1

Raport în urma vizitei de monitorizare

Centrul de Servicii Multifuncționale pentru copilul aflat în dificultate Gura

Humorului - Ostra

Echipa de monitori formată din: Mihai Copăceanu (psiholog), Roxana Mărcoiu (psiholog,

reprezentant ONG), Daniela Ududec (avocat)

Data: 25.11.2014.

Vizita de monitorizare s-a desfășurat între orele 10:30 şi 15.15

Localitatea: Gura Humorului, Jud. Suceava

1. Informaţii generale

Denumirea completă a

instituţiei

Servicii multifuncţionale pentru copilul aflat in dificultate Gura

Humorului-Ostra

Adresa

Strada Moldovei nr.40, Gura Humorului telefon 0230 523 337

Cele 4 căsuţe vizitate se regăsesc la adresa:

Str. Parcului, nr. 1-3

Tel. 023/0233295

Gura Humorului, judeţul Suceava

Şef/manager al instituţiei

Ivanovici Olga (este şef pentru toate serviciile, inclusiv cele 4

căsuţe)

Personalul cu care se

discută

Olga Ivanovici (șef centru); Carmen Gătej (asistent social, biroul

administrativ); Maria Ulici (coordonator personal de specialitate);

Petronela Prepeliță (coordonator case de tip familial); Daniela

Ștefănescu (psiholog)

Tipul instituţiei

Centru de plasament, case de tip familial .

Capacitatea (nr. locuri) 64 (16 locuri în fiecare dintre cele 4 case)

Nr. locuri efectiv ocupate 44

Nr. Persoane în funcţie de

gen

M 27 F 17

Nr. persoane pe vârste

Între 10 şi 25 de ani. Majoritatea au peste 18 ani. Copiii cu vârstele

cele mai mici au fost aduşi în căsuţe din asistenţă maternală.

Nr. persoane per tip de

dizabilitate

Grav: 10 Accentuat:

18

Mediu:

5

Deficienţă mintală uşoară: 11

Surse de finanţare,

inclusiv fonduri europene

Pentru construirea celor 4 căsuţe (Proiect PIN1) în care s-a

desfăşurat vizita de monitoritare au fost folosite fonduri

guvernamentale (Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale) în

proporţie de 70% şi fonduri de la Consiliul Judeţean în proporţie de

30%. Și în prezent centrul beneficiază de finanțare de la Consiliul

Judeţean Suceva. Printr-o hotărâre din 2014 CJS a stabilit numărul

2

locurilor din centru.

Alte informaţii

Complexul de servicii Multifuncţionale are în subordine mai multe tipuri de servicii sociale

rezidenţiale, anume 15 căsuţe şi apartamente sociale care găzduiesc atât copii şi tineri cu

dizabilităţi cât şi fără dizabilităţi; 4 apartamente familiale sunt destinate copiilor cu dizabilităţi.

Tot în cadrul acestor servicii există patru apartamente cu 21 de beneficiari (unul care găzduieşte

şase fete) şi trei pentru băieţi (15 băieţi) cu personal care lucrează nonstop, supraveghetor de

noapte şi instructor, în total 124 de copii şi tineri. Toate cele 15 case sunt ocupate.

Cele 4 case vizitate de către monitorii CRJ au fost construite recent prin proiectul PIN1 şi au fost

date în folosinţă la 1 martie 2014. În total complexul are ca beneficiari un număr de 124 de copii

și tineri. În zonă există următoarele Centre pentru adulti cu dizabilități din zonă: Costâna;

Mitocul Dragomirei; Sasca; Siret.

Casele de tip familial (vizitate) sunt situate într-o locație diferită de blocul administrativ. Imediat

după sosirea monitorilor CRJ în biroul șefului de centru, aceasta a anunțat reprezentanții

DGASPC Suceava. La scurt timp directorul executiv adjunct al DGSAPC, doamna Margareta

Isăilă, a sosit de la Suceava și a însoțit monitorii în vizită.

2. Plasamentul în instituţie

Nr. pers.

prin

hotărâre

judecătorea

scă

22 Nr. pers prin hotărâre

comisie pentru

protecţia copilului

22

Nr. pers cu

certificat

de

încadrare

în grad de

handicap

23 Nr. pers fără certificat

de încadrare în grad de

handicap

11

Câţi au fost

audiaţi din

cei cu

hotărâri

judecătoreş

ti?

Monitorii au studiat prin sondaj 9

dosare ale copiilor şi tinerilor plasaţi

la cele 4 căsuţe. Dintre aceştia, 6 au

primit sentinţe civile, iar dintre cei

cu sentinţe civile, 5 copii cu vârsta

peste 10 ani nu au fost audiaţi de

instanţă pe motivul că sunt

Câţi au fost

audiaţi din

cei cu

hotărâri de la

comisie?

O singură sentinţă civilă menţionează

că minora a fost audiată în camera de

consiliu.

3

încadraţi într-un grad de

handicap care nu le permite

audierea.

Din ce

localităţi

provin

copiii?

Copiii provin de pe raza judeţului Suceava.

Vă rugăm

să ne

arătaţi un

model de

contract de

servicii

sociale

DA (obs) NU (de ce?)

Unde este

ţinut

dosarul cu

documentel

e de

plasament

al fiecărui

copil?

Dosarul cu documentele privind plasamentul al fiecărui copil se află la biroul administrativ al

asistentului social, la adresa str. Sf. Mihai, nr.29, Gura Humorului, jud.Suceava.

Cum se

ţine

legătura cu

familia?

Dar cu

tutorele?

Ce dovezi

sunt în

acest sens?

Din declaraţiile asistentului social, foarte puţini dintre copiii şi tinerii din căsuţe sunt vizitaţi

de familie.

Există

personal

care să

susţină

copiii

pentru a

avea

contactu cu

familia?

Personalul care susţine legătura cu familia este asistentul social şi psihologul.

Cine este

tutorele/re

prezentant

ul legal al

copiilor?

Este

acelaşi

pentru toţi?

Reprezentantul legal al copiilor este Directorul DGASPC Suceava. Conform spuselor

asistentului social, acest sistem de desemnare a reprezentantului legal presupune multe

dificultăţi deoarece trebuie să se meargă la Director pentru orice semnătură care priveşte

copilul, iar atribuţiile nu pot fi delegate unei alte persoane deoarece au fost stabilite prin

sentinţă judecătorească.

4

Cum se ia

o decizie

petru un

copil? (ex.

Tratament

medical,

excursie

etc)

Conform spuselor asistentului social, sistemul prin care reprezentantul legal este desemnat ca

fiind directorul DGASPC presupune numeroase probleme practice atunci când trebuie luată o

decizie pentru copil. Practic, directorul DGASPC este „părintele” legal pentru un număr

foarte mare de copii, iar acesta nu îşi poate în mod realist exercita atribuţiile cu privire la toţi

copiii. Când este nevoie de consimţământul reprezentantului legal, obţinerea unei semnături

este o corvoadă pentru cei care îngrijesc copiii.

Unde vor

merge mai

departe

copiii la

vârsta

majoratului

?

Când devin adulţi, o parte dintre tineri se îndreaptă către centrele pentru adulţi cu dizabilităţi:

Costâna, Mitocul Dragomirnei, Sasca, Siret, Todireşti.

Personalul cu care au discutat monitorii CRJ a explicat pe scurt procedura urmată atunci când

un tânăr este transferat la o instituţie pentru adulţi. Astfel, psihologul care lucrează la căsuţe

este cel însărcinat cu pregătirea tinerilor pentru transfer. În anumite situaţii, procedura

transferului a cuprins şi paşi de acomodare către noua instituţie. Această acomodare a durat în

jur de 1 lună de zile şi, conform afirmaţiilor personalului, nu se realizează în cazul tinerilor cu

dizabilităţi severe deoarece aceştia nu ar înţelege ce li se întâmplă. Cu toate acestea,

personalul centrului susţine că nu se găsesc uşor locuri în centrele pentru adulţi.

Tinerii care sunt independenţi şi se pot autogospodări sunt cei care sunt selectaţi pentru a

merge mai departe în locuinţe sociale sau în locuinţe protejate.

Alte informaţii: Plasamentul în instituţie

Un aspect problematic identificat de monitori în timpul vizitei este legat de ascultarea opiniei

copilului atunci când se iau decizii privind plasamentul său. Mai precis, în două dintre sentinţele civile

(nr. 762/29.04.2014 şi nr. 811/08.05.2014) a fost observată o contradicţie. Deşi la începutul sentinţei se

menţionează că aceştia sunt încadraţi într-un grad de handicap, iar dizabilitatea nu le permite să îşi

comunice opinia, în motivarea sentinţei se arată că la dosar se află o declaraţie a minorului în care acesta

susţine că doreşte înlocuirea măsurii de plasament. Monitorii CRJ atrag atenţia că aceasta este o problemă

foarte gravă care ar putea indica faptul că au fost depuse la dosar înscrisuri care consemnează fapte

nereale. Nu a fost stabilit de monitorii CRJ cui aparţine aceasta practică de a crea înscrisuri care ar

consemna opinia minorilor cu dizabilităţi, însă este necesar ca autorităţile competente să investigheze

această problemă.

Monitorii CRJ subliniază că angajaţii DGASPC Suceava trebuie să depună toate eforturile pentru

5

respectarea dreptului copiilor de a le fi ascultata opinia (Conform Legii 272/2004), chiar dacă aceştia au

dizabilităţi, şi nu să se bazeze pe existenţa unui certificat de încadrare în grad de handicap în scopul de a nu

aplica prevederile legii. Asistentul social cu care au discutat monitorii CRJ a confirmat faptul că tinerii şi

copiii care au certificat de încadrare în grad de handicap nu mai sunt chemaţi în instanţă şi nu se realizează

expertiză medico-legală pentru a stabili gradul lor de discernământ.

De asemenea, monitorii CRJ subliniază că Tribunalul Suceava a emis sentinţele de mai sus bazate pe

motive contradictorii şi cu aplicarea greşită a legii. Astfel, instanţa, pusă în faţa unor argumente

contradictorii (încadrarea în grad de handicap şi declaraţia minorului) nu a rezolvat această contradicţie şi

nu şi-a exercitat rolul activ pentru lămurirea cauzei. Din moment ce contradicţia este atât de evidentă chiar

şi la o simplă lectură a sentinţei, monitorii CRJ îşi pun probleme în general legate de procedura

plasamentului şi a garanţiilor pe care le oferă aceasta. De asemenea, ne întrebăm dacă nu cumva, în cazul

copiilor instituţionalizaţi, chiar şi procedura judiciară în faţa instanţei poate ajunge, în unele cazuri, o

procedură pur formală în care instanţa decide unde va trăi un copil doar pe baza unor înscrisuri, fără o

implicare reală în detaliile cazului.

De asemenea, în ce priveşte locul în care sunt audiaţi copiii, monitorii au înţeles de la personalul

complexului că este vorba de camera de consiliu din Tribunalul Suceava, care nu este amenajată în vreun

mod deosebit pentru a fi mai prietenoasă faţă de copii.

Monitorii CRJ au deschis discuţia legată de copiii care vin în plasament din asistenţă maternală.

Asistentul social din biroul administrativ a afirmat că acest proces este ca un al doilea abandon pentru

copilul care este lipsit de asistentul maternal, iar acesta suferă foarte mult. A oferit exemplul unui copil

care, după transferul în căsuţă, a refuzat să comunice cu oricine timp de 1 lună de zile. Asistentul

social a mai precizat că cei care vin din asistenţă maternală au o independenţă mai mare decât copiii din

căsuţe, iar acest lucru influenţează evoluţia lor.

Situația copilului N., 14 ani: a fost readus în centru din serviciul de asistență maternală deoarece în

localitatea în care era domiciliată familia ce îl avea în grijă nu există școală specială. A fost afectat de

despărțirea de familie (cu care ține legătura și în prezent). Acomodarea a fost dificilă, își dorește să se

întoarcă la familia respectivă. Pentru integrarea în centru, copilul a participat la şedințe de terapie

individuală și terapie de grup. În perioada de vacanță merge la tatăl său.

6

3. Suport legal şi evaluarea măsurii de plasament

Există vreo

procedură de

evaluare

(periodică) a

măsurii de

plasament?

Asistentul social a indicat faptul că reevaluarea măsurii de plasament trebuie să se facă,

conform legii, la fiecare 3 luni de zile. Totuşi, reevaluarea tinerilor care au familie se

face pe baza anchetei sociale ce trebuie cerută şi apoi primită de la primăria din

localitatea părinţilor. Astfel, reevaluările se fac, de fapt, 1 dată la 6 luni sau 1 an.

Asistentul social din biroul administrativ a afirmat că sentinţa civilă pentru plasamentul

copiilor ar fi valabilă 2 ani de zile, timp în care se fac rapoarte de evaluare şi anchete

sociale în colaborare cu primăriile din localitatea de unde provin copiii.

Monitorii CRJ au observat la dosarele copiilor astfel de anchete sociale şi rapoarte de

reevaluare.

Consideraţi că o

asemenea

măsură este

necesară? De

ce?

Există vreo

formă de

consiliere/sprijin

juridic pentru

copii şi

reprezentanţii

lor?

În urma discuţiei cu asistentul social, a reieşit că familia nu se prezintă în instanţă atunci

când se decide măsura de plasament. Astfel, aceştia nu atacă hotărârea privind

plasamentul. Din discuţia cu personalul, monitorii CRJ au mai aflat şi faptul că în cazul

familiilor de romi care au copii pe care nu îi pot îngriji, primăria este instituţia care

propune luarea copiilor în regim de urgenţă şi impunerea măsurii de plasament.

Conform discuţiei cu personalul, asistentul social este cel care consiliază familiile în

legătură cu prevederile juridice legate de măsurile de protecţie a copilului.

Există

consiliere/sprijin

juridic pentru

copii/familia

care doresc

contestarea

măsurii de

plasament?

Alte informaţii: Suport legal şi evaluarea măsurii de plasament

7

4. Condiţii de viaţă în instituţie

Detalii privind

structura clădirii

şi amenajarea

spaţiului

Cele 4 case de tip familial în care locuiesc cei 64 de copii sunt în aceeași curte, au

aceeași arhitectură interioară şi sunt alcătuite din parter și etaj. Clădirile caselor sunt noi,

cu dotări corespunzătoare, mobilier nou atât pentru dormitoare, bucătărie cât şi pentru

sălile şi cabinetele specializate.

Cum este

organizat spaţiul

de locuit?

În fiecare casă există 4 dormitoare cu câte 4 paturi (1 dormitor la parter, 3 dormitoare la

etaj). De asemenea, casele au bucătărie (2 aragaze, 4 chiuvete, mobilier de bucătărie

nou, mese, scaune), cămară, cameră de zi (mese si scaune folosite atât pentru servirea

mesei, dar si pentru activități de lucru manual), canapea tip colțar, corp de mobilier cu

bibliotecă si televizor (copii au acces la telecomandă), săli de baie, sală pentru spălat și

uscat haine.

Fetele locuiesc

separat de băieţi?

Dar tinerii faţă

de copii şi copii

mici?

Cei 64 de copii şi tineri au fost transferați dintr-un internat (situat în vecinătatea școlii

de educaţie incluzivă) în care au fost găzduiți temporar până la data transferului (fostul

centru desfiinţându-se). Cele 4 case vizitate Lotus (găzduieşte fete), Iris și Iasmina

(găzduieşte băieţi) iar Orhidea este mixtă (aici locuiesc copii şi tineri cu dizabilităţi

severe).

Numărul de

paturi per

cameră.

4 Nr. total

paturi după

numărătoare

64

Impresia

generală privind

curăţenia

Cu privire la aspectul fizic al caselor impresia generală este un pozitivă. S-a regăsit o

atmosferă plăcută, curățenie, iar camerele copiilor sunt personalizate, fiecare având

posibilitatea să o decoreze după cum își dorește.

Încăperile de

locuit au lumină

naturală?

Toate camerele și în general încăperile în care copiii își petrec timpul sunt prevăzute cu

ferestre și au lumină naturală.

Starea paturilor

şi a lenjeriei de

pat

În general mobilierul este nou și curat, hainele și lenjeriile de pat ale copiilor de

asemenea.

Există căldură? Casele sunt încălzite cu centrală pe gaz. La momentul vizitei exista căldură.

Cum sunt

organizate

grupurile

sanitare şi care

este programul

privind igiena?

Există

intimitate?

Fiecare clădire dispune de baie pe fiecare etaj. Copii au acces permanent la baie.

8

Care este

programul pentru

apă caldă?

Programul de apă caldă este permanent.

Unde sunt

depozitate

obiectele pentru

igienă? Sunt

individualizate?

Pachetul igienico-sanitar lunar cuprinde următoarele: săpun, pastă de dinți, periuță de

dinți, detergent (copiii au acces la maşinile de spălat rufe din incinta casei unde locuiesc

și sunt învățați să le utilizeze și să-și spele propriile haine).

Care este

programul

meselor?

07:00 – mic dejun

10:00 – gustare

13-14 – prânzul (ora de servire a prânzului diferă, deoarece programul copiilor este

diferit)

19:00 – cina

Alocația de hrană este de 10 lei/copil/zi (care cuprinde şi procentul de contribuţie al

Consiliului Judeţean)

Unde sunt sălile

de mese?

Bucătărie proprie

sau catering?

De cele mai multe ori copii servesc masa în camera de zi, unde au mese și scaune, însă

există și posibilitatea să servească masa în bucătarie (în special cei care mănâncă la ore

diferite de restul copiilor din casă, datorită programului de la școală).

Există meniuri

indivudalizate pe

anumite cerinţe

ale

beneficiarilor?

Pentru fiecare casă este preparat un meniu diferit. Acesta este stabilit de asistentul

medical luându-se în considerare preferințele copiilor din casa respectivă. Stocul de

alimente acoperă o perioadă de 7 zile. Împreună cu copiii (în casele în care acest lucru

este posibil) sunt preparate conservele pentru iarnă. Copiii cu care monitorii CRJ au

discutat sunt încântați să participe la activitățile administrativ-gospodărești și sunt

mândri că știu să gătească: "mă bucur că atunci când plec de aici știu să-mi fac și la

mine”.

Care este aportul

caloric al hranei?

Exemplu de

meniu din ziua

respectivă.

Mic dejun: pâine, tartine cu brânză de vaci, salam, ceai;

Prânz: pâine,ciorbă de fasole cu zarzavat, friptură de porc cu cartofi natur, eugenia;

Cina: musaca, lapte cu fidea

În unele case am găsit desert (prăjituri) preparate în bucătăria personală. Meniul era

diferit de la o casă la alta.

Sunt oferite

gustări între

mese?

Gustarea o primesc la ora 10 în timpul programului școlar; conform declarațiilor

personalului, copii beneficiază de gustări și după masa, însă nu este stabilită o oră

anume, ci fiecare când dorește

Copiii au hainele

lor

personalizate?

Cum primesc

hainele? Unde îşi

ţin hainele?

Da, copii au hainele lor, fiecare copil are dulap unde își păstrează hainele. De asemenea,

copii sunt învățați să-și spele singuri hainele având acces la mașinile de spălat rufe,

primesc detergent lunar şi îşi aranjează hainele în dulap.

Există acces la

spaţii în are

liber? Când,

cum?

Au activități după finalizarea orelor de curs, acces la curtea interioară a caselor (curtea

nu este încuiată).

Alte informaţii: condiţii de viaţă în instituţie În funcţie de specificul fiecărui beneficiar aceştia sunt ajutaţi în servirea hranei. La casa Orhideea unde

severitatea afecţiunilor este ridicată hrana este mărunţită de educatori pentru a putea fi înghiţită. Din cele

constatate la data vizitei hrana prezintă o calitate superioară.

9

5. Servicii medicale

Tipuri de servicii

medicale de care

beneficiază

copiii

Copii beneficiază de servicii de medicină generală fiind înscrişi la un medic de familie;

Conform declaraţiile personalului pentru copiii cu diagnostic psihiatric evaluările au loc

la un interval de 3 luni sau în funcţie de necesităţi.

Serviciile medicale oferite zilnic implică admnistratea tratamentului de medicamente

neuropsihice. Trei dintre beneficiari au un diagnostic de epilepsie. Frecvenţa crizelor

ne-a fost raportată ca fiind 5,6 crize de epilepsie/lună.

În cadrul Complexului de Servicii există un cabinet stomatologic înfiinţat cu ajutorul

unei asociaţii din Germania.

În ceea ce priveşte serviciile de planingul familial (şi nu doar) sunt invitaţi specialiști

care poartă discuţii tematice cu copiii.

Care este

programul de

lucru al

medicului de

familie?

Cum se

colaborează cu

medicul

specialist?

Cum se

procedează în

caz de urgenţă?

Există un

registru/procese-

verbale privind

asistenţa

medicală? Ne

puteţi arăta pe

cel aplicabil

astăzi?

Personalul din căsuțe utilizează ”Caietul de legătură” în care se consemnează un raport

de zi, pentru ca întregul personal să fie informat cu privire la evenimentele din tura

precedentă. Asistentul medical nefiind prezent la data vizitei nu am avut acces la

documentele sau registrele medicale.

Se utilizează

contenţionarea

(fizică/chimică)?

Cum?

Monitorii au întrebat despre practica în situațiile de criză: se liniștește copilul, este lăsat

să se descarce, personalul este atent, se mobilizează și este în gardă (conform

declarațiilor șefului de centru). Copiii nu sunt contenționați fizic; dacă este cazul,

medicul este contactat și decide asupra necesităţii administrării de haloperidol.

Din discuțiile purtate cu educatorii din casa care gazduiește copiii cu handicap, reiese

faptul că, într-o situație de criză, copilul este condus într-o zonă în care nu mai sunt și

10

alti copii, se practică o imobilizare prin „îmbrățișarea copilului și liniștirea acestuia”.

Comportamentul copiilor față de educatorii cu care petrec cel mai mult timp este

familiar, de apropiere, este vizibilă încrederea pe care aceștia o au față de membrii

personalului din casă.

Situațiile de criză psihomotorie ale copiilor sunt descrise și notate în ”Caietul de

legătură”.

Există

recomandări ale

medicului pentru

contenţionare?

Pentru câte

persoane? Ne

puteţi arăta un

exemplu?

De câte ori aţi

folosit

contenţionarea şi

în ce situaţii?

Există izolator?

Descrie

izolatorul şi

modul în care

este folosit.

Casele nu dispun de izolator

Ce tipuri de

medicamente

sunt prescrise

copiilor?

Medicamente psihiatrice.

Cine

admnistrează

medicamentele?

În absenţa asistentului medical, educatorii sunt cei care admninistreză medicaţia. Chiar

la data vizitei asistentul medical era plecat din localitate, iar medicaţia la prânz a fost

administrată de educatori. Într-una din case medicaţia era păstrată în pahare de plastic

având înscripţionate numele beneficiarilor. Într-o altă casă medicaţia era lăsată la vedere

într-o cutie deschisă pe masa din bucătăriei, fapt ce reprinză un risc. Monitorii au

discutat acest aspect important al păstrării medicaţiei în locuri ce prezintă siguranţă.

Sunt copii care

au fost internaţi

la spital

psihiatric/secţie

de psihiatrie?

Cât a durat

internarea?

Nu ni s-au oferit informaţii de această natură.

Cum se

accesează

Centrul are angajat un medic rezident stomatolog cu jumătate de normă (care soseşte în

weekend), astfel copii pot beneficia de servicii stomatologice.

11

servicii medical

de stomatologie,

oftalomologie

etc.?

Alte informaţii: servicii medicale

Personalul cu care a vorbit monitorii CRJ a menţionat că se colaborează cu un medic de planificare

familială pentru educaţia sexuală a tinerilor instituţionalizaţi.

Personalul din căsuţe a menţionat că medicul psihiatru prescrie medicamente copiilor şi tinerilor, şi

informează despre acest lucru doar pe asistentele medicale. Monitorii CRJ atrag atenţia că în conformitate

cu Legea nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, medicul psihiatru

are obligaţia ca, în cazul copiilor să solicite şi să obţină consimţământul reprezentantului legal, care în

acest caz ar fi Directorul DGASPC Suceava. Dacă medicul psihiatru procedează altfel doar pentru că aceşti

minori sunt instituţionalizaţi, aceasta reprezintă o discriminare. Ţinând cont şi de dificultăţile administrative

pe care le presupune obţinerea consimţământului reprezentantului legal pentru orice impunere şi schimbare

de medicament, monitorii CRJ atrag atenţia că întreg sistemul nepractic este unul care împinge actorii

implicaţi să încalce legea.

Din informaţiile primite nu au fost cazuri de abuz de alcool sau consum de droguri sau alte substanţe

interzise. Consumul de tutun este însă prezent în rândul beneficiarilor. Nu au fost semnalate cazuri de

autovătămări, violenţă gravă, tentative de suicid sau alte ameninţări la securitatea şi viaţa beneficiarilor. Nu

sunt cazuri de boli infecţioase sau boli cu transmitere sexuală sau alte riscuri medicale.

Un asistent medical este prezent în complex in fiecare zi de luni până duminică. Ni s-a semnalat că nu

există o nevoie de medicaţie şi nici de personal medical.

Am solicitat câteva date cu privire la diagnosticul psihiatric al beneficiarilor. Am putut prelua aceste

informaţii mai ales din Casa Orhideea. Dintre cei 12 beneficiari, 1 beneficiar are un diagnostic de handicap

profund (QI < 20), doi de handicap mediu şi nouă de deficienţă mintală severă şi încadrare cu însoţitor. Tot

din aproximările asistentului social: doi beneficiari prezintă autoagresiune, trei tulburări de somn, nouă cu

„note autiste”, 11 cu tulburări de comportament, „câţiva cu sindrom hiperkinetic” şi unii cu enurezis

nocturn.

6. Activităţi educative şi recreative

Câţi dintre copii

sunt înscrişi la o

formă de

învăţământ?

Conform afirmaţiilor asistentului social care lucrează în biroul administrativ, 39 dintre

copii şi tinerii merg la şcoală şi au orientare şcolară. Aceştia frecventează cursurile

Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei” din Gura Humorului. 5 tineri au

terminat şcoala şi beneficiază de protecţie încă 2 ani de zile.

12

Câţi au primit

orientare

şcolară?

39 Câţi din cei cu orientare

şcolară au certificat

încadrare în grad de

handicap?

11

Care este

distanţa până la

şcoală?

Şcoala este în aceeaşi localitate, în Gura Humorului la 300 de m distanţă de centru. 44

dintre beneficiari frecventează centrul şcolar pentru educaţie incluzivă şi şcoala

profesională (cu profilurile croitorie, tâmplărie, ospătărie, turism). Deplasarea se face pe

jos.

Care este

programul

şcolii?

Cursurile şcolii au loc între orele 08:00 şi 13:00. Cei mici au program de la 8 la 12.

Care sunt

activităţile

desfăşurate la

şcoală şi dacă

sunt adaptate

cerinţelor?

Ce activităţi

desfăşoară după

programul

şcolar, în cadrul

instituţiei? Cine

îi asistă?

După masă, 25 de elevi împărţiţi în grupe de 5-8 persoane, în intervalul 4-6 pm participă

la activități de ergoterapie (lucrează la război de țesut); activitatea se desfăşoară

conform unui program și există un interval orar în care aceștia știu că pot să participe la

activităţile de atelier.

În data de 3 decembrie cu prilejul Festivalului Persoanelor cu Dizabilități copiii din

centru vor participa cu produse realizate de ei şi vor susţine un program artistic.

(Profitul realizat din vânzarea produselor rămâne în posesia copiilor şi aceştia îşi fac

propriile cumpărături – conform declarațiilor personalului de cele mai multe ori copii își

cumpără dulciuri-sumele fiind foarte mici). Copiii din fiecare casă sărbătoresc împreună

zilele de naştere. Împreună cu educatorii, aceştia organizeză peterecerile şi fiecare

sărbătorit primește tort.

Există acces la

spaţiu de joacă?

Care este

programul?

Fiecare casă dispune de o cameră de zi, în care copii petrec timpul împreună, de regulă

după masa (în cazul în care nu participă la activitățile de atelier). Copiii și tinerii din

casa Orhidea (cei care suferă de afecțiuni psihice), petrec majoritatea timpului în camera

de zi, unde au jocuri, jucării, creioane și cărți de colorat.

Spaţiul de joacă

este

accesibilizat?

Este la parterul caselor, accesibil tuturor. Nu există alt spaţiu de joacă (ex sala de sport ).

Există acces la

radio/TV

internet? Cum?

În fiecare cameră de zi este un televizor la care copii au acces. Programele TV preferate,

diferă de la o casă la alta, copii din Orhidea preferă programele cu desene animate si

muzică.

13

Copiii merg în

excursii?

În taberele organizate anul trecut au participat doar copiii cu dizabilități care locuiesc în

Centru. Aceștia merg în tabere prin rotație, astfel încât fiecare copil să beneficieze de

vacanță. În general pleacă în tabere aproximativ 35 de copii/an.

Alte informaţii: activităţi educative şi recreative

Asistentul social din biroul administrativ a menţionat monitorilor CRJ că între Centrul de plasament (prin

DGASPC Sceava) şi Centrul Şcolar Gura Humorului (prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava) a fost

semnat un „Acord cadru de parteneriat pentru educaţie” care presupune implicarea ambelor instituţii în

educaţia copiilor cu dizabilităţi. Acest acord prevede mai multe obligaţii atât în sarcina şcolii cât şi în

sarcina centrului de plasament, transmiterea programului de teme pentru acasă şi muncă individuală către

persoanele responsabile din centru şi luarea legăturii cu cadrele de la clasă pentru a se discuta despre copiii

din centru. În fapt, conform afirmaţiilor asistentului social, cooperarea dintre şcoală şi centru se realizează

prin discuţii care au loc între diriginte şi educatorul sau psihologul care lucrează la căsuţe. În plus, acesta a

menţionat că nu ar exista o continuitate între activităţile de la şcoală şi cele de acasă şi nu se dau teme

pentru acasă.

Serviciile cabinetului de psihologie

Complexul are angajat un psiholog cu un program de 8h/zi de luni-vineri. Printre activităţile curente ale

psihologului s-a remarcat: a)evaluarea iniţială –o perioadă de două săptămâni de acomodare şi integrare în

grupul beneficiarilor când echipa multidisciplinată (asistent medical, asistent social, manager de caz,

educator şi medicul psihiatru) evaluează situaţia şi nevoile individuale şi elaborează planuri individualizate.

b)evaluari psihologice pentru reînoirea certificatelor de handicap (la un interval de 12 luni)

c) consiliere de grup. Şedintele de grup au o frecvenţă de 1/7 zile cu participarea educatorului pe teme

psiho-educative. Nu există o planificare a activităţilor de grup. Următoarea întâlnire încă nu avea o tematică

prestabilită, „în funcţie de nevoi”.

d) consiliere individuală la cerere şi în funcţie de nevoile beneficiarilor. Psihologul nu avea un orar afişat al

cabinetului, nici un interval orar dedicat exclusiv consilierilor individuale prin care beneficiarii să cunoscă

ziua şi ora la care pot apela la psiholog. În caietele de tură din casă am regăsit menţionate situaţe de criză şi

apelarea şi intervenţia psihologului. Din discuţiile cu psihologul şi personalul centrului, aceste serviciil de

consiliere individuală par a fi oferite în cazurile de urgenţă sau la nevoie, un „smurd psihologic”.

Cabinetul psihologic are dotări corespunzătoare (laptop, imprimantă, tv, baterii de teste acreditate- CAS,

16PF, WISC). Monitoriilor nu li s-au prezentat planificări ale serviciilor de intervenţie psihologică

14

individualizate, nici fişe de consiliere, rezultate, concluzii, recomandări ori rapoarte care să urmărească

atingerea obiectivelor şi a măsurilor de intervenţie din planurile individualizate.

Psihologul ne-a prezentat un raport de activitate online dar în care activităţile erau consemnate post factum.

Psihologul a subliniat că inexistenţa unor planificări semestriale sau săptâmânale, a orarului cabinetului, a

şedinţelor de consiliere individuală e explicată de ineficienţa acestora în trecut şi de imposibilitatea de a fi

respectate.

Psihologul ne-a prezentat următoarele documente:

a) Raport de intervenţie-realizat după fiecare şedinţă a psihologului

b) Plan de intervenţie

c) Raport săptămânal de activitate-online

d) Caracterizare psihologică

Psihologul nu ne-a prezentat date concrete despre diagnosticul psihiatric/psihologic al beneficiarilor şi

nevoile de intervenţie psihologică pe termen mediu şi lung. Din aproximările sale „vreo 20 de beneficiari

prezintă tulburare hiperkinetică”, „alţii tulburare de comportament”, cu auto şi heteroagresivitate şi ostilitate

verbală. Nu am primit o date precise despre tipologia afecţiunilor psihice, diagnosticul psihiatric şi cel

asociat al beneficiarilor.

Nu sunt cazuri grave de absenteism sau abandon şcolar. Psihologul precizează că acestea sunt gestionabile.

Psihologul a remarcat că odată cu crearea acestor noi locuinţe inclusiv comportamentul lor în casă şi

conduita socială a beneficiarilor s-a îmbunătăţit. Totuşi stima de sine scăzută şi rezistenţa scăzută la

frustrare sunt două aspecte curente unde „încă se lucrează”.

Educatorii ne-au prezentat şi alte registre precum:

a) Registrul de tură per casă unde monitorii au regăsit procese verbale la ieşirea din tură cu menţiuni

precum „agitaţie, heteroagresivitate”.

b) Registru medicamente sezonier

c) Registru medicamente NPI (neuropsihiatrie infantilă) cu tratamentul medicamentos administrat

zilnic

7. Contactul cu exteriorul instituţiei

Câţi copii primesc

vizite? Din partea

Conform spuselor asistentului social de la biroul administrativ, copiii merg mai

degrabă în vacanţă la familia lor decât să primească vizite din partea familiei.

15

cui?

Aproximativ 10 copii menţin legătura cu familia. Persoanele cu handicap grav în cazuri

extrem de rare sunt luate acasă de către familie.

Cât de frecvente

sunt vizitele?

Vizitele, foarte rare, ale aparţinătorilor au loc în biroul şi în prezenţa asistentului social

deoarece, conform declaraţiilor personalului centrului, unele dintre familii sunt ”cu

probleme”.

Unde au loc

vizitele?

În timpul săptămânii, vizitele se desfășoară la blocul administrativ, iar în zilele de

weekend părinții vin în casele de tip familial, în camera de zi, în prezența educatorilor.

Există un registru

de vizite? Il

putem vedea?

Când a avut loc

ultima?

Nu am regăsit un registru de vizite.

Cum este

organizat

programul în

afara instituţiei?

Câte ore, în urma

căror proceduri?

Cum este

organizat accesul

al telefon?

Asistentul social din biroul administrativ susţine că tinerii şi copiii de la căsuţe au

propriile telefoane mobile. Căsuţele nu au telefon fix, iar copiii care nu au telefon pot

folosi telefoanele mobile ale educatorilor pentru a-şi contact familia. La ora 11

telefonul se închide altfel „vorbesc toată noaptea”.

Sunt afişate

numerele de

telefon ale

instituţiilor

relevante într-un

loc vizibil?

Aţi primit vizite

din partea altor

ONGuri/grupuri?

Există colaborări cu ONG-uri din localitate pentru participarea la evenimente pe plan

local precum ateliere de creaţie şi spectacol, acţiuni sportive (judo, înot, tenis de masă,

fotbal). Acestea au loc periodic prin colaborarea cu Fundaţia Special Olympics. În mai

2013, a avut loc un campionat de fotbal, iar în ianuarie 2014 a fost organizat un

eveniment sportiv dedicat persoanelor cu dizabilităţi intelectuale.

16

Alte informaţii: contactul cu exteriorul

Cu privire la integrarea socială a beneficiarilor care părăsesc centrul, şeful de centru ne-a prezentat două

cazuri de foste beneficiare ale centrului care lucrează în prezent în turism, una în localitatea Gura

Humorului şi cealalta în Cluj-Napoca.

Venitul copiilor: alocația este depozitată într-un cont în bancă; copiii primesc 28 lei/lună bani de buzunar;

cei care frecventează cursurile liceului primesc un ajutor lunar de 180 de lei.

Conform declarațiilor copiilor, banii sunt gestionați de ei înşişi, însă de cele mai multe ori educatorii îi

însoțesc la cumpăraturi.

8. Acces la justiţie. Măsuri disciplinare, pedepse corporale, utilizarea forţei.

Cum se poate

face o plângere?

Din discuţia cu asistentul social de la biroul administrativ a reieşit că nu există o

procedură scrisă de plângeri deoarece copiii şi tinerii de la cele 4 căsuţe nu ar fi capabili

să se exprime în scris. La un moment dat ar fi existat un caiet de plângeri şi sesizări dar

acesta nu a mai fost folosit. Totuşi, în Planul individual de protecţie al copiilor (PIP)

este menţionată abilitatea de a comunica cu instituţiile, însă copiii ar avea dizabilităţi

atât de grave încât nu ar putea realiza activităţi pentru această deprindere.

Există un

registru de

plângeri? Îl

putem vedea?

Care este ultima

menţiune?

Conform afirmaţiilor asistentului social de la biroul administrativ, nu există un registru

de plângeri la cele 4 căsuţe, copii preferă să comunice verbal propriile nevoi şi cerinţe la

cât mai multe persoane.

Aţi apelat la

poliţie anul

acesta?

În anul 2014 s-a apelat la poliţia locală în cazuri de fugă din centru. În luna februarie

2014 presa locală a relatat dispariţia minorului M.S. de 17 ani din centru sub pretextul

ca merge la cabinetul medical. Un alt caz când poliţia a făcut o vizită la centru a fost

datorită unei suspiciuni de furt din partea unui beneficiar. În final s-a concluzionat că

era doar o confuzie.

De asemenea, conform asistentului social de la biroul administrativ, au existat probleme

legate de foşti beneficiari ai centrului care au revenit în scopul de a sustrage bunuri ale

copiilor şi au fost agresivi cu personalul centrului. De asemenea, un alt aspect care ar fi

problematic în opinia asistentului social este asocierea dintre foştii beneficiari cu

persoane din localitate care în opinia aistentului social sunt persoane delincvente.

Care sunt

pedepsele în caz

de încălcare a

regulilor de bună

purtare?

Conform spuselor asistentului social de la biroul administrativ, nu există mecanisme

pentru sancţionarea copiilor şi tinerilor. Copiii care încalcă regulile sunt îndrumaţi către

psiholog, însă acest lucru nu ar da întotdeauna rezultate. O altă metodă care ar fi

utilizată în centru este aceea de a-i pune pe copii şi tineri să dea declaraţii şi să îşi asume

angajamentul de a nu mai încălca regulile de bună purtare. În legătură cu acest ultim

aspect, monitorii CRJ subliniază că există o contradicţie între percepţia asupra

abilităţilor de comunicare ale copiilor şi tinerilor din Centru. Dacă un copil/tânăr

poate fi pus să scrie el însuşi o declaraţie de asumare a răspunderii, înseamnă că

are abilităţile necesare să înveţe şi cum să scrie o plângere şi să se adreseze

autorităţilor. Personalul ar trebui, astfel, să insiste şi pentru deprinderile care le asigură

17

copiilor/tinerilor accesul la justiţie şi nu numai pentru acele deprinderi prin care aceştia

pot fi disciplinaţi.

În legătură cu metodele de responsabilizare a copiilor şi tinerilor, asistentul social din

biroul administrativ a mărturisit că personalul este depăşit de situaţie şi nu ştiu exact

cum să procedeze. S-ar fi solicitat ajutorul DGASPC Suceava pentru consilierea

personalului, însă nu ar fi avut rezultat.

Psihologul ne-a precizat ca o pedeapsă restricţia pentru învoiri şi activităţi plăcute (de

ex, interzis vizionarea tv-lui timp de 7 zile - măsură nu foarte eficientă deoarece accesul

la tv este public).

Alte informaţii: Acces la justiţie, pedepse, plângeri

9. Personalul instituţiei

Care este numărul

personalului, pe

categorii?

Complexul are 133 de angajați. Pentru cele patru căsuţe sunt angajaţi 23 de educatori,

19 supraveghetori de noapte, tâmplar, electrician, instalator, 2 bucătari, inspectori de

specialitate, asistenți social, psiholog, asistenți medical, medic stomatolog angajat cu

jumătate de normă. Centrul nu are angajat kinetoterapeut, logoped, însă DGASPC

Suceava are o echipă mobilă din care face parte şi un kinetoterapeut.

Sarcinile unui educator dintr-o casă de tip familial sunt: îngrijirea copiilor, curățenia în

casă, educarea pentru viață, reprezintă copilul în interacțiunile cu terți.

Există şi posturi vacante: logoped (1), kinetoterapeut (1) şi educator (4).

Cât din personal

este de

specialitate? Ce

program are

acesta?

Asistentul social care se ocupa de aspectele administrative privind plasamentul şi care

are dosarele copiilor şi tinerilor în propriul birou se află în clădire cu birourile

administrative. La cele 4 căsuţe se află un alt asistent social care lucrează cu copiii şi

tinerii. Asistentul medical îşi desfăşoară programul doar pe timp de zi.

Colaborări: 2 medici de familie; 1 neuropsihiatru (Suceava), 1 psihiatru (Gura

Humorului).

Personalul lucrează 12/24, pe timpul zilei sunt educatori de specialitate, iar noaptea

supraveghetori.

Consideraţi că

este suficient? Ce

alt tip de personal

vă mai trebuie?

Salariul este

satisfăcător?

Conform declarațiilor personalului salariul nu este satisfăcator.

Sunt probleme

legate de posturi

blocate?

Posturile vacante de logoped, kinetoterapeut şi educator sunt blocate şi nu se pot face

angajări.

Cine este prezent

în timpul nopţii?

În fiecare casă pe timpul nopţii există câte un supraveghetor cu excepţia casei Orhideea

unde sunt doi supraveghetori.

Cine este

manager de caz şi

câţi copii

monitorizează?

Cât de dese sunt

vizitele acestuia?

Managerul de caz lucrează la DGASPC Suceava şi are în supraveghere toate cazurile

copiilor aflaţi în cele 4 căsuţe. Aceștia, conform declarațiilor șefei de centru Olga

Ivanovici și a d-nei psiholog Daniela Ștefănescu vin la centru din Gura Humorului ”de

câteva ori pe lună” sau ori de câte ori sunt solicitați de către personalul centrului.

Alte informaţii: personalul instituţiei

18

Personalul centrului a raportat nemulţumiri cu privire la perfecţionarea, calificarea, specializarea şi alte

tipuri formări profesionale.

10. Inspecţii şi evaluări periodice

La ce inspecţii

este supusă

instituţia?

Când a fost

ultima inspecţie?

Din partea cui?

Care au fost

constatările

acestora? Ce

măsuri au fost

dispuse?

Alte informaţii: inspecţii şi evaluări periodice

11. Respectarea şi protecţia drepturilor fundamentale, incusiv CRPD

Dreptul la viaţă

Au fost decese în

instituţie? Când?

Conform asistentului social de la biroul administrativ, nu au avut loc decese în cele 4

căsuţe (anul 2014). În anul 2013 a avut loc un deces, un beneficiar major care a

decedat la spital.

Cum s-a procedat

în cazul

decesului?

A fost notificată

poliţia, s-a

realizat o

expertiză medico-

legală?

Dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane şi degradante

Au fost aplicate

pedepse?

Sunt indicii de

abuzuri din partea

personalului?

Nu au fost raportate astfel de situaţii, nici din discuţiile cu beneficiarii

Sunt indicii de

abuz între copii,

în special din

partea celor mari

asupra celor mici?

Nu au fost astfel de indicii

19

Dreptul la viaţă privată? (inclusiv corespondenţă)

Beneficiari care nu au telefon mobil propriu nu au altă alternativă decât să folosească telefoanele personale

ale educatorilor. În această situaţie descrisă de personalul complexului de servicii copiii şi tinerii nu au

acces la un mijloc care le permite să comunice în privat.

Dreptul la a-şi exprima opinia şi convingerile religioase?

Dreptul de a nu fi discriminat?

Conform asistentului social, în cele 4 căsuţe nu ar exista copii sau tineri romi „declaraţi”, însă personalul îşi

dă seama care dintre aceşti copii sau tineri ar fi romi. Tot în legătură cu copiii care provin din familii cu

părinţi romi, monitorii CRJ atrag atenţia cu privire la luarea măsurilor de plasament. Din moment ce,

conform personalului cu care s-a discutat, primăriile sunt uneori cele care iniţiază luarea unei măsuri

urgente pentru protecţia copilului, iar părinţii nu sunt prezenţi la tribunal atunci când se decide plasamentul,

monitorii CRJ subliniază că această situaţie pune probleme din perspectiva garanţiilor pe care le presupune

procedura judiciară. Ar fi necesară o evaluare a familiilor respective pentru a vedea dacă nu cumva lipsa

resurselor şi a informaţiilor despre proceduri le împiedică să ia parte la procesul în instanţă.

Accesibilizare

Dreptul de a nu fi supus exploatării

Dreptul la viaţă independentă şi integrare în comunitate

Din discuţiile cu reprezentanţii centrului, beneficiarii pot folosi biletele de voie pentru a se deplasa în oraş

pentru câteva ore. Nu am identificat informaţii care să ateste existenţa unor legături de prietenie şi

colaborare între tinerii din aceste centre şi tinerii din localitate.

Respectul pentru cămin şi familie

Din discuţia cu personalul Centrului, monitorii CRJ au aflat că în cazul în care o tânără rămâne însărcinată

şi doreşte să aibă o familie, aceasta merge în centrul maternal. Acolo ea rămâne în perioada dinainte de

naştere şi în perioada imediat după naştere. Tatăl copilului nu poate sta în centrul maternal. Monitorii CRJ

consideră că o asemenea situaţie nu respectă dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a avea o familie, din

moment ce părinţii trebuie să stea despărţiţi în perioada din jurul naşterii. Personalul care a stat de vorbă cu

monitorii CRJ în această vizită a oferit exemplul unui caz căruia i s-a procedat în modul descris anterior.

Personalul a precizat că acestui cuplu îi va fi oferită o locuinţă socială după ce mama va ieşi din centrul

maternal.

Dreptul la educaţie

Copiii sunt înscriși fie în învățământul de specialitate, fie în cel de masă

Dreptul la sănătate

Acces la servicii medicale de medicină generală și specialitate.

Dreptul al abilitare şi reabilitare

Monitorii consideră că aici este un punct sensibil al serviciilor oferite în cadrul centrului. Deoarece

scopul final al serviciilor este dobândirea unei vieţi independente şi integrarea în comunitate,

monitorii consideră că echipa multidisciplinară are un rol important în abilitarea beneficiarilor cu

noi deprinderi de viaţă şi competenţe socio-profesionale. Cunoscând specificul acestor beneficiari,

diagnosticul psihologic asociat şi alte caracteristici semnalate precum toleranţă scăzută la frustrare,

instabilitate, imaturitate psiho-afectivă, monitorii consideră extrem de esenţial realizarea unor

20

programe structurate de intervenţie psihologică care să diminuneze comportamentele dezadaptative

şi să îmbunătăţească calităţile şi resursele interioare ale beneficiarilor.

Dreptul de a participa la viaţa culturală, activităţi recreative, timp liber şi sport

Copii sunt implicați în activități sportive organizate de către organizații neguvernamentale cu care Centru

colaborează, beneficiază de activități de petrecere a timpului liber (acces la jocul de joacă dotat cu jocuri și

jucării, tabere și excursii la mânăstiri); implicare și participare la evenimente socio-culturale organizate în

localitate.