Se plânge oficiosul d fui larg®, că actualul guvern e hlr- Isrit înainte de a l se fi acordat timp să*şî facă probele.
Guvernul se plânge c8 încă n*a făcut probele, iar fara e peste cap sătuli de probele făcute!
A c ţ iu n e a d e o r g a n i z a r e ş i d ep r o p a g a n d ă p e î n t r e a g a ţ a r ă
In înjelesul hotărârilor luate de conducerea Partidului Naţio- nal-Ţărănesc a început pe întreaga tară o mare mişcare de organizare, care se va desfăşura îndeosebi în lunile Octombrie şi Novembrie a. c. în vederea întrunirii congreselor judeţene, a congreselor regionale şi a congresului generai, care va a- vea loc la Bucureşti.
Acţiunea de primenire începută pe fara întreagă de P. N.-Ţ. urmăreşte următoarele scopuri:
In înţelesul statutelor P, N.- Ţ. se fac anul acesta alegerile noilor comitete săteşti şi comunale ale organizaţiei P. N.-Ţ. în oraşele şi satele fiecărui judeţ. Cu prilejul acestor alegeri se va tine cont de curăţirea cadrelor Partidului Naţional-Ţâră- nesc, sco{ându*se din organizaţii toate acele elemente cari s’au dovedit slabe şi nestatornice.
După efectuarea acestor alegeri se va convoca pe fiecare judej congresul judeţean, în care, după expunerea situaţiei politice, se va proceda la alegerea comitetelor judeţene din sânul cărora se vor constitui delegnţiunile permanente. Vor urma apoi congresele regionale, - pentru Ardeal şi Bănat la Cluj, — iar de încheiere se va Jine la începutul lunei Decembrie a. c. congresul general al P. N.*Ţ. la Bucureşti.
In vederea acestor congrese s’au ales, precum se ştie, câteva comisiuni cari actualmente se ocupă cu elaborarea unor proiecte şi propuneri, cari privesc rezolvarea problemelor e- conomice în legătură cu criza actuală economică şi revizuirea unor puncte din programul partidului, pentru a-l aduce în concordantă cu nevoile şi împrejurările actuale economice şi politice.
Asupra acestor elaborate vor avea să-şi spună cuvântul congresele judeţene şi regionale, iar hotărârile se vor lua în congresul general dela Bucureşti, care în.acelaşi timp va soluţiona şi chestiunea şefiei partidului, in urma retragerii din viata publică politică a d-lui I. Maniu.
In ce priveşte şefia Partidului National-Ţărănesc, o rganele de cond ucere ale P. N,*Ţ. ca şi întreg partidul are o singură dorinţă, esprţ- mată prin com unicate oficiale şi.prin adunări publice, ca d-1 Iutiu Maniu să revină in fruntea partidului.
Azi mai mult ca oricând privirile noastre ale tuturora se îndreaptă către acela care zeci de ani a condus cu adâncă înţelepciune, clară vedere şi mână sigură, d estinele noastre şi care este d-1 Iutiu Maniu.
Nn ştim până în prezent ce hotărâre va lua d-1 I. Maniu. Ţinem însă să se ştie că până (a această hotărâre toate ştirile şi
combinaţiile cari se publică de unele ziare sunt lipsite de temeiu.
•In ce priveşte situaţia reor
ganizării partidului nostru în judeţul B raşov s’au hotărât următoarele:
Până cel târziu în 15 Oct. a. c. m em brii organi zaţiilor noastre ss te ş ti tre buie să se în trunească ale- g â n d u şi nouile com itete . Cu acest prilej trebuie scoşi din organizaţie toţi acei, cari s ’au dovedit oam eni slabi şi nestatornici.
Mai bine să a em în fruntea organizaţiilor să teşti oam eni m ai puţini dar tar i în c r e d in ţă , cinstiţi ş i n e ş o v ă itori, decât mulţi şi slabi, cari îşi schim bă de azi pe m âne părerile şi credinţele politice P ă d u r e a s ă n ă to a s ă
a P. N.-Ţ. trebu ie curăţită d e u scătu ri, D eci a fa r ă cu n eg h n a !
In partea a doua a lunei O ctom brie se va convoca apoi la Braşov congresul jud eţean , la care vor p articipa organizaţiile săteşti prin delegaţii lor.
P reşed in tele organizaţiei noastre, d-1 deputat şi fost m inistru Dr Voicu Nifeseu a v iz ita t zilele trecu te num eroase sate din ju d eţ luând contact cu organizaţiile şi dând ordine în în ţelesul celor mai sos spuse. T o t astfel şi m em brii delegaţiei perm anente, însărcinaţi ca controlul reorganizărilor, au luat contact cu ce-i în drept.
Până cel târziu la 15 Oct. procesele verbale despre nouile constitu iri treb u ie a- duse sau trim ise S e creta riatului organizaţiei Braşov.
A ceasta spre ştire şi confirm are tuturor organizaţiilor s ă te ş t i !
~>i * ■
P r i m ă r i a M u n i c i p i u l u i B r a ş o v .
Nr. 23416-1931,Serv. ad tiv.
Eliberarea c ă i te lo r de identitateP u b l ic a ţ iu n e
Aducem la cunoştinţă generală, că ultimul termen pentru eliberarea carnetelor de identitate locuitorilor Municipiului se fi* xează după cum urmează : t
La li 2 şi 3 Octomvrie 1931 locuitorii a căror nume de fa* m ie încape cu litp»a A. B C. şi D.
La 5, 6 şi 7 Octomvrie 1931 locuitorii a căror nume de fa’ milie înceoe Cu litera E. F. G H. I. şi J.
La 8, 9 şi 10 Octomvrie 1931 locuitorii a căror nume de famile începe cu Itev* K L M. N O. şi P.
La I2t 13 şi 14 Octomvrie 1931 locuitori: a căror nume de familie începe cu litera R. S. Sch şl Sz.
La 15 şi 16 Octomvrie 1931 locu torii a căror nume de fa milie începe cu litera T. U- V. W . şi Z.
Toţi locuitorii membrii ai acestui Municipiu, cari'încă nu şl* au scos carnetul sunt invitaţi a se prezenta în zilele arătată mai sus în sala »Sfatului* între erele 8 —12 şl 15—18 cu actele de lipsă.
Cei cari nu se vor conforma, vor suferii sancţiunile prevă1 zute de lege* h a
Braşov, la 28 Septemvrie 1931. : *i Corn s a Interimară,
Preşedinte:Suciu
p, Secretar General: Maxim*
In iá iu l „ t e h n í G í e n i í 1” ,Are o constatare dureroasă
oficiosul guvernului: d în fără se rosteşte eu ironie cuvântul »tehnicieni* şi e i despre asii- vltatea lor de până acum s a ajuns la convingerea c i a dat greş.
Credem pe deplin îndreptăţită aceestă durere, întru cât cele două motive de supărare cuprind rezultatul înlregei activi- tă|i de până acum a mănunchiului somităţilor ritmului nou. Intre acordurile marşului triumfal, eu care şeful «Unlunel Neţio ele* îşi conducea în guvern ceata lehnlelentlor şl Intre dureroasele constatări făcute tn urma activităţii guvernului subffre e o deosebire, care înseamnă una dintre cele mal grele deaep)ll pentru tară. Suizl şl orbi In f»fa uriaşelor frământări în care o lume întrecgi luptă împotriva unei nemaipomenite crize generale, fericiţii specialişti ei d-lul lorga, ajunşi în fotoliile mtnls Urlate, ne*au oferit aspectul unor copil, cari se joacă de-a »baba oarba* intr-o oasă cuprinsă în flăcări,
Ministrul-preşedinte se joacă de-a supărarea şl împăcarea cu cel dela Interne; la justiţie o început seria revistelor haman* gbne; ministrul agriculturii, prin acordarea primelor de încurajare fericeşte pe tiran! după formula: ce I al vostru e al altule; vistula firii împarte dobe pentru peri ceptorf; ministrul învăţări âatulu- face lumea dobă de carte, pre- făcând şro lle In ateliere de croitorie şl pantofărle; dascălii sunt trimişi Ia lucrul câmpului, fer rolul lor de IurrioStori al sitelor il cin«teşte d-1 ministru moaşelor şi văduvelor de război. In ministere se lungeae rochiţele
funcţionarelor, dar se tee In schimb dreptul cetăţenilor de a mai putea pătrunde aco’o pentru rezolvarea năcazurilor lor. Jandarmii îşi ascund grosolănia brutalelor mâini în mănuşi de mătase iar copiii de şcoală se plimbă in saboţi de tema.
E Imposibil să înşlrutan toate năzdrăvăniile din t*ra, unde cei ce se ştiu învârti, ajung în Co misii Interimare, Iar oei ce-şl
pierd răbdarea se aruncă ’n mare.
Trăim doară in ţ*ra tehnicienilor, unde minunăţiile ritmului nou se desfăşoară în fata sirelnătătti ea scenele unei comedii Intr-o sală de cinematograf.
Suntem deci de părerea «Neamului Românesc“:
Jos cu ironia, eu eare se pro nuntă cuvântul •tehnicieni*. Guvernul «Unlunel Naţionale* ştie doară ce face. Pe calea apucată va duse fora până dincolo de fericlren pe care o aşteaptă.
Guvernul -- bolnav in cârji.Un expozeu al d-lui I- Mihalache.
D l 1. M ih i la c h e , fost mi- nistru şi actualul preşed inte al organizaţiei P. N. Ţ . din jud. Prahova, a ţin u t Duminecă o m are în tron ire la F io eşti, la care erau de faţă delegaţi din toate com unele judeţului.
Cu acest prile j d-sa a rostit o cuvântare mai lungă spunând în tre a lte le :
Guvernul este tn situaţia unui bolnav în oârjt şl e de ej> ns să-l dai cu pictorul ca să se răstoarne, Puteţn spune că noi îl |incm. Şi asta fiindcă nu ne putem juca de a alegerile şi de-a guvernele.
Guvernul de azi şl-o b at bel mart angajamente j că kcueşte criza, că întăreşte autoritatea în stat şl oă echilibrează bugetul.
Criza aceasta cere a venit pe capul Jlrti, — şi cere Hiatr* dv. nu o simte ? — gnvefnul de azi no o poate lecui..
S a Inoeroat ajutorarea a-
grlculfurll cu prima de expori si vedem că nu numai că nu s a ridicat preţul cerealelor dar le a scăzut. Cum rămâne cu an- gajamentul că va le«u! criza ? Crfzv are rădăcini adânci in în toate ţlrlle, pe la noi trece numel cu coada. Leacul crîzri ar fi (XpOft de măi furi. Export de mărfuri însemne* ză Import de bani. Import de bani Însemnează plata bană a mfi?ei de lucru.
Guvernul a mri spus că Vfl Ifl ţări antorltatea îa stat care a fost zdruncinată dtn cauză c i o ţ'onal ţărăniştii au d«il pre* multa libertate în tari. Ce tel de autoritate a restabilit câni vedem peste tot o mare atmulţumire a slteni’or din cauza harcb&bu- ret, care este cu alipirile ş dezlipirile de comun , ne mu ţ uniri cari elor olesc şi aia care cauză a foit nevoe să readucă ta ministerul de Interne pe cei 16 mii de jandarm', pe ctre noi ii trimisese m ta mintalei ul --.mu tei,
in ceeace priveşte echilibrarea
bagetnlnl, « ea*ta este o gogoriţa a d lui Ministru de finanţeC. Atgeiota?u.
După această expunere d-1 I. Mi- h lacbe a fost întrebat de săteni asa-.. pra mai multor chest uni care îi preocupă şi la care fruntaşul naţional- ţărănist a răspuns după cum urmeaaă:
Cu privire ia monopolol spîrIul Di ti tă că guvernul vrea afi f că acum acest monopo fi nd că, spune elt nu se reallze ză prevederile bugetare lu taxele
• din alcool.- - • v-- ...u;Aceste taxe — «pune d*i i.
Mihalache — nu se încasează din cauza fraudelor Imense pe cere le săvârşesc fabricanţii de spirt. Atunci când fabricanţii de spirt sunt prinşi că nu plâ- tesa taxa la alcoolul fabricat şl apoi amendaţi,, la ministerul de finanţe sunt ertafl de amenzi în paguba statului.
Givernul nu se gândeşte să tacă monopolul ca să-i administreze el, cl ca să-l concesioneze. P rtidul national-târă* nescezte ipentra monopolul «pftr tnlal din fabrici dar este pentru libertatea complectă a spirtului dta prua#’, fiind convins că statul nu vn p. tea nici od< t& gospodări bine monopolul tulcei.
Chestiunea datoriilor ioifoole trebue să fie o preocupare a statului, dar un angajament in această chestiune nu se poete lua In vremurile acestea.
D-i Ion Mihitache a .vorbit apoi despre chestiunea snbsolnlnl şf a legsi agrare, a arătat c i după Coik«tttu|le absolut este proprietatea statului. Chestiunea subsolului uu se poate
tâX IT A TKAHSILVABIIfi Nr 101—1931
pate acum fiindcă ar Irebul schimbată Constituţia pentru oare este nevoe de două noi slegeri şl fieaare alegere ar oosta cea 300 milioane lei şl deal nimănui nml arde acum de schimbarea constituitei. Când se va pune In discuţie schtm* barea constituţiei, se va pune şl chestiunea subsolului Cre* dinţa mea este — spune d sa — că ceea ee s'a făcut cu sub* solul, aşa va rămâne şl nu se va mai reveni asupra lui.
Acelaş lucru este şl cu legea agrară. Chestiunea unei a doua exproprieri nici nu se pune. Ceea ce am putut face a fost că om întocmit un proect de lege pentru înlăturarea tuturor nedreptăţilor agrar?, proect cere o fost votat, dar care până a* eoni n a fpst încă promulgat din cauză că liberalii se opun la aceasta*
In altă ordine de Idei vorbi* torul arată că astăzi au scăpat de criză numai ţările care se ocupi eu creşterea animalelor
Leacuri pentru criză — spune d’sa — nu sunt. Cine spune eă are leaourl pentru crtză minte şt înşeală lumea. Noi nu venim cu leacuri fermecote cum vine partidul liberal el d*!ul Duca. Gate nevoie ca poporul să nu fie mlnfit.
lata nevoie şl la aol de o înţelegere latre partide pentrn ca toate «i oeatflbae la ameliorarea crizei* la ne dlm la o parte, ca toate partidele st contrlbne la o gavenare atât cât tine criza ca lanea ai na şi piardă încrederea.
P A un a n i n al 1Societa tea Naţiunilor şi*a încheiat lu crările .
Preschimbarea biletelor de 100 lei (albastre)
•Se aduce la cunoştinţa deţinătorilor de b ilete de b an că a 100 le i de cu loare albastră, violetă ş i cărărui* xle, că C onsiliul B ăn cii Naţionale a Rom âniei a d ecis aâ an mal acorde atei in Ier atei de prelaiglre peste data de 1 Octomvrle a. c. pentru re trag erea a ce sto r b ilete .
D ela această dată nu vor mal avea putere lib eralo rie decât b ile te le .d e 100 lei de cu lo are sep ia Închisă.
D eţinătorii de b ilete ce se retrag din circu laţie ie vor prezenta im ediat la BaflCa M t a iU ■ SM ialri sp re pre* schim bare.
Adunarea Sosletătti Naţiunilor, Întrunită la Geneva, şl*a tuche* lat âlattăerl, Mărfi, lucrările, a* doptftnd următoarea rezoluţie a comislunti a treia a desavmăril:
•Convinsă că criza creiez) astăzi o turburate atât de gravă printre popoarele lumii şl oă ea are ca origine o serie de cauze economice şi pălit)oe, a căror Izvor este lipsa de încredere dintre naţiunii; că o reluare o cursei Înarmărilor ar conduce in mod fatal la o catas trotă Internaţională şl socială, Adunarea adresează un apel solemn tuturor a adora o: rI da* reso să vădă realizate principiile de pane şi de dreptate, cari sunt la baza paatuluf, să aonsacre toete sforţările lor ta vederea areărel unei opintunl mondiale destul de puternice, pentru n asigura, ea plănuita eonferentă de dezarmare să a- Jungă la rezultate pozitive, comportând mai ales o reducere treptată a înarmărilor şl oare aă fie continuată pftaă ce scopul Soatetă|II Naflunllor, Indicat In ort. 8 al pactului, va fi atins.
•Considerând că angejamen* tul tuturor Statelor de a nu spori înarmările lor, va contrf- «iri să ereleze o atmosferă de încredere va evita o rivalitate a înarmărilor şl va pregăti uo teren favorabil pentru succesul lucrărilor viitoarei conferinţe. Adunarea roegă guvernele invitate la conferinţa dezarmării să pregătească acest evenlmen* prtntr’un armistiţiu al înarmărilor. Adunarea mal roagă Consiliul să Insiste pe lângă guvernele convocate la această conferinţă, să dea dovadă de voinţa fermă de a f ice să reu- şeastă sforţările pentru pace, fără a prejudeca asupra deci* zlşnllor oonlerlnlef, şl a propunerilor pe cari fiecare guvern le va prezenta la acea conferinţă. Guvernele să se abflnă dela orice măsuri, tinzând la o sporire o înarmărilor lor.
•Adunarea roagă deaaemenea Consiliul să ceară guvernelor •ă deelare înainte de 1 Noem- brie 1931, dacă sunt gata să accepta un asemenea armistiţiu al înarmărilor pentru o durată da un an*.
ia discursul de închidere a sesiunii Societăţii Naţiunilor, d-1
Ceornaia Cibitka”
Titnlescn a expus modul în oară Adunarea a luorat cu metoda îotr’o perioadă foarte grea.
D l Titulescu a «rltat că sesiunea aotuală a dat dovadă de calm şt putere fntr'o vreme ds grave evenimente financiare st politice. D 1 T tulescu a salutat aoot Intrarea Mexicului la Liga Na|!uollor şl dezvoltarea colaborării eu Statele-llnite.
D sa a terminat arătând că votul unanim cu privire la ar- mUtlttul înarmărilor este o chezăşie a viitorului; strălucit al Societăţii Naţiunilor, scoţând tu relief însemnătatea apropierii franco germane şi afirmând ta* crederea popoarelor la muocs rodnici a Societăţii N fiiuntior.
Telefonul automat la dragele cehoslovacă. Ministerul poştelor si telegrafelor d jş e ta ultlmff ani o muncă sistematică pentru Introducerea telefonului automat ta oraşele cehoslovace. La Prega unde s-a Introdus telefonul au tomat lo 1925, se conslrueşte tu prezent a şasea centrală de telefon automat. In oraşul Brno se construeşte In orezent o a doua centrală de telefon automat. Până îs prezent au fost ntroduse telefoane automate înî mai multe oraşe din pro vinele.
Actualmente se lucrează tu alte 8 oraşe din provincie pentru Introduaerea telefonului automat. In acest scop s-au prevăzut cheltuele de 27 milioane cor. Noua centrală din Proga va putea deservi alte 6000 abonamente.
P h it a c a r e c i t e ş t e în c a r t e a d e s t in u lu i
Apreciata psyahographologă Pythta s-a stabilit pentru câteva ztle la Braşov în strada Brl* ti«nu (fosta stradă a Spitalului) Nr. 49, Telef jn 242 unde primeşte zilnic între orele 11—1 şl 4—7.
Numele Phltlel e binecunoscut In toate cer cui fie so state din ţară, dovadă numeroasele aprecieri elogioase apărute tn presa din Cipltală ca şt în ce lelalte ziare româneşti şt minori are din ţară. Din convorbirii?, pe cari le are cu cei cari II se prezentă pentru a l cere un sl.t ca şt dtn scrisul celor cari îl solicită ajutorul, Phytia ceteşte in cartea destinului fiecăruia. Se remaraă la Pylhla a deoae bilă cultură şl tnteiigeoţă cu vaste cunoştinţe ale vieţii celor suferinzi. Nl se asigur*, că cei cart au vfzltat-o eu pleoit dela ea cu siflttul şi inimi plină de forţele speranţei pe drumul sbu- Ctumat ai viitlf.
Py hld rămâne ia Braşov numai câteva z le.
C o lţu l C in e m a to g r a fu lu iCinema Astra prezintă fxtracr*
dinarul film .Adio iubire" cu Începere de Vineri 2 Sept. Cuprinsul: o luptă veselă între sexe Parola bărbitulut .Adio iubire" Parola f^mel „Nu pot trăi lărl Iubire". Cine va câştiga lupta publicul vi putea vedea tn a- cest minunat film.
Iubire, elegan|ă, cel m*I populari artişti, haz, soare, cu o acţiune pe mare, pe usest, New Y jik Nisa toate trec prin feti noastră într’un cedru schimbător şl intr’uc tempo ameţitor.
Ua Mm care dă rrult şl fiecăruia ceva, c ire Iţi vrăjeşte privire care fii mângăe aizui şi face să-fi ufii de necazurile zliei.
VftSILE BED1ŢEANDanunţă onor. sale clientele, că magazinul şi reprezentanţa automobilelor CHRYSLER s’a mutat pe ziaa de 1 Octombrie a. c. din actualul local în depozitul său de benzină în strada Gării No 56 colţ cu str. Fântânei No. 55, vis â vis cu Fabrica Sehiel, cu care ocazie a redus preţurile la produsele petrolifere şi va vinde :Kenzina uşoară cu lei 9.50 p. litru Petrolul cu „ 4.— „ „658 1 - 1
-vir
T e l e f o n t 9 A
0 1 bSINGURUL ULEI INDICAT PENTRU MENŢINEREA ÎN PE R FE C TA STARE A ORICĂRUI MOTOR.
Depozit principal pentru B ra şo v :
* Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului
Depoz tul du desfacere Braşov—Bartolomeu642 1 -1 0 T e l e f o n « 0 4 .
J
•. • Aşa-1 In Rusts, tinere . . . Stal tara ou nevasta şt copiii lo farét samovarului, râzi, spui, ea'a ce să. Ansi pe uliţă dăruitul «ne! căruţe, ţl se pare că s'a oprit, şl f ir i să fi dal séma, te petrec sudori. •. Cioc, cioc tn « s i . laăma U se strânge, slm|l a i te-năbuşf, copiii, nevasta, In- eremeao. . . Deschizi. Un eazac şl un poliţist pătrud In casă, eu revolverele'nliuse. fii fao un aemn ţie, nevestei sau vreunuia din copil, şl liră nici o vorbă, Irebule s i urmezi. . , De I li âesbrăcat, ca pentru eulcore şi an le-or îngădui să te'mbraci, trebue eă mergi, cum te afli, D ea l vrea t i fi mal săru|l copil. •*fi mal îmbrăţişezi ne va »ta şt a'o vrea poliţistul, nu pofi s’o tact O batistă «orală, ce fi-ar latlnde-o nevasta, nlct asta nu pofi s'o el, de.nu te'o’ngădu*. A* lori teoşieeptă oeoraa alhl’ka, săruta neagră, o droşcl închisă, ea o ladă de jcânl. Eşti vârât tnluatru şl simţi cum fuge cu Unt prin negura nopţel, Ca lu-
de Iuliu N egulescu
pul care şl a luat prad“, fuge, să te arunce’o mormântul negru st închisorilor ruseşti, oari să te lase'u mijlocul gheţurilor dela nord. De a doua zi, nu l Ingă* duit nlmărnf, aă-fi mal pomenească numele. Pentru soaietate numele tău trebuie s l fie mort Nevasta ta, «optll tăi, nici ei n'au vae s l te pomenească şl nici să te jelească. Vecinii nu ştiu sau ae prelua o nu şti, ee s*a petrecut in casa t a . . .
Mi adus aminte, eram preot ia Reni şt m’a pusese cotropirea rusească ocolea, Cu vremea făcut ounoştiotă cu şeful de vamă, cu poliţaiul şl alfi demnitari cari veneau odată aau de două ort pe săptămână la sindrofie io mine. Cam pe alunol 8 e a tâmplă, să m lse’oboInXvească nevasta de tifos, şl fără ndolall, o pierdeam, daci, geniul cel bun, nu mă'ndrepta Ha un medic tânăr, venit de curând ocolea, îa calitate de medio a liotei ferate RenhChfştnAn. II dilema Roşa-
nett. Bărbat deştept şt plia de vla|i, parol I vid. Mufiiraltă cunoştinţelor lut, scăpă nevasta din ghtara morfil. Altfel era tn primejdie. ŞI cum fii spuo, dela împrejurarea as!.-, rimase prte* tenul casei si venea el la sindrofiile noastre. Intr'o zi, auzim că pe ftasanet* I*« luat ceornaia ciblik*. De c e ? Am aflat mai lâ uriyiă. Era de mult bănuit de revoluţionar. Intr'o z’» i o perch^zîfie. şt hârtii 1se găseşte Zemlla I Volta şi alte a crieri revoluţionare. A fost destul şi încă prea mult, ca să fie ursitul nenoro strei. La sindrofia oe urmi, Rosanetl nu veni, prin urmare nici o’ndolall nu mal putea fl de răotrea Ini. Nevas ti-mea însă n'avu răbdare şi'n irebă pe cine-va dintre cei de fa|ă: C e i cu Rosanetl. Nu ae ştie nimic despre dânsul? S'ar fi părut, că amuflse tofi, aşa tăcere urmă după «urlatele neveste!. Şt ne despărfirăm, In seara Geea, Inti'un fel de tăcere năbnşttoare, dela carete aştepfi la ceva, ce-fi cutremură Inima; dar oe anume, nu ştii. La a doua sindrofie, nevţstl-mea, Intrigată de cele petreoute la sin- d/oflea din urmi, întrebă Iarăşi adresându se şefului de vamă: E drept, că Rosanetl a fost a* reala!? Şeful de vamă se sculă, lasă, ca ars, trânti en pumnul îa masă şl grăi, gâflind: Doamnă
azi fii vorbesc ca prieten şt te •fătueso. Numele aaeste, să nu-1 mal rosteşti nlct tn casa d tale şl nlul pe aiurea Pentru soit etate acest nume-l sfera şt i pierdut cine 11 mal rosteşte, tu Rusia, doamnă, te spionează şt perefil. Mişcările tuturora sunt numărate. . . şl măsurate • .. Atât de'ncet grăi partea dtn urmi n cuvântului său, 'îuoât ml se păru de*o dată, că şeful de vamă descântă, nu mai vorbeşte . . .
Aşa-1 in Rusia, tinere. Spionare pe toate cărările. Tata*şl teme copilul şl copilul pe Uî'slu,
Odată, după o mufitme de trudă, căpătat un permis, aă merg la Chtşluău Căci tn Rusia, trebuie s l ştii, nu pofi că lători ort-cu n şt ori când, mat ales, când mal faci parte şl din aşa zisa pătură nobilă. Eu. buaă oară, trebui că m l adresez mal Întâi guvernatorului, oare pe vremea ceea era la Odesa. Acesta Iasă trebui să ceară a* tizul ministrului, la Petersburg. Şi-abia la vre-o lună tml sosi permlsu1, sau paşaportul, prin care puteam merge la Chişlnlu. P-eaei Întovărăşit de nevastă şl trăsei la o veche cunoştinţă. Am st it câteva ztle. Inlr’una din seri am mers cu tofil la o grădină. .Chlşlaiul are grădini fru moaşe. In sfârşit, ne aşezarăm
la o masă şl consumarăm ceri Peste un rând sau două de mese de la oof, la altă mail, stăteau doi tineri In vorbe noastră, ne mal aruncarăm privirile şl cătrl masa tinerilor, fl| mare ne fu mirarea, când, tlf locul lor, zărirăm doar dool bastoane, supt două pălării. Ve*, de|l, zise cuuoşMnfa noastră, * cela sunt de mult urmlrlfl, suit „uthlUşti". Ceva, un fel de fior rece, străbătu pr?n foită rai# mea din grădină. Nimeni m mal stătea pe bănci sau le mese, ol flecare se grăbta el plece din grădină, asaunzlidf aceasta Io vorbiri vesele, tn rl i sete, ce le vedeai bice cum te sleeso pe buze şt cum ochii, tn jveselia graiului, rămftaoavj pururea trişti sau plini de «pat* mă, băauitorl. Ageafi, jandarmi prinseră a ae strecura pe prin're no!, prtvindu*ne In fetii Afară, grădina era împresuraţi de jandarmi şl porfile laah’ie, lăsftndu se să treacă lumiiif doar printr'o portttă, de la cere doi jandarmi, raăausftfi, o? trei cea pe fiecare pAoă la trăind,I sau până o stradă. Afuaserău| şt noi... Doreşte ptriatele o tril sură? De câte perspme? fii vie o trăsură de trei persane. U ad îl vi duce pe pâr’ateitfi La numărul...? Ai auzt bfijar.f Sărat mâna, părinte... Şi toii pâal ne urcarăm In
r Nr. 101-1991 Q A lITâ T K tM IL *âW l
RomâniaPrefectura Jjrdeţului Braşov. Seivicul Financiar ei Cont
Nr. 7724- 1981.
FublicaţitmiSe aduce la cunoŞtintă, că
Prefectura judeţului Braşov, In urma aprobării Ministerului Mun di« Sănătăţii si Ocrotirilor soci ale Nr* 54892 din 3 Septemvrie 1931, va vinde prin licitaţie pu blică orală, care se va tine In ziua de Miercuri 14 Odomvrie 1931 ora 10 a. m , la fata Io cuiui, în comuna Bran pe cbo rul târgului I
1« Un cal negru deschis de 10 ani, care sufere puţin de nă duf, In valoare de lei 3000.
2. Un cal ţoşiu (murg) de 11 ani. In valoare de lei 5l00.
3. Una pereche guri de ha muri, imoreună cu o pereche de cipetele si hăţuri, opritori de lanţ cu trigitori de piele In valoare de lei 800.
4. Una căruţă mică uzată In valoare de tel 1200,
5« Una trăsură cu capotă fi ind uzată si reparată, In valoa* re de lei 2500
6. Una pereche tălpi de sa aie. care se întrebuinţează Iar na la trăsura de sub punctul 5 tn locul celor 4 roate, In valoa’ re de lei 500«
Valoarea totală lei 13*000 care sunt proprietatea spitalului •Principesa Elisabeta* din Bran.
Obiectele se vor vinde sin* guratic; preţul de strigare este valoarea menţionată in dreptul fiecărui obiect, sub cere nu se vor vinde.
Licitaţia se va tine tn condi tiunile art. 88—110 din Legea oontab lîtătil publice*
Caetul de streini se poate ve dea la Prefectura judeţului Bre* iov, etajul II. camera 43, precum si la Spitalul din Bran.
Braşov, la 25 Sept. 1951. Prefect delegat:Cpt Vaailescu.
Şeful serviciului! 655 1 - 1 Horea.
D octor
medic de spitalS o l i ş i o p e r a ţ i u n i t i e n a s , g r â t ş i u r e c l i l . Itr. L L O. iB rittan u (SpNaiu
lui No. 54.) C o n s u lta t? ! 3 8
| fthairta laaldplalal B fţs y
No. 2 227 1931.Serv. s lvic.
PublicaţiumConform hotărârei Comisiei In*
terimare a Municipiului Braşov se va da o parte din tăieturile de fag ale Municipiului Braşov pe anul 1932. acelor exploata* tort spre tăiere, cari vor pre zenta cele mai avantagioase o* ierte, achităndirse munca cu material lemnos (adecă în dijmă)
In atest scop se va tme la Serviciul slvic a) Municipiului Braşov tn ziua de 31 Octom* vrie 1951 ora 10 a. m., o Hei tatle cu olerte scrise, închise sl s'gilate conform dispozftiunilor legii pentru contabilitatea &pu blică Art. 88—110.
Se vor exploata tn pădurea Vladit cca 16.000 metri ster*
In Bsbarunca cca 16^080 me* tri ster.
In Apala cca 40C0 metri ster. In Che^oară cca 800 metri
ster.Ca UBiantb se ceia pentru
Vladit ai Ba barun ca 100.000 bei. pentru Apeta 25000 lei, pentru Cheişoară 5000 lei Un numerar sau In haită de valoare ale Statului.
Conditiuni detailate se pot a« fia Intre orele de serviciu la Serviciul s lvic ol Municipiului Braşov.
Braşov, la 25 Sept. 1931. Comisia Interimară,Preşedinte: p* Secretar ge narai:
Sucit* . Maxim Şeful serviciului:
Jng. Fabrittus*650 1 - 1
PiimMa comunei Cernatu
No. 1283—1931,
PiblieaţimPrimăria comunei Cernatuva
tine licitetie publică în localul primăriei Sn ziua de 17 Octom wie 1931 ora 10 a* m , cu o fevte închise pentru procurarea cantităţii de 100 atj. lemne de foc de entitate bună transpor tete la locul ce se va destina de orimărie.
Preţul de estimare 750!ei per atânjin,
Garan|ie 4000 Iei.Conditiunile se pot vedea b
primărie In orele oficiale Cernatu, b 29 Sept 19S1,
453 1— 1 Primăria comunală•msNt'ntreba, ne prlvea'a ta ochi, M pipăie, supt masei de a ne Călăuzi p is1 la trăsuri, h trăsuri ml w păru obvn scăpat ils gară de şarpe. Ce Iuta asta,sgaa ussl ,*X b b ik mm aniftliM mea, deeă a » i atmtasm •otsl l i coaale şl nu-I vedeam icoana] ţapului aătră birjar. Ia* jelesel. Atei ta era tot tn alu|ba peH|iel. M*am grăbit să pisa din Chlşiaău, săt mal repede. A- jusi la ReOl, s i - i a făcut aversa răaritoart, am dat o pe simit şi am tratat la Ţară. Nu im! puteam trăi acolo, unde •tel sop|t t halta, alei gânduri Holşlile au aael puteam avea.
iată, tinere, eşe-l vleţa supt oblăduirea tarilor. Şl lată pentru se mă ulmesle pe mine dispreţul sabllm de viată e l eoee- tor martiri, c e ş i revarsă ala- iele asupra tnlregel Ruali, a l- dlfdulnd, că va răsări aândva ft loerea aăzuia|ll lor, liberte* la«, Mft uimeşte cm atât mal mslf, ea cât ştia potopul dt iftosl sl baionete, prin cart trebuie aă alrlbaii, până s'a* Jaspl umărul noroiului, si-1 igadoie din araor|lrea robiei«, tt auooto pe-eeeflt eroi al vieţel, bere, cu toate că a popi. Ara Mttt lot Zcmlto I Volta, „PI* sibl şl libertate*, acea gezetă grozavi, sorită cu-jtâta ioc, de ki os avu Rusia mai .sublim şl
aaaa generaţie da i
uriaşi, se mântui de ploaia pe Alexandru si IMca...
— Nu nd-el epos, Insă, ce da făcui ou Ros meii 7
— Ei da, sărmanul, na |t*oaii «pas, Q«a oâto am « is t, taftl M om mers bancher le Varşovia şl-l avea numai pe dlnsnl fecior. IH poţi lachfpul aoumo durere. A stăruit el mult, dar dfn gura lupului miel viu afti «aal frage nădejde, ei*l scoate. Ouveenatoral dfn Odeas, sa
Să-şt bată şl mal uruit joc de durerea bătrânului păifntv, când t»a văsuţ Ingencnctilet la picioarele Iul, cerâsdu-l Indurare, Im zla: Domnul mleu. biletul d lato era prea învăpăiat, de aeeee, nu ti pară rău, căci noi ne-om îngrijit de el şl i'am trimis b nord, s l se mal răcorea* IL. Poete petru ani, im auz », e'aşa de bine iau răcorii, lacăt i'eu dat gata şl ros de oftică, b l Ut'iâu, spre a ’agrişe, eu oale le b l. pământii Rusiei (artele, aeest Saturn ne«ă)lo», ce-şi b gtote, gencrajle au gcncfstte, tot ne are mal mândru şl mei îndrăgostit de via|ă...
Aata-1 Roşie, tinere, Rusia cor- M or ineoronall* din cebtea Ini Petru şl-a Iul ivan oel gfoaute,.,
1907.Din volumul: „Flăcări Năbuşite“.
România. — Prefectura Judeţului Braşov. Serviciul Technto al Dru
murilor St Coa^trnOlHlor.
Na 2016 db 50 Sept. 1931.
Publicaţiune deticitaţt»Sâmbătă 10 Octomvrfe 1931
ora 10 ee (Ine licite |fuoe publică neutru a treia oară la Serviciu! Technfc, Pilotul Prefecturii pentru eprovfzlooares direct pe şo- aea a :
1.930 m o. pletrff pe drumurile iu deten«:
a) Hâlihlu Ght i'bî», k’m, 0 11+426.
b) Ohlmbav Cristian, klm, 0 —. 4+735.I Valoarea Lcf 110.000. i 2 1020 m. e, pitiri« şl piatră
«Parii pe drumul Judecau Ho- flhlz Şersala Brsnktm. 51+ 200 — 68+ 687.
Valoarea L«f 181,650.3. 310 m. o. pietriş pe dru
murile ve c la s ico) Hărmes Sâopr lru klm, 0 —4.b) Sâauetr» F*brl«a de sehăr
klm. 0 - 5+ 560c) Bod-Ariuşd. kUn. 0 -3 + 5 6 0 .Valoarea Lei 461204. 41â m. a pietriş pe dru
5*/» dta prefel de visatul, erre trebue coatemnatâ la o Adori nfetrafle Fin’ aderă.
bformattusl la Sarvlclut Te h* nfo In orele de eervkiv,
Preferi delegai:Cpt Vasiletcu.
Şt ful serviciului:656 1—1 Iag. G. Du90iu.
.‘Primăria comunei Cernatu.
No. 1284—T O I.
P ib liciţimPrimăria comunei Cernatu
procură prin licitaţie publică cu oferte închise cantitatea de 16,000 kgr. fân, 5000 kgr* ovăz şi 5000 kgr. pae necesare pen tru taurii comunali*
Licitaţia se va tine in loca Iul primăriei la 17 Octom vrie 1931, ora 10 a* m , depunându se garanţia de 5% din suma ofertei.
Conditiunile se pot vedea Io primărie În orele oficioase.
Cernatu. la 30 Sept 1931*654 1— 1 Primăria comunală.
Prefectura Judeţului Braşov. Serviciul Tech ni o al Drumurilor ______ şl Construcţiilor._______
Na 1996 din 29 Sept. 1951.
Publicaţiune de licitaţieSe educa la cunoştinţa gene
rală că ea scot b llcltofto lucrările de reparatlual n m * 8 're la spitalul „Principesa Elf- ifbefti* din Bren şl anume:
i . Repararea fnvelltoaral a* coperisubl cu ti£b ariri.
2 Construirea unei tnssate db beton la closete.
Valoarea de pe deviz este de Lei 11.370.
Termenul de vxnentsre 50 ntie dela primirea avizului de adju deaere.
LtcttaHuuea ea va fn e ta Primăria din Bran In xlua de 15 Octombrie i tS L ora 10 a. m.
Oferta scrisă şt brahial va li fasotită de reeap'isa de eon aera nare a gaeanftet ptoabarla rit
I 5o/o (sinet Io sută) din prejnl j devlzu'ul Io Cosa de Depuneri
ISO b orice Admloletretie Fissá- oieri ori Psrcfpţle fiscală se* mol primlndn-sa gara stil b an* merar aau eleate.
Olerte fără reaepbe de coase moare a garanţiei se resptog.
Pentru completarea gafal|fei definitive de 10 le suti, se va prezenta lot reoeptee de con semnarea sumei.
D-nil concurenţi pol Iun In- formeftunl pentru eond?|t< deda Ser ridul Technlc «mementianet •eu dei» Spitalul JPriselpem Elleabettt* din Bran b orrie rie serviciu (dele 8 —13 a. u».).
Supraoierto nu «e primeec.Prefecl Delegai:Cpt. VasileaCu•
Şi ful S r vi dalul Tehnic nl Drnmnvltor şi Cafe*
•troeftitor: leg. Oh, Duaoltu
i —l
MflAria i M fp to b l ta f t ih
No* 23739-1931.Serv. econ»
P a W tf if l ik u if l1 s ifiuiBţimwSn adiiffif b gun o tf iffi oă
Ucitatia pubkcfl ce urma aă an tină In ziua rieSOciomvrie 1931 pentru proctUarea băncilor ne ceaare pe seşimn Şcoalei pri* mare din Braşov Schelu, an a* mână pe timp nelimitat*--- U 88 1881uiaguvi TQ IV «SCPItComisia Interimară, fVegedlnb 1 p» Secretar Genemb
f i • 53 w13 ■ 24 ■»-18 » 18 a20 i» 41 m21 • 5 i m
M i i n i iAccelerat (B-DISti, FTlű) 1 ore 85 m b .Orient Express (LUll, lieitni, 7ÍKTÍ) 2D öio25 min. Acct levât(B-pfitî, Vitat, PlTÎS, PTtfl) 21 ore 51 mto-
n r« A m M i f tPersonal 6 tava 2 0 mb*Personal 13 „ 50 *Personal (M ti glii tft IH In0 20 * 9 5 »
M i Tf|. I m g - M i f e ta re i 1
PersonalPersonalPersonalPersonal
PersonalPersonalPersonal
PersonalPersonalParaoncri
Tren mixt Tren mixt
8 ove 2 5 n b . 11 „ 55 * 18 „ 40 n 20 . 40 .
M t i n t r e :6 ore 25 mia.
H » 55 * 18 • 2 2 »
7 ore 35 năto 14 « 40 % 18 • 99 m
M r t r e M :i «
15 «252 6
4, GAZETA TRANSILVANIE! Ki. io t m b
. *C- In juru l unei Inaugurări şco lare .
S’au umflat iu penele altoraZtarele dtiu Capitală publică
Din cele relatate de ziarele din Capita ă despre decursul seţbărîi rezultă Insă un fapt, care trebuie pus la punct. Me* ritul de-a fi clădit acest măreţ local nu esîe nici el dlui sub sccreter de stat Munteanu-Râtn- nic, prezent la serbare, nici al d-lui director şcolar Iordăchescm şl cu etfit mal puţin a! d for Florlan, Chiri?, Pitiş el o. ci este al vrednicului nostru popor din Bod, al comunei Bod, ai inte- ledue Iilor noştri din Bod, preoţi şi învlţătorf, ai autorităţi or ju* dejului de sub! guvernarea Par* Udului naţional ţărănesc ca şl al pariamentarllor asestui partid, cari au stăruit la Bucureşti pen* tiu acordarea creditelor necesare. v.
Prin urma?a rid c rea acpstel şcoli este a se atribui stăruinţelor tntOPOr. «ari la timpul său »’au găsit la s1 tuşiră dr*a pn* tea da o mână de ajutor pen* tru această înfăptuire. Na scriem aceste rânduri pentru a ev! deaţ'a nîs?aî merite speciale, căzi toţi cei amintiţi V au făcut altceva decât şi-au împlinit o datorie naţională .
Prin urmare — dacă cele scrise prin zfare suni adevărate — riu s’a făcut când u’au scos la Ireală meritele unora, retăcându*se stSrutoţele acelora cari cu adevătat au colaborat ia această operă.
Sub actualul guvtrn s’a Inaugurat slmphmente o operă, cure era deja «proî pe terminată şi nu e biae ca ce*, cari au ajuns azJ în mod vremelnic în fruntea autorităţilor, să se umfle în penele altora, Căci astfel procedând s’ar putea întâ upU zilele viitoare ea aceleaşi autorităţi sfi se laude şi cu inaugurarea apropiată, a măreţului edificiu şcoltr de pe Tocile, oare de asemenea a fost. ridicat şl ier* minat sub guvernarea P. N Ţ.
S i t u a ţ ia C o n s e rv a to ru lu i „ A s t r a “* r i ( : : l- ' . . . .
Ce ne spune d-1 Dr. T. Brediceanu.
v In vederea adunării extraordinare m mAstreim'Braşov con- convocată p e Sâmbătă la ora 6 d. p . tn sala liceului mA- Şa* gulia*, în care se va discuta , a/iestiuiiea acordării unei ' sub- ven[iuni Conservatorului .A stra“, am sol citat d lui Dr. Tlberlu Bre- diceanu, apreciatul nostru compozitor ş i preşedinte al Eforiei Conservatorului „Astra* un in- tervlew asupra sltuaiiunei acestui Conservator.
Din cpnvorb'rea avută cu rf / Dr. Brediceanu care Precum se ştie, e s k inîiiatorul şi an'motorul acestei Jnslituţium culiurale-ar- tisUieife\ificm Minatoarele:
Conservatorul de miJZ$c5 .As* Ira* din Braşov a luat liloţă tu toamna a n u lu i1928 din iniţiativa conducătorilor din acea vreme a Reuniune!. române de muzici G. Dima dfn locdltale. Aceşst Conservator nu este alt* eetra decât realizarea . forţelor muzicale celor moi distinse din oraşul ijostru la o acţiune comună, pusă tn serviciul luturor celor ce doresc să te tmplrtă- şească de o iaştrueţiune muzicală solidă, sistematică şl ieftin«.
Conservatorul a * funcţionat până In prezent cu 6 catedre de plano, 3 catedre de vioară,1 de celle, 2 de canto, una de tedrfe (armonie, contrapunct, instrumentaţie etc.) şi 1 de muzici de cameră. Profesori an- gfjflţl au fost: d-nii Bobescu, Bernfeld, Bir kertch, Bfemel, Mol drlk, Ncvrek, Schi and, Munteanu şi d-le Clurou, W elts, Djma şl Mureşland; u'
Elevi înscrişi eu fost tn flecare an: aproximativ 180, dintre C8ti % parte românişi 7s P&rte minoritari.
Conservatorul s’a susţinu! până aci: prin adăpostul' oferit In mod gratuit de , despărţământul «As* tre*, din taxele elevilor cât şl din diverse subvenţii şl ajutoare ea: fondul pe Spectacole, contribuţii dfn partea Ministerului cultelor ş t artelor, sume votate de judeţul Braşov şi în line din subvenţii acordate de Municipiul oraşului Braşov. Durere, din cauza crizei findrickire,'toate, ar * ceste ajutoare şt subvenţii nu numai că Sou s isk l pentru vi- oti d et din ele unele n au putut
it
fi licvidăte nici pentru perioada trecută tn m od integral•
Cu toate greutăţile materiale Conservatorul totuşi a răuştt să-şi formeze şi v un aşa zîs »hindus insirudus* constltător din 4 piane, seaune, mese şi alte obiecte, oari toate reprezintă o avere de aproxlhiatlv Lei '200.000 (preţul de coet a fost peite Lei 250 000).
AcUvikt.a Conservatorului, s’a deslăşurat iu două principale direcţii:
1. Pe tereaul didactic, adică al îavâţănpântului împărtăşit c> levilor. Despre progresele mari şl evidente pe cari elevii le-au realizat pe urma Instrucţiei primite la conservator s’au putut convinge toţi aceia cari eu a- sistai la aud! ţiu ni le publice şi la examenele dela ultimul an şcolar 1930—31| unde s’au putut aprecia rezultatele obţinute la acest institui după 3 ani de activitate. Buna pregătire a elevilor noştri de altă parte a fost recunoBoută la Aoademia muzicală .din Bucureşti şi la alte conservatoare din ţar?, unde e- levll s’au prezentat la concursuri sau examene de primire. :
2. O a doua direcţie Sn oare s’a manifestat folositor Conser- vatorul de muzică «Astra* au fost eonsertele date de o parte de profesorii, — de aită perle de orchestra slmphonisl a a- ce*tui institui.
Trei ani consecutivi sau dat tn timpul iernii, de către profesorii consemtorulu’, aşa zisele „ţoncerte educative* au prelegeri şl execuţii de muzici de cameră, fiecare audlţiune fiind închinată unei epoce muzicale sau tâte unui mare autor olaaio ssu modern. In decurs de 2 an! aceste concerte sau ţinut In sala cinematografului »Astra* pe lângă o modestă intrare de 2 0 -4 0 Lei, Iar înultim ul an, putân- du nf-se ' la dispoziţie In mod benevol sala »Houterus*,’ profesorii Conservatorului — şl îo semn de vecunoştlnţă pentru subvenţia pusă In vedere din partea Municipiului — au oferit toate’audfţiunile, în mod eu totul gratuit, amatorilor de muzică aleasă a oraşului nostru. Înaltul’ nivel al a se stor concerte a fost midi apreciat de publicul nu
meros aslsknt cât şt de presl.S’au relevat cu deosebire execuţiile excelente ale cvartetului »Astra* compus din dali Bo>beecu, Blemel, Welnberger şl Mol drlk, căruia sunt numai că-te va zile du câad i s’a dai de- oseb'ta cinste de a căuta ia Palatul Pelişor dia Sinaia î ipf€ze«ţâ M. S. R«igîaei Msria şl altor îisdţi faviteţi.
Afară de aceasta Conservatorul »Astra* e înjghebat şi o or* chefttră stmphonică compusă in mere parte din profesori şi elevi, diriginte fiind directorul Conser- viforului d-nu! Conat. Bobescu. Debuturile or hestrel Ia diverse ooasli» printre cari numărăm şl serbările dela 1 D ec, 10 Maiu şi festivalul aranjat in cinstea d lut piofe-.or N. iorg?, sunt în vie amintire tuturor celor ce au fost de faţă, îas&t nu m$i insis tăm asupra importaaţei lor.
Nu încape nici o îndoială, că prin activitatea desfăşurată de Conservalurul »Astra* pe teren didactic, educativ şl de maulfea- tcţie artistică, viaţa muzici ÎS şi cuitui'ală a oraşului nostru a progresat peste toate aşteptările. Dar, pe lângă aceasta, Conservatorul nostru a realizat ceva şl mai importaşi: a creat o citadelă de apropiere sufl . teasdl, tn care, fără deosebire de confesiune, naţionalitate sau ere- dioţe politice, se pot întruni frăţeşte, toţi cei ce zi ea zi vreau să consacrezé câteva elipe artei cele! mal subtile şl nobile care este muzica.
Pentru a evita ruperea bruscă a firului unei acţiuni folositoare, şi binefăcătoare din atâtea puncte de vedere« Eforia Con* servfitorului „Astra* s a adresat despărţământului »Astrei* Braşov cerându-i ajutorul amintit mat sus nunH pentru un sfn gur an, in că fbnprejvirile grele iluoncisre nu vor înceta nici dup! aceasta şi astfel spri- Jinui pritnlt in trecut dela minister, judeţ sau Municipiu, du se va mei puteai da, Conserva* orul nostru se va desfiinţ?, Iar averea sa Întreagă de aproximativ Iei 200000 va trece in
patrimoniul despărţământului »Astra* din Braşov.
Ia conform itate cu discuţiile avute a M tă e ri la m in isteru l de industrie, cultivatorii de sfeclă au prezenta t eri acestui departam ent, un m em oriu prin care declară că pot acorda 6 reducere la preţul sfeclei.
1 C alti vatorii au ; a ră ta t că reducerea la care consim t ei este de 2 600 le i la vagon, astfe l că sfecla c e s ’a vândut până acum cu 1 0 ,6 0 0 le i vagonul să fie vândută cu 8 0 0 0 Lei vagonul.
Z ilele aceste vor fi che m aţi lâ m inister şi fabricanţii de zahăr pentru a li se cere să reducă în aceiaşi proporţie şi preţul zahărului.Ol. í. I lllEStl
s p e c i a l i s t - ,
R A Z E X.(RÖNTGEN)
Diaterm ie, U ltra-Violete, Curenţi e lectric i.
B fcn ea Mor m aros h-Bla&k C onsult 3 —6
Vino r e a şi d ele Í 2 -1
Un comunicat-* .Clnji 1 Osiomvrie.
Unele gazete dau ştiree, că în Cluj s’ar fi ţinut o şedinţă a biroului Partidului Nat onal-Tărănes'*, la care ar fi luat parte şi d-1 Maniu* Ştirea este inexactă. Şedinţe biroului partidului nici na fost convocată. In consecinţă ea n ci nu s’a ţinut.
Adevărul este, că au venit la Cluj d-nii Ion Mihalache, Mi- hai Popovici şi Virgil Madgearu ppntru o avea o întrevedere prietenească cu d-1 Maniu şi cu d-1 Vaida Voevod- In cursul a- cestei întrevederi s’au discutat difer te chestiuni de interes public, fără de caracter oficial şi fără a se aduce vre o hotărâre.
Din b rou fac parte şi d-nii Mnonescu, Iunian, Sauc'uc Să- veanu şi d-1 Pan Halipe, cari n’au fost prezenţi, tocmai find că nu fusese convocată nici o şedinţă. Ier d-1 M ânu decând şi-a dat demisia din prezidenţia partidului, nu mai face parte d n b rou.
Ia namăral de azi publicăm noat mers al trenului ca plecările şt sosirile Ia para Braşov, valabil de azi, 1 Octomvrio a. c.
Tanrul Bandi a«luo* la Braşov. Ni se adnee la cunoştinţă că taurul Bandi, despre care au scris foile că ar fi atacat pe mai mulţi excursionişti cari vizitau Poiana Braşovului, a fost adus în Braşov şi băgat în grajd. Ei este proprietatea Asociaţiei economice din Şcheiu, despre care ni'se spune că mai funcţionează.
•Dela Cercai stad „Ţara Bârsei*-
Bacareştl primim spre publicare următorul aviz: '
In urma stăruloţelor depuse de Comitetul Ceroulul stud, •Ţara Bârsei* Bucureşti, se deschide anul acesta o cantină tn localul Căminului Cercului din Str, Pictor Grigoreseu 14. Se va servi roasă zilnică: cafea cu lapte, dimineaţa, 3 feluri la prânz şi trei feluri seara, tn Gostul abonamentului de 1200 lei lunar. Se eliberează sl bonuri de masă zilnice â 40 lei.
Do închiriat l" uce2t uJre elegant mobilate cu oda ie ” de bazeTseparatâ-Parcheb elec trică, cu intrare separată, po trivff şi pentru birou* Adresa : Frerkel Str. Valea Lată 16, par* ter. 645 2—8
Doctor
: TEODOR ION GHEORGHIU ■
■ C onsultaţii tratam ente ■.S 15—18 ; ;■ ■2 Str. R egele C arol 30 J■ (Fost Porţet 88) , ■: 163 1—0 * :■ ■ ■ ■■■■«■■■■■■«■a ]■■■■■■•■
M iau rectlla pivnltlla
99B A C H U 8rS tr. I s ig r ă Io* 14
dela Lei 16—22 Ţ U I C A
naturală ^de prune Lei 40 Rachiu de vin Lei 3 2
O Ţ E Tde vin Lei 12.
Apă m inerală L ei ?■ Poftiţi să vă convingeţi,
N icala» B ă rb e a e e ^ ,
Dealul Zorilor, depozitul de vinuri,
albe şi negre, singn-
rile "garantat naturale, bune §i e ltin e, s ’a stab ilit
: în centru l Braşovului
Str. Voevodnl Mihai No. 24 (Vămii)G ustări ş i aperitive a lese , la o rice oră.B e re specială , bavareză; Ţuică veritabilă.
P i a ţ a L i b e r t ă ţ i i N o . 2 6 .
Vinde cu pneţuri ieftine
1 - 8de prima calitate.
, .■'•.i i:a
I
TITOOBAFU * MUREŞlANUl 6RAN1SCE COMP BSAŞO i;q o > u iC ‘ v io la * eRArtisa
