PEST'A, Mercuri, 17./29. maiu, 1872. HSr. M 6 5 3 . Anulu alu cincilea MDCCCLXXII.

Locuint i 'a Redactoru lu i

ui

Cance lar ia RedaetiuaM e in

Strat 'a tragatorinlul [X.6-vészatosa], Nr » .

Sorisorile nefrancate nu se vor: 1

primi decatu numai de la oorespun-dinţii regulari ai „Federatiunii." Articlii tramisi si nepublioati se

voru a rde .

FEDERA Diurnalu politicu, fiterariu, comercialu si economicii.

T A ESÎ MERCUR I - A , V I N E R I - A SI D O M I N E C ' A .

P i e t l u î n da Prenaraerat l i lne Pre trei lune . . . 8 fl. v. P r e siese l u n e . . . 6 „ Pre anula intragu - 12 „ „

R e n t r a H o m a o r a : prtia- intregu 30 Fr . = 30 Lei n

» 6 luna 1« „ ^= 16 „ „ » 3 - « „ = s •;, ;;

P e n t r u (aserţ iuni : 10or . de linia.si 30 or. taos'a Um orale pentru fiesoe-eare publica-aune separatu. In loculu deschisa

20 or. de linia-Unu eseniplarin costa 10 cr .

D'in caus'a serbatorii catolice, nume-ruLu jjrussimu alu diuariului nostru va apare numai dominec'a venitoria. Redactiunea.

Pest 'a , 28./16. maiu, 1872.

Guvernulu României a datu monopolulu tutu­nului (érba de fumatu) in licitatiune orale la vis­tieria, fiindu de facia toti miniştri, dîce „Trom-pett'a Carpatiloru." Redactiunea acestui diurnalu, amicu allu ministeriului, se bucura cà guvernulu asta data au padîtu strinsu formalităţile si cà adju-decatiunea s'a effectuitu intr'unu felu de hocus pocus, adecă s'a pusu rondu trei mice bucatielle de luminări de stearinu, s'a âprinsu bucatîc'a an-tâia si s'a inceputu prim'a serie de licitatiune, con-curinti'a au duratu câtu au duratu lumin'a, éra adjudecatiunea au fostu stingerea de sine a lumi nei. Asie a dou'a serie de licitatiune. La a trei-a s'a inceputu lupta crâncena intre companî'a roma­na de Olteni, in capulu carei-a se aflá d. Vladoia-nu, si intre companî'a magiara (banc'a franco hun-gariana.) S'a urcatu Oltenii pana ia 8 millione, dar' au trebu tu sè cadia, cà-ci ungurii au datu inca 10 mii lei preste ceea ce a datu Oltenii cari se uitá cum se stinge lumin'a si cum se adjudeca a trei-a, adecă ultim'a serie de licita tiune a supr'a companiei magyare.

„Tromp. Carpatiloru" afla cà licitatiunea s'a facutu dupa tota ronduel'a, dar' deplânge cà mono­polulu tutunului s'au datu in man'a strainiloru ; organele ppositiunii scriu cu multa amaritiune, éra celle guvernamentali - predominate de folosulu materiale, se bucura cà statul u casciga parale. Asta data trecemu cu vederea tote espectoratiuuile diun^aleloru Li ori ce colore si insemnàmu numai ceeat* ţ*> «m'ariatû noi aici in locu, despre acesta affacere.

Banc'a franco-bungariana d'in Pest'a, de si favorita a dlui ministru presied. Lónyai, n'a facutu asta data politica, ci simplu numai unu „Geschäft." Eca cum. Banc'a fr. hung. au avutu scrisori de recumendatiune de la insu-si Domnitoriulu Ro maulei, prin urmare miniştrii M. Salle a aprinsu luminele numai pentru cei orbi, éra nu si pentru cei ce vedu cu ochii mintei sanetose. Judanii de la Banc'a fr. bung, (tà-ce toti sunt judani) poves-tescu glumindu despre artea vragitoria a minis-triloru Romanlei, cei cu luminutiele ; dar' ei spunu apriatu, cà facura bunu „Geschäft" cu luminu­tiele ministriloru, pentru cà ei aveau de mai nainte legamentu pentru trecerea in possessiunea altoru-a a monopolului de tutunu ce li-s'a adjudecatu, si ce loru nu li-a plesnitu prin minte a-lu tiené. Banc'a fr. hung. a datu — de nu ne insiellàmu — Bancei României dreptulu monopolului, pentru 9 millione lei, adecă 900 de mii de lei cascigu cu-ratu si pentru inchiarea contractului Banc'a fr. hung. au delegatu pre representantele seu D. Cohen, care asta-di au si plecatu spre Baziasiu. Au străinii atât'a minte de nu se prindu de lu­cruri odiose, apoi judanii de la Banc'a fr. h u D g . cunoscu patianiele organeloru financiarie alle gu­vernului ungurescu aici in tierra, cu multu mai bine di câtu cá d'insii sè se ingagedie la lucru atâtu de onerosu in România. Inse guvernulu Ro­mâniei si-a ajunsu scopulu, succedendu-i a urcá veniturile statului, Era bielii Olteni potu privi, cu duiosîa, la joculu mînistriloru cu gidanii. —

Cu privire ia reportele Ostrungurlei càtra imperiulu germanu aflàmu d'in una correspondin-tia tramisa d'in Vien'a diuariului -N. Bad. Ztg" cà cancelariulu austriacu c. Andrássy a perdutu pentru person'a sa veri-ce comunicatiune cu Be-rolinulu, si totu atâtu de pucinu scie despre cele ce se petrecu acolo si alter ego lui, siefulu de secţiune Hof mann, care conduce affacerile officiului esternu. De altmintrea, numitulu correspondinte se legăna in sperantia, cà diu Beust, parin­tele sistemului de asta-di, inca nu si a jocatu ro Iulu in Austri'a, nu numai, ci daca căderea cont. Andrássy va urmá inuainte de încetarea d'in vie­tia a ministeriului Auersperg, elu la totu casulu are prospecte d'a fi rechiamatu la postulu seu de

mai innainte. La casu inse candu vieti'a officiale A cont. Andrássy ar' apune de una-data cu a ministeriului Auersperg, portfoiulu lui va trece in manile uuui cavaleru conservativu.

Cestiunea „Alabama", precum s'a potutu si prevede, tocmai asié va dispare de pre terrenulu publicitàtii, precum s:a ivitu. Ambele parti liti-gante, Americ'a si Angli'a sunt staturi comerciale si speculante, si ASIE greu si tare cu anevoia in-treprindu ce va, ce nu numai cà ar' fi de unu resultatu dubiu si fàra cascigu, ci ar' trage dupa sine si daune însemnate. Afara de ace'a, cestiunea „Alabama" au provocatu-o si complicatu o de totu alte combinatiuni politice, cari acum dispa-rendu séu nimicindu-se din alte iacidentie, trebue sè dispara si cestiunea „Alabama", ce a pusu am­bele continente in o curiositate încordata de pre o parte, de pre alfa li-a implutu de tema si in-grigire pentru unu resbellu infricosiatu intre pri­mele poteri marinarie si comerciale. Inse atâtu temerea câtu si curiositatea s'au prefacutu in fumu, cà-ci senatulu d'in Vasingtonu, in siedinti'a sa d'in urma a retrassu eu 42 voturi contr'a 9 pretensiu-nile. dauneloru indirecte. Angli'a, credemu, va fi indestulita eu acestu votu alu Americei, si bucu-rosu se va intiellege cu cabinetulu stateloru unite despre solvirea dauneloru directe.

Nu pucina încordare domnesce intre cetatienii Americei de nordu la alegerea presiedintelui re-publicei. Fostulu presiedinte Grant de-sî are par­tida însemnata, are inse contra-candidatu pre pro-prietariulu unui diurnalu democraticu, Greeley eu o assemene partida poternica. Sa ascepta frecàrile cele mai inversiunate.

Pentru cá cetitorii noştri sè cunosca originea insurrectiunii carlistiloru, resumemu dupa „ J o u r ­n a l d e P a r i s " in câte-va cuvinte acestu ca­pitul a d'in i s to r i ' a Iapaniei.

Filippu V. suindu-3e pre trouulu Issabellei-Catolice n'au intrudusu precum se dîcea, iu Ispáni'a legea Salica. *) Ellu restriose simpleminte dupa votulu Cortesiloru (Camerei) d'in 1714. succesiunea feneiloru la casu candu n'ar fi mos-cenitoriu de partea barbatîsca in descend inti 'a directa a re­gelui domnitoriu séu in la i 'a collatérale. In 1789. Carlu IV. tpmendu-se pentru sanetatea vacillante a infantiloru si vrendu, in lipsa de feciori, a lassá fiicei salle coron'a, ne­mici sancţiunea pragmatici a lui Filippu V. si fece a se ratifica annullatiunea prin C)rtes. In3e acesta annullatiune remanendu fàra obiectu, n'a promulgatu-o. Mai antâiu Fer-dinandu VII. la 1830. o scose d'in archivu si o »pplica. Acestu rege n'aveâ prunci d'in celle trei căsătorie aile salle. A patr'a femee a sa, Maria Cristina de Neapole, erá însăr­cinata (grea) candu ellu proclama serbatoresce in vertutea „auto-aceordado" lui Carlu IV. dreptulu femeiloru d'a mos-cenl coron'a. Ellu assecurà estu-modu tronulu infantelui ce erá sè se nasca, fecioru séu féta, e u e s c h i d e r e a f r a t e l u i s è u C a r l u . D'in intemplare se nascù téta, carea si domni apoi sub numele Isabell'a II . — Dupa doi anni, in absenti'a reginei si la staruintiele intetî torie a doi miniştri devotaţi lui Don Carlu Ferdinandu VII. slabitu de boia si taibacitu de scrupulu relegiosu, revoci intr'ascunsu despusetiunile salle testamentari. Regin'a inse, intiellegundu acést'a aceurse si îndupleca, fàra multa ostenela, pre regele a revoca revocatiunea sa. Camer'a (cortes) convocata spre acestu scopu, sanctiunà ordinea de successiune regulata prin Carlo IV. adoptata prin Ferdinandu si proclamară pre Ma-ria-Cristin'a regina tierrei. Preste câtu-va dupa acést 'a regele mori. Dom Carlu, vediendu ea scapă coron'a, prinse armele si de atunci incepù intre Carlisti si Cristinesci, seau mai

biue intre moderaţi si liberali, acellu resbellu de fanatism i neimpacatu si selbaticu ce tienù siepte anni si care s'ar fi prolungitu lungu tempu inca , daca Maroto n'ar ' fi liberatu tota aimat 'a carlista prin pactulu de la Vergari'a. — Acestu-a este resbellulu ce moscenitoriulu lui Dom Carlu reîncepe asta-di.

Sinodalii archidiecesanu d'in Sabiiu' (Urmare.) *)

Siedinti'a VI. tienuta in 29 Aprilie 1872. Presiedinte Vicariulu.

Se cetesce si autentica protocolulu siedintiei pre-cedinte. ,

Presied. aduce la cunoscinti'a sinodului rogarea preo-tiioru si unoru parochieui d'in comunele Mogosiu, Miclesci Mamaligani si Valea-barnei, pentru incorporarea la protopr. ZIatnei-de-josu. Se preda consistoriului. — Deput. Patiti 'a, face interpelatiune in privinti'a seducerei parochieniloru d'in Abrudu-Cornea la o impacatiune daunaciosa a beseericei Dr. Glodariu face interpelatiune in privinti'a representatiunei cà­tra M. decisa de congresulu nostru la anulu 1870 in privin­ti'a modificatiuniloru făcute unilateralminte in statutulu or-ganicu. M. Brauisce face interpelatiune in piivinti'a tienerei sinodului protopr. in tract. Nocrichiu-Cincu-Mare, in privinti'a protocolului lui tare mancu si chimonositu si intréba : ca-

petat'au acestu protocolu aprobarea consistoriului. La ordinea dîlei sta operatulu comissiunei bugetarie. — P. Nemesin face propunerea cá operatulu comissiunei, spre a poté ticoe la de baterea generale, sè se privésca de cetitu si apoi cetindu-se operatulu d'in punctu in punctu, sè se intre numai de câtu in desbaterea speciale. Propunerea acést'a se primesce si se trece la cetirea si des­baterea deosebitaloru positiuni, cari fàra observatiune un'a dupa alfa, dupa propunerea comissiunei se primescu. La positiunea „Ajutoriulu invetiatoriloru seraci si meri taţ i" pre­liminată cu 1000 fl. face Dr. Glodariu amendamentulu cá sè se voteze 2000 fl. Deputaţii Nemesiu si Siandru sprigi-nescu acestu amendamentu.

Dr. Pecurariu propune ştergerea salariului de 1200 fl. pentru referinţele d'in senatulu scolasticu si 1000 fl. d'in ei si, », «d„v. 6» ia remuneratiupea peairu..,ü>vetiatorii seraci, éra cele 200 fl. sè le capete acelu memuiu consistorialu, care va porta referat'a in trebi şcolari, unde si asie abiè sunt 300 nri, intre cari 12—15 concepte si cele-lalte curenţii. — E. Macelariu refiectéza antevorbitoriului, cà referinţele d'in sen. scol. nu aru avé de lucru, altu-cum este pentru acesta propunere daca réf. este restrinsu numai si numai pre langa aetele ce incurgu. Branu de Lemeni esprima dorerea, cà sco­lele sunt inca totu in acea stare deplorabile cá mai inainte, cà-ci nu s'au visitatu si purcesu la radicarea loru cu ener-gi'a cuvenita.

Presiedintele afirma eà dupa raportele d'in diieritele tracte scolele si invetiamentulu in fapta stau bine ; visita-tiune nu s'a intreprinsu pana acum, inse consistoriulu a pusu in prospectu o visitare generale a scoleloru in acesta primăvara prin mai mulţi comisari.

Dupa închiderea desbaterei se pune la votu propunerea Dr. Glodariu cu adit. dlui Dr. Pecurariu si se respinge cu o majoritate numai de 2—3 voturi; se primesce propunerea comissiunei. O scurta desbatere se mai încinse la positiunea de 2000 fl. preliminaţi în anulu trecuta pentru cumperarea de realităţi pentru parochiele serace, cari bani nu s'au spe-satu. Acesta suma de 2000 fl se propune de comissiune sè remana cá creditu deschisu si pre anulu 1872/73 sè se prelimineze de nou alte 2000. — Propunerea comissiuuei se primesce nemodificata.

Siedinti'a se inchide si cea viitoria se anuncia pre dupa média la 4 ore.

— La ordinea dîlei sta continuarea desbaterei mai departe despre operatulu comissiunei bugetarie.

*) Lex Salica scrisa in seci. V. in limb'a lat. corupta,, mai tardîu m-.idificata si adausa, este unu felu de dreptu publicu allu Franciloru salici, allu carui-a base este eschi­derea liniei femeesci de la successiune.

S i e d i n t i'a a VII.

Presiedintele deschide siedinti'a la 4 ore dupa amedi si incunosciintiedia sinodulu, cà protoeolulu siedintiei pré­cédante nefiindu gafa se va ceti si autentica in siedinti'a urmatoria ; ceea ce sè iè spre sciintia.

Presidiulu aduce la cunosciinti'a sinodului protestulu mai multora parochieui d'in Câmpeni, protopopiatulu Zlatnei de susu, in contr'a proiectului comissiunei esmise pentru regularei parochieloru, cu referire la acesta parochia. — Se transpune consistoriului in legătura cu conclusulu adusu in objectulu regularei parochieloru.

D'in partea presiedintelui se pune la ordinea dîlei continuarea raportului comissiunei bugetarie. Positiunile ultime ale acestui resortu sè deliberéza in tocmai dupa pro­punerea comissiunei bugetarie.

Urméza la ordinea dîlei referat'a comissiunei verifica-

*) Vedi Nrii 48 , 49, 50 si 51 ai „Fed.

210

tore d'in cercurile de la 10—20. Acésta comissiune, prin referinţele seu S. Popoviciu, cu privire la deputatulu mire-anu d'in cerculu alu 12, de la Vâlcele (Élőpatak), propune cá, — luandu-se in considerare, cà scrutiniulu protocole-loru de alegere s'a severaîtu ia Brasiovu in locu de a se seversî in loculu defiptu priu Ven. Consist., in Vâlcele, èra

d'iu acte nu se vedé cà respectivii membri scrutinatori ar '

fi fostu inainte incunosciintiati despre schimbarea locului de

scrutiuare ; luandu in considerare, cà la scrutiniu au lip-

situ protocolele de alegere a 14 comune besericesci ; luandu-

se mai departe in considerare, cà colegiulu scrntinatorin n'a

fostu condusa de dnula N. Strevoiu, cá comisariu denumitu,

ci de altu comis3ariu ad hoc alesu de colegiu, in contr'a

reguleloru de alegere — alegerea dlui N. Strevoiu de depu-

tatu alu sinodului sè nu se privesca de verificata.

Se incinge o desbatere mai lunga, la care se ingagie-

dia mai mulţi deputaţi pro si contr'a. In fine inse se pr i­mesce propunerea comissiunei cu o majoritate numai de unu votu.

Presiedintele, prin cuvinte petrundietorie areta, cà representantele acestui cercu, fericitulu I. A l d u l e a n u , a fostu unu barbatu, carele a contribuitu multu la aduceraa in viatia a organismului beser. si carele prin neindurat'a morte s'a rapitu d'in midiloculu nostru ; provoca ieci sino­dulu a-si descoperi profund'a dorere pentru perderea aces-tui-a. Acést'a se primesce d'in partea sinodului si sculandu-se membrii rostescu, vecinic'a pomenire !

Se pune la ordine, raportulu comissiunei pentru înstrăi­narea pamenturiloru si realitktiloru beser. Keferintele I. Metianu cetesce conspectulu ven. consistoriu despre realită­ţile si pamenturile istrainate de Ja besericilo nostre, subs-cernutu acestui sinodu in sensulu conclusului sinodului d'iu 1871, — d in care se vede, cà cercetandu-se d'in partea comissiunei s'au aflatu, cà in 17 protopopiate s'au instrainatu mai multe realităţi de ale besericeloru ; comissiunea pro­pune cá acestu conspectu sè se remitta ven. consistoriu, cá sè invieze pre respectivele comune a procède pre calea le­gei pentru cascigarea realitàtiloru, despre cari aru fi pros-pectu de reusîre. — Propunerea comissiunei se primesce cu aditamentulu dlui P . Nemesiu, care suna, cà pentru asecurarea averei miscatorie si nemiscatorie a besericclora si scoleloru nostre se recomanda consistoriului a se ingrigi, cá in tote parochîele sè se compună inventorie despre tota averea besericésca, şcolara si fundatiunale, in trei esemplare, dintre cari unulu sè se pastredie in archivulu consist, alu doilea la scaunulu respectivu protopresbiteralu si alu treilea in lad'a besericei locale; mai departe a se ingrigi, cá tota ave­rea imobila a besericei, scolei si fundatiuniloru sè se introducă respective transcrie in càrtile noue funduarie. — Fiindu tem­pulu inaintaty siedinti'a sferedica.

Estrasu d'in „Telegr. Eom."

(Va urmá.)

D. Hasdeu a rostitu la mormentulu {Ilustrului I. Eliade Radulescu urmatoriulu discursu, in numele pressei romane:

Domniloru ! ! . . . . nu , . . . fratiloru ! Daca nu in viéti'a de tote dîllele, candu ne domnimu mereu, si domnin-du-ne mereu ne certàmu fàra mila unii cu alţii, daca nu in viéti'a de tote dîllele, celu pucinu aci, in faci'a mor-miuteloru suntemu fraţi, numai fraţi, si cá trati amu venitu a plânge pre tierren'a unui părinte.

Părinte ! De duo-dieci de anni Romani'a intrega, de la una margine pana la cea-lalta, numesce pre Heliade ,părinte alu litteraturei romane !" De duo-dieci de anni, si totu-si nimeni nu si-au datu séma> nimeni n'a luatu oste-nél'a de a câmpeni greutatea acestui epitetu : .părinte alu litteraturei romane." Una litteratura este una naţiune !

Au fostu sute de popore, cari avusera fie-care câte una limba, dar' n'au potutu fie-care sè-si creeze câte una litteratura. Elle se mişcau, cugetau, lucrau, vorbiau, dara numai in visu, cà-ci n'au lasatu nici una urma. Litteratur'a singura affirma esistenti'a cea descépta a unei naţiuni ;

si mai multu de câtu atât 'a ; singura i da secretulu de a nu muri nici-una-data. A dormi, fie visurile câtu de strălucite, câtu de sgomotose, nu este a trai. Traiulu se incepe d'in momentulu desceptàrii. Cine déscepta una naţiune, cine o smulge d'in mincinosa agitaţiune a somnului, acelu-a o face sè traiésca, acelu-a o nasce. Parintele unei littérature este

parintele unei naţiuni. Eta cine a fostu Heiiade !

Tote nascerile se facu in dorere. Iu dorere a nascutu si Heliade litteratur'a romana, a nascutu naţiunea romana. Indiestratá cu una limba vechia, poternica si frumosa, dara ala carui-a fini litterariu de alta-data se rupsese mai bine de unu secolu. Bomani'a dormiá ; si nici macaru a dormi bine nu-i erá datu, cà-ci o sugruma iu somnu cosiemarulu fanariotismului, in câtu nu visa, nenorocit'a, de câtu groza si tortura, tortura si rusîne ! Heliade s'a luptatu cu somnulu, s'a luptatu cu cosiemarulu si a invinsu tote, cà-ci a facutu tote : de la abecedaru pana la filosofia, de la tipografia pana la theatru, de la gazetta pana la epopeai Nu este aprope nici una ramura a cunoscintieloru umane, in care sè

nu fi infiptu virfulu condeiului ! Si litteratur'a romana s'a

nascutu s'a smulsu d'in letargia naţiunea romana, cà-ci a fostu unu Heliade !

A cresce poporele este politic'a cea adevC*ata. Sunt

trei t î t îne, prin cari acésta adeverata politica deschide usi'a viitorului unei naţiuni : istori'a, poesi'a, religiunea. Ce este istori'a ? Daca fie-care omu a parte ar' contracta obiceiulu de a-si aduce aminte in fie-care sera tota ce a spusu, totu ce a lucratu, totu ce a cugetatu, tote relatiunile sale d'in cursulu dîllei ; daca si le-ar' aduce aminte cu căuşele si cu efectele loru, fàra a ascunde nimicu, fàra a uitá nimicu, fàra a mintî propriei sale consciintie ; daca s'ar sili a in-tiellege in acésta revista retrospectiva totu ce a fostu ne-meritu séu ratecitu folositoriu séu de prisosu, prea multu séu prea pucinu ; — unu asemenea omu, printr 'unu asse-menea controlu a supr'a propriei sale nature si proprieloru sale midiloce s'ar face pre fie-care dî d'in ce in ce mai bunu. Pentru naţiuni asié este istori'a. Ea le aréta : ce sunt, ce potu, ce trebue sè fia. Una naţiune fàra istoria nationale amble câtu de iute, se pare cà merge, croesce zigzaguri in drépta si in stang'a, se sbuciuina, se iuvertesce pre locu, dara nici unu pasu solidu pre calea progressului, pre calea moralisàrii ! Ce este poesi'a ? Intusiasmu, fia amoru, fia ura, fia indignatiune, fia ori-care altu simtiementu candu se redica la sublimu. Fàra poesia, fàra intusiasmu, nimicu mare ! Vei fi soldatu, dara nu erou ; v i fi actoru, dara nu artistu ; vei fi functionaru, dara nu omu de statu. Acést'a-i poesi'a ! Ce este religiunea ? Sperauti 'a. Rapiti speranti'a unui individu, elu se impusca ; rapiti religiunea unei naţiuni, ea se sinnccidc ! Istori'a, poesi'a, religiunea, éta literatura, prin care se cresce una naţiune, prin care se face una adeverata politica. Nimeni n'o intielegea mai bine de câtu Heliade, nimeni n'a aplicat'o mai bine, adică mai romanesce.

Fàra a fi destulu d« istoricu, fàra a fi destulu de the-ologn, tara a fi destulu de poetu, elu a fostu totu-si unu fericitu, unu sublimu anestecu de aaeste trei elemente, combinate astfelu, incâtu tâte-si trele la unu locu formau una admirabile fortia de acthne, unu geniu. Aci este misterulu poterii lui Heliade ! Aci, si inca in ce-va : in acea necom­parabile haina originale, yerde, curatu romanesca, in care sciá sè-si investmente tote cugetările ; una haina atâtu de ro­manesca, atâtu de originile, atâtu de verde, in câtu d'intre toti scriitorii noştri numa. dinsulu in vecii-veciloru nu pote fi tradusu intr'una limba străina. Despoiati-lu de idiotis-mele salle, de românismele salle, românisme in vorbe, in frase, in pagine intrege, si Heliade nu mai este Heliade !

Am obositu de emotiune . . . . nu ! . . . 'am obo­sita de admiratiune ! Uuu cuventu, si am terminatu. Se dîce cà Mircea celu Mare se dussesse dupa morte sc bata la porta raiulr i . I esse inainte santulu Petru. — Ce pof-tesci, omule ? intreba cu asprime cbelarulu paradisului pre T i d c i u U D o m n u a l u Eomauîei. — Sè védiu facia lui Dum-

nedieu ! respunse marele Mircea. — Tu, paganule ! Tu,

care ai tacutu mii de peccate si d'abié numai una monas-

tire ! Afara !

Audiendu scomotu la porta, se areta insu-si Dumne-

dieu. — Ce este ? intreba pre santulu Petru. — Eta asié

si asié Domue ; acestu muritoru, iucarcatu cu mii de pec­

cate, pre cari a crediutu cà va sè le pota rcscuraperá cu

unu peticu de monastire, vre sè intre cu ori-ce pretiu in

locasiulu santiloru — Fa-i locu la drppta mea ! —

disse bunulu si dreptulu Dumuedieu. Fa-i locu la drept 'a

mea ! Multe au fostu peccatele sale si pucinu lucru este una

singura monastire, dara elu si-a iubitu tiera lui, s'a luptatu

pentru tier'a lui, a lucratu pentru tiera lui si tote i se

ierta ! . . .

înainte de alegeri. (Caus'a natiunala in foiele magiare si in progra­

mele candidatiloru de deputaţi.)

Nu voimu a cerca motivulu pentru care se ocupa acu­m'a inainte de alegeri tota press'a magiara si mai toti can­didaţii de cestiunea nationalitatiloru. Voimu sè constatàmu

numai, cum-cà totu ce se dîce despre natiunalitàti se reduce

la : » mindent az ország integritásán belül, azon kivül sem­

mit !" (tote intre marginele intregitàtii statului, afara de

acést'a nimicu.)

Estu-modu s'a esprimatu si faimosulu C o l o m a n n

T i s z a inaintea alegatoriloru sei in D o b r i t î n u, si cu

elu mai toti candidaţii magiari. Este inse si acum'a o minoritate p. e. DD, C s e n-

g e r y , c. B á d a y, si altii, cari nu se sfiiessu a vorbi totu „de inimici d'in laintru si d'in atara" ; aceşti domni, firesce, nu voescu a recunosce de feliu cestiune de natiuna­litàti. Pre acesti-a i lasàmu la o parte ; fia dupa credinti'a (?) loru ; nu-i vomu conturba in inchipuifa loru fericire.

Facemu inse câte-va observatiuni seriöse aceloru băr­baţi magiari, cari voiescu sè veda si mai incolo de nasu, recu­

noscu cestiunea natiunalitàtiloru, si voiescu a o deslegá . in­

tre marginile integritàtii."

Nu prieepemu de feliu, pentru ce atâta n e î n ­

c r e d e r e , pentru ce bucina totu mereu „intregritatea

statului ? '

Natiunalitàtile, oi mai alesu n a ţ i u n e a r o m a n a in totu de-un'a a doveditu ,cea mai mare f i d e l i t a t e càtra Domnitoriu, celu mai mare p a t r i o t i s m u si ali­pire catra patri 'a comuna. Care d'intre magiari nu scie ast'a, au cunosce séu reu cuuosce trecutulu romaniloru.

j Cum-cà e neindestulita si pretinde respectarea drep-turiloru ei : nu insemna a avé .cugete reservate." — Tre­bue sè ne iutielegeti bine, ér' nu sè ne intielegeti reu.

Er' frassea . intre marginile integritàtii * amu dori se j ni-o esplicati, cà-ci este pré vasta, si nu scimu, ce voiiti

prin ea sè intielegeti.

De voiiti, domniloru, si inca seriosu, a indestuli pre­

tensiunile drepte ale natiunei romane, nu ne faceţi in totu i deun'a i n s i n u a t i u n i , cari irritédia si intarita spiritele :

ci apretiuindu in destulu interessele comune, ce le avemu si noi si voi, interesele de a n e s c a p á d ' i n g u r ' a t e u t o n i l o r u s i a m u s c a l i l o r u , — tractaţi cu n i cá cu fraţi de un'a si aceea-si sorte.

înainte de tote : sinceritate si încredere împrumutata ! Celelalte — credeti-ne — de sine voru urmá. Incepeti a molcomi spiritele inainte de tote in neferi-

cit'a Transi lvania . Aici este nedreptatea strigutoria la ceriu. N ' a v e t i f r i c a d e o „ a u t o n o m i a a T r a n s i l ­v a n i e i , ' a c e e a e s t e s i i u i n t e r e s u l u v o 8 t r u.,

Amu dori sè fimu bine pricepuţi, si nu r e u pricepuţi. La d'in contr'a — credeti-ne — va veni tempulu, candu ,nem mi leszünk kik húzzuk a rövidebbet !"

Carasiu, in 24./12. maiu 1872.

Abusurile guvernamentaliloru cu ocasiunea inscrierii pentru alegerile pre viitoriu a deputatiloru dietali nu numai cà nu se facu mai cu rutina, sè nu fia chiaru asié de ba-tatorie la ochi, ci se manifestedia celu mai evidente abnsu, calcandu-se legea si dreptatea. Daca voiosce cine-va sè se

j m3cria de alegatoriu, pre care mamelucii lu cunoscu, cà e romanu adeveratu necoruptibile, atâtu-a l'iutorcu, atâtu-a lu-sucescu, pana ce in fine, vediendu ck bietulr. romanu, şciin-du-si dreptulu, nu voiesce se ceda, — d'insii recurgu nu la lege, cà-ci aceea nu ierta, ci la violentia respingundu-lu cu poterea, éra pre ai loru, — cari firesee, cea mai mare parte sunt romani, inse proletari — i inscriu numai cá sè se imultiesca .numerulu, fàra de a cerceta câtu-si de suprafi-cialminte, cà ore respeclivulu indreptatîtu este, séu ba ? Ast'a e fapta si s'a intemplatu mai vederatu in Fagetu, unde nefiindu romani adeverati, guvernamentalii in lipsa de con­trola au inscrisu de alegatoriu si pre celu mai de pre urma plaesiu (servitori d'ai comunei) cá votisante, incâtu vediendu unu romanu adeveratu astu-feliu de pecate de morte facia cu legea si inspaimentatu de numerulu celu mare mamelu-cianu, a eschiamatu : „unu vitielu sè-lu candidaţi si acelu-a a r reesî inviugutoriu."

Sè lassàmu Fagetulu, cà-ci precum dîsei, acolo nu

avemu romani tari de anima si do» augeru, rsi sè trecemu la

Logosiu, undele semburulu inteligentiei romája,, ^ « j

Ce s'a intemplatu in acestu cercu ? Eca prl langa

impertinentele amintite s'a mai intemplatu unu faptu s^ren-

garescu urdîtu de uuu jude administrativa, romanu de na­

scere. — Anume in comun'a Bar'a, preotulu localu a anun-

ciatu in baserica, cum-cà cine voiesce a se servi de dreptula

seu, sè merga joi in 23. maiu c. n. la Logosiu si sè se în­

scrie de alegatoriu, ck-ci terminulu se curma si dreptulu se

perde. S'a si contielesu bravii Bareni, cá in corpore sè merga

la Logosiu, — dara ce sè vedi ? in statulu acestu consti-

tutiunalu ! la capetulu comunei stau pandurii, cari d'in man-

datulu judelui administrativu oprescu omenii, incepu a-i

bate cu patulu puscei con tringundu-i la facere de drumu

pre diu'a aceea. Dara martirii acesti-a voindu a nu-si perde

dreptulu s'a contrapusu cu vorb'a (nu cu forti'a, cà-ci ro­

manulu este blandu) si asié mulţi d'intrinsii fusera arestaţi, éra altii scapandu cu fug'a càtra Logosiu au inceputu a binevesti bunetktile constitutiunalismului ungurescu, laudan-du si pré marindu organele oficiali subalterne ale guvernu­lui presinte ! ! !

Scarbose sunt astufeliu de fapte cu atâtu mai ver-tosu pentru cà sunt comise in urmarea mandatului unui organu administrativu, cărui a missiunea diregatoriei sale i impune a veghiá si a susţine, dara nu a turbura pacea si liniscea publiea, inse ne mangaiàmu, ck-ci speràmu de la iubrea de dreptate a Domnului comite supremu Georgiu Ivascoviciu, cà dinsulu cá capu allu comitalului acestui-a nu vá suferi astufeliu de pata pre corpulu oficiantiloru sei, ci fàra de a avé recore de guvernu va pedepsi dupa me­rita pre judele administrativu, care abusedia cu poterea sa oficiale, cà ci credemu, cum-cà nici guvernulu nu voesce sè-si imultiesca numerulu credintiosiloru sei cu călcarea in pitiore a legiloru tierei si a ordiuatiuneloru date de elu insu-si.

Ce se atinge de cercurile : Zorlentiu, Boccea si Ora-viti'a amu sè observu, cà aici cu atâtu mai putienu po­temu spera la unu resultatu favoritoriu pentru noi; cà-ci societatea drumuriloru ferate, care posiede aice fabrice gran-deose, e a-totu-potinte ; — ce d'ins'a vrè aceea se iutempla, — ci voiescu se amintescu ce-v'a d'in cerculu Sascei, unde .pop'a Aless'a" d'iu Boccea romana, care pre langa tote cà e plinu la punga, dar' seracu la capetîua, cere de la gu­vernu d'in foudulu de réserva menitu spre coruptiune 10,000 fl. ck-ci altu cum, dîce pop'a Elek, nu vá poté reesî, cà-ci poporulu e pentru .gidovasiulu Babesiu" (asió l'a botezatu protopopulu d'in I. . , èrudîtulu omu d'in sciintiele pana acum inca neinventate) si dinsulu (poporulu) e iaca prea-simplu, ellu nu scie face destingere intre omu de

211

statu (cum e pop'a Elek) si intre omu de rendu ! Dara pa­rintele Elek sè-si puna poft'an cuiu.

Dumnedieule ! la ce sè ajungemu, cá d'in vistieri'a tierrei, d'in sudorea poporului sè se promovedie corruptiu-nile ; 10,000 fl. sè voru resipí, cá sè pota ajunge in parla-mentu unu omu care nici cà scie defiui cuventulu pár­iámén tu !

Nu astufeliu se casciga simpati'a romanului, nu, cà-ci poporulu scie cum-cà aceşti bani sunt d'in sudorea cea crunta a sa.

Ci stapaniloru ! Nu ne impedecati d'a ne poté servi de uniculu dreptu constitutiunale ce mai avemu in acésta tierra pre care si noi o nuiiiimu patria, dati-ni drepturile natiunali, respectati-ne limb'a, cà-ci si noi asemenea cá voi portàmu sarcinele tierrei si apoi veti vedé, cum cà mai potenţi si mai fideli amici cá pre romani, — acaroru drep­turi le cabat i asta-di in pitiore — nu ati avutu si nu veti avé ! In locu de a cumpăra pre bani voturile pentru unu deputaţii inerte, mai bine intrebuintiati banii acei-a pentru ajutorarea lipsitiloru d'in Carasiu. —. F .

Cricàu, 18. maiu, st. n. 1872. Un'a d'intre însuşirile cari caracterisedia pre „Omulu

onestu" e sentiulu de dreptate. Nimica nu pote fi mai jndignatoriu pentru unu omu cu caracteru si semtiuri cura­te, decâtu candu vede falsificaudu-se adeverulu, cu deosebire acolo, unde in aceea se inteotionedia a se seduce opiuiunea publica fiiudu-i folositu numele de instrumentu.

Venindu-mi la mana Nrulu 35 d'in a. c. a „Telegr. Rom." si cetindu d'in acelu-a descrierea adunară d'in Sabiiu de la dominec'a Tomei, care (adunare) DD. activişti delà Fagarasiu in intielegere — de-sî nu pre facia — cu cei delà Brasiovu si Sabiiu, o lonchiamara pre o dî si intr'unu locu cu totulu potrivitu pentru a poté essî ,cu planulu loru pana in ultimulu momentu alu adunării, tienutu in mare secretu.„ — cetindu, dîcu, acea descriere, pana candu de o parte trebue sè recunoscu ck, in câtu privesee form'a acelei adunări, aceea am aflatu-o in mare parte adeverata, dû alta parte nu potu negá cà, incâtu privesee mateiî'a ei, aceea contiene si neadeveruri.

Cá economu in timpu asiè dîcundu de véra, nepo-tendu dispune cu multu timpu péntru a poté petrece la mesa, nu me potu demite la descrierea in detaiu a acelei adunàri intru adeveru maestrita, ci o lasu cá aceea sè o descria alta persoua in impregiuràn mai favoritorie decâtu ale mele, si spre aceea mai capace dacâtu mine, deci me voiu restrmge cu putiena esceptiune la combaterea aceloru neadeveruri, cari in acea descriere privescu ne-insemnat'a-mi persona, incâtu adecă ea e adusa in coznbinatiune cu o dechiaratiune,/ ' ' ' ' acea adunare, apropriata mie, i ; numit'a descriere de i totu falsificata. — Deci nu voiu moiestá pu-bliculu cetitoriu cu descrierea mai multoru apucature ale unora omeni, observate cu acésta ocasiune, s. e. cum acea conferintia d'antâiu fù conchiamata si dupa o întâlnire a Dnului Vicariu Antoneli cu Dnulu Dr. Boreca in Sabini, cu calculu éra revocata — in urm'a cărei revocrri unii d'intre fruntaşii natiunei porniţi la acea adunare d'in mediu-loculu caletoriei loru se intorsera inderetru, — si totu-si iii tienuta.

Cnm la a c e i conferintia, afara de unulu de la Huue-dor'a, nimenea nu-si produse plenipotentia in iutielesulu dupa cum se poftea, amesuratu provocariloru, prin urmare cei de facia nu se potura privi cá representantii cutarui tienutu in cause politico-natiunale, ci mai multu cá repre­sentantii cutarui protopopiatu greco. orientalu tramisi la si-nodulu archidieces. in cause besericesci, si numai ocasionalminte veniţi la conferinti'a revocata degiá de càtra conchiaroato-riulu, d'intre cari unii, dupa cum inşii au marturisitu, fure in faci'a adunávii, pana la sosirea loru in Sibîiu nu sciura nimicu despre aceea si totu-si DD. activişti voira a-j privi cá representautii cutarui tienutu de unde ,Tel. B." in nrulu mai susu amintitu publica in lumea larga, cà la acea adunare au fostn representate 15 tienuturi.

Cum DD. activişti vediendu in diu'a d'antâiu a adu­nării cà nu voru essî cu planulu loru — tienutu inca in mare secretu — de a se otari activitatea, si la actulu ale­geriloru, — candu erá pusa Ia votu si mai primita propu­nerea Dlui Petru Nemesiu, de altmintrelea destulu dupa im-pregiurâri formulata, d'in causa cà aceea nu contieneá par­ticiparea si la actulu alegeriloru o submiteá unei adunàri generale conchiamate pre 26 maiu in Alb'a-Iuli 'a, — se fo­losiră de o apucătura, cerendu amenarea votisàrii pre diu'a urmatoria, cu scopu cá sè-si pota aduna si instrui pre acea

dî mai mulţi sinodali pentru a poté dobori acea propunere si a primi alt'a care erá a se formula de D. Iosifu PusCariu pre acea dî, in intielesu cá ea sèg contiena activitatea si

Iu actulu alegeriloru.

Cum in diu'a d'antâiu si in a dou'a pana la unu timpu

tota adunarea împreuna cu presiedintele oi recunoscu, cà dupa I modalitatea cum fu aceea conchiamata, d'in caus'a revocàrii j acelei-a si d'in caus'a numerului forte micu — abiè afiandu- j se cá la 25—30 persone — nu se pote privi de conferin­

ti'a generala a Intelingintiei Bomane d'in Transsilvani'a, nici

na pote aduce otariri moralminte obligatorie pentru alegatori 1 Romani in tienut'a loru la actulu alegeriloru, ci se privesee I numai de o convenire si consvatuire amicabile a celoru oca- (

sionalminte conveniţi, pentru a se consulta despre cele de

facutu, cá sè se pota conchiamá pre calea publicitàtii o adu­nare generala a Inteligintiei, care se otaresca tienut'a Bo-maniloru la actulu alegeriloru, — d'in care cause, — pro-babilminte cá sè nu se sfetésca planulu care involvá in sine deciderea activităţii — nici cà se pofti in diu'a d'antâiu a se duce ce-va notitie in forau de protocolu despre totu lu-crulu, si pre langa tote se potu privi numai cá unu velu cu care erá acoperita curs'a pentru passivisti — prin primirea propunerii dlui advocatu Iosifu Puscariu deciseră activitatea, care nici cà a fostu pusa la desbatere, — si formară unu comitetu centralu generalu cá eflusulu unei conferintie gene­rale a Inteligintiei Bomane d'in Transsilvani'a, — dîcu, nu voiu molesta publiculu cetitoriu cu descrierea astoru-feliu de lu­cruri intortocate si cu maestria tiesute de càtra nisce advo­caţi tineri, pote pre calea alegeriloru aspiranţi la nisce ofi-cie frumose, ci abatendu-me de la tote acestea voiu veni la cele ce in acea descriere me atingu pre mine personalminte si in specie la pasagiulu : „Dnulu Mezei tramisu de càtra clubulu d'in Alb'a-Iuli'a se dechiara in principiu peutru ac­tivitate, dara dinsulu nu afla adunarea présenta de compe-tinta a aduce concluse obligatorie."

Daca asiu avé natura de a trai cu spirituose, fiindu adunarea dupa prandiu — cetindu acestu passagiu, asiu veni in dubitstate despre mine insu-mi, cugetandu cà dora behdu la prandiu vr'unu patrariu de vinu mi s'a turburatu mintea si esîndu d'in starea ei normale nu a fostu in stare a se conduce in consonantia eu amim'a-mi, — va sè dîca fiindu

aceea in o stare întunecata am vorbitu aceea despre care in

starea-mi tredia uu am cunoscintia, dara fiindu cà dupa na­

tura-mi numai de apa me folosescu cá beutura, apoi de apa

curata inca nu am vediutu imbetandu-se nimenea, — daca

nu dora „Tel. Eom.* vrè sè me imbete pre mine, asiè aser­

ţiunea d'in acestu passagiu, cà eu m'am dechiaratu ori in principiu ori in realitate pentru activitate, cá un'a care nu are nici o basa de adeveru o respingu cu tota indignatiunea si dispretiulu, cá un'a care t în-tesce a-mi conpromite încrederea pusa de càtra tramitie-torii mei la acea adunare, si acést'a o facu cu atât 'a mai vertosu, cu câtu venindu-mi adi la mana si Nrul. 36 „Tel. Bom." si cetindu d'in acelu-a cursulu adunarii luatu in forma de protocolu si in acelu-a, totu acelu intielesu falsu vediui datu vorbirii mele cá si in descrierea d'in celu-a-laltu Nru, cu tote c à eu cu acea ocasiune nu am vorbitu neci o iota despre activitate si passivitate, ci combatendu cu mai multe argurninte competinti'a acestei adunàri d'a poté dá direc­

ţiune natiunei in tienut'a sa la alegerile dietali, d'in puuctu de vedere alu solidarităţi, am propusu o adunare mai generala couchiamata pre calea publicităţii pre 28. maiu la Alb'a-Iuli'a, acestu-a e iutielesulu vorbirii mele d'antâiu, despre care se face amintire in amenduoi Nri ai, „T. R." in intie­lesu falsu ck m'am dechiaratu pentru activitate.

Dvostra, DD-loru activişti ! daca vreţi a cunosce cà de-sî cine-va nu e Dr. de drepturi, totu-si are ce-va logica in faptele si vorbirile sale, poteti cugeta cà cu minte tredia, candu am combătută competinti'a acestei adunàri motivile cari si Dvostra le ati recunoscuţii, de a aduce otariri obligatorie pentru alegatorii Bomani, si am propusu con­chiamarea altei adunàri la Alb'a-Iulia, numai nu m'am potutu demite la o dechiaratiune, fie pentru activitate, fie pentru passivitate, unde nici decâtu nu-i recunosceamu loculu.

Dara nu ve aduceţi a-minte, Dloru activişti ! cari voiţi a obtrude pre mine o dechiaratiune in favorea Dvostra, care eu nici odată nu am facutu-o — cà, candu vi-am ob-servatu planulu de a preface adunarea, si de Dvostra nu­mai de amicabila recunoscuta si nu de o confeiiatia for­mala, in o conferintia formala, si inca cu caracteru de ge­nerala, cá sè decideţi activitatea in momentulu candu ati propusu alegerea unui notariu in a dou'a di, — pentru cà in diu'a d'antâiu nu s'au dusu nici unu protocolu — eu si D. Axente numai decâtu ni-amu radicatu cuventulu contr'a acelei intentiuni, dechiarandu-ne de a nu mai luá parte la nici o consultare, in urm'a carei-a mai tardîoru protestandu ne-amu si departatu, urmandu-ne mai mulţi de principiulu nostru.

Dara nu vi aduceţi Dvostre aminte cum Dnulu Ioanu Branu de Lemeni cá presiedinte, candu vrù a me incurcá cu intrebarea : cà a otari cu privire la prelucràrile alegeri­loru vedu eu acésta adunare de competinte ? — i-am res-punsu negativu, dîcundu : c i , dupa-ce d'in motivele cari le am adusu mai nainte nu potu privi adunarea acést'a de adunare generale a Inteligintiei Bomane d'in Transsilvani'a, si, prin urmare, nici competinta do a aduce otariri valide pentru toti Bomanii, asiè de sî eü cá persona privata asiu vedé de lipsa a luá parte la prelucrările alegeriloru, pentru cá sè ni constatam u uumerulu alegutoriloru, pana la urna, dara numai pana la urna, dara acesta adunare, pote d'in caus'a revocară si d'in alte mai multe cause constatatoria d'in unu numeru atâtu de micu de inteliginti, si si acesti-a veniţi si tramisi mai multu la sinodu decâtu la conferintia, cà acésta adunare despre care, — fiindu aceea prin litere sigilate conchiamata, — cea mai mare parte a inteligintiei pote nu scie nimica, sè pota aduce otariri moralminte obli­

gatorie pentru toti alegutorii Bomani, nici cu privire la pre­

lucràrile alegeriloru nu-i recunoscu competinti'a.

Éta ce mi-au fostu respunsulu .» nu cum-**"

acestu respunsu Iu luaţi Dvostra DBUQXU

tra in sciintiele Dvostre cele innalte mistificaţi adeverulu, facundu-ne in simplicitatea nostra a crede, cà a ne inscrie cá alegatori si a alege seu chiaru a merge si la diet'a d'in Pest'a cu privire Ia autonomi'a tierisiorei nostre e totu un'a, ori ck vreţi a seduce opiniunea publica servindu-ve de mine cu falsificatiuni, pentru-cà altu-mintrelea nu-mi potu esplicá lucrulu.

Asiu vrè sè sciu cà, dupa-ce in diu'a d'antâiu a con-sultàrii nostre nu s'au dnsu nici unu protocolu despre cur­sulu lucrului, Dnulu Preda, numai in a dou'a dî alesu de notariu, de unde a potutu scrie vorbirea mea cu dechiara-tiunea amintita ? care am tienutu-o cá primulu vorbitoriu, numai decâtu la inceputu. Cum s'a potutu scrie unu proto­colu fidelu despre cursulu lucrului intr'o adunare, candu iu aceea nu s'au luatu nici o notitia ? cine au autenticatu acelu protocolu ?

Nu cum-va luaţi Dvostra de dechiaratiune pentru acti­vitate o esprimare a mea d'intr'o vorbire mai tardîu tienu­ta ; cà dace se-va conchiamá o aduncre la Alb'a-Iuli'a pre calea publicitàtii, voiu primi aceea ce va otari majoritatea acelei adunàri, fie activitate, fie passivitate, — acést'a numai nu o va poté luá nimene de dechiaratiune pentru activitate.

Dvostra, Domniloru activişti, si in specie cei de la „Telegr. Bom., u poteti avé convingerile Dvostre pentru cari parţeniti activitatea, dara ve provocu a nu ve bate jocu de alţii falsificandu adeverulu in interesulu principiului Dvostre, cà-ci cu aceea mai multu stricaţi decâtu ajutaţi causei nos­tre nationale, care atâta lipsa are de intielegere fratieaca intre noi.

G r i g o r i u M o z e i .

V A R I E T Ă Ţ I . (D'i n c o t t u l u S a t u m a r e ) ni vine placut'a

scire despre activitatea ce o desvolta ir tehgintia de acolo facie de alegerile de deputaţi. Ni se comunica adecă, cà preutîmea romana cu osebire lucra si lumineza poporulu in favorulu alegerii unui deputatu romanu in person'a lui Dionisiu P o p f i u , proprietariu in Lipou. înainte fraţi satumaren:, inainte cu fruntea deschisa ! Candu dreptatea si veritatea este cu noi, cine va stá contra nostra ? Luptaţi barbatiesce pentru interesulu poporului romanu, luptaţi con­tra tentatiuniloru si corruptiuniloru de su3u si de josu ! Onore voe, cari pricependu missiunea ce o aveţi in ultim'a sentinela a românismului, vi sciţi împlini detorinti'a càtra patria si naţiune. Amu dori sè primimu sciri mai detaiate.

M ( I " A g n i t 'a) in Ardelu fulgerulu aprinse siur'a unui sasu, ventulu celu veheminte suflà foculu in mai multe parti ale stradei si acestu-a apoi mistui inca vre-o câte-va siure, daun'a se urca Ia 3000 fl.

( C ă r b u n i d e p e t r a . ) In giurulu Oradei-Mari, s / l mule delà Borodulu-Mare, pre unu teritoriu de 500,000 stangeni au datu de unu stratu de cărbuni de petra, care stratu mesura 6—12 urme ; in privinti'a calitativa, se pote assemená cu cei mai buni cărbuni de petra.

(U n a c a r t a n o u a d e p o s t e ) s'a com-pussu d'in partea ministeriului de comerciu, care cuprinde tote staţiunile postale d'in Ungaria, Ardelu, Croati'a, si d'in cele-lalte tierre anessate, precum si staţiunile càliloru ferrate si ale comunicatiuneloru, asemenea staţiunile postale ale cà­liloru ferrate si ale comunicaţiuniloru d'in tierrele învecinate. Cart 'a costa 1 fl. si se pote procura de la admlnistratiunea poştala d'in Pest'a.

„% (I u n i m e a r o m a n a ) de la facultatea teolo­gica d'in Gherl'a inca a serbatu cu m*re solemnitate si in modulu correspondietoriu memorabil'a dî de 15. maiu.

(D r u m u 1 u d e t e r r u) de la Chisîneu la Prutu sè lucreza cu activitate. In acestu momentu se lucra la unu tunelu pre mosi'a Cornescii, alu cărui lungime va fi dupa cum sè assecura, mai mare decâtu aceea a ori-carei tnnelu d'in Eussi'a. Pentru acestu scopu s'au adusu lucratori forte nume­roşi d'in guvernamentele celle mai depărtate. Intreprindietoriulu acestui tunellu este acelu-a-si, care a luatu a supr'a sa lucră­rile, ce se începu, acum la Sevastopolu.

,*» ( A d u n a r e a) invetiatoriloru germani d'in estu annu, ce s'a tienutu in Hamburg, s'a finitu si a fostu un'a d'intre cele mai grandeose, d'in câte s'au tienutu pana acum'a. Au fostu de facia preste 5000 de invetiatori d'in tote pàrtile s i aughiurile Germaniei si s'au desbatutu temele cele mai delicate 8i interesante, de pre campulu didacticei séu alu instrustiunei teneretului studiosu.

(T e m p e r a t u r'a i n P e 8 t'a) de doue dîle incoce este cam rece. Domineca noptea spre luni, precum si luni tota dîu'a avuramu parte de o ploi'a marunta si de sa, ca­rea, precum cu bucuria se aouncia d'in tote pàrtile s'a estinsu departe proste cele mai setose tienuturi ; ploi'a acést'a va avé mare influintia si efectu imbucuratoriu a supr'a desvoltàrii u l -teriore a semenatureloru. Termonetrulu -f- 11°, barometrulu 28" 5'"-. Ap a cresce.

uela .a

Tel. Rom." de dechiaratiune pentru activi*»* - * „..„e ? — atunci Dvos

Sciri electrice* R o m 'a , 27. maiu. Caletoriei la Berolinu a

principelui de corona, Umbert, se attribue mare

212

importantia. Principele va oflvri principesei de co­rona «nu don u in pretiu de 70 ,000 franci.

B u c u r e s c i , 27. maiu St cetea cea mare da pucina sperantia pentru unu secerisiu manosu.

M a d r i d u , 27. maiu. Ministeriulu se va s<himbá. Ministru-presicdiute, de marina si de res-belu va fi Topete ; pentru esterne Ulloa ; pentru imerne Cardan si pentru colorie Ayala. Se crtde ck nouii miniştri mane voru depune jura-mentulu.

M a d r i d u , 27. maiu. Toti insurgenţii d'n Biesai'á s'au suppussu si si-au predatu armele.

V a s i n g t o n u , 27. maiu. Senatulu pri­mi cu 42 contr'a 9 voturi articlulu suplemen-tariu, care retrage pretensiunile de daune in­directe.

P r a g 'a , 27. maiu. Diuariulu „Pokrok" annuncia dupa una correspondentia officiosa din Belgradu, ck n'ar' fi fostu contr'a vointiei princi­pelui Milanu a s a l u t a pre imperatorele Austriei in caletorl'a sa, inse consideratiuni politice lu au re-tienutu de la acest'a.

P r a g 'a, 28. maiu. Riulu Moldov'a a esun-datu si iunecatu mai multe suburbii ale capita­lei Pr^g'a.

P r a g'a, 28. maiu. In urm'a unei spargeri de noru riulu Moldov'a a crescutu si esundatu in tienutulu de la Rochitianu, Horovitiu si Beraun. Prag'a este amenintiata de mare periclu. Strigate desperate de ajutoriu vinu d'in tote pàrtile tienu-turiloru inundate. Locuitorii si caută refugiulu in podurile caseloru, unde inca a ajunsu ap'a. Carls-bad si Saaz stau sub apa; s'au innecatu mulţi omeni.

Burs'a de Vien'a de la 27. maiu, 1872. 5 % metall. 64.70 Londra 112.70 Imprum. nat. 7 2 . — Argintu 110.80 Sorti d'in 1860 103.75 Galbenu 5.41 Act. de banc ~ 836.— Napoleond'or 8.99 Act. inst. creu. 334.80

Propriei., edit . si red. respundiet. : A L E S . R O H A N T

Sifilitica si impotenti'a, fia vechie séu de curundu născute,

se roru trata dupa metodulu homeopaticu de Dr. I. E r n s t,

Pest'a, s t rad 'a idoliloru nr. 6., etagiulu II., usi'a nr. 15., de la

2—5 ore dupa media-di.

AceBte morburi se trateza a dese ori i mödulu celu mai usiorn cu dose mari de iodu si argintu viu, si acést'a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Pacienţii vindecaţi in modulu acestu-a voru cadé mai cu­rundu séu mai tardîu in morburile cole mai infricosiate, incâtu inca in aduncele betranetie voru avé, dorere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiore si superficiale. Scutu contr'a acestoru feliu de pericule oferă metodulu de tratare homeopaticu, care, precum este cunoscutu, nu numai cà vindeca dorerile cele mai invechite, ci efectulu lui este asié de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica te­mere de urmări rele. Diet'a ce se va prescrie 'este simpla si usioru de tieuutu. (10—12)

Pre langa bani gat 'a seu pre langa o arvuna de 10% se cnmpera , v i n d a sen sch imba

totu feliulu de harthie de pretiu ce esistu, precum : Papire de statu, obligaţiuni de priorităţi, sortiuri,

acţiuni iudustr iar ie , de b a n c a si de cale f e r r a t a . Se solvescu cupone si se indeplinescu

comissiuni pentru burs 'a ces. reg. Sort iur i de totu fel iulu

se vindu pre langa solviri in rate lunarie de la 5 fl. in susu.

ROTHSCHILD s i COMP. Opernring 21,

V I E N N ' A .

a 20. p a r t e a s o r t i u r i l o r u va l ide p e n t r u tote sortiturele ,

fàra alta solvire ulteriora pentru

Sortiuri de statu c. r. austriace d'in 1839 i Sortiuri de statu c. r. austr. d'in 1860 f Sortiuri de statu c. r. austr. d'in 1864 Í Sortiuri de premie unguresci d'in 1870 t Sortiuri de cale ferrata turcesci d'in 1870 (ou valore pentru 36 sortiture)

10 8 8 7

fl. 4 fl 20)

p r o d u c ă u r Cir cui torii de odăi sunt superflui.

E si cell en t a panta d'a cerul odăile, prin carea se dă pavi­mentului odaüuro o l u nrai frumosu lu trn si carea întrece in durabili tate pre tot« c le la l te , costa u a cuthia. de «junsu pentru o odaia intrtg*, numai 80 cr. — Acós'a pasta rapilft«*«« pre circuit-T i de «'dai s prt'fes.-iuuca h u n o face superflua, de ora ce tr.it t tu eut ulu ei ea e f.irte usi >ra.

1 bucata de perla pontra lustruirea pavimentului costa 1 fl.

Pateuta americana. Dinti albi, frumos! Ni sanetosl se potu capetá numai prin fo-

loffinti'a nouelorn p rie de dinti electrice de cauciucu ai oeruiuabile (neaperatu de trebuintia pentru cei ce p t- i m e.-cu de dorere de gura.) I bucata 90 cr.

Pentru 1 fl. 5 0 cr. unu apărata cu aburi

spre desinfectiunarea aerului molipsitu. Nraperatu de t reb i rn t ia pentru o s p i t a l e , SCOle, o f l c i e , Of ic ine ,

l o c u i n t i e si t t a l o n e . Acés a u s i i este u n i ui ta furt . frumosu d'i» brunau de aura, asiè int'âiu se pote privi de unu i lisuu d . b<-uiu, 1 bucala costa 1 fl. Uuu flacouu de pafumu peniru des nfect.unare 50 cr. (Ajunge de 50 ue ori.)

Spre apeiarea personei ni secur i ta tea avérai

• de neaperata t rebulnt ; a o arma buna de a p ă r a r e ; de acestea sunt revolverele dup* sistemu u u. Lefaucheux, ameliorate st pruvediute cu iocuiatori* de aecur.tate, cu mişcare dup.ice, tieve ghintuite sf cu 6 incarcarare (pusCatnre), asie incâtu in ur>u minuiu se potu face 6 puscature sigure ; e arm'a cea mai perfec­ţ i u n e a .

1 revolveru de 7 millimetri 13. fl. 100 patrone 3 fl. 1 „ 9 „ 15. fl. „ „ 3 fl. 50 cr. 1 ,i 12 „ 17. fl. „ 4 fl. Pistole de pusunariu, finu inflorilate, 1 bucata cu 1 tieve fl. 1. 20,

cu doue iJeve 2 fl 40 cr Kalvatoru de vietia (séu si u ci die tor iu numitu.JAcestu ins 'ru-

mentu, lucratu d'iu ferru vernatu, est.e de lecomendatu câ cea mai bu<>a arma de ape rare Contra »tiCuriU>ru eventuali, de oia-ce prin f.-im'a ei se pote esercitâ una potere mare, er' faoonulu ei este astfel.u, incâtu fia-ciue o pote porta in pusauario. 1 bucata numai 50 cr.

Inel le electro-galvanice, i n v e n t i u n e prea î n s e m n a t a si b ine f t cu tor ia .

Cele mal mari capacităţi med'cinale au constatatu, ca galvanismulu are inrin-r int ia binefacu'oria c o n t r a b» eloru c a se insîra mai la vale. Dup» mărturisirea unui renumiţii medicii tl'io Par isu, inellele de auru nou, de ori-ce mărime, p<in cari este trasu unu firu de ferru electro- magi.eticii, au eftetum d'a vindeca sí a patlî de rosura, reuma, junghiu, dorere ue nervi, treniuraiura, dur. • i de lapu, etc . Uuu asemenea inellu netedu cos tauumai 90 cr., si d in partea medicitoru se reeomenda fia-carui omu spre por ta re .

Per ine implute cu aeru, de recomendatu fia-carui caletoriu, precum si celoru ce suferu de emoroida ; prin elas­ticitatea loru. Carea se pote produce i unui prin aeru, sunt t a ra parechia bone atâtu câ perine de siediutu, c tu si de dormi tu. Au apoi acelu mare avantagiu, ca. scotien-du-se aerulu d'in ele, se potu împacheta si grigi in celu mai micu gpat.u. I bu­cata 3— 4 11.

m a t o r i e 1 e i n v e n Tri u n i f u I u sciintiei.

Bioulu preaervativu de resplratlune face a dispare indata re-suflarea g n u mirosit iria, pn.vina aceea d'in ori-si-ee dor* r •, si a o înlocui cu o aroma plăcuta si liinef.cutoria. Se pote cipetá numai in d- po.-iiulu subscri.u ui. Mai vertosu este d'a se rncimendá fumatoriioru. Pretiulu unei butelie mari, d ' impreuaa cu ins t ruc­ţiunea, face 90 cr.

Mare binefacere pentru a se înlesni nutrirea copiiloru mici prin ajuloriulu sugatorieloru ameliorste sl de nou patentate , cari facu de prisosu nntricele (doicele.) Opi laeiulu pote primi nutre-inentulu standu, jacundu, ori chiaru si in somnn, in acelu.a-- i moilu, precum iu-c<peta de l apep ta lu mamei «aie, fàra nici o adstr ict iune. Numai mamele potu pretiui valorea acestei inventiuni. Pretiulu unei buc .ti 60 cr., prea finn adjustatu 90 cr.

Cea mai noua inventiune chir urgica. Clistire anfflezesci cu aspîratoria (pump* d« auro) ; a se intreMnttá

pentru copii «i adulii. Chiaru *í bolnavi neputenîiofri potu f*ce insi-si espur mentulu fkra vre-o adstrictiune ; capacitatea acestora ciistire se pote r-^uia dupa trebuintia, Acestu instrumentu n'ar trebui *b lipsehca d'in nici o casa. Pretiulu unui-a 3 fl.

Unu condei u (stilu) interessantu. Imperatulu Napoleonu III. , scriindu istori 'a Iu> Iuliu Cesare. dode ordine a i SE

face prin unulu d'in cei mai iscasiti mecmici U'iu coudeiu dupa planulu seu, cá fia scutilu de pre* molest 'a intingere si cá preste totu la scrisore sè nu a iba trebuintia de alte requisite. Diu Gilbert E >chee mai améliora i'>ca ideeá imperatului si primi pentru acésta lucrare buna 50 de nspoleondori ( c i l a 500 fl., fî ndu ca respuudeâ scopului preste to ta asc- p 'area. Ac^siu condeiu este de argintu flou de Chin'a, se pote iucuiá, éra con-structiunea mi e astfeliu, câtu se pote scrie cu elu de demaneti 'a pana ser 'a fàra vre-o intrer'in,pere,si curgerea negrolei (ţ intei) se pote regala dupa ptacu ; se reeomenda deci pentru ori if ciue, si mai alesu pentru ciiletori, deregatori, negotiatori, fccolari, e tc . Pretiulu unui condeiu 1 fl., éra pentru 12 pene de scri.su la condeiu 15 cr.

Bouquet (mirosu) de Havanna. pentru 11[2 cr. una cigara de 30 cr-, adeca cea mai eftina cigara se pote preface in Havanna genuina prin buchetuiu de H ivanna. Acésta essentia originala numai acù im­portata BE storce d'in radeciuele si tuleulu plantei de tabacn d ' in lnd i ' a apusena sipriti simpl a umedire cu acést 'a su scote uiii-oaulu tabacului ordiitariu si se j r jface in aïo-ro'a cea fiua a Havannei. Una butelia ajunge pentru 500 cigare BÍ costa 1 lt.

Sapuiiu medicinalii de păcura, asiô senumesce sapunulu miraculosu, care este unu mediulocu aprobatu si 6iguru con­tr 'a ori-carei bole de pele, prvcutn spurcatu, lepra, spuzitura, pete, coai, e tc . 3e reeo­menda pentru copii si adulţi. 1 bucata d'itnprenna instrucţiunea 25 cr.

Picature contr'a dorerii de dinti. Ori ce dorere de dinti, fia produsa prin reuma séu r .cela, Be pote vindeca

intr 'unu momentu prin nouele picature do Berolinu. Garanti 'a e asié de sigura, incâtu la casu sè nu aiba nici unu eiVctu, banii se voru înapoia. 1 flaeonu d'im­preuna cu instruetiuuea necessaria 8U cr.

Inventiune practica. In fine a succesu a inventa unu feliu de pulvere de negrola, care va mul-

tiumi pre ori si cine ; ea întrece pre to te cele de pana acum, atâtu prin bunetate, câtu si efiinetate. Amestecandu se acésta pulvore cu o parte de apa, se pote pro­duce momentanu n e g r d ' a cea mai buua, carea se pote intrebuintiá inda 'a . 1 pa­chetu, de ajunsu pentru o cupa, C 0 9 t t 20 cr.

In ori-ce casa este de neapeiat* trebuintia ferulu locomobilu de calcatu. Crutiare de bani si cruttare de tempu. Cu materiala de aisu de 5 cr. poti se caici ru 'e o diumetate de dl. Nu treime d'a se mai face focu in cuptoriu spre a incaidl ferulu de calcatu. Form'a acestui feru latu eate astfeliu, t i H se pota forte usioru manuá si prin acést'a in unulu si acilu-a-si tempu se pote calea pre de doue ori a tâ t ' a , t a t u se calea ca ferulu ordiuaria. 1 bucata d'impreuna cu gratariulu costa numai 3 fl. 50 cr .

Mediulocu persicu d'a colora perulu, prin care perulu soru se pote intr'unu momentu colora dupla placa, bruneta seu negru, si totu-udata i se dà o prospetate naturale. Se prepare/a d'iu buruune t.i na este nice decâta stricatiosa. 1 bănica d' impreana cu ins.ruct unea necessaria 2 fl.

Margelle de dinti ! ! Nu se pote contesta, ca copiii inca in cea mai frageda etate suferă mari

doreri la crescerea dinti.'oru. Mediuloculu recunoscutu üe celu mai bunu contr'a acestui reu sunt margellele de dinti , cari lesne^cu si midiJocescu crescerea dint i -loiu la copii fàra nici o dorere . P r e ţ ulu unui «ini cr.

Pulvere contr'a asudării piciorelorn. Acést 'a delatura asudarea cea moleste a piciorelorn si prin acést 'a si miro-

sala celu forte neplăcuta ce se prodace prin asatlare, si conserva chiaru si incal-cementea. 1 cuthia, d'impreuna cu instrucţiunea, de ajunsu peutiu trei lune, 50 cr.

Picature pentru s t o m a c a , - ^ 1 ^ ! ! » ; durata to te dorerile de stomacu, precum strinsure, lipsa de apetitu si de mistuire, arsura, căta ta , etc . Pentru efactu se garantezi.. 1 flaeonu d i m p r e u n ă cu instruc­ţiunea 30 cr. tai v i t r i l B»îl Iii n I I I a tA«»1 Î l c 0 0 1 ' ' » cârceiloru si junghiuriloru ^ l l l g U l U 1 U a j U l U l l U d e p í c i ű r t í . Acestu ren laMoOaUnf se pote delatura cu totulu numai prin ciorapii anglesi de vene. Una ciorapu de feliulu acestu-a costa fl. 2.50, 3. ak 1 wfej £\«air 5 *• ^ î i / t l l l n n O Acésta essentia are poterea si calita-

J C i t Ä 2 1 C l t l l l i t l l i l t tea, d'a intarí BÍ imt-rospetá p t l e a capului, precum si radecinele perului, si prin acést a inca indata dupa pr.m'a. in-tr^buintiara impedeca căderea perului ; mai departe delatura matreti'a esistinte si impedec* a sa forma de nou. 1 flacouu d' impreuna cu instrucţiunea 80 cr.

g*4 S / • s i fii á±4*íi 1 1 1 1 U f l U l i I f i l D e , l l completu fjrte frumosu pon-MT M. mn&wM&lm B l t ^ l l l l l l l » t r u marcarea rufetoru seu premarcare pen­tru cuautu, d' impreuna cu cifrele necossarie pentru garnitura, una butelia de tinta che-iii ici de marcalu, precum BÍ penelu de marcam, toie la oUlia, intru-o cuthia trumosa, costa numai 75 cr. Tint'a singura coita :Q cr.

Cea mai noua cuthia de ace farmecă-ţ A _ Una cuthia de ace frumosîca, im pluta cu 60 ace anglese cu urechie I v i ! » • de sorta fina si cu una masinéria, prin carea se pote scote le lumina dupa numeru ori-cure acu doritu. Prin acést 'a acule se ferescu de rugina si se evita ori-ce căutare. Pretiulu unei cuthie face 45 cr. V 4 a i i . u i . V 4 . . . Í m l i a o A plăcuta bine-mirositoriu pentru odki, J ^ i i e i U . p t 7 U . l l . U . U i U S t C . bucătărie (câine), salone, si in carsu de Ii4 de ora stirpesce mulţimea cea mai mare de musée. 1 butelia 30 cr.

i ( 9 - 1 4 )

A r t i c l i i a ic i in s î ra t i s e p o t u c a p e t á in m o n a r c h i ' a a u s t r i a c a n u m a i si n u m a i in d e p o s i t u l u subscr i su lu i A . F I t I E I > J I A X A i n V i e n ' a , P r a t e r s t r a s s e M r . S O .

S'a tiparitu in Pest 'a 1872. prin VicÍGru H à I a T á n 8 1 k 7 s t r a d ' a Woliloru Nr. 20.