NOUTĂŢI LEGISLATIVE ÎN VIGOARE CU 2018, CONFORM UNOR ACTE NORMATIVE EMISE PÂNĂ LA 31 DECEMBRIE 2017

1.Curs mediu euro 2017 : 4,5682 lei/euro(faţă de 4,4908 lei/euro în 2016).

Contribuabilii pentru care venitul net din activităţi independente se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real.

2.Cursul valabil pentru 31 decembrie 2017 este 4,6597 lei/euro (faţă de 4,5411 lei/euro la 31 dec.2016). Se utilizează pentru: - calculul plafonului de 100.000 euro pentru stabilirea perioadei fiscale la TVA;

3. Cursul comunicat în data de 31 decembrie 2017 este 4,6597 lei/euro (faţă de 4.5411 lei/euro la 31 dec.2016). Se utilizează pentru: - calculul plafonului de 1.000.000 euro pentru microintreprinderi; 4.Prevederi ale Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, în vigoare cu 1 ianuarie 2018/care se abrogă în cursul anului 2018: Dispoziţii generale: OUG 79/2017 - în vigoare cu data de 01.01.2018:

Contribuțiile sociale obligatorii reglementate prin Codul fiscal sunt următoarele: -contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; -contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; -contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat. Notă: S-au eliminat: contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, contribuțiile asigurărilor pentru șomaj, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Impozit pe profit: Legea nr. 177/2017

a)Cu data de 1 ianuarie 2018, se exclud din categoria plătitorilor de impozit pe profit asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea proprietăţii comune, potrivit legii. OG 25/2017 Cu data de 01.01.2018 sunt cheltuieli deductibile limitat şi cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate. OUG 79/2017 – cu 01.01.2018: 1.Ca urmare a modificărilor referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar,s-au introdus următoarele prevederi: - în cadrul cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul profitului impozabil sunt cuprinse şi alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic,potrivit art. 402. -sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată amânată, pentru

contribuabilii care nu aplică prevederile art.402. 2.S-a introdus un nou capitol „Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne”, cu principalele prevederi: 2.1.Definiţii -costurile îndatorării – cheltuiala cu dobânda aferentă tuturor formelor de datorii, alte costuri echivalente cu dobânzile, inclusiv alte cheltuieli legale suportate în legătură cu finanţarea; -costurile excedentare ale îndatorării – suma cu care costurile îndatorării depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri echivalente; -întreprindere asociată: -entitate în care contribuabilul deţine direct sau indirect o participaţie de 25% sau mai mult; -o persoană fizică sau entitate care deţine direct sau indirect o participaţie de 25% sau mai mult într-un contribuabil; -în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deţine direct sau indirect o participaţie de 25% sau mai mult într-un contribuabil şi în una sau mai multe entităţi, toate entităţile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate întreprinderi asociate. -întreprindere financiară: -instituţie de credit sau o întreprindere de investiţii definite de OUG 99/2006 sau un administrator de fonduri de investiţii alternative definit de Legea 74/2015, sau o societate de administrare a unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare definit de OUG 32/2012; -întreprindere de asigurare/reasigurare, definită ca fiind un asigurător/reasigurător conform Legii 237/2015; -un administrator de pensii definit de Legea 411/2004; -instituţii de pensii care gestionează sisteme de pensii considerate a fi sisteme de securitate socială conform Reg.CE 883/2004, precum şi orice entitate juridică instituită în scopul investirii în astfel de sisteme; -un fond de investiţii alternative definit de Legea 74/2015; -un organism de plasament colectiv în valori mobiliare definit de OUG 32/2012; 2.2.Reguli privind limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente -costurile excedentare ale îndatorării care depăşesc plafonul deductibil de 200.000 euro într-o perioadă, sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul, dacă aceasta are o valoare pozitivă. Dacă are o valoare zero sau negativă, costurile excedentare se reportează, fără limită de timp, în anii următori, în aceleaşi condiţii de deducere. Baza de calcul = V.totale – Ch.totale-V.neimp.+Imp.profit+Cost.exced.îndat.+Amortiz.fiscală Cursul euro pentru calculul plafonului este cel comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz. Excepţii de la limitarea costurilor excedentare:

- în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă (nu face parte dintr-un grup consolidat, nu are nici o întreprindere asociată şi nici un sediu permanent), acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în care sunt suportate;

- nu se deduc limitat costurile excedentare ale îndatorării rezultate din împrumuturi utilizate pentru finanţarea unui proiect de infrastructură publică pe termen lung, în anumite condiţii.

Regulile referitoare la limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente sunt aplicabile şi pierderilor nete din diferenţe de curs valutar reportate conform prevederilor în vigoare până la 31 decembrie 2017. În cazul entităţilor independente, dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar, reportate conform prevederilor în vigoare la data de 31 decembrie 2017 integral, sunt integral deductibile. 2.3.Regimul fiscal al transferurilor de active, de rezidenţă fiscală şi/sau de activitate economică desfăşurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare Se stabilesc regulile conform cărora contribuabilii implicaţi în aceste procese sunt supuşi impozitului pe profit în România.

2.4.Regula generală antiabuz În scopul calculării obligaţiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demersuri care nu sunt oneste, fiind intreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile. Obligaţia fiscală se calculează în conformitate cu prevederile referitoare la impozitul pe profit. 2.5.Reguli privind societăţile străine controlate -se definesc criteriile în funcţie de care o entitate este considerată societate străină controlată; -modul de stabilire a impozitului pe profitul realizat de aceste societăţi. Impozit pe veniturile microintreprinderilor - în vigoare cu 01.01.2018: OUG 79/2017 – cu 01.01.2018: 1.Plafonul veniturilor până la care o societate comercială este obligată la plata IVM se modifică de la 500.000 euro la 1.000.000 euro. 2.Sunt obligate la plata IVM şi societăţile care obţin venituri, al căror plafon anual este mai mic de 1.000.000 euro, din următoarele activităţi: - consultanță și management în cuantum de peste 20% din totalul veniturilor; -activități în domeniul bancar; -activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii; -activități în domeniul jocurilor de noroc; -desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale. 3.Nu intră sub incidenţa IVM: -Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar; -Fondul de compensare a investitorilor; -Fondul de garantare a pensiilor private; -Fondul de garantare a asiguraţilor; -Entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică. 4.Se abrogă toate prevederile referitoare la posibilitatea unei microintreprinderi de a opta pentru plata impozitului pe profit ca urmare a majorării capitalului social. 5.Intră sub incidenţa IVM şi microintreprinderile care au optat pentru plata impozitului pe profit ca urmare a majorării capitalului social până la 31.12.2017, precum şi plătitorii de impozit pe profit care desfăşoară activităţi care, până la această dată, nu intrau în sfera IVM. Notă: Aceste entităţi trebuie să-şi modifice vectorul fiscal până la termenul prevăzut de Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului). Termen modificare vector IP la IVM - 31 martie; termen modificare vector IVM la IP – cf. CPF. Impozit pe veniturile persoanelor fizice - în vigoare cu 01.01.2018: OG 25/2017 -Se definesc veniturile din România din activităţi independente: - veniturile obţinute din activităţi independente desfăşurate în România, potrivit legii, cu excepţia drepturilor de proprietate intelectuală, se consideră ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate; - veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obţinute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România. -Se includ în categoria veniturilor din salarii neimpozabile şi sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din

activităţi dependente desfăşurate şi la aeronavelor operate în trafic internaţional. -În cazul încetării sau suspendării temporare a activităţii de închiriere, impusă la normă de venit sau în sistem real, în cursul anului, contribuabilul va notifica evenimentul organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia, în vederea recalculării plăţilor anticipate cu titlu de impozit stabilite în contul impozitului anual datorat. OUG 79/2017 – cu 01.01.2018: 1.Cota de impozit se diminuează de la 16% la 10%. 2.Sunt deductibile la calculul impozitului pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale plătite la sistemele proprii de asigurări sociale. 3.Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, reţinut prin stopaj la sursă, dar care nu este impozit final, se diminuează de la 10% la 7%.Baza de calcul o reprezintă venitul brut. 4.Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, reţinut prin stopaj la sursă, dar care este impozit final, se diminuează de la 16% la 10%. Baza de calcul o reprezintă venitul brut diminuat cu cota forfetară de 40%. 5.Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv(în loc de 1.500 lei), astfel: -pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 510 lei(era 300 lei); -pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 670 lei (era 400 lei); -pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 830 lei (era 500 lei); -pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 990 lei (era 600 lei); -pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 1.310 lei (era 800 lei). Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv,( în loc de 1.500 lei-3.000 lei) deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit tabelului din OUG. 6.Impozitul pe veniturile din salarii se diminuează de la 16% la 10%. 7.Impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arendă se diminuează de la 16% la 10%. 8.Impozitul pe veniturile din investiţii se diminuează de la 16% la 10%, cu excepţia impozitului pe dividende care rămâne în continuare 5%. 9.Se includ în categoria veniturilor din pensii şi drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi ale Legii 204/2006 privind pensiile facultative. Dacă aceste drepturi se acordă printr-o plată unică, suma neimpozabilă de 2.000 lei se acordă o singură dată de către fiecare fond de pensii. 10.Impozitul pe veniturile din investiţii se diminuează de la 16% la 10%. 11.Deoarece contribuţiile sociale obligatorii datorate pentru veniturile din arendă şi din drepturi de proprietate intelectuală vor avea un alt mod de calcul şi declarare, începând cu 01.01.2018, plătitorii acestor venituri nu le vor mai declara prin formularul D112, ci prin formularul D205. Notă: -pentru veniturile realizate în anul fiscal 2017, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare la data realizării venitului. -prevederile prezentului titlu se aplică pentru veniturile realizate şi cheltuielile efectuate de persoanele fizice începând cu data de 1 ianuarie 2018. -în cazul veniturilor din dobânzi pentru depozitele la termen/la vedere/conturi curente constituite, instrumentele de

economisire dobândite, contractele civile încheiate, anterior datei de 1 ianuarie 2018, cota de impozit de 10% se aplică începând cu veniturile înregistrate în contul curent/de depozit/răscumpărate/plătite, începând cu această dată. -în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, precum şi în cazul veniturilor din pensii, prevederile prezentului titlu se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018. Impozitul pe reprezentanţe OG 25/2017 – în vigoare cu data de 01.01.2018 -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine, autorizată să funcţioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plăti un impozit anual de 18.000 lei (în loc de 4.000 euro). -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine are obligaţia să declare şi să plătească impozitul pe reprezentanţă la bugetul de stat până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere (termenele de plată erau 25.06.2017 şi 25.12.2017). -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine înfiinţată în România în cursul unei luni din anul de impunere are obligaţia să calculeze, să depună declaraţia fiscală la organul fiscal competent şi să plătească impozitul pentru anul de impunere, în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost înfiinţată. Impozitul se calculează începând cu data de 1 a lunii în care aceasta a fost înfiinţată până la sfârşitul anului respectiv. -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine desfiinţată din România în cursul anului de impunere are obligaţia să recalculeze impozitul pe reprezentanţă şi să depună declaraţia fiscală la organul fiscal competent în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost desfiinţată. Reprezentanţa recalculează impozitul anual pentru perioada de activitate de la începutul anului până la data de 1 a lunii următoare celei în care se desfiinţează. -Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare din România. Contribuţii sociale obligatorii: OUG 79/2017: Contribuţiile de asigurări sociale - CAS (pensii): 1.Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele: -25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit prezentei legi; -4% datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 , de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; -8% datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora. 2.Se preiau, cu modificări, prevederile din OG 4/2017, referitoare la plata contribuţiilor sociale prin raportarea la salariul minim pe economie în cazul în care venitul din salarii este sub acest plafon: -Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor (înainte era CAS datorată de angajatori), în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. -Prevederile alineatului precedent nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre situaţiile prevăzute de OG 4/2017 şi nici categoriilor de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi. 3.Calculul contribuţiei la pensii (CAS) de către persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente 3.1.Baza de calcul a CAS nu mai diferă în funcţie de modalitatea de stabilire a venitului net (real/normă de venit), ci o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin HG, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia.

Notă: până acum se declara o contribuţie anticipată( 35% x sal.mediu x cota de 10,5% sau 26,3%, în funcţie de opţiune), şi ulterior, organul fiscal recalcula contribuţia anuală în funcţie de venitul efectiv realizat). 3.2.Condiţii pentru plata CAS activităţi independente: -venitul net realizat în anul precedent, stabilit în conformitate cu art. 68, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia; -venitul net lunar estimat a se realiza potrivit art. 120 alin. (1) este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna în care îşi încep activitatea sau nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual potrivit regulilor prevăzute la art. 68; -valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecţiilor prevăzute la art. 69, este cel puţin egală cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit; -venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile prevăzute la art. 70 (cota forfetară de 40%), raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabileşte contribuţia, în cazul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se stabileşte prin stopaj la sursă. Încadrarea în plafonul lunar echivalent cu un salariu minim brut pe ţară se efectuează prin însumarea veniturilor din activităţi independente obţinute din una sau mai multe surse. Notă: Vechile condiţii: a) venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real; b) venitul lunar estimat a se realiza potrivit art. 120 alin. (1) depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfășoară activități impuse în sistem real și își încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în sistem real; c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecțiilor prevăzute la art. 69 , depășește 35% din câștigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit. 3.3.Declararea CAS de către persoanele care obţin venituri din activităţi independente -persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente, inclusiv din drepturi de proprietate intelectuală cu impunere prin stopaj la sursă, şi care au obligaţia plăţii CAS, depun anual la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileşte contribuţia de asigurări sociale, declaraţia privind venitul asupra căruia datorează contribuţia, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor deja menţionate. -în cazul acestor contribuabili care încep să desfăşoare activitate în cursul anului fiscal, iar venitul lunar estimat a se realiza, potrivit art. 120, din una sau mai multe surse de venit din activităţi independente, este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna în care se estimează veniturile, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. -persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri cumulate din activităţi independente sub nivelul plafonului minim nu au obligaţia depunerii declaraţiei şi nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru anul în curs, în schimb, acestea pot opta pentru depunerea declaraţiei şi pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul în curs, în aceleaşi condiţii prevăzute pentru persoanele care realizează venituri lunare peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară. Opţiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal, cu excepţia următoarelor situaţii: în

cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei potrivit art. 150; cele care intră în suspendare temporară a activităţii potrivit legislaţiei în materie; cele care îşi încetează activitatea depun la organul fiscal competent. 3.4.Stabilirea şi plata CAS de către persoanele care obţin venituri din activităţi independente -Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale prevăzute la art. 150, se stabileşte de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei depusă de contribuabili până la data de 31 ianuarie. -Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se evidenţiază lunar, iar plata acesteia se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. -Contribuţia de asigurări sociale stabilită prin decizia de impunere se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie de 25% asupra bazei de calcul reprezentată de venitul ales de contribuabili care nu poate fi mai mic de salariul minim brut pe ţară. Notă: Nu datorează CAS cf.art.150 persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS): 1.S-au eliminat din categoria contribuabililor obligaţi la plata CASS: -Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj; -Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, care administrează și gestionează prestațiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, pentru persoanele fizice care adoptă copii și care beneficiază de indemnizație lunară pe perioada concediului de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului potrivit OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și pentru persoanele care beneficiază de indemnizație pentru copilul cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; -Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, care administrează și gestionează prestațiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agențiile județene pentru prestații sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; -Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii și casele sectoriale de pensii, pentru persoanele care realizează venituri din pensii, precum și pentru persoanele preluate în plata indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale; -Entitățile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele de la alineatul anterior: -Ministerul Justiției, prin unitățile sistemului administrației penitenciare, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unitățile penitenciare, precum și pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranță privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri; -Ministerul Afacerilor Interne, pentru persoanele reținute, arestate sau deținute care se află în centrele de reținere și arestare preventivă organizate în subordinea acestei instituții, care nu au venituri, pentru străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special amenajate potrivit legii; -Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse; -Autoritățile administrației publice locale, pentru persoanele, cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri. 2.Excepţii de la plata CASS:

2.1.Modificări la categoriile de persoane exceptate conform Codului fiscal a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv

absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, sau venituri lunare cumulate din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură peste valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, pentru aceste venituri datorează contribuție;

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din din salarii sau asimilate salariilor, sau venituri lunare cumulate din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură peste valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, pentru aceste venituri datorează contribuție;

c) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate. (Vezi Nota de mai jos)

d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi; (Vezi Nota de mai jos)

e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare; (Vezi Nota de mai jos)

f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni; (Vezi Nota de mai jos)

g) femeile însărcinate și lăuzele. (Vezi Nota de mai jos)

2.2.Noi categorii de persoane exceptate conform Codului fiscal : h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii; (Vezi Nota de mai jos) i) persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui

accident de muncă sau a unei boli profesionale, pentru indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale; (Vezi Nota de mai jos)

j) persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile băneşti; (Vezi Nota de mai jos) k) persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, în concediu pentru creşterea copilului potrivit prevederilorart. 2 şi art. 31 din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi; (Vezi Nota de mai jos) l) persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, pentru aceste drepturi băneşti; (Vezi Nota de mai jos) m) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum şi persoanele care se află în executarea unei

măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate; (Vezi Nota de mai jos) n) străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii; (Vezi Nota de mai jos) o) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte; p) persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni. (Vezi Nota de mai jos) Notă : Persoanele fizice aflate în situaţiile de la lit.c)-p) sunt exceptate de la plata CASS pe perioada şi, după caz, pentru drepturile băneşti primite,dacă nu realizează venituri din cele menţionate la art. 155 sau dacă nivelul lunar cumulat al acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară. În cazul realizării de venituri din cele menţionate la art. 155 peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, lunar, pentru acestea se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit prezentului titlu. Venituri de la art.155 :salarii, pensii, venituri din activităţi independente, asocieri, chirii, investiţii, agricultură, alte surse, şomaj, creştere copil, ajutoare sociale, indemnizaţii incapacitate temporară de muncă. 3. Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate, care nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS potrivit prevederilor art. 154, datorează CASS dacă realizează venituri anuale cumulate cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară din una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii: a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67 şi 67^1; b) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83; d) venituri din investiţii, definite conform art. 91; e) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103; f) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 116. Se datorează CASS pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, precum şi pentru veniturile enumerate mai sus şi în cazul în care veniturile sunt realizate de persoane fizice aflate în situaţiile prevăzute la art. 60. Notă: Înainte, pentru veniturile din investiţii şi din alte surse nu sa datora CASS dacă se obţineau venituri din salarii, pensii, chirii, şomaj, agricultură. 4.Cota de CASS este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.

5.S-au abrogat prevederile referitoare la calculul CASS pentru veniturile din pensii din străinătate. 6.Declararea CASS salarii Următoarele categorii de persoane sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se plătesc veniturile, declaraţia D112: a) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau persoanele asimilate acestora; b) persoanele care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; c) instituţiile publice şi alte entităţi care plătesc drepturi de natura celor menţionate la art. 168 alin. (7), (7^1) şi (10), aferente perioadelor în care contribuţia de asigurări sociale de sănătate era suportată, potrivit legii, de către aceste instituţii sau de către beneficiarii de venit, după caz.

7.Stabilirea, declararea şi plata CASS de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din asocieri conform Legii 170/2016, din chirii, din investiţii, din agricultură, silvicultură şi piscicultură, şi din alte surse:

-baza lunară de calcul a CASS este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează; -veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului anual echivalent cu 12 salarii minime brute pe economie sunt cele realizate din una sau mai multe surse de venituri, din categoriile de venituri menţionate în titlu. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale menţionate, realizate în anul fiscal precedent. -persoanele fizice care realizează veniturile menţionate, obligate la plata CASS, depun anual la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate, declaraţia cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar. -în cazul contribuabililor care încep să desfăşoare activitate sau încep să realizeze venituri în cursul anului fiscal, iar venitul lunar estimat a se realiza, potrivit art. 120, din una sau mai multe surse de venit din cele menţionate este cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna în care se estimează veniturile, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. -persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 salarii de bază minim brute pe ţară pot opta pentru depunerea declaraţiei şi pentru plata CASS pentru anul în curs, în aceleaşi condiţii prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe ţară. Opţiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 174 alin. (3), adică:încetare activitate în cursul anului fiscal, suspendare temporară de activitate. - CASS datorată de persoanele fizice care obţin veniturile de mai sus se stabileşte de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei care se depune până la data de 31 ianuarie. - Baza de calcul al CASS se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. - CASS stabilită prin decizia de impunere se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie de 10% asupra bazei de calcul reprezentată de salariul minim brut pe ţară. - Persoanele care obţin veniturile enumerate mai sus, care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea sau intră în suspendare temporară a activităţii potrivit legislaţiei în materie depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, o declaraţie în vederea stopării obligaţiilor de plată reprezentând CASS. Contribuţia asiguratorie pentru muncă 1.Contribuabilii obligaţi la plata contribuţiei asiguratorii pentru muncă sunt, după caz: a) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, pentru cetăţenii români, cetăţeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; b) persoanele fizice cetăţeni români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, şi care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte. 2.Contribuţia asiguratorie pentru muncă se datorează pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, definite la art. 76 alin. (1)-(3), după caz, acordate de către contribuabilii prevăzuţi la pct.1)lit.a), respectiv realizate de către persoanele fizice prevăzute la pct.1)lit. b) de mai sus. 3.Contribuţia se datorează şi în cazul în care veniturile sunt realizate de persoanele fizice aflate în situaţiile de scutiri de impozit pe venit prevăzute la art. 60. 4.Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25%. 5. Baza lunară de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câştigurilor brute realizate din salarii şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care

România este parte, cu excepţia sumelor prevăzute la art.142 ( adică sumele pentru care nu se datorează contribuţii sociale obligatorii). 6.Contribuţia asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 7.Persoanele fizice şi juridice care datorează contribuţia au obligaţia de a calcula contribuţia asiguratorie pentru muncă şi de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz. Persoanele fizice prevăzute la art. 220^1 lit. b) efectuează plata contribuţiei până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. 8.Prin excepţie, persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, au obligaţia de a calcula contribuţia asiguratorie pentru muncă, precum şi de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul. 9.Din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de: a) 15%, care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; b) 20%, care se face venit la Bugetul asigurărilor pentru şomaj; c) 5%, care se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale; d) 40%, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale; e) 20%, care se face venit la bugetul de stat într-un cont distinct. Aprobarea metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul distinct şi de stingere a obligaţiilor fiscale înregistrate de către aceştia se va stabili prin OPANAF. 10.În cazul în care au fost acordate sume pentru perioade anterioare, reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se aplică prevederile legale în vigoare în acea perioadă. Contribuţia datorată potrivit legii se calculează şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. 11.Persoanele care datorează contribuţia sunt obligate să declare contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată potrivit prevederilor prezentului capitol, până la termenul de plată, prin depunerea declaraţiei D112. 12.În cazul în care au fost acordate sume pentru perioade anterioare, reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

Notă: - Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contribuţiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile. - Prevederile titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“ se vor aplica veniturilor realizate începând cu data de 1 ianuarie 2018. - În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferenţe de salarii/solde, pensii sau diferenţe de pensii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se aplică prevederile legale în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile sociale obligatorii datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii, se plătesc şi se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. TVA Act iniţial Pentru operaţiunile de mai jos, măsurile de simplificare de la art. 331 (taxarea inversă) se aplică până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv: - livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali; - transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră; - livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România; - transferul de certificate verzi; - furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe anumite frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare; -furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final; -furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri. Cf.OUG 84/2016 Procentul de compensare în cotă forfetară este 4% pentru anul 2018 (faţă de 1% pentru anul 2017). Procentul de compensare în cotă forfetară reprezintă procentul care se aplică în scopul de a permite agricultorilor să beneficieze de compensația în cotă forfetară pentru taxa aferentă achizițiilor; Compensația în cotă forfetară reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de compensare în cotă forfetară asupra prețului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor de produse agricole și prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor în cazurile menționate în Codul fiscal. Cf.OUG 79/2017 – cu 01.01.2018: Organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială că persoana impozabilă ştia sau ar fi trebuit să ştie că operaţiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind TVA care a intervenit în amonte sau în aval în lanţul de livrări/prestări. Accize Legea 177/2017

-În perioada 1 iulie 2017-31 martie 2018 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 333,582 lei/1.000 ţigarete, în loc de 329,22 lei. OUG 79/2017 – cu 01.01.2018: Deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prevederilor art. 421 alin. (3), fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) se sancţionează şi cu confiscarea cisternelor, recipientelor și mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile. Impozite şi taxe locale

OUG 8/2016 Prevederile art. 491, referitor la indexarea impozitelor şi taxelor locale se aplică începând cu 1 ianuarie 2017, pentru stabilirea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2018, utilizând rata pozitivă a inflaţiei înregistrată pentru anul 2016. Legea nr. 196 – cu 01.01.2018 Se exclude modalitatea diferită de impozitare a terenurilor intravilane înregistrate în Registrul agricol, cu altă destinaţie decât cea de construcţii locuinţe, în suprafaţă de până la 400 mp. OUG 79/2017 – cu 01.01.2018: 1.S-a majorat impozitul pe mijloacele de transport, în cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone. 2.S-a introdus posibilitatea achitării, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, a jumătate din minimul amenzii, pentru contravenţiile prevăzute în prezentul capitol inclusiv. 6.Prevederi ale Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în vigoare cu 2018 OUG 113/2017 pentru prorogarea unui termen – MO 1038/29.12.2017

Termenul prevăzut la art. II alin. (1) din OG nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, referitor la art. 163 alin. (2) privind plata în contul unic a creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, se prorogă până la 1 iulie 2018.

NOTĂ: Art. 163, alin.(2) din CPF modificat de OG 30/2017 prevede: „În cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central şi organul fiscal local, debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile fiscale datorate. Tipurile de obligaţii fiscale supuse acestor prevederi se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central şi prin ordin al ministrului dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local”. 7.Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune -MO 882/03.11.2016

Reglementează venitul minim de incluziune - beneficiu de asistenţă socială acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială. Sumele aferente venitului minim de incluziune şi măsurile de asistenţă socială complementare se acordă din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale.

Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, pe baza informaţiilor din bazele de date disponibile ale altor autorităţi publice cu care are încheiate protocoale de colaborare, precum şi prin accesarea informaţiilor proprii ale ANAF, existente în bazele de date de la nivel central. La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept: -drepturile de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare; -drepturile de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; -drepturile de ajutor pentru încălzire stabilite în baza OUG nr. 70/2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare. La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: -Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; - Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei; -OUG nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018, cu excepţia art. 95, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2018. NOTĂ: Conform OUG 82/2017, Legea 196/2016 va intra în vigoare de la data de 1 aprilie 2019, cu excepţia art.95, care intră în vigoare cu data de 1 februarie 2019. 8.OMFP 691/2017 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora – MO 383/23.05.2017 -Comunicarea către instituţiile de credit a actelor de executare se realizează prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă potrivit prezentului ordin. -Pentru comunicarea prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare emise de organele fiscale centrale, ANAF pune la dispoziţia instituţiilor de credit, în spaţiul privat de pe portalul ANAF, un sistem informatic prin care utilizatorii încarcă şi descarcă documente. Actele de executare se comunică prin portal, sub forma unui fişier PDF cu xml ataşat, semnat electronic, prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, conform legii. -Data comunicării către instituţia de credit a actului de executare este prima zi bancară următoare zilei încărcării actului de executare în sistemul informatic prevăzut la art. 2, iar ora comunicării este ora de începere a zilei bancare. Aceste informaţii se stabilesc, pentru fiecare instituţie de credit, prin protocolul de colaborare prevăzut la art. 3 (În OPANAF 3592/2016 se menţionează că se vor încheia protocoale conform OMFP 2632/2016). -Actele de executare emise în formă electronică de organul fiscal central se semnează de către MFP cu semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, obţinut de MFP în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată. -Începând cu data de 1 iulie 2018, actele de executare comunicate de organul fiscal central se semnează cu sigiliu electronic calificat, emis în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE. -Începând cu data de 1 iulie 2018, certificatul calificat utilizat de instituţiile de credit în scopul comunicării va fi emis în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 zile de la publicare. 9.Legea 170/2017 privind modificarea Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol – MO 571/18.07.2017 -termenul de valabilitate a atestatului de producător creşte de la 1 an la 5 ani, cu obligaţia vizei anuale; -termenul de valabilitate a carnetului de comercializare creşte de la 1 an la 5 ani, cu obligaţia vizei anuale; Prevederile intră în vigoare cu 1 ianuarie 2018. Vechile formulare se pot utiliza până la epuizarea acestora. 10.OG 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice – MO 614/28.07.2017 Termenul de intrare în vigoare a Legii 151/2015 se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018 ( în loc de 01.08.2017, aşa cum prevederea HG 419/2017). 11.OUG 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule – MO 644/07.08.2017 Contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule,taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule,şi care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot solicita restituirea acestora, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii, prin cerere

adresată organului fiscal central competent. Nivelul dobânzii este de 0,02%/zi. Dreptul contribuabililor de a cere restituirea sumelor de mai sus se naşte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.

La cererea de restituire se anexează, în original sau în copie, documentul doveditor al plăţii taxelor menţionate,respectiv chitanţa fiscală/ordinul de plată şi extrasul de cont, după caz, care să ateste efectuarea plăţii acesteia, precum şi copiile cărţii de identitate a vehiculului şi a certificatului de înmatriculare.

Restituirea sumelor se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: -pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018; -pentru timbrul de mediu pentru autovehicul, în perioada 1 septembrie 2018-31 martie 2019.

În situaţia achitării sumelor de către societăţile de leasing, solicitarea privind restituirea acestora se face de către proprietarii care au achiziţionat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar.

Sumele rămase de restituit, reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Sumele rămase de restituit, reprezentând timbrul de mediu, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, în termen de maximum un an de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, orice procedură de executare silită se suspendă de drept până la finele perioadei prevăzute la art. 1 alin. (6) lit. a) sau b), după caz. În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul mediului şi ministrul finanţelor publice aprobă prin ordin comun normele metodologice de aplicare a acesteia. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul mediului şi ministrul finanţelor publice aprobă, prin ordin comun, modelul de cerere prevăzut la art. 1 alin. (1).

12.Ordin comun MM/MFP nr. 1.144/1.672/2017 pentru aprobarea modelului de cerere privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule – MO 688/24.08.2017

Conform OUG 52/2017, dreptul contribuabililor de a cere restituirea sumelor de mai sus se naşte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018.

La cererea de restituire se anexează, în original sau în copie, documentul doveditor al plăţii taxelor menţionate,respectiv chitanţa fiscală/ordinul de plată şi extrasul de cont, după caz, care să ateste efectuarea plăţii acesteia, precum şi copiile cărţii de identitate a vehiculului şi a certificatului de înmatriculare.

Restituirea sumelor se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: -pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018; -pentru timbrul de mediu pentru autovehicul, în perioada 1 septembrie 2018-31 martie 2019.

În situaţia achitării sumelor de către societăţile de leasing, solicitarea privind restituirea acestora se face de către proprietarii care au achiziţionat autovehiculele prin sistemul de leasing financiar.

13.OUG 68/2017 pentru completarea OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule – MO 797/09.10.2017 Principalele prevederi:

-în situaţia în care contribuabilul nu anexează documentul doveditor al plăţii, organul fiscal central efectuează verificarea existenţei acestuia în baza de date deţinută.

-în situaţia în care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrul de mediu pentru autovehicule nu a fost înmatriculat de către plătitor, contribuabilul nu trebuie să anexeze copiile cărţii de identitate a vehiculului şi certificatului de înmatriculare. În acest caz, cererea de restituire este însoţită de documentul de plată, în original, care confirmă plata taxei neutilizate, document pe care persoana desemnată din cadrul Serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculări vehicule înscrie menţiunea «taxă neutilizată» şi care este semnat şi ştampilat de către aceasta

-Sumele stabilite prin hotărârile judecătoreşti se restituie de organele competente astfel: a) taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018; b) timbrul de mediu se restituie de organele emitente ale acestuia în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018. 14. Ordin comun MM/MFP nr. 1488/3.198/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule – MO 1040/29.12. 2017 Se aprobă modelul şi conţinutul următoarelor formulare: -Referat privind soluţionarea cererii de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule; -Decizie de soluţionare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule; -Decizie de respingere a cererii de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule; -Proces-verbal privind calculul dobânzilor aferente sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule; -Borderou privind programarea plăţii sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi a dobânzilor aferente acestora; -Evidenţa cererilor de restituire şi a sumelor aprobate la restituire; -Dispoziţie de restituire a unor sume reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu pentru autovehicule, plătite eronat; -Dispoziţie de respingere a cererii privind confirmarea plăţii efectuate eronat a taxei pe poluare pentru autovehicule, taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrului de mediu pentru autovehicule; -Situaţia centralizatoare a deciziilor de soluţionare a cererilor privind restituirea sumelor reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, emise în săptămâna …../Situaţia centralizatoare a deciziilor de soluţionare a cererilor privind restituirea sumelor reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule.

Reglementează: -Procedura de restituire, pe cale administrativă, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi a dobânzilor aferente acestora; -Procedura de restituire a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, precum şi a cheltuielilor băneşti stabilite de aceste instanţe şi a oricăror altor cheltuieli ocazionate de executarea silită; -Procedura de restituire a sumelor prevăzute la art. 5 şi 6 din ordonanţa de urgenţă; -Procedura de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule/taxei pe poluare pentru autovehicule/taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrului de mediu pentru autovehicule, în situaţia în care autovehiculul nu a fost înmatriculat; -Procedura de restituire a taxei pe poluare pentru autovehicule/taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrului de mediu pentru autovehicule, încasate în alt cont al Administraţiei Fondului pentru Mediu decât cel prevăzut de legislaţia în vigoare la momentul efectuării plăţii 15.O.P.A.N.A.F. nr. 2326/2017 privind declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă – MO 649/08.08.2017 Începând cu declararea obligaţiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2018, următoarele declaraţii fiscale se transmit obligatoriu electronic, prin intermediul internetului, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală: a) 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat“; b) 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit“; c) 120 „Decont privind accizele“; d) 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, veniturile din jocuri de noroc şi câştigurile/pierderile din investiţii, pe beneficiari de venit“; e) 207 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi“; f) 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal“; g) 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată“; h) 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată“; i) 307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea/ corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată“; j) 311 „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal’; k) 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/ achiziţiile/prestările intracomunitare“ ; l) 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA“; m) 710 „Declaraţie rectificativă“. 16.O.P.A.N.A.F. nr. 2372/2017, pentru aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a formularului (700) "Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal" – MO 747/18.09.2017 Principalele prevederi ale prezentului act normativ sunt: - Se aprobă modelul, conţinutul, precum şi instrucţiunile de completare a formularului (700) „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal“. - Formularul 700 se completează şi se depune ori de câte ori contribuabilii/plătitorii solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligaţii fiscale sau modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise iniţial în vectorul fiscal. - Declaraţia se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin intermediul Sistemului electronic naţional, la termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

- Declaraţia se depune prin accesarea site-ului www.e-guvernare.ro, în condiţiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la implementarea Sistemului electronic naţional, cu modificările şi completările ulterioare. - Semnarea declaraţiei se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, şi ale Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE. - Prezentul ordin se aplică începând cu 1 ianuarie 2018. 17.OMFP 2.426/2017 pentru completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014 – MO 749/19.09.2017 Reglementează modul de gestionare a sumelor aferente activităţilor economice pentru care instituţiile publice sunt înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: a) sumele reprezentând contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate, exclusiv contravaloarea TVA, se încasează în conturile de disponibilităţi enumerate în prezentul act normativ; b)sumele reprezentând contravaloarea TVA aferentă bunurilor livrate şi serviciilor prestate se încasează în conturile de disponibilităţi enumerate în prezentul act normativ; c)prin conturile prevăzute la lit. b) se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în condiţiile prevederilor art. 8 şi9 din OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA; d)sumele încasate în conturile prevăzute la lit. a) şi b) se virează de către instituţiile publice titulare ale conturilor în conturile de venituri bugetare cărora sumele respective se cuvin, deschise pe codul de identificare fiscală atribuit pentru activitatea curentă a instituţiilor publice respective, în termen de maximum două zile lucrătoare de la încasare; e)instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, efectuează cheltuielile bugetare în limita bugetelor aprobate, inclusiv plata TVA-ului datorat bugetului de stat şi contravaloarea TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii care se achită în conturile de TVA ale furnizorilor/prestatorilor, din conturile de cheltuieli bugetare corespunzătoare deschise pe codul de identificare fiscală atribuit pentru activitatea curentă a instituţiilor publice respective, în limita creditelor bugetare deschise în acest scop. Conturile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) nu pot prezenta sold la finele exerciţiului bugetar. Prevederile de mai sus se aplică de către instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Prin excepţie, pentru instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care au optat pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017, aceste prevederi se aplică începând cu data de 1 octombrie 2017. Prevederile art. 77 din Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, se abrogă la data de 1 ianuarie 2018. 18.OPANAF 2703/2017 privind modificarea OPANAF 112/2017 pentru stabilirea competenţei privind preluarea şi valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum şi a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a procedurilor de valorificare a acestora – MO 761/25.09.2017

Bunurile intrate în proprietatea privată a statului prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală prin care s-a dispus confiscarea vor fi predate compartimentelor de valorificare a bunurilor confiscate şi Serviciului valorificări sentinţe penale Bucureşti din cadrul Direcţiei operative de valorificare bunuri confiscate, după caz, până la data de 31.12.2018,pe baza listelor de inventariere întocmite cu ocazia inventarierii efectuate la data predării. (Termenul era de 180 de zile lucrătoare). 19.OMFP 2.768/2017 pentru aprobarea Precizărilor privind formatul, schema XSD şi elementele extraselor de cont în format electronic emise de unităţile Trezoreriei Statului – MO 819/17.10.2017

Unităţile Trezoreriei Statului eliberează extrase de cont, zilnic, în format electronic (fişier PDF cu XML ataşat), semnate cu certificat digital emis de ANAF sau cu certificat digital calificat, după caz. Schema XSD a extraselor de cont în format electronic se publică pe site-ul MFP, portalul „Sistemul Naţional de Raportare Forexebug“, secţiunea Informaţii Publice, şi/sau al ANAF.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, modelul extrasului de cont eliberat de unităţile Trezoreriei Statului pe suport hârtie, precum şi elementele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a)-v)din prezentul act normativ vor fi aceleaşi cu cele ale extrasului de cont în format electronic. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, unităţile Trezoreriei Statului nu vor mai elibera extrase de cont pe suport hârtie pentru instituţiile publice. Acestea pot primi extrasele de cont pe suport electronic, respectiv memory stick, pus la dispoziţia unităţii Trezoreriei Statului de instituţia publică, semnate cu o singură semnătură digitală necalificată a persoanei responsabile cu verificarea extraselor. 20.OUG 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative – MO 902/16.11.2017 Modifică următoarele acte normative: -Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.000 la 1.100 lei. -OUG 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate – în perioada 1 iulie-31 decembrie 2018 nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 640 lei. -Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat – cu data de 1 ianuarie 2018 cota de contribuţii la fondul de pensii este de 3,75%.(În prezent este de 5,1%, iar de la 1 ianuarie 2018 urma să crească la 6%, dar această prevedere s-a abrogat). -OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor – cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decâtsuma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 l valoarea indicatorului sociale de referinţă definit la art. 331 din Legea 76/2002. (Înainte plafonul minim era de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată). -Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune – va intra în vigoare de la data de 1 aprilie 2019, cu excepţia art.95, care intră în vigoare cu data de 1 februarie 2019, (Înainte, termenele erau 1.04.2018, respectiv 1.02.2018). -Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat – cu data de 1.01.2018, cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de CAS din Codul fiscal, aşa cum a fost modificat prin OUG 79/2017. -Prin derogare de la Legea dialogului social nr. 62/2011: -în unităţile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă, iniţierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 79/2017; -pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 79/2017 este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare; -în unităţile în care nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federaţie reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiţionale, după caz, pot participa reprezentanţi ai federaţiei sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii salariaţilor; -în unităţile în care nu există sindicat la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiţionale, după caz, pot participa reprezentanţii salariaţilor împreună cu un reprezentant al unei federaţii reprezentative la sectorul de activitate sau a unei confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, la invitaţia reprezentanţilor salariaţilor.

21. HG 804/2017 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HGnr. 479/2003 – MO 907/20.11.2017 Prevederi principale: - prin operatori economici se înţelege persoanele fizice şi juridice, întreprinderile familiale, precum şi orice alte entităţi, cu excepţia instituţiilor publice, care încasează, pe teritoriul României, inclusiv în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, de la persoane fizice sau juridice, contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie; - sunt considerate substitute de numerar bonurile de valoare acordate potrivit legii, de tipul tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou şi tichetelor de creşă, tichetelor sociale, tichetului Rabla şi altele asemenea; - utilizatorii înregistrează şi transmit operaţiunile efectuate către Sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, denumit în continuare sistem informatic; - prin livrări de bunuri cu amănuntul şi prestări de servicii direct către populaţie se înţelege acele activităţi desfăşurate cu caracter permanent sau sezonier. Prin comerţ ocazional se înţelege actele de comerţ cu caracter întâmplător, efectuate pe durată limitată de timp cu ocazia unor târguri, saloane, sărbători cu caracter laic, expoziţii cu vânzare, precum şi livrările de bunuri către proprii angajaţi pentru uzul propriu. - până la repunerea în funcţiune a aparatului defect, utilizatorii emit chitanţe pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clienţilor. Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale destinate activităţilor de schimb valutar aplică prevederile din legislaţia care reglementează autorizarea şi/sau înregistrarea entităţilor care desfăşoară activităţi de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naţionale a României. - aparatele de marcat electronice fiscale destinate staţiilor de comercializare a carburanţilor care, în aceeaşi locaţie, pe lângă carburanţi mai comercializează şi alte produse pot fi dotate cu două echipamente fiscale distincte, unul pentru carburanţi şi unul pentru celelalte produse. Programul de aplicaţie trebuie să controleze şi să asigure gestionarea distinctă a vânzărilor de carburanţi de vânzarea celorlalte produse; - până la data implementării registrului naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, numărul unic de identificare pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999 se atribuie din aplicaţia informatică gestionată de către ANAF. - până la data implementării registrului prevăzut la alin. (1), dispoziţiile privind fiscalizarea, respectiv atribuirea numărului de ordine prevăzute de normele metodologice aprobate prin HG 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare, pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1) din OUG nr. 28/1999 se aplică în mod corespunzător şi pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999 cu respectarea prevederilor alin. (1). - la data la care registrul prevăzut la alin. (1) devine funcţional, numerele unice de identificare atribuite, precum şi celelalte informaţii înregistrate în aplicaţia informatică gestionată de către ANAF se importă în registru. - până la data implementării sistemului informatic, utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999 au obligaţia de a transmite datele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) sau art. 3 alin. (2) lit. a), b) sau c), după caz, respectiv cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) din anexa nr. 11 la normele metodologice aprobate prin HG nr. 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare, către ANAF. Procedura de transmitere a datelor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF până la data de 28 februarie 2018. Dispoziţiile art. III alin. (1) se aplică începând cu data de 1 august 2018. Până la împlinirea termenelor prevăzute la art. II alin. (3) şi (5) din OUG nr. 91/2014 fiscalizarea aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999 se poate face şi la sediul distribuitorilor autorizaţi sau al unităţilor acreditate pentru service.

22. Legea 217/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - MO 908/20.11.2017 În sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, aşa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, şi pensionarii care realizează venituri în calitate de consilieri locali sau judeţeni." În sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi dependente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia celor realizate din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, următoarele categorii de pensionari: -pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, precum şi pensionarii de urmaş încadraţi în gradul I sau II de invaliditate; -pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul III de invaliditate, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate; -pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale; -soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş. În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora. Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi dependente, aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat." 23. OMFP 2998/2017 privind modificarea şi completarea OMFP 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) şi a ordinului de plată multiplu electronic (OPME) – MO 919/23.11.2017 În rubrica „Nr. document” din OPME se înscrie un număr unic atribuit de plătitor documentului electronic, care nu poate fi repetat pe parcursul celor 24 de ore ale zilei completate în rubrica „Data document”. 24. HG 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată - MO

950/29.11.2017 Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră. 25. OPANAF 3391/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 108”Declaraţie privind impozitul pe reprezentanţă” – MO 966/06.12.2017

Conform OG 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , începând cu data de 1 ianuarie 2018 se modifică regulile de impozitare a reprezentanţelor persoanelor juridice străine, după cum urmează: -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine, autorizată să funcţioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plăti un impozit anual de 18.000 lei (în loc de 4.000 euro). -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine are obligaţia să declare şi să plătească impozitul pe reprezentanţă la bugetul de stat până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere (până la 31.12.2017,termenele de plată erau 25.06.2017 şi 25.12.2017). -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine înfiinţată în România în cursul unei luni din anul de impunere are obligaţia să calculeze, să depună declaraţia fiscală la organul fiscal competent şi să plătească impozitul pentru anul de impunere, în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost înfiinţată. Impozitul se calculează începând cu data de 1 a lunii în care aceasta a fost înfiinţată până la sfârşitul anului respectiv. -Reprezentanţa unei/unor persoane juridice străine desfiinţată din România în cursul anului de impunere are obligaţia să recalculeze impozitul pe reprezentanţă şi să depună declaraţia fiscală la organul fiscal competent în

termen de 30 de zile de la data la care aceasta a fost desfiinţată. Reprezentanţa recalculează impozitul anual pentru perioada de activitate de la începutul anului până la data de 1 a lunii următoare celei în care se desfiinţează. -Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare din România. În vederea declarării impozitului menţionat mai sus, prin OPANAF nr.3391/2017 a fost aprobat formularul 108 - „Declaraţie privind impozitul pe reprezentanţă“, care se completează şi se depune conform prevederilor Codului fiscal, cu modificările ulterioare şi ale prezentului ordin. 26. Legea 238/2017 privind aprobarea OUG nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii – MO 968/07.12.2017 Prelungeşte termenul de plată a contribuţiei la pensii de către persoanele care intenţionează să-şi completeze stagiul de cotizare. Termenul actual este 31.12.2018, în loc de 31.12.2017. 27. OMFP 3.139/2017 privind aprobarea emiterii titlurilor de stat destinate populaţiei, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, în cadrul Programului Tezaur - MO 974/07.12.2017

Se aprobă emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, în cadrul Programului Tezaur, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Titlurile de stat sunt nominative, fiecare având o valoare nominală de 1 leu şi dau deţinătorilor drepturi egale. Prospectul de emisiune se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice, cu cel puţin două zile lucrătoare înaintea începerii perioadei de subscriere aferente emisiunii. Subscrierile se realizează la sediul unităţii operative a Trezoreriei Statului din raza domiciliului fiscal al investitorului, în fiecare zi din cuprinsul perioadei de subscriere, în intervalul orar 9,00-16,00. NOTĂ: Prin OMFP 3.243/2017 s-a modificat formularul de Cerere de deschidere cont din OMFP 3139/2017. 28. OMFP 3103/2017 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial – MO 984/12.12.2017

Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OMFP nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial,cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului ordin. 29. OUG 95 /2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale MO 991/13.12. 2017 -corelează prevederile referitoare la CASS din legea şomajului cu cele ale Codului fiscal modificat; --corelează prevederile referitoare la fondul de garantare pentru plata creanţelor din Lega 200/2006 cu cele ale Codului fiscal modificat. Prezenta OUG intră în vigoare cu data de 1 ianuarie 2018. 30. OPANAF 3.480/2017 pentru modificarea şi completarea OPANAF nr. 3.006/2016 privind aprobarea Procedurii de implementare şi de administrare a grupului fiscal unic, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare – MO 995/14.12.2017 Principalele prevederi: -În ipoteza în care reprezentantul grupului fiscal unic sau unul dintre membrii grupului sunt consideraţi contribuabili mijlocii, prin organ fiscal competent, în sensul prezentei proceduri, se înţelege organul fiscal competent pentru administrarea contribuabililor mijlocii, potrivit art. 4 alin. (3) şi art. 7 alin. (10) din OPANAF nr. 3.610/2016 privind

organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii. -În ipoteza în care reprezentantul grupului fiscal unic sau unul dintre membrii acestui grup sunt consideraţi mari contribuabili, prin organ fiscal competent, în sensul prezentei proceduri, se înţelege Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, potrivit art. 4 alin. (7) din OPANAF nr. 3.609/2016 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili. 31. HG 905/2017privind registrul general de evidenţă a salariaţilor – MO 1005/19.12.2017

Prezenta hotărâre stabileşte metodologia de înfiinţare a registrului general de evidenţă a salariaţilor, denumit în continuare registru, şi de completare şi transmitere în registru a elementelor raportului de muncă, denumite în continuare date, de către următoarele categorii de angajatori: -persoane fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au sau nu statutul de utilitate publică; -instituţii/autorităţi publice/alte entităţi juridice care angajează personal în baza unui contract individual de muncă.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 8 şi art. 13 alin. (3), care intră în vigoare la 10 zile de la data publicării. Orice modificare a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. h) care se produce de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei hotărâri şi până la data de 31 martie 2018 se transmite până la 31 martie 2018. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor.

Până la data achiziţionării noului sistem informatic, angajatorii prevăzuţi la art. 1 vor transmite datele în registru conform aplicaţiei informatice existente pe portalul Inspecţiei Muncii la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Procedura şi actele pe care angajatorii sunt obligaţi să le prezinte la inspectoratul teritorial de muncă pentru obţinerea parolei, procedura privind transmiterea datelor în registru, precum şi procedura privind condiţiile şi limitele accesului individual la informaţiile din registru se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, în termen de 30 de zile de la data achiziţionării noului sistem informatic. 32. OMFP 3.145/2017 privind aprobarea formatului şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a anexelor de fundamentare a acestuia – MO 1009/20.12.2017

Se aprobă formatul şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli, anexele de fundamentare a acestuia, precum şi instrucţiunile de completare, prevăzute în anexele nr. 1-6. Începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, operatorii economici cărora le sunt aplicabile prevederile OG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unic ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia întocmirii bugetelor de venituri şi cheltuieli în formatul prevăzut în anexa nr. 1. La data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, se abrogă OMFP nr. 20/2016. 33. OUG nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – MO 1005/19.12.2017 Principalele prevederi: Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, au dreptul, în condiţiile prezentei OUG, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, dacă: - realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum şi alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

- realizează în România veniturile prevăzute la alineatul de mai sus, de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; - beneficiază de indemnizaţie de şomaj, potrivit legii. Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alineatul precedent, pe bază de contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Modelul şi conţinutul contractului sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B, este condiţionat de plata contribuţiei asiguratorii pentru muncă, destinată suportării acestor indemnizaţii, reglementată prin Codul fiscal. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate fără plata unei contribuţii. Dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), este condiţionat de plata unei contribuţii pentru asigurarea pentru concedii şi indemnizaţii în cota de 1%, aplicată asupra venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare, care se face venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate." Suma destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se asigură din sumele care se distribuie fondului din contribuţia asiguratorie pentru muncă, conform art. 220^6 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, din contribuţia prevăzută la art. 3 alin. (3), precum şi de la bugetul de stat, după caz. Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2017 sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pe bază de declaraţie de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii, pentru a beneficia de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, începând cu data de 1 ianuarie 2018, sunt obligate să încheie contractul de asigurare prevăzut la art. 1 alin. (2) din OUG nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Debitele privind contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, datorată la bugetul Fondului naţional de asigurări sociale de sănătate şi neachitată până la data de 31 ianuarie 2018, de către persoanele fizice asigurate pe bază de declaraţie de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii, se recuperează de casele de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. Prevederile cuprinse la art. I pct. 10, 14, 16, 17, 25-26, 28-31 şi la art. II se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018. Prevederile cuprinse la art. I pct. 33 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I. 34. OUG 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale – MO 1010/20.12.2017 Modifică: Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii: -corelează prevederile legii cu noile prevederi din Codul fiscal referitoare la contribuţiile sociale; -se introduc noi prevederi în sistemul de stabilire a drepturilor de pensii; -se modifică unele prevederi referitoare la funcţionarea CNPP. Legea 346/2002 pentru asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale: -corelează prevederile legii cu noile prevederi din Codul fiscal referitoare la contribuţiile sociale. Prezenta OUG intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018. Dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţiile, intră în vigoare în termen de 30 zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.

35. 376.OMFP 3.243/2017 pentru modificarea OMFP 3139/2017 privind emiterea titlurilor de stst destinate populaţiei, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, în cadrul Programului Tezaur – MO 1013/21.12.2017 Modifică formularul de Cerere de deschidere cont din OMFP 3139/2017. 36. OMFP 3.315/2017 pentru modificarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2017, aprobate prin OMFP 3.244/2017 – MO 1023/22.12.2017 Stabileşte „Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar al anului 2017“. 37. OMFP 3244/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2017 – MO 1017/21.12.2017

-impozitele, taxele, contribuţiile şi alte obligaţii către bugetul general consolidat, cu termene de plată scadente până la finele anului 2017, se achită de către persoanele juridice şi fizice prin virament, potrivit programului stabilit de instituţiile de credit sau unităţile Trezoreriei Statului, după caz, la care au conturile deschise, astfel încât sumele respective să fie încasate în contul curent general al Trezoreriei Statului până la data de 29 decembrie 2017;

-impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către contribuabili, cu termene scadente până la finele anului 2017, pot fi achitate în numerar la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului sau ale instituţiilor publice beneficiare, după caz, până la data de 29 decembrie 2017 inclusiv;

-instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care gestionează sumele aferente activităţilor economice prin conturile prevăzute la art. 77 şi art. 771 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să vireze sumele aflate în soldurile conturilor respective în conturile corespunzătoare de venituri bugetare cărora sumele respective se cuvin, până la data de 29 decembrie 2017 inclusiv;

-în cursul lunii decembrie 2017, organele fiscale centrale vor lua măsurile necesare pentru clarificarea şi distribuirea, până la finele anului, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, a tuturor sumelor încasate în conturile unice reprezentând obligaţii fiscale prevăzute prin OPANAF nr. 531/2016 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, cu completările ulterioare;

-cotele defalcate din eventualele sume reprezentând impozit pe venit distribuit de către organele fiscale centrale în conformitate cu prevederile pct. 1.5 alin. (3) se calculează şi se virează în conturile cărora se cuvin pe data de 11 ianuarie 2018, ca operaţiune a anului 2018.

38. OPANAF 3733/2017 pentru modificarea şi completarea unor ordine ale preşedintelui ANAF privind emiterea unor acte procedurale prin intermediul Unităţii de imprimare rapidă – MO 1022/22.12.2017 - OPANAF nr. 1.155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative fiscale şi procedurale, cu modificările ulterioare, se completează cu un nou punct, punctul 28, în sensul că, în categoriile de acte administrative fiscale şi procedurale, emise de către organele fiscale centrale şi tipărite prin intermediul centrului de imprimare masivă, valabile fără semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal central, potrivit legii, şi ştampila organului emitent, îndeplinind cerinţele legale aplicabile în materie, se include şi „Decizia de ridicare a măsurilor de executare silită a sumelor datorate debitorului de către terţi"; - OPANAF nr. 967/2017 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanţelor fiscale, emise şi tipărite prin intermediul Unităţii de imprimare rapidă, cu modificările ulterioare, se completează cu modelul, precum şi caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare şi de păstrare ale formularului „Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită a sumelor datorate debitorului de către terţi”.

39. Ordinul viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene nr. 7166/2017 privind stabilirea obligaţiilor fiscale locale care se plătesc în contul unic - MO 1023/ 22.12. 2017:

Începând cu data de 01.01.2018: -creanţele fiscale locale care se plătesc în contul unic deschis de către organele fiscale locale sunt

amenzile contravenţionale; -amenzile contravenţionale datorate la bugetele locale se plătesc în contul unic "Sume încasate pentru

bugetul local în contul unic, în curs de distribuire", deschis pe codul de identificare fiscală al contribuabililor, la unităţile Trezoreriei Statului unde are deschis cont organul fiscal local la care aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe;

-contul unic "Sume încasate pentru bugetul local în contul unic, în curs de distribuire", deschis de organul fiscal local la unităţile Trezoreriei Statului unde are cont organul fiscal, va fi comunicat prin publicare pe site-ul fiecărui organ fiscal local;

-conturile unice odată deschise de către organele fiscale locale se comunică, în termen de 3 zile lucrătoare de la deschiderea acestora la unităţile Trezoreriei Statului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în vederea publicării acestora pe pagina web: www.dpfbl.mdrap.ro; -ordinea de stingere a amenzilor contravenţionale achitate în contul unic este următoarea:

a) amenzile contravenţionale pentru care, conform legii, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii, dacă plata se face în termen de 48 de ore sau, după caz, în termen de două zile lucrătoare;

b) celelalte amenzi contravenţionale aplicate contribuabilului şi aflate în evidenţa organului fiscal la data plăţii, în ordinea vechimii lor;

-dacă două sau mai multe amenzi contravenţionale au fost aplicate în aceeaşi zi, suma achitată de contribuabil stinge în mod proporţional din cuantumul fiecărei amenzi contravenţionale;

-în cazul în care amenzile contravenţionale pentru care, conform legii, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii, nu se află în evidenţa organului fiscal local, contravenientul va preciza în ordinul de plată numărul şi data procesului-verbal de constatare a contravenţiei, emitentul acestuia şi sintagma "plată 48 ore" sau, după caz, "plată 2 zile lucrătoare";

-în cazul în care după stingerea tuturor amenzilor contravenţionale aflate în evidenţa organului fiscal local la data plăţii în contul unic rămân sume disponibile, acestea vor stinge restul creanţelor fiscale sau bugetare aflate în evidenţa organului fiscal local.

NOTĂ: modificat de Ordinul 7299/2017 de mai jos.

40. Ordinul viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene nr. 7299/2017 pentru modificarea Ordinului 7166/2017 privind stabilirea obligaţiilor fiscale locale care se plătesc în contul unic - MO 1036/ 2812. 2017 Amenzile contravenţionale datorate la bugetele locale se plătesc în contul unic de venituri «Sume încasate pentru bugetul local în contul unic, în curs de distribuire», deschis pe codul de identificare fiscală al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale (în loc de CIF contribuabili), la unităţile Trezoreriei Statului unde are deschis cont organul fiscal local.

41. HG 940/2017 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobate prin HG. 215/2009 - MO 1026/27.12.2017

-În cazul salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice, prevăzute de art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, se acordă o singură indemnizaţie de vacanţă, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, în limita sumelor prevăzute în buget alocate cu această destinaţie.

-Cuantumul acordat salariaţilor, alţii decât cei prevăzuţi la alineatul precedent,sub forma voucherelor de vacanţă se stabileşte, în condiţiile legii, de către angajatori proporţional cu perioada de exercitare a raportului de serviciu sau durata contractului de muncă, într-un an calendaristic. -În cazul cumulului de funcţii, voucherele de vacanţă vor fi acordate de către angajatorii unde beneficiarii în cauză îşi au funcţia de bază, potrivit legii, sau, după caz, de fiecare angajator proporţional cu timpul lucrat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

-În cazul salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice, prevăzute de art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, care au mai mulţi angajatori, se acordă o singură indemnizaţie de vacanţă, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, de către angajatorul unde beneficiarii în cauză îşi au funcţia de bază, potrivit legii. În cazul în care nu se poate stabili funcţia de bază, beneficiarul indemnizaţiei de vacanţă alege, în scris, unitatea care îi va acorda voucherele de vacanţă, având obligaţia de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, şi către ceilalţi angajatori opţiunea realizată.

-Contravenţiile prevăzute în actul normative se sancţionează cu 3 până la 6 puncte-amendă. Un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată,

stabilit în condiţiile legii. -În tot cuprinsul hotărârii, sintagmele „tichete de vacanţă“/„tichet de vacanţă“ se înlocuiesc cu

sintagmele „vouchere de vacanţă“/„voucher de vacanţă“. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

42. OPANAF 3725/2017 pentru aprobarea formularelor de întregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal – MO 1027/27.12.2017 -Se aprobă modelul, conţinutul, precum şi instrucţiunile de completare a următoarelor formulare:010, 015, 016, 020, 030, 040, 050, 060, 061, 070, 700, Certificat de înregistrare în scopuri de TVA. -Se vor mai înscrie în vectorul fiscal şi următoarele:

- impozitul pe reprezentanţă; - contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de salariaţi; -contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care au calitatea de salariaţi; -contribuţia asiguratorie pentru muncă.

-Contribuţia asiguratorie pentru muncă se înscrie, cu data de 1 ianuarie 2018, în vectorul fiscal al contribuabililor care, la data de 31 decembrie 2017, au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora. Modificarea vectorului fiscal se realizează, din iniţiativa organului fiscal competent, până la data de 15 ianuarie 2018. -Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, dată de la care se abrogă: -OPANAF 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal; -OPANAF 2.372/2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a formularului (700) „Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal“. 43. Legea 275/2017 pentru aptobarea OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA – MO 1036/28.12.2017 Principalele modificări: 1.Au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art.316 din CF, pentru încasarea şi plata TVA, şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art 316 din CF pentru încasarea TVA, care se află în cel puţin una din următoarele situaţii: -la 31.12.2017 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA restante conform art. 157 din CPF, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată conform art.235 din CPF, în cuantum mai mare de: 15.000 lei ( contribuabilii mari), 10.000 lei contribuabilii mijlocii şi 5.000 lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligaţii

nu sunt achitate până la 31.01.2018; -începând cu data de 01.01.2018 înregistrază obligaţii fiscale reprezentând TVA restante conform art. 157 din CPF, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadenţă, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată conform art.235 din CPF, în cuantum mai mare de: 15.000 lei ( contribuabilii mari), 10.000 lei contribuabilii mijlocii şi 5.000 lei pentru restul contribuabililor; -se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Persoanele care intră sub incidenţa acestei legislaţii după data de 31.12.2017 au obligaţia să notifice organului fiscal competent aplicarea plăţii defalcate a TVA, până la data de 1 a lunii următoare celei în care au intrat sub incidenţa legii insolvenţei. 2.Pot opta pentru plata defalcată a TVA persoanele impozabile şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA, altele decâi cele de la alineatul precedent, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent. 3. Aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA se face începând cu ziua următoare celei în care apare publicarea în Registrul persoanelor care aplică TVA defalcat, pentru documentele emise şi avansurile încasate începând cu această dată. 4.Înscrierea persoanelor impozabile care optează şi a celor sub incidenţa Legii insolvenţei în Registru se face de către organul fiscal competent în termen de max.3 zile lucrătoare de la data notificării. 5.Înscrierea persoanelor care sunt obligate să aplice TVA defalcat se face astfel: -cele cu TVA restant la 31.12.2017 conform al.1 de mai sus se înscriu cu data de 1.03.2018; - cele cu TVA restant după 1.01.2018 conform al.1 de mai sus se înscriu cu data de întâi a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile. 6.Se înscriu din oficiu în Registru: -persoanele care se află sub incidenţa Legii insolvenţei la 31.12.2017. Înscrierea se face cu 1.03.2018. - persoanele care intră sub incidenţa Legii insolvenţei după 31.12.2017 şi nu au depus notificarea. Înscrierea se face cu data de întâi a lunii următoare celei în care organul fiscal constată că persoana impozabilă a intrat sub incidenţa Legii insolvenţei. 7.Renunţarea la plata defalcată a TVA: -Persoanele care optează pentru plata defalcată a TVA pot renunţa la aplicarea acestui mecanism la sfârşitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care au fost înscrişi în Registru, dacă nu se află în una din situaţiile pentru care ar fi obligaţi să aplice acest mecanism, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent. Radierea din Registru se face în termen de max.5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării. -Celelalte persoane pot renunţa după o perioadă de min.6 luni de la data în care nu se mai află în nici una din situaţiile care obliga la plata defalcată a TVA, prin depunerea unei notificări. Radierea din Registru se face în termen de max.5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării. În ambele cazuri, nu se mai aplică mecanismul începând cu data radierii. 8.Instituţiile publice nu mai au obligaţia să efectueze plata TVA furnizorilor/prestatorilor care aplică mecanismul în contul de TVA al acestora. 9.Prevederile referitoare la determinarea TVA în cazul plăţilor parţiale nu se aplică în cazul în care contractul /clientul menţionează că suma va fi alocată unei anumite părţi din factură, beneficiarul alocând în acest sens suma plătită. 10.Plata în contul special de TVA nu este obligatorie pentru plătitorii persoane fizice impozabile şi persoanele nestabilite în RO din punct de vedere al TVA, precum şi în următoarele cazuri:

-dacă plata nu se face direct de beneficiar către furnizor/prestator; -dacă plata se efectuează în natură; -dacă plata se efectuează prin compensare; -în situaţiile în care plăţile se fac cu numerar, substitute de numerar, carduri de debit/credit, precum şi în cazul sumelor puse într-un cont de garanţii la dispoziţia furnizorului/prestatorului care aplică mecanismul, cont escrow sau alt cont similar; e) în cazul finanţării acordate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare prin preluarea creanţelor. 11.Se abrogă prevederile referitoare la instituirea mecanismelor de verificare a debitării/creditării conturilor de TVA, începând cu data de 1 ianuarie 2018 de către instituţiile de credit şi de către Trezorerie. 12.Se abrogă prevederile conform cărora instituţiile de credit şi unităţile Trezoreriei Statului care primesc prin sistemul electronic de plăţi instrumente de plată eronate, care au un IBAN plătitor ce conţine şirul de caractere „TVA“ şi pentru care codul IBAN beneficiar indicat în mesajul electronic nu este deschis în evidenţa proprie în structura primită, au obligaţia de a returna sumele respective. 13.Se abrogă prevederea conform căreia din contul de TVA se putea plăti TVA doar în contul de TVA al furnizorului/prestatorului (având în vedere că nu toţi plătitorii de TVA sunt obligaţi să aplice mecanismul). 14.Se abrogă prevederea referitoare la solicitarea acordului organului fiscal pentru efectuarea anumitor plăţi din contul de TVA (erau transferuri de sume în cazul unor corecţii, etc.). 15.Persoanele impozabile şi instituţiile publice care aplică mecanismul TVA defalcat obligatoriu sau prin opţiune,) au obligaţia să comunice contul de TVA . 16.Se modifică termenele în care persoanele care aplică mecanismul, au obligaţia să vireze sumele în contul de TVA, după cum urmează: -în termen de 30 de zile lucrătoare (în loc de 7 zile lucrătoare) – TVA aferentă încasărilor prin carduri, substitute de numerar ; TVA achitată de beneficiari în alt cont decât cel de TVA; TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de la care furnizorul/prestatorul aplică plata defalcată a TVA şi încasate după această dată. -în termen de 30 de zile lucrătoare (în loc de 7 zile lucrătoare) - diferenţa între TVA aferentă încasărilor în numerar şi TVA aferentă plăţilor în numerar efectuate într-o zi. -în termen de 30 de zile lucrătoare (în loc de 7 zile lucrătoare) - TVA aferentă facturilor emise înainte de data la care aplică plata defalcată a TVA şi achitate după această dată, care nu au fost încasate în contul de TVA. 17.În cazul sumelor puse într-un cont de garanţii la dispoziţia furnizorului/prestatorului care aplică plata defalcată a TVA, cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul/prestatorul nu are acces decât după îndeplinirea anumitor condiţii, la momentul eliberării sumelor din aceste conturi furnizorul/prestatorul are obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de 30 de zile lucrătoare de la eliberarea sumelor, TVA aferentă. (înainte, beneficiarii erau obligaţi să achite TVA în contul distinct al furnizorului/prestatorului, la momentul eliberării sumelor). 18.Contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum şi în baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferentă unor achiziţii de bunuri şi/sau servicii.(Înainte, contul de TVA se executa silit şi pentru alte obligaţii fiscale restante). 19.Contravenţii şi sancţiuni: Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii ca, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: a) plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică mecanismul, dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul de

TVA al furnizorului/prestatorului în termen de 7 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate, dar corecţia se realizează în 30 de zile lucrătoare de la data plăţii eronate; b) plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică mecanismul, dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; Sancţiuni pentru contravenţiile de la a) şi b): -în cazul în care corecţia se efectuează până în 7 zile – nu se sancţionează; -în cazul în care corecţia se efectuează după a 7-a zi, cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua efectuării plăţii eronate până la data corectării acesteia prin plata în contul de TVA al furnizorului/prestatorului sau prin prezentarea dovezii efectuate de către furnizor a transferului sumei în contul de TVA (în condiţiile în care furnizorul/prestatorul a optat să transfere suma din contul curent în contul propriu de TVA. Notă:s-au abrogat prevederile referitoare la aplicarea amenzii de 50% dacă eroarea se corecta după 30 de zile. c) nerespectarea de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul, a obligaţiei referitoare la plata TVA aferentă achiziţiilor din contul dedicat TVA, dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA din contul de TVA propriu în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate, dar corecţia se realizează în 30 de zile lucrătoare de la data plăţii eronate; d) nerespectarea de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul, a obligaţiei referitoare la plata TVA aferentă achiziţiilor din contul dedicat TVA, dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA din contul de TVA propriu în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; Sancţiuni pentru contravenţiile de la c) şi d): -în cazul în care corecţia se efectuează până în 7 zile – nu se sancţionează; -în cazul în care corecţia se efectuează după a 7-a zi, dar până în a 30-a zi de la data plăţii eronate se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua efectuării plăţii eronate până la data plăţii din contul TVA, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data efectuării plăţii eronate; - în cazul în care corecţia se efectuează după a 30-a zi – amendă egală cu 10% din sumă. e) nerespectarea de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul , a obligaţiei referitoare la comunicarea contului de TVA, precum şi nerespectarea prevederilor referitoare la depunerea notificării privind aplicarea mecanismului de către persoanele care intră sub incidenţa Legii insolvenţei şi a celor care optează pentru acest mecanism . Sancţiunea- cu amendă de la 2.000 la 4.000 lei pentru contravenţiile menţionate. f) nerespectarea de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul, a obligaţiilor referitoare la depunerea în contul de TVA a taxei aferente încasărilor cu numerar şi substitute de numerar,încasărilor cu carduri, încasărilor de la persoane care nu optează pentru acest mecanism de la 1 octombrie 2017, dacă corecţia se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a sumelor; g) nerespectarea de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul, a obligaţiilor referitoare la depunerea în contul de TVA a taxei aferente încasărilor cu numerar şi substitute de numerar,încasărilor cu carduri, încasărilor de la persoane care nu optează pentru acest mecanism de la 1 octombrie 2017, dacă nu se efectuează corecţia în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit obligaţia de virare/depunere a sumelor;

Sancţiuni pentru contravenţiile de la f) şi g): -în cazul în care corecţia se efectuează până în 7 zile – nu se sancţionează; -în cazul în care corecţia se efectuează după a 7-a zi, dar până în a 30-a zi de la data plăţii eronate se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua în care trebuie virată/depusă suma până la data virării/depunerii acesteia în contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor; - în cazul în care corecţia se efectuează după a 30-a zi – amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată/nedepusă în contul de TVA. h) nerespectarea de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul, a obligaţiilor referitoare la plata TVA în cazul cesionării creanţelor şi la transferul TVA în cazul sumelor puse la dispoziţia furnizorului/ prestatorului într-un cont de garanţii, cont escrow sau alt cont similar, dacă nu se efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în termen de 7 zile lucrătoare de la data la care a intervenit această obligaţie, dar corecţia se efectuează în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor; i) nerespectarea de către persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal şi care aplică mecanismul, a obligaţiilor referitoare la transferul TVA în cazul cesionării creanţelor şi la transferul TVA în cazul sumelor puse la dispoziţia furnizorului/ prestatorului într-un cont de garanţii, cont escrow sau alt cont similar, dacă nu se efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit această obligaţie; Sancţiuni pentru contravenţiile de la h) şi i): -în cazul în care corecţia se efectuează până în 7 zile – nu se sancţionează; -în cazul în care corecţia se efectuează după a 7-a zi, dar până în a 30-a zi de la data plăţii eronate se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua în care trebuie virată suma până la data virării acesteia în contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data la care a intervenit obligaţia de virare a sumelor; - în cazul în care corecţia se efectuează după a 30-a zi – amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată/nedepusă în contul de TVA. j)debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume decât cele de la art.9 alin.(1), dacă nu se reîntregeşte suma debitată eronat în termen de 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, dar reîntregirea sumei se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate; (s-a eliminat obligativitatea solicitării aprobarii ANAF pentru unele plăţi din contul de TVA). k) debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume decât cele de la art.9 alin.(1), dacă nu se reîntregeşte suma debitată eronat în termen de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate. ; (s-a eliminat obligativitatea solicitării aprobarii ANAF pentru unele plăţi din contul de TVA). Sancţiuni pentru contravenţiile de la j) şi k): -în cazul în care corecţia se efectuează până în 7 zile – nu se sancţionează; -în cazul în care corecţia se efectuează după a 7-a zi, dar până în a 30-a zi de la data plăţii eronate se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din suma debitată eronat, începând cu debitării eronate,până la data corectării prin reîntregirea sumei debitate eronat, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate; - în cazul în care corecţia se efectuează după a 30-a zi – amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA debitată eronat. 20.Rămâne valabilă prevederea conform căreia, în situaţia în care furnizorii/prestatorii (doar cei care aplică

mecanismul TVA defalcat) nu comunică beneficiarilor (cu excepţia instituţiilor publice) contul de TVA, aceştia din urmă vor achita TVA aferentă achiziţiilor în contul de TVA al furnizorilor/prestatorilor deschis la Trezorerie. 21. Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA după 1 ianuarie 2018 beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul. De aceeaşi facilitate beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2018, şi persoanele care au optat pentru aplicarea mecanismului plăţilor defalcate a TVA în anul 2017. 44. Legea 270/2017 – Legea prevenirii – MO 1037/28.12.2017 Principalele prevederi: 1.Toate autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au obligaţia, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, ca, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi să aloce pe pagina de internet secţiuni special dedicate informării publice privind: a) legislaţia în vigoare referitoare la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor; b) drepturile şi obligaţiile acestor autorităţi/instituţii publice în desfăşurarea activităţilor de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, precum şi drepturile şi obligaţiile persoanelor care sunt supuse acestor activităţi; c) indicarea, distinct, a faptelor contravenţionale pentru care autoritatea/instituţia publică are competenţe de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale, precum şi a sancţiunilor şi/sau a altor măsuri aplicabile. 2.Autorităţile/Instituţiile publice cu atribuţii de control, potrivit domeniilor de competenţă, au obligaţia să îndrume persoanele interesate în vederea unei aplicări corecte şi unitare a prevederilor legale. 3.Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii de coordonare la nivel naţional a domeniului mediul de afaceri are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de a dezvolta şi opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online şi resurse în vederea informării în ceea ce priveşte aspectele prevăzute mai sus. 4. În aplicarea prezentei legi, contravenţiile, precum şi modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, care se adoptă în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului alineat (prezentul alineat intră în vigoare în termen de 20 de zile de la data publicării în MO). 5. În cazul constatării săvârşirii uneia dintre contravenţiile stabilite prin hotărârea Guvernului, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului şi la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. În această situaţie nu se aplică sancţiuni contravenţionale complementare. 6. Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii, din cele prevăzute de hotărârea Guvernului, constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, cu respectarea prevederilor prezentei legi, la care se anexează, după caz, un plan de remediere. 7. Agentul constatator are obligaţia să facă menţiuni în registrul unic de control cu privire la planul de remediere. 8. În situaţia în care, cu ocazia reluării controlului, se constată neîndeplinirea de către contravenient a obligaţiilor legale conform măsurilor de remediere stabilite, în termenul acordat, agentul constatator încheie un alt proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, prin care se constată săvârşirea de contravenţii şi se aplică sancţiunea/sancţiunile contravenţionale, altele decât avertisment, cu respectarea legislaţiei care stabileşte şi sancţionează contravenţiile prevăzute în hotărârea de Guvern. Termen de remediere - perioada de timp de maximum 90 de zile calendaristice de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii încheiat în condiţiile art. 4 din prezenta lege, în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor constatate şi îndeplinirii obligaţiilor legale; durata termenului de remediere se stabileşte cu luarea în considerare a circumstanţelor săvârşirii faptei şi a duratei de timp necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor legale; durata termenului de remediere stabilită de organul de control nu poate fi modificată.

45. OPANAF 3769/2017 privind modificarea anexei nr.2 la OPANAF 3140/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare fiscaă a contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, precum şi a modelului şi conţinutului formularului 013”Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente – MO 1033/28.12.2017 Principalele prevederi: -Anexa nr. 2 la OPANAF 3.140/2016 pentru aprobareaProcedurii de înregistrare fiscală a contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, precum şi a modelului şi conţinutului formularului 013 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru contribuabilii nerezidenţi care desfăşoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente“, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. -Contribuţia asiguratorie pentru muncă se înscrie, cu data de 1 ianuarie 2018, în vectorul fiscal al contribuabililor care, la data de 31 decembrie 2017, au calitatea de angajatori sau sunt asimilaţi acestora. (2) Modificarea vectorului fiscal se realizează, din iniţiativa organului fiscal competent, până la data de 15 ianuarie 2018. Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018. 46. OPANAF 3726/2017 pentru modificarea şi completarea OPANAF 3695/2016 pentru aprobarea formularelor privind definitivarea impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice, cu modificările ulterioare – MO 1038/29.12.2017

Se aprobă formulare noi de notificări: -Notificare privind nedepunerea la termen a declaraţiei de impunere D201 -Notificare privind nedepunerea la termen a declaraţiei informative D205, D207; -Notificare privind completarea eronată a declaraţiei informative, cod 14.13.07.13/i.e; -Notificare privind neconcordanţele între veniturile declarate şi cele existente în evidenţa fiscală, cod 14.13.08.13/n; -Notificare privind nedepunerea la termen a declaraţiei de impunere D221.

Persoanele fizice care, în anul de raportare, au realizat venituri din străinătate, supuse impunerii în România, din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii evidenţiază distinct, în declaraţie, tranzacţiile încheiate în perioada 1.01.-31.01.2017, respectiv tranzacţiile încheiate începând cu data de 1.02.2017. Pentru tranzacţiile încheiate în perioada 1.01.-31.01.2017, persoanele fizice menţionează şi perioada de deţinere a proprietăţii imobiliare care a fost înstrăinată, bifând, după caz, căsuţa «dobândite întrun termen de până la 3 ani inclusiv» sau căsuţa «dobândite într-un termen mai mare de 3 ani» de la secţiunea II «Date privind veniturile realizate, pe surse şi categorii de venit», litera A «Date privind activitatea desfăşurată», pct. 2 «Categoria de venit» din formular". Notă:Conform OUG 3/2017, cu 1.02.2017 impozitarea veniturilor din înstrăinarea imobilelor din patrimoniul personal.

D205 se completează cu noi poziţii: -venituri din pensii; -venituri realizate de persoanele fizice dintr-o asociere fără personalitate juridică constituită cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unei activităţi.

Formularele D201, D205 şi D207, aşa cum sunt modificate de prezentul ordin, se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu anul 2017 şi definitivarea impozitului anual. 47. OPANAF 3780/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit – MO 1038/29.12.2017

Se modifică modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare ale următoarelor formulare: 220,221,222,223,224,256, 257,260. (1) Formularele 220,221,222,223,224şi 260 se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu 1

ianuarie 2018 şi pentru stabilirea plăţilor anticipate cu titlu de impozit/impozitului anual datorat. (2) Formularele 256 şi 257 se utilizează pentru impunerile din oficiu efectuate de organul fiscal central competent începând cu anul 2018. 48. OPANAF 3781/2017 pentru modificarea şi completarea OPANAF 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă – MO 1037/28.12.2017

Deoarece prin OUG 79/2017 s-a eliminat, începând cu 01.01.2018, obligativitatea reţinerii la sursă a CASS pentru veniturile de mai jos, deci impozitul şi CASS nu se mai declară prin D112, ci prin D100, Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat care se declară prin D100 s-a completat cu următoarele poziţii: -Impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală; -Impozit pe veniturile din arendarea bunurilor agricole; -Impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o PJ contribuabil potrivit titlului II din Codul fiscal; - Impozit pe veniturile obţinute de persoanele fizice dintr-o asociere cu o PJ contribuabil potrivit Legii 170/2016; - Impozit pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o PJ contribuabil potrivit titlului III din Codul fiscal; Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu obligaţiile aferente lunii ianuarie 2018. Cu aceeaşi dată, formularele D100 şi D710 se vor depune doar prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. 49. OPANAF 4140/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare utilizate pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice – MO 1041/29.12.2017

Aprobă modelul şi conţinutul următoarelor formulare: -„Declaraţie privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate“ – D600 -„Decizie de impunere privind stabilirea contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice“, precum şi anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate“ – D610. Formularele prevăzute mai sus se utilizează pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, începând cu anul fiscal 2018.

Persoanele fizice obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale şi/sau a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate depun declaraţia la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi/sau contribuţia de asigurări sociale de sănătate. În cazul celor care încep o activitate în cursul anului, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

ACTE NORMATIVE DUPĂ DATA DE 1 IANUARIE 2018

- IANUARIE 2018–

1..Legea nr. 2/2018 – Legea bugetului de stat pe anul 2018 – MO 4/03.01.2018 2. LEGEA 3/2018 - bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 – MO 5/03.01.2018 Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 este de 4.162 lei. NOTĂ:În 2017 a fost 3.131 lei. 3. OMFP nr. 3.254/2017 privind Registrul de evidenţă fiscală pentru persoanele fizice, contribuabili potrivit titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – MO 10/05.01.2018 Conform art.68,alin.(8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligația să completeze Registrul de evidență fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual.

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se stabileşte pe baza normelor de venit au obligaţia să completeze în Registrul de evidenţă fiscală numai partea referitoare la venituri. Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot completa în Registrul de evidenţă fiscală numai partea referitoare la venituri sau îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi au optat pentru stabilirea impozitului ca impozit final, potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, nu au obligaţia de completare a Registrului de evidenţă fiscală. În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri, obligaţiile referitoare la Registrul de evidenţă fiscală îi revin asociatului desemnat care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice. Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea informaţiilor care stau la baza determinării venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în Declaraţia privind venitul realizat din România – formular D200. Registrul de evidenţă fiscală se completează anual cu totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestora, în anul curent, pentru întreaga perioadă de activitate desfăşurată în anul fiscal precedent, până la data depunerii Declaraţiei privind venitul realizat din România, dar nu mai târziu de termenul de depunere stabilit de lege. Registrul de evidenţă fiscală se ţine, după caz, pe fiecare sursă de venit din cadrul fiecărei categorii de venit, astfel încât venitul brut şi cheltuielile deductibile determinate anual să corespundă cu cele înscrise în Declaraţia privind venitul realizat din România sau în Declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, după caz. În cazul în care contribuabilul are mai multe surse de venit, evidenţa se ţine pe fiecare sursă de venit în cadrul aceluiaşi registru de evidenţă fiscală. Înregistrarea venitului brut anual în Registrul de evidenţă fiscală se efectuează în funcţie de natura activităţii, pe fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit. TVA colectată potrivit regulilor prevăzute în titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată“ din Codul fiscal nu reprezintă venit şi nu se înregistrează în Registrul de evidenţă fiscală. Cheltuielile deductibile anual se evidenţiază în Registrul de evidenţă fiscală, după caz, în funcţie de natura acestora, pe fiecare sursă din fiecare categorie de venit, astfel încât să corespundă cu cele înscrise în Declaraţia privind venitul realizat din România sau în Declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, după caz. Nu se înregistrează în Registrul de evidenţă fiscală cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii, datorate de către contribuabil în limitele stabilite potrivit prevederilor titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual şi/sau într-o formă de asociere. Deducerea acestor cheltuieli se efectuează la recalcularea venitului net anual/pierderii nete anuale, potrivit prevederilor art. 75 din Codul fiscal, de organul fiscal competent. TVA dedusă potrivit regulilor prevăzute în titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată“ din Codul fiscal, nu reprezintă

cheltuială şi nu se înregistrează în Registrul de evidenţă fiscală. Contribuabilii pot ţine Registrul de evidenţă fiscală în formă scrisă sau electronică, cu respectarea modelului şi conţinutului prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin. Registrul de evidenţă fiscală se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, fără a se lăsa rânduri libere, completându-se câte o filă din modelul prevăzut în anexa nr. 1, după caz, pentru fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit. Modelul, conţinutul, caracteristicile de tipărire, utilizare şi păstrare ale Registrului de evidenţă fiscală sunt prezentate în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin. 4. HG 949/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG 193/2002 – MO 11/5.01.2018 Conform Legii nr. 209/2016 pentru modificarea şi completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată , începând cu data de 1 ianuarie 2017, toţi operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi toate instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată au obligaţia să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit.

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro (la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României la data de 31 decembrie a anului precedent) au obligaţia să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit.

NOTĂ: La 31 decembrie 2017, cursul de schimb a fost de 4,6597 lei/euro. Instituţiile emitente şi acceptante de carduri întreprind toate măsurile necesare, de implementare a

sistemului de acordare de avansuri în numerar la terminalele de plată, odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri. Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) şi (3) din OUG 193/2002, cu modificările ulterioare, oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă. Acestea afişează la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum şi informaţii privind costurile serviciului.

În baza HG 949/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG 193/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 11/5.01.2018, avansul în numerar se acordă utilizatorilor de card, în limita prevăzută de OUG 193/2002, cu modificările ulterioare (200 lei) şi a sumei existente în casă, disponibilă pentru furnizarea avansului în numerar, odată cu iniţierea unei operaţiuni de plată cu cardul la terminalele instalate în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante.

Operaţiunile care trebuie efectuate în cazul acordării de avansuri în numerar sunt: a) pentru aparatele de marcat electronice fiscale: 1. avansul în numerar este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „avans în numerar“; 2. se emite bonul fiscal pe care se evidenţiază, alături de bunurile şi/sau serviciile achiziţionate, avansul în numerar acordat utilizatorului de card şi, dacă este cazul, comisionul perceput. Pentru această operaţiune este selectată numai modalitatea de plată „card“; 3. după emiterea bonului fiscal prevăzut la pct. 2 se eliberează utilizatorului de card suma solicitată şi se emite cu aparatul de marcat electronic fiscal un document, pe care se evidenţiază avansul în numerar acordat, respectiv suma de bani extrasă din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor; 4. documentul prevăzut la pct. 3 se ataşează chitanţei emise de terminalul de plată şi se păstrează de către persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (3) din ordonanţa de urgenţă care optează pentru prestarea serviciului de avans în numerar; b) terminalul de plată consemnează, în mod distinct, pe chitanţa emisă, avansul în numerar acordat.

Pentru plăţile iniţiate cu carduri prin intermediul terminalelor de plată, instituţiile acceptante asigură emiterea unei chitanţe, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările organizaţiilor de carduri, care reprezintă pentru utilizatorul de card dovada plăţii.

În cazul instituţiilor publice, operatorul de la ghişeul la care este montat terminalul de plată eliberează, în afara chitanţei prevăzute la alin. (1), un document care cuprinde defalcarea sumei totale plătite la terminalul de plată pe obligaţii de plată şi data efectuării plăţii. Documentul care cuprinde defalcarea sumei totale plătite la terminalul de plată, prevăzut la alineatul precedent, se tipăreşte în două exemplare, care sunt semnate de către operatorul de la ghişeu, din care un exemplar se înmânează utilizatorului de card.

Prevederile referitoare la acordarea avansurilor se aplică începând cu împlinirea unui termen de 6 luni de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României. 5. OPANAF 4160/2017 pentru modificarea şi completarea OPANAF 3386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101”Declaraţie privind impozitul pe profit” şi 120”Decont privind accizele” – MO 14-08.01.2018 Modificări la formularul 101: -microintreprinderile existente care au capital social subscris de cel puţin 45.000 lei şi care optează să aplice impozitul pe profit, completează perioada din anul fiscal pentru care datorează impozit pe profit; -în situaţia îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităţilor care şi-au încetat existenţa a obligaţiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica”Declaraţie depusă potrivit art.90 alin.(4) din Codul de procedură fiscală” şi se completează codul de identificare fiscală a succesorului în rubrica din formular prevăzută în acest scop. La rubrica „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală a entităţii care şi-a încetat existenţa. -în formularul 101, la „Credit fiscal” se întroduce un nou rând care să reflecte scutirea de impozit acordată pentru activitatea de cercetare-inovare prevăzută la art.221 din Codul fiscal; -în formularul 101 se introduce un rând nou care va cuprinde suma ce reprezintă reducerea de 5% a impozitului pe profit, calculată conform OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA. Modificări la formularul 120: -în situaţia îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităţilor care şi-au încetat existenţa a obligaţiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica”Declaraţie depusă potrivit art.90 alin.(4) din Codul de procedură fiscală” şi se completează codul de identificare fiscală a succesorului în rubrica din formular prevăzută în acest scop. La rubrica „Cod de identificare fiscală” se înscrie codul de identificare fiscală a entităţii care şi-a încetat existenţa. Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu declararea obligaţiilor anuale aferente anului fiscal 2017. 6. Prevederi referitoare la restituirea taxelor auto/timbrului de mediu

Este o completare a Circularei AVAD 2053/2018 referitoare la aplicarea Procedurii de restituire a taxelor auto:

a)În ceea ce priveşte documentele pe care solicitanţii care nu mai deţin în proprietate autovehiculul trebuie să le prezinte: - atât cartea de identitate a vehiculului, cât şi certificatul de inmatriculare, sunt cele din care rezultă calitatea contribuabilului de fost sau actual proprietar al vehiculului pentru care se solicită restituirea sumelor; -certificatul de inmatriculare al autovehiculului, prezentat în copie, din care rezultă calitatea contribuabilului de fost proprietar este cel emis pe numele contribuabilului solicitant şi nu cel emis pe numele actualului proprietar al autovehiculului în cauză.

b)Referitor la modalitatea de înscriere a sumelor rămase de restituit reprezentând cele 4 taxe auto, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii până la data intrării în vigoare a OUG 52/2017, în „Situaţia centralizatoare a deciziilor…” prevăzută la anexa 10 din Ordinul 1488/3198, se menţionează modificarea aplicaţiei informatice prin completarea denumirii coloanei 3 cu „suma rămasă de restituit”.

Aceste sume se restituie din oficiu de către organul fiscal, fără a mai fi necesară depunerea unei noi cereri din partea contribuabilului şi emiterea unei noi decizii de soluţionare. c)Referitor la restituirea taxelor auto în cazul societăţilor comerciale radiate din registrele în care au fost înregistrate: -sumele se restituie asociatului unic/asociaţilor căruia/cărora i-au/le-au fost repartizate activele societăţii corespunzător cotelor de repartizare a activelor societăţii, cu condiţia ca autovehiculul pentru care a fost achitată taxa/timbru a cărei restituire se solicită să fi făcut parte din activele societăţii comerciale radiate, repartizate asociatului unic, respectiv asociaţilor. 7.OPANAF 4156/2018 pentru aprobarea informaţiilor conţinute în Registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi metodologia şi procedura de înregistrare a acestora – MO 28/12.01.2018 Aprobă: -informaţiile conţinute în Registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti; -procedura de înregistrare a AMEF în etapa preoperaţionalizare a Registrului; -procedura de înregistrare a AMEF în etapa postoperaţionalizare a Registrului; -procedura de înregistrare a AMEF adaptate pentru a corespunde prevederilor art.3,al.(2) din OUG 58/1999 şi care au obţinut avizul tehnic favorabil; Notă:Conform art.3,al.(2), AMEF sunt considerate şi casele de marcat electronice fiscale şi alte sisteme ce includ dispozitive cu funcţii de case de marcat, echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic, care înglobează constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia controlează memoria fiscală, dispozitivul de imprimare, dispozitivul de memorare, afişajul client, dispozitivul de salvare externă şi dispozitivul de comunicaţie externă care permite integrarea într-un sistem informatic. -metodologia şi procedura privind autentificarea cu certificat digital calificat. 8.Ordinul comun MFP/MCSI nr. 3247/1179/2018 privind aprobarea Procedurii de avizare tehnică a modelelor de AMEF definite la art. 3 al.(2) din OUG 28/1999 – MO 30/12.01.2018 Operatorii economici care solicită emiterea avizului tehnic prevăzut la art.78,al.(1),lit.b) din HG 479/2003, cu modificările ulterioare, depun la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică- ICI Bucureşti, documentele prevăzute de prezentul act normativ. 9. Ordinul comun MS/CNAS nr. 15/1311/2018 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – MO 31/12.01.2018 Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul comun 60/32/2006.