltuielile de personal.

Reamintim cã, în 2007, au fost înregistrate æase cazuri de deces în timpul æi din cauza îndeplinirii serviciului în poliåie æi douã cazuri de invaliditate de gradul II.

În 2006, au fost înregistrate 14 cazuri de deces, un caz de invaliditate de gradul III, æase de invaliditate de gradul II æi un caz de invaliditate de gradul I. (Marius IONESCU)

Despãgubiri de viaåã, sãnãtate æi bunuri pentru poliåiæti

În perioada 12-15 septembrie, membrii Sindicatului Naåional al În perioada 12-15 septembrie, membrii Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual æi Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor æi Personalului Contractual æi Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor (IPA), s-au putut bucura de un sejur în Delta Dunãrii.Poliåiætilor (IPA), s-au putut bucura de un sejur în Delta Dunãrii.

Chiar dacã, la plecare, doi colegi, care intenåionau sã-æi Chiar dacã, la plecare, doi colegi, care intenåionau sã-æi sãrbãtoreascã aniversarea a 10 ani de cãsãtorie pe valurile Dunãrii, sãrbãtoreascã aniversarea a 10 ani de cãsãtorie pe valurile Dunãrii, au fost chemaåi la serviciu pentru rezolvarea unor probleme au fost chemaåi la serviciu pentru rezolvarea unor probleme operative, iar acest fapt pãrea sã afecteze buna dispoziåie a celor operative, iar acest fapt pãrea sã afecteze buna dispoziåie a celor 56 persoane prezente, excursia avea sã fie marcatã numai de 56 persoane prezente, excursia avea sã fie marcatã numai de momente frumoase.momente frumoase.

Odatã ajuns, grupul s-a îmbarcat pe cele trei pontoane Odatã ajuns, grupul s-a îmbarcat pe cele trei pontoane plutitoare, cu un confort de patru stele, ce oferã condiåii de cazare plutitoare, cu un confort de patru stele, ce oferã condiåii de cazare excelente: fiecare camerã avea propria sa baie, iar fiecare ponton excelente: fiecare camerã avea propria sa baie, iar fiecare ponton era dotat cu living propriu æi terasã. De asemenea, bucãtãria era dotat cu living propriu æi terasã. De asemenea, bucãtãria tradiåionalã cu specific pescãresc, æi nu numai, a completat tradiåionalã cu specific pescãresc, æi nu numai, a completat serviciile ireproæabile.serviciile ireproæabile.

În prima zi, dupã aproximativ cinci ore de croazierã în care În prima zi, dupã aproximativ cinci ore de croazierã în care s-a coborât pe Braåul Sulina s-a intrat pe Dunãrea Veche æi s-a s-a coborât pe Braåul Sulina s-a intrat pe Dunãrea Veche æi s-a acostat în apropierea Milei 23; pontoanele au fost ancorate unul acostat în apropierea Milei 23; pontoanele au fost ancorate unul lângã celãlalt iar distracåia a continuat cu discoteca ce a åinut pânã lângã celãlalt iar distracåia a continuat cu discoteca ce a åinut pânã spre orele dimineåii.spre orele dimineåii.

A doua zi, dupã servirea micului dejun, a început deplasarea A doua zi, dupã servirea micului dejun, a început deplasarea pânã în zona Lacurilor Fortuna æi Bãclãneæti. Aici s-a ancorat, iar pânã în zona Lacurilor Fortuna æi Bãclãneæti. Aici s-a ancorat, iar fiecare s-a putut plimba pe canale æi lac, timp de aproape o orã,fiecare s-a putut plimba pe canale æi lac, timp de aproape o orã, cu bãrcile cu motor tip „laguna”. Pescarii, chiar dacã nu au avutcu bãrcile cu motor tip „laguna”. Pescarii, chiar dacã nu au avut capturi record, s-au putut bucura de plãcerea de a pescui direct de pe pontoane sau din barcã.

Lãsarea serii a oferit iarãæi momente distractive, fie la discoteca de pe pontoane, fie la cele douã microfoane, unde s-a cântat live.

Întoarcerea spre Tulcea s-a fãcut duminicã, pe canalul Æontea, trecându-se pe lângã Parcul Natural „Nebunu'”, de unde puteai admira paradisul Deltei. La distanåã de câteva sute de metri, salba de lacuri din preajma canalului Æontea îåi oferea un peisaj cu lebede, raåe, gâæte, pelicani, pescãruæi, egrete æi alte pãsãri strãine necunoscãtorilor.

În jurul orei 17, cu dorinåa de a reveni cât mai curând în Deltã, æi cu o oarecare tristeåe cã timpul petrecut aici a fost prea scurt, ne-am îmbarcat în autocar spre Bucureæti, unde am ajuns în jurul orelor 21.00.

Astfel de momente sunt menite sã apropie mai mult lucrãtorii din cadrul unei organizaåii æi sã-i determine sã ia parte, în echipã, la orice eveniment. Fiecare dintre noi trebuie sã aibã în suflet acel spirit de breaslã care sã ne uneascã în jurul unor astfel de momente frumoase æi sã ne determine sã fim, la nevoie, unul lângã celãlalt.

Gabriel CRÃCIUN

Sejur în Deltã cu SNPPC æi IPASejur în Deltã cu SNPPC æi IPA

29F R O N T I E R A F R O N T I E R A S o c i a l i z a r eS o c i a l i z a r e

T rãind într-o lume plinã de violenåã, droguri æi oameni ahtiaåi de profit prin orice

mijloace, materialul ce urmeazã trateazã realitatea durã prin “ochii” unei victime. Traficul de carne vie e la fel de bãnos precum traficul de arme sau de obiecte de altã naturã. Persoanele angrenate într-o astfel de “regizare” îæi gãsesc greu sau niciodatã drumul înapoi spre familii. Important este sã ætim sã spunem NU traficului de carne vie æi sã preåuim ceea ce avem mai scump în viaåã.

Suntem cu toåii niæte victime. Dar ale cui victime suntem, de fapt? Probabil victimele dorinåei de mai bine, victimele inconætienåei sau, poate, ale naivitãåii conætiente. Victimele propriei gândiri, ce-i drept rudimentare æi, nu în ultimul rând, victimele propriului nostru corp.

Dar ce am putea face pentru a schimba acest statut, mai ales în situaåia în care cei mai mulåi dintre noi devin astfel de victime? Ce am putea face pentru victimele traficului de carne vie? Ce e de fãcut pentru o fiinåã care a fost tratatã ca o bucatã de carne, o marfã, plasatã de la un „peæte” la altul, împrumutatã sau chiar lãsatã ca garanåie?

Cum am putea defini aceastã situaåie? Ca un atentat la demnitatea cuiva, la intimitatea sa? Ca o negare a dreptului sãu la viaåã, la libertate, la fericire? Sau, poate, ca lipsã de respect faåã de valoarea umanã a oricãruia dintre noi, ca o acuzaåie la adresa tuturor celor care asistãm la manifestarea unui astfel de spectacol fãrã a face nimic împotrivã.

În orice caz, ce se întâmplã e mai mult decât deplorabil. Nu ætiu dacã existã ceva mai umilitor decât sã fii maltratatã, bãtutã cu bestialitate pentru simplul fapt cã nu-i permiåi unei scursuri umane sã-åi atingã corpul sau pentru cã nu îl laæi sã-æi satisfacã toate fanteziile egoiste, josnice sau, mai rãu, masochiste. Cu ce poate fi învinuitã o femeie,

uneori chiar un copil, pentru faptul cã, pe bunã dreptate, susåine cã trupul îi aparåine ei æi doar ei æi cã numai ea poate dispune de el dupã bunul sãu plac, fãrã a fi constrânsã de cineva? Mai ales în situaåia în care corpul îi este poate cel mai de preå lucru.

Racolatori, „peæti” existã peste tot. În bodegile de la colå de stradã, în cele mai trendy (la modã) cluburi, frecventate exclusiv de oameni „de firmã”. Poate sãptãmâna asta sau chiar azi ai stat de vorbã cu el, tipul care a intrat în vorbã cu tine la supermarket. Drãguå, amabil, aparent inofensiv. Dar oare ce se ascunde în spatele mãætii „bãiatului simpatic din vecini”? Figura lui îåi poate pãrea familiarã, manierele lui alese, limbajul deosebit de îngrijit, elevat chiar. Sau poate pur æi simplu te simåi atrasã, hipnotizatã, aæ putea spune, de fizicul lui de o frumuseåe brutalã, de primitivitatea aparentã æi înæelãtoare a tipului ce s-a arãtat

atât de prietenos fãrã niciun motiv. Îi cazi în plasã. Îi devii prietenã, apoi iubitã. Totul este ca un scenariu bine pus la punct, scenariul unui film care mi se deruleazã cu repeziciune în faåa ochilor, totul devenind atât de real, de prezent, încât parcã pot sã simt cum teama mi se cuibãreæte în suflet, atât de rece æi de dureroasã.

Peste câteva luni mã trezesc prizonierã. Unde? Nu ætiu unde sunt. Habar nu am cum de am ajuns aici. Ce mi s-a întâmplat? Ce caut în locul ãsta ? Parcã aæ fi într-o peæterã puåin modernizatã. Mã uit în jur. Gri æi pustiu, e atât de sinistru. Sunt uimitã, dezgustatã, oripilatã. Cum de am ajuns aici? În mâinile cui am ajuns? Unde îmi e iubitul, cavalerul care mã apãra de toate? Încep sã cred cã e doar un coæmar. Trebuie sã fie! Nu poate fi adevãrat! Trebuie sã mã trezesc !

Dintr-o datã aud paæi îndreptându-se spre uæã. Aud o cheie învârtindu-se în broascã æi vãd cum e apãsatã clanåa. Cu inima trepidându-mi æoptesc: „Doamne, e incredibil! Iubitul meu! E el! A venit sã mã scoatã din locul ãsta infect.” Mai am puåin

æi îi sar în braåe de fericire. Cavalerul meu, eroul meu a venit sã mã salveze !

Simt cum mi se taie respiraåia atunci când realizez cât de naivã am fost... ce copilã naivã æi inconætientã!... Da, e el, a venit cu

încã trei tipi ciudaåi, douã gorile pline de aur æi un pricãjit îmbrãcat cu o hainã de piele. Parcã nu-mi vine sã cred. Înmãrmuritã ascult ce vorbesc... Stabilesc preåul. Negociazã. M-au transformat, fãrã voia mea, în marfa lor. Sunt marfa lor! Mã simt ca un animal la târgul din fiecare vineri, numai cã... nu sunt o pasãre æi nici un animal, sunt EU, acolo, atunci, pe cale de a fi vândutã.

Sunt nevoitã sã mã dezbrac în faåa lor. Mã analizeazã. Le convin ... sunt „bunã”. Valorez ceva bãnuåi... destui chiar, din câte zic ei. O sã mã åinã „ocupatã” æi am sã le aduc bani frumoæi. Mã îmbrac imediat ce am ocazia sau, mai bine zis, când mi se permite sã fac asta.

Sunt obligatã sã plec cu pârlitul acela cu faåa demonicã, care, se pare, a plãtit cel mai mult „mãlai” . Mã ia mai mult cu foråa. Dar eu nu, nu vreau... nu vreau! Mã uit în urma mea, la „iubitul” meu care îmi aruncã o privire de gheaåã. Câtã indiferenåã, câtã cruzime! M-a vândut! Pur æi simplu m-a

vândut!Bestia aia micã cu care trebuie sã

plec, dupã câåiva paæi æi un zâmbet plin de înåeles, îmi explicã care e treaba: „ -Mda... ætii ?... arãåi bine, o sã fii foarte solicitatã. Se vede chiar cã ai ceva în cap, nu numai o pereche de ochi frumoæi. Dacã vrei sã-åi fie bine, colaboreazã. Dacã nu... oricum vei colabora.”

Sunt îngrozitã. Ce-am fãcut sã merit asta? Blestematã încredere ! La naiba cu ea de naivitate prosteascã! La ce îmi mai servesc acum diplomele de pe pereåi? La ce mã mai ajutã acum farmecul æi charisma? La nimic! De fapt, mai mult îmi prejudiciazã. Nu mã ajutã cu nimic faptul cã sunt eu, cea care

a fãcut tot posibilul sã fie diferitã, mai bunã. Am ajuns acum o marfã. Sunt singurã. Eu cu mine... æi cu cei care au sã mã distrugã pentru ceea ce sunt.

Cristina CIODARU

Vict imeVictime

30 F R O N T I E R A F R O N T I E R A P r o f i l eP r o f i l e

Dupã ce ani buni echipele din Bucureæti au deåinut supremaåia în competiåiile de oinã, iatã cã putem afirma, fãrã teama de a greæi, cã sportul naåional al românilor de pretutindeni, æi-a mutat capitala la Constanåa. Meritul este al tuturor celor care formeazã marea familie a clubului A.C.S. Frontiera Tomis Constanåa, club care reprezintã cu cinste Poliåia de Frontierã Românã æi care a reuæit un nou sezon de excepåie, încununat cu titlul de campioanã naåionalã.

A 57-a ediåie a Campionatului Naåional de oinã pentru seniori s-a desfãæurat, în perioada 29-31 august a.c., pe moderna bazã sportivã a Universitãåii Spiru Haret din Bucureæti (fostul stadion I.M.G.B.), fiind organizatã de Federaåia Românã de Oinã, în parteneriat cu Agenåia Naåionalã pentru Sport, Consiliul Judeåean Constanåa, Direcåia de Sport a Municipiului Bucureæti, C.S. Straja

Bucureæti, Universitatea „Spiru Haret”, Jandarmeria Românã æi Poliåia de Frontierã Românã. Startul competiåiei a fost dat de reprezentantul ambasadei Germaniei la Bucureæti, Michael Lange, un mare admirator al oinei, cel care a aruncat bastonul cãpitanilor celor douã formaåii candidate la titlul naåional, Frontiera Tomis Constanåa, respectiv Straja Bucureæti. Duelul celor douã formaåii se anunåa decisiv pentru stabilirea campioanei, constãnåenii

pornind cu avantajul moral al victoriei din tur, scor 14-13. Meciul a fost extrem de disputat, Straja conducând la pauzã cu 11-10. Mobilizaåi la cabine de cãpitanul Mihai Georgescu, jucãtorii de pe litoral au fãcut o reprizã secundã foarte bunã, impunându-se la final cu 21-17. Dupã aceastã victorie, pentru Frontiera Tomis au urmat succese concludente, 23-3 cu Victoria Surdila Greci, 25-6 cu Vorona Mare Botoæani, 18-4 cu Luceafãrul Rîmnicelu æi 9-0 cu Dinamic Coruia Maramureæ, Spicul Horia æi Juventus Olteni. Aæadar, Frontiera Tomis a terminat competiåia cu punctaj maxim, realizând al treilea event consecutiv din istorie æi, totodatã, titlul naåional cu numãrul cinci.

Clasament final: 1. Frontiera Tomis 51 puncte, 2. Straja Bucureæti 47 p, 3. Luceafãrul Râmnicelu 43 p, 4. Avântul Vorona Mare 33 p, 5. Victoria Surdila Greci 33 p, 6. Juventus Olteni 27 p, 7. Turnu Roæu Sibiu 24 p, 8. Spicul Horia 18 p, 9. Energia Râmnicelu 14 p, 10. Dinamic Coruia Maramureæ 13 p. Printre spectatorii prezenåi la stadion, s-au numãrat Sergiu Nechita (consilier Agenåia Naåionalã pentru Sport), Nicoleta Cioran (consilier al Direcåiei pentru Sport a municipiului Bucureæti), chestorul Vasile Moåoc (adjunct al inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române), comisarul æef Tudorel Ene (director Direcåia P.F. Constanåa), Nicolae Dobre (preæedinte al F.R.O.) æi Eveline Lisenco (secretar general al F.R.O.).

Marius NICULESCU

Sportul naåional, OINA, este un sport tot mai îndrãgit æi practicat de cãtre poliåiætii de frontierã.

Anul acesta, în perioada 16-19 septembrie, gazda celei de a II-a ediåii a Campionatului de Oinã al PFR a fost IJPF Maramureæ. La aceastã competiåie s-au înscris cinci echipe, de la IJPF Constanåa, Tulcea, Brãila, Suceava æi Maramureæ.

Iniåierea campionatului de oinã nu este întâmplãtoare, având în vedere cã preæedintele Federaåiei Române de Oinã, Nicolae Dobre, este comisar de poliåie în cadrul DPF Constanåa, iar vicepreæedintele este antrenor la echipa „Dinamic” Coruia, profesorul Cãlin Moje.

La solicitarea organizatorilor, în cea de a doua zi competiåionalã, a avut loc æi un meci demonstrativ între „Frontiera Tomis” Constanåa (campioana naåionalã en-titre) æi „Dinamic” Coruia din Maramureæ (câætigãtoarea ultimelor cinci ediåii ale Campionatului Naåional de Oinã la Juniori). La finalul meciului, au ieæit câætigãtori oaspeåii de pe litoral cu un scor categoric.

„Maramureæul este o pepinierã de jucãtori la acest sport. Lipsa fondurilor este una dintre problemele oinei din acest judeå, dar æi din România. Dacã s-ar investi în oinã, eu spun cã Maramureæul ar avea cea mai mare perspectivã, dovadã este æi „Dinamic” Coruia” - a conchis preæedintele Federaåiei Române de Oinã,

Nicolae Dobre.Dacã la prima ediåie, de la

Constanåa, s-au impus poliåiætii de frontierã maramureæeni, anul acesta, titlul de campioni a fost adjudecat de cãtre jucãtorii de la IJPF Constanåa.

Locul doi a revenit oiniætilor din cadrul IJPF Maramureæ, iar pe ultimul loc de pe podium s-au clasat poliåiætii de frontierã de la IJPF Suceava. „Indiferent de rezultat, conteazã cã ne-am prezentat”, a fost sloganul jucãtorilor din Tulcea, care au ieæit pe locul V, iar locul IV a fost ocupat de IJPF Brãila.

Întrecerea sportivã dintre oiniætii poliåiæti de frontierã a beneficiat de sprijinul comisarului de poliåie Radu Catãlin, din cadrul IGPF, subcomisarului Liviu Bute, adjunctul IJPF Maramureæ, comisarului-æef Dumitru Homiuc, de la IJPF Maramureæ, cãrora li se datoreazã, în mare parte, buna desfãæurare a competiåiei æi care, în prezenåa directorului adjunct de la DPF Rãdãuåi, comisarul-æef Marcel Simion, au înmânat cupe æi diplome. Au fost desemnaåi „Cel mai bun jucãtor” - ag. Æofineå Alin, de la IJPF Maramureæ, „Cel mai bun trãgãtor” - ag. pr. Munteanu Stãnel, de la IJPF Brãila, „Cel mai bun coordonator” – ag. Davidean Doru, de la Suceava æi „Cel mai bun baston” - ag. Æemæedin Sever, de la Constanåa.

Poliåiætii de frontierã au asistat, la festivitatea de premiere, æi la un moment artistic susåinut de cãtre „Grupul Marmaåia” al Casei de Culturã a MIRA din Sighetu Marmaåiei.

Iulia UTAN

IJPF Maramureæ, gazda unui competiåii IJPF Maramureæ, gazda unui competiåii sportive tradiåionale - „Oina”sportive tradiåionale - „Oina”

Frontiera Tomis Frontiera Tomis Constanåa a cucerit al Constanåa a cucerit al cincilea titlu naåional cincilea titlu naåional

la oinãla oinã

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r 31

Pãstrând tradiåia anilor precedenåi, reprezentanåii IJPF Arad, au organizat, în perioada 9-12 septembrie a.c., ediåia cu numãrul 5 pe plan naåional al Campionatului de Karate Do al IGPF, cu sprijinul Direcåiei Judeåene de Sport Arad.

La startul concursului de Karate s-au aflat poliåiæti de frontierã din toatã åara, aceastã fazã fiind preambulul pentru competiåia care va fi organizatã la nivelul MIRA, în perioada 14 - 18 octombrie 2008.

Competiåia s-a desfãæurat pe parcursul a douã zile, în cadrul cãrora s-au obåinut rezultatele:

Kata: locul I - Ag. Ætefan Adrian – IJPF Arad; locul II Ag. Târnoveanu Marius – PPF Bãneasa; locul III - Ag. Nagy Lazlo – IJPF Timiæ; Ag. Ienei Liviu – SFICPPF Timiæ.

Kumite: la categoria 65 kg Ag. Vasile Mihãiåã – IJPF Galaåi locul I; categoria 70 kg Ag. Târnoveanu Marius – PPF Bãneasa locul I;

categoria 75 kg Ag. Ursãdan Cosmin – IJPF Timiæ locul I;

categoria – 80 kg Ag. Dumitraæ Iulian – IJPF Iaæi;

categoria + 80 kg Ag. Tãtar Marius – IJPF Aradlocul I.

Open: locul I - Ag. Tãtar Marius – IJPF Arad locul II - Ag. Ursãdan Cosmin – IJPF Timiæ locul III - Agenåii Chilba Radu – IJPF Timiæ æi Anghel Iulian IJPF Caraæ.

În cele douã zile de luptã propriu-zisã, adrenalina a fost maximã.

De menåionat buna organizare a acestui campionat, iar cei care meritã mulåumiri sunt: din partea IGPF, cms. Radu Cãtãlin, din partea IJPF Arad, scms. Simion Victor, precum æi întreaga conducere a IJPF Arad.

Mihaela LEÆ

Campionatul de KARATE DO al PFR Campionatul de KARATE DO al PFR

32 F R O N T I E R A F R O N T I E R A

În memoria ofiåerului psiholog Monica Smarandache

Monica Smarandache ( 01.08.1966 - 06.09.2008) a optat pentru meseria de psiholog nu doar pentru a face o carierã, se poate spune cã i-a fost dat sã aibã aceastã profesie. A fost o norocoasã, dar nu numai pentru aceasta, ci æi pentru cã dumnezeu i-a dãruit o fatã minunatã care i-a luminat anii petrecuåi împreunã, pentru cã a fost binecuvântatã cu prieteni æi colegi care au iubit-o, au åinut la ea, i-au preåuit æi apreciat dãruirea ei, atât în activitatea profesionalã, cât æi în relaåionarea cu cei din jur.

Deæi Monica a plecat pentru totdeauna de lângã cei dragi: familie, prieteni, esenåa imaginii fiinåei deosebite, pe care am cunoscut-o cu toåii, rãmâne vie în sufletele celor care plâng stingerea prea devreme a flãcãrii ce ardea cu atâta vitalitate!

Recunoætinåa, celor care au învãåat tainele meseriei de psiholog æi din experienåa împãrtãæitã cu atâta mãrinimie de cea care æi-a meritat pe deplin statutul de ofiåer psiholog, este exprimatã în cuvinte încãrcate de emoåionalitate.

Anemona Pereæ æi Violeta Bulgariu nu o vor uita niciodatã pe colega æi mentora lor.... O flacãrã care a ars prea repede…

Aæa ne-o vom aminti pe Monica cei care am cunoscut-o, am iubit-o æi am preåuit-o. A fost un om frumos, un spirit viu, puternic, creator, nãscut pentru a deschide drumuri, pentru a construi æi pentru a aduce puåin mai multã luminã æi cãldurã în viaåa celor care au avut æansa de a o cunoaæte. Noi o sã-i preåuim amintirea, pentru totdeauna... Dumnezeu s-o odihneascã.

Roæu Adina æi mulåi alåi colegi de breaslã au fãcut din lacrimi cuvinte, din cuvinte, iubire æi recunoætinåã, din ele o pioasã amintire.

Cu toåii ne înclinãm în faåa ei æi îi dedicãm urmãtoarele rânduri:

“Din sãmânåã m-am nãscut, ca o floare am crescut, dupã soare m-am tot dus dar m-am dus prea mult în sus... æi-ale vieåii-ntregi petale, adunate într-o floare, æi-au dorit, iarãæi, în jos sã se lase-ncet, încet sã coboare-aæa discret…

IGPF a ocupat locul I în clasamentul pe echipe la Campionatul MIRA la unifight, competiåie organizatã în perioada 24-26 septembrie a.c. de Centrul Cultural – Serviciul Sport din cadrul MIRA, în parteneriat cu Direcåia pentru Sport a Judeåului Constanåa æi structurile ministerului din teritoriu. Turneul s-a bucurat de participarea a 37 de luptãtori din cadrul structurilor operative ale ministerului, 22 de poliåiæti reprezentând IGP, 11 din IGPF æi 4 cadre Inspectoratul General pentru Situaåii de Urgenåã.

Poliåia de Frontierã a fost reprezentatã în concurs de æapte poliåiæti din cadrul DPF Timiæoara, trei de la DPF Constanåa æi unul din structura centralã a IGPF. Poliåiætii de frontierã Eduard

Rotaru (categoria 73 kg), de la IJPF Ialomiåa æi Iulian Ætefan Gheba (100 kg), de la IJPF Tulcea, au reuæit sã obåinã medaliile de aur, rezultatele lor cântãrind foarte mult în întocmirea clasamentului pe echipe, acolo unde IGPF a terminat pe prima poziåie.

Întrecerea a fost deosebit de spectaculoasã, concuren å i lo r fiindu-le pregãtit un traseu aplicativ cu o b s t a c o l e , pentru ca apoi

sã lupte în meciuri de douã reprize, a câte douã minute fiecare. La categoria +100 kilograme s-a luptat în sistem „fiecare cu fiecare” datoritã numãrului mic de concurenåi, în timp ce la celelalte categorii de greutate regula impusã de organizatori a fost eliminarea directã.

Festivitatea de premiere a avut loc în ziua de 26 septembrie a.c., cu începere de la ora 10.00, la baza sportivã „IDU” din staåiunea Mamaia. Premiile au fost oferite de comisar-æef Marius Cãta-Chiåiga, reprezentant al MIRA, comisarii Cãtãlin Radu æi Nicolae Dobre (reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã), Mihai Orzan æi Emil Ionescu (ambii consilieri DSJ Constanåa) æi, nu în ultimul rând, de Marian Sandu, reprezentant al bazei sportive IDU, gazda primitoare a turneului.

Rezultate finale: categoria 73 kilograme: finala 1-2: Eduard Rotaru (IGPF) îl bate la puncte pe Alin Mitran (IPJ Giurgiu)

finala 3-4: Dragoæ Cîrjan (IPJ Prahova) b.p. Cosmin Ursãdan (IGPF) categoria 81 kilograme: finala 1-2: Silviu Geandã (IPJ Bacãu) b.p. Ion Daniel Neacæu (ISU Argeæ) finala 3-4: Pal Imre (IPJ Alba) b.p. Nicolae Bondea (IPJ Arad) categoria 90 kilograme: finala 1-2: Constantin Grãdinariu (IPJ Prahova) p.p. Costel Ungureanu (IPJ Iaæi) finala 3-4: Oliviu Raåiu (IPJ Alba) b.p. Lucian Lucuåã (IPJ Arad) categoria 100 kilograme: Leonida Åicãu (IPJ Sibiu) p.p. Iulian Ætefan Gheba (IGPF) Andrei Crivinã (IPJ Iaæi) b.p. Justin Grigore (IPJ Prahova) categoria +100 kilograme: locul I – Remus Radu (IPJ Braæov), locul al II-lea – Marius Iordache (IPJ Prahova), locul al III-lea - Mihai Gosav (IPJ Bacãu) æi locul al IV-lea – Robert Dorzi (IPJ Covasna).

Clasament echipe: 1. IGPF 15 puncte, 2. IPJ Prahova 14 p, 3. IPJ Bacãu æi IPJ Iaæi (ambele cu 10 p).

Marius NICULESCU

IJPF Arad, prin luptãtorii sãi, contribuie la triumful lotului PFR în toate competiåiile.

Agent principal de poliåie Adrian Ætefan (foto stânga), din cadrul Biroului Combaterii Traficului de Persoane al IJPF Arad, lucreazã în cadrul Poliåiei de Frontierã din anul 2001.

În vârstã de 32 de ani, æi-a început activitatea sportivã în anul 1991 la Clubul “Heian“ Brad, la secåia Karate Do tradiåional.

În anul 1996 a fost campion naåional de juniori, în 2000, în cadrul Ministerului Apãrãrii, a ocupat locul II la Kata, în 2003 a luat locul I la Kata æi la Kumite pe IGPF.

A fost campion MIRA cu lotul IGPF în 2007, anul 2008 i-a adus locul II la Cupa Internaåionalã “Dragonul” la Kata æi, totodatã, este ocupantul celei mai înalte trepte a podiumului la Campionatul de Karate Do al IGPF anul acesta la Kata, precum æi al locului III la categoria + 80

kg la Kumite. Agentul de poliåie Marius Tãtar

(foto dreapta), din cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Arad, lucreazã în cadrul Poliåiei de Frontierã din aprilie 2006, fiind încadrat din sursã externã.

În vârstã de 30 de ani, æi-a început activitatea sportivã în anul 1991, la un club sportiv din Arad , la secåia Karate Do tradiåional.

Pânã în prezent, a fost campion naåional de 9 ori, de 2 ori campion european æi, doi ani consecutivi, 2001-2002, campion mondial la karate. În cursul anului 2006 a fost campion european la Kempo, iar în anul 2007 a devenit campion mondial la categorie grea.

În cadrul MIRA, a urcat pe prima treaptã a podiumului în anul 2007 la Kumite + 80 kg, dupã care a luat locul III în cadrul Balcaniadei. Anul 2007

i-a mai adus o altã victorie, în cadrul Concursului de Unifight, la care a obåinut locul I. Ultima victorie dateazã din 2008, în cadrul concursului de Karate Do pe IGPF, care i-a oferit, din nou, posibilitatea de a lua locul I la Open cât æi la Kumite +80 kg.

Succes în continuare æi medalii cât mai multe!

Poliåiætii de frontierã, cei mai buni la Poliåiætii de frontierã, cei mai buni la Campionatul MIRA la unifightCampionatul MIRA la unifight

Victoria e întipãritã pe chipul lorVictoria e întipãritã pe chipul lor

Iulian Gheba - un campion consacratIulian Gheba - un campion consacrat

Radu Cãtãlin - reprezentant Radu Cãtãlin - reprezentant IGPF, încadrat de medaliaåii IGPF, încadrat de medaliaåii

cu aur, Eduard Rotaru æi cu aur, Eduard Rotaru æi Iulian GhebaIulian Gheba

33F R O N T I E R A F R O N T I E R A S p o r tS p o r t

34 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n tD i v e r t i s m e n t

Regula cifrei unice: presupune

completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ

REGULÃ: orice rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1

æi 9.

:-):-)

:-):-):-):-)

Noaptea câinelui comunitarActivitãåi:- atletism - 500 m garduri, borduri, maæini,

copaci: concurs de vitezã cu o haitã de câini comunitari în spate, pentru performanåe mai bune;

- concurs - cea mai frumoasã muæcãturã de câine;

- concurs de interpretare „iubiåi æi câinii vagabonzi”.

Dimineaåa picamer-uluiActivitãåi:- proba de rezistenåã: cine doarme mai mult cu

un picamer sub fereastrã;- parada muncitorilor care mãnâncã parizer

pe picamer;- demonstraåie practicã de cum se poate sparge

o åeavã cu picamer-ul æi cum se poate inunda o stradã.

Zilele poluãriiActivitãåi:- prelegeri ale medicilor despre efectele

benefice ale poluãrii - trãieæti mai puåin, dar mai intens;

- împãråirea de mãæti populaåiei;- premii pentru marii poluatori.

Ziua blocajului în traficActivitãåi:- medalia oraæului pentru posesorul celor mai

multe maæini;- spectacole pentru cei care stau blocaåi în

trafic (eventual æi un concurs de înjurãturi sau de claxoane);

- anihilarea bicicliætilor æi motoriætilor pentru cã fac notã discordantã;

- închiderea experimentalã a unor strãzi æi concurs de îndemânare pentru æoferi;

- concurs de vitezã pe linia de tramvai;- concurs cine blocheazã mai multe maæini în

intersecåie. Sãrbãtoarea dezrobirii de spaåii verzi

Activitãåi:- concert cu intrare liberã care sã promoveze

înlocuirea spaåiilor verzi cu betoane;- turnarea demonstrativã a unui strat de beton

pe spaåiile verzi rãmase;

- expoziåie de fotografie „AÆA NU” cu parcurile imense din alte capitale europene.

Aniversarea a X zile/luni/ani de când nu s-a ridicat gunoiul de aici

Activitãåi:- gãsirea locului din Bucureæti unde s-a strâns

cea mai mare grãmadã de gunoi æi punerea unui steag în vârf;

- activitate pentru cei mici: gunoiul la microscop, o biodiversitate fascinantã;

- premierea primarilor pentru insistenåa de a lãsa gunoiul acolo unde îi este locul: peste tot.

Zilele reparaåiilor infinite æi a termenelor de execuåie depãæite

Activitãåi:- verificarea tuturor termenelor de execuåie

a lucrãrilor, sancåionarea constructorilor care terminã la timp æi premierea celor care întârzie;

- premierea constructorilor care au depãæit cel mai mult termenul de execuåie æi au cerut cei mai mulåi bani în plus de la bugetul local;

- din nou, parada muncitorilor care mãnâncã parizer pe picamer æi îæi ocupã timpul cu fluierarea domniæoarelor ce trec pe acolo.

Sãrbãtoarea fenomenelor meteorologice care iau autoritãåile prin surprindere

Activitãåi:- curs de iniåiere pentru edili în succesiunea

anotimpurilor, pentru cã „iarna nu-i ca vara”;- concurs de fotografie: cea mai expresivã

faåã de edil când a auzit cã ninge, dar pe insula tropicalã unde e el în vacanåã e soare;

- amendarea norilor pentru cã nu trimit notã la primãrie cã o sã plouã æi o sã fie iar blocaj în trafic.

Sãrbãtoarea parcãrilorActivitãåi:- cel mai inedit loc de parcare: între æine,

în staåia de autobuz, pe trotuar sau pe spaåiul verde;

- concurs: cine gãseæte cel mai repede un loc de parcare în centru;

- alt concurs: câte maæini pot bloca parcând maæina într-un asemenea loc;

- premierea firmelor de parcãri pentru servicii extraordinare aduse comunitãåii.

Z i l e l e Bucu re æ t iu lu iZ i l e l e Bucu re æ t iu lu i

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

CAP DE LOSTRIÅÃ!

OPACIPEÆTE

JILAVPEÆTE

MARGARINÃNIMB

PEÆTE

LA SCOR!PASÃRE DE

COLIVIE

DÃRI!

MIEZ DE

CARNE

DEOSEBIT DE

SCUNZI

PEÆTE

ASIA!

„RADAR“ LA

UNDIÅÃ

AER POETIC

PEÆTE

ETERNUL ISPÃÆITOR

PEÆTE

GUTA PUÆTILOR

„CROIESC“PEÆTI

MEDIU PISCICOL

COLEA

VECHIUL HOTAR PEÆTEFOSTÃ URSS

PRIMUL MARINAR

BAIA LUIALI

PEÆTE ÎN...PIFTIE

FIER ÎNNOBILAT

CASETE!

APÃ DE FRONTIERÃ

ÎN SV1260

ÆI 1291 GRAME

VERBUL LENEI

ARMA RÃPITORULUI

FRUCTUL BRADULUI

PEÆTE

RECE!ERE! LA REVEDERE!

12 NODURI!

PEÆTE

IZVOARE DE FRUMUSEÅE

PEÆTE

SCULÃ DE PESCUIT

35F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n tD i v e r t i s m e n t

UU

NN

AA CC RRII

L AL A P E S C U I TP E S C U I T de Dumitru MOCANU

:-):-)

G a l e r i a c u z âmbe t e !

Ga l e r i a c u z âmbe t e !

:-):-)

BB

Vine un student în cãminul de fete. Paznicul întreabã:

- La cine mergeåi?-Nu ætiu exact. La cine mã sfãtuiåi?

O femeie se plânge unui poliåist:- Domnule poliåist, tipul acela mã

urmãreæte. Cred cã e beat! Poliåistul o mãsoarã de sus pânã jos cu

privirea æi spune: - Aveåi dreptate. Cu siguranåã este

beat!

La piaåã, Ion vinde un cocoæ. Se apropie un cumpãrãtor:

- Cât ceri pe el ?- Trei sute de mii.- Da’ gãinile le calcã?- Calcã gãini, raåe, gâæte, curci. Æi

câinele æi porcul!- Pãi, de ce-l vinzi ?- De la o vreme a început sã se uitã

lung æi la mine......

La medic o femeie se plânge acestuia:

- Dom’ doctor, sã ætiåi cã bãrbatul meu mã înæealã!

- De unde ætiåi?- Am patru copii æi nici unul nu

seamãnã cu mine...

Discuåie între doi prieteni: - Am auzit cã te-a pãrãsit logodnica,

cã o duceaåi cam rãu cu banii. Dar, i-ai povestit despre unchiul tãu cel bogat?

- Pãi, tocmai! Acum îmi e mãtuæã...

La mare, soåia îi spune soåului:- Ai vãzut tipul care m-a salvat când

eu mã înecam?- Da, a venit la mine, apoi æi æi-a cerut

scuze.

Un acuzat cam îngrijorat îi promite avocatului sãu 1.000 de euro în plus, dacã va scãpa cu doar un an de detenåie. Dupã ce obåine pedeapsa solicitatã de acuzat, avocatul îi spune:

-Sã ætiåi cã am avut nevoie de multã putere de convingere pentru a-i determina sã vã dea un an... Idioåii ãætia chiar au vrut sã vã lase liber!

Merge Bulã în pãdure dupã lemne æi îl vede pãdurarul:

-Ce faci, mãi, cu lemnele alea?-Le dau la vacã sã le mãnânce.-Dar, de când mãnâncã vaca lemne?-Dacã le mãnâncã bine, dacã nu, le

pun pe foc...

Academie FRONTEX la IaæiAcademie FRONTEX la Iaæi