+ All Categories
Home > Documents > (SHonn -...

(SHonn -...

Date post: 30-Aug-2019
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
(SHonn [ http://www.dntcj.ro/adevarul | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI Scenarii oare se repetă VALER CHIOREANU f nvăţînd din experienţa tragică a sîrbiior, alungaţi de rebelii alba- nezi de pe pămînturile natale, premierul Macedoniei a constatat că pe teritoriul ţării sale se desfăşoară un adevărat război şi că este necesar să facă ceva pentru a evita situaţia în care se găsesc vecinii lor. Şi ce altceva putea face decît să declare stare de război, pentru a da posibilitate armatei şi poliţiei să ia măsurile care se impun, pentm evitarea unui posibil dezastru. Problema este că necesitatea stării de război o constată oricine are cît de cît elementele necesare, dar nu o poate declara decît Parlamentul. Iar Parlamentul este supus presiunilor celor mai diverse. Una dintre acestea este exercitată de reprezentanţii minorităţii albaneze, care au ameninţat cu părăsirea coaliţiei aflată la guvernare în caz că se dă satisfacţie premierului. Altă presiune, cea mai importantă, este aceea venită din partea ţărilor occidentale, a organismelor internaţionale, care n-au întîrziat să-şi' trimită în Macedonia reprezentanţi la nivelul cel mai înalt, pentru a determina autorităţile de la Skopje să nu accepte cererea primului ministru. Situaţia convine de minune rebelilor albanezi. Practic încurajaţi de ezitările autorităţilor macedonene, şi îşi continuă- netulburaţi acţiunile de gherilă, atacînd patrule şi omorînd soldaţi şi poliţişti. Scopul conducătorilor separatiştilor este limpede: desprinderea unei părţi din Macedonia, alipirea ei la provincia iugoslavă Kosovo şi unirea cu Albania, într-un stat visat de naţionaliştii albanezi. Istoria recentă a acestei părţi a Europei ne arată că albanezii nu se mulţumesc să viseze la o ţară mare, ci întreprind acţiuni foarte bine gîndite pentru a-şi atinge scopul. Iar organismele europene şi cancelariile diferitelor ţări se mulţumesc să constate şi să-i mîngîie părinteşte pe cap, amintindu-le, din cînd în cînd, că nu e bine să întindă prea tare coarda. Şi atît. Chiar după ce formaţiunile paramilitare au’ declarat un adevărat război autorităţilor, “europenii” atenţionează Macedonia să nu proclame starea de război. Pentru că s-ar aprinde regiunea de sud-est a continentului, pe care albanezii au aprins-o, deja. . Ce poate să înţeleagă un român din toate aceste lucruri? Un român transilvănean, în primul rînd. Dacă îi lipsesc informaţiile necesare unei judecăţi cuprinzătoare asupra faptelor şi se mulţumeşte să pună cap la cap ceea ce vede la televizor, atunci el nu are o altă şansă decît să constate că albanezii au pornit unrăzboi şi nimeni nu-i împiedică să-şi ducă planurile la bun sfîrşit. Cine să li se împotrivească? Macedonia nu poate pentru că o lasă NATO şi Uniunea Europeană. Organismele respective au procedat la fel şi în cazul războiului împotriva Iugoslaviei, în condiţiile în care era clar pentru toată lumea că ajutorul dat albanezilor se va întoarce împotriva iniţiativelor de pace care urmează tuturor conflictelor de pe acest pămînt. . Cum este posibil - se întreabă apoi românul din Transilvania, sensibil la orice tulburare interetnicâ venită din trecutul continuare în pagina a 16-a înfrăţire cu Bagtanaa Auvergne - o şansă dată paîrenaîuiui transiluan ^ în cadrul conferinţei de presă organizată, miercuri, de Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest şi Centrul de Afaceri şi Dezvoltare Româno- Francez Cluj -Vichy, proiectul de twining (înfrăţire) dintre Delegation a l’Amenagement du Territoire et a l'Action Regionale (DATAR) - Franţa şi ADR Nord-Vest a fost readus în discuţie. Acesta se doreşte a fi rodul unei cooperări internaţionale desfăşurate sub egida Uniunii Europene. în Auvergn#' Nord-Vest â/ r* ?U1 * * R&gions jumelâcs momentul de faţă proiectul - convenţie se află în faza premergătoare semnării de către autorităţile adminsitrative ale celor două ţări. Componenta de twining, alături de componenta asistenţă socială a Programului Phare/ Ro - 0007.01 au scopul de a sprijini Guvernul României în imple- mentarea unei politici de dezvoltare regională integrată, în conformitate cu Planul Naţional de Dezvoltare, adoptat în contextul procesului de pre-aderare. Beniamin PASCU continuare în pagina a 12-a Senatorul Ilie llaşcu, recent eliberat din închisoare de autorităţile transnistrene, a sosit în România ieri, la ora 12.18, intrînd pe la punctul de trecere a frontierei de la Sculeni. Ilie llaşcu a fost aşteptat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi Nicolae Ivanciu (PRM), şeful Inspectoratului de Poliţie Iaşi, şi de şeful regional "SRI. El este însoţit de un convoi de maşini af parlamentarilor PRM, printre care s-au aflat senatorii Dorel Onaca şi Mihai Lupoi. Festivalul Internaţional de Poezie “Lucian jBlaga” £ sărbătoare la £olegiul pedagogie 'Qbeorgbe JJasăt' în prezenţa primarului Gheorghe “La început de veac şi de mileniu, Funar, a inspectoarei generale prof. sărbătoarea şcolii vine ca un nou Mariana Dragomir, a numeroşi foşti început bazat pe 130 de ani de şi actuali dascăli şi foşti şi actuali continuitate, tradiţie, dezvoltare, elevi ai Colegiului Pedagogic împliniri. , “Gheorghe Lazăr”, s-au deschis, ieri, Trecutul, prezentul şi viitond se manifestările prilejuite de împletesc acum la aniversarea sub aniversarea a 130 de ani de învăţămînt pedagogic preuniversitar ' M. TR1PON clujean. continuare în pagina a 16-a m '^4 n*. -iH If ,1 ir.' “Mă-mpărtăşesc cu cîte-un strop din tot ce creşte şi se pierde”. Poate mai timid, dar adevărata restituire a lui Blaga pare să se'fi aşezat în matca firească abia acum, cu această a Xl-a ediţie clujeană a Festiva - lului, consacrat operei, exegezei şi traducerii creaţiei marelui artist şi filosof. “Despre Lucian Blaga s-ar putea spune - cu aceeaşi îndreptăţire cu care s-a vorbit şi despre Mihai Eminescu - că ar fi «omul deplin» al culturii româneşti. Aceasta întrucît fapta lui culturală are în esenţă caracterul unei multiple şi cuprinzătoare sinteze între termeni antinomici. Prin marea sinteză pe care opera lui Lucian Blaga o operează, prinde contur ceea ce s-ar putea numi un «model Blaga» în cultura română, tot aşa cum vorbim şi despre un «modei Eminescu» ori, în perspectiva europeană mai largă, despre un «model Goethe»” - scria regretatul Liviu Petrescu în eseul său introductiv la volumul Meridian Blaga (I), apărut anul trecut sub egida Societăţii Culturale “Lucian Blaga”. Michaela BOCU continuare în pagina a 6-a ,rT-r*ir'^r’r jjs^iivsctîi c-iC-i D.D. Crăciun: "Fotbalistic, am pierdut!' • Joacă bine-mersi la F.C. Baia- Mare, deşi este produsul Centrului de Copii şi Juniori al F.C. “U”. Paul Ghenţi, despre el este vorba, mijlocaş defensiv, de statură mică, a intrat în vederile lui Ioan Andone care l-a folosit la închidere, în faţa fundaşilor centrali, iar Comei Ţâlnar şi Dan Anca l-au preferat ca iibero atunci cînd Jula lipsea dinprimul unsprezece. Retrogradarea “şepcilor-roşii” din “A”, pe fondul unei administraţii şovăitoare, nu are rost să enumerăm numeroasele compromisuri şi greşeli făcute de fosta conducere executivă şi administrativă, a dus la schimbarea cuplului de antrenori Dan Anca - Tibi Poraczky (supervizaţi de Marcel Lâzăreanu şi Remus Cîmpeanu) cu Marcel Lăzăreanu - Grigore Boca. De pe lista cu cei 20 dejucători care urmau să urce pentru■ primul cantonament pregătitor al stagiunii '99-2000 lipseşte, surprinzător, clujeanul Paul Ghenţi. Discuţiile jucătorului cu Marcel Lăzăreanu şi Grigore Boca (lista a fost aprobată de Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu), se întrerup şi nu vor mai fi reluate niciodată. Pe fir intră Mihai Pop, antrenorul divizionarei C Olimpia Gherla, Codin SAMOILĂ continuare în î în^rera-4fca f SfSUoif CEf
Transcript
Page 1: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

(SHonn[ h ttp : / /w w w .d n tc j .r o /a d e v a r u l |

M O L X III NR. 3 1 9 0 IS S N 1 2 2 0 3 2 0 3

M IERCU RI,9 M â l 20 0 1

16 PAGINI 3.000 LEI

S c e n a r ii

o a re se re p e tăVALER CHIOREANU

f nvăţînd din experienţa tragică a sîrbiior, alungaţi de rebelii alba­nezi de pe pămînturile natale,

premierul Macedoniei a constatat că pe teritoriul ţării sale se desfăşoară un adevărat război şi că este necesar să facă ceva pentru a evita situaţia în care se găsesc vecinii lor. Şi ce altceva putea face decît să declare stare de război, pentru a da posibilitate armatei şi poliţiei să ia măsurile care se impun, pentm evitarea unui posibil dezastru. Problema este că necesitatea stării de război o constată oricine are cît de cît elementele necesare, dar nu o poate declara decît Parlamentul. Iar Parlamentul este supus presiunilor celor mai diverse. Una dintre acestea este exercitată de reprezentanţii minorităţii albaneze, care au ameninţat cu părăsirea coaliţiei aflată la guvernare în caz că se dă satisfacţie premierului. Altă presiune, cea mai importantă, este aceea venită din partea ţărilor occidentale, a organismelor internaţionale, care n-au întîrziat să-şi' trimită în Macedonia reprezentanţi la nivelul cel mai înalt, pentru a determina autorităţile de la Skopje să nu accepte cererea primului ministru. Situaţia convine de minune rebelilor albanezi. Practic încurajaţi de ezitările autorităţilor macedonene, şi îşi continuă- netulburaţi acţiunile de gherilă, atacînd patrule şi omorînd soldaţi şi poliţişti. Scopul conducătorilor separatiştilor este limpede: desprinderea unei părţi din Macedonia, alipirea ei la provincia iugoslavă Kosovo şi unirea cu Albania, într-un stat visat de naţionaliştii albanezi. Istoria recentă a acestei părţi a Europei ne arată că albanezii nu se mulţumesc să viseze la o ţară mare, ci întreprind acţiuni foarte bine gîndite pentru a-şi atinge scopul. Iar organismele europene şi cancelariile diferitelor ţări se mulţumesc să constate şi să-i mîngîie părinteşte pe cap, amintindu-le, din cînd în cînd, că nu e bine să întindă prea tare coarda. Şi atît. Chiar după ce formaţiunile paramilitare au’ declarat un adevărat război autorităţilor, “europenii” atenţionează Macedonia să nu proclame starea de război. Pentru că s-ar aprinde regiunea de sud-est a continentului, pe care albanezii au aprins-o, deja. .

Ce poate să înţeleagă un român din toate aceste lucruri? Un român transilvănean, în primul rînd. Dacă îi lipsesc informaţiile necesare unei judecăţi cuprinzătoare asupra faptelor şi se mulţumeşte să pună cap la cap ceea ce vede la televizor, atunci el nu are o altă şansă decît să constate că albanezii au pornit un război şi nimeni nu-i împiedică să-şi ducă planurile la bun sfîrşit. Cine să li se împotrivească? Macedonia nu poate pentru că o lasă NATO şi Uniunea Europeană. Organismele respective au procedat la fel şi în cazul războiului împotriva Iugoslaviei, în condiţiile în care era clar pentru toată lumea că ajutorul dat albanezilor se va întoarce împotriva iniţiativelor de pace care urmează tuturor conflictelor de pe acest pămînt. .

Cum este posibil - se întreabă apoi românul din Transilvania, sensibil la orice tulburare interetnicâ venită din trecutul

continuare în pagina a 16-a

înfrăţire cu Bagtanaa Auvergne - o şansădată paîrenaîuiui transiluan ^

în cadrul conferinţei de presă organizată, miercuri, de Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest şi Centrul de Afaceri şi Dezvoltare Româno- Francez Cluj -Vichy, proiectul de twining (înfrăţire) dintre Delegation al’Amenagement du Territoire et a l'Action Regionale (DATAR) - Franţa şi ADR Nord-Vest a fost readus în discuţie. Acesta se doreşte a fi rodul unei cooperări internaţionale desfăşurate sub egida Uniunii Europene. în

A u ve rg n # ' N o rd -V estâ / r* ?U1* *

R&gions jumelâcs

momentul de faţă proiectul - convenţie se află în faza premergătoare semnării de către autorităţile adminsitrative ale celor două ţări. Componenta de twining, alături de componenta asistenţă socială a Programului Phare/ Ro - 0007.01 au scopul de a sprijini

Guvernul României în imple­mentarea unei politici de dezvoltare regională integrată, în conformitate cu Planul Naţional de Dezvoltare, adoptat în contextul procesului de pre-aderare.

Beniamin PASCUcontinuare în pagina a 12-a

Senatorul Ilie llaşcu, recent eliberat din închisoare de autorităţile transnistrene, a sosit în România ieri, la ora 12.18, intrînd pe la punctul de trecere a frontierei de la Sculeni.

Ilie llaşcu a fost aşteptat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi Nicolae Ivanciu (PRM), şeful Inspectoratului de Poliţie Iaşi, şi de şeful regional "SRI. El este însoţit de unconvoi de maşini af parlamentarilor PRM, printre care s-au aflat senatorii Dorel Onaca şi Mihai Lupoi.

Festivalul Internaţional de Poezie“Lucian jBlaga”

£ sărbătoare la £olegiul pedagogie'Qbeorgbe J Ja s ă t '

în prezenţa primarului Gheorghe “La început de veac şi de mileniu,Funar, a inspectoarei generale prof. sărbătoarea şcolii vine ca un nouMariana Dragomir, a numeroşi foşti început bazat pe 130 de ani deşi actuali dascăli şi foşti şi actuali continuitate, tradiţie, dezvoltare,elevi ai Colegiului Pedagogic împliniri.

, “Gheorghe Lazăr”, s-au deschis, ieri, Trecutul, prezentul şi viitond semanifestările prilejuite de împletesc acum la aniversarea sub aniversarea a 130 de ani deînvăţămînt pedagogic preuniversitar ' M. TR1PONclujean. continuare în pagina a 16-a

m

'^4

n * .

‘ - iH If , 1 ir . '

“Mă-mpărtăşesc cu cîte-un strop din tot ce creşte şi se pierde”. Poate mai timid, dar adevărata restituire a lui Blaga pare să se'fi aşezat în matca firească abia acum, cu această a Xl-a ediţie clujeană a Festiva­lului, consacrat operei, exegezei şi traducerii creaţiei marelui artist şi filosof. “Despre Lucian Blaga s-ar putea spune - cu aceeaşi îndreptăţire cu care s-a vorbit şi despre Mihai Eminescu - că ar fi «omul deplin» al culturii româneşti. Aceasta întrucît fapta lui culturală are în esenţă caracterul unei multiple şi cuprinzătoare sinteze între

termeni antinomici. Prin marea sinteză pe care opera lui Lucian Blaga o operează, prinde contur ceea ce s-ar putea numi un «model Blaga» în cultura română, tot aşa cum vorbim şi despre un «modei Eminescu» ori, în perspectiva europeană mai largă, despre un «model Goethe»” - scria regretatul Liviu Petrescu în eseul său introductiv la volumul Meridian Blaga (I), apărut anul trecut sub egida Societăţii Culturale “Lucian Blaga”.

Michaela BOCUcontinuare în pagina a 6-a

,rT-r*ir'^r’ rjjs^iivsctîi c-iC -i

D.D. Crăciun: "Fotbalistic, am pierdut!'• Joacă bine-mersi la F.C. Baia- Mare, deşi este produsul Centrului de Copii şi Juniori al F.C. “U”. Paul Ghenţi, despre el este vorba, mijlocaş defensiv, de statură mică, a intrat în vederile lui Ioan Andone care l-a folosit la închidere, în faţa fundaşilor centrali, iar Comei Ţâlnar şi Dan Anca l-au preferat ca iibero atunci cînd Jula lipsea din primul unsprezece. Retrogradarea “şepcilor-roşii” din “A”, pe fondul unei administraţii şovăitoare, nu are rost să enumerăm numeroasele compromisuri şi greşeli făcute de fosta conducere executivă şi administrativă, a dus la schimbarea cuplului de antrenori

Dan Anca - Tibi Poraczky (supervizaţi de Marcel Lâzăreanu şi Remus Cîmpeanu) cu Marcel Lăzăreanu - Grigore Boca. De pe lista cu cei 20 de jucători care urmau să urce pentru ■ primul cantonament pregătitor al stagiunii '99-2000 lipseşte, surprinzător, clujeanul Paul Ghenţi. Discuţiile jucătorului cu Marcel Lăzăreanu şi Grigore Boca (lista a fost aprobată de Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu), se întrerup şi nu vor mai fi reluate niciodată. Pe fir intră Mihai Pop, antrenorul divizionarei C Olimpia Gherla,

Codin SAMOILĂcontinuare înî în^rera-4fca

f SfSUoifCEf

Page 2: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

• Catendarul ortodox. Aducerea moaştelui Sfîntului Ierarh Nicolae: Sf. Prooroc Isaia; Sf. / Y r Y m Y * Ca,en4anrlgreco o to lic. S. Isaia, pf. (Ţ sec. VIII, ÎCr). S. Cristofor, m. ( ţ sec. HI). Miercurea te jumătatea Cindzecirnii.

• PREP ECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60. PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48.PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:• 955 si 43-27-27

POLITIA FEROVIARĂ•CLUJ-NAPOCA: . 13-49-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-21•POLIŢIATURDA: . 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38•POLITIA GHERLA: 24-14-14.POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982. GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. im. 15S «DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNAŢIONAL: 971•INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 93!• DERANJAMENTE 921.O R A EXACTA: 958.R A . TERMOFICARE 19-8748 -,R A . APĂ CANAL: ~ 19-63-02

S.C. -SALPREST" S.A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA G.AZELOR• NATURALE - INTERVENŢII GAZE• 928; 433424

JANDARMI: 956•GARA CIuj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-29-01;

Turda - 31 - 17-62; Dej - 2 1 -20-22 ALI ANŢA ANTISUICID: 19-16-47DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI 9SJ

| 4 - 1 0 M A I |

Republica - Cască ochii sau o-ncurcll, SUA, premieră (13; 15.30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23. 7-10 mat, ta cererea spectatorilor: Marchizul de Sade, S U A - în cadrut unor spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria - In fiecare zl Dumnezeu ne sărută pe gură. România, premieră (11, 13. 17.30, 19.30) (4,5,6 mai: Feiix ş l Ottiia, România (15); 7-8 mai: Moromeţil, România (15); 9.10 mai: Baltagul, România (15) * A rta -Eurim agcs - Rîuri de purpură. Franţa, premieră (vineri, sîmbâtâ, duminicâ: 11; 13; 15; 18; 20; luni, marţi, miercuri, joi: 11; 13; 18; 20); 7- 10 mai: Feiix şl Otilla, România (15) * Fa vo rit - Pact cu Diavoliţa, SUA (13; 15; 17; 19)* Mărăştl - Furtună perfectă, SUA (12,45; 15: 17,15; 19,30).

TUR DA - Fox - Naufragiatul, SU A (13; 16; 19); vineri, sîmbătă, duminicâ - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

D EJ - Arta - B llly Elllot, Anglia (14); Gladiatorul, SUA (16; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

G H ER LA - Pacea - Titanii, SUA (vineri, sîmbătă, duminică; 15; luni, marţi, miercuri : 17); Plăcinta am ericană, S U A (vineri, sîmbătă, duminică; 17; 19); spectacole cu tarif redus de la ora 21; luni, marţi miercuri: 19). Joi închis.

E X I M T U RAGENŢIE DE TURISM Şi BILETE DE AVIONv * o f e r ă : •

T A R O MO R A R U L C U R S E L O R IN TERNE

PERIOADA 25 MAR. 2001 ■ 28 OCT. 2001 lu n i

Cluj Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni 16,35

m a rţiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

m ie rc u ri Cluj Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj -> Otopeni 16,35

joiCluj -> Băneasa 07,00 şi 21,00Cluj Otopeni ' 15,15

v in e riCluj Băneasa 08,30 şi 20,10Cluj -> Otopeni 21,35

s îm b ă tă - Cluj Băneasa 12,30

d u m in ic ă Băneasa Cluj 19,30

O R A R U L C U R S E L O R E X TE R N E PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 Cluj Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt -9 Cluj

marţi şi joi 14,45"Cluj -> Viena .luni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -16,35, vineri.19,40 Cluj -9 Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 Bologna -> Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05

T E L E F O N : 1 3 -0 1 -1 6 .

R tn n r ir l prfa telefon te n te sediul e rm it E X I M T U R , *1r. A . Şsguna 34-36

T o l/F a i 0 6 4 -4 3 3 5 6 9 ,19 3 4 4 2 E X I M T U R , str. Napoca 2 -4 T il/ F a * 0 8 4 -19 8 75 5 .19 S 2 9 3

F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit:

Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, tetefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 5 Clematis, P-ta Unirii

nr. 10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

T E L E 7 abc \ n I

Astăzi, de la ora 22,15: V IT R IN A

cu Tavi Gruian

astăzi, de ia ora 19,00; PEER GYNT

de Hen'rik Ibsen

S L f i r f O :

ADEVĂRUL: de Cluj ziar independent

<r. N — S T \

\jf f , ' - » - l î ' s * \‘ “ \..bY8 *v/ \ „

fîTLfISSIBC U R S E

IN T E R N A Ţ IO N A LE

Cluj > GERMANIAzilnicCluj > ITALIAluni, miercuri, joi, vineri,

sîmbătă Cluj > FRANŢA marii, sîmbătă Cluj > AUSTRIA duminică .Cluj > SUEDIA *4 curse/lună - ?Cluj > SPANIA marii, vineri INFORMAŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

BIBLIO TECIi Biblioteca Judeţeană

“ OCTAVIAN GOGA” : Sala de feclură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, (ci, 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mcdiatecă (str. izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni-vineri: 11,00-18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel, 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştîir (str. I/lazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăjti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. î, tel. 438.409): luni. miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tei. 123.066 int. 17.7): luni' - vineri: 9,00 - 16.00. Notă: Activitatea Secuilor de împrumut pentm adulţi si a celor pentm copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendata provizoriu, in vederea mutârii in sediul nou. Rugăm restant ieri i secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate Ia filialele de cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): iuni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14- 19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.l.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultura) German "Hermann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

( © t e l e s p e c t a t o r ® jMiercuri, 9 mai

7.00 Telerriatinalj 9,00 Tezaur folcloric (r); 10,00

«ftâtuu. p asiunî (s/r); 10,45 TV R Cluj; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz;14.15 Infomania; 14,30 Oameni ca noi (r); 15,00 Clubul de spiritism’(r);

,15,30 Orice e posibil (s/r); 16,00 Panoram a (m agazin în lim ba germană); 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Vino să vezi!; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Piaţa şi banii; 19,50 Familia... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Districtul (s); 21,45 Recurs la morală; 22,45 Amprente; 23,00 Jurnalul de noapte;23.15 Epicentrul (f. SUA 2000); 1,00 Bucuriile muzicii; 2,10 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,50 Mă înnebuneşti! (co. Germania 1985).

\ \ n C j ) 7 ,00 Dom nişoara Andrea (s/r); 7,50 Poftă

bună cu Petrişor (r); 8,05 Călătorind prin ţară (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Ringul (f/r); 11,25 Ştiri; 11,30 Tată, am încurcat-o! (s/r); 12,00 în m ijlocu l fu rtu n ii - (s /r ) ;" 12,50 Dom nişoara Andrea (s); 13,40 C ron ic i vo tive ; 14,10 Desene animate; 15,30 Ştiri; 15,35 Trupa - DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 Mit şi istorie; 18,00 Tată, am încurcat- . o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d .a .); 19,15 Toţi, împreună; 20,05 în mijlocul furtunii (s); 21,00 Pe muchie de cuţit; 22,00 R ăscruc i; 22 ,30 Ş tiri; 22,35 C inem atografu l de artă: Iubire nesfîrşită (f.romantic SUA 1981); 0,15 Patrimoniu; 1,15 Ştiri bancare şi bursiere.

« i i l « i ^ O bservator;8.00 'Neaţa; 1 ţ ,00 Zile'

din viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Piraţii din Caraibe (f/r);16.00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s);19.00 Observator, 19,50 Sport; 20,00 Bărbaţi adevăraţi (co.SUA 1986);22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Intrigi în Paradis (s); 1,30 Observator (r); 2 ,30 Scandalul (s); 3,30 C apcanele destinu lu i (s); 4,30 N oaptea ' tîrz iu (d iv./r); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

7,00 Bună dimineaţa;8 00 ştirile Pro TV; 9,00

Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Echipa perfectă (s); 11,00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,30 Moonwalker ( l muzical SUA

/ / e s t7,00 M uzică ; 8,00

Sandwich şi Fetz - emisiune matinală; 10,00 La ordinea z ile i (r); 11,30 M uzică ; 12,25 Telecaricatura zilei; 12,30 Lumea serviciilor secrete; 13,45 Lumea misterelor (r); 14,45 Documentar; 15,15 24 din 24 (r); 16,00 D'ale lui C ă tă lin ;18 ,00 As show; 19,00 G erm an ia astăzi (do); 19,29 T e leca rica tu ra z ile i; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Cinemagia în direct; 22,00 Reporter Tele 7; 23,00 D'ale lui Cătălin (r); 1,00 Muzică.

8,10 îngeraşul (s/r); g oo Femei înşelate (s/

r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 19,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Betty cea urîtă (s/r); 13,45 Seducţie (s/r); 14,40 La casa de vis (mag./r); 15,30 Înger sălbatic (s);16.20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Iubire fără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la' bunica; 18,05 Femei înşelate (s); 19,00 fngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,20 Seducţie (s);23.20 Dragoste şi putere (s/r); 23,45 De 3 x femeie (r); 0,35 Ştirile de . Acasă (r).

îJSQdL 18,00-19,00 Pactul cu csuijzBX* tranz iţia - re a liza to r N ico le ta Ţăranu; 19 ,30-20 ,00 Documentare.Redacţia nu isi asumă responsa-bilitatea

pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.________________ __

9*.arH M iercuri, 9 mai »06:00-07:00Prima oră (Program informativ BBC -6:00-6:30;

C D Meteo' 6'40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Primul rfo io salut - Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale,07:50,08,50Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 0920 Ce mai crede lumea); 10:00-14:00 Mesa/ FM - Tiberiu Crişan (10:00,13,00 Ştiri * Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra c u trei iezi'- trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu, etc.tenesant); 14:00-16:00 Caleidoscop CD-cuTudor Runcanu (14:00 Ştiri* Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Cemai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspirapa - cu Tudor Runcanu' (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct- farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport-Mihai Petruşcă 18:00-18:30 Program informativ BBC); 21.00 Ştiri; Muzica magica - Ştefan Coroian; 22:00-23:00 M/raco/u/sunefe/or/rJ-muzică electronică cu Cristian Mureşan.

I ( T ) 1 M iercuri, 9 mai“ — Ş T IR I : 09.00, 10.00 ,12.00 , 15.00 ,16.00;

BBC-06.00 , 11.00 , J4.00 , 18.00; 6.30-9.00 - S U P E R MATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, P unctu l de vedere(10.15); C oncursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00-

13.20 -M u s c a (limba maghiară) 20.00, -, T op Ten-D J Sebi; 22.00-23.00 T re n u l de la m ie zu l n o p ţii - Ucu Florea: 01.00-6.00 U n d e M a g ic e

UNIPLUS_Rad!p Progrgm %BC: 6,oo-6,30,8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- •21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,25 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00, 13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct., şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naponale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Bucureşti. 19,30 Rotonda literară cu Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,05 Anotimpul ideilor, redactor Dan Banciu; 21,00 Ştiri; 21,05 Breloc- Anca Mureşan; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

R A D I O R E N A Ş T E R E A9 1 ,2 M H z F M

RADIO CLUJ Miercuri, 9 mai 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de...

actualităţi, dar şi antren matinal prezentată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea in limba maghiară; 10,00 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Mihai Miclâuş; 11,05 Emisiunea redacţiei sociaie: Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Lucia Ţibre; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,30 Microfonul ascultătorului; 13,00 Radiojurnal Bucureşti;-13,15 Paralele muzicale cu Dan Bradu. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax-prezintă Doina Borgovan. 18,30 Star mix. Muzica anilor '90 - Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 Radiojurnal

Miercuri, 9 mai 6,00 - 10,00 C e a s u r i le

d im in e ţii; 10,00 - 10,05 Ş tiri ' Maria Aluas; 10,10-10,40 SfinţiiP ă rin ţi, con tem po ran ii noştri. Realizator: Cătălin Palimaru; 10,40 - 11,00 Cantari bisericeşti; 11,00 - 1.1,30 P ag in i de l ite ra tu ră . Realizatori Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 - 12,00 Lex icon . Realizator: Elena Chircev; 12,00 - 13,00 File de a c a tis t (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluas; 13,05 - 18,00 M a g a z in . Realizator: S imona V lasa; 13,05 — 13,10 P rezenta rea em is iu n ii; 13,10 - 14,00 Concertul am iezii. Realizator Ana Abrudan; 14,00 - 15,00 Inform aţii şi m uzică; 15,00-16,00 Program re lig ios. Realizator: Cătălin Pălimaru;16.00 -17,00 A c tu a lită ţi ş i m uzică; 17,00 -18,00 C e le m ai fru m o ase pagini ale O rtodo xie i. Realizator: pr. Dan Nicolau;18.00 - 18,35 Sfinţii P ărin ţi, co n tem p o ra n ii noştri (r); 18,35

— 19,00 C â n tă r i 'r e l ig io a s e ; 19,00 - 20,00 B iz a n tio n . Realizator: Elena Chircev; 20,00 - 20,30 Universul teo log ic , un iversu l credinţei. Invitat: pr. prof. dr loan Vasile Leb; 20,30 -21,00 P ăhărelu l'cu nectar. Realizator: Elena Magher; 21,00- 22,30 La început a fo st C u vân tu l... Realizator: Radu Preda; 22,30 - 23,00 R u g ăc iu n ile serii; 23,00 - 6,00 L in iş tea n o p ţii (program nocturn de muzică clasică).

1987); 14,15 Spitalul de urgenţă (s/. r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ Vremea; 17,45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 19,45 Dreptul la fericire (dramă SUA ’99); 21,30 Fotbal Meci din Liga Campionilor; 23,45 Ştirile Pro TV/ Profit; 0,00 X şi Zero; 0,15 Fotbal. Liga Cam pionilor (rez.); 1,15 B lack Harbour (s); 2,15 Jesse (s); 2,45 Şase minuni (dramă SUA '99).

F ' f T s '**■ A 7,00 M alco lm ■ şi p i ' j J J jŞ j Edc]ie (s/r); 7,30 p 0ză la minut (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,20 C inem agia (r); ,1 4 ,0 0România@large (r); 14,30 Stil (r); 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs;18.00 Focus; 19,00 Documentar;20.00 Cronica cîrcotaşilorj 21,00 Formidabilul II (co.SUA 1993); 22,45 Focus Plus; 23,15 C ava le ru l

' rătăcitor (s/r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).'

CABINET MEDICAL DE l l STOMATOLOGIE

Calea M olilor nr. 106, ap. 5 D r . S o c o lo v G e lu - m e d ic p rim a r D r . S o c o lo v M ih ae la • m e d ic p rim a r

Tratamente stomatologice• terapie• pro tetică (ceram ică)• chirurgie (re ze c ţii, im p la n te ) Programări zilnic Ia tel.: 430.028

ORAR Luni * Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r .P R O P C IO R T E z A n r .9 (o a rtfe r G r jg o r a s c u )

Prof.dr. L U C IA N L A Z Ă R(G ineco log ie , C h iru rg ie , O nco lo g ie )

L ; M l : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 30- 1 8 M

Dr. V A LE N TIN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 1 4 30- 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN PO PESCU(U ro log ie)'

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 M-2 0 V ; 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în t im p u l o r e lo r d e f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

Dispensarul s Policlinic cu Plată §

oferă consultaţii de (oaie specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai miei preturi, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludivig Roth hr. I9 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAIVIILIA SFINTA"• 7 - 11 mai •

Medicină generală. Dr. l.'Boilâ - 7,11 (10-12), 9 (11,30-12.30), dr. V.Bodo - 9 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 9 (10-12), dr. M. Eşanu - 8 (12-13), dr. S. Loga -11 (9-11), dr. M. Man - 8 (14-16), dr. D. Oltean -10 (9-11), dr. A.F. Oros -10 (14-18), dr. D. Platon - 7 (9-11), 10 (16-18), dr. L. Raşa - 7 (15-17), dr. I. Riza - 8 (15-16), dr. M. Suciu • 10 (10-12), dr. V. Tătaru -11. (10-12), dr. C. Tonea - 8,10 (9-11), dr. A. Varga • 7,11 (9-11), dr. C. Vlaicu •7 (11-13); Homeopatie. Dr. L Barbâalbâ * 9,11 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 7,9 (14-15), dr. i, Paţiu ■ -9 (11,30-13), dr. T. Popescu - 9 (9-11), dr. N. Prişcâ - 9 (16-18), dr. Gh. Uza - 7 (10-12); Interne. Dr. D; Pârv - 7 (15-17), dr. N. Pop -10 (14-16), dr. Gh. Râdulescu • 8 (9-11), dr. Cs. Szakacs • 9 (14-16); Ginecologie.Dr. Al-Reîai Moh'd - 7 (15-17), dr. D. Gherman -10 (15-17), dr. C. Fodor - 8,10 (10-12). dr. V. Pop- 8 (17-18); Chirurgie. Dr. D. Chirilă -10 (17-17,45), dr. P. Pitea -10 (9-11), dr. M. Simu - 9 (11-13), 11 (9-11); Pediatrie. - Dr. M. Fritea - 9 (11-13), dr. R. Mitea - fi (14-15), dr. L. Toma -11 (10-12); Psihiatrie. Dr. L. Giodan • 7 (15- 17), dr. R. Jeican • 8 (14-16); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 9 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boită • 8 (14-16); Dermatologie. Dr. 0 . Roşea -7 (16-17), dr. I. Sârbu - 7 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă - 8 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 8 (12-13); O.R.L, Dr. S. Bîtlan - 9 (14-16), dr. E. Piăian • 10 (9-11); Neurologie. Dr.M. Divin - 7 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 7.(12-13), dr. L. Negru -10 (16-18), dr. D. Ursu • 10 (12-13), dr. I.L Usineviciu -11 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man • 8 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 8 (9- 10), dr. C. Zotta - 7 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ -10 (16-18); Ortopedie. Dr. Z. Popa • 7,10 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa - 7,10 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo • 7,8,9,10,11 (9-11).

In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii, Pentru chirurgie plastică ş i reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet.de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi ta tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se fac» numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac ia sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CIuj-Napoca.

PROF. DNIV.Dr. MIHAI CALCGARO Dr. ANGELA CĂLBGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(fîngu biserica Bob)

S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

MEDIPRAX C entru m e d ic a l

Prof. Dr. HUŢANU loan CIuj-Napoca, -

str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENŢE:

CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată del.tliOIUiM'XI, m; sMtate mim ai A au

stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile ia numărul 186864._______

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Page 3: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

Aici ar putea ft ' reclama dumneavoastră E i i m v n i î ' u ) i l u )

Ziarul nostru foloseşte şti fi furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

i i i

BASHAR AL-ASSAD, PREŞEDINTELE SIRIEI: “SIRIA NU DOREŞTE 0

ESCALADARE MILITARĂ A CONFLICTULUI ISRAELIANO-PALESTINIAN"EL PAIS"

Bashar al-Assad, un oftalmolog în vîrstâ de 35 de ani a moştenit preşedinţia Siriei la moartea tatălui său, Hafez alAssad, într-un proces de succesiune care a instalat un fel de dinastie republicană. După 30 de ani de autocraţie militară, noul lider sirian a trezit speranţe de deschidere politică şi de reformă economică pe care Bashar al Assad le califică drept legitime, chiar dacă nu neapărat în această ordine. Tot de la tatăl său a moştenit o prudenţă extremă, deşi el nu pare adeptul unei conduceri cu mină de fier.

întrebare: în discursul dvs de învestituri, aţi promis o deschidere pe toate planurile, economic, tehnologic, educaţional. Care este bilanţul acestui angajament?

Răspuns: Ceea ce eu am propus este, de fapt, un mod de a gîndi: cum îşi vede Siria propriul viitor; lucru ce implică un obiectiv şi o metodă de lucru. Există însă priorităţi, iar cuvîntul “deschidere” în Siria înseamnă, în primul rînd, dezvoltare, asupra căreia există un consens.

î: Israelul a bombardat în Liban obiective militare siriene, ce măsuri veţi lua?

R: Nu vom dezvălui, desigur, care este răspunsul nostru, altminteri, am veni în întîmpinarea dorinţei lui Ariei Sharon, care vrea să angajeze regiunea într-un război. Siria nu a favorizat niciodată războiul şi s-a pronunţat pentru stabilitatea regională. Ceea ce nu înseamnă că excludem posibilitatea unei riposte militare, dar Siria nu doreşte o escaladare militară a conflictului.

î: Trebuie eliminate deci temerile cu privire la un război regional în următoarele săptămîni?

R: Această problemă depinde de cele două părţi: Siria şi Israel. în ce ne priveşte, nu avem intenţii de război, dar semnalele din partea Israelului relevă contrariul. Dacă războiul ne vâ fi impus, vom şti să ne' apărăm. Totuşi, nu cred că Israelul se va lăsa tîrît în această aventură, în-pofida tendinţelor belicoase ale premierului Ariei Sharon.

î: Siria este acuzată că se foloseşte de Liban pentru a-şi impune interesele prin intermediul mişcării Hezbollah. Ce relaţie există între ţara dvs şi această grupare?

R: Aceeaşi ca şi cea pe care o avem cu întreg poporul libanez. Hezbollah nu ar fi ajuns o importantă mişcare de rezistenţă fără sprijinul poporului libanez. In ceea ce priveşte presupusul sprijin sirian acordat Hezbollah, el nu există. Este vorba de o formaţiune ca oricare alta, cu relaţii diverse şi prieteni care o sprijină. Sîntem de partea Libanului şi, în mod logic, de partea

- rezistenţei libaneze.î: Cît timp vor mai rămîne forţele siriene

în Liban? .R: Intrarea forţelor siriene ia Liban, în

1976, este o consecinţă a ajutorul solicitat de creştinii libanezi, iar această prezenţă a fost menţinută şi în dificilele circumstanţe ale războiului civil. Forţele noastre vor rămîne acolo pînă cînd autorităţile libaneze vor solicita retragerea.

î: Aţi accepta un acord bilateral israeliano-paiestinian?

R: Este oa problemă internă a palestinienilor. întrebarea care se pune este dacă un astfel de acord poate aduce pacea.

Dacă nu este vorba de un acord, global, care să cuprindă toate fronturile arabe (libanez, sirian, palestinian) nu va exista o pace adevărată. Procesul de pace este singura cale ce duce spre o pace reală şi la stabilitate. Din 1993 încoace s-au semnat multe acorduri bilaterale, care vin în contradicţie cu realitatea regională. Am în vedere drepturile palestinienilor.

î: în ce.condiţii este dispusă Siria'să revină la masa negocierilor cu Israelul?

R: Mai mult decît condiţiile; contează cadrul de referinţă, stabilit deja la nivel internaţional. Mă refer aici la rezoluţiile adoptate de Consiliul de Securitate al ONU după războiul din 1967 şi pe care Israelul nu le respectă.

î: Aţi fi dispus să negociaţi cu Ariei Sharon?

R: Pentru noi nu este vorba de persoane. Avem drepturi pe care trebuie să le recuperăm. Un proces de pace depinde de toate păturile societăţii, nu doar de şeful guvernului, deşi prin alegerea acestuia considerăm că voinţa de pace este în prezent foarte limitată şi fragilă.

î: Dvs şi alte guverne din regiune aţi cerut o implicare europeană mai profundă în procesul de pace. Cum trebuie să se concretizeze această contribuţie?

R: Prin mai multe comunicate în favoarea păcii şi a aplicării rezoluţiilor internaţionale şi prin poziţii clare de condamnare a actualelor agresiuni, nu eufemisme. Prin adoptarea de măsuri de descurajare împotriva celor care încalcă legalitatea. Nu doar UE, ci toate ţările care susţin procesul de pace, în frunte cu SUA, trebuie să dea dovadă de un mai mare angajament în această direcţie.

i ş â g s m â I m iT M B E ; DRZRATERI APRINSE PRIVINDREFORMA MONARHIEI SI A CONSTITUŢIEI

"COURR1ERINTERNATIONAL"

în ceea ce priveşte opinia publică britanică, se desprind două concluzii. în primul rînd, reformele monarhiei şi Constituţiei sînt departe de a constitui nişte subiecte plicticoase. Dimpotrivă, ele suscită, în mod instantaneu, o intensă dezbatere publică. în al doilea rînd, marele public începe sâ preia argumente pe care odinioară le avansau numai republicanii convinşi. Britanicii se eliberează treptat de temerile lor ancestrale, iar condescendenţa tradiţională dispare la fel de repede ca şi aura regală. Cum trebuie sâ reacţioneze republicanii? Ce strategie să adopte? Prima reacţie ar fi de a cere pur şi simplu abolirea

imediată a monarhiei. Căci este limpede câ toate propunerile de modernizare sînt sortite eşecului. Familia regală ar fi urmat, în continuare, să respecte un cod de bună conduită, iar parlamentarii să ceară “un registru” al intereselor regale.

Aceste eforturi sînt zadarnice, căci. introducerea vechiului concept feudal, care este regalitatea într-o lume modernă, şi democratică aminteşte de cvadratura cercului

Regalitatea are Ia bază concepte medievale legate de sînge şi de ereditate, în timp ce modernitatea caută, sârecompenseze meritul şi sâ asigure egalitatea şanselor. O monarhie modernă este la fel de absurdă ca o coroană, sau un spectru solar din plastic. Şi totuşi, poate că republicanii ar trebui sâ

tragă învăţăminte de pe urma recentelor succese. A cere aplicarea unor reforme rezonabile pâre a fi o tactică destul de eficientă. Se pare câ republicanii convinşi ar fi respins cererea de a obliga familia regală sâ plătească impozite. Cu toate acestea, decizia respectivă a creat un precedent şi a reamintit că membrii Casei de Windsor nu se află mai presus de politieă şi de controlul. Parlamentului. De asemenea, campania lansată de cotidianul britanic “The Guardian” împotriva acordului constituţional din 1701 - care interzice celor care nu sînt de religie protestantă sâ acceadâ la tron - este, potrivit opiniei multor republicani intransigenţi, în afara problemei.

Cu toate acestea,, supunerea ei spre dezbatere i-a deconcertat pe

monarhişîi, forţindu-i si admită caracterul arhaic al fundamentelor instituţiei lor. în consecinţă, poate că republicanii ar trebui sâ adopte o dublă strategie: sâ continue sâ apere principiul democratic al unei republici, susţinînd, în acelaşi timp, revendicările actuale în favoarea'unei familii regale mai transparente şi mai restrînse. După cum au dovedit evenimentele recente,republicanii vor putea realiza un nou consens, înaintînd pas cu pas, iar fiecare înaintare subminează tot mai mult bazele monarhiei. Poate câ republicanii vor reuşi sâ ajungă la consensul necesar asaltului final - programat peste 20 sau 30 de ani, cînd britanicii se vor pregăti pentru “marea plecare” a “actualului lor şef de stat”, regina Marii Britanii.

I S R A E L U L A V E R T I Z E A Z Ă C A

I N S T I T U I R E A D E C Ă T R E U E A

U N O R S A N C Ţ I U N I Î M P O T R I V A

S T A T U L U I E V R E U V O R A V E A

R E P E R C U S I U N I A S U P R A E U R O P E I

"THE WASHINGTON TIME"

“ Autorităţile israeliene au avertizat că instituirea de către UE a unor eventuale măsuri economice care vizează sancţionarea statului evreu pentru poziţia avută faţă de revoltele palestiniene din Fîşia Gaza şi Cisiordania ar putea avea efecte negative asupra Europei şi nu vor avea un impact economic real. Oficialităţile israeliene au făcut aceste declaraţii ca răspuns la informaţiile potrivit; cărora miniştrii de Externe ai UE intenţionează să impună restricţii statutului comercial privilegiat acordat Israelului,’cu ocazia apropiatei lor reuniuni, prevăzută )a;21 mal. Potrivit unui diplomat european din Israel, UE ar •viza mărfurile fabricate în coloniile evreieşti din Cisiordania şi Fîşia Gaza, dar este puţin probabil ca organismul european să meargă atît de departe îneît să suspende Acordul de Asociere care oferă Israelului statutul comerţului liber cu UE. Organismul european, care a acuzat Israelul că recurge la măsuri excesive de forţă pentru a reprima violenţele palestiniene din Cisiordania şi Fîşia Gaza, a dezbătut îndelung problema ca produsele agricole şi bunurile de larg consum provenite din coloniile evreieşti să nu poată intra în Europa scutite de taxe.

Cea mai mare partea a comunităţii internaţionale consideră ilegale coloniile evreieşti, pe care Israelul le-a construit după ce a cucerit Cisiordania şi Fîşia Gaza, în urma războiului din 1967. Totuşi, potrivit unor oficialităţi israeliene din domeniul economic, este inutil şi lipsit de sens din punct de vedere economic să se facă o deosebire între bunurile fabricate în Israel şi cele din colonii. “Acest lucru nu va avea practic nici un efect economic concret asupra exportatorilor israelieni”, a afirmat Zohar Peri, directorul Administraţiei pentru Comerţ Exterior din Israel. "Va fi o sancţiune simbolică şi nimic altceva". Potrivit dlui Peri, sub 1 la sută din valoarea de 10 miliarde dolari - sumă la care se cifrează anual exporturile israeliene de mărfuri către Europa - sint produse in coloniile din Cisiordania şi Fîşia Gaza.

In opinia altor oficialităţi, va fi dificil pentru importatorii europeni să delimiteze cu precizie originea mărfurilor, avînd în vedere că Israelul marchează produsele provenite din colonii cu eticheta "fabricat in Israel”. Cea mai maro parte a exportului din coloniile israeliene către Europa oslo reprezentat do flori şi mărfuri agricole, deşi in Cisiordania şi Gaza sint amplasate mai multe companii din domeniul industrial. Printre acestea se numără Soda-Club Enterprises, un mare producător şi distribuitor de apă gazoasă, ce exportă aproape exclusiv în Europa. In opinia unor oficialităţi, Soda Club ar putea fi una din companiile afectate în cazul în care UE va adopta măsuri punitive împotriva Israelului, deşi ele au apreciat câ noile taxe impuse de Europa vor fi relativ scăzute. Israelul acordă scutiri de taxe companiilor care operează în coloniile evreieşti din Cisiordania şi Gaza. Multe din aceste companii se bazează pe populaţia locală palestiniană ca sursă de forţă de muncă ieftină. Potrivit unei oficialităţi, companiile israeliene vor încerca probabil să recupereze pierderile de venituri provocate de taxele noi impuse de Europa, prin concedieri de personal, o soluţie care va afecta populaţia palestiniană. O înaltă oficialitate israeliană din cadrul Ministerului de Externe a declarat că eventualele sancţiuni europene vor avea şi consecinţe politice. “Este genul de demersuri care întăresc în Israel percepţia că UE nu poate fi un mediator imparţial în conflictul israeliano- paiestinian”, a spus oficialitatea, sub acoperirea anonimatului.UE cheltuie milioane de dolari în societăţi mixte şi proiecte care promovează procesul de pace din Orientul Mijlociu, dar se plînge că nu a avut niciodată genul de influenţă pe care 11 are Washingtonul în negocierile de pace. Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) a făcut presiuni în vederea unui rol mai amplu al UE în acest proces, dar Israelul priveşte cu suspiciune organismul european pe care îl bănuieşte că, în general, nutreşte simpatie faţă de palestinieni şi este critic faţă de statul evreu. Dl Peri a declarat că măsurile punitive împotriva Israelului vor întări această percepţie.

SUA CONSIDERA INIŢIATIVA DE PACE ARABA 0 BAZA PENTRU VIITORUL DIALOG IN ORIENTUL MIJLOCIU"HA’ ARETZ"

Secretarul de stat american Colin Powell a declarat că SUA privesc planul de pace propus de Iordania şi Egipt cu scopul de a pune capăt actualei crize din Orientul Mijlociu ca fiind de natură să creeze o bază de negociere. “Este începutul dialogului de pace” a spus acesta, reafirmînd totodată poziţia SUA, ■care sînt de părere că negocierile nu pot fi reluate fără încetarea, în prealabil, a violenţelor dintre israelieni si palestinieni: Cu toate acestea, secretarul de stat s-a abţinut să ceară explicit încetarea tuturor violenţelor, cerere care reprezintă o condiţie prealabilă pusă de premierul israelian Ariei Sharon, pentru reluarea dialogului de pace cu tabăra palestiniană.

Aflat în vizită la Washington, din data dc 2 mai, şeful diplomaţiei israeliene,

Shimon Peres, a ţinut să exprime clar faptul că Israelul este dispus să facă o serie de concesii în vederea încheierii unui acord deplin de pace cu palestinienii. Numindu-1, încurajator, pe lideipl Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Yasser Arafat, drept “partener de pace”, Shimon Peres a declarat1 reporterilor că ţara sa este de acord să accepte compromisuri dureroase în momentul în care palestinienii vor fi de acord cu reluarea negocierilor. In acest sens, diplomaţii israelieni vor înainta o soluţie “interimară” menită să ducă la rezolvarea actualei crize. Este posibil însă ca soluţia propusă să nu determine obligatoriu încetarea definitivă a violenţelor, a ţinut să precizeze ministrul israelian de Externe. In plus, Shimon Peres a mai precizat că negocierile, în cazul în care vor fi reluate, nu vor ţine cont de propunerile şi concesiile făcute

de fostul premier israelian, Ehud Barak.în cadrul întrevederii dintre Colin

Powell şi Shimon Peres, cel dinţii a ridicat problema coloniilor evreieşti construite pe teritoriile palestiniene, lăsînd sâ se înţeleagă clar faptul că SUA se opun activităţii de extindere a acestora.

în replică, şeful diplomaţiei israeliene a spus că Israelul nu intenţionează acest lucru, dar a recunoscut că “sînt unii care cred că autorităţile de la Tel Aviv vor exploata procesul natural al creşterii demografice pentru a construi noi aşezări evreieşti”.

Secretarul de stat american l-a asigurat pe Shimon Peres că preşedintele Bush jr. se va angaja profund în rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu. Pentru actuala Administraţie de la Washington, soluţionarea crizei din Orientul Mijlociu presupune, mai întîi,

reducerea violenţelor dintre palestinieni şi israelieni, încetarea blocadei economice impuse de autorităţile israeliene asupra teritoriilor palestiniene, acţiuni care ar trebui să culmineze cu reluarea procesului de pace. “Incursiunile violente ale armatei israeliene în teritoriile controlate de palestinieni, aşa cum s-a întîmplat recent în apropiere de Rafah (Fîşia Gaza), subminează eforturile de a reduce tensiunea din întreaga regiune şi de a pune capăt violenţelor”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat chiar înaintea întîlnirii dintre Shimon Peres şi secretarul de stat, Colin Powell. Eforturile ministrului de Externe sînt marcate de un discurs vizibil diferit de cel al premierului Ariei Sharon, care în repetate rînduri a afectat, prin declaraţiile şi acţiunile sale, reluarea procesului de pace. Aflat într-o vizită

în teritoriile Cisiordaniei, Ariei Sharon a făcut o declaraţie provocatoare, în care spunea că Valea Iordanului (care marchează graniţa dintre Cisiordania şi Iordania) va fi a Israelului pentru totdeauna. Aceasta după ce, la începutul acestui an, guvernul lui Ehud Barak îi promisese liderului Yasser Arafat că armata israeliană se va retrage din Valea Iordanului, după şase ani de ocupaţie.

în plus, Ariei Sharon nu a fost de acord cu încetarea construirii de noi aşezări evreieşti, aceasta fiind una din condiţiile planului de pace propus de Egipt şi Iordania. în ciuda faptului câ ministrul de Externe, Shimon Peres şi premierul Ariei Sharon au poziţii diferite, cel dintîi a încercat, cu prilejul vizitei sale la Washington, sâ se asigure de sprijinul SUA în procesul de negociere cu tabăra palestiniană.

Page 4: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

Aici ar putea fiu reclama dumneavoastră-

:1932 - Miniştrii de Externe ai României, Cehoslovaaei şi Jugoslaviei au semnat

Convenţia militară a Micii înţelegeri, a! cărei text „ fusese definitivat la data de 11 mai 1931.

evărul d : . ' 2 & r r r I ;

1 Democrat a intrat în anotimpul mojisasiilor1 Petre Roman nu ştie nimic despre asemenea iniţiative

. Liderul grupului PD din Camera Deputaţilor, Alexandru Sassu, a declarat, ieri, că grupul PD va depune o moţiune simplă pe tema justiţiei.-dar “are în urmărire” şi o moţiune legată de problemele administraţiei locale.

Deputatul PD Emil Boc a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că partidul său va prezenta, joi, deputaţilor moţiunea simplă pe tema justiţiei, intitulată "Statul de drept şi politizarea justiţiei fn România’ , după care va începe să strîngă semnături de la ceilalţi deputaţi, pentru a o

putea susţine în plenul Camerei.Boc ,a spus că va solicita

puterii să stopeze imixtiunea politicului în Justiţie. El a adăugat că textul moţiunii va face referire la recomandarea ministrului Justiţiei către instanţe de a ţine cont de impactul social ia procesele de retrocedare a caselor, la solicitarea ministrului Şerban Mihăilescu către Tribunalul Cluj de a suspenda procedura de faliment â Băncii Dacia Felix- şi la recomandările unor prefecţi pentru numirea unor magistraţi în instanţele din teritoriu. De asemenea, Boc a precizat că va

fi ridicată şi problema subordonării Ministerului Public faţă de interesele puterii, aducînd în discuţie demiterea procurorului Ovidiu Buduşan şi suspendarea, neconstituţională, a pedepselor pentru generalii Chiţac şi Stănculescu.

Potrivit lui Boc, un alt punct ul moţiunii se va referi la modificarea '■ Codului de Procedură Civilă, prin Ordonanţa 58/2001referitoare la recursul în anulare. '

In ceea ce priveşte semnăturile pentru depunerea la

. Cameră a moţiunii, Emil Boc a spus că au fost negocieri cu

PNL pentru susţinerea reciprocă . a moţiunilor celor două grupuri parlamentare. El a afirmat că PD va analiza, la rîndul său, moţiunea pe teme economice pregătită dfe PNL, şi că, peste două săptămîni, intenţionează să mai depună o moţiune simplă pe tema politizării administraţiei publice.

Aflat la Berlin, la Congresul Partidul Socialiştilor Europeni, preşedintele PD, Petre Roman, a declarat că nu are cunoştinţă de iniţierea de către PD a vreunei moţiuni şi că acest subiect nu s-a discutat în nici o instanţă a partidului.

fîdrian Năstase consideră că nu există raţiuni pentru depunerea de către PNL a

unei moţiuni pe tema reformei economice

Primul ministru Adrian Năstase a declarat, ieri, că nu există raţiuni pentru depunerea de către PNL a unei moţiuni pe tema reformei economice.

“După ce am publicat Cartea albă a preluării guvernării, nu poate să fie decît o glumă iniţierea unei moţiuni pe tema reformei economice”, a spus Năstase. El a apreciat că PNL este “împins la depunerea acestei moţiuni de raţiuni politice".

Năstase a afirmat că intenţia PD de a iniţia la. rîndul său o moţiune pe tema pedeserizârii justiţiei reprezintă de fapt “o fumigenă" aruncată in perioada premergătoare Convenţiei Naţionale a acestui partid. “Ei vor ca această Convenţie să treacă cît mai uşor şi să nu creeze efecte în opinia publică, pentru că este clar că în interiorul PD există fracturi şi sfîşieri”.

Paul Păcuraru şi contrazic pe tema

Delegaţia Reprezentanţilor Naţionali a PNL va analiza, vineri, posibilitatea realizării unei opoziţii democratice unite, din care să facă parte PNL şi PD şi care să acţioneze unitar, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, senatorul liberal Paul Păcuraru, membru în conducerea acestui partid.

Păcuraru a spus că în opoziţia democratică ar trebui inclus şi UDMR, care are probleme interne din cauza înţelegerii cu PDSR.

Fostul preşedinte al PNL, Mircea lonescu-Quintus, l-a contrazis pe Păcuraru, în aceeaşi conferinţă de presă, afmnînd că este puţin probabilă formarea acestui bloc al opoziţiei. “Dacă nu ne-am înţeles cînd eram la putere şi n-am putut acţiona la unison, este puţin probabil să ne înţelegem cînd sîntem în

Mircea lonescu-Quintus se posibilităţii realizării unei opoziţii democratice unite

opoziţie şi cînd interesele sînt mult mai dispersate”, a spus Quintus, adăugind că interesul major al PNL este să se exprime “liberal”.

Quintus a susţinut că acest lucru va fi îngreunat de faptul că PD este un partid Social-democrat, iar Uniunii Democrate a Maghiarilor din România îi va fi greu foarte greu “să se retragă” din pactul cu PDSR. •

“Nu cred că este eficientă şi posibilă din punct de vedere structural o opoziţie unită”, a conchis Quintus.

Păcuraru a revenit, însă, şi a precizat că nu s-a referit la crearea unei structuri instituţionale a opoziţiei, ci la o colaborare în plan parlamentar şi la formularea unor puncte de vedere politice comune asupra proiectelor de lege importante.

Primăria şi Prefectura

organizează separai manifestări

cu ocazia zilei de 9 mai?Primăria şi Prefectura Cluj intenţionează să organizeze,

separat manifestări legate de ziua de 9 Mai, în care se sărbătoreşte proclamarea independenţei României şi Ziua Victoriei împotriva armatei hitleriste. Astfel, Primăria

.demarează manifestările cu un Te Deum la grupul statuar „Glorie Ostaşului Român” din Piaţa Avram Iancu, la ora 10, iar la ora 10, 30, vor avea loc depuneri de coroane la grupul statuar menţionat mai sus şi la Monumentul Erroilor din Cimitirul Central. '

Prefectura sărbătoreşte aceleaşi evenimente cu începere de la ora 10, cu un concert susţinut de fanfara militară a Armatei Transilvania, urmat de un Te Deum la ora 11 la monumentul „Glorie Ostaşului Român”, la numai 30 de minute după manifestarea Primăriei. Acelaşi decalaj se păstrează şi la depunerile de coroane.

La ora 12, 30, la Prefectură, vor fi înmînate diplomele deexcelenţă pentru veteranii de război decoraţi cu „SteauaRomâniei” şi „Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul”.

* * *Pe data de 10 mai, Mişcarea pentru o Monarhie

Constituţională, Uniunea Mondială a Românilor Liberi şi, Centrul Cultural Românesc/82 New-York organizează sărbătorirea proclamării independenţei şi a Regatului, la Biblioteca Universitară. A. M.

Ministrul de Externe va fi audiat în legătură cu Legea privind statutul maghiarilor de peste graniţă

Preşedintele Comisiei de politică externă din Sertat, Gheorghi Prisăcaru (PDSR) a declarat, ieri, că această comisie îl va audia, probabil, săptămîna viitoare, pe ministrul de Externe, Mircea Geoană, cu care va discuta, printre altele, pe tema Legii privind statutul maghiarilor de peste graniţă, aflată în dezbaterea Parlamentului de la Budapesta. Prisăcaru a spus că este preocupat de faptul că o altă ţară legiferează pentru cetăţenii României. ”Nu vrem standarde duble pentru cetăţenii României, cu consecinţe negative asupra stabilităţii şi armoniei interne”, a spus preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, care însă a afirmat că nu a văzut, pînă în prezent, un text oficial al Statutului maghiarilor. Prisăcaru a precizat că la audiere va fi invitat şi Adrian Severin, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, pentru a prezenta activitatea României în cadrul acestei organizaţii.

Ungaria asta deosebit da

intarasatâ da adararaa

României la NfiTO şi Uniunaa

EuropeanăMinistrul ungar al

Justiţiei, Dăvid Ibolya, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute, ieri, împreună cu omologul său român, după consultările bilaterale organizate la Debrecen, că Ungaria manifestă un interes deosebit faţă de aderarea cît mai rapidă a României la structurile euro-atlantice, informează MTI. Ministrul ungar al Justiţiei s-a referit, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, la Legea statutului maghiarilor din ţările vecine Ungariei, proiect aflat pe ordinea de zi aParlamentului ungar. Dăvid Ibolya a afirmat că Legea nu modifică statutul juridic al maghiarilor de peste hotare, ci contribuie, prin acordarea unor facilităţi, la rămînerea acestora în ţara natală.

Ministrul român al Justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că Legea statutului nu a figurat pe agenda discuţiilor actuale, adăugind că autorităţile de la Bucureşti nu vor putea adopta o poziţie oficială decît după studierea proiectului şi a scrisorii miniştrilor ungari.

UDMR împreună cu delegaţii unguri la flPCE “a declanşat” problema ceangăilor la Consiliul Europei

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Ghiorghi Prisăcaru, a susţinut, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că UDMR, împreună cu parlamentarii unguri din delegaţia.la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, .“a declanşat”, la Consiliul Europei, problema ceangăilor, pentru a cere ca acestora să li se asigure învăţămînt în limba maghiară. ' ,

Prisăcaru a afirmat că UDMR doreşte să “obţină un punct de sprijin” în Moldova, pentru a-şi promova obiectivul, respectiv învăţâmîntul “exclusiv” în limba maghiară, şi a întrebat retoric cui îi “serveşte” ca în Moldova să se creeze un focar de tensiune.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului i-a acuzat pe deputaţii Andrei Chiliman (PNL) şi Cristian Dumitrescu (PD) că nu au făcut “practic nimic” în cadrul Comisiei de cultură a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pentru a împiedica adoptarea unui proiect de recomandare care afirmă că ceangăii sînt de origine maghiară. Ghiorghi Prisăcaru a susţinut că el personal a determinat modificarea acestui proiect astfel încît ceangăii sînt consideraţi o minoritate culturală.

Legea 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice în perioada 1940-1945 menţionează că vor beneficia de prevederile legii persoanele care au fost deportate în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, ■au fost private de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concetrare, au fost strămutate în altă Localitate decît cea de domiciliu, au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, au supravieţuit trenului morţii ori dacă soţul sau soţia persoanelor asasinate sau executate din motive etnice nu s-a recăsătorit ulterior.

C.A. este una din persoanele care a avut de suferit în timpul regimului instaurat în 1940. Mama lui s-a refugiat în timpul regimului hortyst de la Zalău

ISI CSIt e p t a i l s

cu cei şase copii ai săi la Petroşani unde tatăl era încadrat ca şi gardian public în Poliţie. Potrivit acestor lucruri, C.A. a făcut o cerere la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Cluj pentru a beneficia de

prevederile Legii 189/2000. însă, potrivit reprezentantului Direcţiei, care a primit cererea de prevederile legii nu beneficiază şi refugiaţii din Ardealul de Nord de sub ocupaţia maghiară, ci numai evreii şi gemianii care au fost persecutaţi în timpulregimului Antonescu. C.A. atrage atenţia asupralacunelor Legii 189/2000 şi solicită extindereaprevederilor ei şi asupra refugiaţilor români din Ardealul de Nord. în situaţia în care se află familia lui C.A. se găsesc şi alte familii din Transilvania.,

Mihaela LĂPUŞAN

Timp de zece zile trei personalităţi ale vieţii publice din Olanda au fost oaspeţii municipiilor C. Turzifşi Turda. Din localitatea Putten (un orăşel cu 24.000 de locuitori) a venit primarul Jan Van Putten şi directorul economic şi financiar al primăriei, Jaap Westhuis, iar din localitatea Harderwijk - directorul primăriei, Jan Van Panhuis.

După cum ne-a declarat dl Moldovay Ludovic, şeful biroului de integrare europeană a Primăriei municipiului C. Turzii, oaspeţii olandezi au venit în cele două municipii de pe malul Arieşului la solicitarea Uniunii Europene, chiar la propunerea sus-numitului, care în anii 1997, 1999 şi 2000 a fost la specializare în Olanda,

unde a luat legătura, cu oficialităţile UE de la Haga.

La ultima şedinţă a Consiliului local al municipiului C. Turzii, primarul din Putten a adus la cunoştinţa consilierilor

Sprijin U.E. pentru Cîmpia Turzii

si Turdascopul vizitei lor. A arătat că UE consideră că pentru aderarea statelor din Europa de Est, deci şi a României, este nevoie de unele schimbări mai ales pe linia îmbunătăţirii activităţii administraţiilor locale. în acest sens, mai multe primării din Olanda au fost solicitate să trimită persoane competente în localităţi din România pentm a acorda sprijin chiar la faţa

locului în vederea schimbărilor necesare şi pentru stabilirea unor colaborări între forurile respective. Există multe domenii unde se poate acţiona, dar deocamdată trei au fost principalele puncte în care şi-au împărtăşit din experienţa lor, şi anume: simplificarea şi eficientizarea conducerii administraţiei locale; îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii şi a informării lor; instruirea personalului care se ocupă de spaţiile verzi şi libere din oraş (specializare în Olanda).

Pe lîngă acestea, înainte de plecare s-a stabilit un plan de acţiune pentru colaborări în viitor, care include şi alte vizite reciproce.

Eugen SCHMIDT

SRI na a carat dastitairQa generalului Vasile Lupu

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, ieri, că nu există un raport al Serviciului Român de Informaţii pentru destituirea generalului de corp de armată Vasile Lupu, prim-adjunctul directorului SRI. -

Preşedintele Iliescu a apreciat că informaţiile potrivit cărora SRI i-ar fi prezentat un raport potrivit căruia generalul Lupu ar fi. fabricat scandalul “Timofte-agent KGB” reprezintă “o minciună”. “Chestiunea e în cercetare. Nimeni nu poate să pronunţe nici concluzii, nici decizii. Nu ne aflăm în faza deciziilor”, a declarat preşedintele Iliescu.

întrebat cum comentează faptul că SRI a declarat că angajaţi ai săi au “fabricat la ordin” dosare care să discrediteze anumite persoane publice, Iliescu a afirmat: “Este o chestiune care se cercetează. Din faza actuală a cercetărilor au rezultat asemenea elemente”. Potrivit unui comunicat al SRI dat publicităţii ieri, propunerile făcute de Comisia internă a SRI nu au avut şi nu puteau avea în vedere persoana generalului de corp de armată Vasile Lupu, deoarece, potrivit legii, în această privinţă competenţa aparţine CSAT.

Page 5: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

........... - -s s£*jr

1990 - Ion Răpuşi Radu Câmpeamrşi-au exprimat public disponibilitatea de a-şi retrage candidatura la preşedinţia

României dacă şi cel de-al treilea candidat, Ion lliescu, o va face. Propunerea a fost susţinută de argumentul că fiecare dintre

cei trei candidaţi este subiectul a numeroase contestaţii.

â MtMfaîr*fi

o c e s p rRepublica Nistreană, al cărei

prizonier a fost Ilie Ilaşcu timp de aproape nouă ani, reprezintă o continuare în timp a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM), creată de Moscova, în stînga Nistrului, la 12 octombrie 1924. RASSM trebuia să joace un rol politic şi propagandistic, menit a atrage simpatiile populaţiei basarabene faţă de puterea sovietică şi a pregăti astfel reanexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru. Un rol asemănător celui atribuit RASSM faţă de România îl jucau Republica Bielorusă faţă de Polonia şi Karelia faţă de Finlanda.

Potrivit punctului de vedere sovietic, Basarabia şi Transnistria erau locuite de “moldoveni ’, un popor diferit de cel român. România era considerată stat imperialist, care anexase o parte din teritoriul locuit de moldoveni - Basarabia. De altfel, acesta era şi punctul de; vedere al Partidului Comunist din România, scos în afara, legii, după o revoltă bolşevică, la Tatar-Bunar (sudul Basarabiei), în septembrie 1924. La 23 august 1939 este încheiat pactul secret Ribbentrop - Molotov, în cadrul căruia teritoriul dintre Prut şi Nistru revine sferei de influenţă sovietice. La 27 iunie 1940, România cedează URSS Basarabia şi Nordul Bucovinei, în urma ultimatumului Moscovei, şi este creată,RSS Moldovenească.

La sfîrşitul anilor '80, odată cu politica de “perestroika” a liderului sovietic Mihail Gorbaciov, pe teritoriul RSS Moldoveneşti are loc un proces de deschidere democratică şi de redeşteptare a conştiinţei naţionale. La 31 august 1989, limba română este proclamată limbă de stat, iar la 27 aprilie1990, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti adoptă tricolorul românesc. In septembrie 1990, Sovietul Suprem creează instituţia prezidenţială şi îl alege preşedinte pe Mircea Snegur, iar în ' . mai 1991, RSS Moldovenească devine Republica Moldova. Sovietul Suprem se transformă în Parlament şi, în iunie 1991, Republica Moldova îşi declară suveranitatea. Ga urmare a evenimentelor produse de eşuarea puciului comunist de la Moscova, din 18-22 august1991, Republica Moldova îşi declară independenţa. Eveni­mentul se produce la 27 august, dată care marchează şi ziua naţională a statului.

Procesul de redeşteptare a conştiinţei naţionale a fost însoţit de reacţii viguroase din. partea forţelor, conservatoare, încă din vara anului 1989, în marile întreprinderi subordonate direct Moscovei - cele mai multe pe teritoriul din stînga Nistrului - sînt create organizaţii echivalente sovietelor muncitoreşti, care se opun introducerii limbii române şi

democratizării republicii. în septembrie 1989, sovietele locale din Tiraspol, Rîbniţa şi Tighina resping Introducerea limbii române şi iniţiază un. program de nesupunere faţă de Chişinău. în decembrie 1989 şi ianuarie 1990, pe cînd atenţia opiniei publice din România şi din Republica Moldova era îndreptată spre evenimentele de la Bucureşti sau spre căderea Zidului Berlinului, la Rîbniţa şi Tiraspol au loc referendumuri în favoarea autonomiei. Rezistenţa Tiraspolului este susţinută de Armata a 14-a a URSS, staţionată în Transnistria. Pe teritoriul Transnistriei se află o importantă parte a complexului militaro-industrial sovietic, precum şi impresionante cantităţi de armament şi muniţie.

La 2 septembruie 1990, cu ocazia Congresului II al deputaţilor poporului din Transnistria, este creată Republica Moldovenească Sovietică Socialistă Nistreană. în perioada 22-25 noiembrie, Tiraspolul organizează alegeri pentru sovietul suprem al republicii şi structurile puterii de la Chişinău sînt înlocuite. Chişinăul -condamnă acţiunile separatiste, iar în 22 decembrie1990, liderul sovietic Mihail Gorbacoiv declară nule hotărîrile Congresului II al deputaţilor poporului din Transnistria, care avusese loc la2- septembrie. Toate aceste declaraţi nu sînt urmate de măsuri concrete pentru restabilirea- situaţiei, astfel că Tiraspolul continuă instalarea propriei administraţii pe teritoriul Transnistriei. Forţele de poliţie-ale' Republicii Moldova sînt silite să se transforme în unităţi de miliţie fidele Tiraspolului. Populaţia românească din Transnistria, fidelă (jhişinăului, rămîne practic fară apărare. Ilie Ilaşcu, lider al organizaţiei Frontului Popular din oraşul Tiraspol, dă publicităţii o declaraţie prin care refuză recunoaşterea Republicii Nistrene şi cere populaţiei să nu se supună structurilor de putere nou instalate şi nerecunoscute de Chişinău.- Puciul' comunist de la Moscova, din august 1991, este salutat cu entuziasm de: autorităţile de la Tiraspol. Imediat după eşuarea puciului, liderii transnistreni stau o perioadă ascunşi,, se pare că într-o unitate a Armatei a 14-a. Chişinăul nu.profită însă de deruta liderilor de la Tiraspol, pentru a restabili controlul asupra provinciei rebele şi, în toamna anului 1991, separatiştii revin pe poziţii. La 1 decembrie1991, autorităţile separatiste organizează alegeri prezidenţiale, Igor Smirnov devenind şeful Republicii autoproclamate. Peste o săptămînă, sînt organizate de către Chişinău alegeri prezidenţiale, cu un candidat unic: Mircea Snegur. Populaţia

transnistreană fidelăChişinăului, deşi intimidată de forţele armate ale Tiraspolului şi ale Armatei a I4-a, se prezintă totuşi la vot, în număr important.

La 1 martie 1992, ziua primirii Republicii Moldova în ONU, forţele armate ale Tiraspolului atacă postul de poliţie din Dubăsari, controlat de Chişinău. Se declanşează o confruntare militară deschisă între Chişinău şi' Tiraspol. Separatiştii sînt susţinuţi de Armata a 14-a şi de formaţiuni de cazaci, îri timp ce Chişinăul, care nu dispune încă de armată proprie, aruncă în luptă forţe de poliţie şi formaţiuni de voluntari constituite ad-hoc. în acest timp, situaţia românilor din Transnistria devine disperată. Regimul separatist porneşte în rîndul populaţiei rusofone o violentă campanie de incitare la ură, care culminează cu mitingul de doliu în memoria luptătorilor separatişti, ucişi în timpul confruntărilor.

La 2 iunie 1992, Ilie Ilaşcu este arestat, împreună cu alţi patru lideri ai Frontului Popular. Ei sînt acuzaţi de trădare precum şi de asocierea în vederea comiterii unor atentate teroriste asupra unor exponenţi ai regimului de la Tiraspol. Grupului Ilaşcu i se pune în sarcină uciderea lui Nikolai Ostapenko, lider al regimului separatist şi considerat drept unul dintre potenţialii rivali ai lui Igor Smimov. La 23 aprilie1992, Ostapenko fusese împuşcat mortal de doi indivizi neeunoscuţi, în timp ce se afla singur la bordul maşinii sale de serviciu. Membrii grupului Ilaşcu mai sînt acuzaţi de comiterea unui atentat asupra lui A. Gusar, un prosper negustor local de armament şi de pregătirea mai multor atentate care i-ar fi vizat pe magistraţii fideli regimului de la Tiraspol, precum- şi. pe liderele organizaţiilor de femei care organizaseră, în 1990 şi 1991, greve şi blocări de drumuri şi căi ferate, împotriva introducerii limbii române şi grafiei latine, în urma unui proces de tip sovietic, în care i-a fost încălcat sistematic dreptul la apărare,' Ilaşcu este condamnat la moarte prin împuşcare, la 9 decembrie1993. Ceilalţi membri ăi grupului sînt condamnaţi la închisoare, pe diferite termene.

Pe parcursul anilor -90, teritoriul Transnistriei rămîne, de facto, separat de Republica Moldova, deşi formaţiunea condusă de la Tiraspol nu se bucură de recunoaştere internaţională. Sursele de existenţă ale “statului” transnistrean sînt prezenţa masivă a militarilor Armatei a 14-a a Federaţiei Ruse, activitatea întreprinderilor rămase de pe urma fostului complex militaro-industrial sovietic' şi mai cu seamă tranzacţiile cu armament! “Statul” transnistrean păstrează încă simbolurile moştenite din

epoca sovietică. Deşi ales de două ori în Parlamentul de la Chişinău, Ilie Ilaşcu nu-şi poate onora mandatul, el rămînînd prizonierul regimului de la Tiraspol. '

în acest timp, tînărul stat independent dintre Prut şi Nistru dă din ce în ce mai multe semnale care îi arată lipsa de viabilitate. Republica Moldova devine cea mai săracă ţară din Europa. Salariile şi pensiile, plătite oricum cu luni de întîrziere, nu pot acoperi nici măcar plata energiei pe timpul iernii. Ţara. este incapabilă să-şi achite factura energetică, iar polarizarea socială marchează societatea.

Din punct de vedere economic, Republica Moldova este dependentă de Rusia. Concernele ruseşti fac legea pe piaţa Moldovei, iar la capitolul investiţii străine conduce Federaţia Rusă, urmată de Ucraina şi România. Economia subterană este tot apanajul etnicilor ruşi, care domină reţelele mafiote cu “atribuţii” în. domenii precum traficul de arme sau droguri, maşinile furate, prostituţia şi traficul de carne vie. Energia care alimentează Republica Moldova provine tot din Rusia, iar conductele de combustibili tranzitează regiunea separatistă transnistreană, unde se află şi cele mai importante centrale energetice.

Dependenţa economică a Republicii Moldova de Rusia explică parţial reticenţa Chişinăului în privinţa stabilirii unor relaţii mai strînse cu Bucureştiuî. Confruntată- la rîndul ei cu serioase probleme econemice, România nu a putut schimba situaţia Republicii Moldova,; în pofida unor încercări mai degrabă timide. Compania petrolierăromânească Petrom a eşuat în tentativa de a prelua corespondentul săumoldovenesc Tirex, în timp ce între Bucureşti şi Chişinău au apărut controverse serioase privind plata energiei livrate din România. Reformele de inspiraţie europeană, iniţiate în 1997 de cabinetul Ioan Ciubuc eşuează, relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional se deteriorează şi Republica Moldova se afundă continuu în marasmul economic.

Pe fondul adîncirii sărăciei, populaţia începe să-şi pună din ce în ce mai multe speranţe în revenirea la putere, a comuniştilor. Discursul forţelor unioniste îşi pierde credibilitatea, atît din cauza stării generale de sărăcie şi a slabei implicări economice româneşti, cît şi din cauza unor puternice disensiuni politice interne. La alegerile din 1998, comuniştii reuşesc să obţină numărul cel mai mare de voturi, nu însă şi majoritatea absolută, astfel că ei rămîn în opoziţie, faţă de o coaliţie dominată de Convenţia Democratică din Moldova. Inevitabilul se

produce însă la alegerile din 25 februarie 2001, cînd comuniştii reuşesc să cîştige 70 din cele 100 de locuri ale Parlamentului de la Chişinău. Imediat, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, anunţă că ţara sa va avea relaţii privilegiate cu acea ţară care va oferi Moldovei cele mai multe avantaje economice. în contextul actual, o singură ţară poate îndeplini condiţile Chişinăului, şi aceea este Rusia.

De altfel, prima vizită peste hotare întreprinsă de liderul comunist moldovean, proaspăt desemnat şef al statului, este la Moscova. La 18 aprilie 2001, Voronin are o întrevedere tete- a-tete cu preşedintele rus, Vladimir Puţin. Este semnată o declaraţie comună, în care Rusia îşi ia angajamentul de a se implica în rezolvarea conflictului transnistrean, respectînd integritatea Republicii Moldova. Totodată, preşedintele rus afirmă că ţara sa sprijină aspiraţiile Republicii Moldova de integrare în Uniunea Rusia-Belarus. După întîlnire, Vladimir Voronin exclude posibilitatea ca ţara sa să adere la NATO. Voronin mai spune câ a obţinut susţinerea Rusiei în două dosare cruciale pentru ţara sa: Transnistria şi energia. El precizează că forţele ruse vor rămîne în Transnistria | pînă va putea fi evacuată enorma cantitate de arme. Preşedintele moldovean nu avansează un termen concret, deşi, conform unui acord încheiat sub egida OSCE, în 1999, la Istanbul, retragerea sau distrugerea armelor de către ruşi este prevăzută să aibă loc:pînă Ia sfîrşitul anului 2002. Voronin adaugă, de altfel, că ţara sa este “puţin preocupată de termenul prevăzut de acordul de la Istanbul”. La 1 mai, Voronin vizitează Bucureştiuî şi anunţă câ se profilează o soluţie pentru eliberarea lui Ilaşcu.

Ilie Ilaşcu este pus într-adevăr în libertate, pe 6 mai. Liderul de la Tiraspol, Igor Smimov, declară câ a decis să-l elibereze pe Ilaşcu dînd curs

numeroaselor solicitări adresate de autorităţile de la Chişinău şi de reprezentanţi ai organismelor internaţionale. Smimov cere, în schimbul graţierii lui Ilie Ilaşcu, scuze oficiale din partea noilor autorităţi din Republica Moldova pentru declanşarea îri anul 1992 a “agresiunii împotriva Transnistriei” şi despăgubiri de război. Ilie Ilaşcu, cetăţean român din octombrie 2000, este aşteptat să-şi preia, la Bucureşti, mandatul de senator, pentru care a fost ales în noiembrie, pe listele PRM. în capitala României, liderul PRMComeliu Vădim Tudor acuză PDSR şi pe şeful statului că încearcă să-l “confişte" pe Ilie Ilaşcu, în timp ce mai multe personalităţi publice se oferă să- 1 ajute pe acesta, oferindu-i locuinţe, îmbrăcăminte sau bani. Preşedintele României. Ion lliescu, recunoaşte meritul Moscoveî în eliberareasenatprului român. Se aşteaptă ca astăzi, 9 mai. Ilie Ilaşcu să-şi preia oficial mandatul in Senatul României,

în acest timp. Republica ‘ Moldova, al cărei cetăţean a fost

Ilie Ilaşcu, îşi continuă drumul 'către integrarea în Uniunea Rusia-Belarus. Limba rusă capătă statut echivalent celei oficiale “moldoveneşti”, în timp ce înţelegerile economice convenite cu ocazia vizitei lui Voronin Ia Moscova deschid .calea integrării economice. Retragerea trupelor ruse din Transnistria se amînă pentru un termen neprecizat, iar problema autoproclamatei republici nistrene se îndreaptă către o rezolvare în sensul creării unei federaţii Chişinâu-Tiraspol. Aceasta va conferi liderilor separatişti calităţi recunoscute oficial. Orientarea pro-rusâ a Republicii Moldova devine evidentă, un rol major în stabilirea acestei orientări avîndu-1, pe lîngă sărăcia accentuată din ţară, şi politica liderilor transnistreni, moştenitori ai republicii create în i 924 de URSS.

Ovidiu NAHO!

Consiliul Europei îşi exprima satisfacţia faţa de eliberarea lui

Ilie IlaşcuConsiliul Europei şi-a declarat satisfacţia, faţă de

eliberarea lui Ilie Ilaşcu, condamnat la moarte pentru terorism, în urmă cu opt ani, în Transnistria, teritoriul separatist cu majoritate rusofonă din Republica Moldova, informează un comunicat remis de biroul de presă al Consiliului Europei.

“ Eliberarea lui Ilaşcu ar trebui, fără îndoială, să contribuie la rezolvarea prin mijloace politice a contenciosului legat de Tran sn istria ”, consideră preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, lordul Russell-Johnson.

Ilie Ilaşcu, considerat un erou de către moldovenii românofoni, a fost graţiat în urma unei intervenţii personale a noului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, pe lîngă liderul transnistrean Igor Smirnov.

România şi mai multe organizaţii internaţionale au făcut presiuni în favoarea naţionalistului condamnat, a cărui eliberare a intervenit sîmbătă, în co.ndiţiile în care Voronin încearcă să iasă din impasul care caracterizează de cîţiva ani raporturile dintre Chişinău şi separatiştii de la Tiraspol.

Page 6: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

a • • " ■ » r x . . , , ^ . 1895 - o-a născutx\ .1 C 1 ar putea fi /4 N *V ' 1 S V V Y r Y l ' Lucian Blaga, poet şi

r a c i la A 1 I L _ f l l 1 I I 11 I A ! «toso.™,.

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Lansarea volumului

ÎNTRE DOUĂ PUSTIURI• antologie de versuri din

crea(ia lui Dumitru CERNA •

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă şi Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca ne adresează o invitaţie pe cît de plăcută, pe atît de încărcată de adînci şi mirifice înţelesuri: “Veniţi de luaţi poezie”, vineri, 11 mai a.c., la ora 13, în sala nr. 22 (etaj 2) de Ia Casa de Cultură a Studenţilor, cînd va fi lansată antologia de poeme din creaţia poetului clujean Dumitru CERNA, intitulată, deloc întîmplâtor, între două pustiuri. Despre autor şi volum vor vorbi: lrina Petraş, Mircea Popa şi Constantin Cubleşan.Evenimentul editorial va fi subliniat şi de prezentarea cîtorva poezii, în lectura autorilor: Marcel Mureşeanu, Ion Crisîofor, Flavia Teoc, îonuţ Ţcne, Persida Rugu şi Ioan Pavel Azap; este anunţată participarea extraordinară a actriţei Maria Munteanu, de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca; va concerta cvartetul CREDO, de la Academia de Muzică “Gh. Dima". Manifestarea îl va avea ca amfitrion pe prof. Victor Bercea - director al Casei de Cultură a Studenţilor.

Concert coralStagiunea .devre.citaluri şi

concerte a Academiei, de Muzică “Gh.ţ Dima” programează pentru această seară contertul ‘coral susţinut de corala ANTIFONIA, dirijată de Constantin Rîpâ şi Vladimir Lungul Programul concertului cuprinde muzică româneasca şi ’ romantică; ”1

Concursul de desene EROII CĂRŢILOR CITITE

Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj organizează, cu ocazia zilei de 1 Iunie, cea de a XXIX-a ediţie a Concursului de desene EROII CĂRŢILOR CITITE. Sînt invitaţi să participe cu desene elevi din toate şcolile din judeţ. Desenele pot fi depuse pînă Ia 20 mai 2001 la: Filiala Mânâştur (str. Izlazului nr. 18), Filiala Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27) şi Filiala Zorilor (str. Observatorului nr. 1) ale Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga”. Vernisajul şi premierea vor avea loc la 1 iunie 2001, ora 13, la Filiala Mănăştur. Organizatorii apelează ' la bunăvoinţa şi generozitatea sponsorilor care doresc să îi sprijine în procurarea premiilor. _

Rubrică realizată de M. BOCU

F e s tiv a lu l In te rn a ţio n a l deP o e z ie “L u c ia n B la g a ’’

urmare din pagina t

Şi, iată, modelul prinde contururi tot mai concrete, fapt subliniat de

■ profesorul Mircea Borcilă - preşedintele Societăţii Culturale “Lucian Blaga”, ieri, în deschiderea celei de a Xl-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie: în cuprinsul sesiunii în plen, gîndite pentru a acoperi un spaţiu Cultural european, corespunzător posterităţii blagiene şi traducerii operei sale în marile limbi de circulaţie internaţională; al schimbărilor substanţiale intervenite în modul de desfăşurare a sesiunii de dezbateri (nu de comunicări!), în cadrul unor mese rotunde vii, polemice; în formatul nou, tineresc, al “Caietelor Lucian Blaga”, care, de acum încolo, vor insera chiar dezbaterile propriu-zise; în recitalul

. poeţilor, programat în faţa statuii lui Blaga şi a Teatrului Naţional, pentru a expune în faţa urbei întregi spiritul tutelar al lui Blaga, al celui mai important spirit clujean al mileniului; în fine, în modul cum s-a înţeles că gestionarea posterităţii spirituale nu se poate realiza de cîţiva oameni grupaţi în jurul unei societăţi culturale, ci prin asumarea misiunii şi de către alţii (în cazul nostru Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Prefectura etc., cărora organizatorii ţin să le mulţumească). Participanţii au mai fost salutaţi de: Doru Radosav - directorul Bibliotecii Centrale Universitare ‘Lucian Blaga” ; reprezentantul prefectului Vasile Soporan; Liviu Medrea - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj; primarul Gheorghe Funar, care i-a informat pe cei prezenţi că pentru desfăşurarea actualei ediţii a Festivalului, Consiliul local a alocat 100 milioane lei şi că tot Consiliul local a acceptat propunerea ca pentru următorii 5 ani, activitatea de la sediul Uniunii Scriitorilor Cluj să fie scutită

de orice fel de taxe; Petru Poantă - director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, care a caracterizat Biblioteca şi Clujul cultural drept un “luminiş” în sens filosofic, veritabil centru iradiant, catalizator al cercetărilor blagiene, în cei 10 ani de Festival fiind scrise aproximativ 3.000 de pagini,, esenţiale, despre filosofia şi beletristica lui Blaga. Doamna Dorii Blaga a mulţumit organizatorilor pentm efortul, lor statornic de cinstire a operei părintelui său, de reparare a greşelilor nepermise care au umbrit Centenarul Blaga... A fost păstrat un moment de reculegere în memoria unui truditor al ediţiilor precedente, scriitorul şi criticul de talent Tudor Dumitru Savu.

Momentul de vîrf al sesiunii în plen a fost marcat de prezentarea Ediţiei UNESCO a Operei poetice complete a Iui Lucian Blaga, în limba engleză, realizare remarcabilă datorată poetei britanice Brenda Waiker şi colaboratorului bucureştean al domniei sale, Stelian Apostolescu - cel mai important eveniment din întregul efort de traducere a operei poetice a iui Blaga într-o limbă străină. Societatea “Lucian Blaga” se mîndreşte că a putut colabora la acest volum, cel .puţin prin cuvîntul introductiv semnat de profesoral Mircea Borcilă, dar este vorba aici, pe de altă parte, despre marea şansă a lui Blaga de a intra pe orbita literară mondială prin această traducere excepţională. Au mai avut intervenţii extrem de interesante în plen: profesorul Rudolph Windisch, reputat lingvist, filolog şi romanist de la Universitatea din Rostock (Germania), discipol al lui Eugenio Coşeriu, care a adus în discuţie forma gramaticală corectă a traducerii şi calitatea acesteia, în limba germană; poetul şi traducătorul italian Bruno Rombi; cu o incitantă paralelă Blaga - Montale, în contextul sincronismului

universal; poetul Aurel Rău - “Lucian Blaga - focul lusitan”; Mihai Cimpoi (Republica Moldova) - “Orizont mioritic şi orizont european la Lucian Blaga”; Dimitrie Vatamaniuc - “Eminescu şi Blaga despre arborele cosmogonic” ; Mircea Flonta - “Unitatea gîndirii lui Lucian Blaga”. După-amiaza, dezbateri în cadrul meselor rotunde: Probleme ale criticii şi istoriei literare; Lucian Blaga şi poetica modernă; Actualitatea filosofiei Iui Blaga.'

Din programul zilei de.astăzi, 9 mai: la ora 10, depuneri de coroane la statuile poeţilor Lucian Blaga şi Mihai Eminescu din faţa Teatrului Naţional; ora 10,30: recital de poezie susţinut de actorii Naţionalului clujean Ileana Negru şi Paul Basarab, urmat de recitalul de poezie al invitaţilor la Festival (în faţa. Teatrului Naţional); în acelaşi loc, la ora 13, acordarea premiilor Festivalului. După vizitarea Parcului Naţional Etnografic “Romulus Vuia” (secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, ora 17), la ora '19 va avea loc lansarea volumelor Blaga supravegheat de securitate şi Lucian Blaga - corespondenţă de familie, cu participarea fiicei poetului, d-na Dorii Blaga (în Studioul Euphorion al Teatrului Naţional). Mîine, invitaţii de peste hotare vor vizita Muzeul memorial “Octavian Goga” de la Ciucea.

Lucian Blaga, cel mai important spirit clujean al mileniului, aşa cum l-au caracterizat nu mai puţin dc 50 de intelectuali clujeni, aduce în

, aceste zile la Cluj-Napoca spontaneitatea mitologică înscrisă în verticalitatea poetică asemenea sculpturilor lui Brâncuşi; adică liniile-forţâ ale modelului universal. ■ ■ - ’

Troian Pop:Introducere în filosofia lui Lucian BlagaFestivalul Internaţional de Poezie

“Lucian Blaga” de la Cluj-Napoca a fost prefaţat, luni, de o avanpremieră; lansarea cărţii Introducere în filosofia lui Lucian Blaga de Traian Pop, apărută la Editura Dacia. Mai anii trecuţi am asistat şi la alte lansări ale unor cărţi'ale clujenilor, dacă ar fi să amintim doar excelenta carte a lui Ion Pop consacrată poeziei lui L. Blaga, cartea Doinei Modola, consacrată dramaturgiei acestuia sau a celei semnate de Mircea Muthu (cea mai recentă) despre L. Blaga şi spiritul sud- est european, ca să nu mai vorbim de ediţia de publicistică inedită (neadunată în volum) Vederi şi istorie, realizată de subsemnatul în urmă cu cîţiva ani. Din păcate, nu toate aceste cărţi au intrat în atenţia juriului de premiere al Festivalului, preferindu-se uneori a se premia simple comunicări ale unor inşi total insignifianţi, în loc să se aprecieze enorma muncă de recuperare depusă de un editor. Cartea profesorului clujean Traian Pop are meritul de a aduce în dezbatere problema filosofiei. lui Blaga, domeniu mai puţin cercetat decît opera sa literară. Punctul de plecare al dezbaterii îl constituie ultima carte filosofică editată de poet în timpul , viaţii şi anume Despre conştiinţa filosofică (1947), Experimentul şi spiritul matematic apărînd deja după moarte. în legătură cu această lucrare sînt reluate mai toate marile probleme

ale filosofiei: autonomia şi creaţia metafizică, filosofia şi simţul comun, raportul dintre filosofie şi ştiinţă, dintre filosofie şi scientism, metoda filosofică, viziunea, motivele şi modul de dezvoltare a ideii filosofice, toate acestea puse de autor într-un amplu context al istoriei filosofiei, din

io?

INTRODUCERE

FILOSOFIA LUI M LUCIAN BLAGA

(Al : - -.r-t --------- — i—Lfi

antichitate pînă la Kant, Fichte, Hegel, Schopenhauer sau Bergson, capitole scrise cu oarecare lipsă de concentrare (plăcerea divagaţiei, am spune), dovedind preocupările de istorie a filosofiei familiare profesorului exeget. Importante mi s-au părut unele sublinieri în legătură cu ideea de devenire, cu accentul transcendental ce

constituie “secretul particular al oricărei filosofii”, cu trimiterea pe care Blaga o face cu “imaginaţia poetică”, deşi, în general, autorul este adeptul autonomiei celor două domenii şi ca atare pledează pentru o abordare a filosofiei blagiene doar din punct de vedere filosofic. Este invederat însă că Blaga acordă miticului şi magicului un rol filosofic aparte, pe care şi autorul este silit pină la urmă să-l recunoască, deşi invocarea lui Marx aici ni se pare deplasată: “Şi în cazul lui Marx, ca şi în cel al lui Hegel şi al altor gînditori, miticul şi magicul însoţesc abordarea raţională a diverselor probleme”. Partea a doua se ocupă de analizarea ideilor conţinute de scrierile filosofice de tinereţe ale filosofului. Marele păcat al acestei cărţi este că nu are nici un fel de deschidere informativă, toate citatele cărţii redueîndu-se doar la două lucrări. Or, scrierile de tinereţe, mult mai multe decît cele analizate, pot fi descoperite în bibliografia dată de noi în Ceasornicul de nisip, după cum raportările la alţi autori care au scris anterior despre Blaga (Ovidiu Drimba, V. Băncilă, C. Fântaneru etc.) ni se pare că era absolut obligatorie. Altfel, o carte mult prea discursivă, prea lăbărţată şi cu foarte puţine idei originale, rămînînd la stadiul de reproducere (rezumativ), şi nu la cel de dezbatere (constructiv).

Mircea POPA

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Moment cultural norvegian la Cluj-Napoca

Sărbătorirea Zilei Naţionale a Norvegiei la Cluj-Napoca şi aniversarea a zece ani de la înfiinţarea Lectoratului de limbă şi literatură norvegiană la Facultatea de Litere prilejuiesc Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Ambasadei Regale a Norvegiei organizarea, la Cluj-Napoca, a unor manifestări, menite -să marcheze, în modul cel mai adecvat, evenimentele menţionate: astfel, joi, 10 mai, la ora 10, va avea loc în Aula Magna a Universităţii reuniunea aniversală a Lectoratului de limba şi literatura norvegiană. Este anunţată participarea Excelenţei Sale, dl Amt Rindal - Ambasadorul Norvegiei, împreună cu soţia a d-lui prof. univ. dr. Andrei Marga - rectorul Universităţii “Babeş- Bolyai” , a unor cadre didactice, studenţi,'oameni de afaceri şi de cultură români şi norvegieni. Pentru ora 12, la Muzeul Naţional de Artă Cluj este programat vernisajul expoziţiei de litografie a artistului plastic contemporan, din Norvegia, Frans Widerberg. Lucrările sînt inspirate de poemul dramatic Peer Gynt al lui Henrik Ibsen. Expoziţia se încadrează, la rîndul său, evenimentelor aniversare amintite. Vor rosti alocuţiuni: prof. univ. dr. Andrei Marga - rectorul UBB; d-na dr. Livia Drăgoi - director al Muzeului Naţional de Artă; conf. univ. dr. Ioan Sbârciu - rectorul .Universităţii de Artă şi Design “I. Andreescu” , Excelenţa Sa, Ambasadorul Amt Rindal şi lect. dr. Sanda Tomescu Baciu coordonatorul Programului de norvegiană de la Facultatea de Litere. Sponsorii manifestărilor sînt următoarele firme norvegiene din România: Aker Brattvaag, Defona Foods Romania, Hydrogaz Petrom, Kvaemer IMGB, Scanrom si TDM.

Scenariu anti-dictatorial

Uniunea Cineaştilor din România aniversează, la 16 mai 2001, în Sala de marmură a Cinematografului Studio din. Bucureşti, 20 de ani de la premiera filmului „Probleme personale” în regia lui David Reu. Scenariul filmului se bazează pe cartea „Cădere liberă”, semnată de senatorul PDSR Cluj, Grigore Zanc. în cadrul evenimentului aniversar vor susţine comunicări Dan Zamfirescu şi Călin Căliman, autorul cărţii ’Tstoria filmiilui românesc”. în cartea sa, Călin Căliman afirmă că „Grigore Zanc şi-a adaptat romanul „Cădere liberă” pentru unul dintre cele mai incisive filme anti- dictatoriale, „Probleme personale” de David Reu, poate cel mai -„neverosimil” film românesc”.

M.L.

Rubrică realizată de M. BOCU

Page 7: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._________________

Spre deosebire de alte mari centre din ţarăL a C l u j - N a p o c a n u s - a p u s p r o b l e m a s i s t ă r i i

f u r n i z ă r i i d e a p ă c a l d ăIn ultimele zile, mijloacele de comunicare în masă ne-au adus ştiri mai puţin îmbucurătoare legate de

întreruperea furnizării apei calde. în 27 de mari oraşe din ţară, datorită rău-platnicilor faţă de regiile de distribuţie a energiei termice conectate Ia sistemul Termoelectrica, a fost întreruptă alimentarea cu apă caldă. Datoriile regiilor de distribuţie către Termoelectrica s-au cifrat la peste 5.200 de miliarde de lei, o parte a acestor datorii datând încă din anul 1999. în consecinţă, după multe avertismente, Termoelectrica'“a trecut la fapte” chiar în ajunul zilei de 1 mai, întrerupând furnizarea energiei termice în peste 20 de oraşe ale României. Ca urmare, milioane de cetăţeni au rămas fără apă caldă. Protestele majorităţii celor afectaţi sunt îndreptăţite, în condiţiile în care o bună parte dintre ei sunt buni platnici ai serviciilor. Presa scrisă, precum şi cea audio­vizuală a scos lă iveală nemulţumirea acestora, care au de suferit din cauza rău-platnicilor, a celor certaţi cu legea. A fost, astfel, exemplificat cazul unei familii cu venituri foarte mici (800.000 lei pensie lunară) care, la sfârşitul fiecărei luni şi-a achitat fconştiincios obligaţiile la bloc. Ea suferă acum lipsa apei calde din cauza unor restanţieri care, probabil, au venituri mai mari...

Plata unui procent de 10% din datorii de către unele oraşe şi semnarea unui protocol de reeşalonare a diferenţei a dus la reconectarea lor la sistemul de alimentare cu energie termică, dar nu a rezolvat definitiv şi total problema. Mai este necesară şi intervenţia Guvernului pentru a se debloca subvenţiile acordate familiilor cu venituri mai reduse, , sumele de bani intrând tot în contul datoriilor către Termoelectrica. Mai trebuie remarcată (fară prea mare surprindere!) şi “politizarea” problemei, deşi practic ea este una strict economică... Nu au lipsit nici opiniile conform cărora la originea creşterii restanţelor a stat campania de rebranşare a rău- platnicilor din iama trecută, şi câ ideea de scutire a datoriilor Ia întreţinere i-a făcut pe mulţi cetăţeni să nu mai plătească luni de zile facturile (ambele opinii având cel puţin “un grăunte” de adevăr în ele)... Un alt fapt care merită menţionat, apropo de “lipsa banilor” este acela că în unele oraşe, imediat după întreruperea apei calde, cetăţenii “au găsit” bani pentru a-şi achita, măcar parţial, restanţele şi a avea din nou apă caldă...

Ca posibilă rezolvare a problemelor de acest gen, a fost avansată ideea separării între ei a consumatorilor casnici, astfel încât, la nevoie, să poată fi sistată furnizarea serviciilor stricf către restanţieri, iar bunii-platnici sâ nu aibă de suferit din, cauza celor care nu-şi plătesc facturile. Soluţia, salutară din punct de vedere juridic şi moral, este, se pare, foarte costisitoare şi nu poate Apusă în aplicare într-un interval foarte scurt de timp.

L a C l u j - N a p o c a a p a c a l d ă c u r g e , a s t f e l c ă

s i t u a t i a n u e s t e . . . “ f i e r b i n t e ”j ,Municipiul Cluj-Napoca nu face parte dintre oraşele racordate sistemului de furnizare a energiei termice prin

Termoelectrica. Astfel, temerile că “Termoelectrica va închide apa caldă la Cluj-Napoca” nu sunt întemeiate. Pe de altă parte, principalele motive pentru care clujenii au avut apă caldă continuu în iama 2000-2001 sunt de altă natură, şi vor fi detaliate în cele ce urmează!. Astfel, credem că putem da un răspuns celor care şi-au pus unele legitime întrebări legate de situaţia clujenilor din acest punct de vedere.

Faţă de neajunsurile constatate în ţară, clujenii se bucură de furnizarea neîntreruptă a energiei termice şi a apei calde, în primul rând pentru că sunt, de regulă, buni platnici ai facturilor. Este adevărat că există şi la Cluj-Napoca rău-platnici, care îşi achită obligaţiile numai după avertismente repetate, dar acestea sunt cazuri efectiv izolate. Cea mai mare parte (peste 95%) dintre asociaţiile de proprietari/locatari achită la timp facturile către regie, iar aceasta la rândul ei este “la zi” cu plata către Distrigaz, furnizorul combustibilului centralelor termice. în câteva cazuri izolate, pentm cei care au întârziat mult cu plata facturilor, în anii trecuţi, RAT Cluj-Napoca a sistat, temporar, furnizarea apei calde, până Ia plata restanţelor.

cazuri va fi (din ce în ce) mai redus, sau chiar că ele vor dispare cu desăvârşire.Pe de altă parte, RAT Cluj-Napoca esţe subordonată Consiliului Local Cluj-Napoca. Această instituţie,

împreună cu Primăria Clujului, are grijă să-şi achite obligaţiile financiare legale, pentru a nu pune nici regia şi nici populaţia în situaţii neplăcute. Concret, din bugetul local au fost achitate întotdeauna la timp sumele alocate prin lege pentru subvenţionarea energiei termice pentru familiile cu venituri mici. în aceste condiţii, în care

calde, J426457Q

■ ' ANUNŢRAGCL Cîmpia Turzii cu sediul în str. Andrei Mureşanu nr. 20, municipiul Cîmpia

Turzii, jud. Cluj, organizează licitaţie publică deschisă în condiţiile HG 841/1995 pentru vînzarea următoarelor active (mijloace f ix e ) :

1. Maşini pentru bobinat sîrmă pentru agricultură - 4 buc. ;Termenul limită penţru depunerea ofertelor în plic închis este de 24.05.2001 ora

9,00.Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul regiei în data de 24.05.2001 ora 10,00.Documentele licitaţiei (caietul de sarcini) se pot achiziţiona de la sediul regiei

contra sumei de 50.000 lei/buc. numerar începînd cu data de 14.05.2001 orele 8-14.Mijloacele fixe scoase la licitaţie se pot vedea zilnic între orele 10-14 la sediul

regiei.Preţul de pornire a licitaţiei este de: |

1 buc. = 26.913.544 lei ’ I3 buc. = 87.395.888 lei/buc. - : ^Cheltuielile de participare sînt de 10% şi anume 2.691.354 lei, respectiv:8.739.588

lei/buc.' ; - - .Informaţii suplimentare la telefon 094/615.843 sau 064/368.240 interior 17 - ing.

Mircea Negru, 094/523.685 - ing.şef Lucâ Costache sau fax 064/368.154. / >Luni - vinari orele 8 - 1 2 . -în cazul în care licitaţia nu se finalizează în data de 24.05.2001 în conformitate cu

prevederile HG 841/1995 licitaţia se repetă după 15 zile şi anume în data de 8.06.2001, respectiv 5 zile şi anume în data de 14.06.2001 la aceleaşi ore pentru depunere şi deschidere ofertă, adică ora 9,00, respectiv ora 10,00, la datele menţionate.

V e n i t u r isubstanţiale

C â ş t ig u r i e x tra o rd in a re !

O c a r i e r ă d e s u c c e s în tr-o c o m p a n ie ro m â n o -a u str ia c ă d e re n u m e !

P o s ib ilita te a d e z v o ltă r ii în t im p a u n e i a fa c e r i p e rso n a le p r o f i t a b i l e

fă r ă in v e s t iţ ie in iţ ia lă .

Contactaţi-ne la tel: 064/448492

B anca In ternaţională a R eligiilor - Sucursala Cluj vinde-prin licitaţie publică:

- ap a rtam en t 3 cam ere + dependinţe , proprietatea debitorului Şimon loan, situat în Cluj-Napoca, str. Retezat nr. 6. Preţ de strigare: 220.000.000 lei. .

- casă de locuit compusă din 2 camere, dependinţe, curte şi grădină - teren în ; suprafaţă de- 510 mp, proprietatea debitorilor Brişan Nicolae şi Maria, situat în Cluj-Napoca, str. C îm pului. P reţ de strigare: 647.293.626 Iei.

Licitaţiile vor avea loc în data de 21.05.2001 la ora 10,00 la sediul Băncii Internaţionale a Religiilor sucursala Cluj, tel. 195.065 sau 195.020. (4264626>

R E P A R A Ţ IIAPARATURA FOTOGRAfICâ

Zeno REfNffARDT

C alea M ănâştur, nr. 8, CfuJ-N.Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

T R IB U N A L U L C L U JV inde Ia licitaţie pub lică , p r in lich idator:

Teren în suprafaţă de 3500 m p., situat în Cluj- Napoca, str. Buna-Ziua -cca 250 m de la capătul intersecţiei cu Calea Turzii, partea dreaptă a sensului de înaintare spre cartierul Gheorgheni.

Licitaţia va avea loc în data de 16.05.2001, o ra 16 în C luj-N apoca, la locul s itu ă rii im obilului.

în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare zi de miercuri, la aceeaşi adresă şi ora, pînă la adjudecare. §

Informaţii suplimentare la tel. 095-665.205. |

aÎMPRUMUTURI10-30 mii. pe 3 ani 50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSA SRL

0 % D O B I N D A6% / an taxă de I

mandatare |Str. M. Kogâlniceanu nr. 17-19

Tel.: 095-609.301, 064-197.610

S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. Informaţii:j

la sed iu l firm e i,

IIII

r«l i

ii

P ia ţa U n irii nr. 21, I te le fo n ^ 9 6 . 8 5 8 ^ ]

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la~ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .

 D E V Âda Cluj

U L

Page 8: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

" C O R A M E T S R L C L U Jî/ Str. Tractoriştilor nr.2, |

Tel./Fax:064-417.075,094-664.062 1

REPREZENTANŢA UPolicolorCOMERCIALIZEAZĂ EN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

• Emailuri (a lsa t il , spor em ail , superpolilac)• Vopsele lavabile {SPOR, DECO)• Lacuri pentru lemn (Lac parchet, lacuri decorative)• Produse auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri)• Produse speciale (vopsea clor cauciuc, vopsea'epoxi,

lovitura de ciocan, nitroemail, răşini).

SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A.cu sediul central la Cluj-Napoca. str. Samuil Micu nr. 7

şi structura teritorială dezvoltată la nivel naţional

ORGANIZEAZĂ INTERVIUpentru ocuparea postului de

INGINER AGRONOM în cadrul Direcţiei Metodologie,Secţiunea Asigurări Agricole din Centrala ARDAF, Cluj-Napoca

Persoanele interesate trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici minimale:

-stare de sănătate bună, prezenţă agreabilă;-studii superioare de specialitate;

-vechime de minimum 5 ani în domeniu; -cunoştinţe de operare pe calculator (Word.Excel)

- cunoaşterea limbii engleze sau a unei alte limbi.de circulaţie, internaţională;

-dinamism, spirit organizatoric, abilităţi de comunicare; -disponibilitate pentru program flexibil de muncă;

-adaptabilitate, receptivitate la nou;-capacitate de a lucra în echipă. *

Se oterâ:condiţii moderne de muncă, recunoaştere profesională şi

salariu atractiv, posibilitatea dezvoltării unei cariere în domeniul asigurărilor agricole.

Cei interesaţi sunt invitaţi să depună la sediul ARDAF din Cluj-Napoca. Str. Napoca nr. 16, fel.: 190470. fax.; 190471

până în data de 18.05.2001, orelel4r dosarul personal cuprinzând:- CV cu adresă completă;- solicitare de angajare.

Persoanele selecţionate vor fi anunţate în scris sau telefonic în vederea participării la interviu.

ANUNŢ PENTRU ORGAN IZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA SÂVÂDISLA, JUDEŢUL CLUJ.

1. CONCEDENT: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SÂVÂDISLA;

2. SEDIUL CONCEDENTULUI: COMUNA SÂVÂDISLA, LOCALITATEA SÂVÂDISLA, STR. PRINCIPALĂ, NR.35;

3. OBIECTUL CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNA SÂVÂDISLA;

4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI SI INSTRUCŢIUNILE

PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE ŞI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SÂVÂDISLA, ÎNCEPÎND CU DATA DE 04.05.2001;

6. ACTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE ŞI CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT; - LICENŢA PROVIZORIE EMISÂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PERTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE;

7. DATA LIMITĂ DE PRIMIRE A OFERTELOR: 23.05.2001, ORA 9.00; • . . .

8. LOCUL DE PRIMIRE A OFERTELOR: SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SÂVÂDISLA;

9. OFERTANŢII RÂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 45 DE ZILE DE LA DATA DEPUNERII OFERTELOR;

10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SÂVÂDISLA, ÎN DATA DE 23.05.2001, ORA 11.00. (4437034)

U R S U S S . A . , c o m p a n i e c e d e ţ i n e f a b r i c i d e b e r e î n C l i ţ j , P i t e ş t i ş i B u z ă u ,

m e m b r ă a g r u p u l u i S o u t h A f r i c a n B r e w e r i e s

I n t e r n a t i o n a l - u n u i d i n p r i m i i ş a s e

p r o d u c ă t o r i d e b e r e d i n l u m e -

a n g a j e a z ă :

S.C. URSUS SA. C alea M ănăştur Nr. 2-6

3400 Cluj-NapocaFax: 064-199.511

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

___________marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75...... „ , Lî ; • 11 *~'~J XL;;;

M A N A G E R T R A N S P O R T & D I S T R I B U Ţ I EC L U J-N A P O C A

Poziţia se subordonează Directorului de Vânzări ş i Distribuţie Nord- Vest şi presupune principalele responsabilităţi:

> Managementul flotei de m aşini> Elaborarea rutelor zilnice ş i coordonarea echipei de distribuţie> Urmărirea încasărilor de numerar de la clienţi .

(pentru distribuţia directă)> Elaborarea ş i urmărirea bugetului anual al departamentului> Administrarea documentelor legate de activitatăţile de

transport şi distribuţie> Elaborarea de rapoarte periodice privind costurile şi

eficienţa distribuţiei

Profilul candidatului:> Studii superioare (preferabil profil Transporturi)> Experienţă relevantă în coordonarea transportului de m arfă

(minim 3 ani)> Atestat de la Autoritatea Rutieră Rom ână> Cunoştinţe de legislaţie com ercială legate de activitatea

de transport> Cunoştinţe de operare calculator (Microsoft Office)> Cunoştinţe de lim bă engleză> Cazier ju d ic ia r curat '> Bune abilităţi de comunicare

MEMBRU AL GRUPULUI SOUTH AFRICAN BREWERIES INTERNATIONAL R j

D acă sunteţi o persoană am biţioasă, energică ş i doriţi să vă alăturaţi u n e i ech ipe de s u c c e s , trim iteţi o s c r is o a re de in ten ţie ş i un Curricu lum Vitae departam entului de R esurse Umane, specificând poziţia pentru care ap licaţi, pe adresa m enţionată alăturat, nu m ai târziu de 20 m ai 2001. ,N t

flotă: Mumal candidaţii selectaţi vor fl ccjntactaţî.

EXPORT ICONSULT

V I B N A - I U C U R B S T I

4PC.C.I.A. Cluj

V A I N V I T A S A V I Z I T A T I

E d i ţ i a a V l l - ai

Târg Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje.

C L U J - N A P O C A

Complex Expoziţional EXPO TRANSILVANIA

8-11 mai 2000 12 mai 2000

1 0 . 0 0 - 1 8 . 0 0

1 0 . 0 0 - 1 6 . 0 0

P R O G R A M D E S I M P O Z I O A N E

S.C. TEXTILA ROMAT S.A. Cluj-Napoca, | Str. Salcîmului nr. 37 f|

ÎNCHIRIAZĂ SPAŢII | |p en tru desfăşurarea activ ităţilo r de p roducţie ,l

Idepozitare, comerţ. Societatea deţine 15.000 mp de hale.l ISe poate închiria fie.întreg spaţiu], fie module cu in tră rii iseparate de 300; 400; 1000; 3000 mp. I

Informaţii la tel. 094-709.563 sau la sediul societăţii. I

Ţ A R C O M M A T

G R U P S APUHCT DE LUCRU CLUJ

? , ■ ■ Str. Traian Vina 206 * 4 IM:*40 64/417 623 Telfax: *40 64/416147 !

D EP O ZIT ZO N A L m m m'■ V I N D E :

u i m i ş i « n i t m o s i im

* ULEIURIDE MOTOR, HIDRAULICE, LAGARE, COMPRE­SOR, DE RĂCIRE, TRANSMISIE, TURBINE, TRANSMISII j INDUSTRIALE, TRATAMENTE TERMICE la 1,4,10,20,2001* UNSORI MULTIFUNCTIONALEIa 05,1,16, 80,180 kg

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 §

Tel. 429.674, 093-375.469 1 095-235.668 . i

• cumpără urgent spaţiu în zonă centrală pentru sediu firmă. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde ap. IC - Calea Mănăştur,

etaj intermediar, finisat. Pret 9.800 USD. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag-i-)• vinde ap. IC cartierul Plopilor plus găraj la et. 3/8. Pret 11.500 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668,str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde restaurant "Caracatiţa" cu

toate utilităţile. Pret 30.000 USD Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• 2C ultrafinisat cu centrală proprie, zona Pata. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,

pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Pret 22 USD/mp. Tel. 429.674, 093- 375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) ' ,• vinde ap. IC pe str. Brassay, cu

centrală proprie, la 28.000 DM, bun pentru spaiu cabinet stomatologic. Tel. 429.674; 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• Vînd ap. 3C cf. sporit cu geamuri

termopan în P-ta Cipariu. Pret 30.000 USD. Tel. 429.674, 093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• închiriez apart. de 2C mobilat şi

utilat, la 120 USD pe lună, în cart. Grigorescu. Tel. 429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• închiriez apart. de 4C în cart.

Plopilor, semimobilat, la 170 USD pe lună. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668,str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

w»rr« 'U7»4r

• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. G. Alexandrescu, etaj intermediar, nefinisată, preţ 155 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L 112, pret 16.500 USD negociabil. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere pe Calea Mănăştur, etaj intermediar,, finisat, preţ 400 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Str. Brassai, 32 mp, finisat, preţ 30.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Bistriţei, confort 1, finisat, preţ40.000 DM negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. G. Clemenceau,2 camere, finisate, curte comună, se poate si separa, suprafaţa construită 80 mp, preţ 36.000 USD. Tel.430.423. (Ag i.)• Caut de închiriat apartament 1-2 camere, nemobilat. Tel. 092-460.217. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil, Tel, 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă, 4 nivele + mansardă, pe str. Sinaia, 12 camere, 6 băi, bucătărie, 3 garaje, mansarda nu este compartimentată, preţ 115.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092-460.217. (Ag.i.)

Page 9: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, niarti, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. • M ' u b

Uit!

V IN Z A R IC U M P Ă R Ă R I

• Vînd 500 mp teren constrcţie,. cartier Grigorescu, str. C. A. Rosetti. Terenul estre plan, front la stradă 21 m. Preţ 45 USD/mp negociabil. Tel. 18- 98-97. (1388218)

• Vînd casă cu etaj finisată, în com. Baciu nr. 518, compusă din 3 apartamente apă, gaz, cu ren t trifazic, canalizare, telefon, g răd ină 13 ari, 2 g a ra je . P reţ 850 milioane negociabil. Tel. 26-00-53. (1388194)

■ Vînd apartament 2 camere semidecomandat Grigorescu. Pret 9700 USD.. Tel. 092-34-30-13! (1370686)• Vînd pe str. Valea Seacă grădină

cu toate utilităţile, gaz, apă, curent trifazic, construcţii anexe, bună pentru o casă. Relaţii la tel. 16-26- 14 după ora 16.(1388153)• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi

grădină 615 mp, aproape central. Preţ 150.000 DM, negociabil. Tei. 092-44-85-57. (1388158)

• Vînd apartament 2 camere, pe str. Donath, bloc din cărămidă, parter. Preţ 10000 USD. Tel. 18-45- 09. (1388166)

• Vînd casă 5 camere, bucătărie, 2 băi, ultrafmistă, singur în curte. Tei. 13-95-45, 13-46-55.(1388181)

• Vînd urgent apartament 2 camere, în localitatea Floreşti, str. Gh. Doja, bloc Y2, sc. 2, ap. 15. 240 milioane negociabil. (1388201)

• Cumpăr apartament ‘3 camere decomandate exclus parter şi ultimul etaj, cu plata pe Ioc. Tel. 15-79-17. (1385822)• Vînd combină cereale John Dere

330 masa 2,5 m. Tel. 13-61-53. (1385808)

•• Liceul de Muzică “Sigismund T oduţă” CIuj- Napoca organizează cursuri de pregătire pentru admitere în clasele I-IV în fiecare sîmbătă ora 10, la sediul din str. Victor Deleu nr. 2 (în spatele Poştei Centrale); In form aţii suplimentare la sediul liceului sau tel. 19-48-07 zilnic între orele 9-14. (1385781)

'• Societate producătoare şi d istribuitoare tfe bău tu ri alcoolice ahgajează agenţi vînzări cu dom iciliul în localităţile: B raşov, CIuj- Napoca, Tg. Mureş, Bacău, Alba-Iulia, A rad ,,B is tr iţa . Cerinţe: - experienţă în domeniu, - spirit dinamic, - rapiditate în decizie, - capacitate de a acumula rapid cunoştinţe, - vîrstă max.35 ani,- posesia unui au to tu rism propriu reprezintă avantaj, - carnet conducere. Vă oferim: - pachet sa iaria l a trac tiv , - training de specialitate, - posibilitate de prom ovare. Transmiteţi CV la fax nr. 066- 114.530. Relaţii la tel. 095 - 315.502. (4264580)

Banca Transilvania S.A.SUCURSALA D E J

str. 1 Mai nr. 41, tel.: 211.409, fax: 433.263

Organizează selecţie pentru ocuparea postului de:referent marketing

Cerinţe: - cunoştinţe fmanciar-bancare, legislaţie bancară;- capacitate mare de analiză şi cunoaştere a mediului economic; ■- operare calculator, limba engleză.

Acte necesare: - cerere înscriere; 5- curriculum vitae; |- copie după diploma de studii; *

• - copie după cartea de muncă.Depunerea actelor - pînă la data de 18.05.2001..

SC RODIPET SA SUCURSALA CLUJ

a n g a je a z ă

v în z ă to ri de presă^

ch ioşc. I

R e la ţ i i la te lefon :"

432.451, 433.620.

i'iLHHUfi.'.'iJ'i-'j •ywşw'-'mW fŞ m ff l3 £ 1

usrtrjfâim tM^ •. -4- « t

a V Wm & m

• Angajăm băieţi absolvenţi de liceu economic. Tel. 13-03-78. (1306984)

• Familie medici din Germania, doreşte să angajeze pentru îngrijirea copiilor (8,6,4 ani) persoană fem inină în vîrstă pînă la 24 ani, cu cunoştinţe de limba germană. Durata angajăriiT an. Tel. 14- 97-08 între orele 9-10 şi 18-20. (1385784)

• Vînd autoturism Dacia 1310, an 1995. Tel. 094-84-58- 41. (1388172)

ÎN C H IR IE R I

• închiriez apartament 2 camere în vilă. Relaţii la tel. 42-03-39. (1385753)

• Închiriez 2 apartament de 2 cîte 2 camere, nemobilate pe: str. Pata nr. 36, sc. 2, ap. 52 şi pe str. Pădurii nr. 12, ap. 3, et. 1. Informaţii la tel. 093-79-92-33. (1388049)

• Dau în chirie apartament 1 cameră, nemobilat, str. Pata, fară intermediari. Tel. 12-22-97,41-08- 83. (1388230)_______ _

D IV E R S E

• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-49. (1383981)

• Firm ă im portatoare şi distribuitoare de medicamente angajează rep rezen tan t medical de vînzâri. Condiţii de angajare: domiciliul stabil în CIuj-Napoca, experienţă în domeniu, posesor permis auto, disponib ilita te la program prelungit. CV se trimite la fax. : 069-21-18-47. (1388100)

• Angajăm caseriţă jocuri distractive. Tel. 41-30-90,094- 47-91-12.(1388170) -

• R epar frigidere la domiciliul clientului. Tel. 18- 80-67. (1388202)

• Angajăm m ăcelari- tran şa to ri cu minim 3 ani experienţă în domeniu. Tel. 26- 52-60(61, 62). (1388210)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Petri Bogdan Radu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Montare centrală termică de apartament” situat în CIuj-Napoca' str. Arieşului nr. 33, sc. II, et. II, ap. 16. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388183)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Curta loan Sorin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Montare centrală termică de apartament” situat în CIuj- Napoca str. Muncitorilor nr. 24, parter, sc. II, ap. 16. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388184)

• Numita Nagy Maria este citată pe data de 18 mai în dosarul nr. 4486/2001, pe rolul Judecătoriei CIuj-Napoca, în proces cu Felecan G. Graţian, avînd ca obiect prestaţie tabulară. (1388185) ....

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Beşe Dumitru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. Pasteur nr. 77, ap. 17. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la'sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388188) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Baciu Vasile anunţă începerea demersurilor pentru' obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Branşament apă” situat în CIuj-Napoca str. Gladiolelor nr. 2: Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388189)

• Societatea comercială Pro-Rapid SRL str. Cireşilor nr. 50 anunţă concurs pentru postul de dispecer. Acte, cerere, aviz psihologic, cazier. Salariu atrăgător. Depunerea actelor pînă în 20.05.2001 la sediul firmei. Relaţii la tel. 094-64-78-92; 093-63- 00-93. (1385812)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Muzsnai Mihai anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. Borşa nr. 3, ap. 8. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388190)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, 7eler loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. P-ţa Cipariu nr, 15, bl. 3A, ap. 24. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388191)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rusu Valentin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. Mureşului nr. 52, ap. 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388197) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Raţiu Dânuţ anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în CIuj-Napoca str. Mureşului nr. 52, ap. 3.. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388198)

• Numitul Marosan Emest cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. Donath, nr. 11, ap. 8, este rugat să se prezinte la Judecătoria Cluj- Napoca, în data de 23 mai 2001,' ora 8, camera 125, dosar penal civil nr. 4213/2001. (1388204) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rarău. Vasile anunţă' începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru : obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Brâncuşi, nr. 188-192, sc. 2, ap. 18. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor . nr. 99.(1388219)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Salak Elisabeta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Brâncuşi, nr. 188-192, sc. 2, ap. 21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la-sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(1388220)

• în conformitate Cu Legea nr. 137/1995, Chintoan Sorin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Brâncuşi, nr. 188-192, sc. 2, ap. 22. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388221)

• în conformitate cu Legea, nr. 137/1995, Pop Gherasim anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Brâncuşi, nr. 188-192, sc. 2, ap. 30. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(1388222)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rupa Ileana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentralâ termici dc apartament" situat în Cluj-Napoca str. Brâncuşi, nr. 202, sc. 3, ap. 42. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388223)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Miff Elena anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Brâncuşi, nr. 192, sc. II, ap. 15. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388224)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Lazâr Iulian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Donath, nr. 109, sc. II, ap. 16. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1388225)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Direcţia Silvică Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentm obiectivul “C. F. P. şi gater” situat în Huedin, str. Gării nr. 64. . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388227)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Gliga Alexandru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul microcentralâ termică de apartament situat în str. Dunării nr.51 bl. V3 sc. II ap. 22 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1385797)

• Numiţii Bolazs Ezster, Balind Erzebet,' Zagoni Szabo Alexandra, Zagoni Zsuza cu domiciliu necunoscut sînt chemaţi la sala 122 a Judecătoriei Cluj în data de 21 mai 2001 în calitate de pîrîţi în dosarul rir. 3539 avînd ca obiect constatarea dreptului de proprietate. (1385825)' • Pîrîţii Prodan Octavian, Lorincz Sandor, Lorincz Maria, Bartos Iuonika, Bizci Maria, Suciu Vaieria născută Lorincz, Dulea Ileana născută Lorincz, Lorint Alexandra lui loan, Lorint Alexandra a lui Titu, Rus Maria născută Lorint, Morar Maria născută Lorint, Darjan Virginia născută Lorint, Lorint Gheorghe a lui Gligor, Lorincz Sandor a lui Titu, Lorincz Maria căsătorită Rus lanos, Lorincz Gyorgy, Morar Maria născută Lorincz, Suciu Vaieria născută Lorincz, Dulea Liviusz, Dulea Zoi căs. Morar Miklos; Dulea Maria, Dulea Gyorgy, Lorincz Sandor a lui lanos, Lorincz lanos a lui lanos, Lorincz Virginia căs. Darjan Sandor proprietari în CF 349 Someşeni sub

, B. 4,25-40 şi respectiv 42-58 sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca pentru termenul dc judecată din data dc 23 mai 2001 ora 8, camera 95 în dos. nr. 8931/2000- reclamanţi Budiu Otilia şi Budiu Traian - obiect intabulam titlu dc proprietate Legea 18/1991 şi recunoaştere drept proprietate. (1385803)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rusu Pavel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentm obiectivul microcentralâ termică dc apartament situat în str. Lacul Roşu nr. 1 bl. A sc. IV et. 4 ap. 49 Cluj- Napoca. Eventualcjc sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1385806)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Mopariv SA, RM- Vîlcea sucursala Cluj, cu sediul în CIuj-Napoca str. Năvodari nr. 2 anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea autorizaţiilor de mediu pentm obiectivele unităţi de producţie, magazine, depozite, astfel: Unitatea 1,2,31, depozit făină-en-gros, magazinele 1,6,204, 205, 208, 211, 212, 214, 216, 217, 219, 222, 226, 227, 243, 244, 257, 262, 263. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1385813)• Numiţii Moldovan Paramon lui

Gavriş, Moldovan loan lui Gavriş, Fulep loan, Fulep Sandu, Vereş Clara, Matias Dani, Mathe Inczi, Daroti Cati, Fulop loan, Fulop Gabor, Fulop Vasile, Fulop Roza, Fulop Ferenţ, Moldovan Parasca, Moldovan Lazâr, Doroczi Francis, Moldovan Paramon, Moldovan Lazăr, Marton Cătălina sînt citaţi la Judecătoria Dej, în dosar nr. 1210/ 2001, promovat de numiţii .Balla Carol şi Balla Matilda, pentru termenul de judecată din data de 13.06.2001, aceştia avînd calitatea de pîrîţi. (7302386)

P I E R D E R I• Pierdut camet de student pe

numele Dulgheru Marius. îl declar nul. (1388187)

• Pierdut legitimaţie de călătorie şi carnet de student pe numele Lazurcă Maria-Stela. Le declar nule. (1388203)

• Pierdut camet de student pe numele Iozan Horea-loan. îl declar nul. (1388209)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Sîncrâian Dan. O declar nulă. (1388211)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Gafton Vasile. O declar nulă. (1388212)

• Pierdut: autorizaţie sanitar- veterinară nr. 1176 din 19.06.1996. O declar nulă. (1388217)

• Pierdut tichet dc masă, seria 08754. îl declar nul. (1388226)

• Pierdut carnet dc sănătate pe numele Hoda Gavril. îl declar nul. (1388229)

• Pierdut camet de asigurat pc numele Ghiran Elena. îl declar nul. (1385798)

• Pierdut legitimaţie student călătorie pe numele Giol Dorin, Facultatea MG. O declar nulă. (1385804)

• Pierdut următoarele acte: legitimaţie dc student, carnet dc student, legitimaţie de călătorie, permis de bibliotecă, legitimaţie dc cămin pc numele Lcnghcl Alina Ramona. Le declar nule. (1385805)

• Pierdut carnet dc asigurări sănătate pc numele Morariu Silvia, îl declar nul. (1385810)

• S-a pierdut autorizaţie sanitară dc funcţionare nr. 10.126. O declar nulă.. (1385811)

• Pierdut legitimaţie de serviciu SC “Rcmarul 16 Februarie" SA pc numele Galiş Adelina Daniela. O declar nulă. (1385816)

• Pierdut camet de student pe numele Hădade Ovidiu. îl declar nul! (1385821)

Un telefon celular marca Sagem a fost pierdut în zona Grigorescu. Ofer recompensă găsitorului. Tel. 18-64-11.(1385824)

• Subsemnata Mathe Margareta am pierdut carnetul de asigurat. îl declar nul. (1385826)

• Pierdut legitimaţie dc servici pe numele Băiescu Alin. O declar nulă. (1385827) ' '

DECESECOMEMORĂRI

• Cu d u re re în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o g rea suferin ţă a scumpei noastre soţie, mamă, soră, b u n ică , 'm ătu şă , DRĂGAN CATINCA, în vîrstă de 70 de ani. Înmormîntarea va avea loc în satul Feiurdeni, Ia data de 10 mai 2001, ora 13. Nu te vom u ita niciodată. Familia îndurerată. (1388192)

• Cu adîncă durere anunţăm stingerea din viaţă după o grea suferinţă a celei care a fost K OLOZSV ARI MARIA, născu tă KARACSONI. Înm orm întarea va avea loc vineri, 11 mai 2001, ora 12 în C im itiru l C en tra l. Familia îndurerată. (1388196)

Page 10: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

evarul IM E la ji

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru fiu , so ţ, ta tă , bu n ic , rudă, p rie ten GABOS TIBOR (BUŢI), în vîrstă de 72 de ani, pensionarul Fabricii Clujana, fost jucător şi arbitru de fotbal. Înmormîntarea va avea Ioc joi, 10 m ai 2001, o ra 12, în C im itiru l C en tra l. Fam ilia îndurerată. (1388200)

• Z d ro b iţi de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru ta tă , bun ic , so c ru , fra te , v e rişo r, JE C A N EMIL Înmormîntarea va avea Ioc azi, 9 mai 2001, ora 11, la Cimitirul C en tra l. D um nezeu, să-l odihnească în pace. Familia’ Lupaş. (1388206)

• Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet anunţăm trecerea în nefiin ţă a scum pei noastre mame, soacră şi bunică RUSU MARIA, în vîrstă de 81 de ani. Înmormîntarea va avea loc, joi, 10 mai 2001, ora 13, la Capela nr. 1, C im itiru l M ănăştur. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fiul Ioan cu soţia şi nepoţii. (1388213)

• Cu profundă durere în suflet, anuifţâm înce ta rea fu lgeră toare din v ia ţă a scumpului nostru: soţ, tată, frate, bunic, g inere, socru, cum nat şi unchi SCHIAU DUMITRU, inginer pensionar C. F. R . , în vîrstă dc 74 de ani. Înmomîntarca va avea loc, joi, 10 m ai "2001, o ra 14, în Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată. (1388214)

• Am aflat cu în tristare vestea trecerii în nefiinţă al celui care a fost ŞTEFAN FRENKO, decedat în Germania. Sîntem alături de familia în d u re ra tă . Sfinta lituşrghie pentru m întuirea sufletului p ritenului nostru fidel va fi oferită în ziua de 13 mai, o ra 12, la Biserica F ranc iscan ilo r din. C luj- N apoca. G heorghe Fodor. (1388216)

Colegii din Spitalul Militar de Urgenţă Cluj-Napoca sînt alături de colegul lor, col. dr. Ion Bâdcscu, în aceste momente grele p ricinuite de m oartea iub itu lu i său ta tă , v. r. LEPĂDAT BĂDESCU. Conducerea Sp. M. U. Cluj- Napoca. (1388179)

• Cutrem uraţi de tragicul accident care a curm at viaţa distinsei soţii, mame şi nurori CARM EN SECARĂ ne exprim ăm ad încu l reg re t pen tru aceea care prea timpuriu a trecut în veşnicie. Fam iliilor îndoliate dr. Dan Secară soţ şi fiul Paul, Maria şi avocat Ioan Secară părinţi, com pasiune şi tă rie spre a depăşi copleşitoarea durere. Colocatarii de pe str. Moţilor nr. 20-22. (1388180) '

• Cu adîncă durere în suflet ne d esp ă rţim de tan ti A U RELIA AŞTILEAN şi sîn tem a lă tu r i de fam ilia îndu rera tă . Ligia şi Roman Vlaicu. (1388182) .

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Bonda în momentele du reroase p ric in u ite de trecerea în eternitate a tatălui, socrului şi bunicului d rag . Familia Hârţău. (1388195)

• Consiliul de administraţie al SC “T ehno frig” SA îm p ărtă şeş te durerea ' d-Iui director Caloianu Pompiliu la decesul m am ei d rag i şi îi adresează sincere condoleanţe, (1385817)

• T ransm item sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d-Iui dr. Cornel Pop, p reşedintele Societăţii M edicilo r de Medicină G enera lă , la trecerea în e te rn ita te a ta tă lu i drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea Casei de A sigurări de Sănătate Cluj. (1388199)

• Sîntem alături de d-na ing. Simona Pop în marea durere prilejuită de moartea mamei sale . d rag i; Transm item condoleanţe familiei. Familia col. (r) V ic to r Fodorean. (1388205)

1 Sîntem alături de colegul nostru Schiau Mircea în marea durere pricinuită de moartea ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe familieiîndurerate. Colegii de la SC Remarul “ 16 Februarie” SA B iroul P lan-M arketing . (1388215)

Cu multă durere în suflet ne luăm răm as bun de Ia cum natul şi unchiul nostru POP GAVRIL. Odihnească-se în pace. Familiile Hoda şi Brie. (1388228)

1 Nimeni şi nimic nu poate înlocui pierderea unui părinte. Sîntem şi vom fi mereu alături de d v s ., dr. Cornel Pop. CSS Cluj. (1385800)

• Un ultim omagiu scumpului nostru prieten şi coleg ing. DUMITRU SCHEAU. Sincere condoleanţe familiei. Familia ing. Truţă. (1385802)

• Sîntem alături de colega noastră llea Maria în greaua suferinţă pricinuită de trecerea în nefiinţă al tatălui său drag. Colegii de la A grom arket. (1385807)

• Un suflet deosebit a plecat dintre noi ŞTEFAN FRENKO. Nu-1 vom uita niciodată. Va răm îne m ereu în inimile noastre. Sincere condoleanţe fam iliei îndo lia te . Mama, M ândra şi Dinu Ungureanu, (1385809)

• Sîntem alături de Angela şi Mircea Ia durerea pricinuită de dispariţia iubitului lor soţ şi ta tă ing iner SCHIAUDUM ITRU. Un gînd pios pentru sufletul lu i bun. Dr. Baciu R om a. şi familia Necrelescu. (1385815)

• Sîntem alături de familia d r. C ornel Pop în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui. SMMG Cluj. (1385799)

• Mulţumim tu turor celor care p rin p rezen ţă sau compasiune au fost alături de noi p e n tru a-1 conduce pe ultimul său drum pe cel care a fost ing. MIHAI VALENTIN GREABU, d ire c to r la SC “A rm ătura” SA. A driana şi Mihai Greabu. (1388193)

• Sîntem alături de d-1 director Pompiliu Caloianu şi îi • transm item sincere condoleanţe în aceste clipe grele p ric inu ite de decesul mamei d rag i. Colegii din conducerea SC “Tehnofrig” SA. (1385818)

• Sîntem ală tu ri de d-I director Caloianu Pompiliu în acest moment de grea încercare al p ie rderii mamei dragi. S incere condoleanţe Colectivul Direcţiei Economice SC “Tehnofrig” SA. (1385819)

• Sîntem ală tu ri de d-1 Caloianu Pompiliu director la SC “Tehnofrig” SA în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei. S incere : condoleanţe.D epartam entu l Resurse Materiale SC “Tehnofrig” SA. (1385820)

Un ultim omagiu vecinului nostru LIV IU MUREŞAN. Sincere condoleanţe familiei îndo lia te . A sociaţia de proprietari str. Ion Meşter nr. 12. (1385823)

Se împlinesc 3 ani de la trecerea la cele veşnice a celei care a fost draga noastră mamă şi soţie înv. VEREŞ EUGENIA (ZENI). Ne închinăm cu pioşenie am in tirii sale. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia. (1306897)

Pe 9 mai draga noastră mamă, fiică, soţie, bunică şi soacră POP MARIA a r fi îm plinit. 59 de ani. Cîndva această zi era plină de bucurie, acum lacrimile şi tristeţea ne adună lîngă mormîntul tău. Nu te-am u ita t d raga noastră mamă şi fiecare floare, fiecare rază de soare ne aduce aminte de zîm betul tău . A trecut timpul de cînd te-ai dus dintre noi şi sufletele noastre sînt la fel de pustii. Nu putem ignora durerea care ne macină şi sitţgura consolare este gîndul că poate acolo sus, lîngă Dumnezeu Iţi este mai bine. Flori şi lacrimi vor curge peste mormîntul tău, de ziua ta. Te vom iubi mereu. Familia pe veci îndurerată. (1385775)

• Sînt alături de sora mea Livia şi de fiicele ei Angela şi Sanda în ateste momente de mare durere prin dispariţia soţului şi ta tă lu i drag ing. SIM ION BONŢIDEAN. Dumnezeu să-I odihnească. Marietta. (1385801)

• După o grea şi lungă suferinţă anunţăm cu durere în suflet trecerea în nefiinţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, prof. FLOREA CORNEL, în vîrstă de 69 ani. Înmormîntarea va avea loc Ia Cim itirul C entral Ia capela ortodoxă în data de 10.05, orele 14. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul bun şi generos. Nu-1 vom' u ita niciodată. Fam ilia în d u re ra tă : A ura, Mona, George şi Raluca. (D.)

* Scum pul nostru unchi FLOREA CORNEL ne-a părăsit pentru totdeauna. A fost ca un tată pentru noi şi va rămîne mereu în inima noastră. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Dorel, Silvia şi Radu Banabic. (D.) ';

G iinter V erh eu gen se d eclară în g r ijo ra t de

rezistenţa crescîn dă fa ţă de e x t in d e re a UE

Comisarul european pentru extindere, Giinter Verheugen, a declarat, ieri, la Berlin, în cadrul celui de al V-Iea congres al Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), că este îngrijorat de rezistenţa tot mai mare manifestată de ţările membre ale Uniunii Europene faţă de extinderea spre Est a UE, relatează AFP.

Există, în cadrul UE, tendinţa de a considera ţările candidate la aderare drept “cerşetori” greu de suportat, “generatori de costuri”, a declarat el. Au fost emise rezerve “incredibil de meschine”, mai ales la nivelul funcţionarilor, a adăugat Giinter Verheugen, cerînd miniştrilor implicaţi să acţioneze în manieră decisivă împotriva acestui fenomen. ■ ri

Comisarul european şi-a exprimat dorinţa de a vedea definitivat, la viitorul summit UE de la Goteborg, din zilele de 15 şi 16 iunie, calendarul privind extinderea, încheiat la summit-ul european de la Nisa, în decembrie2000. Primele ţări care. vor fi alese să adere la UE trebuie să participe la viitoarele alegeri europene din 2004, în calitate de membre cu puteri depline, a adăugat el.

Ministrul german de Finanţe, Hans Eichel, a declarat,, la rîndul său, că aderarea la UE a ţărilor candidate se va face doar în momentul în care se va asigura competitivitatea lor economică. “Nu trebuie să repetăm ceea ce am făcut după reunificarea Germaniei”, a prevenit el. Cetăţenii noilor ţări membre nu trebuie să resimtă intrarea în UE ca pe un şoc, a adăugat el.

Făcînd trimitere la Spania, care a avut unele divergenţe cu Germania, în acest weekend, cu privire la modalităţile de extindere, Hans Eichel a declarat că ţările din Europa de Vest trebuie să-şi aducă şi ele contribuţia pentru a face posibilă intrarea noilor ţări membre în cadrul UE. Madridul cere, într-o manieră deocamdată neoficială, legarea1 chestiunii privind prelungirea ajutoarelor regionale şi agricole europene - al căror principal beneficiar este - de cererea germană privind deschiderea progresivă a pieţei europene a muncii pentru ţările din Est.

Anterior, într-un interviu difuzat de televiziunea publică ARD, Giinter Verheugen a criticat rezerva manifestată de Marea Britanie faţă de proiectul cancelarului german, Gerhard Schroeder, privind reforma radicală a instituţiilor europene: “Poziţia englezilor poate da naştere unor neînţelegeri. Cum este posibil ca în patria-mamă a democraţiei să se manifeste opoziţie faţă de mai multă democraţie? Acest lucru nu-mi este clar”, a declarat comisarul european.

S ta te le U nita aci fo st exc lu se din B irou l ONU pentru

controlul tra ficu lu i cu d rogu ri

Statele Unite, care şi-au pierdut, săptămîna trecută, locul din Comisia ONU pentru drepturile omului, au fost excluse, de asemenea, din Biroul pentru controlul internaţional asupra traficului cu droguri, au anunţat surse din cadrul Naţiunilor Unite, citate de AFP. Votul a trecut neobservat din cauza scandalului legat de excluderea americanilor din Comisia pentru drepturile omuluij a declarat un purtător de cuvînt al ONU, Farhan Haq. Candidatul american, fostul ambasador Herbert Okun, dorea să obţină un al treilea mandat consecutiv de cinci ani, dar a fost învins, joia trecută,, din primul tuf de scrutin, care s-a desfăşurat în cadrul Consiliului economic şi social âl Naţiunilor Unite (ECOSOC), ce supervizează Biroul pentru' controlul traficului cu droguri, al cărui sediu este la Viena. La Washington, purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Richard Boucher, a calificat acest rezultat drept “foarte regretabil”.

Boucher a declarat că fostul ambasador era “foarte cunoscut în mediile ONU” şi îi este imposibil să facă supoziţii despre motivele pentru care el nu a reuşit să fie reales. “Avem intenţia de a continua să ne implicăm în chestiunile referitoare la traficul internaţional cu droguri”, a afirmat el.

M oscova v re a să se lim iteze în c o o p e ra re a sa m ilita ră cu

Tripoli la m o d ern izarea a rm a te i

Moscova, care intenţionează să reia în curînd cooperarea militariLcu autorităţile de la Tripoli, se va limita la modernizarea armamentului libian, în cea mai mare parte de producţie sovietică, a anunţat agenţia rusă de informaţii militare AVN, citată de AFP. Această informaţie a fost publicată în timp ce şeful Diplomaţiei ruse, Igor Ivanov, se află în vizită lâ Tripoli, unde s-a întîlnit cu liderul libian Muammar Kadhafi, transmiţîndu-i un mesaj din partea preşedintelui rus, Vladimir Puţin. Proiectul de acord militar elaborat de Moscova nu prevede livrarea de noi arme,, a subliniat AVN, care citează o sursă din cadrul Ministerului rus al Apărării. Textul prevede, în schimb, reglementarea datoriei libiene către Rusia, datorie care provine din contractele de vînzare de arme ruseşti semnate în trecut, a precizat AVN. Aproximativ 90 la sută din armamentul libian este sovietic. Aviaţia, mai ales, este alcătuită din 350 de aparate de concepţie sovietică (130 de avioane de vînătoare MiG-23, 70 de avioane de vînătoare Mig-21, şase bombardiere Su-24 şi şase bombardiere Tu-22, potrivit AVN, care. citează cifre ale Ministerului rus al Apărării).

Vizita lui Ivanov constituie prima călătorie în Libia a unui ministru rus al Afacerilor Externe. Rusia a anunţat în noiembrie anul trecut, spre iritarea Washingtonului, că şi-a reluat cooperarea cu Libia, altădată aliată a Uniunii Sovietice în regiune. Moscova colaborează deja cu Tripoli la construirea unui gazoduct, la modernizarea unei centrale termice în apropiere de Tripoli şi la instalarea de linii electrice.

în raportul american anual, care a fost dat publicităţii săptămîna trecută, Washingtonul continuă să considere Libia printre ţările care sprijină terorismul.

în M aced on ia v o r a v e a loc a le g e r i le g is la t iv e a n tic ip a te cel m ai tîrziu la sfîrşitu l lunii

ia n u a rie 2 0 0 2în Macedonia vor avea loc alegeri legislative

anticipate cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii ianuarie 2002, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al Guvernului macedonean, Antonio Milososki, citat de AFP. Data-limitâ la care ar putea fi organizat acest scrutin este 27 ianuarie, a precizat sursa citată. Mandatul actualului Parlament se încheie în mod normal în toamna anului 2002. Pe de altă parte, liderii macedoneni şi partidele politice au încheiat, ieri, un, acord privind formarea unui guvern extins, cu participarea partidelor albaneze şi macedonene aflate pînă acum: în. opoziţie parlamentară.

Formarea acesţei coaliţii era cerută de comunitatea internaţională, care speră că un guvern extins va constitui un cadru de dialog între comunităţile albaneză (minoritară) şi macedoneană (majoritară) şi va duce la dezamorsarea crizei care afectează ţara din februarie. .

P in o ch et v a fi ju d e c a t în c a lita te d e com plice la

o p e ra ţiu n e a “ C a ra v a n a m o rţii"

Fostul dictator chilian Augusto Pinochet. va fi judecat în calitate de complice şi nu ca instigator ul crimelor comise de “Caravana morţii” - un comandou militar care a executat fară proces cîteva zeci de deţinuţi politici, în octombrie 1973, la o lună după lovitura de stat împotriva preşedintelui Salvador Allende, au decîarat surse judiciare, citate de AFP.

Decizia a fost .luată de preşedinta Curţii de Apel din Santiago, Maria Antonia Morales, care a respins o cerere a avocaţilor acuzării care’.solicitaseră ca actul de acuzare să fie agravat de la complicitate la instigare, pentru 57 de crime şi 18 răpiri atribuite Caravanei' morţii. Generalul Pinochet, în vîrstă de 85 de ani, face obiectul a peste 250 de plîngeri în Chile pentru crimele comise în timpul dictaturii sale (1973-1990), cînd peste 3.000 de persoane au fost ucise sau au fost date dispărute.

Page 11: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

ar putea fi i;reclama dumneavoastră

le ] 7 \ 1 *

Conferinţă de presă la FC “U”Strîngeţi-vq banii: încap vînzările

dc acţiuni la FC "0 "La sediul Prefecturii a avut loc ieri seară o conferinţă de

presă susţinută de Florin Tăutu, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii pe acţiuni FC “U” SA . Ionel Timoce, preşedintele Consiliului Director şi D.D. Crăciun, preşedintele executiv al clubului. Ultimul a ţinut să mulţumească Consiliului local,- Judeţean şi presei pentru sprijinul dat în realizarea obiectivelor de ocupare a primului loc în Seria a VlII-a a Diviziei “C”. S-a hotărît elaborarea pe viitor a unei strategii care să cuprindă o colaborare cu celelalte cluburi din judeţ la nivel de împrumut de jucători. în curs de finalizare se află o- evaluare reactualizată cu jucătorii din judeţ de la toate eşaloanele a cărei durată va fi de trei ani şi de care se va ocupa staff-ul tehnic, al FC “U” în colaborare cu corpul tehnic al AJF Cluj. Noutatea care interesează suporterii lui “U” este că obiectivul echipei pentru sezonul 2001 - 2002 este promovarea în Divizia “A”. Un abonament pentru acest sezon va costa 150.000 lei (anual). în această săptămînă conducerea executivă şi administrativă a clubului a purtat o discuţie cu Neluţu Sabău'de prelungire a contractului cu încă doi ani, avînd în vedere că Rapidul l-a cedat Universităţii pe trei ani. Bugetul pentru Divizia “B” va fi de aproximativ 10 miliarde lei. Florin Tăutu a anunţat câ în dată de 15 mai va avea loc Adunarea Generală a membrilor fondatori ai societăţii pe acţiuni FC “U” SA şi că în prima fază se vor emite pentru aceştia 100.000 de acţiuni la preţul de 25.000 lei/ acţiune. Dacă se vor vinde aceste acţiuni, în perioada 1 iunie - 31 iulie a.c. se va face o nouă emisiune de acţiuni, a căror vînzare este destinată populaţiei. Doi dintre potenţialii acţionari - Mircea Lucescu şi Gabi Balint - vor veni la Cluj la începutul lunii iunie.

Codin SAMOILĂ

Poftiţi la calculele probabilităţilorAu mai rămas de disputat şase etape pînă la cortina finală pe

prima scenă fotbalistică. Mai sînt de disputat 48 de partide care urmează să desemneze pe campioana ţării, pe calificatele în cupele europene (nu intră în calcul partidele din Cupa României), pe ultimele două clasate care vor. retrograda în “B”, respectiv pe echipele clasate pe locurile 13 şi 14 care vor avea de susţinut partidele de baraj pentru rămînere în “A”.

La cei doi poli ai clasamentului două echipe din care una, cea din piscul ierarhiei “la zi”, este ca şi în posesia titlului de campioană, Steaua avînd 6 puncte avans faţă de a doua clasată (ar trebui ca Steaua să piardă două jocuri, iar FC Argeş să le cîştige pe toate şi la scor); în coada ierarhiei Gaz Metan, ultima clasată, ar trebui să cîştige toate cele 6 partide pe care le mai are de susţinut ca să scape de la retrogradare, iar formaţiile care acum au cîte 31 de puncte să piardă toate partidele (lucru imposibil). Dar cum v-am invitat la calculele probabilităţilor vă prezentăm ce întîlniri mai au de susţinut cele 16 protagoniste. “Poftă mare” la calcule.

• Steaua 46 puncte, cu: FC Naţional (acasă), Rapid (deplasare), Ceahlăul (D), Oţelul (A), Gaz Metan. (D) şi FC Argeş (A).

• FC Argeş. 40, cu: Foresta (A), Univ. Craiova (D), Astra (A), FC Naţional (D), Rapid (A) şi Steaua (D).

• Dinamo 39, cu: Rocar (A), FC Braşov (D), Gloria (A), Foresta (D), Univ. Craiova (A) şi Astra (D).

• FC Braşov 37 cu: Petrolul (D), Dinamo (A), Rocar (D), Ceahlăul (A), Gloria (A) şi Foresta (D).

• Rapid 36, cu: Ceahlăul (D), Steaua (A), Oţelul (D), Gaz Metan (A), FC Argeş (D) şi FCM Bacău (A).

• Petrolul 36, cu: FC Braşov (A), Gloria (D), Foresta (A), Univ. Craiova (D), Astra (A) şi FC Naţional (D). ,. • Gloria 34, cu: FCM Bacău’ (D), Petrolul (A), Dinamo (D),

Rocar (A), FC Braşov (D) şi Ceahlăul (A). .• Univ. Craiova 34 cu: Gaz Metan (D), FC Argeş (A), FCM

Bacău (D), Petrolul (A), Dinamo (D) şi Rocar (A).• Astra 33, cu: Oţelul (D), Gaz Metan (A), FC Argeş (D),

FCM Bacău (A), Petrolul (D) şi Dinamo (A).• Oţelul 31, cu: Astra (A - cu sublinierea că terenul din Galaţi

fiind suspendat întîlnirea va avea loc într-un fel de deplasare), FC National (D), Rapid (A), Steaua (D), Ceahlăul (D) si Gaz Metan (A).

• FC Naţional 31, cu: Steaua (D), Oţelul (A), Gaz Metan (D), FC Argeş (A), FCM Bacău (D) şi Petrolul (A).

• Rocar 31, cu: Dinamo (D), Ceahlăul (A), FC Braşov (A), Gloria (D), Foresta (A) şi Univ. Craiova (D).

• Foresta 30, cu: FC Argeş (D), FCM Bacău (A), Petrolul (D), Dinamo (A), Rocar (D) şi FC Braşov (A).

• Ceahlăul 30, cu: Rapid (A), Rocar (D), Steaua (A), FC Braşov(D), Oţelul (A) şi Gloria (D).

• FCM Bacău 23, cu: Gloria (A), Foresta (D), Univ. Craiova (A), Astra (D), .FC Naţional (A) şi Rapid (D).

• Gaz Metan: 15, cu: .Univ. Craiova (A), Astra (D), FC Naţional (A), Rapid (D), Steaua (A) şi Oţelul (D).

în efectuarea calculelor va trebui să ţineţi cont de modul cum vor “arbitra” unele echipe întîlnirile cu altele cu “probleme”, deci de... hiaturi cu alte cuvinte (la lumina zilei sau în. spatele 'aranjamentelor), blaturi posibile, cu efecte mai ales în privinţa salvării de la retrogradare. -

Victor E. ROMAN

Petricevic sau arta de a antrena!

Sîrbul Dragan Petricevic a demonstrat în cei opt sau nouă ani de cînd antrenează în România ce înseamnă a fi un profesionist adevărat în acest domeniu. Noi avem antrenori mulţi, dar de decor, de formă, cu o pregătire mediocră, nu şi oameni care să ştie mai întîi ce e baschetul, cum trebuie pregătiţi tinerii şi o echipă. Că aşa este ne-o demonstrează din plin, spre nefericirea noastră, situaţia baschetului românesc, care încă nu există în Europa şi nici măcar la noi. E doar uri surogat...

La Cluj, Dragan a cucerit nn titlu de campioană a ţării cu Universitatea, ceea ce a deranjat anumite frunţi ce se cred mai presus de orice şi a început o lucrătură abilă, de culise, pentru ca sîrbul să fie îndepărtat. A plecat la Iaşi unde a făcut o echipă şi a umplut Sala Sporturilor; aveau ieşenii şi echipă de top şi spectacole, de unde, pînă atunci, nu contau în baschet. De la Iaşi, Petricevic a ajuns la Arad, unde West Petrom era o trupă de locurile, mereu, 8-16. în acest an a cîştigat titlul de campioană a ţării; laşul şi Clujul gîfiie pe undeva pe h mijlocul clasamentului. în toamnă,

neelegant şi brutal, direct prin presă, cei din Federaţia de Baschet i-au cerut lui Dragan acte prin care să dovedească faptul că are carnet de antrenor. Ce s-o mai lungim: cer din FRB erau convinşi că se află în faţa unui ins fără'astfel de acte! Asta după ce tot domniile lor l-au numit - şi încă în două rînduri - antrenor al lotului naţional!! Se. putea proceda cu tact şi inteligenţă, nu primitiv şi grosolan. Iată, acum, Dragan Petricevic le-a mai dat o palmă ■ detractorilor săi! El a declarat câ nu va mai antrena în România. Va fi o pierdere, dar baschetul nu va muri fără el, cum a zis un ilustru deştept fără fapte. ■ '

Dacă sîrbul antrena Sibiul, aceasta era campioană; dacă antrena Diriamo sau Vega Soced, acelea erau campioane. Aici e un mare antrenor! Ai noştri n-au avut nici de la cine, nici de unde să înveţe baschet, să-l poată preda. Noi nu trimitem - o spun din nou» nişte antrenori tineri să înveţe meserie la greci, sîrbi, sau italieni.' Dacă nu înveţi, dacă nu ştii tu însuţi, cum Dumnezeu poţi antrena pe alţii?!! Iată de ce mai toţi antrenorii de azi sînt plafonaţi şi blazaţi şi neştiutori. ‘Geaba vom tot schimba sistemul competiţional, dacă nu învăţăm! îmi vine în minte iar vorba teribilă a marelui conducător Titu Lucaciu, de la “U”, cînd Titi Teaşcă voia o echipă de talie europeană, direct, cu jucătorii ce se aflau atunci la club. Lucaciu i-a spus:

i m m i w w z r f l Liderul dă semne de oboseală'Cu o săptămînă în urmă afirmam că AS

Romsco este virtual cîştigătoare a Diviziei “D ”. Iată că afirmaţia începe să se clatine. Rezultatele etapei (în paranteze scorurile din partidele de juniori):

• CFR II Cluj-Napoca - ASA Victoria Someşeni 0-1 (4-1). Marcator: Zavanyi.

• Motor IRA Cluj-Napoca - Turdeana Turda 1-4 (2-0). Au marcat: Sălăgean (‘38/ 11 m), respectiv Suciu (‘ 11) şi Stanciu (‘30, ‘66,' ‘73)- . •■' .

• AS Romsco Cluj-Napoca - Sănătatea Cluj- Napoca 1-2 (0-4). Marcatori: Tussai (‘5) pentru gazde, Gal (‘30) şi Gaşpar (‘43) pentru vizitatori. ■

• AS Apa Cluj-Napoca - Mineral ii Iară 4-0 (3-0). Au înscris: Ballok (‘ 15), Borca (‘25), Albert Asztaloş (‘28), Tamaş (‘88).

• Unirea Floreşti - FC “U” II Cluj-Napoca 1-6 (1-6). Autorii golurilor: Rares Pop (‘31 - autogol), Min Pop (‘32, ‘.50),. Vâtca (‘64), Dobrău (‘72), Codreanu (‘74), onoarea gazdelor' fiind salvată de Gal (‘48).

• FC Romhills Cluj-Napoca - FC “U” III Cluj-Napoca 3-0 (2-1). Pe teren, partida s-a încheiat cu scorul de 2-4, Deoarece studenţii au utilizat jucători din prima echipă, ei au pierdut meciul cu 3-0.

• FC Unirea Selena II Dej a cîştigat cu 3-0, atît la seniori, cît şi la juniori cu Dromex Cluj- Napoca, echipă retrasă la debutul returului. Ronlit CFR Turda â stat.

1. AS Romsco2. AS Apa 24 18 23. ASA Victoria 23 17 44. Turdeana 24 13 35. FC “U” II 22 13 26. FC Unirea 24 1 177. FC Romhills 23 1 148. Ronlit CFR 23 10 49. CFR II10. Motor.IRA11. FC “U” III12. Sănătatea13. Unirea14. Minerul15. Dromex

22 10 323 9 0 22 8 22 8 23 4 22 2 23 1

Clasament24 20 1 3 65-18 61 +25

4 63-16 56 +20 2 72-29 55 +22 8 44-26 42 +67 47-31 41 +8 6 34-29 40 +48 40-29 37 +19 49-40 34 +1 9 42-42 33 0 ■14 34-47 27 -9 '

1 13 34-42 25 -80 14 32-47 24 -62 17 24-52 14 -221 ‘ 19 18-77 7 -230 22 9-82 3 -36

Schimbare de lider în clasamentul juniorilor: 1. FC Romhills 52 p (23 j); 2. CFR U 52 p, golaveraj inferior (22 j); 3. AS Romsco 50 p (23 j).

Urmează două etape, după următorul program: vineri, 11 mai, etapa a XXVl-a: Sănătatea - CFR . II (în tur 2-4), Minerul II - AS Romsco (0-6), Ronlit CFR - AS Apa (0-2), ASA Victoria - Unirea (2-0), FC “U” II - FC Romhills (2-1), FC “U” III - Dromex (3-0), FC Unirea Selena II - Motor IRA (2-1). Turdeana stă; luni, 14 mai, etapa a XXVII-a: CFR II - Minerul II (5-1), AS Romsco- Ronlit CFR (3-0), Unirea - Sănătatea (1-2), FC Romhills - ASA Victoria (1-5), Dromex - FC “U” II (0-2), Motor IRA - FC “U” III (3-0), Turdeana- FC Unirea Selena II (0-1). AS Apa stă.

Eugen HANG

<■ ■■ ■■ ■■ ■ ■■■• ■■ ■■ ■' ■

i - ' AI ' . .

74/ j

■ v - . - t

i f l î =\ h t ' \ Dragan;

i? " Petricevic;“Măi Titi,-tu ai intenţii superbe. Vrei uri mare spectacol de operă, ca la Scala, pe stadionul nostru, dar nu uita că ai un lot de dieci, de cîntăreţi bisericeşti şi nu unul cu solişti de operă! Mai întîi să creştem asemenea solişti şi pe urmă urmează spectacolul pe care-1 visezi. Cum vrei să faci operă europeană cu dieci de strană bisericească?!” Aşa-s şi antrenorii noştri: nişte dieci tară credinţă! Iar performanţa şi marea izbîndă se clădesc mereu şi numai pe credinţă! Mă bucur pentru Petricevic şi mă întristez pentru baschetul nostru.

Viorel CACOVEANU

9 mai• Acum 55 de ani, în

1946, echipele româneşti s-au pregătit pentru barajul prevăzut în vederea desemnării celor mai bune . 14 echipe care urmau să înceapă, în toamna aceluiaşi an, prima ediţie postbelică a Diviziei “A”. Ziarele au scris elogios despre jocul amical susţinut de echipele clujene “Universitatea” şi “Ferar”, ele urmînd să susţină barajul cu alte două rivale (“U ’ cu “Victoria”, iar “Ferar” cu “Dermata”), Clujul avînd dreptul la două locuri în campionat Meciul.amical dintre cele două echipe a atras peste 10,000 de spectatori, număr record pe vremea aceea. Întîlnirea s-a soldat cu un scor alb, iar formaţiile au fost următoarele: “U”: Cristea - Straja, Medrea II - Păunescu, Luca, Joja - Juvăţ, Roman, Dascălu, Jifcovici, Coracu. “ FERAR” : Boldizsar - Demeter, Farmathy - Balint, Borzsci, Szaniszlo II - Horvath, Kovacs IV, Petschowsky, Bodola, Kovacs Vili.

LÂSZL6 Fr.

A zi se decide

locul 5La mijloc de săptămînă

sc derulează ultimele secvenţe ale ediţiei cu nr. 52 a Diviziei “A” feminine, printre care se înscriu şi meciurile dintre “U” Bogdan Vodă ACSA şi Someşul Dej, dispute de clasament ce vor stabili ocupantele locurilor 5 şi 6. ’ După ce sîmbătâ, la Dej, gazdele s-au impus cu scorul de 66-58, azi în Sala Sporturilor “Horia Demian”, cu începere de la ora 10, este programată a doua partidă, care dacă va fi cîştigată de studente, “decisivul” (se joâcă după sistemul, cea mai bună din 3 partide) se va juca tot miercuri de la ora 16, în deschidere la partida de handbal feminin dintre “U” URSUS şi Oţelul Galaţi, programată la ora 18.

(m. i. r.)

S A E R O M O D E L l S M l ^

Campionatul pe asociaţie - o deplină reuşităPe o vreme însorită, cu vînt uşor, duminică s-a desfăşurat

faza pe asociaţie a concursului de planoare cu pilot automat, clasa FIE, la întrecere participînd membri ai A. S. Tehnofrig Cluj-Napoca, asociaţie cu tradiţie şi renume în aeromodelismul românesc. întrecerea a avut loc pe dealul “Sfîntul Gheorghe", care mărgineşte municipiul Cluj-Napoca şi a fost arbitrată de maestrul sportului, Mihai Muscă.

Lâ capătul celor cinci runde de lansări, pe primul loc, campion *pe asociaţie, s-a clasat George Arghir. Pe următoarele locuri s-au situat Eugen Pop, Ştefan Razman, Tudor Bârlea, Adrian Bot şi Francisc Gal.

Reprezentativa A.S. Tehnofrig va participa la Memorialul “Crîngu Popa” ce va avea loc la Piteşti, în zilele de 12-13 mai şi la Campionatul Naţional programat la Dej în zilele de 18-25 mai, la aeromodele captive-acrobaţie.

. Victor E. ROMAN

Concurs la GherlaLa sfîrşitul săptămînii trecute, pe pista de la marginea parcului municipiului

Gherla s-au desfăşurat întrecerile tradiţionalei competiţii de aeromodelism dotată cu “Cupa Aripi Tricolor”. Aflată la cea de a 16-a ediţie, concursul s-a bucurat de participarea unui număr de 17 concurenţi, reprezentînd cluburile copiilor din Cărei (Satu Mare), Dej şi Gherla, Palatul Copiilor din Cluj-Napoca şi cluburile “Gloria” Dej, “Autonova" Satu Mare şi "Victoria” Gherla. Iniţial şi-au anunţat prezenţa şi sportivi din Pecs (Ungaria), dar în ultimul moment ei şi-au contramandat participarea. S-au organizat întreceri în probele “Cursă” şi “Viteză”, la juniori şi. seniori. Proba de “viteză" a revenit lui Csaba Bertok (Clubul Copiilor din Cărei) la juniori şi lui Râul laro (Clubul Copiilor Gherla) la tineret. La seniori a cîştigat reprezentantul Clubului ‘Victoria” Gherla, Sebastian Ciceu. în proba de “Cursă” s-au întrecut doar seniorii, primul loc revenind echipajului Crişan Marcel - Lajos Kantor (Gloria Dej), urmat de colegii lor de echipă Claudiu Borzan - Sorin Mureşan, pe locul trei clasîndu-se tandemul Tiberiu Molnar - Sebastian Ciceu (Victoria Gherla). A fost premiat şi cel mai tînăr participant, Toni Szilagyi, în vîrstâ de 9 ani (Clubul Copiilor Gherla), o mare speranţă a aeromodetismului gheriean. în sfîrşit, să amintim numele arbitrilor care au asigurat buna desfăşurare a celei de a 16-a ediţii a Concursului de aeromodelism de la Gherla: loan Rusu, Moldovan losif Gigei şi...-Annamaria Molnar. SZEKELY Csaba

Page 12: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

|1 Dolar SUA = 28333 Iei |1 Marcă germană = 12.861 lei

inffrqţirgq cu Regiunea Ruvergne - o şansă datăpatronatului transilvan

urmare din pagina 1

Susţinerea colectivităţii localeAutoritatea administrativă desemnată

de statul francez în cadrul proiectului de înfrăţire este DATAR, instituţie subordonată primului ministru. Acesta are rolul de promotor şi negociator cu Comisia Europeană în domeniul fondurilor structurale. Partenerul francez al ADR Nord - Vest (în arealul căreia intră judeţele Maramureş. Satu

Mare, Bihor, Sălaj, Bistriţa şi. Cluj) este Regiunea Auvergne.

Obiectivele principale ale proiectului sînt: dezvoltarea competenţelor ARD; validarea programelor referitoare la

„programul PHARE; împărtăşirea experienţei franceze în materie de dezvoltare economico - socială regională, din fonduri structurale; sprijinirea sistemelor administrative şi judiciare locale, în special a celor care permit gestiunea şi controlul fondurilor europene.

DATAR are, printre altele, şi rolul

de coordonare interministerială a politicilor interregionale, la care se adaugă cel de susţinere a colectivităţilor locale, a societăţilor mici şi mijlocii din zonă. Mai muît, în opinia lui Pascal Fesneau, preşedintele- Centrului de Afaceri Româno - Francez, pentru statul francez DATAR reprezintă interlocutorul Comisiei Europene. Coordonatorul proiectului de înfrăţire cu ADR Nord Vest este Anne - Mărie Zigmant.

Auvergne sau experienţa în

restructurare si9

reconversieAuvergne, regiunea propusă pentru

realizarea parteneriatului, nu a fost aleasă întîmplător. Oamenii de afaceri

din această regiune au o vastă experienţă pe linie economică, în special în ceea ce priveşte restructurarea industrială şi

. reconversia.Auvergne este emblematică pentru

Franţa în ceea ce priveşte experienţa sa în materie de dezvoltare locală, acest lucru facînd referire la.infrastructurile în zonele de munte, organismele de management şi de educare, formarea resurselor umane în domenii de vîrf.

Proiectul de înfrăţire beneficiază de o finanţare de 0,75 MEURO. Peste 40% din acesta sumă se preconizează a fi destinată dezvoltării unor servicii aferente societăţilor mici şi mijlocii, în special pentru identificarea de noi resurse financiare, de materie primă, la care se adaugă implementarea unor sisteme performante de calcul.

Msbanli România St işi va (îesciiitfe o fjîială la Cluj-Napoca

Volksbank România SA, o bancă care a devenit operaţională pe piaţa românească în mai 2000, şi-a exprimat dorinţa de a-şi extinde reţeaua din teritoriu. Astfel, in 2001 vor deveni operaţionale unităţile bancare din Cluj-

Napoca, Sibiu, Braşov şi Timişoara, ta care se va adăuga o nou punct de lucru în Bucureşti. Precizăm că principalul acţionar al băncii este banca de origine austriacă Osterreichische Volksbanken - AG, una dintre primele 10 bănci din Austria. Grupul Volksbank are aproximativ 8.000 de angajaţi şi active totalizînd circa 430 miliarde şilingi, în ultima decadă dezvoltîndu-şi propria reţea bancară în ţările Europei Centrale şi de Est.

Anca BLAGA

. Z i u a A u s t r ie i ’Azi, 9 mai, va avea loc manifestarea „Ziua Austriei”, organizată în cadrul

Tîrgului Internaţional pentru Agricultură, Industrie alimentară şi Ambalaje „Agraria 2001". Promotorii acţiunii, Austrien Agricultural Cluster şi Fundaţia Semănătorul, au programat pentru această dimineaţă o prezentare a celor două organizaţii, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Consultanţă Agricolă din România.

Specialişti în agricultură din Austria şi România vor prezenta referate de specialitate, iar directorul general al Direcţiei Agricole Cluj, llarie lvan, va face o prezentare a programului SAPARD petru România.

Anca BLAGA

82 de firme din domeniul agricol işi expun produsele ia „Agraria 2081Tîrgul internaţional specializat in agricultură, industrie alimentară şi ambalaje Agraria

2001 şi-a deschis ieri porţile. Expoziţia, care reuneşte 82 de firme şi ocupă o suprafaţă totală de 1.400 mp. va fi dechisâ pînâ în 12 mai a.c., între orele 10.00-18.00.

Potrivit celor declarate de organizatori (Export Consult Bucureşti, Expo Transilvania Cluj-Napoca şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj), la Agraria sînt prezente firme din România, Austria, Ungaria, Germania şi reprezentanţe ale unor companii din Anglia, SUA. Bulgaria, Franţa. Elveţia, Grecia, Israel şi Finlanda.

Tematica abordată la această ediţie, a 7-a, este mai largă decît la manifestările precedente, cuprinzînd produse şi servicii din agricultură, zootehnie, viticultură, industrie alimentară, agroturism. pescuit şi vînâtoare, maşini, instalaţii şi materiale pentru ambalat şi îmbuteliat, scule şi echipamente pentru gospodăria ţărănească.

Se remorcă faptul că participarea firmelor din judeţul Cluj este mai redusă decît cea a firmelor din Bucureşti, iar expoziţia de animale nu a adus la pavilionul expoziţional decît cîţiva cai.

in completarea expoziţiei vor avea loc o serie de seminarii susţinute de profesori renumiţi ai universităţilor din Austria şi Germania.

La deschiderea oficială au participat, pe fingâ oficialităţile locale, consulul general al Germaniei la Sibiu, Harald Gehrig, şi consilierul comercial al Ambasadei Austriei la Bucureşti. Anca BLAGA

Soldul ba lan ţe i comerciale a Rom âniei s-a îm bunătăţit la finele anu lu i 2000 com parativ cu 1996 p rin scăderea deficitului comercial cu 20% , de la 3,3 m iliarde dolari în 1996 la 2,6 miliarde dolari anul tre c u t, pe fo ndu l reducerii su b s tan ţia le a producţie i naţionale , concom itent cu m icşorarea cererii in terne şi a consumului populaţiei, in stitu ţiilo r publice şi dim inuarea investiţiilor, se arată în C artea albă a p re luării guvernării.

“A ceastă evoluţie favorabilă a avu t loc pe fondul creşterii în tr-u n ritm accelerat a exporturilo r fa ţă de im porturi, respectiv cu 28% însem nînd 2,2 m iliarde dolari, com parativ cu 14% însem nînd 1,6 m ilia rd e d o la r i” , se m en ţio n ează în lu c ra re a co o rd o n a tă de p reşed in te le C om isiei de buget-finan ţe din C am era D eputaţilo r, F lorin G eorgescu. , „

G radu l de acoperire a im portu rilo r din exporturi a crescut de Ia 70,7% în 1996 la 79.4% în anul 2000.

Exporturile FOB ale României în anul 2000 s-au cifrat la 10,3 miliarde dolari, în timp ce importurile CIF au atins suma de peste 13 miliarde dolari. în 1996, exporturile se cifrau la 8,08 miliarde dolari, iar importurile ia 11,4 miliarde dolari. Pentru grupa de produse agricole, evoluţia exportului şi a importului şi, respectiv, soldul balanţei comerciale în anul 2000 comparativ cu 1996 indică reducerea exporturilor cu 53%, reprezentînd 377 milioane de dolari, concomitent cu creşterea cu 14%, reprezentînd 121 milioane dolari,3 importurilor. Deficitul comercial la jroduse agricole s-a majorat de patru

ori în ultimii patru arii, ajungînd la circa 500 milioane de dolari.

Potrivit documentului, retragerea cvasi-totală, începînd din 1997, a sprijinirii de către stat a agriculturii şi coborîrea accentuată a taxelor vamale la produsele agroalimentare au fost principalele motive pentru care deficitul comercial aferent exporturilor şi importurilor de produse agricole a ajuns la suma de 500 milioane de dolari.

La produse minerale, deficitul comercial s-a redus în anul' 2000 faţă de 1996 cu 39% reprezentînd 777 milioane dolari, în condiţiile creşterii cu 20% a exporturilor însemnînd

138 milioane dolari-şi ale reducerii cu- 24% însemnînd 639 milioane dolari a importurilor de produse minerale.

Evoluţia comerţului exterior la această grupă se explică prin creşterea exporturilor la unele materii prime obţinute în industria extractivă, însumînd mai mult de 15 milioane de dolari, dar şi prin reducerea cantitativă a importurilor de ţiţei brut, ca efect al contracţiei programate a industriei, cu deosebire a petrochimiei şi a agriculturii, care astfel au absorbit cantităţi tot mai reduse de combustibili.

La grupa produse ale industriei chimice, deficitul comercial a crescut cu 70%, reprezentînd 385 milioane' dolari, din cauza reducerii cu 17% însemnînd 149 milioane dolari a exporturilor şi sporirii cu 16% însemnînd 236 milioane dolari â importurilor în anul 2000 comparativ cu 1996.

Ponderea în exporturile totale a produselor industriei chimice cu un grad de prelucrare relativ ridicat şi o contribuţie mai substanţială la crearea PIB a scăzut de la 10,9%. în 1996 Ia 7,1% în anul 2000, simultan cu creşterea importurilor de la 12,5% la 12,8%. Soldul excedentar al balanţei comerciale în cazul produselor industriei uşoare s-a îmbunătăţit cu 13%, reprezentînd 75 milioane dolari, în anul 2000 comparativ cu 1996,. în

urma creşterii exporturilor cu 1,1 miliarde dolari faţă de importuri, care s-au majorat numai cu 1,06 miliarde dolari.

Gradul ridicat de dependenţă a exporturilor industriei uşoare faţă de importurile specifice acesteia reprezintă expresia creşterii ponderii producţiei în lohn, se arată în document. în cazul comerţului exterior cu piei crude, tăbăcite şi blănuri, deficitul a crescut de la 210 milioane dolari în 1996 la

, 260.milioane dolari în 2000.Pe fondul reducerii în ritm accelerat

a taxelor vamale, importul de haine second-hand a crescut valoric de 2,4 ori, ajungînd la 48 milioane de dolari, în timp ce cantitativ importurile de articole textile second-hand au crescut de 3,8 ori, ajungînd la 83 de tone în anul 2000. “Aceste importuri exercită o influenţă nefavorabilă asupra producţiei româneşti de îmbrăcăminte şi reflectă extinderea alarmantă a sărăciei populaţiei", se mai arată în document.

îmbunătăţirea soldului comercial al secţiunii "încălţăminte" cu 190 milioane de dolari este, conform documentului, tot expresia creşterii producţiei în lohn, care a contribuit la majorarea cu 61% reprezentînd 310 milioane dolari a exporturilor. Valoarea importurilor de încălţăminte a crescut cu 120 milioane de dolari pe fondul reducerii taxelor vamale.

Producţia agricola

a anului 2000 a iost

cu 13,6% mai scăzută fată de 1996

Producţia agricolă a fost, în anul 2000. cu 13,6% mai scăzu tă f a ţă de 1996, producţia vegetală fiind cu 13,8% mai mică, ia r la cea anim ală cu 13,5%, conform datelor prezentate în C artea albă a preluării guvernării.

La culturile de griu şi secară, în perioada 1997-2000, producţiile medii au fost în scădere în fiecare an, de la 2.964 de kilograme/hectar în 1997, la 2.280 de kilograme/ha în anul 2000, cu excepţia anului 1999 cînd producţia a fost de 2.776 de kilograme/ha. Scăderi s-au înregistrat şi la orz şi orzoaica, la porumb, la floarea-soareiui, soia şi sfeclă de zahăr.

Producţia de seminţe şi stocurile agricole au înregistrat, în decembrie 2000, o scădere semnificativă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 1996, fapt care va avea o “ influenţă negativă” asupra randamentelor culturilor din acest an, iar lucrările agricole s-au efectuat pe suprafeţe mai mici faţă de 1996, fapt care va necesita “eforturi financiare suplimentare pentru relansarea agriculturii, se arată în lucrarea coordonată de preşedintele Comisiei de buget finanţe din Camera Deputaţilor, Florin Georgescu.

Sectorul creşterii de animale a înregistrat în perioada 1996-2000 un declin anual de 5,5%. în condiţiile reducerii efectivelor de animale,, precum şi lipsei de competitivitate a raselor de animale la export, producţia de carne a României între anii 1997-2000 a scăzut. Producţia de carne de bovine s-a diminuat de la 427.000 de tone în 1996 la 350.000 de tone în 2000, cea de came de porcine a scăzut de la 911.000 de tone în 1996 la 650.000 de tone în 2000, cea de came de ovine şi caprine a scăzut la 130.000 de tone anul trecut comparativ cu 149.000 de tone produse în 1996, iar la carnea de pasăre s-a înregistrat o producţie de 300.000 de tone în 2000, cu73.000 de tone mai puţin faţă de 1996. Stocurile de furaje sînt mai mici cu 23-39% comparativ cu 1996, fapt care va avea, în opinia semnatarilor documentului, “un impact nefavorabil” asupra efectivelor de animale. Stocurile agricole de grîu panificabil au fost cu 32% mai mici faţă de 1996, fiind necesară efectuarea de importuri în semestrul I al acestui an.

Agricultura a avut în dotare în anul 2000 164.000-de tractoare," reprezentînd 99,2% din numărul de tractoare din 1996, 124.000 de pluguri pentru tractor,.mai mult cu 9% faţă de anul 1996, şi 58.000 de semănători mecanice", cu 12% mai mult faţă de 1996. De asemenea, combinele pentru recoltat furaje au fost de 29.000, mai puţin cu 81% faţă de 1996, iar presele pentru balotat paie şi fin au fost mai puţine cu 34% în 2000 faţă de 1996.

îngrăşămintele chimice, au. fost utilizate în cantităţi din ce în ce mai mici în ultimii patru ani, de la435.000 tone de substanţă activă în 1996, la 350.000 de tone în 2000.

Suprafeţele totale amenajate pentru irigat au fost lucrate în anul 1996 Tn proporţie de 18,8%, iar în anul 2000 în proporţie de 11,3%.

Page 13: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

m m m

persoane fizice ■ %B ă n c i com ercia le la vedere 1 lună 3 luni 6 lun i 9 lun i 12 lu n i

BCR’ 10 35 36 37 38 39

BRD - GSG 9 33 34 34,5. 36 36.59 r 33 ■35 37 39 439 35 36 37 37 37

(d. fixă) 9 35 36 - -> B an c Post* .. 9 34 • 35 36 36 37

Transilvania 9 36 37 37 38 38Românească**; 10 36 38 . 39 39 40

CEC 9 35 37 35 - 37A LIA N ŢA . •- 10 ' 38 39 . ; 40 • , „4 1 ,- 42

ROMEXTERRA (dob. variabilă)

10 35 37 38 39 . 40

TURCO-ROMÂNĂ , 5 •• 34 35 »*' 34 33 33"D AC IA -FE LIX" 8 33 35 36 34 34 -

"Ion Ţ iriac";: •: . . 33 33 ; 35 35 : 34

R om ână de Scont 7 34 35,5 35 35 35“ . 7 . * 34,5 34 34 34

I : A LP H A BANK . -S;-... 34 . 36 ...3 5 -- . 35 -■■: . 35 -

B ăn c i populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 lun i 12 lu n i

NAPOCA(dob. fhicfuanti) . ; 1 0 : ■ 40' " ' 42 v :. 4 6 '' . 48

TREZOR - 40 41 43 . -■ 46

- persoane uridice- %B ă n c i com erc ia le la vedere 1 lu nă 3 lun i 6 lun i 9 lu n î 12 lu n i

BCR* 10 ■ 35 36 37 38 39

. B R D ** - GSG 9 : 30 31 31.5 32 32,5

BA.(dob. revfruibilâ) 9 35 36 37 37 37

ly B a n c P ost* 9 V; 32 34 ;■ 35 36 38

T ransilvan ia 9 36 37 37 38 38

<; R o m â n e a s c a ** : 10 36 38 39 39 40.

CEC 9 35 36 37 37 36

R O M EXTER RA.. (dob. variabilă): 10 ' / 35 L 37 . . 38 . 3 9 ,. 40

TURCO -RO M ÂNĂ 5 34 35 34 .33 33

"D A C IA FELIX" • 9 35 . . 35 ■i 3 i > 3 0 • 30

"Io n Ţ ir iac " 4 33 33 35 35 34

Românâ^ de Scont 7 ;v 34 35,5 35 35 35

■, . 34,5 34 • y 34 ; ; 34

A L P H A BAN K 5 34 36 35 35 35

B ă n c i populare la vedere 1 lu nă 3 lu n i 6 iu n i ; 9 lu n i 12 lu n i

NAPOCA(dob. fluctuantă) 10 36 38 40 ■ 42

* dobîndă se capitalizează; " cu plala dobinzii la expirare. N o ii; Modificarea dobinziior se comunică redacţiei, pînă la ora 12® prin fax: 19.74.18.

- persoane fizice - %B A N C A V a lu tă V ede re T lu n â 3 lu n i 6 tu n i 9 lu n i 12 tu n i

B C RDEM 3 - 3,3 3,7 ■ 4,1

US D 4 - 4 ,75 5 5 ,25

B R D -G S GD E M ; 2,25 2,4 2,5 2,6 2 ,65 2,7

US D 3 4 ,1 5 4 ,25 4 ,4 ; • 4,5 i 4 ,65

B a n c P o s tDEM 2,25 * - 2,8 - 3

USD 4 - - 4,8 - 5

B< A g r ic o lă; d e m 2,5 3 3,2 ' 3,2 3,5 . 3,7

U S D - :4 . / 5,2 5,3 5,5 5,5 5,85

Io n Ţ lr fa cDEM 1,25 3,7 3,7 4 4 4,2

USD 2 4,6 4,6 4,9 4,9 5

T ra n s ilv a n ia•D E M 2,5 - 3 ,25 3,50 3 ,75 4 ,2 5

USD 3 . . 5 5,50 5 ,75 6

R o m â n e a s c ăDEM 2,5 3 ,25 3,5 3,75 4 4 ,25USD 2,5 5 5,5 5,75 6 6

T u rc o -R o m â n ăDEM 1 4 4,2 4,5 4 ,7 '

: U S D . . 6 ,25 6,5 6 ,7 5 ; 7,1

R o m e x te rraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4 ,5 4 ,7U S D 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0

"D A C IA F E L IX "D E M : 2,5 3 3,25 3 ,75 4 ,2 5U S D 3 5,5 5,75 6 6 t5

R o m â n ă d e S c o n t

D E M 1,5 3,3 3,3 3,3 . 3 ,5 3,5

USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5

A L P H A B A N KD E M 1,75 3 ,7 5 .3,75 3,75 ' 4 4

USD 4,9 4,95 4,95 4 ,95 4 ,95

- persoane juridice - %

BANCA Vâlufcr; Vedere 1 lună 3 luni 6îunf ;9 (uni “12 luni

BCRDEM 3 3,3 3,7 4,1

USD 4 - 4,75 5 5,25

BRD - GSGDEM 2,25 ■yiiA'h; >;v 2,5':iv; ; 2,6. - 2.65 2,7

: u s o : ;<• ;3 y--r 4,ţ5:. :v;4dt5' - . • '.;.4f5;j:; 4,65

Banc PostDEM 2.25 2,5 2.8 . 3

USD 3 4 - 4,2 * 4,5

- B , AgricolăOEM .2,5 3 3,2 -'3 ,5 :. . 3,7 ;

USD .y-”4r;y<: -,,'■5,5; •v-5,5 ; . 5,85

Ion ŢiriacDEM U S 3,7 3,7 4 4 4 J

USO 2 4,6 4,6 4.9 4,9 5

• " Transilvania •. DEM :' 2,5 - 3,25 • 3,50.;: / 3,75 ■: 4,25

USD •> 3 ;.fv .' 5 ‘-. 5,50 5,75 . : .6

RomâneascăDEM 2.5 3,25 3,5 3,75 4 425

USD 2,50 5 5,5 5,75 6 6

• .Turco-RomânăDEM :1 ; ',4,5 V 4.7 •

USD • ;,:..6,25 6,5 ; 6,75 ■“ 7,1 •

RomexterraDEM 3 3,5 3,7 3,9 • 4.5 4.7

USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6.7 7 J0

"DACIA FELIX"DEM • 3.25 -• 3ŢS .425

USO 5.5 ^,75 .. 6 ' V 6,5 '

Română de ScontDEM 1.5 3,3 3,3 3,3 3,5 3.5

USD 1,5 5 5 5 5,5 5.5

ALPHA BANKDEM ; ri,7 5 ;- . v'3,7S/i;. • ,.3,75-- ,3,75 ;• 4 4

USD , 2 .. -.4,6;• 4.7 4,75 4.75 . 4,75

N O TA : sum a minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute dile ri in funcţie de bancă

I EURO = 25.153 leij lg AUR = 241.942 lelj

Creşterea cu 8,2% a producţiei industriale înregistrată anul trecu t faţă de anul 1999 compensează num ai într-o m o d estă m ă s u ră im p o rta n ta sc ă d e re a p ro d u c ţie i industriale a anului 2000 cu 20,4% faţă de anul 1996, se ara tă în C artea albă a preluării guvernării.

Producţia industrială a anului 1997 com parativ cu 1996 a fost cu 7,2% mai mică, a anului 1998 com parativ cu 1997 cu 13,8% mai mică, iar în 1999 faţă de 1998 a scăzut cu 8% , se m en ţio n ează în lu c ra re a c o o rd o n a tă de p reşed in te le C om isie i de b u g e t- f in a n ţe d in C am era Deputaţilor, Florin Georgescu.

• Ca efect al acestor evoluţii negative, producţia industrială din anul 2000 este cu 3,3% mai mică faţă de anul 1992, după ce în 1996 era cu 21,6% mai mare comparativ cu acelaşi an. Totodată, producţia industrială a anului trecut reprezintă 44,5% din producţia anului 1989.

Industria extractivă cu o scădere de 22,5%, industria de producere şi distribuire a energiei electrice şi a apei calde cu o scădere de 19,7% şi industria prelucrătoare cu o scădere de 20,1% au fost principalele ramuri industriale care au înregistrat reduceri

semnificative ale producţiei în 2000 comparativ cu 1996.

Faţă de anul 1989 producţia acestor sectoare industriale fundamentale pentru definirea potenţialului economic al unei ţări reprezintă numai 46,5%, 51,1% şi respectiv 44,9%.

Potrivit documentului, valoarea adăugată brută, componentă esenţială a PIB, realizată în acest sector vital al economiei s-a diminuat anul trecut cu 8,9% faţă de 1996.

Situaţia stocurilor energetice ' la data de 1 octombrie 2000,

comparativ cu aceeaşi dată din 1996, indică o scădere a stocurilor în cazul cărbunelui

energetic si al rezervelor de apă, dar şi o creştere la păcură şi gaze naturale înmagazinate.

Stocurile de cărbune energetic au fost mai mici cu 3,3 milioane tone la lignit şi cu 110.000 tone la huilă. în medie, stocifrile de cărbune energetic au fost, în octombrie 2000, cu 51,5% mai scăzute decît în octombrie 1996.

Rezervele de apă din lacurile de acumulare a hidrocentralelor reprezentau, la începutul perioadei de iamâ a anului trecut, echivalentul unei producţii de electricitate de 935 GWh, faţă de o rezervă maximă de circa 2.800 GWh. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare era de 33,4% în luna octombrie a anului trecut, comparativ cu 70,9% în aceeaşi perioadă a anului 1996. '

Stocurile de păcură erau cu107.000 tone mai mari în octombrie 2000, comparativ cu octombrie 1996, reprezentînd o creştere de 24,8%, iar stocurile de gaze naturale înmagazinate erau asigurate, în octombrie 2000,

în proporţie de 95,5% din capacitatea maximă de- . înmagazinare, fiind mai mari cu 28,6% decît în 1996.

Potrivit documentului, reducerea stdeurilor de cărbune energetic s-a efectuat în condiţiile în care industria extractivă românească a înregistrat un declin de 22,6% în ultimii patru ani. Pe de altă parte, stocurile “ceva mai mari” la păcură şi gaze naturale se explică prin reducerea, în perioada 1997- 2000, cu 19,7% a producţiei de energie electrică şi termică pe fondul contracţiei substanţiale a producţiei industriale şi a puterii de cumpărare a populaţiei, dar şi prin exploatarea neraţionalâ a resurselor hidroenergetice în scopul realizării unor încasări valutare suplimentare din exporturi forţate de electricitate, ceea ce a determinat, în opinia semnatarilor documentului, nivelul extrem de scăzut al rezervelor de apă, cu toate condiţiile de secetă înregistrate în vara anului 2000.

FONDURIiMUTUALE»l»AI£OOrFOND ADMINISTRATOR

VALOAREun

CREŞTERE I.V 1999 CREŞTERE

ÎN 2000 CREŞTT37E Dl LA 1.01.2001

NR. I ACTIV NFT INVnrnTORJ 1 (m ld î rf) (21.10.200(7) 1 (TI.102000)

A c tiv e J u n io r A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S.A. 2 .778 81% 35.99% 7,26% 373 0.740

A c tiv e C lass ic A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S.A. 28.303 78.9% 37.18% 9.28% 455 0.598

A c tiv e D inam ic A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l SA>. 77.550 82,8% 45,42% 11.65% 789 0,709

A rm o n ia ' ' ■ / - ' • R e a l F in In v e s t S.A. 200.452 30,9% 43.98% 12,36% 837 1,090

A R D A F S p o r S .A . 76.600 19,01% 2 4.06% 6,09% 1.457 2,650

C a p ita l Plus C e rt in v e s t S .A . 25.683 105,8% 6 3.93% 14,80% 9.643 7,208

F o n d u l pen tru C o m e rţ E x te rio r S lra S .A . 238.640 103,9% 53,77% 14,86% 2.076 29.533

F o rtun a C la ss ic . C a p ita l A s s e t M an ag em en t S.A. 921.790 92% 45,12% 9,52% 21.728 37,831

F o rtu n a G old (19.01.2000) C a p ita l A s s e t M an ag em en t S.A. 1 .714.130 - 48,41% 15,50% 106 4,615

F o rtu n a J u n io r C a p ita l A s s e t M anagem en t 56.325 • • 12,65% •

F o n d u l Galaţi Q u a d ra n t A s s e t M a n ag em en t S.A. 51.769 • 53,12% 11,64% 266 0,732

F o n d u l de in v e s tiţ ii D ezvo lta re (26.01.1999) . S .M .F. 2000 S .A . 866.884 105,2% 53,21% 10,29% 494 6,687

F o n d u l de Inve s tiţii G e lsor G e ls o r A s s e t M a n ag em en t S.A. .18.310 ■ 57,16% 13,94% 3.801 23.439

F o n d u l O p o rtu n ită ţilo r N a ţion a le - V a n g u a rd A s s e t M a n ag em en t S.A. 159.519 • 38,85% 14,89% 120 23,439

F o n d u l M oneta r S ta b ilo - Q u a d ra n t A s s e t M anagem en t S A . 379.121 92,8% 49,39% 13,15% 695 10,294

T e z a u r. C e rt in v e s t S A . 213.615 27,2% 48,80% 12.92% 695 1,414

F o n d u l M utua l T rans ilvan ia G lo b in v e s t S .A . 114.865 4 2,30% 57,06% 14,87% 533 60,070

m m p m s M s m

D E N U M I R E AV A L U T E I

S im b o lV a r ia ţ ie

fa ţă d e z iu a p r e c e d e n tă (%)

C U R S U L ÎN L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.39 T 14726

DOLAR CANADA CAD 0.53 l 18369

FRANC ELVEŢIA CHF 0.46 i 16303

COROANA DANEMARCA DKK 0.44 i 3369

LIRA STERLINA GBP 0.24 l 40600

YEN JAPONIA ^ JPY 0.27 l 232.95

COROANE NORVEGIA NOK 0.32 l 3122

COROANE SUEDIA SEK 0.68 l 2757

OOLAR SUA 0.06 î y ;.. : 28333

DST DST 0.12 T 36029

EURO EUR ;y::jy '•;:r;;:;0.44,. l ; 25153

Cursurile ţărilor participante la EUF o

SHILING AUSTRIA ATS 0.44 4. 1828FRANC BELGIA BEF 0.32 624MARCA GERMANA 0.44 l ' 12861PESETAS SPANIA ESP 0.45 X • 151.17MARCA FINLANDEZĂ FIM 0A5 X 4230FRANC FRANŢA FRF 0.44 X 3835LIRA ir l a n d a IEP 0.44 X 31938LIRA ITALIA LfT 0.46 X 12.69GULDEN OLANDA NLG 0.44 i 11414ESCUOOS PORTUGHEZ PTE 0.44 X 125.461 0 AUR (praf In lai) 0.02 X 241942

Casa de schimb valutar"USD DEM

■ / ■ c ' ;•■ • V • • C vMACROGROUP 28.150 28.300 12.750 12.850

PLATINUM 28.150 28.280 12-750 12.820■ CAMBIO 28.150 28.300 12.750 12.850PRIMA 28.150 28.300 12.750 12.830

Banca > ■Banc Post 28.200 28.420 12.580 13.020

BRp 28.100 28.420 12.715 13.065BCR 28 20 28.375 , . 12.621 13.079

Transilvania ' 28.000 28.350 12.750 12.950* Cursuri afişate la ora 15,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

e v o u m i # *' - ‘IN ULTIM A SAPTAMINA :

* Cursuri BNR -lei-DATA E U R O D E M G B P U S D A ur „

Miercuri, 2.05 25 .078 12.822 40 .450 28.214 238.975Joi, 3.05 25 .147 12.857 40 .394 28.234 240.552Vineri, 4.05 25 .254 12.912 40 .553 28.278 241.199Luni, 7.05 25 .252 12.911 40 .576 28.297 241.816Marţi, 8.05 25 .265 12 .918 40 .696 28.316 241.979

Page 14: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

OFICIUL JU D EŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

1994 - Cu unanimitate de voturi, Camera Deputaţilor a ad°P Proiectul de lege privind ratificarea Convenţiei pentru apara

drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şj Protocoalelor adiţionate la această Convenţi

s J Y v s c r i u

c i t i t o r i i

• Larisa Almăşan, 48 ani, şomeră, Cluj-Napoca: “Cine poate deveni asistent maternal?”

- Persoanele care doresc să devină asistenţi matemali trebuie să depună o cerere pentru luare în evidenţă la Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Cluj. Pot fi atestate - maternal profesionist numaipersoanele care îndeplinesc următoarele condiţii: au capacitatea deplină de exerciţiu; princomportamentul lor în societate, starea sănătăţii, profilul lor psihologic prezintă garanţii pentru îndeplinirea corectă a obligaţiilor ce revin.unui părinte referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor. Asistenţii sociali ai DGJPDC vor asigura selecţia, pregătirea şi evaluarea atît a asistenţilor matemali, cît şi a copilului şi potrivirea dintre aceştia. Aceşti “părinţi” vor avea acces Ia informaţii atît despre copiii care urmează a fi ocrotiţi, cît şi despre creşterea şi educarea copilului în general. Ce se oferă asistentului maternal? Salariul unui asistent social cu pregătire medie, încadrat în funcţie de vechimea în muncă, contract individual de muncă (convenţie civilă de prestări servicii pentru pensionari), alocaţia de stat a c o p ilu lu i, alocaţia de încredinţare sau plasament acordată de .stat, alte beneficii băneşti şi materiale. Atestarea asistentului maternal, precum şi dosarul de plasament sau încredinţare vor fi aprobate de Comisia pentru Protecţia Copilului Cluj.

• Liviu P., 56 ani, Cluj- Napoca: “Unde poate fi găsită Comunitatea” Alcoolicii Anonimi?”

A.A. reprezintă o comunitate de bărbaţi şi femei alcoolici care se ajută reciproc sâ se însănătoşească de pe urma alcoolismului. Aici oamenii care au căzut în patima alcoolului se pot ntîlni, discuta şi lupta

împreună împotriva acestui flagel al mileniului trei.

Dacă credeţi câ aveţi o problemă legată de alcool şi dacă vreţi sâ încetaţi cu băutul, adresaţi-vâComunităţii Alcoolicii Anonimi. Adresa: Cluj- Napoca, str. Padin, nr. 20, parter (lîngă Piaţa Flora).

• Iulian Bota, 35 ani, Dej: “Ce acte sînt necesare pentru a beneficia de ajutor de şomaj?”

- Dacă persoana a fost angajată' pe durată nederminată: carnetul de muncă; adeverinţă cu salariul de bază brut avut în ultimele 3 luni, respectiv veniturile realizate în ultimele 3 luni pentru membrii cooperaţiei meşteşugăreşti, din care să rezulte şi achitarea contribuţiilor la fondul de asigurări sociale.

va l.m .

\ P s i S i o c r i m m a l i s t i c a i u i p r e s u p u n e [ \ e l e m e n t e d e p a r a n o r m a l

Reporter: Puteţi să daţi o definiţie a psihocriminalisticii?

Conf. univ. dr. Neculai Z a m f i r e s e u : Psihocriminalistica este ştiinţa ale cărei rădăcini sînt filosofia şi logica, trunchiul- medicina legală, biocriminalistica şi tehnica criminalistică, iar sociologia, psihologia şi psihiatria îi formează ramurile. Psihocriminalistica operează în domeniul infracţionalităţii cu autori necunoscuţi, scopul ei fiind identificarea acestora. Cum vedeţi în filme... Am mers pe ideea că aceasta este disciplina omuciderilor. Identificarea criminalilor presupune munca în echipă între un ofiţer de poliţie judiciară şi un psiholog. Aceştia folosindu- se de concluziile medicinei legale, a biocriminalisticii şi

tehnicii criminalistice, precum şi de urmele de la locul faptei, întocmesc portretul psihologic al infractorului.

Rep.: Concret, ce face psihocriminalistul?

Conf. univ. dr. N.Z.: Psihocriminalistul merge la faţa locului, împreună cu medicul legist şi ofiţerul de poliţie, şi, pe baza reflectivităţii activităţii infracţionale a autorului cîmpului infracţional, şi a urmelor lăsate de infractor la locul faptei, realizează portretul sociologic, psihologic şi psihiatric al acestuia. Realizăm un model ipotetico- deductiv şi dăm criteriile operaţionale de descoperire a criminalilor neidentificaţi, foarte utile pentru poliţişti.

Rep.: Aţi ajutat la rezolvarea multor cazuri?

• Conf. univ. dr. N.Z.: Destul de multe, însă cel

mai mediatizat a fost cazul pedofilului de la

■“î&uSuceava şi Iaşi. După studierea dosarului şi a celorlalte aspecte ce fineau de acest caz, am reuşit să identificăm la modul

d i r e c t infractorul. Cu

alte cuvinte, am luat un suspect din gara din Burdujeni (laşi) şi

-am oferitanchetatorilor. S-a dovedit că acesta a fost autorul infracţiunii.

Am constatat -li’'”' că toate cele 27

de repere

In urmă cu şapte ani, la Rîmnicu-Sărat (jud. Buzău), s-a înfiinţat Centrul de Cercetări Psihocriminalistice “General Dumitru Ceacanica”, o replică ştiinţifică a Şcolii de Poliţie Româneşti la tehnica profilajului occidental. Prezent la Cluj-Napoca, la Simpozionul Naţional de Criminalistică (3-5 mai a.c.), directorul fondator al centrului, conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu, ofiţer de Poliţie Judiciară în cadrul Inspectoratului General de Poliţie, a oferit, în exclusivitate, pentru “Adevărul de Cluj”, cîteva informaţii referitoare la

psihocriniinalistică şi aplicaţiile acesteia.

furnizate de noi pentru identificarea infractorului au fost exacte. Nu este nimic extraordinar sau paranormal aici, ci totul se bazează pe experienţă şi o corectă studiere a urmelor infracţiunii. După mulţi ani de experienţă sînt capabil să identific un infractor dintr-un grup de fotografii. Cum vă spuneam, nu este nimic neobişnuit la mijloc, ci doar străduinţa de a aşeza lucrurile de la locul comiterii unei infracţiuni într-o înşiruire absolut logică... Atunci cînd se ocupă de un caz psihocriminalistul îşi creează în minte o imagine pe .care o urmăreşte tot timpul. Iar cînd se “întîlneşte” cu infractorul sau citeşte un mod de operare asemănător într-un alt dosar îl identifică imediat.

Rep.: Ce pregătire trebuie să aibă un psihocriminalist?

Conf. univ. dr. N.Z.: De exemplu, eu sînt absolvent al Facultăţii de Drept şi am doctorat în criminalistică. Colega mea, Magdalena Voinea, este licenţiată în

psihologie şi a urmat un curs postuniversitar de criminalistică. M-am format în zece ani, însă acum, cînd totul este sistematizat, pregătirea ofiţerilor durează între doi şi trei ani,

'urmînd să se perfecţioneze în, timp. Acest domeniu necesită multă perseverenţă şi răbdare, precum şi capacitatea de a aplica metodele ştiinţifice învăţate în activitatea de descoperire a infractorilor cu identitatenecunoscută.

Rep.: V-aţi gîndit cumva să ţineţi un curs de psihocriminalistică la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai ” din Cluj-Napoca?

Conf. univ. dr. N.Z.: Dr. S. Alămoreanu de la Facultatea de Drept (U.B.B) a conştientizat importanţa demersului psihocriminalistului şi ne-a invitat să participăm la Catedra de Criminlistică. Am fi onoraţi să ţinem cursuri de psihocriminalistică pentru studenţii clujeni.

V iorica G A JI

Z ile le m u n t e lu i ■

în v iz o r u l

m o n t a n i a r z i l o rCea de a III - a.ediţie

a Zilelor muntelui, manifestare organizată de Clubul de Turism Montan „Ochiul muntelui” şi Clubul Alpin Român se va desfăşura în perioada 10-13 mai a.c., la Cluj-Napoca.Programul sărbători) muntelui se va desfăşura în primele două zile la Casa de. Cultură a Studenţilor din Cluj- Napoca unde urmează sâ aibă loc expoziţii - concurs de fotografie tematică; proiecţii concurs diason; spectacol folk şi, nu în ultimul rînd, festivitatea de premiere, în ultimele două zile ale manifestării - 12 şi 13 mai a.c.-, iubitorii de natură din întreaga ţară vor avea posibilitatea să-şi „desfăşoare” activităţile în mijlocul naturii, respectiv în arealul rezervaţiei naturale din Cheile Turzii. -

C .V LA D

Implicaţia sexuală în comportamentul social (111):De>vorba:cuţdomnul«dr#Dumitru^Ghs»- Domnule doctor, în

continuarea discuţiei noastre vă rog să-mi spuneţi de ce credeţi că oamenii trebuie să cunoască anomaliile de conduită sexuală perversă?

- Este necesar ca ei să le cunoască spre a înţelege şi a le suprima cu ajutor medical, pentru că ele sînt un factor potrivnic procreaţiei, cu obiectiv numai în voluptate, degradează personalitatea, au un efect negativ în relaţiile interpersonale, pot produce în paralel îmbolnăviri corporale şi sînt cauzate de ereditate, toxicomanii, promiscuitate ori prin lipsă de educaţie. Numai educaţia sexuală le poate împiedica.

- Puteţi să exemplificaţi cele mai semnificative anormalităţi de manifestare sexuală?

Desigur pot însă permiteţi-mi întîi să precizez cum ar necesita să aplicăm mai bine termenii: sexualitate şi sexualism, ca să admitem că este mai corect să spunem şi homosexualism în loc de homosexualitate.

Sexualitatea reprezintă totalitatea caracterelor anatomice şi fiziologice care caracterizează • fenomenul sexual. De sexualitate se ocupă sexologia. Sexualismul este starea psihică a senzualităţii, derivată din sexualitate. De el

se ocupă psihosexologia. Este astfel un raport oarecum similar cu cel între lingvistică şi psiholingvistică. Să trecem acum la aberaţiile psihosexuale.

Satisfacţia de excitare chiar pînă la orgasm se produce în următoarele lor forme:

1. Azoofilia (numai la sexul masculin) foloseşte vizualizarea trupului femeiesc întruchipat înma ne c hi ne l e ....vitrinelor, întablourile unorexpoziţii şi statuile cu nuduri expuse în parcuri. Ea incită şi I d e t e r m i n ă

. masturbarea, ipsotia la tineri predispuşi . (onania), producînd ! \ în ei închidere în ’ sine. ;

2. Andromania (la femei) sau nimfomania cu = practica lor de masturbare este o supraexci tarc sexuală, adesea de ordin psihiatric. Ea ’ :-reprezintâ o atracţie -.puternică spre sexul opus şi poate fi cauza unor accese de mare filantropie.

3. Copralalia „( S c a t o l o g i a ) ; foloseşte cuvinte sobscene, scabroase i zdin domeniul

coprofile îşi creează atitudini de bădărănie şi de dispreţuire a valorilor.

5. Corofilia este forma de homosexualism feminin avînd la bază raporturi sexuale aberante ale unor femei cu fetiţe şi fete ademenite. Corofilia organizează în femei repulsie faţă de bărbaţi şi ajută în victimele corofilizate

dezvoltarea unui homosexualism de

A _ t, mai tîrziu.s f i e x m a m ? m m 6. Cunilinacţia

n m m 'm a i ftS«r»ieif/»T6* ' " llins"s es,e

defecaţiei şi urinării şi din cel al vieţii sexuale. Persoanele care o practică frecvent îşi scad în atitudini, bagajul bunelor maniere.

4. Coprofllia este o aberaţie ce se exercită prin afinitatea de a asculta de coprolalie şi de a-şi desfăta libidoul prin plăcerea de a asista materii fecale omeneşti. Persoanele

fT\{ Q Â H 9 IN T R U ÎN S /M l

T M P Q N U W .

lingerea clitorisului şi ! a labiilor mici vulvulare de către un partener sau parteneră matură, adolescentă sau în, stadiul de copilărie. In acest caz, partenerul activ poate crea o atitudine ostilă faţă de copii, iar partenera pasivă, o supraîncredere în sine.

7. Exhibiţionismul masculin (expunerea organului sexual din partea unui bărbat care şi-l foloseşte pentru a i-1 privi femeile, fetele, copiii).

Exhibiţionismul feminin, expunînd sînii si foarte rar

vulva, pentru autosatisfacţie sexuală este mai puţin practicat. Persoanele exhibiţioniste între accesele lor perverse se pot deda la cele mai abjecte fapte.

8. Felaţia (lingerea şi folosirea orală, ca a unui “biberon”, a organului sexual extern masculin, de către un partener sau o parteneră). Felaţia creează în ambele persoane ale cuplului tendinţe ce se transformă în atitudini de secretomanie, făţărnicie şi laşitate.

9. Fetişismul corporalmasculin ori feminin este satisfacţia sexuală prin atingerea cu mîna a zonelor-fetiş pe

'corpul feminin sau invers, pe cel bărbătesc de către o parteneră. Fetişismul corporal şi cel extracorporal creează în persoana fetişistă tendinţe de interpretare eronată şi încredere în superstiţii.

10. Frotismul este o manevră perversă, de frecare în scop sexual a zonei organului sexual masculin de vestimentaţia persoanelor feminine într-o înghesuială în care ele se află (adesea în autobuze, troleibuze, în trenuri şi la ieşiri din săli de spectacol). Frotajul poate produce ejaculare în timpul lui şi determină în frotişti, tendinţe impulsive şi de violenţă.

Vasile M OLDO VAN

Page 15: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1877 - Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a

României.

[ n t m r T r r r r ^ r i r j ^ c t i r ^Ar fi redundant să expun problemele cu care

se confruntă sistemul sanitar în general şi, în . speţă, cel din comunităţile rurale. Oricît de incredibil ar părea, la cabinetul medical din Vultureni nu găseşti nici măcar un banal Algocalmin. Oare cum se procedează aici cu urgenţele? Mai ales că Ambulanţa, dacă vine, vine cu o întîrziere suficient de mare pentru ca intervenţia să devină inutilă. „Asiguraţii cred că e ca înainte: soliciţi Salvarea şi apare imediat. Acum lucrurile nu mai stau aşa. La Cluj se poate ajunge o singură dată pe zi, cu autobuzu.", spune asistenta din Panticeu, Maria Lucaci. Aşa că localnicii trebuie să găsească vreun cunoscut binevoitor, care să-i transporte, evident, contra cost, pînă la Cluj.

Am ajuns la Dispensarul din comuna Panticeu inopinat. De nevoie. Şi-am stat de vorbă, „între două injecţii", cu Maria Lucaci, asistenta medicului de familie Monica Danciu.

Pe listele medicului de familie din Panticeu figurează aproximativ 900 de înscrişi. „Pe lîngă

cei care au intrat în posesia carnetului de asigurat, mai beneficiază de asistenţă sanitară copiii între 0 şi 16 ani, gravidele şi alte categorii sociale în situaţii de urgenţă", precizează asistenta Lucaci.

Cele mai frecvente afecţiuni sînt, la Panticeu, hipertensiunea (58 de- cazuri) şi cardiopatia ischemică (55 de cazuri). Tot aici sînt înregistrate şi 2 cazuri de corp pulmonar cronic, 13 - de ulcer, 6 - de ciroză hepatică cronică, 5 - de guşă şi 9 de diabet zaharat. în statistica medicală figurează un singur caz de malniitriţie şi altul de rahitism evolutiv. 4 locuitori ai comunei Panticeu suferă de tulburări mintale, 2 >■ de anemii şi 5 de epilepsie.

în primul trimestru al acestui an s-au efectuat aproape 1.500 de consultaţii. Majoritatea pacienţilor sînt pensionari. „Mulţi dintre asistaţi nu lucrează. în lunile de iarnă se adaugă şi ţiganii care poposesc în comună." susţine Maria Lucaci.

-Simona DUMITRU

Insecuritatea căminelor II

După cum aţi aflat într-unul din numerele precedente ale ziarului nostru, situaţia căminelor clujene a devenit tot mai nesigură. Mai precis securitatea, acestora. '

Un caz deosebit care a reţinut atenţia Poliţiei căminelor din Haşdeu a fost cel al. portarului Fănel Cimpoieşu, care, în decursul dimineţii de 7 mai 2001, aflat într-o avansată stare de ebrietate a agresat verbal o colaboratoare a ziarului “Transilvania Jurnal”. Respectivul Fănel nu se află la prima abatere de acest fel, fiind deja în atenţia organelor Poliţiei clujene. Lucrătorii secţiei din căminul XIV Haşdeu ne-au declarat că pentru acest fapt, pe' lîngă amenzile primite, Cimpoieşu riscă desfacerea contractului de muncă pentru abateri disciplinare repetate (încălcarea-Legii 61/1991). Să sperăm că lupul nu va mai fi paznic la oi...

Florin GHIOCA

Amensî de milioane pentru poluarea spaţiilor publiceîn urma controalelor

efectuate, în primele trei luni ale anului în curs, de către inspectorii Direcţiei de control din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca în colaborare, cu reprezentanţii Gărzii Ecologice s-aconstatat câ în topul celor mai poluate zone ale oraşului, pe primele locuri se situează: varianta Zorilor- Mănăştur; strada Traian Vuia - ieşirea spre Dej; calea Someşeni; zona străzilor

JBărc - malul Someşului; spaţiul din apropierea ştrandului SUN; zonele de

agrement Hoia şi Făget. în zonele enumerate anterior au fost descoperite cantităţi importante de deşeuri (materiale de construcţii rezultate din demolări, pămînt, resturi menajere etc) precum, şi o serie de „bagaje” - uitate în locurile de agrement de către cetăţeni care sfidează atît normele legale cu privire la protejarea mediului, cît şi cele de elementar bun simţ. De asemenea au fost surprinse- 47 de autovehicule care depozitau deşeuri pe varianta Zorilor-Mănâştur; Hoia;

Făget; Someşeni şi CUG - Bulevardul Muncii. Pînă în prezent, pentru acest gen de contravenţii au fost încheiate 25 de procese verbale de constatare şi s-au aplicat amenzi în valoare de 300.000.000 de lei, din care s-au încasat 64.000.000 de lei.

în contextul acţiunilor întreprinse au fost depistaţi unii proprietari de terenuri

• care au încheiat convenţii cu anumite firme pentru depozitarea de pămînt sau materiale de construcţii în vederea realizării unor

umpluturi. în cazul în care proprietarii nu-şi vor nivela terenurile în termenul legal de 10 zile urmează să suporte amenzicontravenţionale de cîte 30.000.000’de lei. Cele 114 persoane surprinse curăţînd sau reparînd maşini pe domeniul public au fost amendate cu suma totală de 16.400.000 de lei. Pentru evitarea unor astfel de „manifestări” firmele clujene de salubrizare au amplasat îri locurile de agrement un număr însemnat de containere destinate

colectării deşeurilor. Pentru „stimulare” , amenzile aplicate celor ce vor fi surprinşi că-şi „uită” deşeurile la locurile de recreere se situează între 3 - 5.000.000 de lei. De asemenea, pentru formarea de rampe clandestine, altele decît cele de la Pata - Rât, amenzile sînt de 30.000.000 de lei, iar pentru repararea sau curăţarea autovehiculelor pe spaţiile publice, amenzile se situează între 1.500.000 şi 3.000.000 de Ici.

C.VLAD

O m u l a n i m a l iExistă la noi omul animal. Asemenea animalului el nu ţine cont

de lege, de bunul simţ, de semeni; el nu gîrideşte pentru că nu vrea. La fel ca animalul trece cum vrea, pe unde vrea, nu-1 interesează nici atunci cînd îşi pune viaţa în pericol. Ca animalul, el se balegă acolo unde mai tîrziu va mînca. Stă azi la iarbă verde şi aruncă pe jos tot gunoiul, căci mîine va veni iar; îi place

C o n d iţii b u n e p en tru c o p i i i in s f i fu f io n a f iz a f î■ La Gherla edilii municipiului acordă o marc atenţie copiilor

instituţionalizaţi. Avînd în vedere câ în localitate funcţionează două Centre de plasament, în oraşul de pe Someş sînt sprijiniţi copiii cu probleme familiale sau cei fară părinţi. La Centrul de plasament nr. 3 “Casa Piticilor”, de exemplu, în ultimii cinci ani s-au modernizat grupurile sociale şi bucătăria, în prezent fiind în plină desfăşurare amenajarea camerelor de tip familial. Zilele trecute s-au procurat noi scaune şi mese, iar prin grija Direcţiei Judeţene dc Protecţia Copilului s-a îmbunătăţit- şi baza materială al centrului. Unele lucrări dc modernizare a instituţiei de ociotiie socială din Gherla au fost sprijinite şi de Crucea Roşie Germană. în municipiul Gherla nu maidanezii, spre exemplu, dau bătăi de cap edililor locali, ci soarta copiilor cu probleme. Nu întîmplâtor, în localitate s-au obţinut rezultate bune în domeniul protecţiei sociale a populaţiei. Desigur, asta nu înseamnă că nu este Ioc pentru mai bine, mai ales cînd pe străzile oraşului micii cerşetori se înmulţesc de la o zi la alta,

SZEKELY Csaba

V u l t u r e n i - o c o m u n ă

s ă r a c ăVultureni se numără printre

comunele clujene de gradul III.“E o comună săracă, cu oameni săraci. Întrucît banii alocaţi de la buget sînt prea puţini, încercăm să ne descurcăm cum putem. Anul trecut nu am primit decît 300 de milioane, dar a trebuit să ne încadrăm în ei”, spune primarul Ioan Vîrba.

Anul trecut a fost creat un vad de trecere, între Vultureni şi Şoimeni, care să înlesnească circulaţia, iar drumurile spre păşune au fost aranjate cu utilaje speciale.

Instalaţia de apă potabilă din comună datează de acum 20 de ani, de multe ori produeîndu-se infiltraţii; din acest motiv, s-a realizat un proiect de lucrare, prin care să fie creată o nouă instalaţie, iar apa să fie adusă de la Fîntîna Pietrii. O altă lucrare în fază de proiect este aceea de introducere a gazului metan în comună, pentru a veni în sprijiinul sătenilor.

De Primăria Vultureni aparţin următoarele sate Şoimeni, Făureni şi Băbuţiu. în Şoimeni, prin muncă benevolă s-a pus balastru pe drumul public, au fost îmbunătăţite căile de acccs spre păşuni şi s-a rezolvat problema iluminatului public. Pe lista cu planuri sc numără refacerea, măcar pe jumătate, a şcolii din Vultureni. repararea

1 căminului cultural din Făureni j şi repararea drumului din

Băbuţiu. Date fiind resursele dc piatră dc care dispune comuna Vultureni. primarul han Vîrba estc de părere câ ar fi extrem dc utili deschiderea unei cariere dc piatră: “toate casele din această zonă au fost construite cu piatră de la fostele cariere de aici. Deschiderea unei cariere de piatră ar inai trezi puţin la viaţă această comună”.

Pe DN 109, la kilometrul 16+100 şi 16+300, drumul este afectat, din cauza apei carc roade şoseaua; în cazul in care nu se va repara cît de curînd, şoseaua se va surpa, iar legătura cu Gherla va fi oprită. “Sătenii noştri au mereu drumuri spre Gherla, deoarece acolo este tribunalul şi alte instituţii importante”, afirmă primarul Vîrba. • •

Andreea VILCOVSCHI

pe roşu. El nu are timp! Altul îşi lasă maşina blocînd altele şi pietonii! Nu-i pasă: acolo are el nevoie să oprească; a uitat mersul pe jos. Uitaţi-vă cîţi oameni-ânimale îşi parchează maşinile în mod sălbatec în faţa magazinului Sora?! N-au spaţii de parcare şi atunci stau acolo unde vrea capul lor în care fluieră vîntul şi obrăznicia. Doar ei contează, restul e turma. Sînt semafoare cu 3 săgeţi (inclusiv pe sticla verde) şi pe tablă care indică viraj numai la dreapta. Ei trec direct în faţă, deşi acolo au verde, deci prioritate absolută, alţii! E interzis la dreapta, el trece NUMAI pe acolo.

murdăria, îşi face nevoile la vedere, naturajiu preţuieşte doi bani ,• Nu-1 amendează nimeni. Poliţia are multe, prea multe pe cap, deşipentru el! Deşi ea îl ţine în viaţă! Omul animal umblă cu maşini de lux de cele mai multe ori. La volan rămîne tot un animal! Nu gîndeşte, nu respectă om şi lege. Are bani şi se crede buricul pămîntului, cînd, de fapt, e ruşinea pămîntului. El vine cu maşina de lux pe str. Bariţiu şi nu aşteaptă la rînd, ca tîmpiţii ceilalţi, merge pe linia tramvaiului şi se aşază primul la stop; uneori, trece

ar trebui să scoată miliarde din amenzi. Animalul înţelege doar de frică, ori dacă e dresat. E o nouă formă a democraţiei pe care ne- o va aduce viitorul! Mai nou se cheltuie milioane cu plantarea unor stîlpi de fier şi lanţuri pentru ca omul animal să nu parcheze acolo! Ce greu e să fii om!

Viorel CACOVEANU

Page 16: (SHonn - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72546/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001...(SHonn [ | MOL XIII NR. 3190 ISSN 12203203 MIERCURI, 9 Mâl 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

, . -•■‘-«in George W. Bush doreştesa aibă relaţii amicale şi de parteneriat cu Rusia a informat fostul preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov atât de agenţiile de presă ruse, relatează AFP.

Ministrul sîrb de Interne a decis începerea unei anchete îr. cazul camionului înmatriculat în Kosovo, avînd la bord 50 de

cadavre, care a fost pescuit din Dunăre în aprilie 1999, a anunţat, ieri, agenţia Tanjug, citată de AFP.

pL

—inşţţ y i

fSnm-

ny ■ I 3 y M jQdubţ_.Li'

5Tii ţjjfj 14

r-

1<’izii

e

Procesul celor acuzaţi că au produs prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI) va continua la Judecătoria sectorului 2, ca urmare a deciziei de ieri a Curţii Constituţionale, care a respins excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Codul de procedură penală.

Curtea Constituţională a respins, execepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 al.l, art. 172 al; 1 şi art.224 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 147 al.2 şi art.258 din Codul penal. “Nici unul dintre autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu s-a prezentat la dezbaterile de ieri”, se precizează într-un comunicat remis presei de preşedintele Curţii

Constituţionale, Lucian Mihai. Potrivit legii, absenţa părţilor legal citate nu împiedică soluţionarea câuzei. '.

Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a hotărît, în data de 2 martie a.c., suspendarea prbcesului FNI şi a trimis acest dosar Curţii Constituţionale după ce avocatul Marian Nazat, reprezentantul în instanţă a lui Marian Petrescu, al Ceciliei Bebis şi al Mihaelei Zora Mincu, a arătat instanţei că în timpul cercetării clienţilor săi anchetatorii nu ar fi respectat dreptul la apărare, care este garantat de Constituţie, precum şi că actele premergătoare începerii urmăririi penale nu ar fi fost realizate cu respectarea textelor de lege.

Scenarii care se repetă’_________________ u r m a r e d in p a g in a 1________________________

său dramatic ori din actualitate? Şi îşi aminteşte că pericolul albanez pentru pacea sud-estului european s-a conturat în momentul in care, la convorbirile de la Rambouillet dintre delegaţia iugoslavă şi aceea a albanezilor din Kosovo, surpriza imensă a venit din partea inflexibilului Hasim Thaci. Tînărul conducător al UCK a refuzat orice înţelegere cu sîrbii pînă în momentul in care doamna de fier a diplomaţiei de atunci a SUA s-a întilnit separat cu el şi l-a convins să semneze acordul. Nu s-a făcut nici o referire concretă la argumentele folosite de cunoscuta adversară a sîrbilor, dar evoluţia evenimentelor a demonstrat că albanezii au primit asigurări că statele occidentale nu vor acţiona împotriva lor după ce sirbii vor fi infrinţi şi. după cum s-a văzut, alungaţi din Kosovo. Independenţa dc factor a provinciei trădează secretul atit de bine păstrat al convorbirilor dintre reprezentantul SUA şi cel al albanezilor. S-ar putea ca scenariul să sc repete şi în cazul Macedoniei? Statele occidentale să declare că doresc integritatea acestei ţări. aşa cum au dorit-o şi pe cea a Iugoslaviei, pentru ca, odată faptul împlinit (desprinderea unei părţi din ca), să nu întreprindă nimic serios împotriva celor ce destramă statele din sud-cstul continentului?

Gabor Lajos şi fam ilia sa vor fi aduşi de poliţişti la procesul

celor doi ofiieri arestati pentru corupţie în cazul Gherla

Senatorul P N L Norica Nicolai consideră "imperios necesară" prom ovarea unui recurs

în anulare de către procurorul general în dosarul "Ţigareta II"

S e n a to ru l P N L N o ric a N ico la i a a f irm a t, ie r i, în tr -o co n ferin ţă d e p re s ă , c ă e s te " im p e r io s n e c e s a ră ” p ro m o v a re a u n u i recurs în a n u la re d e c ă tre p ro c u ro ru l g e n e ra l în d o s a ru l “ Ţ ig a re ta I I” , a v în d in v e d e re “ in a d v e rte n ţe le " în tre d e c la ra ţ iile c e lo r im p licaţi în a c e s t c a z . “ P ro c u ro ru l g e n e ra l a d e s c h is d e ja s e r ia , prin p ro m o v a re a re c u rs u lu i în a n u la re în c a z u l T e p ro ” , a s p u s N ico la i. E l a a d ă u g a t c ă m e m b rii C o m is ie i p e n tru c e rc e ta re a a b u zu rilo r ş i p e tiţ ii, d in c a re fa c e p arte , a u a u d ia t m a i m u lte p erso an e

Im p lic a te in " Ţ ig a re ta I I" , d e c la ra ţiile a c e s to ra r id ic în d o s e r ie d e în tre b ă r i, p r in tre c a re d is p a riţia a 5 3 0 d e b a x u ri d e ţ ig ă r i ş l lipsa u n e i c a s e te v id e o p e c a re a r fl fo s t în re g is tra te o p e ra ţiu n ile din s e c ţia m ilita ră a A e ro p o rtu lu i O to p e n i. In u rm a a c e s to r d ec la ra ţii, a r p u te a fi a u d ia ţi, p e n tru lă m u rir i, ş l fo s tu l c o lo n e l S P P Sava P o s to la c h e şi fo s tu l c o n s ilie r p re z id e n ţia l D o rin M a r ia n .

Gabor Lajos, principalul acuzator în cazul colonelului Floricel Vitan, fost ofiţer al Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) din cadrul Ministerului de Justiţie şi al maiorului (r) Ion Morar, fost ofiţer instructor în cadrul Penitenciarului Gherla, a lipsit, ieri, pentru a treia oară, la procesul celor doi militari pe care i-a reclamat că sînt corupţi.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a hotărît ca Gabor Lajos (cunoscut în lumea interlopă clujeană drept cămătar), Maria Gabor, Gabor Gabor, Ştefan Gabor şi alţi doi martori să fie aduşi de poliţişti, la termenul din 29 mai, întrucît aceşti martori au lipsit la trei

şedinţe consecutive. Avocaţii Domnica Carsiuc şi Vasile Manea Drăgulin au cerut din nou ca Secţia Parchetelor Militare să comunice instanţei militare dacă procurorul Vasile Niculescu a fost delegat pentru cercetarea lui Vitan şi Morar, întrucît la dosarul celor doi nu există delegaţia acestuia, semnată de conducerea Parchetului Curţii Supreme de Justiţie. Inexistenţa acestei delegaţii atrage anularea tuturor actelor de urmărire penală în cazul celor, doi inculpaţi, susţin avocaţii.

Floricel Vitan a fost surprins în timp ce primea 4.500 de dolari de la Gabor Lojos, condamnat la închisoare.pentru

contrabandă.. în schimbul banilor, Vitan este acuzat că i-ar fi promis lui Gabor facilitarea întreruperii executării pedepsei cu închisoarea, pe motive de sănătate.

Fostul ofiţer SIPA afirmă, însă, că vroia să-şi vîndă autoturismul, iar Gabor a fost dispus să-l cumpere, banii reprezentînd contravaloarea maşinii. Vitan şi Gabor erau vecini de cartier. Celălalt inculpat, Morar, este acuzat că ar fi primit de la Gabor Lajos 950 de mărci germane şi 3,5 milioane de lei* în vederea acordării unor facilităţi. Cei doi ofiţeri au fost arestaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă.

£ snrfjntonre (n £ d e g îu l pedagogie'Qheorghe(j~o u r m a r e d in p a g in a 1

semnul unor sărbători marcante ale spiritualităţii româneşti: Zilele Lucian Blaga, Independenţa de Stat a României, victoria împotriva fascismului, Ziua Europei.

Noi, cei de astăzi, care reprezentăm şcoala pedagogică clujeană la 130 de ani de existenţă avem ca obiectiv faptul că «învăţătura e ca- aurul, are preţ oriunde»

Sînt cuvintele directoarei

şcolii, prof. Victoriana Boşcăneanu, tipărite pe prima pagină a ediţiei aniversare a ziarului Consiliului elevilor - “Viaţa de liceu”.

Generaţii şi generaţii şi-au dat ieri întîlnire la Colegiul Pedagogic “Gheorghe Lazăr”, în pragul “Porţilor deschise”. Dintre foştii directori - d-nii Vaier, Popa, Aurel Bulzan, Gheorghe Stancu, Maria Bara, Rodica Gavra. Foşti dascăli, foşti elevi, dascăli de astăzi, dascăli de mîine, invitaţi.

Reuniţi într-o sărbătoare a continuităţii. Emoţii, aduceri aminte, gînduri de viitor. în cadrul festivităţii de deschidere a manifestărilor, dl Funar i-a înmînat directoarei Colegiului Pedagogic “Gh. Lazăr”, din partea Primăriei şi Consiliului local, o diplomă conferită şcolii “în semn de recunoaştere pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şcolii româneşti şi la asigurarea unei educaţii în spiritul performanţei şi al dragostei pentru neam şi ţară”.

f l: ,53".

u r m a r e d in p a g in a 1

aflată în acel moment în pregătiri la Sovata, care trimite după Ghenţi o maşină şi între cele două conduceri încep tratativele. “Noi eram datori Olimpiei cu 25 milioane lei pentru transferul lui Aştilean şi cum Ghenţi nu a intrat în vederile staff-ului tehnic, am hotărît sâ-1 cedăm sub formă de împrumut pe un an de zile. în vara lui 2000 acesta trebuia să se reîntoarcă la Cluj”, declară fostul preşedinte loan Maja. A doua retrogradare consecutivă a

Tvţ

Universităţii îl determină pe Ghenţi să dea curs ofertei înaintate de loan Tâtăran, “principalul” maramureşenilor, şi la sfîrşitul lunii iulie semnează un contract de joc şi, bineînţeles, se alege cu o sumă de bani. Fotoliul de preşedinte executiv al F.C.”U” îi este atribuit dr. D.D.Crăciun, care împreună cu loan Ovidiu Sabău încep să alcătuiască lotul şi, aşa, dosarul “Ghenţi” ajunge pe masa de‘ lucru. Băimărenii îi propun “doctorului” un schimb de jucători Gabi Pop -

firţ

Paul Ghenţi. Grila de transfer a lui Pop era de 180 milioane lei, cu 120 milioane mai mult decît cea din dreptul lui Paul Ghenţi. “Din punct de vedere financiar, noi, Universitatea, am ieşit în avantaj. Ghenţi semnase cu F.C. Baia Mare şi în plus avea nişte resentimente faţă de fosta sa echipă, mai precis faţă de cum s-au comportat unele persoane de Ia club cu el. Nu mai aveam pe cine aduce înapoi. Dacă gîndim şf raportăm strict fotbalistic/schimbul este favo­rabil băimărenilor, Gabi Pop

an n ;f / *.-■ : T • . . i —. . .i. -a

nereuşind să se impună sub comanda lui Neluţu Sabău. Poate că într-un viitor nu tocmai îndepărtat Ghenţi, se va reîntoarce la Cluj, aşa cum doresc Cristi Coroian şi Vasile Jula. Sper ca suma de transfer să nu fie prea mare, să nu fi cîştigat prea mult la Baia Mare”, ne-a precizat preşedintele executiv al studenţilor clujeni. Moneda dă schimb a lui Ghenţi, Gabi Pop, după accidentarea suferită în iarnă, a pierdut lotul de, “ 16” şi în prezent joacă pentru F.C. ”U Ml în Divizia

o

"D". Paul Ghenţi este un caz tipic, întilnit frecvent la “U” în ultimii cinci anj, de pierdere definitivă a juniorilor crescuţi la Centrul de Copii şi Juniori în detrimentul unor interese financiare subţiri sau a unor nepricepuţi cu gura mare şi atotştiutori cocoţaţi sau, mai rău, împinşi de la spate de un grup de interese. Dacă-1 întîlniţi pe Paul Ghenţi pe străzile Clujului să-l întrebaţi, vă rog, ce părere are despre Universitatea şi de cît bine a avut parte, ta el sînt mulţi!

U f

PRM nu va susţină moţiunea

PD pe tema justiţiei

P R M n u v a s u s ţ in e

m o ţiu n e a p e c a re v re a să o

in iţieze PD , cu s p rijin u l P N L , p e ’ t e m a " i m ix t iu n i i

p o l i t ic u lu i în j u s t i ţ i e ” , a

d e c la r a t , i e r i , C o r n e l iu C io n tu , p r im -v ic e p re ş e d in te

al P R M . "S în t c a ra g h io ş i. Ei,

care a u in tro d u s a m e s te c u l p o liticu lu i în ju s tiţ ie , p ro p u n

a c u m o m o ţiu n e ” , a s p u s

C iontu d es p re re p re z e n ta n ţii

P D ş i P N L . U D M R n u a re

în c ă u n p u n c t d e v e d e r e

p r iv in d a c e a s tă m o ţ iu n e .

”Noi nu am fo s t c ă u ta ţi, nu

ş t im c e c o n ţ in e a c e a s t ă

m o ţiu n e ” , a d e c la ra t M arto n

A rp a d , v ic e lid e r a l g ru p u lu i p a r la m e n ta r a l U D M R d in

C a m e ra D e p u ta ţilo r.

MARIUS BRETAN

A FOST NUMII

DIRECTOR TEHNIC LA

CFR CLUJRezultatele înregistrate

în ultimele şase etape au determinat conducerea executivă a CFR Cluj să se întrunească ieri după- amiază la sediul clubului pentru a lua în discuţie măsurile ce se impun în vederea redresării situaţiei. Imediat după încheierea partidei de sîmbătă pierdută în faţa “găzarilor” de la Beclean, scor 0-1, oficialii clujeni au lăsat să se înţeleagă că scaunul de “principal” al lui Octavian Albu se clatină serios. Iniţial, cu cîteva zile înaintea partidei cu Gaz Beclean, întreg lotul a fost amendat cu suma de 1 milion lei în urma înfringerilor fără drept de apel: 1-4 cu I.S.C.T. şi0-4 cu Viromet Victoria. Preşedintele A.S. CFR Cluj, ing. Mircea Bălaj,1-a solicitat lui Marius Bretan, considerat de mulţi oameni de fotbal cel mai • bun tehnician al Clujului,' să preia pînă în vară funcţia de director tehnic. Bretan a acceptat, deşi este membru în Consiliul Director al F.C. “U” şi de două luni antrenează grupa de copii a lui Alexa Uifaleanu, aflat pe patul de suferinţă. “Am fost solicitat de conducerea CFR şi mi-am dat acordul de a fi consilier tehnic pînă în vară. Trebuie să stabilim lotul pentru noul sezon şi obiectivul. Deocamdată, alte noutăţi nu vă pot oferi”, a declarat Marius Bretan, căruia îi urăm un sincer “Bine aţi revenit în fotbal!”, aşa murdar cumeste!

Codiri SAMOILĂ

C A S A D E E D ITU R Ă

-'s !r .ljudecăoinaSj-.utonzsta pnn

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 9 /3 0 8 din 29.03.1991 cod fiscal R 204469

IL IE CĂLIAN (redactor şef);V A L ER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). Tel,19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate

Tel/fax: 19.74.18

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

R E D A C Ţ IA : Cluj-N apoca, str. N apoca 16

CULTURĂ: TE L . 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

TEL:* 19.75.07 -Ă U N TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL/FAX:19.73.04 - RÂUL

SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - f STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP; . Ţ r . ^ î v . n i T t TSUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 I I I A I U L l A b l l J I A I

SUBREDACŢIA DEJ:TEL/FAX: 21.60.75

Garam ond


Recommended