I. I. U. 11 1306 ACADEMIA ROMANA MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XIII MEM. 2 DOAMNA ELINA A TERII-RCLILLNE-TI 1110TECA L.ULRSITARA CA PATROANA LITER ' A T I Z.1'1711 !FE IWO DE N. IORGA (I4 Sedinta dela 8 Aprilie 1932 VAlcup... Intamplarea m'a facut sa gasesc un al cincilea exemplar din Triodul-Penticostariu dela Targoviste, 1649, pe care Doamna Elina, sotia lui Matei Basarab, 1-a daruit Sarbilor 1). E o editie ingrijita, cu litere initiale simple si altele in care se infatiseaza ingeri, capete de animale, etc., in stilul Renasterii ruso-polone. Frontispiciile in acelas stil, inguste, sunt facute pentru alt format si culese din mai multe serii. Cercetandu-1 cu luare aminte si puindu-1 in legatura cu mediul literar si politic al epocii, el trezeste reflectii care ni s'au parut ca ofera un interes. Bibliografia romdneascd veche prezinta din aceasta tura si pretioasa carte, cu o singura ilustratie si un frontispiciu, post- fata, care inseamna data si imprejurarile publicatiei, dar lass cu totul la o parte foarte importanta si destul de intinsa prefata. "" OT I ver.tac mw 1) Tpiwookion cr's ECM TpHIACHaVk Cf0H maces IIIHTHICOCTifplOH W ARID IIHCAHS ClIO HitV6h14.{10 H siiro ROmiortiS pagh,TI0 cirescxero tipo.k.1 WH4CHO ASHipiHHIsHI, etc. Acesta e un Triod-Penticostariu, iar o Triodul postului s, de care e vorba in Bibliografie, la No. 56, de pe pagina 175, nu e decal tot acesta. Exemplarul nostru are in dosul ultimei pagini din Prefata insemnarea: 4 sa se tie aceste cacti cite au aratat [inain]te leama platita singur nu[mai] eu nime sa n'aiba treaba dupa moartea mea. Eu popa Radu ». Aiurea (p. 107 urm.): o t A6asta sfanta carte se numeaste Pinticostaru au fostu mosului popei lui lane, findu-i nepotu, m'au invatatil si carte si mi-a is (sic) fostu duhovnic0 mi-i I-au data la mortea lui, eu asa marturisesc cu sufletul mieu la vreamea mea sa aibu a raspunde pintru acesta cuvanta, iara eu ila last' Ina mana fiiiu-mieu Gheorghii, sa fiie alt' lui niminea treaba far cuvantu lui treaba cu ela sa nu alba, iara [tine] s'ara ispiti sa-i feet vre unu vala afartt dint' cuvantula [mieu], sa fie anathema si procletu H. A. R. Mem. Secliunii Istorice. Seria III. Tom. XIII. Mem. 2. L VC/ c"-- I. . I 13r. ( IIIITAICiiMILthl . ,ci alt] yi, yi si ci s :2 .W7 - Q 4. p E. Al ci gi 4.3 si
Transcript
I. I. U.
11
1306ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III TOMUL XIII MEM. 2
DOAMNA ELINA A TERII-RCLILLNE-TI1110TECA L.ULRSITARA
CA PATROANA LITER ' A T I
Z.1'1711 !FE IWODE
N. IORGA(I4
Sedinta dela 8 Aprilie 1932 VAlcup...
Intamplarea m'a facut sa gasesc un al cincilea exemplar dinTriodul-Penticostariu dela Targoviste, 1649, pe care DoamnaElina, sotia lui Matei Basarab, 1-a daruit Sarbilor 1).
E o editie ingrijita, cu litere initiale simple si altele in carese infatiseaza ingeri, capete de animale, etc., in stilul Renasteriiruso-polone. Frontispiciile in acelas stil, inguste, sunt facutepentru alt format si culese din mai multe serii.
Cercetandu-1 cu luare aminte si puindu-1 in legatura cumediul literar si politic al epocii, el trezeste reflectii care nis'au parut ca ofera un interes.
Bibliografia romdneascd veche prezinta din aceasta tura sipretioasa carte, cu o singura ilustratie si un frontispiciu, post-fata, care inseamna data si imprejurarile publicatiei, dar lasscu totul la o parte foarte importanta si destul de intinsa prefata.
"" OTI ver.tac
mw
1) Tpiwookion cr's ECM TpHIACHaVk Cf0H maces IIIHTHICOCTifplOH W ARIDIIHCAHS ClIO HitV6h14.{10 H siiro ROmiortiS pagh,TI0 cirescxero tipo.k.1 WH4CHO ASHipiHHIsHI,etc. Acesta e un Triod-Penticostariu, iar o Triodul postului s, de care e vorbain Bibliografie, la No. 56, de pe pagina 175, nu e decal tot acesta. Exemplarulnostru are in dosul ultimei pagini din Prefata insemnarea: 4 sa se tie aceste cacticite au aratat [inain]te leama platita singur nu[mai] eu nime sa n'aiba treaba dupamoartea mea. Eu popa Radu ». Aiurea (p. 107 urm.): o t A6asta sfanta carte senumeaste Pinticostaru au fostu mosului popei lui lane, findu-i nepotu, m'au
invatatil si carte si mi-a is (sic) fostu duhovnic0 mi-i I-au data la mortealui, eu asa marturisesc cu sufletul mieu la vreamea mea sa aibu a raspundepintru acesta cuvanta, iara eu ila last' Ina mana fiiiu-mieu Gheorghii, sa fiie alt'lui niminea treaba far cuvantu lui treaba cu ela sa nu alba, iara [tine] s'ara ispitisa-i feet vre unu vala afartt dint' cuvantula [mieu], sa fie anathema si procletu H.
A. R. Mem. Secliunii Istorice. Seria III. Tom. XIII. Mem. 2.
L
VC/ c"--
I.
.
I
13r.
(
IIIITAICiiMILthl.
,ci
alt] yi,yi si
ci
s
:2 .W7 -
Q
4.
p
E.
Al
ci
gi
4.3
si
2 N. IORGA
0 reproducem aici, ca punct de plecare al explicatiilor noastre :
TOMS! ASLILIJE, anam WkC110A*11CTRORA AEI(' 1111C4-. 11 !WM 110
:A0i1HIT KS1'060f1EHECA 14E4 W CTO,i6011A TO 1ISHE iiitIZAA111 110A0A-
:EMMY' RgiTH, frAa, CSTb 62CVOTHOflhal111 TOE6810111H M. A 110CAMOAEI'MI1,S
THTS, 11101140111E. flpTHAliTF W MERE SKEI W HASH notifrhnIATE AO 6006/1A-rOCTHIs1ii'1 CTOSA : Korai KS ovTdiAdETCIA ; rasp ICTE EAP0E,
6A1'OLIfIHW6141HTEit
HOEAt
H ick9HSETV., NNE CIACTApMETCJit, A HE OVICIJAAAETIrCAV.,AlL6}KE IriPTrAH O11^60 6/11g .11AA HirkflHAAWE 110AI0Nif siurrw AORptIckAA1111,
560. rtrAAt ovrSmASTA HOB Ci; a k.aLHE N HeovAourkAulitia mint (IT-HtilLHAA), HOTIligHW, 11pEHIAEHIE liltritrh, Ham NAME :RATHHICAMItIm mull* 36T1AW HMV, HS EM, A HaAtrhcli A1110/111W C"KTROP111HAA
HOHillif, A npomiduhutlie tivnAgTinAm: WESkIESICE HAPOTROILLITH HafIRtAlltE, H
HOLIECKOE NGNTIE LZIGA06HSAK111 HAI H Gi)KELIHSIO WHAM NCNXH WCASAII-m
HAM HAMA HNCA1Ty. BA(SAHCTEgTE siv sriroAgtaa, ITHiHRIITE flpfrirW--110g1tIALLIHMS fi EltHtiTrill'HEAS 9i1Kt3, /Min.
E o lucrare erudita, in care, cu citarea lui Homer si Simonide,a lui. Strabon si Titus, a Stagiritului si a lui Plutarh, cupomenirea Amazonelor si a nodului gordian, in legatura cu cere-rea calugarului Damaschin, e vorba de « corabia vietii ce seconduce de mintea care nu doarme », de « adevarul filozofieide « tamaduirea neamului » si « invierea sufletului », de« odajdiile cusute cu our » si de « bissul de India », « bunurivremelnice ». Ea se incheie cu calduroase rugaciuni crestinesti.
Cum se vede, Elina face un dar manastirii sarbesti delaAthos, fundatiei Sfantului Sava, Chilandarului. Superiorulacestei vechi si glorioase manastiri, care nu °data se invredni-cise si de darurile Domnilor romani, dela Neagoe Basarab,sotul princesei sarbesti Milita Brancovici inainte, acel Ioan Da-maschin, cerand, cum spune titlul tipariturii, sa se dea o editiea Triodului-Penticostariu intr'o ortografie cu care Sarbii sa fiedeprinsi, deci fara semnele romanesti indatinate si A, eltrimete pentru supravegherea tiparului pe calugarul bosniac,nascut la Camengrad si crescut in manastirea Gomionita, darcare trecuse la Athos, Ioan. Acesta conduce, in calitate de corec-tor, pe mesterul roman Proca, pomenit la capatul post-fetiei.
A
BbCfBFi-
%YAM%
MHOW
..
»,.
A
Gida
CI10EH111, W
WHhIX h EXP91.,
A 4XIHNA1'
6 N. IORGA
Pe ce cale s'a ajuns insa la aceasta legatura intre Doamnaprincipatului muntean si intre Sarbii pe cari sufleteste eavoieste sa-i ajute ?
Daca ne gandim la influenta, atotputernica atunci, a frateluiElinei, Udriste Nasturel, care a adus dela Chievul unde fusese« spudeu », student 1), sub conducerea lui Petru Movila nufusese trimes oare acolo de fratele lui Petru, Gavril, care astatut Domn la Bucuresti ? o mods ruseasca, arhaizanta silatinizanta, retorica si «inflacarata », pe care o gasim deopotrivain litera pietrelor de morminte, in aceea a unor documente,in stilul acestor inscriptii si hrisoave, daca ne gandim, deci,la aceasta influenta, nemerim de sigur. Cine altul decat acestfrate a putut face « epigrama » de sub sterna Elinei, incunjuratade litere ruso-latine de modelul aratat mai sus, bucata de ver-suri in care e vorba, pentru a explica numele Doamnei, deneon, de « intelepciunea lui Platon » si de « bisericile tracice »ale Sarbilor ? Dar trebuie facuta restrictii 2).
Elina insas a putut sa alba o crestere aleasa. E o Doamnacare scrie. Avem dela dansa scrisoarea catre « judeceasa » Bra-sovului pentru a i se trimete o mestera de broderie (chiar inacest an 1649) si aceea in care vorbeste de batalia dela Finta 3).Dar unde e vorba, ca in aceasta Prefata, de Simonide si dePlutarh, nu din cunostintile acestei nobile femei puteau fi luateaceste podoabe de eruditie.
Tot ash, inainte de Gheorghe Brancovici si de ivirea ideiislavono-sarbesti pe care acesta o reprezinta in Cronica si inactivitatea sa sa nu uitam ca pentru Romani el se faces unBrancovean o orientare panslavista, inraurita insa de Rusiamuscaleasca, a putut pleca dela Udriste. Tara-Romaneascaar fi fost ca un element de legatura intre Chiev si intre acelsingur centru ramas atunci pentru viata literara a natiei sar-besti, Chilandariul.
Restul trebuie cautat in legaturile lui Matei insus cu Slaviidin Sud.
1) Pentru termin Buletinul Comisiei Istorice a Romdrriei, V, p. 13o No. zi.2) Cf. memoriul mieu despre familia Beldy, in aceste a Memorii s, IV (x925), si
Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, pe 1931.3) Iorga, Brafovul fi Romdnii, pp. tio-tr, No. 3; Revista Istoricd, XII, pp. 18-19.
6z
=
.1
DOAMNA ELINA A TARII- ROMANEST1 CA PATROANA LITERARA
Mihai Viteazul avuse a face numai cu Bulgarii, din cauzaunui Indoit fapt : acestia aveau un cler superior grecesc carelui, semi-Grecul de sange, ii aducea prin Dionisie Rali, Paleo-logul de singe imperial, inchinarea natiei carmuite de ai
in al doilea rand, rezervarii agitatiilor crestine in Serbia decatre Sigismund Bathory, care, ravnind cucerirea pasalaculuide Timisoara, se sprijinia pe elementele sarbesti luptatoare dinpartile banatene sau vecine, peste Dunare, cu Banatul.
Matei Basarab pare a fi avut a face si el tot numai cu Bul-garii. Se cunoaste dintr'un document publicat de Fermendiinomagiul ce i s'a adus de o deputatie bulgareasca, al carii vis eraca Domnul roman sa ridice din nou steagul cu leul al vechilorTani dela Tarnova 1).
Cu Bulgarii se intelegea el, deci, national; contactul cu Sarbii,datorit caracterului crestin ecumenic al Domnilor nostri deatunci, era posibil numai prin Athos.
Aici Matei se adausese ca daruitor vechilor Domni munteniprin inchinarea, Inca din 1631, la manastirea lui Xenofont sauXenovul a schitului Zdralea, probabil disparut astazi2); totdela dansul e confirmarea catre aceiasi a mosiilor Ratca si Si-listea, plus via dela Caciulesti si inoirea unei rente anuale de10.000 de aspri 3). Manastirea Sfantului Dionisie sau Dionisatudela Muntele Sfant primia una de 4.000 4). Mosiile Cotlumu-zului fury de asemenea instarite 5). Ceeace nu 1-a Impiedecatpe Domnul muntean de a lua Inapoi, in 1639-41, Athosu-lui si « altor manastiri din Tara Greceasca » lacasurile Tis-mana, Argesul, Bradetul, Dealul, Bistrita, Glavaciocul, Sna-govul, Cotmeana , Valea, Mislea, Tanganul , Potocul, Rama-ciovul, Bolintinul, Campulungul, Caldarusanii, Br ancovenii,Sadova, Arnota, Motrul, Nucetul si Menedecul 6).
2) V. acum in urma studiul d-lui Zlatarschi in Sbornicul pentru Tarul Simion.Un u Macarie, exarhul dela Tarnova » la Matei in r633; Hurmuzaki, XIV, p. 162,nota I.
2) Ibid., p. 132, No. CCXXXI; p. 133, n-le CCXXXVIVII; p. 163, No.CCXLVII.
2) Ibid., No. CCXXXV; p. 195, No. CCLXXIII.') Ibid., p. 134, No. CCXXXVIII; p. 164, No. CCL.') Ibid., p. 146, No. CCXLII.6) Codrescu, Uricariul, V, pp. 161, 331; XXV, p. 382.
7.
:
,
sai,§i,
63
8 N. IORGA 64
De si Chilandariul nu apare in aceste danii, el avea, Inca delaMihnea Turcul, in 1589, un venit anual de 15.000 de aspridela Munteni i).
Dar tiparitura dela 1639 a Doamnei e in legatura cu un mareplan al lui Matei de a da carti de slujba intregii lumi slavedin preajma lui.
In adevar o scrisoare a Chiproviceanului Francisc Marcanich,catolic, datata din orasul sau, insemnat pentru comertul Sud-Estului european, la io August 1637, cuprinde aceste
: e Ca Matei-Voda, Domnul Tarii-Romanesti, care stapneste acum, are de gand (intende) a retipari cartile bisericestide rit oriental, de care se servesc preotii si calugarii din prin-cipatul sau si din multe alte provincii, precum: Moldova,Rusia, Bulgaria, Serbia, Rascia, Hertegovina, cea mai mare partedin Tracia si din Macedonia pdnd la Sfiintul Munte; care cartisunt scrise in caractere sarbesti, zise ale Sfantului Chiril, inlimba ilirica veche, care e tocmai aceea in care s'a tiparit Litur-ghieriul iliric la Roma, in tipografia Sfintei Congregatii dePropaganda Fide, de acest Rafael de mai sus (parintele RafaelCroatul, calugar franciscan observant2), caruia ii scrie Marcavich,ca si cunoscutului Monsenior Iugoli), pentruca toate aceleparti au cea mai mare lipsa si nevoie de aceste carti. Al doilea,ca principele de mai sus a trimes sd caute grin deosebite provinciitine sd inteleagd aceastd limbd si sd poatd revedea si ingriji detiparul (attendere alla stampa) acestor cdrti, si n'a gdsit penimeni care sd fie in stare; si, pentruca i s'a spus ca sus zisulparinte Rafael o intelege si ar fi bun de aceasta, principelea spus acelui nobil sa-i scrie si sa caute a-1 face A. vie in Tara-Romaneasca, dandu-i pentru acest scop o scrisorica a lui capasaport pentru parintele pomenit
IatA scrisoarea insas alipita la instiintarea de mai sus :
« Mathias, Vayvoda Valachiae, etc. Rev. Pater! Nobilis vir, fami-liaris noster Franciscus Marcavich de nonnullis nostris et quae animo
1) Hurmuzaki, XIV, p. 86, No. CXLIX.2) V. P. V. Nasturel, Viata Sf. Varlaam Ioasaf, p. LVIII; Ilie BArbulescu,
Studii p. 136; Vechile >data, p. 6; Relations, pp. 325-6 (pasagiile mi-au fostarAtate de colegul micu, pArintele N. Popescu).
».
DOAMNA ELINA A TERII-ROMANESTI CA PATROANA LITERARA 9
habemus pietatis negotiis R. T. nomine nostro edocebit atque adpraestandum nobis studium et laborem suum eandem ad curiam nostraminvitabit. Ei itaque plenam fidem habri volumus et humanitatis tuaepersonam prestolabimus, nostra liberalitate fruituram. Bucareste,19 iulii 1637.
Mathias, etc. ».
Bucuros de aceasta invitatie, Marcanich arata coresponden-tilor sai dela Roma ca <c s'ar puteh usor castigh si readuce launirea cu sfanta Biserica romana si la supunerea catre Papaacel principe si boierii, adica nobilii, cu tot clerul acelei pro7vincii prin mijlocul acelor carti ale lor, la care ei cred, dardela sine nu le pricep ». S'ar puteh.trimete, de Sfantul Parinte,vreo reclivie si mai ales din aces licoare ce izvoraste din
moastele Sfantului Nicolae din Bari ». Rafael ar puteh fi trimescu titlul de vizitator apostolic, ceeace 1-ar ridich in ochii Dom-nului. Ar trebui ca el sa aduca « doi-trei alti frati priceputi simorali (intendenti et esemplari), cari sa stie limba ilirica, pentrua puteh sa steie cu dansul, pentruca acei din Bulgaria suntputini si slabi de carte. Dar totul in taina si de frica Turcilor.Si, totul in mare graba, pentruca Domnul are de gad sd trimeatdla Chiev sd theme pe un oarecare schismatic (« it principe hapensiero di mandare in Kiovia a chiamar un certo scismatico »),si Marcavich cats sa-1 impiedece.
Se recomanda apoi ca Papa sä adreseze lui Matei un brevapostolic in care sa-i trimeata binecuvantarea, vorbind si « deautoritatea Pontificilor Supremi si de supunerea pe care o da-torim cu totii Sfantului Scaun », dar fara a pomeni de tipar,
deoarece principele n'ar voi sa se afle de ai sai ca el cautasa aduca pe un Latin pentru a li indrepth cartile ».
Brevul a si fost redactat, la 28 Februar 1638, cu pomenireadorintii pe care Urban al VIII-lea o are pentru trimeterea deemisari si « in provinciile cele mai departate » (ad remotissimasetiam provincias). Rafael Croatul, care e delegat si pentru avorbi despre mantuirea sufleteasca lui Voda si a supusilor luie prezentat, fara a se preciza scopul venirii lui, ca unul « caruiapentru integritatea si invatatura lui i s'a incredintat de multrecenziunea si indreptarea catorva carti pentru folosul Biseri-cilor ilirice care, dupa privilegiul acestui Sfant Scaun serbeaza
1
65
.
,
«
.
.
«
.
..
. .
1cl N. IORGA 66
oficiile in limba slavona veche » ( cuius integritati ac doctrinaenos aliquot libros ad usum ecclesiarum illyricarum quae ex pri-vilegio huius Sanctae Sedis in lingua slavonica antiqua divinaperagunt officia recognoscendos et corrigendos iam pridem commi-simus ) 1).
Dealtfel, in principatul lui Matei erau Sarbi si Ragusani.0 lista din 1644 arata la Craiova pe mai multi negustoride acest neam: Paval Giura Markich, Antun Palugich, PetarPalugich, Dimitrie Slavich, Todor Perich, Ivan Nicola Antich sialtii, apoi capitanii Andrea si Iancul, un Croat, « GuosdeniIvan Harvatin », un Ragusan Matei 2).
Dupa aceasta corespondenta catolica, nu exists deci tiparslavon in Tara-Romaneasca la 1637. Totus se pare ca in adevarla 1636 se tiparise in Campulung de Rusul Timotei Ale-xandrovici un Molitvenic 3). Informatia lui Marcavich, dinAugust, se refers astfel la o stare de lucruri mai veche ; defapt Inca in Ianuar 1637 aparuse si Psaltirea lui Matei, dedi-cata « drept-credinciosului si evlaviosului neam al patrieinoastre si altor neamuri legate cu noi in credinta si congla-suind cu noi in gloriosul dialect slovenesc, adeca Bulgarilor,Sarbilor, Ungrovlahilor, Moldovlahilor si celorlalti * 4). NumeleElinei e alipit de al lui in prefata din care culegem acesteranduri.
Un Bulgar din Macedonia, Meletie, fusese adus pentru tiparin locul lui Rafael, si mesterul calugar era dela manastirea bulga-reasca din Athos, Zograful ; i se dadii vechea manastire Govora 5)si i se adause, un moment, alt Bulgar, din Ohrida, Stefan 6).
1) Fermendh'in, Acta Bulgariae ecclesiastica, in ,Monuments spectantia historiamSlavorum meridionalium s, XVIII, 1887, pp. 47-49, n-le XLVIVII. V. si inraportul de misionar din acest timp: s Li loro libri sono stampati in diversi luoghicome in Moscovia, Venetia et Transilvania, et ancor questo principe a stampatocerti; la stampa venetiana 8 piil apprezzata da loro » (ibid., p. 97) E 9i lauda luiMatei, ctitor de biserici. Alt brev, in 1647, ibid., p. 179, No. XCI. I se dau relicviisi icoane in 1652 (ibid., p. 222, No. CXXX). Un privilegiu pentru arhiepiscopulde Sofia dela Constantin Serban, ibid., pp. 251-3.
2) Ibid., p. 149, No. LXXX. La Novobrdo, vechea cetate a minelor de argintsarbesti, era un grup de Sarbi carturari (ibid., pp. 225-6, No. CXXXV).
2) Archiva societatii piintifice literare din Lafi, II, p. 407. Cf. Bianu si Hodo§,Bibliografia, I, pp. 1403-104.
4) Ibid.6) Ibid., No. 37.6) Ibid., p. 146.
,
.
fitA
;.. .;
4,5
67 DOAMNA ELINA A TERII-ROMANESTI CA PATROANA LITERARA
La 1642 se trecuse, prin Cazanie, la tipariturile romanestiale lui Melchisedec Peloponezianul din Campulung (el aparesi la 165o), dar nu fa'ra ajutorul lui Stefan si al « drucarului »rus Joan Cunotovici; Proca, fiul lui Stanciul dela Ocnele Mari,un croitor, Lupu din Lucavat, se intalnesc alaturi, dar si Siirbul,dela Ramnicul Valcii, Tudor Dumitrovici 1). Ei trec la Dealul,in 1646, sub egumenul Joan, un zugrav, care face poarta cuportretele lui Matei # al Elinei, iscalite in litere ca ale luiUdriste Nasturel, si Elina pldteste pentru a se publica tot acolotraducerea acestuia, din latina in slavona, a « Imitatiei lui IsusHristos ». Cartea pdtrunde Si la Chilandariu.
Astfel se ajunge in chip firesc la sosirea lui Joan din Gonio-nita si la tiparirea pentru Sarbi a Triodului-Penticostariu.
Cu publicatiile Mitropolitului Stefan tiparul muntean a luatpentru vreo cinci ani un alt drum, oprindu-se la moartea luiMatei. Inca din August 1653 insa Doamna nu mai era in viata 2),
in Maiu, Udriste ii scrisese frumoasa epistola despre luptadela Finta : « Avem nadejde in mila lui Dumnezeu sa se surpesemetia vrajmasilor nostri dar forma retorica a inscriptieiei mormantale, amestecul citatiei latine din cartea lui boy, aratape fratele ei ca viu.
1) Ibid., p. 153.2) Iorga, Inscrip(ii, I, pp. 106-107.
