Bianca Burta-Cernat sau Dinu Nìcodtn') - unii, cu luciditate analitica; altìi, mai putìn aplicat st cu unele exaltarì naive; aproape totì s-au pronuntat favo rabil, comentariul lor coritìnìnd, parca, mai putìne clìsee legate d .Jìteratura fernìnìna" decìt cronicile dedicate in deceniul anterior car tìlor scrise de femei. Constante sint observatìile privind eterogenìtate naratìvà a càrtìì, cu precizarea (de regàsìt in majorìtatea artìcolelor] cà romanul, prea stufos, ar fi putut incepe direct cu Intilnìrea dintr Cosma sì Marta in Elvetìa, sau identificarea unor influente venìt dinspre proza Hortensiei Papadat-Bengescu sau dinspre ro~anuilui Emily Bronte, La rèiscruce de uiniuri. Personajele stranii ale Bezru I ca I;> i, de altfel, atmosfera sumbra a casei cenusìì. li intriga ~I I deruteazà pe comentatori, in opìnìa càrora eroina cu cel mai pregnant contur ar fi fragìla Marta, consìderatìe indreptàttta, poate, sì de fili analìza a sentìmentuluì maternìtatìì pe care o prilejuìeste prezent acestei eroine altminteri prea vaporoase. In mod curìos, nìmenì Il rernarcà silueta cu adevarat ìmpozanta a Emei, prìvìtà ca perso Il secundar; sì nìcì - cu exceptìa lui Ion Negoìtescu - potentìalul fa. d natorìu al atmosferei. Ineditul Beznei trece aproape neobservat, II prima aparttìe a càrttì dar sì cu ocazia reedìtarìì din 1970. Dintre criticii cu portanta in anii '40 sìngurul care se pronunt este Pompiliu Constantìnescué, destul de sceptic in ce prìveste reus Il celui de-al doilea roman al Ioanei Postelnicu, insistind pe intindcr a mai mult de jumatate din articol asupra mimetismului autoarct raport cu creato area Hallipilor. Asemànàrìle - mult prea frapante, de parere criticul - tìn de ilustrarea dramei une i ereditati tarut Clodye o Mika-Lé, boala lui Cosma e boala prìntuluì Maxenti~ ~.a.J11 I Identificarea unor asemenea corespondente este insà sì facìlà si ìnexaot iar consìderatìtle asupra .metodeì" comune celor douà autoar . I neconvìngatoare, intrucìt se reduc la simpla enuntare, fara detalì analiticejtehnice: "Insal;>i metoda de a dezvàluì misterul unei ca: care se concentreaza atitea drame sì se sufoca atitea exìst II( apartìne Doamnei Papadat-Bengescu, sì Ema, Bunìcuta, ca sì 'Il Il sint parca vechi cunostìnte pe care le-am mai intilmt cindva si unclc Previzibil, sìngurul personaj .orìgìnal" Intre atitìa eroi cu ~,conltllll cetoase", .r'eduse la schema lor fìzìologìcà" este, in viziunea lui 1'011 piliu Constantinescu (sì. de fapt, in viziunea majorìtatìì corncut Itll rilor), Marta. S-ar zìce cà din romanul ciudat (st evident ìnc 'ti) I Ioanei Postelnicu au atras atentìa crìtìcìlor mai cu seam vI'II(.1 conventìonale, subsumabile formulei asa-numìteì .proz r 111111 111 restul e extravagant, greu inseriabil. l. DIIIII NII'(J(hll, Il 1\1'(111I'('(1, 111. IV, 111. HI 1,11111 (I, l 11&111 I I :1,l' I !l. l'O,"plllll '\111 llldllll t'Il, Il V"'II"''', 111 V,III 'l' 'I, dllili ,/IIIIV II t'" l' Fotografie de grup cu scriiioare uitate * Ca si alte autoare interbelice, mai mult sau mai putìn cunoscutej cìtìte azi, Ioana Postelnicu a trebuit sa devìnà, dupà instaurare a Puterii Populare, un spìrìt adaptabil. Dupà decesullui E. Lovinescu, incearcà sa intretìnà. vreme de citìva ani, memoria Maestrului, gaz- duind in propriul salon sedìntele unui cenaclu literar care continua sa se nurneascà "Sburatorul". Sugerìndu-ì-se insa cà ar fi bine sa purià capat acestor intilntrt, sfirseste prin a se conforma. Ajunsa la o virstà matura, emancipata sì de sub tutela familiei sì de sub domìnatìa simbolica exercìtata de Lovinescu, Ioana Postelnicu paseste. in fine, sìgura de sine in lumea Iiterara, emanciparea sa coìncìzind, pur intimplàtor, cu intrarea intr-o noua zodie a istoriei. In a doua parte a anilor '40 se afìrrnà in jurnalìstìca - din 1944 pinà in 1950 colaboreaza constant la ziarul Nap.unea (fara a-l cunoaste, totusì. sustìne ea, pe directorul publìcatìeì, G. Calìnescu) - iar in perioada 1947-1949 detìne functìa de Inspector al Teatrelor. .Dìn anul 1950 am scris romane sociale, piese de teatru, nuvele si am abordat literatura pentru copii sì adolescenti, domeniu atit de delicat, interesant sì dificil. Apoi a venit perioada de aur. Numesc astfel cei patru ani in care am scris (...) Piecarea VlW?inilor'. Autoarea este cunoscuta sì pretuìta azi cu precàdere prin cartìle publicate dupà Ràzboì. mai cu searnà prìn cìclul Vla~inilor, decit prtn cele douà romane interbelice - reeditate tirzìu (I?io sìngura data), in anii '70. V.B. Sorana Gurtan '. Proza experìentelor-Iìmìtà V.8.l. Iluziile rousseau-iste aIe unei agente secrete "Am o serie de uechituri la care tin ca la ochii din cap... Vrei sa-ti arat comorile mele? Scoate dintr-un sertar o minecd de la o piioma barbateasca, un colier vechi de argint, un stilou defect (il am amintire, recte - l-amfurat de pe masa de scris a lui André Gide l}, o pereche de rndnust albe, lungi pfna la cot (le-am purtat la nunta mea!) o zgarda toste, cu dopotei (e a lui Boby, unfoxpe care l-am auut laParis $i a murit de pneumonie!), o batista cu dantela (am curnpdrur-o la Bruges, fntr-o dimineata de octombrie) $i cfteva poze. in toate, apare fie fnsotita de cùe un oàrbat frumos $i fnalt, fie de cite un animal: catel, capra, pisica, cal $i chiar:.. broasca testoosa.t'" o figura extravaganta sì controversata este scriitoarea Sorana uri n, in jurul careìa s-a urzit, dupà 1948, un complot al tàcerìì. I, 1)I:l ('?) I () ,,1)(' PI(' 11 I bll(I, d, IHO tc' ,I., l' I (t. N(' vmlu- Il' ('(JllIl)orrdo Ir('11 non ldl. \ 0111111 <nllllll", hl "1'/111'10 (/,(/,,,1111", 111 111, Il' li , I 1111, I)(• p.'
Transcript
Bianca Burta-Cernat
sau Dinu Nìcodtn ') - unii, cu luciditate analitica; altìi, mai putìnaplicat st cu unele exaltarì naive; aproape totì s-au pronuntat favorabil, comentariul lor coritìnìnd, parca, mai putìne clìsee legate d.Jìteratura fernìnìna" decìt cronicile dedicate in deceniul anterior cartìlor scrise de femei. Constante sint observatìile privind eterogenìtatenaratìvà a càrtìì, cu precizarea (de regàsìt in majorìtatea artìcolelor]cà romanul, prea stufos, ar fi putut incepe direct cu Intilnìrea dintrCosma sì Marta in Elvetìa, sau identificarea unor influente venìtdinspre proza Hortensiei Papadat-Bengescu sau dinspre ro~anuiluiEmily Bronte, La rèiscruce de uiniuri. Personajele stranii ale Bezru Ica I;>i, de altfel, atmosfera sumbra a casei cenusìì. li intriga ~I Ideruteazà pe comentatori, in opìnìa càrora eroina cu cel mai pregnantcontur ar fi fragìla Marta, consìderatìe indreptàttta, poate, sì de filianalìza a sentìmentuluì maternìtatìì pe care o prilejuìeste prezentacestei eroine altminteri prea vaporoase. In mod curìos, nìmenì Il
rernarcà silueta cu adevarat ìmpozanta a Emei, prìvìtà ca perso Il
secundar; sì nìcì - cu exceptìa lui Ion Negoìtescu - potentìalul fa. dnatorìu al atmosferei. Ineditul Beznei trece aproape neobservat, I Iprima aparttìe a càrttì dar sì cu ocazia reedìtarìì din 1970.
Dintre criticii cu portanta in anii '40 sìngurul care se pronunteste Pompiliu Constantìnescué, destul de sceptic in ce prìveste reus Ilcelui de-al doilea roman al Ioanei Postelnicu, insistind pe intindcra mai mult de jumatate din articol asupra mimetismului autoarctraport cu creato area Hallipilor. Asemànàrìle - mult prea frapante,de parere criticul - tìn de ilustrarea dramei une i ereditati tarutClodye o Mika-Lé, boala lui Cosma e boala prìntuluì Maxenti~ ~.a.J11IIdentificarea unor asemenea corespondente este insà sì facìlà si ìnexaotiar consìderatìtle asupra .metodeì" comune celor douà autoar . I
neconvìngatoare, intrucìt se reduc la simpla enuntare, fara detalìanaliticejtehnice: "Insal;>imetoda de a dezvàluì misterul unei ca:care se concentreaza atitea drame sì se sufoca atitea exìst II(apartìne Doamnei Papadat-Bengescu, sì Ema, Bunìcuta, ca sì 'Il Ilsint parca vechi cunostìnte pe care le-am mai intilmt cindva si unclcPrevizibil, sìngurul personaj .orìgìnal" Intre atitìa eroi cu ~,conltllllcetoase", .r'eduse la schema lor fìzìologìcà" este, in viziunea lui 1'011
piliu Constantinescu (sì. de fapt, in viziunea majorìtatìì corncut Itll
rilor), Marta. S-ar zìce cà din romanul ciudat (st evident ìnc 'ti) IIoanei Postelnicu au atras atentìa crìtìcìlor mai cu seam vI'II(.1conventìonale, subsumabile formulei asa-numìteì .proz r 111111 111restul e extravagant, greu inseriabil.
l. DIIIII NII'(J(hll, Il 1\1'(111I'('(1, 111. IV, 111. HI 1,11111 (I, l 11&111 I I :1,l' I!l. l'O,"plllll '\111 llldllll t'Il, Il V"'II"''', 111 V,III 'l' 'I, dllili ,/IIIIV I I t'" l'
Fotografie de grup cu scriiioare uitate
*
Ca si alte autoare interbelice, mai mult sau mai putìn cunoscutejcìtìte azi, Ioana Postelnicu a trebuit sa devìnà, dupà instaurare aPuterii Populare, un spìrìt adaptabil. Dupà decesullui E. Lovinescu,incearcà sa intretìnà. vreme de citìva ani, memoria Maestrului, gaz-duind in propriul salon sedìntele unui cenaclu literar care continuasa se nurneascà "Sburatorul". Sugerìndu-ì-se insa cà ar fi bine sapurià capat acestor intilntrt, sfirseste prin a se conforma. Ajunsa la ovirstà matura, emancipata sì de sub tutela familiei sì de sub domìnatìasimbolica exercìtata de Lovinescu, Ioana Postelnicu paseste. in fine,sìgura de sine in lumea Iiterara, emanciparea sa coìncìzind, purintimplàtor, cu intrarea intr-o noua zodie a istoriei. In a doua parte aanilor '40 se afìrrnà in jurnalìstìca - din 1944pinà in 1950 colaboreazaconstant la ziarul Nap.unea (fara a-l cunoaste, totusì. sustìne ea, pedirectorul publìcatìeì, G. Calìnescu) - iar in perioada 1947-1949detìne functìa de Inspector al Teatrelor. .Dìn anul 1950 am scrisromane sociale, piese de teatru, nuvele si am abordat literatura pentrucopii sì adolescenti, domeniu atit de delicat, interesant sì dificil. Apoia venit perioada de aur. Numesc astfel cei patru ani in care am scris(...) Piecarea VlW?inilor'. Autoarea este cunoscuta sì pretuìta azi cuprecàdere prin cartìle publicate dupà Ràzboì. mai cu searnà prìncìclul Vla~inilor, decit prtn cele douà romane interbelice - reeditatetirzìu (I?io sìngura data), in anii '70.
V.B. Sorana Gurtan '. Proza experìentelor-Iìmìtà
V.8.l. Iluziile rousseau-iste aIe unei agente secrete
"Am o serie de uechituri la care tin ca la ochii din cap... Vrei sa-ti aratcomorile mele? Scoate dintr-un sertar o minecd de la opiioma barbateasca,un colier vechi de argint, un stilou defect (il am amintire, recte - l-amfuratde pe masa de scris a lui André Gide l}, o pereche de rndnust albe, lungipfna la cot (le-am purtat la nunta mea!) o zgarda toste, cu dopotei (e a luiBoby, unfoxpe care l-am auut laParis $i a murit de pneumonie!), o batistacu dantela (am curnpdrur-o la Bruges, fntr-o dimineata de octombrie) $icfteva poze. in toate, apare fie fnsotita de cùe un oàrbat frumos $i fnalt, fiede cite un animal: catel, capra, pisica, cal $i chiar: .. broasca testoosa.t'"
o figura extravaganta sì controversata este scriitoarea Soranauri n, in jurul careìa s-a urzit, dupà 1948, un complot al tàcerìì.
I, 1)I:l ('?) I (),,1)(' PI(' 11 I bll(I, d, IHO tc' ,I., l' I (t. N(' vmlu- Il' ('(JllIl)orrdo Ir('11 non ldl.\ 0111111 <nllllll", hl "1'/111'10 (/,(/,,,1111", 111111,Il' li , I 1111, I ) ( • p.'
Bianca Burta-Cernat
Pus~ la ~id, Incà ~,in a doua jumàtate a anilor '40, ca exponentàce~el m~u "pu.trede burghezìì. nu a mai putut fi reconsìderatà nh'1macar m .p.enoada ,:dezghetului" cultural: amoralismul .decadent",~os~opohhsmul, atìtudìnea de sfìdàtor pesimism, erotismul exhìbatl~ Ztl~le nu ~e.ì~tor~niciodaià st lntimplari. dintre amurg si noapte ar Ilfacut ìmposìbìlà once tentatìva de recuperare chiar st in condìtìtle Il
car: aut~area n~ ar fi pàràstt Romania pentru a se integra - de~tul dach: - dìasporei culturale anticomuniste. Mai greu de inteles este dce h~eratura So~anei Gurian nu este redescoperttà cu adevàrat nh I?upa 1990, pe clI~dalte càrtì ale deceniului 1940-1950, cvasì-ìgnoratm vremea comumsmului, produc revelatìì in critica postdecernbrìsueste cazul romanului semnat de Mihail Villara Frurizele n .,l '( ,umal 11\ace e~l. 1946), sau al volumelor lui Dìnu Pìllat, Tinerete ciudat(1.9~3)~l_Moartea cotidianà (1946), càrora romanul Zilele n~ se ìniOlmcwdata (l~~5) nu le e inferior nicì ca anvergura a problematldlaborda~e, m~l sub aspectul scriiturii. De altfel, cele douà càrtì 'IlSora~el. Guna~ ap~~t~ in anii '40 ràrnin in continuare foarte 'gn'\acceslb.lle, putmd n cl.hte numai in vari anta princeps (de la Editlll~orum. 1945, respectìv 1946). Dintre volumele publicate de automm Franta s-a tradus in limba romana doar Les Mailles dufilet ( alma~n-Levy, ;9~0), un pseudo-jurnal publicat la noi dupà 2000, ildoua volu~e .' impreunà cu o foarte utìlà prefata a lui Nicolae Fiorescu, "Regasl~ea Soranei Gurian". LesAmours impitoyables (JulIi rrl,1953), o contmuare a romanului din 1945 si Récii d' I(J Il" d _ . '. l un com "Il_ u Iar. ' l ?56) ~~l..a~t~apta _lncà traducerea. Cu toate dìlìgentcllI~trepnnse m ultìrnìì am de citìva istorici literari de mare probìtatvNìcolae Florescu, ':ietor. Du~nea, Cornelia Stefànescu - pentru r 111
trod~~er:a Sorane~ Gunan m circuitul crìtìc. nu poate fi vorba de ("regaslre .a a~estel autoare cita vreme càrtìle eì, ne(re)editate 11I1
foarte putìn cìtìte. 'Di~tre scriitoarele afirmate la noi ìnaìnte de instaurarea comuni
mul~l, ~oran~ Gurian este, de departe, autoarea cu cea mai aventuroasa bìografìe. Aro putea s-o prìvìrn, chiar cu rìscul lìteraturìzàrìì I
pe .un person~j desc~n.s.din:r-un roman polìtìst ori de spionaj. P l' onaj ~emarcabll: care isi joaca foarte bine ìnocenta. derutind pe apr 11(1
~oata l~mea pn~ aparenta sa de fììntà fragìla. In prima tìnerete poz 'alm :.opll obrazmc_c::u-eaf~cteaza gesturi de femeie fatalà : mai tirzìu, 111
a~ll. ~O. po.z~~a m celìbatarà cu manii inofensive, inconjurau clclln~si d.episrci - extravagante menite sa ascundà chipul adevàra I Ilu~el .ablle _colab~ratoare a serviciilor secrete. Planeazà a uprn ,bànuìala ~a ~r fl. avut Iegaturì cu Gestapoul, cu rvì iil sC('Jc·"~a~c.eze sì bnt~mce sau cu cercuri comunìst ovl li . jucind pii
e]dIOSpe mal multe fronturi st balan ind rntrc p zltll I I ()I()f~hI
adverse. Ce o va fi impins pe Sara Gurfinckel (numele adevàrat alSoranei Gurian) in vìrtejul unor aventuri conspirationiste transfron-taliere ar fi greu de precizat: scriitoarea nu doar cà a pastrat dìscretìa.dar a facut tot posìbìlul, de la un punct incolo, sa-~i rnìstìfìce biografia-cu aerul cà se oonfeseaza. ~i-a ascuns, de pìldà, sì probabil nu din coche-tarie, anul nastertì. Exìlatà in Franta, declara cà s-a nàscut in 1917,informatie preluata si de Philippe Van Tieghem in Dictionnaire desuttéroiures. dar alte surse l indica anul 1913. Sì Nicolae Florescu stVìctor Durnea argumenteaza, in urma unei acribioase detectivistici,cà a doua ìpoteza ar fi mai creditabila, primul dintre ace~tia avansindpresupunerea cà scriitoarea evadatà in 1949 din Romania comunistaar fi avut motive sa elimine din biografia ei .patru ani care. ìntìmplà-tor, corespund ca etapa ternporalà anilor pe care i-a consumat (,..) inserviciul propagandei comìnterrnste'".
In discutiile cu prìetenìì" dar sì. in treacat. prin dìferìte articolecvasi-confesive publicate in Femeia si cdrrurud. scriitoarea sustìne catatàl eì, Isaak Gurfinckel, ar fi fost chirurgo In Zilele nu se inrorcniciodata, roman considerat autobiografie, personajul càrtrìa IsaakGurfickel i-a servìt ca model, tot chìrurg, se stabìleste in Basarabia(venìt nu e clar de unde) la sfìrsttul ultimului ràzboi balcanic (1912--1913), la care a partìcìpat ca medie militar (de partea cui - ìaràsì nue clar). Eroii din literatura cosmopolita a Soranei Gurian sint adeseaoameni cu origine etnica mìstertoasà. care vìn de departe si se stra-duiesc sa se adapteze intr-o lume unde sìnt privìtì ca stràìnì, sau,dìmpotrìva. sìnt perfectì "cetateni ai unìversuluì". Stràìrrul e aìcì oconstanta _ aproape fantasmatica - probabil organic legata de con-stììnta evreìtàtìi. Scriitoarea cunoaste, ca st persoriajele eì, transplan-tàrì sì oezradacìnarì succesive. Poate (st) de aceea ea este in egalamasura o ferventa cautàtoare a noului sì o nostalgica, o progresista sìo ..reactionara". Duplicitatea sa structurala se vàdeste in optìunìle stin actiunile sale polìtìce, justificindu-se prìntr-o necesitate adaptìva.desigur actrtìzatà intr-un context antisemit. Sorana Gurian e Stràìnaprin excelenta. De aici st extravaganta sa.
Nàscutà la Comrat, un oràsel din judetul basarabean Tighina,intr-o familie de evrei cu o burià sìtuatìe materìalà, se pare, Sara
I
1\
Il
111'
l. VezìAl. Pìru, Panorama deeeniului Hterar rorndrtesc 1940-1950. E.P.L., Bucurestì.1968, pp. 396-399; dar ~i Marlan Popa, Istoria Hteraturii romane de azi pemùne, Ftmdatìa Luceafarul. Bucurestì. 2001. vol. 1.p. 274. De asemenea, vezìDie~ionarul General al Literaturii Romane (E/K). Ed. Untvers Enciclopedie.Bucurestì, 2005 (artìcol semnat de Nìcolae Florescu sì Vìctor Durnea).Flortn Manolescu tndtca data de l decembrle 1914 ca zt a na sterìt autoarei-ill Eli { Lopedia 'x!Lu/u!LU rar rorndnesc 1945-1989, Ed. Compania. Bucure~tl,
2003. p, '70 71,:l, N\t'ohIl' 1"!cHi'vu, "Ikfl, I,,' I • oruuvt li rtuu " , Il 0('11(11I !le reI Lei, d. IL. p. 6.'\ V,'/I ','\111 C'lPo"i, "/'/11111 di' l' 1II1/,'IIIt1 //11'//111111'1,1'.(\1(11' rcv: ~\It -\ (klllllllv ,
