n LJ I f http://www. dntcj. ro/adevam l ANUL XIII NR. 3184 ISSN 1220-3203 MIERCURI, 2 MAI 2001 16 PAGINI 3.000 LEI îţi prinzi urechile în alîiea aranjamente Internationale ILIE CALIAN omânia este, în zona sa, exce- dentară în producţia de oxigen, chiar dacă suprafaţa sa de păduri s-a redus mult în' ultimele decenii. România este excedentară în purificarea Dunării, chiar dacă în ultimele decenii a avut loc o extraordinară creştere a industriilor mai mult sau mai puţin poluante. Pentru cei care nu ştiu - sau care îşi închipuie câ ştiu totul, după infonnaţii dinafară abil dirijate - trebuie spus câ Dunărea este colectorul celor mai cumplite deversări din toate ţările pe care le străbate - dar iese în Marea Neagră cu o treime mai curată decît a intrat (poate şi mai curată), datorită rîurilor româneşti care diluează concentraţia de substanţe toxice adunate de-a lungul continentului. Desigur, în România s-au întîmplat şi accidente ecologice - nici pe departe catastrofale, cum încearcă să le prezinte unele agenţii şi organe de presă aservite unor interese de peste graniţă. De altfel, este de.notat câ presa românească - scrisă şi, mai ales, audiovizuală - face mare tărăboi cînd c vorba de fabrici româneşti, dar nu scrie, nu zice, nu arată nimic atunci cînd este vorba despre accidente similare din ţările occidentale: te pui cu boierii?! Neîndoielnic, trebuie să ne grăbim să ajungem I 3 o legislaţie de tip european şi, mai mult, s-o şi aplicăm, în domeniul protejării mediului, pentru că, aşa cum ar fi zis Ştefan cel Mare, ţara.asta este a nepoţilor şi strănepoţilor noştri. Trebuie ■ să ne modificăm radical mentalitatea şi să trecem de la ideea obţinerii drepturilor de acum 50 de ani de la strămoşi către păstrarea curată a ţării pentru moştenitori. A lor va fi ţara, lor avem datoria să le-o -lăsăm. Din păcate, vreme de vreo 12 ani, mulţi, politicieni (improvizaţi) au stat cu faţa spre trecut şi cu fundul spre viitor. La Bucureşti s-au derulat lucrările Reuniunii miniştri lor Mediului din regiunea earpato-danubiană pentru probleme de mediu şi dezvoltare durabilă, la care au participat reprezentanţi din 16 ţări europene, plus vreo şase preşedinţi de stat. Faptul are o deosebită semnificaţie, chiar dacă marea majoritate a ţării nu a înţeles despre ce este vorba. - Este vorba despre protejarea mediului, adică a viitorului omenirii, o acţiune regională în continuarea celei mondiale de la Kyoto (Japonia), din păcate sabotată de SUA. Totuşi, ţările europene şi o serie de alte ţâri sînt hotărîte să aplice o serie de măsuri care să reducă poluarea - nu numai atmosferică - printr-o conlucrare multistatată, întrucît poluarea este un fenomen trarfsfrontalier, care ameninţă habitatul tuturor. Este de aşteptat ca, urmare a consensului tuturor statelor prezente, să se ia anumite măsuri, care să stopeze poluarea Dunării (în primul rînd), protejarea ariilor importante din punctul de vedere al potenţialului de regenerare biologică a zonei (printre altele, Dunărea inferioară, inclusiv zona insulelor Brăilei şi Delta) şi, paralel cu reducerea noxelor industriale, refacerea pădurilor, continuare în pagina a 16-a & ieppltif ( Prim-vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu, a declarat, luni, la Cluj, că în cursul zilei de mîine Delegaţiapermanentă apartidului va stabili data la care se va întruni Comitetul Naţional de Conducere (CNC), pentru a adopta două documente fundamentale pentru ţărănişti: statutul şi programul. “ Sîntem în faza definitivării proiectelor de statut şi program, iar joi, Delegaţia permanentă va stabili data întrunirii CNC, sperăm în ultima duminică din luna mai, pentru adoptarea documentelor amintite, precum şi fuziunea cu ANCD. Apoi vom trece imediat la organizarea de alegeri în toate I L \ organizaţiile judeţene, uupa care va urina un Congres extraordinar, cînd vom lansa candidatul nostru la Preşedinţia României, echipa guvernamentală, precum şi s candidaţii de primari din principalele _ oraşe din ţară” , spune Vasile Lupu. Cel mai probabil, congresul va fi convocat în anul 2003. Tot la congres va fi pusă şi problema schimbării denumirii partidului. Prim-vicepreşedintele PNŢCD s-a arătat satisfăcut de actuala echipă de Ia conducerea filialei clujene: “Cu această echipă credem că experienţele nefericite ale anilor trecuţi au fost depăşite şi organizaţia va reuşi sâ polarizeze acţiunea f't 1 i i i d politică naţional-ţărănistă creştin democrată în Ardeal” . Lupu sura la stîna PDSR Vasile Lupu a supus criticii unele declaraţii ale premierului Adrian Năstase: “ Alegerile Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 6-a Construirea şoselei de ceniura va începe în 2002 Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota, a declarat, duminică, la Cluj, câ s-au obţinut cinci milioane de dolari, prin fondul P.HARE, pentru construirea şoselei de centură a Clujului. Lucrările sînt prognozate să înceapă de anul viitor. Bota afirmă că se poartă discuţii cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru un alt credit de 10 milioane dolari. Costul total al construirii şoselei de centură este de 17-19 milioane dolari, iar restul de bani vor fi alocaţi din Fondul Special al Drumurilor. Sorin Bota a declarat câ există studii de fezabilitate pentru un sfert din lungime şi că şoseaua va lega Floreşti de Apahida prin Feleac. Prin construirea centurii, se estimează că traficul greu prin Cluj-Napoca va fi redus cu 40 la sută. A. M. EUR® na ne va scăpa «Se sătâde In 1991, Consiliul European de la Maastricht a decis ca, pînă în anul 2000, Europa să aibă o singură monedă. Tratatul, semnat de participanţii la Consiliu, a intrat în vigoare în anul 1993. Volumul ' schimburilor comerciale ale României cu statele din Uniunea Europeană a crescut de la an la an, astfel incit firmele exportatoare comercializează pe EURO un substanţial volum de mărfii. Intrarea - mai devreme sau mai tîrziu - a României în Uniunea Europeană şi trecerea la moneda unică, atrage, cu siguranţă, semne de întrebare nu numai din partea investitorilor autohtoni, ci şi a omului de rînd. Materialul de faţă, realizat cu sprijinul Delegaţiei Comisiei Europene în România, caută sâ răspundă - sub rezerva imprevizibilului - la întrebarea: Cum s-a ajuns la EURO şi ce înseamnă pentru România introducerea acestei monede? _________Benjamin PASCU continuare în pagina a 13-a Directorul FBI va sosi la Bucureşti pa 21 mai Directorul FBI, Louis Freeh, va sosi la Bucureşti pe 21 mai pentru a participa la conferinţa regională consultativă pentru combaterea traficului de persoane şi imigraţiei ilegale, au declarat surse din administraţia centrală. La conferinţă vor participa 13 miniştri de Interne din statele din centrul şi sud-estul Europei. Reuniunea va analiza rezultatele în plan operaţional ale acţiunilor pentru combaterea traficului de persoane şi va fi organizată în colaborare cu centrul SECI de la Bucureşti. Ion llsescu a tradus discursul lui Vladimir Voronin pentru cinci şefi de slal Preşedintele Ion Uiescu şi-a exersat, ieri, la summit-ul dc mediu de la Bucureşti, cunoştinţele în limba engleză asigurînd, pentru cinci şefi dc stat, traducerea discursului rostit de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Uiescu a făcut o sinteză a declaraţiilor lui Voronin, după ce a constatat că o parte dintre ceilalţi şefi de stat prezenţi la conferinţa de presă a summit-ului nu «utilizau căştile pentru traducerea simultană. Au beneficiat de serviciile de translator făcute de Iliescu preşedinţii Albaniei, Macedoniei, Croaţiei, Bosniei-Herţegovina şi Slovaciei. Cei cinci preşedinţi nu foloseau, la ace! moment, căştile în care translatorii summit-ului asigurau varianta în limba engleză a declaraţiilor lui Voronin. Vladimir Voronin si-a ţinut scurtul discurs in limba română (moldovenească, potrivit uzanţelor Chişinăului). Preşedintele Republicii Moldova i-a mulţumit omologului său de la Bucureşti, care aexplicat că, în calitate de gazdă, s-a simţit dator sâ compenseze deficienţele "aparatului tehnic”. De asemenea, Iliescu a tradus şi întrebările adresate de ziariştii români preşedinţilor prezenţi la conferinţa de presă. “Clasa muncitoare sărbătoreşte I Mai Ia Făget” Nu este o noutate faptul câ, an de an, de 1 Mai, clujenii mai puţin bazaţi financiar se rezumă la o ieşire în natură, undeva la periferia oraşului. Cu cheltuieli minime clasa muncitoare s-a adunat în jurul * tarabelor cu mici şi bere, muzică pe toate gusturile... Ca element de noutate, cu toţii au “ apreciat” cantitatea remarcabilă de moloz din faţa cabanei. Românul nostru cel inventiv s-a gîndit la o “ înfrumuseţare” 'a peisajului care să... bucure ochii şi inima -celor mulţi. Patrulele Poliţiei s-au aflat la datorie. Chiar şi în cursul dupâ-amiezii, rînduri- rînduri de oameni, “curgeau” către Făget. O vară prematură, care ne-a scos pe toţi din casă... S.D.
Transcript
nL J
I
f h ttp ://w w w . dntcj. ro /a d e v a m lANUL XIII NR. 3184
ISSN 1220-3203MIERCURI,2 MAI 2001
16 PAGINI 3.000 LEI
îţi prinzi urechile în alîiea aranjamente InternationaleILIE CALIAN
omânia este, în zona sa, exce- dentară în producţia de oxigen, chiar dacă suprafaţa sa de păduri
s-a redus mult în' ultimele decenii. România este excedentară în purificarea Dunării, chiar dacă în ultimele decenii a avut loc o extraordinară creştere a industriilor mai mult sau mai puţin poluante. Pentru cei care nu ştiu - sau care îşi închipuie câ ştiu totul, după infonnaţii dinafară abil dirijate - trebuie spus câ Dunărea este colectorul celor mai cumplite deversări din toate ţările pe care le străbate - dar iese în Marea Neagră cu o treime mai curată decît a intrat (poate şi mai curată), datorită rîurilor româneşti care diluează concentraţia de substanţe toxice adunate de-a lungul continentului. Desigur, în România s-au întîmplat şi accidente ecologice - nici pe departe catastrofale, cum încearcă să le prezinte unele agenţii şi organe de presă aservite unor interese de peste graniţă. De altfel, este de.notat câ presa românească - scrisă şi, mai ales, audiovizuală - face mare tărăboi cînd c vorba de fabrici româneşti, dar nu scrie, nu zice, nu arată nimic atunci cînd este vorba despre accidente similare din ţările occidentale: te pui cu boierii?!
Neîndoielnic, trebuie să ne grăbim să ajungem I3 o legislaţie de tip european şi, mai mult, s-o şi aplicăm, în domeniul protejării mediului, pentru că, aşa cum ar fi zis Ştefan cel Mare, ţara.asta este a nepoţilor şi strănepoţilor noştri. Trebuie
■ să ne modificăm radical mentalitatea şi să trecem de la ideea obţinerii drepturilor de acum 50 de ani de la strămoşi către păstrarea curată a ţării pentru moştenitori. A lor va fi ţara, lor avem datoria să le-o
-lăsăm. Din păcate, vreme de vreo 12 ani, mulţi, politicieni (improvizaţi) au stat cu faţa spre trecut şi cu fundul spre viitor.
La Bucureşti s-au derulat lucrările Reuniunii miniştri lor Mediului din regiunea earpato-danubiană pentru probleme de mediu şi dezvoltare durabilă, la care au participat reprezentanţi din 16 ţări europene, plus vreo şase preşedinţi de stat. Faptul are o deosebită semnificaţie, chiar dacă marea majoritate a ţării nu a înţeles despre ce este vorba. - Este vorba despre protejarea mediului, adică a viitorului omenirii, o acţiune regională în continuarea celei mondiale de la Kyoto (Japonia), din păcate sabotată de SUA. Totuşi, ţările europene şi o serie de alte ţâri sînt hotărîte să aplice o serie de măsuri care să reducă poluarea - nu numai atmosferică - printr-o conlucrare multistatată, întrucît poluarea este un fenomen trarfsfrontalier, care ameninţă habitatul tuturor.
Este de aşteptat ca, urmare a consensului tuturor statelor prezente, să se ia anumite măsuri, care să stopeze poluarea Dunării (în primul rînd), protejarea ariilor importante din punctul de vedere al potenţialului de regenerare biologică a zonei (printre altele, Dunărea inferioară, inclusiv zona insulelor Brăilei şi Delta) şi, paralel cu reducerea noxelor industriale, refacerea pădurilor,
continuare în pagina a 16-a
& i e p p l t i f
(Prim-vicepreşedintele PNŢCD,
Vasile Lupu, a declarat, luni, la Cluj, că în cursul zilei de mîine Delegaţia permanentă a partidului va stabili data la care se va întruni Comitetul Naţional de Conducere (CNC), pentru a adopta două documente fundamentale pentru ţărănişti: statutul şi programul. “Sîntem în faza definitivării proiectelor de statut şi program, iar joi, Delegaţia permanentă va stabili data întrunirii CNC, sperăm în ultima duminică din luna mai, pentru adoptarea documentelor amintite, precum şi fuziunea cu ANCD. Apoi vom trece imediat la organizarea de alegeri în toate
I
L\
organizaţiile judeţene, uupa care va urina un Congres extraordinar, cînd vom lansa candidatul nostru la Preşedinţia României, echipa guvernamentală, precum şi scandidaţii de primari din principalele _oraşe din ţară”, spune Vasile Lupu.Cel mai probabil, congresul va fi convocat în anul 2003. Tot la congres va fi pusă şi problema schimbării denumirii partidului. Prim-vicepreşedintele PNŢCD s-a arătat satisfăcut de actuala echipă de Ia conducerea filialei clujene: “Cu această echipă credem că experienţele nefericite ale anilor trecuţi au fost depăşite şi organizaţia va reuşi sâ polarizeze acţiunea
f 't1
i
i i dpolitică naţional-ţărănistă creştin democrată în Ardeal” .
Lupu sura la stîna PDSR
Vasile Lupu a supus criticii unele declaraţii ale premierului Adrian Năstase: “ Alegerile
Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 6-a
Construirea şoselei
de ceniura
va începe în 2002Secretarul de stat în
Ministerul Transporturilor, Sorin Bota, a declarat, duminică, la Cluj, câ s-au obţinut cinci milioane de dolari, prin fondul P.HARE, pentru construirea şoselei de centură a Clujului. Lucrările sînt prognozate să înceapă de anul viitor. Bota afirmă că se poartă discuţii cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru un alt credit de 10 milioane dolari. Costul total al construirii şoselei de centură este de 17-19 milioane dolari, iar restul de bani vor fi alocaţi din Fondul Special al Drumurilor.
Sorin Bota a declarat câ există studii de fezabilitate pentru un sfert din lungime şi că şoseaua va lega Floreşti de Apahida prin Feleac. Prin construirea centurii, se estimează că traficul greu prin Cluj-Napoca va fi redus cu 40 la sută.
A. M.
EUR® na ne va scăpa «Se sătâdeIn 1991, Consiliul European de
la Maastricht a decis ca, pînă în anul 2000, Europa să aibă o singură monedă. Tratatul, semnat de participanţii la Consiliu, a intrat în vigoare în anul 1993. Volumul ' schimburilor comerciale ale României cu statele din Uniunea Europeană a crescut de la an la an, astfel incit firmele exportatoare comercializează pe EURO un substanţial volum de mărfii. Intrarea - mai devreme sau mai tîrziu - a României în Uniunea Europeană şi
trecerea la moneda unică, atrage, cu siguranţă, semne de întrebare nu numai din partea investitorilor autohtoni, ci şi a omului de rînd. Materialul de faţă, realizat cu sprijinul Delegaţiei Comisiei Europene în România, caută sâ răspundă - sub rezervaimprevizibilului - la întrebarea: Cum s-a ajuns la EURO şi ce înseamnă pentru România introducerea acestei monede?_________Benjamin PASCU
continuare în pagina a 13-a
Directorul FBI va sosi la Bucureşti pa 21 maiDirectorul FBI, Louis Freeh, va sosi la Bucureşti pe 21 mai
pentru a participa la conferinţa regională consultativă pentru combaterea traficului de persoane şi imigraţiei ilegale, au declarat surse din administraţia centrală. La conferinţă vor participa 13 miniştri de Interne din statele din centrul şi sud-estul Europei. Reuniunea va analiza rezultatele în plan operaţional ale acţiunilor pentru combaterea traficului de persoane şi va fi organizată în colaborare cu centrul SECI de la Bucureşti.
Ion llsescu a tradus discursul lui Vladimir Voronin pentru cinci
şefi de slalPreşedintele Ion Uiescu şi-a
exersat, ieri, la summit-ul dc mediu de la Bucureşti, cunoştinţele în limba engleză asigurînd, pentru cinci şefi dc stat, traducerea discursului rostit de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin.
Uiescu a făcut o sinteză a declaraţiilor lui Voronin, după ce a constatat că o parte dintre ceilalţi şefi de stat prezenţi la conferinţa de presă a summit-ului nu «utilizau căştile pentru traducerea simultană.
Au beneficiat de serviciile de translator făcute de Iliescu preşedinţii Albaniei, Macedoniei, Croaţiei, Bosniei-Herţegovina şi
Slovaciei. Cei cinci preşedinţi nu foloseau, la ace! moment, căştile în care translatorii summit-ului asigurau varianta în limba engleză a declaraţiilor lui Voronin. Vladimir Voronin si-a ţinut scurtul discurs in limba română (moldovenească, potrivituzanţelor Chişinăului).
Preşedintele RepubliciiMoldova i-a mulţumit omologului său de la Bucureşti, care a explicat că, în calitate de gazdă, s-a simţit dator sâ compenseze deficienţele "aparatului tehnic”.
De asemenea, Iliescu a tradus şi întrebările adresate de ziariştii români preşedinţilor prezenţi la conferinţa de presă.
“Clasa muncitoare sărbătoreşte I Mai Ia
Făget”Nu este o noutate faptul câ, an de an, de
1 Mai, clujenii mai puţin bazaţi financiar se rezumă la o ieşire în natură, undeva la periferia oraşului. Cu cheltuieli minime clasa muncitoare s-a adunat în jurul
* tarabelor cu mici şi bere, muzică pe toate gusturile... Ca element de noutate, cu toţii au “apreciat” cantitatea remarcabilă de moloz din faţa cabanei. Românul nostru cel inventiv s-a gîndit la o “ înfrumuseţare” 'a peisajului care să... bucure ochii şi inima -celor mulţi.
Patrulele Poliţiei s-au aflat la datorie. Chiar şi în cursul dupâ-amiezii, rînduri- rînduri de oameni, “curgeau” către Făget. O vară prematură, care ne-a scos pe toţi din casă...
vineriCluj -3 Băneasa 08,30 şi 20,10Cluj -3 O topeni 21,35
s îm b ă tă Cluj -3 Băneasa 12,30
i d u m in ic ăBăneasa -3 C luj 19,30
O R A R U L C U R S E LO R EXTERNE PERIOADA 2 5 MAR. 20 0 1 - 28 OCT. 2001 Cluj -3 Frankfurt
marţi şi joi 9,40'Frankfurt -3 Cluj
marţi şi jo i . 14,45Cluj -3 Vienaluni, miercuri -11,25, vineri - 15,10 Viena -3 Clujluni. miercuri -16,35, vineri 19,40 Cluj -3 Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 Bologrta -3 Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05
’ TELEFO N : 13-01-16.
R e p u b lic a - C u lo a r u l m o r ţ i i , S U A , p rem ieră (10,30; 14; 17,30; 21) * V ic to ria - N a u f r a g ia tu l , SUA (11; 14; 17; 20) * Arta Eurim ages - M a rc h iz u l de Sade, SU A , premieră (12; 14,30; 17; 19,30); vineri, sîm bătă, dum in ică spectacole de noapte cu tarif redus de ia ora 22 * Favorit - Shao lin C ow b oy, S U A (13; 15; 17; 19) * M ărăşti - Un s o c ru d e c o ş m a r, SU A (13; 15; 17; 19).. TU RD A - Fox - F em e ia ,
m ereu d e a su p ra , SU A (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
D E J - Arta - T ita n ii, SU A (13; 15; 17; 19); v ineri, sîm bătă , dum in ică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
G H E R L A - Pacea - P a c t c u d ia v o liţa , S U A (vineri, sîmbâtâ, duminică: 15; 17; 19; sp ecx taco le c u tarif redus ora 21; luni, marţi, miercuri: 17; 19). Jo i închis.
Rarerrărf prin Islafon sau la sadiui Urmai: E X IM T U R , str. A. Şaguna 34-36
Tel,Tas 064-433569,193442 gE X IM T U R , str. Napoca 2-4 S Tal/Fax 064-193755,199293 3
Farm acii cu se rv ic iu permanent: Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.F a rm a c ii cu s e rv ic iu p re lu n g it:
Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71 -95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM1’, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmacia nr. 3 Hygeia Aesculap, P-
ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.
T E L E 7 ab c
Astăzi, d e la ora 22,15:
VITRINAcu T a v i G ru ia n
C it i t i9
z iln ic
A D E V Ă R U Lde Cluj
* B ib lio te c a Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : Sala de lectură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.’434): lun i .-jv ineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului.nr.18, Bl. C, tel. 165.784): luni. miercuri, jo i: 14,00- 19,45, marţi, vineri9.00 - 14,45; C e n tru l de In fo rm are C om unitară (str. M . Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 - 18,00: C olecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): lun i - vineri: 8,00 15,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, BL C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr, 27, Bl. V), Zorilo r (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pe/Um adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.
■ B ib lio te c a G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.
■ B ib lio te ca A m ericană "J.F.K. (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia
îm bâtâ d in iunâ: 9-14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.
■ B iblioteca.Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 -1 4 .
■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C. Bralianu 22); Orar luni: 14-19, marti-vifteri: 10-19, sîmbâtâ; 10-13.
■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G e rm a n ” H c rm a n n O b e rth " (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.
POLICLINICA FARĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 2 - 4 mai •Medicină generală. Dr. I. Boilă - 4 (10-12), 2 (11,30-12.30), dr. V. Bodo - 2 (15-17), dr. R. Colărtâ - 2 (10-12), dr. D. Oltean - 3 (0-11). dr: A.F. Oros - 3 (14-18), dr. D. Platan -ĂI (16-18), •l- M. Suciu - 3 (10-12). dr. V. Tătaru - 4 (10- 12). dr. A Varga - 4 (9-11), dr. C. Vlaicu - 4 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 2 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 2 (14- 15). dr. I. Paţiu - 2 (11,30-13), dr. T. Popescu- 2 (9-11), dr. N. Priscâ - 2 (16-18), dr. S. Bîtlan - 2 (14-16), dr E. Plăian - 3 (9-11); Ec&grafie. Dr. D.Ursu - 3 (12-13), dr. I.l. Usineviciu - 4 (10-12); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 3 (16-18); Ortopedie. Dr. Z. Popa- 3 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa - 3 (12-13); Interne. Dr. N. Pop - 3 (14-16), dr. Cs. Szakacs- 2 (14-16); Ginecologie. Dr. D. Gherman - 3 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 3 (17-17,45), dr. P. Pilea - 3 (9-11), dr. M. Simu - 2 (11-13), 4 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 2 (11-13), dr. L. Toma - 4 (10-12); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 2 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 2 (9-11); Laborator. Ch. pr. S. Moşolgo - 2.3.4 (9-11).
în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi arialize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, jupă ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medei din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi Ia Iei. 43-00-01, între orele 16-t7 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat şi In contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CIuj-Napoca.
( ® t e l e s p e c t a t o r oMiercuri,
p W 7,00 Telematinal; 9,00 * ,.£d Tezaur folcloric (r);«0IMAHL4 _ . , ' '
10,00 Pasiuni (s/r);10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi;12,55- TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Fotbal Campionatul Naţional; 17,00 Panorama;17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Vino să vezi!; 18,15 Pasiuni (s);19,00 Piaţa şi banii;- 19,50 Familiâ ... Corect!; 20,00 Jurnal.Meteo;: 20,40 Sport; 20,45 Districtul (s); 21,45 Recurs la morală; 22,45 Amprente; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 însărcinată la 15 ani (dramă SUA 1997); 0,50 Bucuriile muzicii; 2,00 Jurnal. Meteo.Sport (r); 2,45 Vagabondul (thriller SUA 1999).
2 maide Ia Hollywood (do); 14,00 Piraţii din Caraibe (f/r); 16,00 - Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,45 Sport; 19,50 Comoara lui Curiy (co.SUA 1994); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 închiderea programului.
h m f i t 7,00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50
Muzică populară; 8,35 Toţi, împreună; 9,35 Noi, cei din linia întîi (f/r); 11,25 Ştiri; 11,30 Tată, am încurcat-o! (s/r); 12,C(0 în mijlocul furtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Cronici votive (r); 14,15 Aventuri în ... patru labe; 15,25 Ştiri;15.35 Trupa DP 2; 17,00 F>oftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 Mit şi istorie;18.00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d.a.); 19,15 Toţi, 'mpreună; 20,05 în mijlocul furtunii '(s); 21,00 Pe muchie de cuţit; 22,00 Răscruci; 22,30 Ştiri;22.35 Cinematograful de artă: îngeri căzuţi (dramă Franţa 1998); 0,30 Patrimoniu; 1,15 Ştiri bancare şi bursiere; 1,20 TVM Mesager; 2,00 Trupa DP 2 (r); 3,25 Telejurnal TVR 2 (r)
Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Echipa perfectă (s);11.00 Black l^arbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,30 Nijinsky (dramă biografică SUA 1980); 14,00 în umbra justiţiei (s); 15,00 Spitalul de urgenţă (s/ r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 19,45 Fotbal Divizia A Ursus; 21,45 Fotbal Semifinala Ligii Campionilor; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 X şi Zero; 0,10 Pro TV te ascultă ce vezi; b,15 Fotbal. Liga Campionilor (rez.); 1,15 Black Harbour (s/r); 2,15 Jesse (s); 2,45 Răzbunarea supremă (f. SUA 1996); 4,45 în umbra justiţiei (s/r);- 5,45 Teo (r).
7,00 Observator;8,00 ‘Neaţa; 11,00
Zile din viaţa noastră (s/r); -12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii
7 f i *';• 7,00 Malcom şip X iU H . Eddie (s/r); 7,30 Poză la minut (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,25 Clip Art; 13,30 Cinemagia;14.00 Rom ânia@ large (r); 14,30 Ştii; 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcom şi Eddie (s);17.00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Documentar; 20,0 Cronica cîrcotaşilor; 21,00 Formidabilul (co.SUA J991);22.45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip Art; 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).
_ 6,25 Teleshop-cJC£ză3 ping; 6,40 Iubire fără limite (s/r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Femei înşelate (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă (a bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Betty cea urîtă (s/r); 13,45 Seducţie (s/r); 14,40 La casa de vis (mag./r);15.30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Iubire fără limite' (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Femei
. înşelate (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,20 Seducţie (s); 23,15 Dragoste şi putere (s/r); 23,40 De 3 x femeie (r); 0,30 Ştirile de Acasă (r); 1,25 Muzica de Acasă.
TELf 7 7,00 Muzică; 8,00 / / b b c Sandwich şi Fetz -
Emisiune matinală; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,30 Muzică;12.30 Lumea serviciilor secrete" (r); 13,45 Lumea misterelor (r);14.45 Documentar (r); 15,15 24 din 24 (r); 16,00 D’ale lui Cătălin; 18,00 Muzică; 19,00 Documentar DW; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal;21.30 Documentar DW; 22,00 Reporter Tele 7; 23,00 D'ale lui Cătălin (r); 1,00 Muzică.
p ) CABINET MEDICAL DE i i i STOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările inleirenite in programele posturilor de televiziune.
92.8em M iercuri, 2 mai06:00-07:00 Prima o ri (Program informativ BBC -6:00-6:30;
C D Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Primul FTdio salut- Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale. 07:40 Revista preseicentrale, 07:50,08,50Horoscop;08:00, Ştiri, 03.20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea): 10:00-14:00 Mesaj FM -T iberiu Crişan (10:00,13,00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 'Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu, etc.teresant); 14:00-16:00 Caleidoscop CD-cuT udor Runcanu (14:00 Ştiri* Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea fr.J); 16:00 -19.00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct- farse + urări* pentru cei ce sărbătoresccrjva, 17:20 CD Sport-Mihai Petruşcă 18:00-18:30 Program informativ BBC); 21:00 Ştiri, Muzica magica - Ştefan Coroian: 22:00-23:00 Miracolul sunetelor (r) - muzică electronică ctî Cristian Mureşan.
M iercuri, 2 mai ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;
BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPEB M AI1NAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Lin iuţa de d ia log(8 .30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12 OO-PATR U LA DE SERVICIU: 9.30-Revista p rese i. P u n c tu l de v e d e re (1 0 .1 5 ); C o n c u rs u r i (1 0 .3 0 ,12 .3 0 );1 2 .4 5 -S p o rt pe m apam ond; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 -
C ALEIDO SC O PJrn: 13.20 -M usca (limba maghiară) 20,00 - TopTen-D J Sebi; 22.00-23.00 T re n u l de la m iezu l n o p ţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 U nde M agice
UNIPLUS Radio Program « u v B B C : e.oo-6,30:8,00-8,20, 11 ,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- 21 ,30 , 23,00. 6 ,30 -10 ,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00, 13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 ' Punct., şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
Bucureşti. 19,30 Rotonda literară cu Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,05 Anotimpul ideilor, redactor Dan Banciu; 21,00 Ştiri; 21,05 Breloc - Anca Mureşan; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM
C ^ A D ÎO C L U ^ ) Miercuri, 2 mai 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de
actualităţi, dar şi antren matinal prezentată de Doina Borgovan. 8 J)0 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Mihai Midâuş; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Lucia Ţibre; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti;-13,15 Paralele muzicale cu Dan Bradu. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Program m uzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radicfax- prezintă Dan Izvoreanu. 18,30 Star mix. Muzica anilor V0 - Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 Radiojurnal
Miercuri, 2 mai 6 ,0 0 - 10,00 C e a s u r ile
d im in e ţ ii; 10,00 - 10,05 Ş tir i Maria Aiuas; 10,10 -10 ,40 S fin ţii
P ă rin ţi, contem poranii noş tri. Realizator: Cătălin Palimaru; 10,40 - 11,00 Cantari bisericeşti; 11,00 - 11;30 P ag in i de lite ra tu ră . Realizator: Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 - 12,00 Lexicon. Realizator: Elena Chircev; 12,00 - 13,00 F ile de a ca tis t (r); 13,00 - 13,05 Ş tir i Maria Aluas; 13,05 - 18,00
.M a g a z in . R ea liza to r: S im ona V la sa ; 13,05 - 13,10 Prezentarea e m is iu n ii; 13,10 - 14,00 C oncertu l am iezii. Realizator Ana Abrudan; 1 4 ,0 0 -1 5 ,0 0 In fo rm aţii ş i m uzică;15.00— 16,00 Program re lig ios. Realizator: Cătălin Pălimaru;1 6 .0 0 - 17,00 A c tu a lită ţi ş i m uzică ; 1 7 ,0 0 -1 8 ,0 0 Cele mai frum oase pagini ale O rtodox ie i. Realizator: pr. Dan Nicolau; 18,00 -1 8 ,3 5 S fin ţii P ă rin ţi, con tem poran ii noştri (r); 18,35- 19,00 C ântări re lig io a s e ; 19,00 - 20,00 B iz a n tio n . Realizator Elena Chircev; 20,00 - 20,30 Universul te o lo g ic , u n ive rsu l credinţei. Invitat: pr. prof. d r loan Vasile Leb; 20,30 -21 ,00 Păhărelul cu nectar. Realizator Elena M agher 21,00- 22,30 La început a fo s t C uvân tu l... Realizator: Radu Preda; 22,30 - 23,00 R ugăc iun ile s e rii; 23,00 - 6,00 L in iş te a n o p ţii (program nocturn de muzică clasică).
CAŞINEJ MEDICAL ONCOLOGICC L U J N A PO C A.
str.PR O P C IO R T EA nr.9 (cartier Grigorescu)
C O N S U L T A Ţ II :
P r o f .d r . L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, CM rurgle, Oncologie)
L , M i: 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 33- 1 8 ' °
D r. V A L E N T IN P O P E S C U (C h iru rg ie , O n c o lo g ie )
M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7 -S : 9 - 1 1
D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)
L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ,n-2 0 V : 1 6 - 2 0
P R O G R A M A R E : tel/fax (064) 18.76.04
în timpul orelor do funcţionare a cabinetului
Dispensarul Policlinic cu Plată §instituţie cu vechi a
renume în asigurareaconsultaţiilor medicale,
angajează medici detoate specialităţile.
Adresa: Ştefan .Ludwig Rotii (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr.ANGELA CĂLUGĂRII
S t r . P r a h o v e i n r . 1 1(Ungă biserica Bob)
Linia telefonică de intervenţie în criză •si prevenţie a suicidului iniţiată de LtlilillATOIIll. IUI S t.VÎTtlF \II\T\L\ ll.l.l
stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşieptăm apelurile la numărul 186864.
ADEVĂRULde Cluj
U n c o t i d i a n
c a r e s a t is f a c e
g u s t u r i l e
d u m n e a v o a s t r ă !
Aici ar putea fi reclam a dum neavoastră LvC) 7 ; ! V
C H S N A S E I N T E G R E A Z Ă Î N S I S T E M U L
O E S E C U R I T A T E C O L E C T I V Ă A L C S I“ N E Z A V I S I M A I A G A Z E T A ”
. Ziiele acestea, pe orbita organizaţiilor militare colective ale CSI s-a înscris şi China. Este vorba de prima reuniune a grupului de lâ Shanghai, format din patru state membre în CSI (Rusia, Tadjikistan, Kîrgîsztan şi Kazahstan) şi China, care s-a desfăşurat le Bişkek (Kîrgîsztan) şi la care au participat reprezentanţii Marilor State Majore ale celor cinci ţări. Cu această ocazie, s- a stabilit înfiinţarea unui Centru Antiterorist comun. Astfel, după aproape cinci ani de la data înfiinţării sale, grupul de la Shanghai s-a transformat dintr-o uniune politică în una militaro-politicâ. Iniţial, tratativele reprezentanţilor militari din China, Rusia, Tadjikistan, Kîrgîsztan şi Kazahstan urmau să se desfăşoare la 15 martie, la nivel de şefi de State Majore Generale. Totuşi, din cauza faptului că reprezentanţii chinezi, îngrijoraţi de ajutorul pe care liderii de la Pentagon s-au decis să-l ofere
Taiwanului, au iniţiat un dialog cu comandantul forţelor armate ale SUA, Denis Blair, reuniunea a fost amînată pentru data de 19 aprilie. Este adevărat că la Bişkek nu au venit*şefii Marilor State Majore, ci numai reprezentanţii lor, dar, aşa cum au precizat reprezentanţii departamentului militar al Federaţiei Ruse, acest lucru nu a diminuat importanţa problemelor dezbătute. Deocamdată, nu se ştie care vor fi îndatoririle şi prerogativele noului Centru Antiterorist şi unde îşi va avea el sediul. Totuşi, în protocolul privind colaborarea dintre departamentele militare ale celor cinci state, în vederea combaterii terorismului şi a altor forme de manifestare a extremismului, se subliniază 'faptul că documentele care vor forma baza legislativă a Centrului Antiterorist vor fi semnate de către liderii statelor membre în grupul de la Shangai, la 15 iunie 2001, la summitul aniversar ce se va desfăşura în China. După cum au anunţat
surse din Ministerul Apărării de la Bişkek, “punerea în aplicare a proiectului privind crearea Centrului Antiterorist va demara ulterior”. La' summitul de la Bişkek s-au stabilit paşii concreţi în vederea acordării de ajutor tehnico-material forţelor armate ale Kîrgîsztanului şi Tadjikistanului, pe teritoriul cărora a fost prevăzută, în această vară, organizarea unor acţiuni militare menite să anihileze bandele de terorişti, care au reuşit să pătrundă din Afganistan aici. Astfel, măsurile concrete de contracarare a terorismului internaţional, a extremismului şi separatismului, din Asia Centrală, au depăşit graniţele CSI. La ora actuală, în cadrul CSI au fost deja luate măsuri în vederea înfiinţării Centrului Antiterorist. Deocamdată, nu se ştie dacă se vor integra sau nu în această organizaţie şi reprezentanţii Chinei. Totuşi, este foarte posibil ca Rusia, Tadjikistan, Kîrgîsztan şi Kazahstan să-şi creeze propriul organism de luptă împotriva separatismului şi terorismului regional. După toate probabilităţile, această organizaţie va deveni parte integrantă a sistemului regional de securitate colectivă a statelor semnatare ale Tratatului de Securitate Colectivă (Rusia, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazahstan şi Armenia), parafat la Taşkent, în 1992.
KES8553555B8553B3SS5E
:ste m m prea hutarista?“ L ’ E X P R E S S ”“CEI 15" ar dori ca Turcia să reducă rolul
armatei sale (care, în luna octombrie 1998, şi-a sărbătorit, la Ankara, printr-o serie de festivităţi grandioase, cea de-a 75-a aniversare), înainte de iniţierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE). Pentru majoritatea cetăţenilor ţării, această instituţie rămîne, însă, un refugiu. Este, oare, Turcia pregătită să se adapteze “tiparului" democraţiei europene? Candidatura sa la aderarea la UE a fost acceptată - în mod oficial - cu ocazia Summitului de la Helsinki, din luna decembrie 1999. Dar, înainte de a lua în calcul începerea negocierilor de aderare, “Cei 15" le solicită autorităţilor de la Ankara o serie de reforme politice şi, îndeosebi, o diminuare a influenţei armatei lor.
Militarii turci beneficiază de un instrument privilegiat de intervenţie: Consiliul Naţional de Securitate (CNS). Acest organism - care se află, în mod special, în “colimatorul” europenilor -, include, sub preşedinţia şefului statului, primele zece înalte oficialităţi civile şi militare ale ţârii. în
principiu, CNS este o instituţie consultativă şi colegială. însă Constituţia precizează că recomandările acestui consiliu trebuie examinate în mod prioritar de către guvern. Iar, în fapt, deciziile cele mai importante sînt luate în cadrul acestui for (CNS). Ordinea de zi a reuniunilor sale - ce au loc în ritmul de una pe lună - este stabilită de un secretariat condus de un general ce lucrează în strînsă colaborare cu Statul Major al Armatei. De fapt, este vorba de o administraţie paralelă - se pare că în cadrul CNS activează 350 de persoane, dintre care mai mulţi militari în rezervă avîndu-şi sediul într-un imobil cu opt etaje, situat la periferia Capitalei turce. în principiu, competenţa acestui organism se reduce la. chestiuni legate de “securitatea naţională". Dar expresia este îndeajuns de cuprinzătoare - fiind “un concept magic", potrivit afirmaţiei ironice a unui observator pentru a-i permite CNS şi secretariatului său să se sesizeze în legătură cu absolut orice dosar. în anul 1997, la iniţiativa CNS, a fost prelungită - de la cinci, la opt ani - durata obligatorie a şcolarizării. Care era, prin urmare,
legătura cu securitatea? Măsura se înscria, potrivit iniţiatorilor săi, în cadrul luptei împotriva islamismului.
Secretariatul CNS - a cărui organigramă este, în principiu, secretă - dispune de trei mari direcţii operaţionale, însărcinate - fiecare în parte - cu una dintre următoarele domenii: 1) politica securităţii naţionale; 2) operaţiunjle psihologice şi 3) apărarea civilă şi mobilizarea. în paralel, Statul- Major al Armatei Turce apelează - în mod regulat - la un număr de experţi, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra problemelor curente. Astfel, la începutul anului 2000, a fost creată o comisie specială pentru studierea tuturor problemelor legate de eventuala aderare a ţării la UE. De asemenea, armata intervine - mai puţin direct - prin intermediul multiplelor pîrghii de care dispune în ţară. Potrivit editorialistului Mehmet Aii Birand, acestea constituie o adevărată "reţea": asociaţii kemaliste, universitari şi jurnalişti, înalţi funcţionari aparţinînd, în principal, Ministerului de Interne şi celui al Justiţiei. “Adevăratul lider al Turciei este armata", declară Mehmet Mtan. El, personal, regretă acest fapt; dar, în această situaţie, se află doar cîţiva intelectuali şi militanţi pentru drepturile omului. Opinia publică turcă nu cere altceva, fiind mulţumită de această influenţă a armatei.
decît să reflecte realitatea. în fine, afirmă dl Djukanovici, Serbia este acum la rîndul ei democratică şi ambelor republici le-ar fi benefic un nou început, concentrat asupra propriilor priorităţi. Un alt argument, nu atît spiritual, cît de ordin material, ar fi că Muntenegrul. vrea să se elibereze de povara datoriei iugoslave de 13 miliarde dolari şi să
, , atragă credite externe, neconsiderîndu-ICBCr* A O A T fîD ÎO IC O se obli9at să plătească pentrul l k v M w n I « J U s I l k ■ aventurismul lui Slobodan Miloşevici.
Opoziţia nu este absolută nici la “T H E T IM E S ” Belgrad, o serie de voci proeminenteAlegerile legislative din Muntenegru cerînd premierului sîrb Zoran Djindjici
s-au centrat în jurul unei singure să dizolve guvernul federal, întrucît,întrebări fundamentale: a rămîne în potrivit lor, aria de acţiune a Belgraduluicadrul a ceea ce a mai rămas din nu se întinde pînă în Muntenegru.federaţia iugoslavă sau a se. despărţi Preşedintele federal Voislav Koştuniţade Serbia, iar înseşi numele alese de se opune, evident, unui divorţ, care I-taberele concurente -: "Victoria ar priva de mandatul cîştigat cu greu.Muntenegrului", . condusă de Slăbirea democraţiei din Serbia nu estepreşedintele Milo Djukanovici, şi în interesul nimănui. Milo Djukanovici“împreună pentru Iugoslavia” arată doreşte “divorţ şi recăsătorire” în cadrulprofunzimea implicării lor emoţionale.- unei noi federaţii, mult mai laxe, dar,Dar diferenţa mică de voturi în favoarea cît timp Muntenegrul însuşi este atîtprimei formaţiuni - mai mică decît era de divizat, graba poate strica treaba,de aşteptat - îndepărtează perspectiva Belgradul a afirmat totuşi că vareferendumului pentru independenţă respecta alegerea Muntenegrului, iarpromis de dl Djukanovici înaintea cei din afară trebuie să facă la fel.scrutinului. Nu înseamnă însă nici câ UE a susţinut întotdeauna că fostele Serbia şi micul său vecin sînt republici iugolave trebuie să reînveţecondamnaţi să meargă mai departe să trăiască împreună şi să-şi deschidăîmpreună.,Divorţul ar fi riscant nu doar graniţele pentru a putea deveni ulteriorpentru că sîrbii din nord-estul republicii membre ale Uniunii - o strategiesînt aliaţi fervenţi ai Belgradului, dar şi raţională, dar vor avea nevoie şi depentru câ în Muntenegru trăieşte o sprijin generos, neîmpiedicat decomunitate importantă de albanezi şi tradiţionala birocraţie de la Bruxelles,o asemenea schimbare ar avea efecte NATO, la rîndul său, trebuie săşi asupra situaţiei din Kosovo. hotărască ce este cel mai bine pentru
Totuşi, Milo Djukanovici are viitorul provinciei Kosovo, a căruiargumente puternice în favoarea sa. populaţie majoritar albaneză doreşteIn primul rînd, după cum spune independenţa. Menţinerea la infinit apreşedintele muntenegrean, Iugoslavia ce a mai rămas din 'iugoslavia nu este“nu mai există”. în al doilea rînd, posibilă, dar, după sîngele şi uradiferenţa enormă în termeni de mărime revărsate în regiune, orice soluţie vaşi populaţie dintre Serbia şi Muntenegru trebui negociată, şi nu impusă. Ministrulface imposibilă definirea unor interese de Externe german Joschka Fischer acomune pe bază de egalitate. în plus, subliniat de altfel că Belgradul şiMuntenegrul este deja ca şi Podgoriţa trebuie să lanseze fărăindependent, dispunînd de propria întîrziere convorbiri serioase desprebancă centrală, propria monedă, viitorul lor comun, “pentru a-şi reînnoipropriile forţe de poliţie şi autorităţi relaţiile pe baza principiilorvamale, deci despărţirea lor nu ar face democratice".
PROVOCĂRILE COMERŢULUI LIBER INTERAMERICAN DUPĂ SUMMITUL DE LA QUEBEC
“T H E N EW Y O R K T IM E S ” (. Summitul Americilor s-a încheiat cu apelul pentru crearea unei zone de comerţ liber care să lege democraţiile din cele două emisfere şi cei 800 milioane de locuitori pînă la 1 ianuarie 2005. Acum urmează partea cea mai. dificilă - transpunerea acestui deziderat într-un acord concret. Deşi în scurt timp va fi dat publicităţii un proiect de acord, negocierile asupra detaliilor sale se anunţă destul de dificile. Acest lucru este demonstrabil mai ales avînd în vedere că Brazilia, de departe cea mai mare economie a Americii de Sud, are dubii serioase cu privire la ekpunerea industriei sale la o competiţie deschisă şi consideră că legile anti-dumping ale Washingtonului şi subvenţiile acordate fermierilor îngrădesc comerţul liber. Venezuela nu este nici ea entuziasmată, fiind singura ţară care s-a abţinut de la acceptarea termenului limită (1 ianuarie 2005). SUA ar trebui să încheie un acord bilateral cu Chile, cît mai curînd posibil pentru a impulsiona procesul de integrare emisferică şi pentru a contracara protecţionismul Braziliei şi Venezuelei.
Pentru George W. Bush, preşedintele SUA, care consideră relaţiile cu America Latină una dintre priorităţile sale, obţinerea autorităţii de “negociere rapidă” din partea Congresului pentru un acord care să nu mai poată fi modificat pare să fie unul din testele majore ale mandatului său de preşedinte. Administraţia Bush jr. a recunoscut că va trebui să ajungă la o înţelegere cu democraţii, care susţin că orice nou acord comercial presupune anumite standarde legate de mediul înconjurător şi de forţa de muncă, dar şi cu opinia-publică din ţările în curs de dezvoltare, care are resentimente faţă de astfel de relaţii.
Această sarcină va deveni şi mai dificilă dacă scăderea economică se intensifică. în SUA, creşterea ratei şomajului i-ar putea încuraja pe protecţioniştii care se opun oricărui acord comercial, iar perspectiva unei crize finaciare şi o stagnare a creşterii economice din America Latină ar putea.da naştere unei opoziţii faţă de pieţele libere şi faţă de liberalizarea economică. în prima sa apariţie majoră pe scena internaţională, preşedintele Bush jr. a avut un comportament oarecum nesigur. în discursul său din 21 aprilie, şeful executivului american a spus că propunerile privind comerţul trebuie să fie acompaniate de “un angajament clar pentru protejarea mediului înconjurător şi îmbunătăţirea standardelor de muncă”. Dar, mai tîrziu, dl Bush jr. a afirmat că orice acord ar trebui să se axeze pe comerţ şi nu ar trebui să includă nici un fel de prevederi care ar putea distruge “spiritul comerţului liber”. Această declaraţie a sunat ca o sugestie că s-ar putea renunţa la măsurile de protecţie a mediului înconjurător şi a forţei de muncă în numele comerţului. Dl Bush jr. va face o mare greşeală dacă nu va reuşi să recunoască faptul că există un puternic curent în favoarea protejării mediului înconjurător şi a asigurării unor salarii şi condiţii de lucru echitabile pe măsură ce dezvoltarea economică continuă.
S O L U Ţ IA
P E N T R U
M U N T E N E G R U
D IV O R Ţ S I
ROMPRtw .
i 4'i t * • * * * '
MILO DJUKANOVICI, PREŞEDINTELE REPUBLICII
MUNTENEGRU: “EUROPA ARE INTERESELE El ÎN
BALCANI, NOI AVEM INTERESELE NOASTRE”
“ L A S T A M P A ”în seara imediat următoare alegerilor, Milo
Djukanovici părea îmbătrînit cu zece ani: Cifrele nu-i dau dreptate: coaliţia sa pentru independenţa Muntenegrului se află aproape la acelaşi nivel cu grupul opus, fidel Iugoslaviei.
Răspuns: N-aş zice. Dacă vreţi, am putea vorbi pe larg despre deosebirea dintre realitate şi aşteptări, dar ceea ce vă pot spune acum este că coaliţia mea a cîştigat. Avem un mandat în plus faţă de cele pe care le-am obţinut la ultimele alegeri politice. Ideea unui Muntenegru care să continue pe calea modernizării este cea învingătoare.
î: Scuzaţi, d-le preşedinte, dar coaliţia dv. are numai un singur procent în plus faţă de cea filoiugoslavă.
R: Nu acesta este lucrul cel mai important. Noi ne-am bazat campania electorală pe reînnoirea ţării şi_ pe redistribuirea echilibrelor politice. în schimb, ei mizau totul pe opţiunea pro sau antiiugoslavă.
î: Dar nu aceasta era dilema?R: Nu tocmai. Noi vroiam numai să
continuăm pe calea pc carc am păşit demult. Aceea a intrării Muntenegrului în Europa.
î: Acesta, însă, este un paradox: voi vreţi să intraţi în Europa care respinge ideea unui Muntenegru independent.
R: Europa arc în Balcani interesele ci legitime; şi noi avem interesele noastre. Probabil, într-o zi vom ajunge la un punct dejnţîlnirc.
î: în urmă cu cinci ani, cînd dv aţi devenit preşedinte, a(i afirmat într-un interviu acordat ziarului nostru că 5.000 de voturi puteau fi suficiente pentru a schimba istoria Balcanilor. Vă pun aceeaşi întrebare: azi, 5.000 de voturi pot oare schimba identitatea Muntenegrului?
R: Cred că da. Calea pe care am pornit nu se poate opri în faţa nici unui rezultat electoral, este o cale care vrea să ducă ţara spre modernizare. De la căderea Zidului Berlinului pînă azi, în Europa au apărut 22 de naţiuni noi: nu vedem de ce tocmai a noastră trebuie să fie exclusă de Ia această posibilitate.
î: Poate fiindcă Muntenegru n făcut întotdeauna parte din Iugoslavia.
R: Nouă ani de experienţă au demonstrat câ o ţară de 18 ori mai mare decît a noastră nu poate reprezenta întotdeauna în mod convenabil interesele Muntenegrului. Serbiei i-am propus de mai multe ori un nou nivel de colaborare: o monedă comună (fiindcă, mai devreme sau mai tîrziu, întreaga regiune a Balcanilor va avea o monedă comună), un comandament unificat al armatei, frontiere deschise schimbului. Sînt convins câ acesta vaŢi viitorul Balcanilor.
î: Totuşi, Europa vă refuză ca stat independent.
R: Noi respectăm poziţiile europene, dar considerăm posibil şi faptul ca Europa să poată privi la soluţionarea problemei muntenegrene nu numai prin intermediul Iugoslaviei, ci şi prin echilibre noi.
I: bar, domnule preşedinte, după aceste rezultate electorale, dv.mai credeţi că referendumul cu privire Ia independenţă este prima scadenţă a Muntenegrului?
R: în momentul de faţă primele sarcini se referă la o nouă majoritate şi un nou guvern. După care, este limpede că subiectul suveranităţii ţării va rămîne fundamental pentruviitor.
î: în urmă cu cîteva zile aţi stabilit drept scadenţă simbolică data de 13 iulie. Termenul continuă să fie acesta?
R: într-adevăr, aceea era o scadenţă simbolică. în baza noilor echilibre politice vom vedea dacă o vom menţine sau nu.
A i c i ar putea fireclama dumneavoastră
Â
; m ^r >r?isr
i n i '1957 - La Paris, au început tratativele roman - franceze privind dezvoltarea relaţiilor cultura
dintre cele doua ţari.
am
~k -ir 4 4* / 3 ş P / l ■k '
* CLUJ-NAPOCA '* ★ *
D o a r î m p r e u n ă p u t e m c o n s t r u i
o E u r o p ă f ă r ă f r o n t i e r e ”
Astăzi se vor încheia la Cluj-Napoca lucrările Conferinţei O EUROPĂ FĂRĂ FRONTIERE, manifestare organizată de AEGEE Cluj-Napoca, în colaborare cu AEGEE Europe, cu sprijinul autorităţilor şi instituţiilor locale. La deschiderea oficială care a. avut Ioc în 29 aprilie a.c., AEGEE Cluj-Napoca a avut deosebita onoare de a-i avea ca invitaţi pe: prof. univ. dr. Andrei Marga - rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” , prof. univ. dr. Nicolae Păun - decan al Facultăţii de Studii Europene, Karina . Hauslmeier - Preşedinte AEGEE Europe, Voichiţa Radu - coordonator de proiect “Borderless Europe”, Koen
Berden - profesor-asistent la Bolyai”. Şi-auUniversitatea, “Eraşmus”. din a n u n ţ a tRotterdam, chairman al Conferinţei. participarea la
Studenţii veniţi din toate colţurile P l e n a r ă :Europei au avuţ ocazia să viziteze Ba r ones aUniversitatea “Babeş-Bolyai”, urmînd Nicholson desă-şi continue activitatea în cadrul celor YVinterbourne5 grupuri de lucru: Probleme legate - vice-de vize; Mobilitatea studenţilor; .preşedinte alMobilitatea forţei de muncă în ParlamentuluiEuropa; Graniţele de stat; Graniţele European,psihologice. Discuţiile au durat în total Bruxelles; Ed9 ore, pe parcursul celor 3 zile de Grootaarts -lucrări. Rezultatele acestor grupuri de manager delucru vor fi prezentate astăzi, în cadrul proiect înunei Plenare care va începe la ora 10, c a d r u 1în Aula Magna a Universităţii “Babes- ' Cooperării
{• ?-
- . ^ L e g i s l a t i v e î Europene; Vasile
Scbastian Dâncu ministrul
In form aţiilor Publice; George Mircea Botescu - director EULEC R o m â n i a ; Mihaela Trif - de laDepartamentul pentru pregătirea negocierilor din Ministerulromân al Afacerilor
Externe, precum şi universitari, reprezentanţi ai unor structuri de legătură cu instituţiile europene, studenţi.
Acest eveniment de rezonanţă europeană nu s-ar fi putut desfăşura fară sprijinul unor parteneri şi sponsori generoşi, cărora organizatorii le mulţumesc pe această cale: Consiliul local (prin amabilitatea d-lui consilier Remus Lăpuşan), Prefectura judeţului Cluj (prin amabilitatea d-nei Despina Neagoe), Universitatea “Babeş- Bolyai” , Facultatea de Studii Europene, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, Hotel “Napoca”, Hotel
“ Victoria” , Regia Autonomă de Termoficăre, Coca-Cola, Agressione, Publiart, Van Melle Fundy, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Farmec SA, Ursus, Prodvinalco, Qual Design, U Cafee, SC “Măriuţa” SRL, Sooters, Petrom, Napotex, European Drinks, Porţelan-Manufactură Moga. Vom reveni asupra rezultatelor celor 5 grupuri de lucru, urmînd să vă prezentăm impresii şi gînduri din partea participanţilor.
Laura BOCU Vicepreşedinte AEGEE Cluj-Napoca, Resp. PR.
Foto: I. PETCU
I n v i t a ţ i i l e E u t e r p e i . \ . ‘
R ec ita l e x tra o rd in a r: Tenorul Constantin NICAIn a c ea s tă seară , cu începere de la o ra
18,S0. tenorul Constantin M CA (Elveţia), acom pan iat d e pian istu l Guido Gualterio. d e la A cadem ia d e Muzică. “Santa C ecilia " din Roma. va susţine la fo a ier rang // un rec ita l ex traord in ar cu m uzica dc salon din crea ţia lui F r a n c e s c o P a o io Tosti. D eşi cun oscu t p u b licu lu i c lu jean , p a lm a resu l artistic a l tenorului Constantin NICA merită a fi read u s in m em oria m elom anilor, m ai a le s c ă a c e s t a s e îm b o g ă ţ e ş t e p r in p e r fo r m a n te n o ta b i le , cu f ie c a r e n ou ă ap ariţie a artistului p c scen e le dc op eră sau d e concert.
Ni-1 amintim, desigur, pe Constantin NICA, absolvent al promoţiei 1978 a Academiei de Muzică “Gh. Dima” la clasa basului Ionel Pantea, încă de pe vremea cînd era solist al Operei Române din Cluj-Napoca. Este laureat al unor concursuri naţionale de canto, anul 1981 adueîndu-i titlul de laureat al Concursului' Internaţional de Canto “Maria Callas” de la Atena; în urma participării, din acelaşi an, la Festivalul de Operă de la Lucerna, se stabileşte în Elveţia, păstrîndu-şi însă şi cetăţenia română. Drumurile vieţii artistice l-au purtat pe multe scene din Elveţia, Germania, Olanda, Austria, Italia, Africa de Sud, Japonia, Canada, Egipt, Norvegia sau Macedonia, în paralel artistul perfecţionîndu-şi arta cîntului în compania unor cîntăreţi celebri precum: Carlo Bergonzi, Gianni Raimondi sau a profesoarei Monica Pick- Hieronimi (Germania); în perioada din urmă studiază la Zurich cu Ion Buzea, marele tenor de origine română, fost solist al Operei clujene. Constantin NICA înscrie în dreptul numelui său următoarele roluri de anvergură, interpretate pe următoarele scene: Radames - Terme di
Caracalla, Cairo, Hamilton, New York, Osaka, Aspcndos, Florenţa, Wurzburg; Don Jose - Lucerna, Florenţa, Frankfurt, Skopje, Freiburg, Constanţa; Cavaradossi - Berna, Florenţa, Canterburry, Dublin, Timişoara; Pinkcrton - Africa de Sud; Ducele de Mantua - Bruxelles, Florenţa; Pollione - Teatro dell’Opera Roma; Rodolfo - Oslo; Andrea Chenier - Hildesheim; Manrico - Lucerna, Florenţa, Praga, Baden; Calaf - Taipei. Repertoriul tenorului cuprinde un vast program vocal-simfonic de arii şi lieduri, în paralel cu activitatea solistică desfăşoară şi activitate.pedagogică susţinută în cadrul unor Maşter Classes, numeroşi studenţi ai săi devenind solişti ai scenelor de operă şi.de concert. în anul .1990, tenorul Constantin NICA a reprezentat România la Centenarul “Beniamino Gigli” de la Pesaro (Italia), iar în anul 2000, cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Securităţii Mondiale, a cîntat la Vatican, în prezenţa Sanctităţii Sale, Ioan Paul II. Din 1997 şi pînă în prezent, tenorul Constantin NICA a fost invitat al Ansamblului Operei Române din Cluj-Napoca în turneele din Italia, cînd a interpretat rolurile: Don Jose din opera Carmen, Alfredo Germont din Traviata, Mario Cavaradossi din Tosca, Radames din Aida, Manrico din Trubadurul. Pe scena Operei clujene a fost aplaudat în: Faust, Don Jose, Alfredo Germont, Mario Cavaradossi şi Ducele de Mantua.
Compozitorul Francesco Paoio TOSTI. Născut în provincia di Abbruzzo aproape de Napoli în 1846, T osti şi-a început studiile
. muzicale în Ortona şi apoi la C on sen ator io di San P ietro - Napoli. în scurt timp a devenit m a estr in o , excelînd în studiul viorii şi al cantoului. Începînd din 1870, cucereşte prin talentul şi compoziţiile sale saloanele aristocratice din Roma şi devine profesorul de canto al p rin cip esei M argherita. Este recunoscut de Casa
R icordi care îi publică toate compoziţiile. Venii însăşi îl recunoaşte pe Tosti' ca excelent c u n o s c ă t o r a l v o c ilo r şi îl admira ca şi compozitor. După o călătorie, în 1880, la Londra, devine profesorul de canto al fiicelor reginei Victoria şi se stabileşte aici. în casa lui sînt văzuţi des mari compozitori: Leoncavallo, Puccini, Mascagni sau poeţi renumiţi” ca Gabriele D’Annunzio, . Matilde Serao... în special, Tosti colaborează cu Gabriele
' D’Annunzio, poeziile acestuia fiind imortalizate împreună cu muzica sa.Compoziţiile lui Tosti acompaniaza capodopere ale aproape 100 de poeţi ca V. Hugo, Alfred de Musset,Mazzola, Pagliara etc.Călătoreşte des în Italia şi ■Franţa şi scrie cu uşurinţă în italiană, franceză şi engleză peste 350 de lieduri, care sînt- publicate aproape toate de către Ricordi. Moare la Roma în 1916. "Adevărata valoare a lui Tosti este recunoscută
-mai tîrziu, după anii ’60. La Ortona se înfiinţează în 1982 L ’Jstituto N aţionale T osfiano, unde se ţin anual concursuri de interpretare a liedurilor lui Tosti.
Cel mai recent proiect al tenorului Constantin NICA îl reprezintă înregistrarea integralei Tosti, cuprinzînd 350 de
lieduri, multe dintre acestea, constituind prime audiţii mondiale. Primul din seria acestor CD- uri a apărut la Oslo, în luna noiembrie a anului 2000.
Programul recitalului din această seară cuprinde următoarele piese de Tosti: Malia, L’ultimo bacio, Non t’amo piu, Marechiare, Vorrei, L ’ultima canzone, Ideale, 'A Vucchella, La serenata, Tormento,"Chan on de l’adieu, En Hamac.
Michaela BOCUFoto: I. PETCU
«SţfŞ
mp:
t t r
p i-, • j
* v ' * * *r >4
- - .v • 1
#11:*
.11
&i !
Pe scena clujeană: tenorul ConstantiiwMCA în îolul “Ducelui de Mantua’
A i c i ar putea fi rccluma dumneavoastră
O m a r e p e r s o n a l i t a t e , o v i z i t ă s e m n i f i c a t i v ă
- Doctor Honoris Coasa ol Universităţii "Babeş-Bolyai" Claj-Napoca
în perioada 2-8 mai, Universitatea “Babeş-Bolyai” este onorată de vizita unei mari personalităţi, de prim rang a filosofiei mondiale, profesorul Richard Rorty, Stanford University, Statele Unite. Personalitate ce completează fericit o listă impresionantă a filosofilor de- anvergură mondială care ne-au vizitat, cum sînt Paul Ricoeur, Shlomo Avineri, Manfred Riedel, Jean Sparovinski.
Richard Rorty a cunoscut consacrarea mondială graţie unei opere fundamentale, orientată spre sinteza între-tradiţiile americane şi europene, între istoria filosofiei universale şi problemele actualităţii, între abordările
filosofiei şi cele ale democraţiei. A consacrat în filosofia mondială o orientare de referinţă a timpului nostru, cea a relativismului pragmatic. Stau mărturie volumele The Linguistic Turn/ The University of Chicago Press 1967, Philosophy and the Mirror of Nature/ 1979, Consequences of Pragmatism/ 1982, Contingency, Irony and Solidarity/ 1988, Philosophical Papers. Objectivity. Relativism and Truth/ 1991.
Prezenţa d-sale la Cluj-Napoca se leagă de schimburi ample de experienţe, cu filosofi dar şi specialişti în literatura comparată, de conferinţele pe care universitarul american le va susţine, cum sînt Cultural Politics and
the Questions of ihe Exisfence of God sau The Decline-of Redemptive Truth and the Rise of a Literary Culture. Dar şi de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai”, vineri, 4 mai, ora 11, în Aula Magna a Universităţii clujene.
Sînt de amintit şi personalităţile clujene, rectorul Andrei Marga, universitarii Mircea Muthu, Liviu Cotrău, Corina Braga, Ştefan Borbely, Aurel Codoban, Marius Jucan, scriitorii Matei Călinescu şi Adrian Marino, lista este mult mai cuprinzătoare, semnificativă însă.
Demostene SOFRON
< £ LA s t ă z i , o r a 1 9 , la
T e a t r u l M a g h i a r d e S t a t
C lu j - N a p o c a
“Cei trei m uşchetari”9
Este practic premiera spectacolului studenţilor anului IV Actorie, secţia în limba maghiară, Catedra de teatru a Facultăţii de Litere Cluj-Napoca, spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Maghiar de Stat clujean.
Versiunea scenică aparţine dramaturgului Fabri Istvan, muzica lui Dome Zsolt, decoruri Kovesdy Istvan, costume Labancz Klara, scrimă Habala Peter, dans Andras Lorant, acrobatică Borsos Levente, conducerea muzicală Incze G. Katalin. ■
Vom vedea la-lucru o nouă promoţie. Totul este ca aceşti tineri actori să confirme în spectacolele următoare, în teatrele în care vor fi angajaţi. '
I n r e l u a r e p e s c e n a O p e r e i
M a g h i a r e d e S t a t
, C l u j - N a p o c a
“ M a c b e t h ”. Capodopera verdiană beneficiază de realizatori pe I măsură. Este vorba despre regizorul budapestan Kurty | Andras, de şefii de orchestră Horvath Joszef şi Hary | Bela, de soliştii Szeibert Istvan, Hercz Peter, Kiss
Domokos, Kurty Adam Andras; Adam Eva, Szabo I Peter, Molnar Janos şi Bancsov Karoly în rolul | “Macbeth”, Kirkosa Julia şi Konrad.Erzsebet în rolul | “Lady Macbeth”, Vass Berenice,-Verress Laszlo.. Primul spectacol are loc joi, 3 mai, ora 18,30, al I doilea duminică, 13 mai.I Demostene SOFRON
f r
d s u jp rC b ( m t id jjL ( e m l h rFEMEIA prin excelenţă, NOUA EVĂ,
prin al cărei DA a început istoria Răscumpărării noastre, a fost preamărită la Bunavestire, deşi în fiecare zi ne închinăm curăţiei, bunătăţii, jertfelniciei Măriei, colaboratoarea Fiului Său în opera mîntuirii noastşe, şi îi cerem ocrotirea.
Ne oprim asupra unui pasaj din Evanghelia după Luca (11, 11-13) în care se relatează vindecarea femeii gîrbovite: prin Cristos s-a corectat statutul femeii, pînă atunci considerată obiect de plăcere şi unealtă de muncă, în acela de persoană umană, înzestrată cu demnitate, care ţine capul sus. “Descendentele” femeii vindecate, cu simţ de răspundere, au stat la picioarele Crucii, au fost colaboratoarele Sf. Pavel în apostolat, au murit martire; mame anonime sau împărătese ca Elena, din primele veacuri ale creştinismului au pus bazele noii civilizaţii şi fără încetare au dat - sfinte pe care şi azi le venerăm şi iubim. Protopărinţii noştri daco-romani au înţeles care este temelia şi liantul familiei: cuvîntul românesc femeie derivă tocmai din latinul familia. Vreme de multe secole femeilor le-a fost rezervat sectorul familiei, al educaţiei şi carităţii. Tîrziu au avut acces la studii superioare, la funcţii publice, la drepturi politice. în presa începutului de secol XX se găsesc savuroase relatări despre “isprăvile sufragetelor’’, luptătoarele pentru dreptul lâ sufragiu universal, care voiau să atragă atenţia asupra pretenţiilor lor. Primul vot’ politic al femeilor române a fost al delegatelor la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918.
în zilele noastre, pentru a pune capăt discriminărilor şi marginalizării femeilor, s-au organizat numeroase sesiuni, congrese, conferinţe avînd ca temă “egalitatea drepturilor omului”. Biserica Catolică a acordat titlul de Doctor al
Bisericii, alături de marii învăţaţi, sfintelor Teresa de Avila, Caterina de Siena şi Tereza de Lisieux; a conferit titlul de Patroane ale Europei, pentru Mileniul II, sfintelor Brigida a Suediei, Caterina de Siena şi Edith Stein. Prin Scrisoarea din 1995, Papa Ioan Paul II aduce omagiu de recunoştinţă pentru contribuţia femeilor la progresul omenirii.
Dar nu este suficientă recunoaşterea teoretică a demnităţii femeii. Se ridică două probleme: 1. Femeia este conştientă de răspunderea ei? E educată să şi-o asume? 2. Bărbaţii îi recunosc demnitatea? Sînt educaţi să i-o respecte? Mă tem că sîntem departe de rezolvarea practică.
în ţările dezvoltate, conform statisticilor, tot în a. cincea familie femeia suferă violenţă; nu avem date privitoare la incest: cîţi taţi îşi violează fiicele? Nu sînt puţini, Pe de altă parte, cîte femei (înscrise în registre parohiale, doar sîntem creştini!) îşi ucid copiii încă nenăscuţi? Alexandru Paleologu punea această întrebare dramatică. Sîntem, prima ţară la avorturi. Sau cîte îşi aruncă pruncii nou-născuţi lîngă lăzile de gunoi? Sau le oferă asemenea condiţii în familie încît copiii fug de acasă? Mai zilele trecute am afiat, la televizor, istoria unei mame, care a avut trei copii cu trei.bărbaţi diferiţi, şi-a părăsit copiii şi acum, după 20 de ani, şi-a amintit de ei. Un fiu de 25 de ani a refuzat să o vadă şi să o ierte. Ce femeie'este? Ce mamă este? exclama el.
Violul: e o manifestare a slăbiciunii bărbatului, care nu se respectă pe sine şi nu e în stare să-şi stăpînească instinctele primare. Recunoaştem că de multe ori sînt încurajaţi, invitaţi de femei, prin vestimentaţia -şi comportamentul lor. îşi are partea de vină mass-media, care întreţine un climat de excitare erotică.
Cînd un tînăr îi cere unei fete o ‘ “dovadă de iubire”, el vrea să-şi satisfacă pofta; iubirea nu însemnează sex, e un sentiment bazat pe respect.
Mulţi, în lipsa lor de educaţie, văd. în femeie doar corpul; precum şi multe femei au acelaşi orizont limitat. îşi comercializează corpul, sau direct, sau prin imagini (vezi publicitatea). E o interpretare mutilată a femeii, a femininului.
Disciplinarea propriei imaginaţii şi a propriilor instincte îţi dă libertate: capacitatea de a fi stăpîn pe tine însuţi. Dar această libertate se dobîndeşte prin voinţă şi exerciţiu.
în cartea Genezei se spune că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea Sa; că i-a făcut bărbat şi femeie, ca să se ajute, să se completeze reciproc; nu numai din punct de vedere fizic şi psihic, dar existenţial. Numai prin dualitatea masculin-feminin se realizează deplin umanul. Unitatea celor doi este familia, în Biserica creştină sacrament. Femeile, care acceptă statutul de amantă sau concubină (azi i se spdne, cu pudoare, prietenă) pentru a putea schimba fără formalităţi partenerul, subsapă instituţia divină-umană a familiei, care respectă demnitatea amîndurora şi garantează un cuib solid şi senin copiilor: spaţiul predilect al dăruirii materne feminine.
Aceeaşi caracteristică de generozitate, delicateţe, înţelegere, ar fi ideal să fie amprenta femeii în cele mai variate domenii în care se afirmă azi; nu ca semn de slăbiciune, ci de “umanizare" a relaţiilor dintre oameni. Dacă ar fi să stabilim.care este Femeia Secolului XX, fără îndoială am zice că este Maica Tereza de Caicutta. Dacă vrem să construim un mileniu mai bun, să avem curajul lucidităţii, să nu ne ascundem după deget.
- \Viorica LASOU
# A G iT U A tM tT A T E A tG U lfe T U R A
Salonul de Primăvară al Editurilor şi Publicaţiilor Clujene■ în perioada 7-9 mai a.c. se va desfăşura la Cluj-Napoca prima ediţie a Salonului de Primăvară al Editurilor şi Publicaţiilor Clujene, manifestare organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj, Biblioteca Judeţeană “Octâvian Goga” şi Centrul Cultural Judeţean Cluj. Salonul va fi găzduit în săiile de expoziţie ale Muzeului Naţional de Artă Cluj şi îşi propune să reunească marea majoritate a editurilor oferind o panoramă pertinentă şi detaliată asupra cărţilor apărute în uitimui an, precum şi asupra publicaţiilor clujene. Cei interesaţi să dea curs invitaţiei organizatorilor sînt rugaţi sâ confirme prezenţa ia Salon la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj, Piaţa Unirii nr. 1, tel J fax: 19-76-16 (persoana de contact: Victor Cubleşan). Pentru participarea la Salon nu se percepe nici un fel de taxă. Organizatorii vor pune la dispoziţia expozanţilor standuri şi a'-te dotări necesare. . ’ ,
Concursul de desene EROII CĂRŢILOR CITITEBiblioteca Judeţeană “Octavian Goga” organizează, cu ocazia zilei de 1 iunie, cea
de a XXIX-a ediţie a Concursului de desene EROII CĂRŢILOR CITITE. Sînt invitaţi să participe cu desene elevi de la toate şcolile din judeţ. Desenele pot fi depuse pînă la 20 mai a.c., ja Filiala Mănăştur (str. izlazului nr. 18), Filiala Mărăşti (str. Aure! Vlaicu nr. 27) şi Filiala Zorilor (str. Observatorului nr. 1) ale Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga". Vernisajul şi premierea,vor avea loc ia 1 iunie 2001, ora 13, la Filiala Mănăştur. Organizatorii apelează lâ bunăvoinţa şi generozitatea sponsorilor - oameni de suflet -, care doresc să îi sprijine în procurarea premiilor.
Seminar
CODUL ECOLOGIC AL YOUTH HOSTELUR1LOR■Youth Hostel România şi-a propus să implementeze şi în România “Codul ecologic
al youth hostelurilor” - parte integrantă a Constituţiei Federaţiei Internaţionale a Hotelurilor pentru Tineret, în-care sînt stabilite standardele minime de funcţionare ecologică a hostelurilor şi sînt prezentate cîteva recomandări pentru o funcţionare cît mai ecologică a acestor unităţi de cazare. în acest sens, în perioada 21-22 mai YHR va organiza, la Aiud, un seminar pe tema amintită. Seminarul se înscrie într-un proiect finanţat de Romanian Environmental Partnership Foundation, Miercurea Ciuc, proiect care are ca scop traducerea şi tipărirea Codului ecologic, sub forma unei broşuri/precum şi prezentarea lui şi discutarea unor probleme concrete ivite în youth hosteluri, în cadrul mai larg, al unei întîlniri de două zile.
Cei interesaţi de seminarul de la Aiud pot obţine informaţii suplimentare contactînd telefonic organizatorii (064/19-80-67), sau prin e-mail: [email protected]. Data limită pentru înscrieri la acest seminar este 5 mai.
M. TRIPON
ARTA, RĂZBOI, DURERE...Este titlul unei manifestări a Organizaţiei Studenţilor Medicinişti Cluj (OSM),
adresate “tinerilor şi tuturor celor interesaţi de efectele războiului asupra oamenilor". Fiindcă, spun ei (organizatorii), “majoritatea cetăţenilor percep războiul ca un lucru oribil care se petrece prea departe pentru a-i putea afecta în viitor. Ei înţeleg războiul din imaginea oferită de mass-media. Apariţia zilnică a acestor informaţii, in aceeaşi formă, determină o desensibilizare, astfel că oamenii nu mai reacţionează la aceste probleme”. Manifestarea, care va avea loc in 12-13 mai a.c., va consta d:n!r-o expoziţie de fotografii care conţin imagini ale victimelor bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki şi din Iugoslavia, prezentări video (reportaje despre al doilea război mondial), slide-show-uri, discuţii libere cu profesionişti ai acestor probleme.
Potrivit organizatorilor, scopul acestei manifestări este promovarea păcii şi schimbarea atitudinii oamenilor asupra războiului.
M. TRIPON
Concert simfonicVineri, 4 mai a.c., la ora 19, va avea loc în Sala Mare a Casei Universitarilor, un
concert susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii “Transilvania"; dirijor: Gheorghe Costln, solist: Leonhard Westermayr (Germania). în program: M. Musorgski - “O noapte pe muntele pleşuv”; V. Timaru - “Simfonia da Requiem" - p.a.a.; S, Rahmaninov - Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră în re minor, op. 30.
Ficţiunea fără frontierăVineri, 27 aprilie, în sala de şedinţe a Consiliului local Dej, a avut loc o interesantă
dezbatere pe tema Film şi realitate, manifestare organizată de Compartimentul Relaţii Internaţionale - Imagine - Minorităţi din cadrul Direcţiei APL şi Asociaţia de Prietenie “Amiciţia”. Moderatori: Gal Andreea, studentă la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, Suportul discuţiilor l-a constituit pelicula semnată de regizorul american Peter Weir, “Ţruman Show", pe care participanţii au vizionat-o şi decriptat-o ulterior, cadru cu cadru. Filmul lui’Weir a reuşit să capteze interesul tuturor, coagulînd opinii şi observaţii într-o dezbatere extrem de animată despre raportul dintre real şi fictiv, libertatea individuală şi putere, libertate şi responsabilitate, existenţă şi manipulare.
Cinematograful, televiziunea, media scrisă cu puterea de a crea o lume ce mimează realitatea, întregul; glob pămîntesc fiind o imensă scenă pe care fiecare om are un rol de jucat şi pe care Atotputernicul (regizorul) î! modelează mereu, potrivit necesităţilor spectacolului. Paradoxal însă - sugerează Weir - rolul acestor “dramatis personae” este însăşi destinul ior, iar "spectacolul" în care joacă relevă că pentru ei este, de fapt, realitatea. Sîntem, deci, prizonieri ai himerei şi condamnaţi ai iluziei şi chiar dacă în acest univers de tip “concentraţionar” există în noi permanenta tensiune a evadării din capcană, foarte puţini au curajul să o şi facă. Potrivit unei replici din film: “Cu toţii. acceptăm realitatea lumii care ne este prezentată”. Unii din convingere, aiţii din comoditate. Majoritatea, din teama de a ne asuma o responsabilitate.
M. VAI DA
Dansatorii gherleni aplaudaţi la Vişeul de SusLa Vişeul de Sus (Maramureş) a avut loc cea de a XXlll-a ediţie a Festivalului
folcloric “Armonii de primăvară”, manifestare culturală de tradiţie, care a reunit şi în acest an numeroase formaţii artistice de amatori din nordul ţârii. Casa municipală de cultură Gherla a fost reprezentată de Ansamblul de cîntece şi dansuri “Ardealul" şi de grupul folcloric “Colindiţa”, condus de soţii Marinela-Ze’greanu şi Constantin lstici. DansatoriLîndrumaţi de Ioan Miheştean au prezentat o suită de dansuri populare de pe valea Someşului Mic şi Cîmpia Transilvaniei, iar cei 20 de copii ai grupului "Colindiţa” s-au remarcat prin originalitatea şi frumuseţea şezătorii de la Ceaba, o localitate unde se/mai păstrează datinile şi obiceiurile oamenilor din acele locuri. Ambele formaţii au cules multe aplauze, gherlenii fiind invitaţi şi la ediţia următoare a cunoscutului festival maramureşan. Artiştii amatori din municipiul Gherla au fost muit apreciaţi la Vişeul de Sus, unde specialiştii prezenţi la festival au rămas uimiţi mai aies de talentul copiilor din grupu! folcloric “Colindiţa”, care a constituit o surpriză plăcută pentru numerosul public prezent la spectacolul de gală.
1998 - La Constanţa s-a constituit Primul Forum National al Femeilor din
PDSR.
Ion Iliescu şi Bodo al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est
Hombach au inaugurat Biroul regionalBiroul regional al Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est a fost inaugurat, ieri, la Bucureşti, în prezenţa coordonatorului special Bodo Hombach şi a preşedintelui român Ion Iliescu.
Emisarul special Râzvan Ungureanu, fost secretar de stat în Ministerul român de Externe, care va conduce Biroul regional, a spus câ această instituţie -■ reprezintă “o ambasadă a Pactului de Stabilitate în cea mai importantă ţară din sud-estul Europei” .
Preşedintele Ion Iliescu a spus câ localizarea acestui birou în România demonstrează dorinţa lui Bodo
Hombach ‘de a avea în această ţară centrul zonal al Pactului de Stabilitate. Ulterior, Iliescu i-a spus lui Hombach câ, de fapt, România se află chiar în centrul Europei, la jumătatea distanţei dintre Urali şi Atlantic.
Bodo Hombach â arătat că Biroul regional a fost inaugurat “ în Ziua . muncii” , cînd în toată Europa nu se lucrează, iar în România, “spre mirarea sa” , nu are loc nici o demonstraţie.
Referindu-se la situaţia actuală a Pactului de Stabilitate, Hombach s-a comparat cu “un dirijor care încearcă sâ obţină dintr-un ritm lent al muzicii unul rapid” . “ în ţările occidentale
lentoarea e terapie împotriva stresului, dar în sud-estul Europei ar fi o boală”, a spus Bodo Hombach.
. Coordonatorul special al Pactului de Stabilitate a arătat că, în această zonă, “oamenii vor să vadă semne clare de progres” , iar el, la rîndul său, a devenit “nerăbdător” în ceea ce priveşte acest lucru.
Hombach, care a precizat câ Pactul de Stablitate a “pus în mişcare”, pînă acum, 360 de miloane de euro în România, a spus câ nu crede, totuşi, în efectul “miraculos” al banilor publici şi că mult mai importante sînt investiţiile private.
■ Ă giifiena Isonsssu te mm .contracandidaţilor e i la p ie ş s iifte
P i să garantase unitatea partidului'Secretarul executiv at Partidului Democrat, Simona
Marinescu, face apel la ceilalţi doi candidaţi la şefia acestei formaţiuni, Petre Roman şi Traian Băsescu, ca, indiferent de rezultatul alegerilor dc Ia /Convenţia Naţională Extraordinară din lună mai,: să'se angajeze să menţină unitatea partidului.
Marinescu a declarat, duminică, că “unul dintre contracandidaţi'' prezintă; organizaţiilor judeţene ale PD posibilitatea ruperii partidului ca pe o ameninţare în cazul în care nu obţine o victorie detaşată. Simona Marinescu nu a vrut sâ precizeze, la ce candidai ia preşedinţia partidului se referă. Ea a spus însă câ a discutat această problemă cu unele organizaţii ale Partidului Democrat şi, în consecinţă, a decis să ceară’contracandidaţilor ei la preşedinţia PD ca, în numele susţinătorilor lor, să garanteze unitatea partidului.
Secretarul executiv al PD a precizat că a transmis, duminică, acest apel lui Traian Basescu şi lui Petre Roman, pentru ca aceştia să-l semneze.
S ecreta ru l PSDR Sorin B ota a c u z ă o p a r te din m em b rii PDSR că m in im a liz e a ză c o la b o r a r e a dintre c e le d o u ă p a rtid e
Secretarul pe probleme de imagine al PSDR, Marius Sorin Bota,i-a acuzat, duminică, la Cluj, pe unii membri ai PDSR că încearcă sâ minimalizeze colaborarea dintre cele două partide aflate împreună la guvernare. Bota a precizat că cei care minimalizează importanţa relaţiei dintre cele două partide sînt “persoane care nu doresc modernizarea PDSR, întărirea lui şi realizarea unui partid social-democrat puternic" şi a adâuşat că aceştia “încă se Cred cu greutate în partidul de guvemămînt ’. Secretarul PSDR a adăugat câ formaţiunea din care face parte acordă o atenţie maximă protocolului cu PDSR. “Pînă acum s-a conturat 80% din program, iar săptămîna viitoare va fi organizat un Birou Executiv pentru analiza negocierilor cu PDSR, fapt care dovedeşte că noi luăm foarte în serios această problemă”, a precizat Sorin Bota, care este şi secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. PSDR, PDSR şi PUR au participat împreună la alegerile generale din noiembrie 2000, sub titulatura de Polul Social-Democrat din România.
* * *Sorin Bota, secretar de stat in Ministerul Transposturilor, a
criticat filiala municipală a PSDR Cluj pentru faptul câ nu s-au organizat alegeri pentru un nou preşedinte. Bota, vicepreşedinte al PSDR Cluj, l-a acuzat pc liderul municipal Ionică Pop de tergiversarea voită a organizării alegerilor. Bota a cerut Biroului Executiv National al PSDR sâ verifice situaţia în filiala municipală.
In replică. Ionică Pop l-a sfătuit pc Sorin Bota să nu se amestece in afacerile interne ale PSDR Cluj-Napoca.
A. M.
Dificultăţile cauzate de costurile legate de introducerea paşapoartelor necesare cetăţenilor moldoveni care vor dori să intre în România ar putea fi soluţionate atît cu sprijinul reprezentanţilor Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est, eît şi pe
baza unei contribuţii româneşti, a afirmat ieri prim-ministrul Adrian Năstase, la sfîrşitul întîlnirii cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin.
“Am discutat cu preşedintele Republicii Moldova despre introducerea, pînă la sfîrşitul lunii‘iunie, a acestor paşapoarte, înţelegînd însă dificultăţile care ar putea apărea, inclusiv din preţul lor. Dorim să găsim o soluţie împreună cu reprezentanţii Pactului de Stabilitate, dar şi cu o contribuţie românească pentru a depăşi această dificultate” , a spus Năstase.
Costurile legate de introducerea paşapoartelor sînt estimate de reprezentanţii Pactulului de Stabilitate la 2,5 milioane de dolari.
Discuţiile dintre Adrian Năstase şi Vladimir Voronin s-au concentrat şi asupra posibilităţii construirii, în perioada următoare, a unei linii de cale ferată cu ecartament european între oraşele Ungheni şi Chişinâu, cu finanţare din partea Pactului de Stabilitate.
“Vom încerca să obţinem finanţarea pentru acest proiect pe care îl considerăm în egală măsură important”, a spus Năstase.
Premierul român a arătat necesitatea ca
relaţiile economice dintre cele două ţâri să se intensifice şi ca potenţialul pe care această zonă geografică, “de confluenţă între Est şi Vest”, să fie valorificat în interes comun. “Dorim construirea unor entităţi economice care să participe la procese de privatizare şi la alte proiecte investiţionale în România şi Moldova”, a arătat Năstase.
Vladimir Voronin a afirmat că Republica Moldova este dispusă sâ continue dezvoltarea relaţiilor bilaterale în toate domeniile cu România, inclusiv prin deschiderea unor centre economice de afaceri la Bucureşti şi la Chişinâu.
“Este momentul să trecem de la vorbe la fapte şi la acţiuni concrete”, a spus Voronin.
în cadrul întîlnirii dintre Adrian Năstase şi Vladimir Voronin s-au abordat şi- probleme privind domeniul energetic, privatizarea, transporturile, agricultura, sistemul de burse acordate studenţilor, precum şi relaţiile culturale dintre cele două ţări. S-a stabilit, totodată, ca în Guvernul Republicii Moldova.să existe o structură care sâ gestioneze relaţiile cu România, aşa cum în Guvernul României există, la nivelul prim-jninistrului, un Oficiu pentru Relaţiile cu Republica Moldova.
PNIGO Cluj - punct si de la capăt!
Deşi pînă recent ne-am aflat la guvernare, PNŢCD Cluj s-a găsit în situaţia unei prelungite degringolade politice. La apariţia şi cronicizarea unei asemenea crize au contribuit mai mulţi factori. Amintim dintre ei caracterul clientelar al structurilor de conducere şi al sistemului de promovare in funcţii, precum şi imaginea negativă a unora dintre foştii lideri ai PNŢCD Cluj. De aici au rezultat grave consecinţe de credibilitate, care au influenţat în chip decisiv eşecul electoral înregistrat de PNŢCD Cluj pe parcursul anului 2000,
Pentru a curma în timpul cel mai scurt această stare a lucrurilor, conducerea centrală a partidului prin hotărirea din27.02.2001 a numit în fruntea PNŢCD Cluj un Comitet Interimar de Conducere. Obiectivul imediat şi de mare importanţă aflat în atenţia Comitetului Interimar, constă din refacerea organizatorică şi modernizarea PNŢCD Cluj. în această privinţă este avută în vedere reconstrucţia organizaţiilor locale (municipale, orăşeneşti şi comunale), a celor speciale (elevi, studenţi, tineret, femei, muncitori), precum şi promovarea unei strategii de reactivare a membrilor vechi, de înscriere a noi membri şi de reînscriere a celor excluşi sau autosuspendaţi. De asemenea, pentru a fi sporită eficienţa politică a PNŢCD Cluj, Comitetul Interimar a hotărît formarea unui Departament pentru imagine şi comunicare care va promova demersurile politice ale partidului, va formula puncte de vedere şi atitudini ia adresa actualei guvernări.
La nivelul discursului şi al conduitei politice, Comitetul Interimar îşi asumă în modul cel mai sincer asimilarea şi afirmarea valorilor creştin-democraţiei europene. în acest sens, în cadrul PNŢCD Cluj este în
!curs de organizare un Club al creştin- democraţiei care va urmări fundamentarea ideologică doctrinară şi programatică a filosofiei politice creştin-democrate în raport cu realitatea românească. Pe de altă parte, în perioada care urmează, Comitetul Interimar va pleda pentru reconfigurarea dimensiunii naţionale a PNŢCD prin promovarea unui naţionalism luminat, tolerant, în spiritul tradiţiei politice a Partidului Naţional Ţărănesc, inaugurată la Alba-lulia, cu prilejul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Pentru a oferi acestui proiect de reconstrucţie şi modernizare un caracter cît mai democratic şi transparent, membrii, foştii membri şi simpatizanţii PNŢCD Cluj sînt invitaţi la sediul partidului, pentru propuneri şi discuţii, de luni pînă vineri între orele 17,00 - 19,00 (str. Iuliu Hossu nr. 27/ fostă Pavlov, tel. 191.991). în acelaşi interval orar se vor putea realiza înscrieri,
'reînscrieri în partid, precum şi reconfirmări ale calităţii de membru al PNŢCD Cluj.
Componenţa echipei executive a Comitetului Interimar de Conducere al PNŢCD Cluj: prof. univ. dr. Doru Radosav - preşedinte, conf. univ. dr. Şerban Rădulescu - vicepreşedinte, prof. univ. dr. Ioan Vida-Simiti - vicepreşedinte, economist Alexandru Man vicepreşedinte, conf. univ. dr. Călin Felezeu - secretar, medic veterinar Bogdan Cerghizan, prof. univ. dr. Alexandru Baba, prof. univ. dr. Oliviu Pascu, prof. univ. dr. Dumitru Zdrenghea, prof. univ. dr. Vasile Muscă, conf. univ. dr. Toader Nicoarâ, inginer Marinei Molnar, cercetător Comei Jurju.
preşedinte interimar al PNŢCD Cluj prof. univ. dr. Doru Radosav
Vasile Lupu acuză guvernul de ilegalităţi
urmare din pagina 1anticipate ar fi salutare şi un act de curaj din partea conducerii PDSR. Noi nu le vedem încă posibile. Membrii PD SR abia s-au înfruptat din bucatele guvernării, sînt încă la “aperitive" şi pînă la “tort" mai este mult; încît nu cred să-i poartă ciinti cineva pe parlamentarii PDSR din Camera Deputaţilor şi din Senat sau să anuleze planurile de afaceri cu statul care s-au legat de această guvernare. (Deh, experienţa - n.r.). Pe de altă parte, PDSR-ul votează în linişte tot ce doreşte, cu ajutorul PRM-ului. Această pradtică s-a consumat şi în legislatura 1992- 1996, chiar dacă în campaniile electorale s-au atacat reciproc. Mai ales că acum PDSR-ul a reuşit să trezească interesul pentru colaborare şi din partea UDMR-ului”. : Bineînţeles câ nu au lipsit şi remarcile prim- vicelui ţărănist pe tema legii ce-i poartă numele: “Legea Lupu esto bună pentru membrii PDSR. dar nu este bună pentru PNŢCD. Aşa, de pildă, dl Răzvan - Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor, şi-a luat la Ruginoasa pâm'nîul, circa 50 ha, pădurile şi castelul-familiei) în schimb, un
: fost deputat ţărănist, aproximativ cu aceeaşi suprafaţă în zona Cotnari, nu a primit titlul de proprietate, lată de ce repet ce am mai spus: Guvernul Năstase se află în ilegalitate. A dispune suspendarea aplicării unei legi (Legea 1/2000) este o ilegalitate: acum dă o dispoziţie şi magistraţilor prin ministrul Mihăilescu să oprească lichidările judiciare. Nu ştiu de unde a dobîndit di prim-ministru simţul de mare moşier pe întinsul scumpei noastre patrii, dispunînd discreţionar asupra . proprietăţilor, asupra justiţiei, asupra aplicării legilor", şi-a vărsat oful fruntaşul ţărănist.
SRI cercetează o pasibilă scurgere de documente din interiorul acestei institutii
SRI a consituit o comisie internă pentru a cerceta o posibilă scurgere de documente din interiorul acestei instituţii, se arată într-un comunicat remis,- luni, agenţiei MEDIAFAX de Biroul de Presă al Serviciului Român de Informaţii.
Comisia a fost constituită ca urmare a solicitării adresate Comisiei t pentru exercitarea controlului asupra SRI.
Directorul SRI, Radu Timofte, a declarat, joi, după audierea în , Comisia SRI în legătură cu acuzaţiile privind colaborarea sa cu KGB, că, indiferent de concluzia acestei comisii, el va dispune o anchetă internă în SRI, pentru a clarifica problemele legate de o posibilă scurgere de informaţii aflată te originea documentului pe baza căruia fostul deputat George Şerban a formulat acuzaţiile împotriva sa.
De altfel, el s-a referit la hîrtia invocată de George Şerban ca la un fals, precizînd că nici nu-l poate numi un document.
“Vrem să verificăm dacă din interiorul SRI s-a produs acest fals şi de ce a fost transmis către o persoană care trebuia să facă uz de acest document", a spus Timofte, care a mai precizat că documentul invocat de George Şerban este “cu certitudine" fals.
Directorul SRI a mai spus că, în funcţie de investigaţiile ce vor fi făcute, va dispune măsurile necesare.
Fostul preşedinte al Comisiei S IE George Şerban l-a acuzat pe Timofte, la jumătatea anului trecut, că s-a aflat în atenţia unei unităţi de contraspionaj a Securităţii pentru relaţiile sale cu doi cetăţeni suspectaţi de relaţii cu KGB. Această acuzaţie a fost reluată la începutul lunii februarie a acestui an, cînd Timofte a fost numit de Parlament în funcţia de director al SRI.
Comisia SRI a început, ieri, acţiunea de verificare a directorului SRI, Radu Timofte, în ceea ce priveşte “pretinsa sa colaborare cu KGB", la solicitarea acestuia şi în urma apariţiei unor articole pe acest subiect în presa străină, care au creat suspiciune în colaborarea cu UE şi NATO.
în prima zi de audieri, George Şerban a prezentat un document fără antet şi ştampilă, despre care a spus că ar proveni din SRI, iar în următoarea zi fostul director al SRI Virgil Măgureanu a apreciat
i că acest document are la origine “o scurgere de informaţii" din [ cadrul SRI, care trebuie să se fi petrecut “şi cu asentimentul cuiva de acolo, probabil la comanda vreunui factor politic”.
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, ni a rţi, viiieri_8-11; tel/fax 21-60-75.
: ] ’ 111Jm
s s f f l r a ®
(ffii
Barnett McCall Recruitment SRL caută:
Reprezentant vînzăriPentru zona Transilvania '
Responsabilităţi:Identificarea de noi clienţi pe piaţă Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor cu clienţii Colectarea de informaţii privind fermele şi agricultura Emiterea de documente comerciale relevante activităţii de vînzare Colectarea plăţilor şi încadrarea în termenul scadent Organizarea de vizite la departamentele tehnice ale fennelor
Cerinţe: «Absolvent al Facultăţii de Agricultură 2-3 ani experienţă în domeniul vînzârilor/agriculturii . Dinamic, adaptabil lucrului în echipă, persoană cu iniţiativă Vîrsta între 25 - 40 de aniCarnet de cond'ucere/maşinâ . . ■Abilitatea de a comunica în limbile engleză, germană sau, franceză.
Sînteţi persoana potrivită? ■
Vă rugăm sâ trimiteţi CV-ul dvs. şi o scrisoare de intenţie la adresa de mai jos:
A ACŢIONARILOR ce va avea loc pe data de 17.05.2001 ora 9 la sediul
societăţii din B-dul Muncii nr. 12, avînd următoarea Ordine de zi:
1. Majorarea capitalului social al societăţii' prin transformarea dividendelor aferente anului 2000 în acţiuni.
2. DiverseAcţionarii înregistraţi în registrul consolidat al acţionarilor
pînă la sfîrşitul zilei de 10.05.2001, pot participa la şedinţă direct sau prin reprezentanţi cu procură specială, ce poate fi ridicată de la sediul societăţii începînd cu data de 10.05.2001, urmînd a fi depuse pînă în 16.05.2001.
în caz de nerealizare a cvorumului necesar, a doua adunare va avea loc la data de 18.05.2001 la aceeaşi oră şi în acelaşi loc.
Materialele referitoare la ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii, începînd cu data de 10.05.2001.
Date şi informaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii sau la tel. 064 - 415077 int. 174 sau fax 064 - 415076, d-l Dorin Rotar.
ADM IN ISTRATO R,(4358984) 6c. Vuza Ştefan
C O N S IL IU L L O C A L G H E R L A■ ANUNŢĂ
LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ FĂRĂ PRESELECŢIE pentru
1. OBIECTUL LICITAŢIILOR: Reparaţie capitală DC 39, km 0+000 - km 3+500, Gherla-Sâcălaia;
2. ENTITATEA ACHIZITOARE ŞI ORGANIZATORUL LICITAŢIILOR: Consiliul local al oraşului Gherla, str. Bobâlna, nr. 2, jud. Cluj, telefon 064-241775, 064-241926, fax: 064- 241666. ‘ \
3. SURSA DE FINANŢARE: Fondul special al drumurilor publice; .
4. CONDIŢII DE PARTICIPARE: pot prezenta oferte numai persoanele fizice şi juridice de specialitate cu experienţă în domeniu şi care îndeplinesc condiţiile de. calificare conform ordinului, MLPAT şi MF nr. 7S4-34/N/1998, modificat şi complectat cu Ordinul 553/5367/NN/1999.
5. PROCURAREA DOCUMENTELOR DE LICITAŢIE: se pot procura de la sediul Primăriei Gherla, str. Bobâlna nr. 2, camera 15, preţul de cumpărare este de 1.000.000 lei;
6. Taxa de participare la licitaţie: 500.000 lei;7. Garanţia de participare la licitaţie: 100 milioane lei;8. Forma de contract: “Contract la cheie”;9. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A
DOCUMENTELOR OFERTEI: 24.05.2001, ora 10.00 la sediul Primăriei Gherla, str. Bobâlna, nr. 2, camera 15.
10. DESCHIDEREA LICITAŢIEI PUBLICE: 24.05.2001, ora 11.00, la sediul Primăriei Gherla, sala mică;,11. VIZITAREA AMPLASAMENTULUI: în perioada
07.05.2001-21.05.2001. '
■ î • >>: ‘ -t(
\ 7a » jv ir i; , .v L i/o j > ’jm * } ,* - %
‘ IM - R 'f ; .V.-'
•b v ' i + M ita v iiv - ŢH ty* *i’* î *' l i \
: * '-i-h: 'flţ-j. «pjŢd'ic'i. R |
f
•/*
Ii ‘ Jl'TŢ <-
GERMANOS \ ,
Vă conectează cu tehnologia Ţ 3 f «j ( j ) «I »J Ţ» > J
BAT7HRY* C
Ţ/Ş;1,y~-
\, v d c 'itfeŢfb -'LăuLI ; ' . y
(F.P. 0129)
Firma ROCAST Bucureşti angajează reprezentanţi, cu carte de muncă sau contract de colaborare, pentru distribuţie de elemente de fixare, organe de asamblare, unelte si7 tscule, în judeţul Cluj.
Tel. 01/323.25.10 sau 323.89.82 / int. 105.
(4264571)
rIII
S . C . N A P O C A
P R E S S S . A .
A N G A J E A Z Ă
V Î N Z Ă T O R I
P R E S Ă .
I n f o r m a ţ i i :jla s e d iu l f irm e i,
nIIII
s is 1'
II
I P i a ţ a U n ir i i n r. 2 1 , I
£ t e le fo n 1 9 6 .8 5 8 . J
ADEVĂRUL!ide Cluj zi&zndepadat
Curăţarea caloriferelor - o investiţie în5 J
confortul termicîn eforturile noastre dc zi cu zi, fiecare încercăm sâ ne gospodărim cu cât mai multă chibzuinţă,
pentru a economisi resursele financiare (nu întotdeauna suficiente), dar şi pentru a fi beneficiarii unor lucrări de bună calitate. în privinţa confortului termic dat de furnizarea dc căldură şi apă caldă menajeră în apartamente cu cheltuieli cât mai puţine, avantajele contorizării nu mai pot fi puse la îndoială. Beneficiarii lucrărilor executate dc Regia Autonomă de Tcrmoficarc pot demonstra acest lucru. Diferenţele lunare între facturile achitate în “algoritm” (pauşal) şi cele în regim contorizat sunt evidente. Importantă este, pe de o parte, calitatea lucrărilor, dar şi-natura materialelor folosite precum şi garanţia asigurată de executant. Altfel, economiile realizate Ta un moment dat pot fi numai aparente, dacă se angajează lucrări cu firme neperfonnante şi care execută lucrări de calitate îndoielnică.
în activitatea noastră practică ne-am întâlnit însă şi cu alte greutăţi întâmpinate de beneficiarii lucrărilor, asupra cărora vom insista în cele ce urmează. Este vorba de starea dc funcţionare a unor calorifere. Din cauza depunerilor, de-a lungul anilor, apa nu mai circulă prin întregul sistem dc elemente, iar partea inferioară a acestora nu mai funcţionează la parametri normali. Căldura degajată de calorifere este necorespunzătoare. Circulaţia agentului termic în interiorul clemenţilor caloriferului este-insuficientă, cauzând astfel faptul că partea inferioară a caloriferului nu se încălzeşte. Neajunsul are cauze obiective, pentru că agentul termic (apa caldă din sistemul de încălzire) nu este pură din punct de vedere chimic şi biologic. Astfel, în timp, depunerile ajung sâ colmateze sistemele interioare ale caloriferelor, care au un diametru destul de mic. Ce este de făcut?
în primul rând se impune ca, periodic, caloriferele să fie demontate şi curăţate (“spălate”) de oameni de specialitate, asigurându-le astfel o funcţionalitate nomaală. Acest lucru trebuie sâ se efectueze înainte sau concomitent cu acţiunea de contorizare. Pe baza unei comenzi, adresată RAT Cluj-Napoca, specialiştii regiei se deplasează la faţa locului şi execută astfel de operaţiuni, punând în-valoare întreaga capacitate de funcţionare a caloriferelor.
Care este momentul prielnic pentru executarea unor astfel de lucrări? Beneficiind de căldura naturală, oferită de primăvară şi vară, când apartamentele nu mai au nevoie de încălzire, demontarea şi curăţarea caloriferelor se recomandă a se face în această perioadă. Cei interesaţi, luându-şi măsuri de prevedere din sezonul cald pentru a se pregăti de cel rece care urmează, îşi asigură astfel condiţiile normale de confort termic. Numai cu acest efort suplimentar (dar nu foarte mare!), făcut la timp, investiţia are finalitatea dorită. Specialiştii regiei execută astfel de. lucrări, concomitent sau separat cu acţiunea de contorizare. Important este însă ca sistemul interior al caloriferelor să fie spălat şi curăţat înainte de venirea iernii. Astfel, în contextul contorizării individuale (dar nu numai), veţi putea beneficia de toată căldura pe care o plătiţi! ' (4264573)
C O R A M E T S R L ’ C L U JÎI S tr . T rac to riş tilo r nr.2,
Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062
r e p r e z e n t a n ţ a U P o l ic o to r
COMERCIALIZEAZĂEN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR
1 Emailuri (ALSATIL, spor e m a il , SUPERPOLILAC)1 Vopsele lavabile (SPOR, DECO)
Lacuri pentru lemn (Lac parchet, lacuri decorative) Produse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri) Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,
lovitură de ciocan, nitroemail, răşini).
T Â R C O M M A TG R U P S . A .
p u n c t u m t m c mStr. Traian Vuia 206 TelMO 64 /417 623 TeLFax: MO641416147DEPOZIT ZONAL L U S R If lN
VINDE;
RATUC Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 128-130, organizează concurs pentru ocuparea unui-post de maistru pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii secţia Tramvaie.
Concursul va avea loc în data de 16.05.2001, ora 10,00 la sediul unităţii.
Pentm informaţii şi bibliografie vă puteţi adresa a sediul retziei.
m s i m s i m s m i
i m s u m m u mi * ULEIURI DE MOTOR, HIDRAULICE, LAGARE, COMPRE- ! SOR, DE RĂCIRE, TRANSMISIE, TURBINE, TRANSMISII INDUSTRIALE. TRATAMENTE TERMICE la 1,4,10,20,2001 * UNSORI MULTIFUNCTIONALEIa 05,1,16, 80,180 kg
R E P A R A Ţ I I(aparatură fotografică
Zeno'
REINHARDT'C a le a M ă n ă ş tu r , n r . 8, C lu j -N .
V e n i t u r i s u p l i m e n t a r e
s u b s t a n ţ i a l e
Câştiguri extraordinare!
O carieră de succes într-o companie româno-austriaca de renume!
Posibilitatea dezvoltării în timp a unei afaceri personale profitabile
fără investiţie iniţială.
C ontactati-ne la t e l : 064/448492
S.C. T E X T IL A R O M A T S.A. Cluj-Napoca, Str. Salcîmului nr. 37
închiriază spaţii pentm desfăşurarea activităţilor de producţie, depozitare, comerţ. |
Societatea deţine 15.000 mp de hale. §Se poate închiria fie întreg spaţiul, fie'module cu
intrări separate de 300; 400; 1000; 3000 mp. Informaţii la tel.: 064-44.12.52; mobil: 094-709.563
sau la sediul societăţii.
[s"LUXT"NTlGHUNGCoj ■ Bucureşti ■ ! caută DISTRIBUITORI! ! în LIGHTING pentru j• zona Cluj, persoane |• juridice. ■. Pentru detalii sunaţi la.j tel. 01/312.87.50 j^(4264521) 312.81.29^ J
10-30 mii. pe 3 ani 50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL
6% / an taxă de $ mandatare §
Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19 Tel.: 095-609.301,
064-197.610
mmmS P E C IA L A !
V ,
PENTRU PORUMB
T DOZA:: 1 ,7 5 - 2 ,5 l/ha i s ing ur sa u . a so c ia t cu
2 kg TIM A ZIN
j p r e t m iC O N C U R EN TA !
CLUJ - Bv. Muncii nr. 8 (incinta SADA S.A.)Tel. 092.756.403; 093.530.593; Fax: 064.231.854 1
I . ATENŢIE!!! \I Economişti şi contabili ai unităţilor bugetare! 2 I S . C . N A P O C A P R E S S S . A . , î
S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 |
Tel. 429.674,093-375.469 £• vinde ap. IC - cart. Mărăşti,
etaj intermediar, finisat. Preţ 9.800 USD. (Ag.i.)• vinde ap. IC cartierul Plopilor plus garaj la et. 3/8. Preţ 11.500 USD. (Ag.i.)• vinde 2C confort II, preţ 210
milioane lei. (Ag.i.)• 2C ultrafinisat cu centrală
proprie, zona Pata. (Ag.i.)• vinde 2 camere, decomandat,
în cart. Grigorescu, cu parchet, etaj intermediar. Preţ 11.000 USD. (Ag.i.)• vinde garsonieră cf. I în
Zorilor finisată, Ia 210 mii. lei. (Ag.i.)• vinde ap. IC pe str. Brassay, cu centrală proprie. (Ag.i.)• Vînd ap. 3C cf. sporit cu
geamuri termopan în P-ţa Cipariu. Preţ 30.000 USD. (Ag.i.)• închiriez apart. de 2C mobilat şi utilat, la 1-20 USD pe lună, în cart. Grigorescu, (Ag.i.)• închiriez apart. de 4C în cart. Plopilor, semimobilat, la 170 USD pe lună. (Ag.i.)
IIII1L ,
P-ţa Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:
„CONTABILITATEA IN STITUTELO R PUBLICE’’
VÎNZĂRI CUM PĂRĂRI
• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. Tazlău, etaj intermediar, finisată, preţ 170 milioane negociabil. Tei. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L 112, preţ 16.500 USD negociabil. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere pe Str. Eroilor,, parter, nefmisat, pref30.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Str. Brassai, 32 mp, finisat, pret30.000 DM. Tel, 430.423! (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Muncitorilor, parter, confort 1, finisat, preţ 400 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă pe str. A. France, 7 camere, 4 băi, 3 nivele, termopan, atarmă, interfon, teren 220 mp, canalizare, încălzire centrală, pret 125.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Cipariu, finisat, etaj intermediar, preţ 30.000 USD negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd restaurantul "Caracatiţa", preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă, 4 nivele + mansardă, pe str. Sinaia, 12 camere, 6 băi, bucătărie, 3 garaje, mansarda nu este compartimentată, pret115.000 USD. Tel. 430.423.’ (Ag.i.)• Vînd vilă pe str. F. Liszt, D+P+2E+M, parterul finisat, centrală termică, teren 250 mp, pret 90.000 USD negociabil. Tel.430.423. Tel. 430.423,(Ag.i.)
• Vînd teren pentru construcţii în str. Nucului nr. 4 suprafaţă dc 615 mp. rreţ informativ 35 dolari/mp negociabil. Informaţii mtel. 14- 19-66 scara după ora 19. (1306680)
• Persoană fizică vînd urgent fără intermediar, apartament 3 camere, confort 1, Dorobanţilor, finisat. Tel. 41-02-44 după ora 17. (1383950)
• Vînd casă cu etaj în corn. Baciu nr. 518, compusă din 3 apartamente apă, gaz, curent trifazic, canalizare, telefon, grădină 13 ari, 2 garaje. Preţ 800 milioane negociabil. Tel. 26-00-53. (1383962)
• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 150.000 DM. Tel. 092-44-85- 57. (1370521)• Vînd casă 4 camere, 2 băi, curte,
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. • ' u h î n ' j u i u '
• Vînd urgent casă pe str. Gladiolclor nr. 4(cartier Iris) compusă din 2 corpuri (2 camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. Preţ 500 milioane lei. Tel. 094-27-53-97. (1370520)
• Vînd muşcate şi petunii curgătoare. Preţ avantajos. Tel. 14-33-86, 095-64-05-33 după ora 16. (1370551) ‘
puterii paranormale: epilepsia, scoale argintul viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se ailă Ia Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia fibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul I Ia Congresul Magiei din India. (1370585)
• în atenţia absolvenţilor Liceului Economic Cluj, promoţia 1991! în data dc4.05.2001 are loc întîlnirea de 10 ani, Ia ora 14, Ia liceu, iar Ia ora 17, Ia Cantina Liceului MIU. Informaţii la tel. 093-43- 85-85. (1370604)• Numitul Stăncescu Comel-Iuliu
este citat pentru data de 10.05.2001, ora 8,30 la Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul 3325/2001 în calitate de pîrît, în proces cu SC “Valida Prod. Corn” SRL, avînd ca obiect vînzare la licitaţie imobil. (1370600)
• Primăria Mănăstireni organizează licitaţie la data de 17 mai 2001 pentru: 1. valorificarea material lemnos esenţă răşinoasâîn cantitate de 100 mc din T. P. Cionca; 2. închiriere spaţiu comercial în localitatea Mănăstireni. (1306834)
- • în conformitate cu Legea nr, 137/1995, Taloş Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivai! “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca
. str. N. Titulescu nr. 10, bl. P4, sc. II, et. III, ap. 61. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru, factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1370581)
• Numiţii Gabor Erszebet, Kun Xuti Janos şi Kun Kuti Martin, toţi cu ultimul domiciliu în comuna Săvădisia, satul Vlaha nr. 128, jud. Cluj, pîriţi în dos. cu nr. 1195/2001 sînt chemaţi sâ se- prezinte la Judecătoria Turda în data de 8. mai 2001, ora 8, în procesul pentru prestaţie tabulară promovat de reclamanţii Baraczuly Francisc şi soţia Baraczuli Magdalena.(1370590)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Mondmarc SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de •mediu pentru obiectivul debitare de materia! lemnos-gater situat în localitatea Ciucea str. Peste Vale nr. 316 B judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune lâ sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306828)
D E C E S E CO M EM O RĂRI
• Familia îndurerată anunţă trecerea în nefiinţă a celei care a fost ANNA RIGONI. S-a stins la 93 de ani, cu demnitatea şi seninătatea cu care a trăit o viaţă întreagă. O vom însoţi pe ultimul drum, miercuri, 2 mai, ora 13, la Cimitirul Central Cluj. Familia Bâzgă. (1370588)
• Dumnezeu îi ia lingă El pe cei mai buni dintre noi, de foarte tineri, pentru că îi iubeşte prea mult. Aşa s-a întîmplat cu iubita noastră soţie, mamă şi bunică ANGELA HORVAT plecată în mod tragic dintre noi. Dumnezeu sâ o odihnească în pace. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Soţul Nicolae şi fiica Ramona. Înmormîntarea va avea Joc, miercuri, 2 mai 2001, ora 12, în cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Dormi în pace suflet blînd. (1370592)
• Cu nespusă durere în suflet conducem pe ultimul drum pe nepreţuita noastră fiică, soră, cumnată şi mătuşă, ANGELA HORVAT. Vei rămîne mereu în sufletele noastre. Tata, Dana, Râul şi Leone. (1370593)
* Sîntem alături de familia Horvat în aceste momente de grea încercare pricinuită de trecerea fulgerătoare în eternitate a scumpei noastre cuscre ANGELA HORVAT. Condoleanţe familiei. Familia Marc Ionuţ şi Cornelia. (1370594) .
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic CH IC INAŞ . G A V R ILĂ . Înmormîntarea va avea loc miercuri, 2 mai 2001, ora 13, în localitatea Miceşti, jud. Cluj. Dormi în pace, suflet bun! Familia îndurerată. (1370595)
• Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame, soacră şi bunică ANGELA HORVAT. în veci vei rămîne în sufletele noastre. Fiica Oana, ginerele Ciprian şi nepotul Dragoş Nicolae. Dormi în pace. (1370596)
• Personalul Institutului Oncologic “Prof. I. Chiricuţă” anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a eminentului medic şi om, dr. EUGEN MARINCA. Prin întreaga sa activitate, dr. MARINCA a fost un adevărat stîlp al insitutului, iar prin devotamentul faţă de cei suferinzi şi-a cîştigat respectul şi stima colaboratorilor.şi a pacienţilor. Personalitatea doctorului MARINCA ne va rămîne ca o amintire frumoasă şi ca un exemplu de dăruire pentru generaţiile actuale şi viitoare ale' institutului. Dumnezeu să-l odihnească. (1370602)
• Cu adîncă durere în suflet anupţăm încetarea din viaţă, Ia28.04.2001, la 93 de ani a iubitei noastre PRINCZIREN- OROSZ, scriitoare şi ziaristă. A fost un om extraordinar, cu un suflet mare şi bun. Corectitudinea şi adevărul au fost călăuza vieţii ei. Înmormîntarea va avea loc azi, 2 mai 2001, ora 14, Ia cimitirul din Mănăştur. Te vom păstra veşnic în inimile noastre. Familia Sfura. (1370603)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată COSMA M IHAIL fost maistru principal la T. C. C. -S. U. T. Înmormîntarea xa avea loc joi, 3 mai 2001, ora 13, la Capela Bisericii Ortodoxe Mănăştur. Soţia Hortensia, fiul Ovidiu şi nora Daniela. (1370605)
• Anunţăm cu durere stingerea din viaţă a scumpului nosjru soţ, frate, verişor, unchi dr. EUGEN MARINCA, după o scurtă şi grea suferinţă. Amintirea lui va dăinui veşnic. Dumnezeu să-l odihnească. Înmormîntarea are loc azi, 2 mai 2001, ora 15, la Capela Cimitirului Central. Familia. (1370610)
• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic, frate, DEAK FRANCISC, în vîrstă de 66 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 3 mai 2001, ora 13, în satul Cara, com. Cojocna. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (1370611)
• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă în data de 28.04.2001 a scumpei mele soţii TRÂNCĂ ROZALIA la vîrstă de 64 anL Scumpa mea ROZICĂ, te-am iubit şi te voi iubi cît voi trăi pe acest pămînt. La revedere scumpa mea. Dumnezeu sâ te odihnească în pace şi să ne întîlnim pe meleagurile veşniciei. Soţul TrâncăGheorghe. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 2.05.2001 Ia ora 15 la Cimitirul din Mănăştur Capela nouă. (1306817)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunici TRÂNCĂ R O Z A L IA (buna ZICA). Te-am iubit mult şi nu te vom uita. Dana, Pavel şi nepoţii Lavinia, Adrian şi Andrei Pop Buia. (1306818)
• Cu ochii înnecaţi în lacrimi, cu inimile zdrobite de durere ne despărţim pentru o vreme de scumpa noastră (MAMI) mamă, soacră şi bunică. Sufletul tău blînd, vorba plină de înţelepciune şi dragostea pentru copii şi nepoţi ne vor urmări cît vom trăi dragă M A M I. Fiul Dan, nora Mariana şi nepoţii Ligia şi Radu. (1306819)
• Cu inima zdrobită de durere anunţăm dispariţia prematură din viaţă a celui care a fost fiu, soţ, tată, frate, cumnat şi unchi dr. CORNEA IO AN P ET R U de 49 ani. Slujba de înmormîntare va avea Ioc miercuri 2 mai ora 15 la Capela din Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (1306827)
• Sincere condoleanţe scumpei şi dragei mele prietene Viorica Boboş şi întregii familii la pierderea tatălui drag. Leontina Diţoiu. (1370589)
• Regretăm profund dispariţia distinsului vecin prof. univ. dr. M IRC EA ZD R EN G H EA . • Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de locatari Muscel 17 Cluj.(1370591)
• Lacrimi şi flori pentru un suflet nobil, regrete şi dragi amintiri pentru cea care a fost ANGELA HORVAT. încă o stea se ridică la ceruri ducînd cu ea bucuria, zîmbetul şi bunătatea unui om de o deosebită valoare. Dumnezeu să-ţi dea linişte şi odihnă veşnică, în lumea celor drepţi, iar vouăr Liţa, Ramona, Oana şi Ciprian, putere să treceţi peste aceste momente sfişietoare. Angela Baltă. (1370598)
• Sîntem alături de domnul general de brigadă Liviu Galoş, şeful Statului Major al Corpului 4 Armată Teritorial în aceste grele momente pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea RADP Cluj- Napoca, director general ing. Mihaela Rozor. (1370606)
• Cu sufletul îndoliat ne alăturăm durerii pricinuite familiei domnului general de brigadă Liviu Galoş de trecerea în eternitate a tatălui. Dumnezeu să îl aşeze între cei drepţi. Familia Liviu şi Luci Medrea. (1370607)
• Cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflet anunţ plecarea din mijlocul nostru a iubitului meu soţ SZARVADY IULIU, fost dirijor Ia Opera Maghiară din Cluj-Napoca, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 2 mai 2001, ora 13, la Cimitirul Crişan. Dormi în pace suflet blînd. Familia. (1370608)
• Dragă Gabi, sîntem alături de tine în aceste clipe grele. Ibike şi Pista. (1370609)
• Colectivul Secţiei de Hematologie a Institutului Oncologic “ Ion Chiricuţă” regretă profund trecerea în eternitate a distinsului medic EUGEN MARINCA. Sincere condoleanţe familieiîndurerate. (1306816)
• Dragă Mihaela sîntem alături de tine în durerea pricinuită de pierderea fratelui tău drag. Sincere-condoleanţe. Familia Mia şi Petrică Turc.(1306825)
• Cu multă tristeţe în suflet ne despărţim de iubitul nostru ginere dr. CORNEA IOAN PETRU . Amintirea ta va rămîne vie în inimile noastre. Mama Kati şi tata Gyuri.(1306826)
• Conducerea firmei SC Prodvinalco SA Cluj sînt alături de colega lor Stanciu Dana în încercarea grea pricinuită de moartea tatălui. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1306829)
• Sîntem alături de colega noastră Stanciu Dana în marea pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă a tatălui drag şi transmitem condoleanţe şi Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la Desfacere şi Producţie Prodvinalco Cluj. (1306830)
• Membrii Catedrei dc Engleză sînt alături de colegul lor prof. dr. Mihai Zdrenghea în dureroasa pierdere suferită prin moartea eminentului profesor M IRC EAZDRENGHEA. (1306831)
• Sîntem profund îndureraţi dc vestea trecerii în eternitate a distinsului medic primar interne dr. EUGEN MARINCA. Amintirea lui va rămîne gravată veşnic în inimile noastre prin acel grad de înălţime morală, bunătate şi iubire de oameni pentru care şi-a dăruit (oatc clipele vieţii sale. Să-i fie ţărîna uşoară şi veşnică amintirea lui.(1306832)
• Se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit “ unchiul NICU” . Să-i fie ţarina uşoară. Clara şi Manuela. (1306824)
• Sîntem alături de cuscrul nostru Trâncă Gheorghe şi de ginerele nostru drag Dan în marea durere pricinuită de moartea cuscrei noastre RO Z IC A . Cuscrii Teofil şi Nasfasia din Vultureni.(1306833)
• Colectivul catedrei de Ştiinţa şi Tehnologiamaterialelor de la Unixersitnten Tehnică din Cluj-Napoca împărtăşeşte durerea colegului Conferenţiar Dr. Ing. Fiz. Ionel Chicinaş în aceste clipe de grea încercare pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (1306835)
• Se împlinesc 13 ani de la trecerea la cele veşnice a celui care a fost dragul nostru ing. CH1FOR IOAN. Ne închinăm cu pioşenie amintirii lui. Familia. (1306803)
• S-a scurs un an de lacrimi şi durere dc cînd scumpul nostru soţ, tată şi bunic LASLO A LEX A N D R U ne-a părăsit pentru totdeauna. Nimeni şi nimic nu îmi va putea alina dorul de tine. Soţia Laslo Ana. (1306820)
• Azi se împlinesc 6 luni dc la trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, tată, bunic, socru şi cuscru C1ACOI POP NICOLAE. Comemorarea va avea loc azi 2 mai a. c. orele18.30 la Biserica “ Sf. Dumitru” din Cluj cartierul Gheorgheni. Familia îndurerată. (1306S21)
• Se împlinesc azi 6 luni dc la trecerea în eternitate a iubitului meu frate C IACO I POP N ICOLAE. Odihnească sc în pacc. Fratele Ciacoi Pop Mircea şi familia. (1306822)
• Sc împlinesc 6 luni dc la despărţirea dc unchiul nostru C IA C O I POP N IC O LA E. Odihnească-se în pacc. Nepoata ,Mariana .Mullcr cil familia. (1306823)
• 1 mai 1996 pentru noirămîne o zi foarte tristă şi dureroasă, dragul nostru dr.ing. RE IN STE IN PASCU IIE R M A N retrăgîndti-sc discret, foarte modest cc-t caracteriza, din accstă lume încă nepurificată de reziduri nocive, maliţiozitate egocentrism. Nutrea un adînc respect pentru valorile spirituale, umaniste, universale, crezînd în forţa binelui, frumosului, dreptăţii şi progresului, preocupîndu-sc şi cu probleme socio-culturalc. II comemorăm cu respect şi nostalgie. Ililda, familia şi bunii prieteni. (D.)
AGENT!A DE PUBLICITATECE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală m ai Tsim plun u s e p o a t e !
A D E V Ă R U L d e C l u j ,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-0'
A i p î-TVAvi ar putea fi r e c la m a d u m n eav oastră
Kcdac.fia S I’O U Ţ O , "Tel: 19.2I.J7 «. *
Suceava, “bancarii" au-mai adăugat unul cîştigat în nocturna desîmbâtâ la Ploieşti.
A v a n c r o n ic ă . . . s u b ie c t iv ăEtapa intermediară de azi prilejuieşte un program atractiv pe
prima scenă fotbalistică a ţării.• Petrolul - Dinamo. în toamnă, în “Groapă”, a fost 3-2 pentru
“Lupii galbeni”. Acum “Cîinii roşii" vor încerca să se revanşeze în bîrlogul “Lupilor galbeni", cărora primăvara nu le-a fost prielnică acasă. Partida va fi transmisă pe micul ecran de TVR 1, la ora 15,00.
• FCM Bacău - Rocar. Un derby al cozii clasamentului.• FC Argeş - FC Braşov. Sub Tîmpa, în toamnă, a fost 0-0. în
Trivale, piteştenii n-au pierdut în această stagiune.• Gaz Metan - Gloria. încă o încercare a medieşenilor de a
adăuga singurei victorii de pînă acum încă una. Nu este exclusă o nouă “remiză", specialitatea casei.
• Oţelul - Foresta. A fost 1-1 în tur.• Rapid - Astra. în toamnă a fost 1-0 pentru rapidişti care azi
evoluează pe “peronul” propriu şi trag tare pentru calificare în cupele europene.
• FC Naţional - Ceahlăul. Pentru “bancari" o revanşă pentru scorul de 1-2 de sub Pietricica, în toamnă. în timp ce vor evolua pe frumosul lor stadion din "Parcul cu platani", “bancarii” vor fi conectaţi şi la “întîmplârile” ce vor avea loc la Bacău şi Galaţi, fiind posibil un salt peste graniţa de sub locul 12.
• Steaua - Universitatea. A fost în toamnă, în Bănie, 1-0 pentru Universitatea. Acum liderul joacă în ograda proprie, iar trupa craioveană este în... reconstrucţie. Partida va fi transmisă pe micul ecran de PRO TV de la ora 21,15.
Romeo V. CIRŢAN
O ic a c ita ts a in mare suferinţă
Afirmaţia din titlu are perfectă acoperire: în opt partide ale etapei cu numărul 22 au fost marcate doar 10 goluri, revenind o medie de 1,25 goluri de meci.
Emoţii lungi sub Pietricica• Ceahlăul - Petrolul 1-0. Cînd Solomon (28) a împins în plasă
balonul centrat de Axinia II şi prelungit de C. Ilie, bucurie mare pentru nemţeni, transformată, treptat, în emoţii la contraatacurile “Lupilor galbeni”, dar minimul avantaj de pe tabela de.marcaj a rezistat pînă la final.
Sprinturi de neoprit, apoi pas de voie• Dinamo - FCM Bacău 2-0. O suită de sprinturi ale "Cîinilor
roşii" în primul sfert de oră, două goluri înscrise de Kiriţă (3) şi Marius Nicolae (16), mulţi se aşteptau la un scor-fluviu, dar haita a trecut la “pas de voie”, menţinut pînă în final, partida căpătînd caracterul de .antrenament.
Marian Bondrea a contestat valabilitatea execuţiei• Rocar - FC Argeş 1-0. Victoria era absolut primordială pentru
rocariştii situaţi în zona “cu cîntec” a clasamentului. Ea a fost obţinută printr-un 11 metri transformat de Luca (54). Nu acordarea penalty-ului a fost contestată de antrenorul piteştenilor, Marian Bondrea, ci modalitatea execuţiei, Luca oprindu-se pentru o fracţiune de secundă înaintea lovirii balonului şi expedierii lui în plasă. Marian Bondrea a mai contestat şi programarea un ui arbitru bucureştean (Iulian Udrică) la un meci susţinut de o echipă din Capitală în faţa uneia, din provincie. Şi are dreptate.’
Desprindere după pauză• FC Braşov - Gaz Metan 2-0. Medieşenii le-au dat ceva bătaie
de cap braşovenilor, victoria fiind reuşită abia după pauză prin golurile marcate de (orga (ex-medieşa’n) şi Vaşko în minutele 50, respectiv 83.
Revanşă cu acelaşi scor• Gloria - Oţelul 2-0. în tur, gâlâţenii au cîştigat cu 2-0. Sîmbătă
revanşă identică la Bistriţa, golurile Gloriei fiind marcate de Mîndrean (39) şi Turcu (70).
Un gol egalizator cam dubios• Foresta - Steaua 1-1. Un rezultat echitabil. Primii au marcat
“pandurii" prin Dani (48). egalarea fiind reuşită de Radu Niculescu (71) aflat într-o dubioasă poziţie de ofsaid (după cum s-a văzut la reluare pe micul ecran).
Un derby doar cu numele• Universitatea Craiova - Rapid 0-0. Partidă transmisă pe micul
ecran, derby-ul nefiind onorat de cele două protagoniste.Bancarii mai speră• Astra - FC Naţional 0-0. La cele trei puncte aduse de la
Liderii au evoluat în deplasare.Bilanţul?9
* “Remiză” Sportul Studenţesc, înfrîngere FC Baia Mare
. Bilanţul g en era l a l etapei: 8 victorii gazdele, â.oaspeţii, două p a rtid e încheindu-se la egalitate; eficacita te scăzută, cu d oar 37 d e goluri în scr isejn 16 p artid e (o m edie de 2,3 goluri d e meci). R ezultatele e tap eir ' •
Seria /; Gazdele o singură victorie• Metalul Plopeni - Apemin Borsec 1-2.'Rezultatul se înscrie
în “ecuaţia” pentru evitarea retrogradării, dar surprinde, totuşi.• Tractorul Braşov - FC Oneşti 0-0. Rezultat cu iz de
aranjament.• Juventus Bucureşti -Rarul Constanţa 1-2. Rezultat anticipat-
şi constănţenii trag pentru baraj.• Precizia Săcele - Midia Năvodari 0-2. Formaţia din Săcele
a ajuns la -20 la “adevăr”, consolidîndu-şi locul 17.• Callatis Mangalia - Poiana Cîmpina 0-1. Ale cui interese
le-o fi “arbitrat” Poiana Cîmpina?• Cimentul Fieni - Diplomatic Focşani 2-0. Singura victorie
a gazdelor. Una cu iz de speranţe în salvarea de la retrogradare.• Fulgerul Bragadiru - ARO C-lung Muscel 1-2. Cei de la
Fulgerul au fost... trăzniţi de “motoriştii” de la ARO.• Poli Iaşi - Metrom Braşov 0-2. Pentru ieşeni o continuă şi
fară oprire alunecare pe toboganul retrogradării.• Laminorul Roman - Sportul Studenţesc 2-2. Liderul a reuşit
egalarea în minutele de prelungire a partidei.Clasament
Apemin - Callatis (0-2), Pojana - Fulgerul (0-4), Precizia - Tractorul (1-2), FC Oneşti - Juventus (0.-2), Diplomatic - Poli laşi (1-0), ARO - Cimentul (3-0), Midia - Sportul Studenţesc (0-1) şi Metrom - Laminorul (1-2). In paranteze rezultatele din tur.
Seria a U-a: Numai victorii ale gazdelor• UM Timişoara - Pandurii Tg. Jiu 1-0. O victorie “subţirică”
prin golul lui Săvoiu (11).• CSM Reşiţa - FC Baia Mare .1-0. După această înfrîngere
băimărenii mai au doar un punct avans faţă de UMT şi două faţă de reşiţeni. Se “ascute” lupta pentru promovare.' • Extensiv Craiova - UT Arad 3-2. Au marcat: Muşat (9),
Rădoi (15) şi Sima (89), respectiv lanu (65) şi Drida (82).• Corvinul Hunedoara - FCM Rm. Vîlcea 2-1. Emoţii mari
la Hunedoara unde la pauză au condus vîlcenii prin golul marcat la Stanciu (11), golul egalizator şi cel al victoriei gazdelor fiind marcate după pauză de Dinu (50) şi Apostu (85).
• Olîmpia Satu Mare - Electro Craiova 2-0. După o repriză albă sătmărenii şi-au apropiat victoria prin golurile marcate de Dulcea (65) şi Zabariuc (83>.
• FC Drobeta Tr. Severin - Poli Timişoara 3-1. Au marcat: CI. Balaci (32 şi 90) şi Medeleţ (75), respectiv Chiţescu (40).
• FC Bihor Oradea - Jiul Petroşani 1-0. Golul-victoriei l-a marcat Enedi (83).
1. Sportul Studenţesc 252. Farul Constanţa 253. Midia Năvodari -254.’Laminorul Roman 255. Poiana Cîmpina 256. Metrom Braşov 257. ARO C-lung M. 258. Tractorul Braşov 259. Metalul Plopeni 2510. Fulgerul Bragad. 2511. Callatis Mangalia 2512. FC Oneşti 25
(1-1), Extensiv - UM Timişoara (1-3), Pandurii - CSM Reşiţa (1- 1), Electro - FC Drobeta (1-2), FC Apullum - Olimpia (1-3), UT Arad - Jiul (2-1) şi Poli - FC Bihor. In paranteze rezultatele din' tur. Corvinul şi FCM Rm. Vîlcea stau.
Victor E. ROMAN
Rezultate, clasamente
• Viromet Victoria - CFR Cluj-Napoca 4-0.• Industria Sîrmei C. Turzii - Textila Prejmer 2-1.• Chimica Tîmăveni - Nitramonia Făgăraş 0-3.• Gaz Metan Tg. Mureş - Arieşul Turda 1-0.• Minerul Iara - Romradiatoare Braşov 2-1.• Olimpia Gherla - Şoimii Sibiu 3-0 (prin retragerea formaţiei
sibiene din campionat).• Cimentul Hoghiz - Someşul Gaz Beclean 0-3 (prin retragerea
echipei din Hoghiz. din campionat). . r
Şoimii Satu Mare - Lăpuşul Tg. Lăpuş 6-0. Scorul etapei. Armătura Zalău - Liber Humana Şomcnta Mare 1-0. Oaşul Negreşti a stat.
S f â S î D S 3 § 3 5 3Valoarea omologată a cîştigurilor:
Fond de cîştiguri: 14.372.765.864 lei
Gat. 1 REPORT 9.214.790.883Caţ. a ]l:a variante a 73.635.356Cat. a lli-a • • 1.474 variante a - 1.749.652
: * Pentru categ. I: plus cîte un apartament cu 3 camere , pentru fiecare cîştigător . ______•____________ ___________
N O R O C Fond de cîştiguri: 1.445.741.427 lei
S J C ă J L s J C Ă X 1 X s J L ® JCat. I REPORT 372.661.944
O * Cat. a ll-a 1 variantă a 178.912.914
E Î Cat. a IIl-a 4 variante a + 22.638.260O O) Cat. a IV-a 55 variante a 1.646.418w w*rj <— . Cat. a V-a . + 600 variante a 301.843o n Cat. “N+3” REPORT 379.977.401*ra> Cat. "N-3” + ■ 1 variantă a 151.976. §95
Din data de 28.04.2001 puteţi vizita pagina web a clubului de fotbal F.G. UNIVERSITATEA CLUJ cu următoarea adresă. www.fcuciuj.ro7|■ b js s s e s » *
Au marcat: Căpusan (10), M.Popescu (50), Cr. Pop (89), A arbitrat: Florin Chivulete (Bucureşti)
Avertismente:- Costea-Nagy
Omul meciului: nu este cazul !!!
. Stop-cadru: în minutul 70 o pereche de. tineri căsătoriţi, echipaţi corespunzător, au:
:■ intrat pe pista de atletism şi pe fundalul semi-agitaţiei de pe teren şi-au făcut cîteva, poze. Galeria i-a rugat să repete gestul de această dată cu fularele “U” îa gîf. Ultimul gol le-a fost dedicat !
în general, atunci cînd este vorba de obţinerea celor trei puncte puse în joc şi prestaţia învingătoarei nu a convins se uzitează expresia:”importantă este victoria !”, asta vis-â- vis de îndeplinirea sau consolidarea obiectivului. Sună a scuză, analiza la rece a fotbalului practicat fiind astfel disecată între cei patru pereţi ai vestiarului - sanctuarul sportivului (!) - departe de noi. De la începutul returului deşi avansul faţă de Telecom s-a mărit considerabil, “U” încearcă să-şi găsească un stil de joc cît mai pragmatic şispectaculos. A p t j - i r ~ '>_ vc * reuşit în parte, cu ' 1pragmatismul * ţ | " -Ioan Ovidiu Sabău lt. ‘ ’* ^a umblat deseori —la formula de start. * : v /Bătăi de cap i-auI dat linia mediană X şi atacul.Defensiva, cu mici excepţii, nu a c u n o s c u t transform ări majore, cuplul de ,<■ - fundaşi cen tra li Aştilean-Truşcă apărat pe cele
două flancuri de Şandru sau M. Rus şi Olariu, iar în poartă Vasile Mare s-a comportat onorabil. Mijlocul şi atacul, aşa cum spuneam, nu a fost niciodatămcelaşi de la un meci la altul. Păcurar, Costea, Barbu, Iurişniţi, M.Popescu şi Ilie Lazăr au fost în dese rînduri lustruitori ai băncii de rezerve, unii şi din motive medicale. Ca să nu deviem prea mult de la subiect, adică de la întîlnirea de sîmbătă, nici aceste 90 de minute nu au avut darul de a ne schimba opinia, aceea că “U” nu joacă mai nimic şi doar slaba valoare
a adversarului: permite apropierea victoriei. Sătmărenii |f lui Mircea Govor au | atacat poarta lui Mare fc* din primele minute şi puţin a lipsit ca Roskopf să deschidă jg scorul. Au urmat fes cîteva acţiuni clujene S ’ şi la o gafă af f defensivei, Căpusan, bine servit de M.Popescu, înscrie cu tibia (!) la coltul lung. |g Cei doi pînă la finalul f f primei reprize vor fft mai rata de patru ori
„ - raportul doi la doi -, însă la zece minute de la * reluarea meciului M.Popescu majoreaza
diferenţa cu o plasată lovitură de cap în urma centrării de pe stînga a lui Olariu. Pentru tratarea cu superficialitate a fazelor de poartă Căpuşan va fi schimbat cu Cr. Pop, care în ultimul minut va îndeplini o simplă formalitate la pasa în spate după un dribling prelungit marca Dan Iurişniţi.
" Plictiseala de pe “ Ion Moina” a fost prologul de pe “ Ion Oblemenco”, şi atunci mai că-ţi vine să le desfaci unora contractele de muncă cu litera “ i” .
Codin SAM01LAFoto:!. PETCU
I .S .C .T . - T e x t i la P r e jm e r 2 -1 ( 1 - 1 )Stadion: I.S.C.T.; Timp: călduros; Teren: excelent,
: Spectatori: 400.I.S.C.T.: Ceclan,- Roşu, L. Rus, Şiinon - Kcrcsteş - cpt,
Marcatori: Dîmbean (I, 57)/ Ghiţâ (45). . ( V :; i Arbitri: Daniel Flaidiner - Hunedoara, Lucian: Capră t Simeria, Sorin Chiria- Certej,
Avertismente: Timar (14), L. Rus (33), Dîmbean (83)/ , Vlăduţ (74). •
Omul meciului: Dîmbean. A îmbinat perfect multiplele sale Veleităţi' ofensive cu; inspiraţia' specifică omului de gol.
Stop-cadru: Prestaţiile din ce în ce mai penibile ale arbitrilor din România continuă.
Pentru a respecta blazonul de derby al etapei, antrenorii celor două combatante, ocupante ale locurilor 1 şi 3, au recurs la formule de joc extrem de interesante, ambele bazate pe obţinerea unei superiorităţi la centrul terenului. Optînd pentru formula cu 1-3-5- 2, liderul a izbutit încă din startul partidei, mai exact din min 1, să se impună prin reuşita lui Dîmbean care din numai 6 m a fructificat lejer un balon lucrat pe partea stingă de Fodor. Oaspeţii au reuşit în min. 45, prin Ghiţâ, să reducă la tăcere întreg stadionul sîrmar, nedumiriţi de faptul câ poate exista o echipă în această serie care să îngenuncheze, în propriul “fief’, liderul.
La reluare, tehnicienii Adrian Coca şi Mihai Cuc recurg la schimbări oarecum disperate, dar menite să schimbe decisiv tabela de marcaj. Golul descătuşării sîrmare a venit în min. 57, artizanul obţinerii celor trei puncte puse în joc fiind nimeni altul decît Dîmbean care de la 17m, puţin lateral stînga, din lovitură liberă directă, l-a executat pe neinspiratul Avram.
Alin BOŢIOC
2 9 A P R I L I E 2 0 0 1
Minerul Ocna Dej - Otelul Stei 2 - 0 1 1 - 0 )
Stadion: UNIREA; Spectatori: 500; Teren: bun; Timp: frumos; Arbitri: D. Dincuţa - E. Pascu, M. Niţâ (toţi din Ploieşti).
MINERUL: Drăgan - Mosuţ, Miklos, V. Danciu, llieş - Farcaş, Tecar, Revnic - A. Danciu, Mureşan (46 Duşa) şi Pîrvu (71 Buricea).
O m u I meciului:C. Danciu - autorul celor două goluri
Stop-cadru: Foarte mulţi suporteri ai UNIRII SELENA au fost prezenţi pe stadion şi i-au susţinut frenetic pe minerii în lupta aspră dusă pentru evitarea retrogradării. O “solidaritate” pe care o consemnăm cu plăcere. ,
Minerii au prestat unul din cele mai bune jocuri din actualul campionat. Băieţii lui Piţi Farcaş au evoluat cu o mare ambiţie dorind să obţină cu orice preţ victoria. Au şi reuşit, dar cel mai important este că ei şi-au recăpătat încrederea în forţele proprii. Conducerea clubului de lingă Dej regretă că elevii antrenorului Farcaş nu s-au trezit puţin mai devreme. Victoria împotriva oţelarilor a venit la momentul potrivit, însă pentru clarificarea situaţiei finale este necesar ca jucătorii din Ocna Dej să obţină puncte şi în deplasare. împotriva bihorenilor, cel mai bun jucător al gazdelor s-a dovedit vîrful de atac A. Danciu, care a înscris două goluri frumoase în poarta lui Câmpan. Toată echipa dejeană a jucat bine, dar mai ales pe plan psihic ea a fost net superioară adversarei. Ambele puncte au fost marcate la început de repriză, ceea ce a tăiat elanul oaspeţilor, resemnaţi oarecum.
SZEKELY Csaba
2 8 - 2 9 A P R I L I E 2 0 0 1
D . N . -
8 / p I a y - o f f
“ U ” C l u j - R u l m e n t u l 4 3 - 1 3 ( 1 5 - 1 3 )
A m t r e c u t d e R u lm e n t u l , u r m e a z ă
R E M IN , S t e a u a s i D in a m o7 f“U " C luj: C crceş (P opean), G hcta (Lazăr). Socaciu, V. Samuil
(Rus), P etre (Deli), R. Sam uil (Stupar), Bălan , D om ocoş, Cr. P odea, Szvercsak. Săuan/c, C antor (Brădătan), Dragomir, Panaite. H întpea (Marin), an trenori P etr icâ M otrcscu, Octavian C hihaia.
R u lm en tu l: Silion, O prea, Constând, P intea, M ihai. Bcjan, F iliche, M ihociu/c, R ădean , D ăn ăilă , lon aşcu , Braştic, Tirihi, Chifane, B fclca , antrenor G elu C ăn ea • arbitru Constantin S o r a 1 Bucureşti; ju d ecă to r i d e m arg ine Ion O lani, Victor Iancu,''ambii din Buzău • m arcatori: Săuan/eseu 16, Socaciu /cscuri 21 s i 43, B ălan /eseu 28 şi 70, R. S am u il/eseu 46, C. P od ea /eseu 62. Szvercsak 4 tr. pentru “U ”; lon aşcu /cscu 9, Tirild/lpc, D ân ăila / tr + Ipc pen tru Rulmentul.
Cei care au fost prezenţi sîmbătă, 28 aprilie, în Parcul sportiv “Haţieganu”, au avut parte de două reprize distincte. Una. prima.
ţ â r ii ATALANTA BOLOGNA 2-2 Xii BARI PERUGIA 3-4 2in BRESCIA INTER ‘ 1-0 1IV FIORENTINA UDINESE 2-1 1V JUVENTUS LECCE 1-1 XVI MILAN VERONA 1-0 1VII ROMA LAZIO (nocturnă) 2-2 X ’VIII CHIEVO COSENZA 2-1 1IX ' CROTONE CITTADELA 2-2 XX PIACENZA VENEZIA 1-0 1XI RAVENNA TORINO 1-3 2XII i TERNANA ANCONA 3-2 1 .XIII TREVISO MONZA 3-0 1 ‘
O N G U R S U t i P R O N O S SI ATHLETIC BILBAOII BARCELONAIII : LA CORUNAIV LAS PALM ASV MALAGAVI MALLORCAVII NUMANCIAVIII REAL MADRIDIX SANTANDERX VALENCIAXI REGGINAXII VICENZAXIII CAGLIARI
II , 100%. 3 4.465.380 II 100%12 rezultate 25% 172 . 1.116.345 11 rezultate 25% v;v ; 22 1.854.258
III 100% 22 509.272 III 100% 1 1.281.47611 rezultate ■: 25% . 2.332 127.318 10 rezultate 25% 187 7 320.369
în care universitarii au jucat confuz, nesigur, cu spaţii şi culoare pentru bîrlădeni, ceea ce le-a şi permis oaspeţilor un lO-O/min. 13, un 13-5 în minutul 20, Rulmentul excelînd în circulaţia mai bună a baloanelor şi în placaje. A doua repriză a aparţinut in totalitate clujenilor, cu un Săuan mai-Incisiv la uvertură, cu o înaintare decisă. Mai este de lucrat la ieşirea mai rapidă din presingul adversarului.
Am trecut de Rulmentul dar greul abia de-acum urmează. Ne vizitează REMIN şi Dinamo, ne deplasăm la Steaua, meciuri importante, de cîştigat în realizarea obiectivului, locul 2.
Rezultatele etapei: Dinamo - Farul 81-12 (!!!), Poli Iaşi - REMIN Baia Mare 8-141, “U” Cluj - Rulmentul 43-13, Steaua - CSM Sibiu amînat pentru 9 mai.
Etapa a 9-a: “ U” CLUJ-REMIN/meciul se dispută joi, 3 mai, ora 16, în tur 18-17, CSM Sibîu - Farul (în tur 15-20), Rulmentul - Dinamo (8-77) şi Poli Iaşi - Steaua (10-45), întîlniri care se joacă sîmbătă, 5 mai.
Demostene SOFRONFoto: ion PETCU
x \ l C l ar putea fireclama dumneavoastră
KccTfrrţF» m ’O K j a< 0Q Toi: J9.7X.U
WEEKEND SOLAR PE SEMICERCURILE CLUJENEîn runda cu nr, 17) si ambplp L i n 'n_,w? e)<e/7> acasă (băieţii, sîmbătă, în cadrul etapei a 25-a,. fetele, duminică,lăudabil universitari Ip-a,, am, "bronzul"-campionatului, lor: Dinamo UTI,respectiv Rapid. Pe care,urma unor ioedri ram at, riHb- t P-'L f - m amP e!e cazur’- clujeană. Cu atît mai savuroasă cu cîf a survenit in unor jocun care au ndicat tnbunele în picioare.
De mult n-am mai văzut “U”-u! jucîndatît de legat, consistent şi colorat cum a făcut-o sîmbătă în compania bucureştenilor din Ştefan cel Mare. Care au trăit, realmente, momente de panică .la contraatacurile năucitoare ale profesorului Baciu, la bombele lui Burcă şi dezarmanta rezistenţă a asistentului univ. Marcel Florean, cerberul care a parat, pe lîngă 9 mingi pe care scria gol, 4 aruncări de la 7 m.l Iar merite n-au avut doar sus-numiţii, toţi discipolii cuplului Zamfir-Moldovan aflînd replică oricărei provocări. Altfel Dinamo nici nu a fost prea solicitantă, principala cauză constituind-o lotul restrîns de care a dispus (doar 10 jucători) ca urmare a lanţului de suspendări suferite. Ceea ce n-a redus însă cu nimic meritul gazdelor, care s-au întrecut în a demonstra handbal.
Evoluţia scorului (după cele 6 minute albe din capătul partidei,,timp în care advers are/e s-au studiat şi şi-au reglat tirul): egal la 3 în min. 13, urmat de accelerare clujeană spre 10-5 min. 25, 16-10 min. 43 şi 18-11 în min. 46, după care gazdele merg cu viteză de croazieră spre victorie ia diferenţă de 5 goluri: 23-18. Marcatori: Baciu 4, Burcă 5. Dâncilâ 4. Gal 4, Boancă 4, Rocaş şi Câtinaş pentru "U", respectiv
Năstase 5, Petrea 5, Nica 3, Nicolae 2, Preda 2', Ştefan. Au arbitrat internaţionalii Pleşa-Pripas - Rm! Vîlcea.
în celelalte partide ale rundei cu nr. 25: Univ. Bacău -’ Dacia Ptş 24-29, Ulpimex Galaţi - Dinamo Bv 30-20, H.G. Constanţa - Poli Tmş. 20-13, Steaua - Repcon Oradea 39-23, Fibrex.Săvineşti - Minaur Baia Mare 29-25.
Clasament: 1. Steaua 73p; 2. Fibrex 67, -3. Dinamo UTI 58; 4. Ulpimex 55,5. HC Constanţa 54 (un joc mai mult),6. Minaur 53, 7. Dacia 50, 8. “ U” Agressione 49 (un joc mai mult); 9. Poli 42, 10. Dinamo Bv. 42,11. Repcon 34, 12.-Univ. Bc. 27.
P u n c t f i n a l î n C . N . a l j u n i o a r e l o r i
• “U” Ursus - Rapid 26-25 (13-15) •Revenire în forţă a antrenorului Mărginean
După o reţjnză în care studentele şi-au manifestat parte din cunoscutele slăbiciuni (precipitare în finalizare, şuturi anemice sau “pe lîngă”) permiţînd astfel Rapidului să conducă la 3-4 goluri diferenţă (de unde şi folclorul tribunei: “noi o să egalăm în... pauză!"), a urmat o repriză secundă năpraznică, cu un. final pe muchie de cuţit, în min. 57 scorul fiind egal la 25. După ce tabela de marcaj mai stătuse de 3 ori în cumpănă, în ultimele două cazuri rapidistele fiind cele care au gîfîit sâ prindă garnitura pe care scria “draw".
Ce a urmat însă după încordatul egal la 25, cînd tensiunea devenise efectiv de infarct? Florentina Grecu (excelentă în toate momentele cît a stat în poartă) scoate,
i miraculos, la rutinatul play maker Elena Năpar, după care - vai! - Vârtic ratează, din poziţie ideală, pasa de gol strecurată de Oana Chirilă. Noroc că In faţa imediat următoare interul de lot, Gabriela Tănase. trage “peste" şistudentele au ultimul atac; pe care Mihaela Urcan îl fructifică,
i trăgînd, dibaci, dintr-o poziţie I care a lăsat-o pe versata Cristina a Dogaru (altfel foarte promptă şi ri vigilentă pe tot parcursul ** meciului) fără replică. Şi din nou 3 Năpar faţă în faţă cu Grecu, care
scoate iarăşi miraculos,conservînd astfel fragilul - dar atît
. de valorosul - avantaj al gazdelor.- Pe care ultima . acţiune
« r f ” - 5r *V ' .-.-I
giuleşteanâ nu-l va mai putea clinti, aruncarea de la 9m a lui Tănase fiind înghiţită de zidul dujencelor. Care obţin astfel o victorie prestigioasă (apropo de “epoletul” Rapidului, deţinătoare a City Cup) şi de două ori importantă: pentru psihicul echipei (intens tulburat de insuccesele sezonului) şi starea din clasament, cele 3 puncte cucerite duminică (re)aducînd “U"-ul de pe locul 10 pe 8. _
O victorie la edificarea căreia o contribuţie majoră a avut noul (şi totodată vechiul) antrenor al “U”-ului, prof. Gheorghe Mărginean, cel care a ştiut sâ motiveze corespunzător fetele şi să “joace" alături de ele toate fazele meciului. Aşadar, o întoarcere în forţă la echipa de care prof. Mărginean a fost obligat să se desprindă în iama lui '97, deşi deţinea performanţa de-a fi readus “U”-ui pe prima scenă, după ce şaptele feminin de Divizia “B” primise certificatul-de deces, fiind radiat din catastifele clubului.
Marcatoare: Rogoz 1, Chirilâ 3, Pop 5, Vârtic 3, Urcan 8, Vlad 5, Deac 1 pentru “U", respectiv Năpar 4, Gâscă 5, Lupan 4, Gheorghe 2, Dobrin 4, Tănase 5, Preda 1.
Puţin amabil cu gazdele arbitrajul timişorenilor Voicu - Râpa.
Clasament: 1. Silcotub 48 p., 2. Oltchim 47, 3. Fibrex 39, 4. Rapid 38, 5. Remin 37, 6. Hidro 34, 7. Otelul 31, 8. “ U” Ursus 28, 9. Rulmentul’27, 10. CSM 26, 11. Antilopa 25, 12. Era 24. (Fibrex şi Rapid au un joc mai puţin).
Nuşa DEMIAN
■ Diplome individuale: cea maiLună trăgătoare - Alina Albu/Dinamo; cea ; mai bună ridicătoare:- Bardocz Orsolya/Turda; cea mai completă jucătoare
- Noemi Pop/Unirea Cluj; Premiu special - Ioana Cioca/Unirea Cluj; s-au retras din activitatea de juniorat Noemi Pop, Adelina Roşu, Hanna Shaker/ toate. Unirea Cluj.
.: • Dinamo: Anca Martin, Cornelia Stancu, Elena Porumbescu, Alina Signeanu, Roxana Ivanof,:Cristina Blenche, Cristina Selaru, Alina Albu, Nicoleta Flangiu, Irina Popescu, Sorina Tigăescu, Ana Maria lenea, antrenor Emilia Stoian. î
Opt rezultate de 3:0, cinci de 3:1 şi numai două de 3:2 dau măsura turneului final al junioarelor'!. Cu o campioană decisă în primele trei zile, Dinamo, cu un suspans amînat pentru
M . C | >' \ Y '
lI j v
;î L lUnirea Cluj: Hanna Shaker, Adelina Roşu,
Ioana Vasinca, Cristina Jucan, Nicoleta Păcurar, Cristina Vîtcă, Raluca Bucur, Raluca Moldovan, Maria Niyungeko, Noemi Pop, Ioana Cioca, antrenoare Honorina Borajni şi Doina Mureşan.ultima zi de turneu, duminică, 29 aprilie. Cînd oboseala şi-a pus amprenta serios, cînd doar echipele motivate, fizic în special, şi-au adjudecat cele două puncte ale victoriei.
C SS Turda îşi păstrează locul 2 reuşit şi în ediţia precedentă.CSS GSI Unirea Cluj ar fi reuşit un pic mai mult dacă nu ar fi avut programul încărcat, derulat pe ruta Cluj-Napoca - Spania - Fălticeni - Cluj-Napoca, un timp extrem de scurt, dar şi foarte încărcat în meciuri. Baia Mare cu "antecedente” de ani buni în primele trei şi-a demonstrat- valoarea în întîlnirile susţinute cu Penicilina laşi şi Unic Piatră Neamţ.
Aceasta din urmă fiind o mare decepţie. Penicilina a forţat o singură dată, în meciul pierdut-cu 3:2 în faţa Unirii Cluj, după o luptă epuizantă, demnă de nivelul primului eşalon, mă
refer la Divizia “A ” şi nu exagerez deloc.
Râmîn la ideea că pentru juniori/junioare ar trebui gîndit un ait sistem competiţional. Unul în care echipele să joace, eliminîndu-se pauzele lungi (februarie-aprilie arfiiun exemplu).
în final nu ne rărnîne decît să felicităm echipele clujene pentru performanţele realizate, care dovedesc că şcoala clujeană de volei produce şi are valori.
Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU
I' ' • >
h \ %r v ’ . ' . T : ,
\ ( % ;/ * V
- - V - * ' . ; ? iC SS Turda: Soporan Cristina,. Bianca
“ U ” C A R B O C H IM A ÎN C H E IA T C O N T U R IL E• Pentru locurile 5-6: “U” Carbochim - CSU Piteşti 2-1 •
Ediţia cu nr. 52 a principalei întreceri masculine este aproape de final, urmînd sâ aflăm care dintre West Petrom Arad şi Vega SOCED Ploieşti va fi campioană iar dintre CSU Sibiu şi Dinamo care va fi medaliata cu bronz, precum şi formaţiile exilate în “B", cunoscînd, în schimb, ocupantele locurilor 5 şi 6, acestea fiind, în ordine, “U” Carbochim şi CSU ISA Piteşti. în ultimul caz, verdictul a fost dat sîmbătă. în Sala Sporturilor “Horia Demian", cînd clujenii, care prin victoria obţinută vineri au egalat scorul general (ei pierduseră primul joc de la Piteşti), şi-au adjudecat a treia partidă, terminînd în avantaj de 2-1 disputa, deznodâmînt ce-i plasează pe poziţia a 5-a a ierarhiei finale. Meciurile de vineri si sîmbătă, încheiate cu scorurile de 84-76 (17-21, 44-36, 67-57) şi >5-70 (26-23, 39-46, 60-56), cu toate că aveau iz de vacanţă, au fost viu disputate din primul pînă în ultimul minut, cu finaluri pe muchie de cuţit, orgoliile gazdelor şi ale campionilor en-titre fiind cele ce le-au stimulat pe protagoniste. Elevii lui Dan Moraru, 5 ia număr (Popa, Marin,'Sebestyen, Pintea, Săftescu), plus Mircea Cristescu, care a evoluat accidentat, fiind cel care a decis victoria de vineri, au avut o misiune deloc uşoară în opoziţie cu un adversar ce a putut rula mai'mulţi jucători, dintre care trio-ul Sere-Câprărescu-Haisler, a fost greu de anihilat, fiind sîmbătă la un pas de a-şi adjudeca partida. în ambele meciuri, de un nivel tehnic modest, cu perioade de dominare care au alternat şi în care am remarcat mai mult acţiunile individuale decît reuşitele colective, învingătorii reuşind finaluri mai eficiente. Vineri, la scorul de 76-73 (min. 38), două acţiuni ale lui Mircea Cristescu (un coş1
. de 3 puncte, urmat de o intercepţie finalizată) au fost decisive, iar sîmbătă, după 67-70 (min. 38), Tibi Sebestyen (2 puncte) şi Comei Săftescu (6 puncte) cu un calm şi siguranţă specifice marilor jucători au fost cei care au dat verdictul. Materializarea scorurilor finale menţionate le-a aparţinut următorilor: Săftescu 23(3)+18, Marin 15(2)+20(4), Sebestyen 10(1)+20(2),'Popa 18(4)+9(2), Pinted15+8, Cristescu 3(1)+0, pentru “U", respectiv Căprărescu 27(3)+19(3), Sere 23+11, HaisIer 10+20, Viciu 9(3)+11(3), Runceanu 7+2, Domescu 5+2. Cu multe inexactităţi arbitrajul cuplului M. Udrică (Craiova) - A. Roşu (Oradea).
în disputa pentru locurile 3-4, dintre CSU Sibiu şi Dinamo Bucureşti, după ce în primele două partide de la Sibiu s-a înregistrat egalitate la 1, situaţia s-a repetat şi în sala din şoseaua Ştefan cel Mare (75-68 şi 84-102), scorul general fiind.acum de 2-2. Disputa decisivă este programată azi, la Sibiu.
Este şi ora finalelor, care se joacă după sistemul “cel mai bun din 5 partide”. în cea a băieţilor, scorul este de 2-0 în favoarea arădenilor de la West Petrom, care au. cîştigat pe teren propriu primele partide cu Vega SOCED (86-84 şţ 84-77), următoarele două fiind programate ieri şi azi la Ploieşti. în caz de egalitate la 2, meciul decisiv se „va juca la Arad. în'disputa fetelor, faţă în faţă fiind Sportul Studenţesc şi BC ICIM Arad, primele două întîlniri sînt programate pe 1 şi 2 mai în Sala Olimpia din Capitală.
Mircea Ion RADU
“ i r C A R B O C H IM C L U J- N A P O C A - C . S .U . I . S . A . P I T E Ş T I 8 4 - 7 6 (1 7 - 2 1 , 4 4 - 3 6 , 6 7 - 5 7 }
“ U ’ C A R B O C H IM C 1 U J - N A P 0 C A - C . S .U . I . S . A . P I T E Ş T I 7 5 - 7 0 (2 6 - 2 3 , 3 0 - 4 6 , 6 0 - 5 6 )NR. JU C Ă T O R MINUTE PU N C T E PR O C EN T A J ARUNCARI R.O. R..D. I. P.G. P.D. G .P.
JU C A T E M ARCATE- 3p 2p 1p
5 S Ă F T E S C U 40+40 23+18 50?*+16*54 79?*+40?* ,62?*+77?* 2+1 8+6 1+2 6+1 1+4 4+49 CR.M A R IN 33+40 15+20 40?*+60?* 30?*+83?* 79?*+29?* 9+0 3+9 0+3 2+1 9+1 9+310 S E B E S T Y E N 40+40 10+20 16?*+90?* 90?*+99?* 100?*+66?* 4+1 2+2 3+1 6+1 3+2 1+011 C R IS T E S C U 7+12 3+0 33?*+ - m ■ ■ 2+0 0+1 * - 1+012 P O P A 40+31 18+9 66°A+50?* 66?*+100?* 100?*+90?* m 2+0 6+3 2+0 3+1 4+213 P IN T EA 40+34 19+8 • 89?*+80?* 100?*+ - 1+1 3+9 2+1 2+2 3+0 4+47 L Â PU ŞA N 0t3 0+0 - m . - ■ ' - • - - 0+2
* în statistica de mai/sus sînticupjTnse datele ambelor jocuri
MVP, = POPA (“ U” CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA) Pentru a doua oară în acest retur conducătorul de joc al Universităţii a reuşit să se remarce printr-un. joc foarte bun, bazat pe o mişcare permanentă, intercepţii utile, pase decisive şi nu în ultimul rînli o eficacitate de invidiat. Miţă a făcut în ansamblul acestui campionat o figură frumoasă, putînd fi considerat jucătorul care a dat echipei
calm . şi siguranţă în pregătirea atacurilor, precum şi imbold în momente chele ale unor meciuri dificile.
MVP2 = SEBESTYEN (“ U” CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA)Ajuns la deplina maturitate sportivă, Tibi a încheiat în forţă acest
. campionat reuşind prin prestaţia sa de sîmbătă să încline'decisiv balanţa în favoarea alor noştri. în condiţiile în care a fost folosit mai tot timpul cîte 40 de minute/meci în acest campionat, se poate spune Că el s-â achitat mai mult decît onorabil de sarcinile pe care le-a primit, lăsîrid de fiecare dată o impresie+foarte bună spectatorilor prezenţi îrr sala de sport.
, Statistică realizată de Ovidiu BLAG
1 Dolar SUA = 28.214 lei 1 Marcă germană = 12.822 Iei
r«r acS£*t
K c u l l O l n U C J : 1 EURO = 25.078 Iei 1 g AUR = 238.975 Iei
T ; > ;r ' / / : . ^ Ş ţ 4— j — j h ^ *v'-5* "* ' 'V-.** -î’-y-ur t: -;ra a . ®
} ; -^7 i* 3 m *
j , 'j H ( U / j l u ' l t ^fc- — .J Vui^>->' K w JrJ lax-j ^«K
* ~ - :
f^stţpS+ţS#,
~"*\ L J _ _r v - j l - ‘-^ 1
urmare din pagina 1
S c h i m b a r e a d e
l a m i e z u l n o p ţ i i
Mulţi ne amintim că pînă nu de mult vorbeam despre .moneda europeană ECU. Ce s-a înstîmplat însă cu aceasta? în primul rînd. trebuie precizat că ECU nu a reprezentat niciodată o monedă cu adevărat „europeană”, ci doar o unitate de măsură monetară în raport cu monedele din ţările Uniunii Europene. Deşi nu a existat niciodată o formă de exprimare a acestei unităţi monetare sub aspectul concret al bancnotelor şi monezilor, în mod sigur ECU a constituit una dintre etapele ce au condus la apariţia monedei unice europene. La miezul nopţii de 31 decembrie 1998, în mod oficial EURO a luat locul ECU-ului, cu o paritate de 1:1.
Care este,'totuşi, diferenţa? Noua titulatură aduce în plus faptul că de la 1 ianuarie 1999 rata de schimb oficială EURO / monede naţionale (numai ale statelor membre ale U.E., care făc parte din zona Euro) este fixă. Astfel putem spune că rata de schimb pentru aceste monede este - şi va rămîne - una şi aceeaşi prin definiţie.
Trebuie precizat că anterior acestui moment de importanţă deosebită pentru Uniunea Economică şi cea Monetară, în cadrul Consiliului European de la Madrid, (desfăşurat în decembrie 1995) şefii de state şi de guverne ai Uniunii Europene au luat hotărirea de a da monedei unice denumirea de EURO. Abrevierea oficială pentru moneda unică este EUR, aceasta fiind de fapt forma sub care este înregistrată la Organizaţia Internaţională pentru Standarde (ISO). în timp abrevierea a devenit la fel de uzitată ca şi prescurtările FRF pentru francul francez, DEM pentru marca germană sau GBP pentru lira sterlină.
Simbolul monedei unice este litera grecească „epsilon”, ca referinţă la leagănul civilizaţiei europene. Reprezentarea grafică a simbolului este apropiată de litera „E”, însă cu două linii paralele rla mijloc, care fac o referire la prima literă a cuvîntului cheie „Europa” şi la stabilitatea, monedei unice. în cadrul Consiliului European de la Amsterdam (iunie, 1997), s-a adoptat design-ul monezilor şi bancnotelor EURO. Trebuie menţionat câ în procesul de selectare a design-ului au fost consultaţi şi reprezentanţi ai consumatorilor, la care s-a adăugat opinia persoanelor cu deficienţe de vedere. Ca si
titulatura, design-ulbancnotelor şi monezilor EURO are profunde semnificaţii: pe bancnote se regăseşte istoria patrimoniului arhitectural european, adică o serie de ferestre şi portaluri, ca simbol al spiritului de deschidere şi cooperare din UE, construcţii pontice din diferite epoci, simbolizînd comunicarea dintre europeni si restul lumii, iar pe.monezi s-a încercat evidenţierea rolului Europei în lume şi a unităţii naţiunilor europene. în pofida faptului că pe unele dintre feţele monezilor de aceeaşi valoare însemnele nu sînt identice (acestea purtînd diferitele simboluri naţionale ale statelor din zona EURO), valoarea lor nu se schimbă.
„ E m u l a ţ i a ” s a u
c e l e p a t r u f e ţ e
a l e l i b e r t ă ţ i i>
Piaţa Unică, ce a devenit o entitate din 1992) a reprezentat unul dintre obiectivele majore ale părinţilor spirituali ai actualei Comunităţi Europene. Aceasta .poate fi caracterizată, pe scurt, prin existenţa a patru „libertăţi” fundamentale: de circulaţie a bunuilor, a persoanelor, a serviciilor şi a capitalului. Cu alte cuvinte, pe Piaţa Unică, ce are drept areal ţările U.E, bunurile, persoanele, serviciile şi capitalul circulă fără regim restrictiv. Cea de-a doua entitate, Uniunea Economică şi Monetară (UEM) a repreznetat un proiect „schiţat” încă din anii '60. Avînd în vedere că tranzacţiile comerciale dintre statele membre reprezintă 60% din totalul tranzacţiilor comerciale din U.E., Uniunea Economică şi Monetară s-a impus ca o complementaritate- a Pieţei Unice. Sub o astfel dc structură costurile ridicate ale tranzacţiilor legate de schimburile valutare, precum şi incertitudinile legate de instabilitatea ratei de schimb, au fost eliminate. Mai mult, Piaţa Unică permite impulsionarea economică şi a forţei de muncă, pe fondul unei monede unice care va întări stabilitatea . monetară i n t e r n a ţ i o n a l ă . Comparabilitatea preţurilor în Euro a ridicat gradul de competitivitate, companiile fiind puse în situaţia de a oferi - produse şi servicii în spiritul unei emulaţii desfăşurate sub semnul calităţii. Ca urmare, privit la modul general, EURO are rolul de a întări unitatea economică a Europei, conceput fiind ca un factor de stabilitate, pace şi prosperitate.
B r i t a n i c i i Ă p e
c o n t r ă ” ,
s u e d e z i i a u
p r o b l e m e , g r e c i i
b e a u u z o" ....
Tratatul de Maastricht cere ca economiile naţionale să se înscrie în asa-numitele „criterii de convergentă” , care să asigure funcţionarea corectă a UEM: inflaţie, deficite publice, rata de schimb şi rata dobînzii. Dintre acestea, doar deficitele publice excesive sîntmonitorizate de Consiliul •Uniunii Europene, dupăadoptarea EURO.
Danemarca si Marea Britanie sînt singurele ţâri autorizate prin Tratat să participe la zona EURO numai în măsura în care doresc acest lucruMn schimb, toate celelalte state membre - Belgia, Germania, Spania, Franţa, Irlanda, Italia,Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda - s-au angajat de a intra în zona EURO pe măsură ce situaţia economică le-a permis acest lucru. Danemarca şi Marea Britanie au confirmat faptul că nu doreau să participe la zona EURO, iar Grecia şi Suedia nu îndeplineau, în acel moment, condiţiille impuse de criteriile de convergenţă.
La Consiliul European de la Amsterdam, din iunie 1997, s-a încheiat un acord între statele membre, intitulat „Pactul de Stabilitate şi Creştere”, acord construit pe două aspecte cheie: un sistem de alarmă preventivă pentru identificarea şi corectarea derapajelor bugetare, înainte ca acestea să determine depăşirea pragului de 3 % din PlB-ul stabilit în Tratat şi un set de reguli cu efect restrictiv, pentru a exercita presiuni asupra statelor membre ale zonei EURO, astfel încît acestea să evite deficitele excesive şi să ia măsuri rapide de corectare a lor. Statele membre ale Zonei s-au angajat, în schimb, sâ obţină, pe termen mediu, bugete naţionale echilibrate sau chiar excedentare.
Trebuie precizat că Uniunea Economică şi Monetară se bazează pe două concepte: coordonarea politicilor economice naţionale şi existenţa .unei instituţii independente responsabilă cu politica monetară. Pînă la nivelul anului 1998 această instituţie a fost reprezentată de către Institutul Monetar European (IME). Ulterior a intrat în funcţiune Sistemul European al Băncilor Centrale (SCBC), constituit din băncile
Z* * « *o * V . A *
T ’ -' Arv • >;
f ’
" H
lj " : ş < f \ "■ \ZI :■* i ... . . .
I , Â
- 1 '■ -■t Ai • i
centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene, împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE). Principalul obiectiv al SCBC este menţinerea stabilităţii preţurilor în statele membre ale zonei EURO.
In urma îndeplinirii criteriilor de convergenţă, începînd cu 1 ianuarie 2001, Grecia a adoptat moneda unică. Danemarca şi Marea Britanie nu doresc sâ intre în zona EURO, iar Suedia mai are încă probleme cu stabilitatea ratei de schimb.
D a t o r i i l e r ă m î n ,
e l e s î n t d o a r
„ r e e x p r i m a t e ”
Aşadar, pînă la 1 ianuarie 2002 trebuie finalizată acomodarea cu exprimarea preţurilor în EURO şi cu forma tangibilă a acestei monede. Mulţi cetăţeni au însă întrebări legate de translaţia monetară provocată de „adopţiunea” EURO.
Majoritatea specialiştilor din UE consideră că noua monedă nu va îmbogăţi pe nimeni, aşa cum nici nu va sărăci pe cineva.
EURO nu va duce la
modificarea putem de cumpărare a salariilor, pensiilor şi economiilor, fie că acestea constituie depozite în bani, bonuri de tezaur sau acţiuni pe piaţa de investiţii. EURO înseamnă doar o schimbare de .cifre, nu şi de valoare. Pe de altă parte, nici valoarea ipotecilor sau a datoriilor nu va fi redusă sau mărită, ci doar reexprimată.
Contractele de asigurare, conturile bancare, cărţile de credit, cecurile etc. nu îşi vor modifica valoarea, iar cetăţenii nu vor scoate bani din buzunar pentru a efectua operaţiuni de trecere la moneda unică. Pînă la .1 ianuarie 2002 aceste operaţiuni se vor efectua voluntar,' urmînd ca după acestă dată trecerea sâ se efectueze în mod automat. Schimbarea banilor din moneda naţională în EURO se va face prin reţeaua bancară, în mod gratuit, pentru orice sumă.
O măsură complementară va consta în faptul câ, începînd cu 1 ianuarie 2002, operatorii comerciali vor da restul la cumpărături în EURO. Practic, pînă la 2002, monedele naţionale vor circula în paralel cu EURO, urmînd a fi treptat înlocuite. în perioada de
- U itranziţie se vor tipări 12 milioane de bancnote de 5,10, 20, şi 50 de EURO şi confecţiona 80 de milioane dc monezi de_2, 5, 10 şi 50 dc Eurocenţi. îngrijorarea - legală de contabilizare, marketing, politica de personal, practica monetară - este spulberată dc faptul câ atît administraţia publică, cît şi întreprinderile mici şi mijlocii sau marile companii sînt sprijinite să se ■familiarizeze cu noua monedă de către, instituţiile europene sau naţionale.
în ceea ce priveşte statele care nu participă la zona EURO, moneda naţională a acestora nu va avea - cel puţin pentru început -o rată de schimb fixă faţă de moneda unică.
O parte dintre beneficiile pe care omul de rînd le poate avea de pe urma EURO sînt: preţul (mai) scăzut al călătoriilor în străinătate; transferul lesnicios de fonduri dintr-o ţară în alta a zonei EURO; creşterea transparenţei în domeniul costurilor şi al concurenţei; scăderea riscului ratei de schimb; reducerea ratei dobînzilor; scăderea inflaţiei şi creşterea (în anumite condiţii) a puterii de cumpărare; creşterea securităţii muncii.
OTfCIUL JUD EŢEAN P E N T R U ■’ •••' ' a n ă s c u t F r itz
« ,oJ tc t'aconsumatorulu" • ■ * ■% x 1 • x 1 i # ■ ■ . a u to m o b ile v y
î T r i T n . r r f r f r r x A r t z C M r r r r r r r s f c r r ş r f f r r . r r r a r r T f . e f r r r r f c f c e a r T : * ? ;
■LF ie c a r e om îş i duce bătrînetea în fe lu l
lui. f i e c a r e îm bătrîneşte aşa cum a trăit, însă, Ia urma urmei, bătn'neţea, înainte de a f i suferinţă, o fatalitate b io logică, trebuie să f i e ş i o p r o b ă d e umanitarism a c e lo r d in j u r . F e lu l în c a r e s o c i e t a t e a r o m â n e a s c ă r e a c ţ io n e a z ă f a ţ ă d e c e i
- vîrstnici ş i neajutoraţi este şi un indiciu a l c iv il iz a ţ ie i n o a s tr e . P ro tec ţ ia s o c ia lă trebu ie s ă f i e în atenţia tuturor fa c to r ilo r chem aţi s ă a ib ă grijă de ce i ca re au trudit o viată în treagă şi... care după atîţia ani d e m uncă aşteap tă s ă prim ească d e ia stat
| o p en s ie cu c a r e s ă ducă o viaţă decen tă f s i fă r ă g r ija z ile i d e mîinc.\ Cum d ep ă ş e s c e i tăvălugul ag ita t a l ! z ile lo r d e acum a r trebui să in tereseze | actualu l Guvern. Pentru că tot m ai mulţi
o a m e n i in v irstă s in ! c o n d a m n aţi Ia sărăcie...
P e n s i a s e c a l c u l e a z ă p e
“ p u n c t e ”în fiecare zi. la Casa Judeţeană de Pensii Cluj
e mare vînzolealâ. Mii de persoane au luat cu asalt instituţia pentru a depune dosare de pensionare sau a cere lămuriri in legătură cu "bramburita” Lege a pensiilor. O mulţime de cereri de pensionare sau de recalculare a pensiilor au fost depuse la Oficiile de Pensii din Cluj-Napoca, Turda şi Dej.
Oamenii nu mai au răbdare să aştepte luni de zile pină cînd poştaşul le va suna la uşă,
aducîndu-le pensia. După noua lege, pensia se calculează pe “puncte”. Valoarea unui punct de pensie a fost stabilit de Casa Naţională de Pensii, de la 1 aprilie a.c., pe baza unui coeficient de38,5 la sută din salariul mediu brut pe economie prognozat pe anul 2001, de 4.148.653 lei. “La oficiile de pensii lumea ia cu asalt ghişeele, depunînd dosare de pensii. Volumul de muncă s-a triplat. încercăm să soluţionăm în termenul cel mai scurt cererile de pensionare sau de recorelare a pensiilor care nu au putut fi soluţionate în termen de -3 luni, cît a prevăzut veche lege a pensiilor (Legea 3/1977). Trebuie să fim înţeleşi şi noi. Oamenii trebuie să aibă răbdare şi să manifeste înţelegere... Pentru a nu greşi, la un dosar se lucrează mai mult timp” - ne declara domnul ec. lâcob Moholea, director general al Casei Judeţene de Pensii Cluj.
A g e n ţ i i e c o n o m i c i ş i . . .
n o u a L e g e a« p e n s i i l o rLegea 19/2000 privind sistemul public de pensii
şi alte drepturi de asigurări sociale stabileşte unele, obligaţii pentru agenţii economici. Ca’noutăţi. Obligaţia de a depune lunar la Casa Judeţeană de Pensii Cluj, pînă în data de 25 a lunii următoare, declaraţia nominală cu persoanele încadrate în muncă şi în termen de 90 de zile documentaţia conform HG 261/2001, pentru stabilirea locurilor şi activităţile încadrate în condiţii deosebite de muncă (grupa a ll-a de muncă). Angajatorii au obligaţia de a menţine salariul net al angajaţilor, în acest sens vor mări salariile în medie cu 8,29 la sută aplicat la salariul pe luna martie 2001.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, contribuţia la asigurările sociale
(CAS) este de 35 la sută în condiţii normale, 40 la sută pentru condiţii deosebite şi 45 la sută pentru condiţii speciale. CAS-ul este suportat şi de asigurat în procent de 11,67 la sută din venitul brut realizat şi diferenţa pînă la cotele prezentate de către angajator. Normele de aplicare şi formula de calcul a CAS-ului vor apare în cîteva zile in Monitorul Oficial, a precizat directorul general al C JPAS Cluj, lacob Moholea.
B a n i p u ţ i n i p e n t r u
m i l i o a n e d e r o m â n iRecent Parlamentul României a adoptat Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. Stabilindu-se destinaţiile cheltuielilor asigurărilor sociale de stat şi ale bugetului Fondului pentru plaja ajutorului de şomaj. Bugetul este de 83.476,5 miliarde de lei. Bani puţini pentru milioane de români care trăiesc din asigurări sociale de stat.
Pentru şomeri se vor cheltui 12.668,6 miliarde de lei, iar restul pentru asiguraţii “vii sau care au decedat". De ce spun acest lucru? Pentru că la data intrării în vigoare a legii (18 aprilie a.c.) cuantumul ajutorului de deces s-a stabilit la:4.500.000 lei în cazul asiguratului sau al pensionarului şi 2.250ÎOOO lei în caz de deces al unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului. Banii de deces pot fi ridicaţi de la Casa Judeţeană de Pensii Cluj.
în anul 2001, din bugetul asigurărilor sociale de stat se va suporta diferenţa dintre valoarea biletelor de tratament balnear sau de odihnă. Pentru biletele de odihnă beneficiarii plătesc o contribuţie egală cu 59-4a.sută din preţul integral al acestora şi 70 la sută din pensia cuvenită pe luna anterioară procurării biletelor, pentru pensionari.
Pagină realizată de Vasile Moldovan
Cei care doresc un bilet de tratament sau odihnă într-o staţiune la munte sau la mare vor depune cereri însoţite de documente de plată’a CAS-ului la zi sau cupoane de pensii la C JP A S Cluj. Urmînd ca o comisie să hotărască oportunităţile şi repartizarea biletelor începînd cCi luna iunie a.c. _
SI n i
il
La nivelul Casei Judeţene de Pensii Cluj există preocupări pentru cunoaşterea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, a hotărîrilor de guvern privind criteriile de acordare a grupei a ll-a de muncă şi a acordării pensiilor de invaliditate. :
Joi, 3 mai a.c., ora 10, la Univers T din'Cluj-Napoca va avea loc o instruire metodică pentru reprezentanţii instituţiilor publice, agenţi economici cu capital, privat .si'de stat././ '////.A1’
• Dc vorbă cu dl prof. V irg il GUŢIU, preşedin te le F ilia le i C luj a U niun ii Generale a Pensionarilor d in România
- Domnule preşedinte, credeţi că pensionarii clujeni resimt măsurile înscrise în Programul de guvernare, menite a le uşura supravieţuirea în condiţiile cînd pensia este departe do a le acoperi "coşul zilnic” ?
- in majoritatea lor, pensionarii au acceptat Programul Cabinetului Năstase. avînd certitudinea că măsurile prevăzute vor conduce la ameliorarea condiţiilor mizere de viaţă a pensionarilor. Pînă in prezent, nu se observă nici o îmbunătăţire. Vîrstnicii se zbat în continuare în nesiguranţa zilei de mîine şi în sărăcie.
Pensionarii aşteaptă în primul rind diminuarea discrepanţelor dintre pensii la aceeaşi vechime şi responsabilitate. Nu se poate tolera situaţia ca un profesor universitar, cadru didactic din învăţămîntul preuniversitar, inginer, medic sau orice persoană cu studii superioare să aibă o pensie mai mică decît un mic funcţionâraş de birou sau un om de serviciu, dar... nici o pensie mai mare decît salariul. Nici o lege sau ordonanţă de guvern nu mai pot justifica în prezent acest act de nedreptate socială. Ne-au bucurat veştile despre indexare, corelare sau recorelare a pensiilor. Indexarea promisă - ca primă măsură socială - trebuie să aibă întîietate pentru pensiile de dinainte de 1990 pînă în 1998, în stare să acopere 100 la sută rata de creştere a inflaţiei, lată de ce găsesc motivată şi necesară indexarea de 7 la sută, în desfăşurare să se aplice la două luni, nu trimestrial.
Recorelarea - în contextul pensiilor de mizerie care există, al impozitelor, taxelor, al preţurilor instabile - aberante care sufocă traiul zilnic al pensionarului de rînd - aceasta ar trebui să aibă o finalizare mai rapidă. Să înceapă la 1 septembrie a.c., cu pensiile mai vechi, nu după trecerea pe lumea cealaltă a actualei generaţii de pensionari.
Ar trebui să se profite mai puţin de slăbiciunile acestui important şi
numeros segment social (peste 6 milioane de pensionari) care nu mai poate recurge cu vigoarea de altădată la marşuri, demonstraţii, la alte acţiuni de protest, pentru a-şi recîştiga drepturile constituţionale de a supravieţui în limitele decenţei sau ale cerşitului pe la porţile celor care ne guvernează.
lată de ce găsesc motivată necesitatea ca la întîlnirile periodice ale Guvernului' cu sindicaliştii să participe şi reprezentanţii pensionarilor prin Consiliul Naţional al Persoanelor Vîrstnice, demers pe care-l voi recomanda UGPR şi primului ministru al României, un drept consfinţit prin Legea 16/2000.
- Noua Lege a pensiilor afectează în vreun fel pensionarii în plată?
- Nu. Deşi era firesc - chiar cu unele sacrificii financiare - să se legifereze redimensionarea tuturor pensiilor - atît cele în plată, cît şi cele viitoare, în raport de vechime, responsabilitate şi funcţie pentru a elimina pentru totdeauna caracterul discriminatoriu al pensiilor actuale. O reluare a indexărilor şi corelărilor de pînă în anul 2000 ar însemna permanentizarea, într-o formă probabil mai “camuflată”, a deosebirilor dintre pensii, care deocamdată nu respectă spiritul prevederilorconstituţionale.
• Pe plan local, satisfacţiile se dovedesc mai convingătoare...
- Deocamdată rămîn staţionare. în campania electorală asigurările actualilor consilieri s-au dovedit mai încurajatoare. Dorim să se implice, acum, mai mult în problematica în care ne confruntăm: Consiliul local, Primăria să continue acţiunea de sponsorizare a activităţilor de ajutorare a pensionarilor nevoiaşi de întreţinere a sediului UGPR Cluj, cu dispensarul care acordă asistenţă medicală şi gratuită membrilor filialei noastre. Este vorba de o sponsorizare de 45 de
milioane de lei anual, cu defalcare trimestrială şi alocarea acestei sume. Nu mai există motiv de amînare. Bugetul a fost aprobat. Comisia buget- finanţe a Consiliului local trebuie să-şi spună cuvîntul la repetatele noastre demersuri.
Poate, în altă ordine de idei, se va găsi şi soluţia pentru repartizarea unui sediu Consiliului Judeţean al Persoanelor Vîrstnice Cluj, creat prin Legea 16/2000, ca mediator instituţionalizat în relaţia organelor puterii - organizaţiile de pensionari, în opoziţie cu situaţia unor formaţiuni sociale - zise de ajutorare a •vîrstnicilor - care, de fapt, nu reprezintă mulţimea de pensionari, fac multă zarvă, dar în schimb dispun de sedii spaţioase, cluburi şi alte avantaje.
După un an de la propunerile noastre un răspuns favorabil este de aşteptat.
Şi încă o sugestie! Ar fi în avantajul pensionarilor ca impozitul pe locuinţe să fie cuprins între 25-75 la sută, în raport cu venitul mediu pe membru de familie, iar Primăria, Consiliul local şi Judeţean, Prefectura să manifeste o prezenţă mai activă în dezlegarea complexităţii problematicii cu care se confruntă oamenii în vîrstă.
- Cum se implică Consiliul de conducere judeţean în ajutorarea pensionarilor?
-- După un deceniu de existenţă, U G P R Cluj adaugă pe lîngă demersurile constante pentru o pensie demnă - eforturile de sprijinire materială (ajutoare băneşti, alimente şi articole de îmbrăcăminte), asistenţă medico- farmaceutică gratuită membrilor săi. Numai în anul trecut au beneficiat de ajutoare în valoare de peste 200 milioane de lei 715 pensionari. în afara asistenţei medicale oferite de un distins corp medical (profesori, medici, primari, farmacişti şi asistente medicale) la peste '3.000 de pensionari, asociem asistenţă juridică a doi jurişti de marcă, prezenţa la sediul nostru a reprezentantei Casei Judeţene de Pensii Cluj care acordă, informaţii privind modul de aplicare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sodaie. Din păcate, în acest an n-am repartizat r id
un ajutor material sau bănesc, din cauza acţiunii de sponsorizare care pe fondul dezechilibrelor economice şchiopată. Nu am găsit încă înţelegerea cuvenită la sponsorii tradiţionali, cu excepţia Episcopiei Ortodoxe Române, dar nici la cei apropiaţi nouă - Primăria şi Consiliul local Cluj-Napoca - care prin acţiunea lor de sponsorîzare a cheltuielilor de întreţinere a sediului
nostru au permis altădată mai multă operativitate în ajutorarea pensionarilor nevoiaşi.
Pensionarii rămîn într-o expectativă încurajatoare oricare ar fi pretenţiile la o pensie corectă, nediscriminatorie, înţelegem că în 4 luni de guvernare nu . se poate vîabiliza o acţiune de o asemenea dimensiune.
i P R / i G / 8
' 9 «
■ " ■ - / " m $ t f f m «
, ; f ? IG H 5 ,T A a o S s y f m' ' i P £ Q U f l f i 9 & G Q H Ş ţ W i .
FOLrrrA1 CLUJ: 955 şi°43i-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 v V î u i V m ' M ' î
1996 - România a fost invitată şr a participat, ia Viena, la lucrările reuniunii plenare a
“Aranjamentului de la Wassenaar”. România a ' devenit astfel membru fondator.
C o lo n e lu l F l o r in P u ş c a ş
e s t e c e r c e t a t
d e P a r c h e t u l M i l i t a rCazul colonelului Florin Puşcaş, fost ofiţer
specialist la dispeceratul Batalionului 89 Mobil Cluj, a intrat în atenţia Parchetului Militar. Procurorii militari, s-au autosesizat în unna articolelor apărute în presă cu privire la colonelul Puşcaş, acuzat de furt şi au dispus" întocmirea unui dosar penal.
Reamintim că ofiţerul angajat al Jandarmeriei clujene este bănuit că a luat, în repetate rînduri, de la diferite cadre, sume de bani cuprinse între 100 de mii şi 500 de mii. Odată cu sesizările făcute de către conducerea Batalionului 89 Mobil Cluj s-a dispus organizarea unei capcane criminalistice. La verificare, asupra colonelului Puşcaş au fost găsite între bancnotele de 100 de mii pe care colonelul le avea asupra lui şi bancnote cu praf fluorescent şi inscripţionate cu cuvîntul “furt” . In prezent, Puşcaş este internat la Spitalul Militar Cluj şi.intenţionează să se pensioneze pe motiv de boală.
Prejudiciu de miliarde la Petrom Cluj
Şase angajaţi ai SN Petrom filiala Cluj sînt cercetaţi de poliţiştii Serviciului Economic al IPJ Cluj sub acuzaţia de neglijenţă în serviciu.
Potrivit cercetărilor, în perioada 1997-2001, loan Petruţiu, în vîrstă de 56 de ani, Dezideriu Thuri,- de 49 de ani, Şomlea Gavrilă, de 57 de ani şi Motogna Tănase, de 45 de ani, toţi angajaţi ai Staţiei Petrom Dej, au cauzat un prejudiciu, prin neglijenţă, de 1,6 miliarde lei. In urma inventarului efectuat de conducerea Petrom Cluj la pompa de benzină Dej s-a stabilit că nu au fost înregistrate în gestiune peste 120 de mii litri de benzină, motorină şi petrol.
Acelaşi tip de nereguli au fost depistate de organele de control şi la staţia Petrom Huedin. în perioada februarie-aprilie, a.c. Ardelean Liviu Simionaş, în vîrstă de 42 de ani şi Dinea Ionel, de 45 de ani ambii angajaţi ai staţiei, nu au înregistrat în evidenţe peste 30 de mii de litri de benzină premium, petrol şi motorină în valoare de 840 de milioane lei. Pentru a acoperi o parte din prejudiciu, cei doi au întocmit în fals o chitanţă pentru 22 de mii de litri de motorină în valoare de 250 milioane lei.'Actul falsificat atesta faptul că întreaga «cantitate de carburant a fost livrată unei societăţi.
Ardelean şi Dinea sînt cercetaţi în stare de libertate pentru neglijentă în serviciu, fals intelectual şi uz de fals.
Cosmin PURIS
O
L a t o r t a a u c i r c u l a t . . . « " P t o l * s o m i t a t e
p a t r u l e ş c o l a r eîn municipiul Gherla a avut loc faza pe oraş a Concursului
“Cea mai bună patrulă de circulaţie şcolară”. Acţiunea a fost organizată de Poliţia Rutieră din localitate şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, şi s-a desfăşurat în incinta Şcolii generale nr. 1. Au participat 3 echipaje, reprezentînd cele 3 scoli generale din oraşul de pe Someş. Cei 18 copii au dat dovadă de o bună pregătire teoretică şi practică, iar rezultatele se văd zi de zi pe... străzile municipiului. O constatare pozitivă: în ultima perioadă în localitate şi în împrejurimile municipiului nu au avut loc evenimente tragice în care să fie implicaţi elevi. înseamnă, că aceste concursuri şi întreceri îşi au rostul. La Gherla a cîştigat echipajul Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” condus de prof. Gheorghe Tarţa (acum doi ani ei an participat şi la faza pe ţară!). Din echipaj fac parte elevii’Florin Husa, Andrei Nemeş, Alexandra lonescu si Elisa Goţa. Cu toţii vor fi prezenţi la faza judeţeană a concursului.
Faza pe oraş, a Concursului “Cea mai bună patrulă de circulaţie şcolară” de la Gherla s-a încheiat cu un reuşit spectacol, uri adevărat show muzical susţinut de surorile Roxana şi Andreea Suciţi două talente ale muzicii uşoare, ele avînd deja o casetă. .
SZEKELY Csaba
* Unul dintre cititorii noştri întreabăsce înseamnă dreptul de superficie?> * Potrivit Dicţionarului juridic (Editura Albatros - 1985), dreptul de su perfic ie este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construcţiilor, plantaţiilor ori asupra altor lucrări aflate pe terenul aparţinînd unei alte persoane. Constituie un dezmembrămînt al dreptului de proprietate privind terenul, deoarece folosinţa acestuia este atribuită în mod perpetuu titularului dreptului de superficie. Pînă la intrarea în vigoare a Legii 18/ 1992 - Legea fondului funciar, domeniul de aplicare a dreptului d e su p er fic ie a fost restrîns ca urmare a intrării în vigoare a dispoziţiilor legale referitoare la dreptul funciar şi sistematizarea teritoriului, potrivit cărora terenurile agricole şi terenurile cu sau fară construcţii situate în perimetrul construibil al localităţilor nu pot fi înstrăinate, dobîndirea lor fiind posibilă numai prin moştenire. Cu privire la aceste terenuri, dobîndirea acestui drept este inadmisibilă deoarece, chiar dacă superficia nu implică înstrăinarea terenului, prin atribuirea folosinţei acestuia unei alte persoane s-ar ajunge, în practică, tot la efectele unei înstrăinări. Au existat totuşi situaţii în care dreptu l d e s u p e r fe ie şi-a găsit aplicări. Astfel, unul din soţi dobîndeşte 1111 drept de superficie asupra terenului proprietate exclusivă a celuilalt, în cazul construirii, pe acest teren, a unei locuinţe care, potrivit legii, constituie bun comun. Locuinţele proprietate personală construite pe terenuri date în folosinţă de către stat nu formau obiectul unui drept dc s u p e r fe ie , ci al unui drept de proprietate personală.
Leawl da farmeia rente a primăverii... (1 )A venit timpul să culegeţi cît mai multe
plante medicinale. Primele flori şi-au scuturat deja petalele-n vîntul primăvăratic, cîmpurile verzi, poienile pădurilor umplu de flori şi de miresme.
Banală aparent, “lecţia” noastră de ştiinţa naturii are un scop precis: a venit momentul să ne luăm tălpăşiţa de-acasă şi s-o pornim spre “coclauri", fineţe, păduri, în căutarea farmaciei gratuite a naturii... Forţa primăverii, răspîndită în plante, le face să fie în clipa de faţă mai puternice ca orieînd. în weekepd sau în orice clipă în care vă întîlniţi cu “Raiul pe pămînt” gîndiţi-vă la Dumnezeu şi... la sănătatea sufletească şi trupească.
Vă prezentăm din programul de primăvară cîteva plante date de Dumnezeu pentru a ne obloji trupeşte:
U R Z IC AInutil să-i mai povestim de alcătuirea
viguroasă şi- verde, acoperită din tălpi pînă-n cap de ţepi. Antipatică prin “muşcăturile” ei, care fac pielea să se- nroşească, de furnicături, e plină săraca “urzicuţă” de haruri dumnezeieşti, ea vindecă şi alină dureri. Fragedă, abia ieşită în lume, urzicuţa face minuni, transformată în suc, ceaiuri şi.fineturi.
Decoctul de urzici tinereMod de preparare: Se culeg 1/2 kg de
urzici tinere (părţile de sus, crude, nu cele dinspre rădăcină, care sînt mai lemnoase). Se înmoaie frunzele în apă, timp de 5 minute, pentru spălare. Se pune un litru de apă la fiert şi cînd clocoteşte se pun urzicile la opărit. Cu o lingură de lemn se tasează pînă devin moi (ca spanacul fiert). Se lasă la răcit, apoi se storc în mîini. Sucul care se lasă, se pune într-o sticlă - din cantitatea dată trebuie să iasă circa un litru de suc.
Decoctul de urzică astfel obţinut se pune la frigider, iar urzicile fierte rămase se pregătesc culinar ca şi spanacul.
Administrare: Se bea de 3 ori pe zi cîte 50 ml (un păhărel) de decoct, după care se mănîncă la o jumătate de oră o cantitate echivalentă din urzicile fierte. Apoi se poate începe masa propriu-zisă, cu menţiunea că este bine ca masa să îneşapă cu crudităţi.
Ce afecţiuni vindecăAcest decoct are un efect depurativ şi
remineralizant extrem de.puternic, fiind indicat în: • boli de piele: acnee, eczeme, psoriazis, dermatoze diverse; • anemie; • hipocalcemie şi hipomagnezie;- hemoragii;- hipermenoree (ciclu menstrual foarte abundent); • convalescenţă; • gută; • tabagism; • cancer (adjuvant); • carii dentare; • hemoroizi; • obezitate; • alergii; • afecţiuni hepatice; • gastrite datorate abuzului de tutun şi cafea.
Sucul de urzicăPreparare manuală: Se taie “tăiţei" două
mîini de urzica (cît mai fin) şi se adaugă 'peste frunzele tăiate 200 ml de apa (un pahar). Cu o lingură de lemn se "freacă” bine amestecul, astfel ca frunzele de urzica să lase cît mai .mult suc. Se lasă acest
-amestec să stea la macerat 4-6 ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Zeama obţinută va fi consumată imediat după filtrare. Frunzele rămase pot fi folosite în mîncăruri, salate etc.
Administrare: Modul de administrare este în funcţie de afecţiunea tratată. Regulile generale care trebuie respectate sînt următoarele: • sucul se bea pe stomacul gol;- timp de un sfert de oră după consumarea sa nu se mănîncă; • pentru a
“ajuta” tratamentul cu suc se va trece la o dietă echilibrată, fără prea multa carne, prăjeli sau alte alimente grele.
Co, afecţiuni vindecă• anemie: 200 ml de suc se beau înaintea ’
meselor principale; în paralel, se consumă urzici fierte, ca hrană, minimum 200 g/zi.
• diabet zaharat: se fac cure îndelungate de suc de urzică - 500 ml, în reprize, dimineaţa’.
• hemoragii (pierderi mari de sînge menstrual, epistaxis, hemoragie nazală): se beau 200 ml suc înaintea meselor principale.
• cancer: profilactic - o- cură de trei săptămîni de zile, în care se consumă 500 ml de suc pe zi. Previne formarea tumorilor maligne. Ca tratament adjuvant (se bea sucul obţinut dirvfrunze cît mai tinere): cura cu sucuri şi crudităţi. Este eficient mai ales în tratamentul cancerului gastric.
• boli de rinichi şi vezică: se beau 500-1.000 ml suc pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol, pentru efectul diuretic, stimulent asupra funcţiei renale.
• hiperuricemie (concentraţie crescută a ureei în sînge):. extractele -de urzică antrenează în circulaţie acidul uric din ţesuturi şi provoacă o eliminare renală abundentă a acestuia. Se fac cure de 21 de zile, în care se consuma 1.000 ml de suc pe zi, pe stomacul gol. Pe perioada tratamentului, se vor introduce cît mai multe crudităţi în alimentaţie şi, pe cît posibil, se va reduce consumul de came, ouă, prăjeli,
• amigdalite, gingivite, afte bucale: gargară cu suc. Aceste gargare făcute repetat pe parcursul unei zile au şi efect dezodorizant (anihilează mirosul neplăcut).
• hipotensiune, artrita sau alte afecţiuni • vasculare: 200 ml de suc dimineaţa, înainte de micul dejun.
De la B e lg ra d la Riga
în calendarul oficial al DICA de la Paris sînt trecute, pentru luna aprilie două tîrguri: la Belgrad şi la Riga. Cum şi în lumea show-urilor de automobile se aplică regula lui “primul inter pares”, cele două capitale n-au fost mai deloc mediatizate Ja acest capitol. Expozanţii însă, au luat lucrurilem serios.
f, ’
j Peugeot 307 se prezintă ca o maşină monovoltim. > Constructorul prezintă trei motorizări (1.6, 2.0 şi 2.0 ilDl), la j un consum mediu de 7,2 - 7,9 - 5,2 litri la 100 de kilometri.
Şi-a început drumul la Geneva şi. acum. este aşteptat şi la : Barcelona. Lancia Tltesis: o maşină de lux pentru buzunare
pc măsură. Printre primii beneficiari sc număra Papa Paul al . il-Ica şi Jack Nicolson.
Gama A4 de la Audi face, în continuare, furori la toate | tîrgurile la care participă. Şi, credeţi-mâ, nu este vorba numai L i de faima firmei germane. Caracteristicile de sub capotă sînt
’J cele care recomandă această maşină tuturor celor care îşi pot ' ; permite luxul. Ascultaţi! Motor de 1.9, 1.7, 2.9, 1.8 şi 2.4 1,
între 4 şi 6 cilindri, cu 130-220 CP, viteze cuprinse între 207 l i şi 225 km/h, la un consum mediu de 5,5 si 8*21/100 km.
S W ÎÎ4 5 3 ^
. , Despre Mercedes A-class ce să mai spunem? Poate doar că jkţ lumea încă admiră cel mai performant ESP, în traducere liberă f ; j un sistem electronic de control al stabilităţii. în rest, Mercedes- j -- ul, tot mercedes! .
Rubrică realizată de Radu VIDA
< 1999), a anunţat presa rusă citată de AFP. ’
îţi prinzi urechile în alîiea aranjamente internaţionale
urmare din pagina 1concomitent cu găsirea unor căi de creştere a potenţialului' economic a! zonelor împădurite, fară a afecta volumul de masă vegetală producătoare de oxigen.
Toate acestea sînt foarte bune pentru România. Numai că, sceptic cum sînt. mă gîndesc că România este parte la o mulţime de aranjamente internaţionale: iniţiativa Central- europennâ. CHITA, cooperarea la Marea Neagră. Parteneriatul pentm Pace. pactul de stabilitate în Balcani, forţe militare unite tot în Balcani, tratate bi- şi trilaterale, regiuni transfrontaliere s.a.m.d. Dacă le citeşti pe toate, ti se pare că, din aceste minunate proiecte urmează să curgă lapte şi miere in zona noastră, in realitate, toate astea, deocamdată, nu au dus la nimic. S-au cheltuit nişte bani pentru proiecte moarte din fasă. pentru că cei care le-au moşit, vest-europenii, fie că erau fiecare interesaţi de ciozvârta pe care ar putea-o smulge, fie câ erau cinstiri dar cu totul ignoranţi, nu au înţeles că aici era nevoie de o abordare a problemelor conform specificului economic - in primul rînd - al zonei.
Aici funcţionase CAHR. Bună-rca. această organizaţie era o structură si fiecare stat ştia Ia ce să sc aştepte din partea ei. Prăbuşirea acestei mari pieţe a dus ia prăbuşirea economiilor naţionale ale tarilor membre. Desigur, CAER n-ar fi putut face faţă exigentelor Uniunii Europene. Dar acum e mai bine? S-a pus ceva in locul CAER? în primii ani, unele ţări vest- europene au cîştigat mult din prăbuşirea CAER. Acum, însă, lipsa unei abordări economice unitare a ţărilor din Est creează probleme chiar Uniunii Europene. Ea are de ales. Ori va accepta aceste ţâri. cu un nivel al PÎB mult mai scăzut, dar care reprezintă o piaţă de desfacere mare şi un potenţial de forţă dc muncă necesar Europei occidentale, ori se va trezi că. impunind o nouă cortină de fier, face jocul SUA, Japoniei, Rusiei şi cîtorva “ tigri din Pacific” .
Din păcate. Occidentul a dat dovadă de o abordare absolut haotică a problemelor Europei de Est. Aşa se face că toate aceste organisme şi organizaţii înfiinţate aici par a fi mai degrabă o maşinărie de tăiat frunze la cîini, în care îşi prinde urechile orice guvern. Mă bucură desfăşurarea la Bucureşti a acestui summit (căruia i-ar urma o întrunire a Comisiei Dunării), daj nu am garanţia că va aduce foloase în zece ani.
a r aPatru persoane au fost rănite, una dintre ele u
stare gravă, în urma incidentelor înregistrate Iu : c .Bitolia, în sudul Macedoniei, zona de unde erau origin
patru poliţişti ucişi săptămîna trecută ia Tetovo, j3 ari , tTeleviziunea macedoneană, citata de ^ .
: . r_ _ - - -
• •
i m pDUisllS F i i i ” a io i a ! o f i l i i p a te r s f e ^ r o i p§ care fcastoa Si ale faţă de O şi CEC
Acţionarii Băncii "Dacia Felix” (BDF) au făcut o nouă ofertă pentru stingerea datoriilor pe care banca le are faţă de Banca Naţională a României şi CEC, prin care se angajează să plătească .imediat 15 milioane de dolari şi, eşalonat pe cinci ani, încă 7,5 milioane dolari, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele BDF, Liviu Mandler.
La aceste sume se adaugă şl 25% din creanţele în străinătate care urmează să fie recuperate.
Mandler speră ca, pînă la sfîrşitul acestei săptămîni, să fie trimisă spre publicare -o ordonanţă guvernamentală care să , reglementeze stingerea datoriilor băncii către cele două instituţii, singurul impediment fiind acceptul scris al BNR. "Aşteptăm întoarcerea din străinătate a guvernatorului Mugur Isărescu pentru a-şi da acordul cu privire la noua ofertă făcută de grupul Kolal BV, care este deţinut de grupurile Robinson şi Moti Zisser. Sper ca pînă la sfîrşitul săptămînii această problemă să se rezolve”, a spus Mandler.
Premierul Adrian Năstase a precizat, duminică, că, în situaţia în care Banca "Dacia Felix” ar intra în lichidare, suma care s-ar
putea recupera ar fi de aproximativ nouă milioane dolari. “Nu cred că cineva ne poate condamna pentru încercarea de a obţine mai mulţi bani prin vînzare a acestei bănci. Există un mare interes pe zona de relaţii eonomice cu Israelul de a se folosi această bancă pentru' operaţiuni de investiţii. Dacă BNR, care trebuie să-şi dea avizul la actul normativ discutat de noi, nu ar dori, atunci operaţiunea nu se va face. Noi am încercat să găsim, o soluţie”, a spus Năstase.
în proiectul de ordonanţă privind stingerea datoriilor BDF către BNR şi CEC se mai stipulează câ banca clujeană va renunţa la toate creanţele pe care le deţine la societăţile cu capital de stat, care, potrivit oficialilor BDF, se ridică la aproximativ 2 milioane de dolari. în cazul în care ordonanţa va fi aprobată”, acţionarii băncii intenţionează ca; prin preluarea creanţei, să majoreze imediat capitalul băncii cu întreaga sumă, 15 milioane dolari, care va creşte capitalul social la 480 miliarde lei. Liviu Mandler a spus că, în cazul rezolvării acestei situaţii, BDF îşi va schimba imediat numele, pornind ca o nouă bancă. ”Se va schimba acest nume, este o
chestiune psihologică. Am dorit încă de la început acest lucru, dar fiind în reorganizare judiciară nu avea nici un rost”, a precizat preşedintele băncii. Totalul creditelor contractate înainte de preluarea băncii şi nerecuperate pînă în prezent se ridică la 10.000 de miliarde lei, din care doar 10%
. au garanţii. Din această sumă, conducerea BDF apreciază că va reuşi să recupereze aproximativ 10 milioane de dolari, din care 2,5 milioane vor fi cedate în contul datoriei către BNR şi CEC.
Soldul creditelor acordate de bancă, după iunie 1999, era la sfîrşitul lunii martie de 4,8 milioane de dolari, din care sub 2% credite neperformante.
La sfîrşitul anului 2000, banca a înregistrat o pierdere de 275 miliarde lei, ca urmare a provizioanelor în valoare de 400 miliiarde lei, constituite pentru creditele -vechi. Datoria Băncii "Dacia Felix" către BNR şi CEC se ridică la peste 40 milioane de dolari. Tribunalul Cluj a dispus, în data de 15 martie, trecerea în procedură de faliment a Băncii "Dacia Felix". Curtea de Apel din Cluj a amînat judecarea recursului înaintat de bancă împotriva sentinţei de începere a procedurii de faliment pentru data de 29 mai.
fîgenţta susţine ca are fonduri pentru 100 de apartamente' Secretarul de Stat.în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota, a declarat duminică, la Cluj, că ex-istâ fonduri pentru construirea a 100 de apartamente,fonduri care provin dintr-un împrumut de la U E, în valoare totală, pentru toată ţara, de 100 milioane dolari.
Bota a prezentat-o_, duminică, drept şefă a Oficiului Teritorial ANL Cluj pe Adriana Cîmpean, deşi o altă persoană, Doina Voicu, a fost înscăunată în acest post în urmă cu aproximativ o lună. Cîmpean a declarat că se intenţionează construirea a 400 de case individuale şi a altor 40 apartamente în case cu trei etaje. Primul teren pe care ANL Cluj î l , are în vedere este cel de pe Mehedinţi nr. 41, de 4.400 metri pătraţi. ANL Cluj întîmpinâ probleme în colaborarea cu Primăria vis-â-vis de acest teren, a declarat Cîmpean.
Pentru Cluj-Napoca sînt depuse 872 de cereri.
A. M.
P r e ş e d in t e le l l i e s c u a e x p l i c a i d e n u m ir e a d e “ R e p u b l ic a
M a c e d o n i a ” d in T r a ta tu l b i l a t e r a lPreşedintele României, Ion
lliescu, a declarat, luni, că denumirea. «RepublicaMacedonia», care figurează în Tratatul politic bilateral, a fost aleasă întrucît aşa este ea înscrisă în Constituţia macedoneană, lliescu a adăugat că acest lucru nu afectează relaţiile celor două ţâri cu alte state din regiune şi cu organismele internaţionale. Denumirea de “Macedonia”, aşa cum este ea dorită de autorităţile de la Skopje, a fost viu contestată de Grecia. Atena şi-a motivat poziţia prin faptul că în
componenţa Greciei intră şi provincia istorică "Macedonia”, folosirea aceleiaşi denumiri fiind de natură să provoace confuzii nedorite de autorităţile elene. Comunitatea internaţională a dat cîştig de cauză Greciei, recunoscînd statul macedonean sub denumirea de “ Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” , prescurtat FYROM.
lliescu a apreciat că încheierea Tratatului politic cu Republica Macedonia contribuie la consolidarea acestui stat, la menţinerea integrităţii sale teritoriale şi la stabilitatea sa.
Preşedintele lliescu a declarat că Tratatul afirmă dorinţa ambelor state de a dezvolta relaţii de perspectivă în toate planurile, precum şi sprijinul reciproc în eforturile de consolidare a stabilităţii şi păcii în regiune. Şeful statului român a apreciat, de asemenea, că Tratatul constituie premisa colaborării bilaterale în procesele de integrare europeană şi euro- atiantică a celor două state, lliescu a precizat că documentul abordează inclusiv problema minorităţilor naţionale. El a apreciat modul în care este tratată
problema minorităţii aromâne din Macedonia, lliescu a subliniat faptul că autorităţile române îi privesc pe membrii minorităţilor române din diverse ţări ca pe “cetăţeni loiali ai statelor în care trăiesc”. El a apreciat, totodată, că statul român are datoria de a sprijini aceste minorităţi în afirmarea identităţii şi valorilor lor culturale. Preşedintele lliescu a menţionat câ membrii tuturor minorităţilor naţionale .care trăiesc în România sînt cetăţeni români cu drepturi egale, dar care îşi pot afirma identitatea şi cultura specifică.
La Manila a fost instituită starea de război, în urma unei încercări de înlăturare a preşedintelui Gloria flrroyo
Oraşul Manila se afla, ieri, în stare de război, după ce mii de susţinători ai fostului preşedinte Joseph Estrada - arestat săptămîna trecută - au atacat, în cursul nopţii, palatul prezidenţial, confruntările soldindu-se cu trei morţi, zeci de răniţi şî numeroase arestări, relatează AFP.______
S e t o s e în p e K e s s s i d e S H a i la C iia p ia T e r c iFiliala din Cîmpia Turzii a Partidului Socialist al Muncii a organizat ieri, cu ocazia zilei de
1 Mai, o serbare cîmpenească, la care au participat preşedintele PSM Cluj, Grigore Verebei, preşedintele organizaţiei de tineret a PSM Cluj, Florin Bota, candidatul propus de PSM Cîmpia Turzii la Primărie, Ioan Câlugăru, primarul interimar, Ioan Vasinca, precum şi consilieri locali din partea PSM şi PDSR. Programul artistic a fost asigurat de Andra Mihai şi de taraful „Ţarina” din-Turda. întreaga organizaţie locală a ieşit la iarbă verde pentru a sărbători, ca în vremurile bune, cu mici şi bere, Ziua Muncii. Unul din consilierii PDSR prezenţi a recunoscut câ organizaţia PSM Cîmpia Turzii este una foarte puternică.
M.L.
Preşedintele filipinez, Gloria Arroyo, l-a acuzat pe Estrada că încearcă să înlăture actuala putere, pentru a instaura o juntă militară. Starea de război declarată de Arroyo • care i-a succedat la putere, în ianuarie, lui Estrada - autorizează Poliţia să reţină suspecţii pe o perioadă nedeterminatâ.
Purtătorul de cuvînt al - Preşedinţiei, Rigoberto Tiglao, a precizat că această situaţie “permite Guvernului să facă tot ceea ce este necesar pentru a înăbuşi revolta”.
Circa 8.000 de susţinător) ai lui Estrada au atacat, în noaptea de luni 'spre marţi, Palatul prezidenţial Malacanang din Manila. La puţin timp după lăsarea întunericului,manifestanţii - în majoritate tineri, înarmaţi cu bite şi pistoale
artizanale - au încercat să pătrundă în palat, care era apărat de cîteva sute de poliţişti. Televiziunea naţională şi autorităţile au anunţat că luptele de stradă s-au soldat cu cel puţin trei morţi (dintre care doi sînt poliţişti).
In urma unui ordin al preşedintelui, scutierii, susţinuţi de militari înarmaţi, i-au dispersat pe manifestanţi, care s-au regrupat în apropiere de Paîafut Malacanang. Autorităţile au ordonat arestarea mai multor personalităţi ale opoziţiei, printre care se numără doi senatori şi fastul comandant al Poliţiei, apropiaţi ai fostului preşedinte.
După’ ce au fost respinşi de armată, care a deschis foc de avertisment, manifestanţii au incendiat maşini - inclusiv un vehicul de televiziune - şi au
încercat să jefuiască mai multe magazine.
La cîteva ore după eşuarea atacului, Gloria Arroyo a susţinut un discurs televizat, acuzîndu-i pe susţinătorii fostului preşedinte că au încercat să preia puterea. "Intenţionau să înlăture Guvernul legitim şi să instaleze propria lor juntă”, a spus eâ, afirmînd că la spitalul unde se află internat Joseph Estrada a fost descoperit un proiect de declaraţie care anunţa “ revenirea la putere a acestuia”.
Şeful statului major al armatei, generalul Diomedio Vilianueva, a declarat că este posibil ca susţinătorii fostului preşedinte să fi dispus de o unitate armată, iar asaltul din cursul nopţii asupra palatului prezidenţial să nu fi reprezentat decît o etapă în tentativa de preluare a puterii.
CASA DE EDITURĂ TSŢŢTTEpE V “ “>
-'S/R.L.Autorizată prin S.C. nr. 12B/1991. judecătoria Cluj-
Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
IL IE C Ă LIA N (redactor şef);V A L E R C H IO REAN U (redactor şef adjunct); C R IST IA N B A R A (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19.28.28,-E-mail:adevcj@mai!.dntcj.ro - redacţia E-maii: [email protected] - publicitate
Tel/fax:Secre ta r de redacţie: Horea P E T R U Ş 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str. N a p o c a 16 ' ■ "
CULTURĂ: TEL: 19.74.90 - MICHAELA BOCU, SOCIAL- f, ’-J,. • . .CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: Ţ _ ■ - ■ .TEL.: 19.75.07-ALINTUOORBĂiESCU; SPORT:TEL 1921 27 --CODINSĂMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX-.19 73 04-RÂUL - ? i v a .* « tSESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL 1949 81 - ; --.M-'ij*STELA PETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP: r r .T . iSUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75___________ y <1-*, r. r
