Mr. 7 7ȣ . AniiJii alu sieselea MDCCCLXXIIL

E,ocuinti'a Redactoru lu i

Cancelar i '» Ref£a?tiunii

fttrat'a tragatorlnlai fl-o-• o s s a t o i a ] , Mr. fi.

Sorisorilt, neiranoate nu se v w u pi'iiui dooatu nuinsi Je la oorespun-

tiintii r egu lar i ai , ,Federat imni ."

ArticHi fcvauiisi si nepublicati »f voru arda.

FEDEEATIMEA Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.

Va ess î joua-a ni Doini i iec 'a .

Pest'a, 5. Febr.

-1873. 24. Jan.

La ordine;t dîllei in Gauitr'a Un­gariei este unu sîru de propusetiuni (moţiuni), făcute de commisiunea fi­nanciaria, a supr'a caroru-a s'a incinsu una zama lunga, care in sied, de eri, arse pre mamelucii deakisti. Propuse-tiunile tote sunt atâtu de nevinovate, incâtu peceatu de tempulu ce se pe trece eu disctissiunile c e l l e sterili a Bupr'a loru, dar' pote chiaru pentru ck sunt asia de pucinu importante, par­tit'a deakitita au negrigitu a se occu pá de el le si a luá, decisiuni iu confe rintiele clubului, de aici apoi a urma tu ck partit'a fiindu nepregătita, cadiù in curs'a oppositiunii. Erá adeca vor b'a (Propus. III.) d'a impune curţii de com puţuri detorinti'a : d'à présenta regulamentulu seu propriu si unu elaboratu despre tote affacerile de comptabilitate alle statului si despre controllulu loru. De ora ce la »eest'a, legea oblega curtea de corupturi, ni­mene nu poteá se aiba cuventu in contr'a propusetiunii, dar unui de-pv.tatu d'in oppossitiune i-se paru ck pi opusetiunea nu ar fi destullu de nipru formulata, deci, o formula d'in­sulu mai piperata si cu tote ck mi­nistrulu presiedinte cereá a se anianá li-area decisiunii, pana ce densulu se va fi constultatu cu presiedintele cur­ţii de compturi, — mare parte d'in le­giunea ministerialiloru ailaturandu-se la propusetiunea stângei, aceea fu adop tata si estu-modu deakistii se loviră, cá scorpionii, insi-si pre sine ; cellu pucinu superguvernamentalii striga „flcandalu !" pentru ck prin acestu ac cidentu s'ar fi compromissu partit'a cà nu s*ar fi padîtu disciplin'a, etc. cu tote ck neci unu rèu nu s'a intempla tu, se va lungi pucintellu, ce e dreptu „nasulu" domniloru de la curtea de compturi si se pote intemplá cá se-lu cârnesca, dat'a oceasione, in contr'a mi­nisteriului, dar numai ;e pote, ck-ce corbu la corbu nu scote ochii. Era p e n ­tru deachisti urmarea va fi, ck d'insii in conferintiele clubului se voru oc­cupa mai pucinu da reproduce scene publime sentimentali, si voru cerne mai cu amenuntulu cestiunile, câtu de pro-paice, cá oppositiunea sè nu mai pota avé assemene oceasiuni d'a-si ride in pumni de legiunea cea nedisciplinata a mameluiiloru. Asia dîcu ei, noi inse credemu ck scen'a de eri se va mai repetî, pentru ck partit'a deakiana este mai mare decâtu ca sè nu allunece a se preaincrede in omnipotenti'a sa si apoi se scia ck este compusa d'in mul-(o elmente disparate.

De mare importantia pentru noi cate actulu imperatescu emanatu in dîllele trecute, prin care, pentru Cis-1 aitani'a inca, s'a infiintiatu unu scaunu motropolitauu gr. orientale coordinatu Metropolieloru de Sabliu si Carlovetiu. Nou'a Metropolia se compune d'in doue episcopate, cellu de Cernăuţi (rectius Suciâv'rt) in Bucovin'a si cellu d'in D-A afilia, — si a nume : cellu d'in Bucovina fu redicatu la demnitate de scaunu metropolitanu, avendu de suf-fraganu pre cellu serbescu d'in Dal­mati'a, éra cunoscutulu ruthenisatoriu allu diecesei romane d'in Bucovin'a, Eugeniu H a c k m a n n fu numitu Archi-Eppu si Metropolitu. La acesta creare si numire, inspiratulu organu officiosu allu ministeriului ung. „Pes-(<f Lloyd* dupa inspiratiunea ce va

fi primitu immediatu, observa, ck ar' fi datu ansa situatiunea cea încurcata a metropoliei de Carlovetiu, prin care s'ar fi turburaţii administratiunea bese-ricesca in Dalmati'a, si ck finitulu acestei perturbatinni nu s'ar fi potutu prognosticá ! Deci, motivele pentru mesur'a. ce s'a luatu trebue cercate, dîce „P. L. f t numai si numai intru organisatinnea „i n t e v n a" a bese­ricei greco-orientali, éra neci decâtu intr'alta direptiune. Totodata assecura acestu organu superofficiosu, ck, dupa impartesîrile primite (firesce de la gu vernulu ung.) mesur'a (correctiva) amintita au urmatu in deplina intiel-legere a regimului austriacu cu cellu ungurescu, — Lovitur'a inse nu este numai intr'un'a, ci in doue direptiuni, nu este îndreptata numai in contr'a şerbi loru ci si a, Romaniloru, si pote mai multu in contr'a acestoru-a. Las-skinu da o parte abnormea situatiune a nouei metropolie, greutăţile admi-nistratiunii resultatorie d'in immens'a, distantia territoriale, disparitatea lim­bei, etc. tragemu attentiunea cetitori-loru rostri a supr'a momentului poli ticu ce involve acestu actu si a supr'a momentului canonicu, Cis si Trans­laitani'a se considera estu-modu si intr'adeveru sunt : tierre străine un'a cktra alt'a, cá si candu n'ar fi sub unulu si acell'a-si domnitoiiu, cá si candu n'ar fi un'a, ci doue monarchie, ck ce altmintrea ce trebuintia erá a smulge scaunulu eppale allu Dalmaţiei de sub jurisdictiunea metropoliei de Carlovetiu. carei-a fusesse mai nainte suppusa ? ce causa d'a, subtrage scau­nulu epp. din Bucovin'a jurisdictiunii scaunului metropolitanii de Sabliu ? Căuşele sunt politice, divisiune, im parechiare, sleirea poteriloru, impede-carea consolidkrii ici a Romaniloru, colo a serbiloru prin autonoui'a iusti-tutiune be8ericesca, cu unu cuventu : unu actu de dusmanlri in contr'a ace-8toru doue naţiuni. Dar bine, daca se pretinde ck in beseric'a serbesca s'ar fi nascutu perturbatiuni nescoite de gu vernulu ungurescu, ce au peceatuitu ore Romanii besericei metrop. gr. orien­tali ? Peccatulu loru unicu si ereditarii!, adeca peceatu stramosiescu, este si nu pote fi altulu decâtu ck sunt ceea ce sunt : Romani, si acestu peceatu originale nu se pote şterge, pentru ck este inerinte, innascutu ; botezulu crestinescu l'a fa cutu mai pregnante, deci stăpânii dîllei, spre a lu poté, şterge au inventatu bote­zulu fortiei absolutistice, dar' scrissn es­te ck porţile infernului „non praevale-bunt adversus eam".Precandu se infiin-tiasse metropoh'a gr. or. d'in Sabliu se .ncercássera negotiatiuni pentru suppu-nerca eppatuiui d'in Cernăuţi cà suffra-ganu noului scaunu metrop., si acést'a atâtu in intiellessulu prescripteloru sslo ru Canone bes. câtu si d'in respectulu limbei si a natiunalitatii, precum si allu administratiunii, fiindu Bucovin'a înve­cinată, marginasia cu Transsilvani'a. dar' atunci guvernulu de Vienn'a cu re-servatiune mentale, sciù sè uneltesca a imbavbatá pre pururea servilulu eppu Hackmann, cá acestu-a sè se oppuna cu incapetînare, ba sè pretindia ck d'insulu, următori u pre scaunulu metropolitanii allu Suciavei in Moldov'a. are dreptulu si istoricu si canonicu a deveni insu si metropolitu, si numai modestiei salle se pote attiibul ck, in poterea dreptului is­toricu, n'a aspiratu, n'a pretinsu atunci indata demnitatea asceptiunale de „JEs-sarchult ck-ce ^Es^archatu" au fostu me

Reflessiuni a supr'a importantiei pro- j priethtii de pamentu cu privire la ven­diarea paduriloru districtului Nasau-danu.

(Urmare . ) * )

N'a trecutu multe dieci de annî, de candu Europ'a a fostu — asiè dî-cundu — surprinsa cu numele „Ro­mani" si se intrebk ce felu de neamu sunt Romanii si de unde au resaritu. Multele certe despre originea si limb'a nostra sunt prea bine cunoscute.

Acest'a a fostu candu Romanii au inceputu a scutura jngulu infernalu si barbarii au fostu siliţi a slobodî belciugele caleneloru infricosiate, atun­ci Romanii impilati si-au redicatu ver-sulu si cereau dreptate inaintea lui Ddieu si a, lume!.

Micuti'a si angustá loru libertate i a imbaibatatu la munca si sub vi­tregele timpuri si trist'a loru sorte to­tu-si au naintatu, asie incâtu nu nu mai destinşii invetiati Romani, cari prin fraged'a loru iubire «pre inamulu loru pote ne prea unialtiá, — ci strai-

Pretinln da Prenumeratfllftt. Pre trei lune . . . 3 fl. v. P r e piese- lune . • . 5 „ , Pro anulu intregu • 10 r „

Pentrn Itomanl'a : p r e a . intregu 3 0 F r . = 26 Lei \>

„ 6 lune 16 „ = 14 , „ « 3 — 8 i , = 8 ,, ,,

Pentrn Insertion! : 10 or. de linia, si 30 or. t a o s a tim brale pentru fiesoe-oare publica-tiune separaţi i . In loculu deschisu

20 or. de l inia. Unu eseniplariu costa 10 cr .

tropoli'a Moldovei. — Multa stricatiune au facutu acestu betranu eppu naţiunii si besericei romane d'in Bucovin'a de multe peceate va trebui sè dee socotela inaintea lui Ddieu. Desnationalisarea cle­rului, dilapidarea fonduriloru bes. prin detornarea de la scopulr> loru, trădarea instituteloru de cultura in mana nemti-loru plătiţi d'in fondurile besericei ro­mane, etc. «tc. tote acestea vorn appesá

j greu s'iffietulu sèu in dîu'a judecaţii. Na-j ti un ea romana l'a judecaţii de multu ! I pentru ck s'a facutu lutu in man'a olari

loru străini, cari lucramerèu a apágro-\ p'a acellui poporu care au fostu pururea I cvedintiosu casei domnitorie si statului, i de care au avutu nefericirea d'à se tiené.

Faptele relie nu potu scăpa de resplata, guvernele nedrepte, impilatorie indura si elle pen'a divina, si acest'a este cum­plita !

Cu privire la eppatnlu Morlaciloru d'in Dalmati'a, ni vine a minte eventua­litatea incorporkrii acestei provincie cu regatulu Croaţiei si prin acestu-a cu allu Ungariei, ce va fi atunci cu jurisdiciu-nea Metropolitului d'in Bucovin a ? Os-trungurii dora nu voru fi uitatu d'in calcululu loru si acesta possibilitate.

Revellatiunile ducelui de Gramont au intrata in noua fase prin articlulu publicatu in diuariulu fr. „ Constitutionnel" intitulatu „Franci'a si contele Andrassi" provocatu precum se vede prin unu rg,p.u»jsu allu acestui-a. ce avea inten-tiunea d'a spelá curatiellu pre D. Beust, adeca s'a ammestecatu unde nu i-a fertu oll'a, sau pote ck i-a fertu asia cam in spudia. Ducele de Gramont dupa ce tiessela. pre contele Andrassi, scarmena pruritulu de mare potere a magiariloru, illustredia politica loru cu privire la austri'a nemtiesca si slavica, inchiaia cu assecurarea ck nu se teme de meritori'a discussiune a negotiatiuniloru diploma tice d'in an. 1870. si provoca cancella-ri'a (minist, de esterne) austriaca, — daca j d'ins'a doresce acesta discussiune, — cá j sè publice autografele imperatului Frau- j eisen Iosifu, numai câtu sè nu uite a li , adauge reporturile cemfidentiali alle prin- !

cipelui Metternich (solu la curtea de j Parisi) tramisse de a dreptulu la suv c- i ranulu seu. Vomu publica si noi acestu j aniclu curiosu. I

*) A se vedé nr. trec. alu »Fed."

nii, ba chiaru inimicii noştri secular se mira de prragressulu facutu

De multe neamuri e recunoscuta intelligenti'a naturale la Romani, BÍ daca prea bunulu Creatoru s'a indura-tu a provedé neamulu nostru cu in-tielleptiune, ce ne impedeca a medi-locl si înlesni desvoltarea acestui daru cerescu ? Ce ne impedeca a ajunge pre străini ? Lips'a materiale,* asié e ! inse dintre toti Romanii austriaci, cari sunt mai bine cuventati de provedintia si mai cu prisosu de câtu populatiunea districtului Nasaudu ?

Aru fi fericita naţiunea romana, ba multe altele, candu norocirea ar favo-rá-o ca tote tienturile in proportiune cu populatiunea districtului Nasaudu aru dispune de asiá bogate midiloce ma­teriale allocate pentru invetiatura.

Dupa-ce chiaru străinii nu potu negá ck Romanii sunt capabili, dupa-ce medilocele materiali sunt spre a poté desvolta intelliginti'a, spre a câştiga sciintia si desteritate intru ori si care întreprindere, — deci numai îndem­nului si caritatea despre scopulucare vré si trebue sè ajungă lipsesce romanului ; — cu serguintia si minte l'au donatu natur'a. — Dupa tote aceste sum con-vinsu ck crescerea de bărbaţi romani pentru asta specialitate erá ceea ce totu omulu o doriá, BÍ ceea ce nu nu­mai făcea districtului onore, ci popu-ïatiumi salle raultu cercate oi Be^aca i aducea mai multe folose si descen-dintii loru poteau sè speredie la unu venitoriu mai multiumitoriu.

Nici versta, nici studeele, neci sciin-tiele mele cele mărginite nu me indrep tatiescei a da altoru-a invetiature, de aceea v e r o g u cá sè nu se privés-ca modestele mele păreri, la cari me îndemna convingerea si pucin'a mea esperientia, ca de acestea, pentru ck numai fierbintea mea dorintia de a vedé iubit'a mea naţiune câtu de feri­cita ; — éra cá fliu allu districtului Nasaudanu inim'a-mi doresce a-lu ve­dé pre acestu a cá o fiore pomposa a se desvolta si redicá in mareti'a gra­dina a naţiunii ; numai si numai acestea mi-a datu impulsulu a esprime mode-st'a mea convingere.

Numai prin bărbaţi romani se vo­ru poté deschide si esploatá isvorele de caßtigu si multiumire cari contienu vergin ulu pamentu locuitu de Romani. Esperientiele înregistrate in istoria, pre t>entulu, amar ulu presentu, adeca afa­cerile cari le vedemu in tote dîlele nu­mi potu dá, nice cà-mi voru dá vre-o data sperantia ck se pote lucra pentru bunăstarea si fericirea natiunei romane prin altu-feiiu de bărbaţi de câtu nu­mai prin romani insi-si, — ast'a mi-e convingerea, ast'a mi impune cá prin­cipiu, ck mai bine si folositoriu este a lasá isvorele d,; pre pamenturile romane amortîte, neesploatate, ba sè stèe se ruginésca, ck ci timpulu in scurtu ar veni, ck ci mintea romanului — odată descepta — nu pote, nici ck va sta in midiloculu cailei. — Inse dupa mi­ne ar fi mai bine, in locu sè ne amă­gi esca veniturile mari, la cari nice ck suntemu invetiati, pentru-ck nici odată nu le-amu avutu; in locu de a dovedi atât'a focu spre a granaadi averi, aru fi mai bine s è pastikmu capitalulu ce­lu mai sigura, ck-ci daca nu aru fi asia, atunci cei d'in depărtare si de preste mkri nu aru veni a-si versá aurulu pentru dragulu nostru.

Mai ieri se poteau numera pre de­gete cărturarii romani, asta-di in cu-

26

nun'a frumosa a natiunei prindu d'in ce in ce a se ivi mai multe stele, si cu sperantia in bunulu Ddieu credu ca in scurtu timpu luceferi] in tote ramurile voru resari, pentru aceşti-a sunt de a se réserva deschiderea comoriloru, ca-ci numai o inima romana pote cu efeptulu doritu glasul unui sufletu de romanu.

3. Frumosu erá Nasaudulu si tie-nutulu lui, candu altu glasu, decâtu celu sonoru romanu nu audiai, candu in ori si care parte te întorceai ti-re-suná „bine ai venitu frate.* Nasaudulu a avutü epocele salle, candu totu ce erá romanu cu bucuria si fala vorbiá de Nasaudu, candu pre secularii noştri inimici i tortura invidi'a, éra viclenii noştri vecini fauriau la infricosiate pla nurî spre doborirea si ruinarea nostra, si dorere in parte le-a ajunsu.

Inca in annulu 1861 de si desti­nele si interessele Districtului au fostu concrediute strainiloru si inimiciloru noştri, totu si erau in tienutulu Nasau-dului comune, in cari altu sufletu de câtu de romanu nu se pomenea, atun­ci multe pucine intreprinderi câte erau, pucinulu castigu care se făcea erá a romanului.

Asta-di asiu poté die« populatiunea e îndoita, inse de ce ? de lepra, a ca­rei-a occupatiunea principala nu stà in munca « — oi pandesce — ca ti-grulu — sè se ivésca care-va nevino-vatu, care-va cercatu de sorte, care d'in natura e curatu in semtimentele salle, sinceru pana la estremitate, ca­rele nici cà se gandesce la nedrepta-tîri, si pre lunga tote devine prad'a hienei spurcate ; — ast'a nu-lu omora de-odata, cà ci nu are nici atâta in durare, ci cu inoetulu cu incetulu lu suge pana lu-usuca.

S'a dusu neinsemnatulu castigu, carele dupa munca si multa alergă­tura lu avea macelariulu, sarariulu opincariulu, pilariti'a si multi altu feliu de sfarnari pre piati'a Nasaudului si a tienutului lui ; si ore cu ce s'a inlo-cuitu.

întreprinderile mai mari cum sunt regaliele s. a. intreprinderi, cari si mai consciintiosu portate aducu venituri, urmédia de sine ck trebue sè fia in man'a adversariloru noştri, cà-ci aces­tea sunt isvore sigure de inavutîre, — sunt bune midiloce de corupere, si inimicii noştri ar' lucrá contra intere-seloru loru, candu le ar' lasá d'in mana, prin urmare cu ori si care pre­tiu ei trebue sè le posséda.

Acum au venitu munţii si pădurile de pre ei la rondu. Ck badea Ioanu, George, Vasilie, cà Borgo-anii si Rod nenii porta unu comerciu neinsemnatu cu bârne, scânduri s. a. e prea pu cinu, pentru cá sè pota mari summ'a venitului, — prea pucinu de a mari averea in bani. — cu cari numai forte pucini d'in adeveratu fii ai fostiloru granitieri se folosescu, — ci trebue se se ièe si cogi'a cea uscata si amara d'in gur'a locuitoriloru d'in munte, — cari pre lunga unu pamentu forte steiilu si neproductivu, pre langa pu-cin'a păstoria numai asta o mai aveau; dîcu, trebue sè se ièe d'in man'a lo­cuitoriloru, si sè se dèe gentil-omeni-loru de străini, si ast'a iute si de graba.

Ore districtulu ar' fi avutu paguba, daca aru fi asceptatu 4 ba si 10 ani, pana§| ce si-ar' fi formatu bărbaţi ne-cessari ; cu acesti-a si folosindu-se de capitalele banale, despre cari dispt ne aru fi inceputu cu incetulu o esploa-tatiune regulata. Eu credu cà resulta-tulu aru fi fostu numai câtu se pote de imbucuratoriu, pentru cà ar' fi des-ceptatu in unu gradu supremu simtiulu de intreprinderi intre toti Romanii, pentru cà tinerimea ar' fi castigatu convingerea, cà mai sunt si alte afa­ceri, cari aducu mai mare multiumire, si castigu mai insemnatu, cari ni dau o independentia mai mare si ridica mai multu demnitatea omului, de câtu se pote acesta une-ori la ce sunt le­gaţi numai de budgetulu B ta tu lu i . I

Asie e mai bine ! ca tinerimea ce

I ar' invetiá asta specialitate sè pota deveni numai slugi, ér' scump'a popu-latiune sè fia neprivita si chiaru de neinsemnatulu castigu, sè devina peti­toria de sete lunga abundantulu ei isvoru ; sè devina d'in omeni seraci inse independenţi sclavi la străini, ori cersîtori.

Destulu sè scie strainulu, cà roma­nului i plăcu banii, cà apoi intreprin-dietorii nu voru lipsi, ci ne voru co­tropi cá vermii cadavrulu. — Se pote documenta prin date, cà naţiuni si associatiuni versa parale cu prisosu, fàra a căuta la inceputu la interesele loru, ci numai cu scopu cá sè se in-figa, cà-ci diipa aceea scotu ei socotel'a loru.

Mai multu de câtu de bani au Romanii trebuintia de unire, nu nu­mai in cugete si simtîri, ci cá sè fia câtu mai contratati si curaţi, cà ci numai asiá e cu p u L n í i a n ; r a ^ á :ie latiurile întinse.

Străinii lucra nu numai spre a stăpâni si a si anessá isvorele nostre de castigu si de unu venitoriu mate-rialu, ci totu-odata si spre mortea nos­tra sociala si naţionala, adeca spre ştergerea nostra si a numelui nostru de pre lume.

Ei sciu destulu de bine cà pre campulu liberu lupt'a e de giab'a si asié se folosescu de sistemulu mai nainte amintitu, se punu la panda, folosescu slabitiunea nostra, si atunci ni intindu veninu de morte invescutu in o subtîre cogia de miere.

Nu credu cà ar' fi omu, care ar1

poté contesta ori si carui-a fiiu ade­veratu allu districtului Nasaudu roma nismulu lui, si pre lunga tote acestea se gasescu in Nasaudu partide si inca inversiunate, se gasescu activişti, passi visti, cesarlisti, feresca-ne Ddieu dora si egoişti, cosmopoliţi, simionisti, co­munişti, si mai sciu eu.

Simburile acestui reu nu pote sè devina de la romani, cari in totu tim­pulu si la tote ocasiuuile, candu rece-rea interessulu nationalu, au fostu uniti si de unu cugetu însufleţiţi, ci e se-mentia aruncata de inimicii noştri si intretienuta si ingrigita de acei a, cari prin sudorea romanului se ingrasie.

Dar' nici odată n'a fostu si nici cà voru fi străinii acei a, pre cari i va dorea neajunsele natiunei romane, si nici acei-a, cari aru lucrá candu-va pentru interessele romane in genere si in specie pentru alle districtului Na­saudu, cu atâtu mai multu pentru cà acestu a li stà ca unu ghimpu in ochi, deci necesitatea recere cá romanii sè se ajute pre sine si intre sine, si Ddieu i va salva.

(Finea va urma.)

Camer'a representantiloru Ungariei .

S i e d i u t i'a d e l a 1. F e b r . 1873.

Siedinti'a se deschide la 10 ore d'in dî. Adamu L á z á r intreba pre ministrulu de

commuuicatiune, daca are cunoscintia despre difíicultatile ce s'aru fi ivitu la construirea unoru linie aile càllii ferrate de ostu ? Daca da, apoi are de cugetu a mediloci construirea linieloru ferrate d'in cestiune si prin acest'a a satisface interesseloru communicatiunii pu-plice ? — Interpellatiunea se communica nii-uistruiui concerninte.

Lud. K a r m á n , avendu in vedere, cà spesele peurtu iînmanuarea acteloru judecato-resci, dupa nouele dispusetiuni alle camerei, sunt asié de mari, in câtu câte odată pestre-cu chiaru valorea objectului de processu ; con-siderandu apoi, cà partitele se temu a intenta processe d'in caus'a aceBtoru spese, prin ce suffere nu numai justitî 'a in sine, ci chiaru si cass'a statului ; — intreba pre ministrulu de justiţia, daca are de cugetu a présenta inca iu cursulu ;i .stei sessiuni unu proieclu de lege despre modificarea aceloru dispusetiuni ?

Ministrulu respunde, cà legea despre es-secutorii judecătoreşti a intratu in vigore abiè de unu annu ; deci o schimbare ce ar' urmá inr'unu intervallu de timpu asiè de scurtu, dupa părerea dsalle, n'ar fi prea compatibile cu respectul u ce trebue t>i uvfmu facia cu le­

gea, precum nici cu demnitatea legislat ive" Dupa-ce inse vede, cà contra acestei legi se redica plansori d'iu tote pàrtile, dsa in acestu casu se va abatte de la principiulu enunciatu si va provoca pre presiedintii tribunaleloru, ca sè-si dèe părerile in privinti'a dispusetiu-niloru legii despre essecutöri. Daca in urm'a acest'a va vedé cà modificarea acestei legi este necessaria, apoi va luá mesurele neces-saiie in asta privintia.

Urmedia apoi pertractarea proiectului de lege despre redicarea cetàtiloru Bai'a si Hód-mező-Vásárhely la rangulu de juredictiuni in­dependente. Proiectulu se accepta.

S i e d i n t i'a d e 1 a 3. F e b r. 1873.

Siedinti 'a se deschide la tempulu indate-^alu. Processulu verbalu allu sied, preced, se. verifica.

Valentinu T ó t h , avendu in vedere, cà la confessiuuea rom. cat. spesele pentru in­strucţiunea poporale se aceoperu in mare parte numai prin poporu, — intreba pre mi­nistrulu de instrucţiune, daca are de cugetu sè sterga competintiele lecticale ce se dau in

naturalie, ér' scadiementulu ce s'ar nasce prin

acest'a sè se aceopere in sensulu principiului,

dupa care se porta tote sarciuelo ?

Ministrulu respunde cà in tota diu'a pr i­

mesce gravamine referitorie la affacerea in­

strucţiunii populari. Elu, in interessulu onorei salle ar' vrè sè satisfacă acestoru gravamine, inse părerile barbatiloru competenţi in privin­ti'a midiloceloru, prin cari s'ar poté vindeca reulu, sunt differite. Unii dîcu, cà reulu s'ar poté vindeca numai pre caile sociale ; altii tienu, cà tota calamitatea provine d'iu legea despre instrucţiunea şcolara. Am deci scopu — dîce ministrulu — a studeá cestiunea, a convoca apoi o ancheta, carea va avé sè se consulte, daca revisiunea legii şcolare este degiá necessaria séu ba ? De la consultările acestei anchete va depinde apoi si cuprinsulu acellui proiectu de lege, care se va présenta in acesta afacere.

Danielu I r á n y i adressedia guvernului urmatoriele iutiebàri : 1. Daca au fostu de lipsa a esmitte unu comissariu reg. in aface­rile serbesci, apoi pentru ce guvernulu n'a cerutu spre acest'a invouea c a m e r a ? — 2. Adeveratu e, cá comissariului reg. esmissu in caus'a besericesca a serbiloru i s'au maritu cerculu de potestate ? Daca da, apoi intru câtu si pana unde ? — 3. Cugeta guvernulu a repportá camerei despre tote acestea si respective a cere si consemtiemeutulu ei ?

Br. Bela W e n c k h e i m , ministru langa person'a M. Salle, respunde la interpellatiunea ce i-a adressant d. deputatu nationalu Mircea B. Stanescu in caus'a decorării unoru preuti romani d'in diecesea Aradului. — D. deputatu Stanescu m'a intrebatu — dîce ministrulu — cà pentru ce am intrelassatu a cere de la superiorii besericesci intormatiuui si desluciri in privinti'a meriteloru ce preutii decoraţi si-ar ' fi cascigatu pre terrenulu besericescu ? La acesta întrebare observu, cà in comit. Aradu­lui s'a decoratu preutulu d'iu St. Ann'a' care in cursu de 50 anni si-a implinitu officiulu cu onore. Afara de acestu-a s'au mai decoratu inca duoi preuti cu oceasiunea calletoriei M. Salle pre la Aradu. Decretele acestoru-a le-am contra-semnatu eu.

Impregiurarea, cà cu oceasiunea decorării n 'a fostu nimene intrebatu o motivediu prin aceea, cà impartîrea de decoratiuni este unu dreptu eschisivu allu M. Salle, care nu se pote restringe seau influintia prin neci o per­sona naturala seau morala autonoma. D'in acestu motivu trebue se respundu negativu si la a dou'a parte a interpellatiunii, unde d-Stanescu me intreba, cà nu cum-va am de cugetu ca pre venitoriu sè procedu altmintre­lea ? — De altmintrelea potu sè assecuru pre d. interpellante, cà numai asemeni persone se decoredia, cari si-au cascigatu merite pentru tronu si patria.

M. B. Stanescu nu e u;ultiumitu cu res­punsulu. Dsa sustiené, cà daca cine-va se decoredia sub titlulu, cà si-a cascigatu merite pre terrenulu bessricescu, Domnitoriulu de la ni­mene altulu nu pote capetá informatiuni mai bune in, privinti'a meriteloru câştigate pre acestu terrenu, de câtu chiaru de la auctoritàtile besericesci respective. Oratorele are cunoscintia, cà sub titlulu „meriteloru câştigate pre ter­renulu besericescu* s'au decoratu meritele cascigate pre terrenulu cortesîei la alegerile de deputaţi, pentru aceea uu se pote multiumí j

cu respunsulu ministrului la interpellatiunea sa, si cu atâtu mai vertosu nu poto fi satis-facutu, fiiiidu-cà ministrulu a dechiaratu, c.-i nici pre venitoriu nu se va abbate de la p ro ­cedura sa de pana acum. [In unulu d'in nrii prossimi vomu publica reflessiuuile dlui Sta­nescu mai pre largu. Ked.)

Urmedia ordenea dîllei si respective des­batterea propuneriloru comissiunii financiarie, presentate d'impreuna cu repportulu seu gene­ralu a supr'a bugetului. Unele d'in aceste propuneri se accepta in siedinti'a de asta-di parte cu, parle fàra modific tiuni.

Discursulu dlui deputatu natiunale Sig. Borlea, rostitu in camer'a representantiloru Ungariei in diu'a de 16./28. Jan. 1873., la desbaterea generale

a supr'a bugetului pentru acestu annu. Onorabila Camera ! Macaru cà d'in discur­

sulu dlui ministru-presiediute s'ar poté deduce, cumca regimului i-ar' placé a se considera de unu guvernu nou, servindu-se diu ministru-presiedinte de argumentulu, cà acestu guvernu abiá de câte-va septemane a apucatu cârm'a in manile sale, — séu dora chiaru voru fi mai multi, caroru-a va placé a intitula acestu de facia guvernu, de guvernu nou . eu d'in parte-mi nu-lu privescu, nu potu sè-lu privescu de atare, nu numai pentru cà pre temeiu'u totu acelei sisteme, urma acele-si principie intru tote, ci si pentru eà este compusu totu d'in personele celui de mai nainte, si mie mi se pare cà cu înnoirea acestui regimu noi amblàmu cam ca si acelu sermanu baietu d'in poveste, carele venise degiá atâtu de tren-tiurosu, in câtu si tata-seu a trebuitu se re-cunosca cà asiá uu mai e modu d'a se aretá in lume, si i-a dîsu : sè se porte bine, ck apoi pre pasci i va face haine noue de diosu pana susu. Baietulu s 'a portatu bine, si tata-seu s'a pusu si — d'in peptariulu drentiurosu i-a facutu o căciula noua, — adeca sciţi, intru atât 'a noua, intru câtu este cu potintia ca cine-va d'intr'o dróntia vechia sè faca lucru nou ! or' in loculu peptariului, avantagiatu de căciula, i-a datu unu peptariu alu seu ve­chiu ; tote acestea si inca cu unele altele carpiture irnpeturandu-le frumosu si invemin-du-le intr 'o cârpa tercata si pistritia, le oferi bietului baietu ca de presentu pentru pasci. Baietulu desfacundu càrp'a si observandu cum i zimbescu vechiturile drentiose in forma noua, iu supnnderea sa amara — scarpenandu-si capulu, dîse tataiui seu oftandu : Hei draga tata, ce mare pacala mai esci ! Dupa ce insu-si recunoscusi, cà in rupturele cele vechi nu me mai potu aretá intre omeni, apoi vini a mi le oferi, inveluite in cârpa tercata, in locu de haine noue ; — dar' eu ti multiamescu ; daca astfetiu sunt hainele noue ale tale, apoi tiene-le tie ; pre mine nu me vei pacali !

Dupa acé6ta scurta digresiune, trecundu acuma la obieetu, am sè spunu, cà — da, eu recunoscu,on. Camera, cum-cà dupa absolutismu tier'a nostra n'a avutu mare creditu, poporele d'in tiéra n'au innotatu in vr'o mare fericire, pre cum si aceea, cà ele au fostu îngreunate cu multe sarcine ; mai de parte, cà ele au

fosta despoiate cu poterea, si fora de lege de mai multe drepturi ; inse, dupa a mea părere, tiér'a nici asta-di n 'are mai i ultu creditu, ér' locuitorii au inca mai multe si mai grele sar­cine si gemu sub dàri mai mari, de câtu au fostu cele de sub absolutismu, ér' de dreptu­rile, de cari absolutismulu despoiá fora de le­ge, asta di poporulu este despoiatu dupa le­ge . Daca deci, in privinti'a creditului tierei si in privinti'a stàrei poporului essiste vr'o diferintia intre guvernulu absolutu si intru celu de asta-di, aceea diferintia celu multu intru atât 'a pote sè se cuprindă, cà ceea ce guverniulu absolutu a indeplinitu nelegintu, aceea guverniulu de asta-di indeplinesce pre caii sucite si măiestrite — in modu legalu !

Adeveratu cà diu ministru de financie, asesemenea si diu G o r o v e si mai multi domiii deputaţi guvernamentali s'au truditu a aretá, cà — nu este tocmai asiá de mare ne ­norocire, cà avemu deficitu atâtu de mare ? cà-ci tier'a si poporulu forte multu s'au ina-vutîtu si pote sè platésca ; éra înavuţirea ei s'au straduitu a o dovedi prin désa citare de nenumerate millione ce s'au stracoiatu in t ié­r 'a nostra. Dar mie mi se pare forte curiosu ţ

cà — daca in tiér'a nostra au intratu atâtea millione, daca tiér 'a s'a inavutîtu, — unde sunt acele multe millione ? ! Cà-ri — aceea se scie si este nenegabile, cum-cà cassele re-

27

miilui sunt gole si cum-cà lips'a de bani la tote clasele poporului este nespiisu ;.antfta ! (Aprobări d'in partea stânga !)

Diu deputatu Gorove a apoátrofatu cu deosebire, cà sub acésta sistema si cârma, va­lorea pamentului s'a urcatu forte insemnatu, s'a urcatu cu câte 30 — 40, ba in cele mai multe locuri ehiaru si cu 100 procente, de unde apoi a dedusu, cà numai prin crescerea pretiului pamentului tiér'a s'a imbogatîtu cu multe sute de millione. Dar asiá se vede, cà diu deputatu deduce acésta urcare a pretiului pamentului de acolo, cà-ci unele bance d'in strainetate au cumperat t cu forte mari pre­tiuri unele d'intre cele mai frumose domenie d'in patri'a nostra : eu inse de aci nu potu sè deducu cumeà tiér'a s'ar fi irabogatitu, ci ocmai d'in contra vedu cà a seracitu ! Cà-ci daca proprietarii indigeni sunt necesitaţi a si vinde cele mai bune si mai frumose posses-siuni, si daca in tiéra nu se gasescu cumpe-ratori, ci vinu străinii de le iéu, acést'a pen­tru mine este o dovéda cà nu-su ba.ii in tiera, cà tiér'a si cu popoiulu a seracitu !

Eu inse nici altcum nu vedu vr'o mare no­rocire intru aceea, cà vinu străinii si cumpe-ra cele mai bune ai mai frumose mosie ; cà­ci — daca acést'a astfeliu s'ar continua, pa­mentulu d'in tiera va fi in mani străine, si cu pamentulu -- tiér'a ! ér noe ni va remané pamentulu celu sterilu, si en seraci'a ! si atun­ci o sè vedeti ce greu este a sustiené si admi­nistra o tiéra !

Eu asiá credu, cà urcarea séu scăderea pretiului pamentului — nu d'in aceea se pote deduce, cà câtu de scumpu au cumperatu une­le bance străine câte-v.i dominie mari, ci de acolo, cà ce pretiu au, cum se vindu poses-siunile mai mici d'in manile poporului. Apoi cumeà pretiulu acestoru posessiuni — tare a scadiutu, este usioru de doveditu. Se invede-rédia acést'a deplinu, candu consideràmu mul­ţimea inspaimentatoria de astfeliu de poses­siuni mice, ce pre tota din'a se espunu ven-diarei pre callea essecutiunei judecatoresci, si cari de comunu nu se potu vinde la prim'a licitatiune, fiindu canuse gasesce nime caiesè dèe

pre ele pretiulu de estimatiune, si asià se vin­

du la a dou'a, pururea multu mai pre diost^

de câtu ce au tostu ele pretiuite, macaru cà

pretiuirile regularminte se facu forte mo­

derate !

Astfeliu — dupa mine, este invederatu, cà

pretiulu pamentului n'a crescutu, ci inca a

descrescutu. — Este adeveru, cà duoi-trei

omeni forte s'au inavutîtu sub acésta sistema ;

pre cum si aceea este adeveratu, cà unii au

cascigatu millione ; dar' insn-si poporulu nu

s'a imbogatîtu, ci inca a seracitu. D'in iuavutî-

rea unoru pucini inse nu se pote ileduce con-

secinti'a, cá — tiér'a s'ar fi inavutîtu, pre

candu poporulu a scapatatu.

Diu deputatu Máriássy, pentru de a dove­

di, câtu de poternicu ne-amu inavutîtu sub

acésta sistema, aduce nainte, cà preste me­

sura multu s'au sporitu vitele in tiera, cari

inca représenta o avere de multe millione.

Dar' eu me indoiescu cà diu Máriássy si-ar' fi

luatu ostenel'a d'a cercá si numera annu séu

estu timpu vitele pre la sate si pre la case,

ci dsa de buüa séma si-a luatu datele d'in

care-va statistica, pre bas'a conscriptiunei de

la 1869/70, si n'a luatu in consideratiune cà

de atunci au trecutu trei ani de seracia !

Daca asta-di s'ar pune cineva sè numere

vitele d'in tiera, eu nu credu cà ar' mai gasi

a trei 'a parte.

Si mie asiá mi se pare, cà o causa a

deficitului nostru de asta-di, atâtu de mare si

inspaimentatoriu, este chiaru aceea, cà-ci diu

ministru de financie, si guverniulu si partit 'a

sa, pururia naintea nostra si in faci'a lumei

an zugratitu starea financieloru nostre cu co­

lorile cele mai lucitorie, si daca cine-va a

negatu adeverulu unei atare stàri, guverniulu

cu atâtu mai multu a afirmat'o, si totu me­

reu s'a nisuitu a acoperi tristele nostre refe-

nntie financiali pana ce in fine esi cuiulu d'in

sn'U, candu apoi ne mai potendu negá, si

in-u-si guverniulu incepù a recunosce, cà, dieu

slarea nostra financiale e forte trista ; dar'

acum diu ministru-presiedinte cu aceea incepù

a scusá pre regimu, cà vin'a o porta — si

guverniulu, si Diet'a, si — tota lumea !

Si eu forte me temu, ck daca, prin adop-

lat'a noua frase, cumeà adeca suntemu forte

avuţi, si daca in butulu seraciei nostre cu totu pretiulu vremu se facemu a crede lumea cà — coi si cu t ier 'a suntemu forte avuţi, d'in-tru acést'a va sè se nască unu reu asemenea,

séu si mai mare, si atunci diu ministre presiedinte éra-si, si cu dreptu va poté dîce, cà caus'a este guvernulu, este legelatiunea si este tiér'a intréga !

Pricepu eu, on. Camer'a, cà ce este caus'a, de se pune in cerculatiune si se respandesce — fora temeiu vorb'a, despre bunăstarea séu inavutîrea poporului ! unic'a causa e, pentru ca sè para legitimata urcarea de dàri ce se intentiunédia si poporulu sè nu se nelinis-césca ; pre care urcare de dàri apoi guverniulu va numi-o „reform'a darii om", si va preseutá-o naintea lumii si a tierei ca unu mare progresu !

(Va urmá.)

Desluciri autentice despre „caus'a Ho-morodana. "

Venindu-mi la mana nrulu 124. d'in 5. J an . n. 1873. „Federat." mo surprinse intr'in-sulu correspundinti 'a intitulata „Tiberiad'a Satu-mariului*, subscrissa de pseudonimulu C i c a r i u.

Nu sciu, daca starea mea présenta, aflan-du-me inca sub impressiunea grozavei catas­trofe a focului, ce-mi iraplù famili'a de una frica panica si mi-consuiuà cea mai mare par­te a substantiei materiali, — ori nessulu si combinările confuse d'in corespondinti'a amin­tita, sunt caus'a, cà eu nu potu precepe p r e d e p l i n u neci temünti 'a acestei correspun-dintie, neci caus'a pentru ca.e s'a scrissu. Acést'a de altmintrea e judecat 'a mai multoru cetitori, cu cari avui oceasiune a vorbi despre correspundinti'a d'in cestiune ; ma unii dîcu, cà d'in tota correspundinti'a pricepu o nimica tota. Fia cum va fi, dar' e fapta, cà Diu Ci-cariu, pre langa tota potentiat'a- si intipuire despre ce-va nalta eruditiune, une-ori vorbesce si scrie forte confusu. Pre langa ce scrise si acum asiá, mai luà in correspundinti'a sa una mare dose de date chiaru d'in ventu ; cà-ci de ar fi scrissu, precum audu eu, numai d'in informatiuni unilaterale, atunci in scrierea sa ar fi cu totulu unilateralii, si eu m'asiu mar­gini a-i reflecta pre scurtu cu un'a d'in citatiunile salle latinesci de predilectiune : „Inaudita cau­sa quemquam damnări aequitatis ratio non patitur." Dar' vediendu acésta intortocare si lubricitate cicaresca, si presuppunendu, cà multi d'intre on. lectori ai ac estui diuariu vo­ru fi dorindu a fi in chiaru despre „caus'a homorodana" (asiè o numesce dsa, apoi fia !), pote si in câtu privesce aceea neinsemnat'a mea persona ; — de-ora-ce nimene nu pote fi mai indreptatîtu si mai competenta a dá in acésta causa desluciri si date autentice, decâtu chiaru eu, carele amu fostu in focu: cu per-ruissiunea onorab. ßedactiuni venin a comuni­ca deslucirile rospective cu tota autenticitatea si in totu golulu adeveru, ca asiè sè vina in chiaru cu sine sedussulu si lunecosulu Ci-cariu. — Ecca dar;> cum stà lucrulu :

Latîndu-se inca pre la început ila lunei lui Oct. a. tr. faim'a, cà prin eventual'a depărtare a invetiatoriului d'in Homorodulu de mediu­locu, acestu postu are sè devina vacantu, in­tru un'a de serbatori se présenta in baserica tostulu cantoru-docente in Chegea, Ign. Sa­bàu, dechiarandu, cà la eventual'a vacantia ellu aru fi competenta pentru acestu postu. Dupa sierbitiulu divinu am esperiatu si însu­mi, si mergandu acasă, am intrebatu si pre curatorulu primari u, cà ce parère dà poporulu despre Ign. Sabtiu ? respunsulu fu, cà popo­rului i place si nu e strainu de càtra densu-lu. Pre temeiulu acestei informatiuni si espe-rientie la intetîtele rogàri i-amu datu in scrissu urmatori'a „Dechiaiatiune : Ign. Sabàu fostu invetiatoriu si cantoru in Chegea, trecandu in calletori'a sa de la Bozinta-Mare prin comu­n'a Homorodulu de mediu-locu, si intiellegun-du, cà postulu cantoru-dascale8cu d'in acésta comuna, prin strămutarea lui Vas. Ilutiu la staţiunea d'in Veresmart, are sè devina va­cantu, s'a presentatu in antea poporului ca competentu la acestu postu. Poporulu d'im­preuna cu subscrissulu parocu nn e strainu de càtra densulu in câtu adeca se vede aptu pen­tru a provedé officiulu numitu ; la allegere i n s e s c a u n u l u ş c o l a r u n u s ' a a f l a t u i n d r e p t a t î t u , pana candu nu va fi incunoscintiatu officiosamente, cà V. I lu­tiu e aprobatufjsi intaritu pentru comun'a Ve­resmart. Datu in Homorodulu de mediu-locu 6/10 1872. Georgiu Marchisiu m. p. parocu Homorodeloru romanesci.

Acum rogu pre diu Cicariu sè-si puna ma­n'a pre anima si pre draguti'a de lege, de a carei-a litera mortavrè a se tiené legatu, ca ca

Ir.'-i iiiotiulni de gard u, si sè-mi spună „or­dine* „(cuventulu dniei sale), cà derogatu-am cu dechiaratiunea de susu drepturiloru cui-va, ori Chiaru legii de predilectiunea sa ? — Pa­na in 12. Oct. apoi nu s'a ivitu neci unu competenţii la postulu d'in cestiune, si in câ­tu diu Cicariu intr'unu passagiu allu obscurei salle correspundintie, intortoca lucrulu si face anacronisme, ascriindu-mi mie dechiaratiuni, de cari nu-i am facutu si representatiuni la o ordinariatu de cari numai a visatu dsa, dar' eu uu le sciu, l'a taiatu memori'a pre d'in ain-te si astfeliu forte se depărta de adeveru.

In 13. Oct. a. tr. r - fkia publicare de concursu — se presentara mai multi docenţi ca competenţi la postulu d'in cestiune, despre care deja se sciea cu positivitate, cà are sè

devina vacantu. Intre acesti-a, si numai acum

prim'a data se ivi si G. Silâgyi, cumnatulu ju­

delui orfanak Papp Döme, si scaunulu scola-

riu, preste voi'a espressa a multimei poporu­

lui adunatu in antea scolei, d'in deferintia

càtra P . . D. ., carele erá si insu-si présenta,

ca membru alu scaunului scolariu, cu 8. T C -

turi contr'a 2. alese pre G. Szilágyi, carui-a

dedui si eu votulu. Ear ' dupa publicarea re-

sultatului allegerei o mulţime de poporu veni la cas 'a perochiala protestandu in contr'a lui Szilágyi, d'iu causa, cà e ruditu cu P . Dôme si notariulu (pre atunci) Papp Józsi, si cà prin urmare trei insi in trei forme voru domni si grassá in comuna, — si dechiarandu-se cu resolutiune pre langa invetiatoriulu d'in Sasa-riu, Vasilu Vagàu carele inca erá competentu presentu (pentru acestu-a votaseră 2 membri de ai scaunului scolariu.]. — Preste aceste in diu'a urmatoria se ivi si portarea impertinenta si blasfemica in unu modu scandalosu — atin-8U cu multa orutiare de diu Cicariu — a lui Szilágyi Gyuri.

In 15 Oct. eu am facutu relatiune la Ven. Ordinatu despre resultatulu allegerei ; nu am potutu inse sè ignorediu in relatiunea mea re-

sensulu poporului contr 'a lui Sz. Gyuri si ade-

rinti'a pentru Vasiliu Vagau si nu am potutu

cu deosebire ignora portarea impertinenta si

scandalosa a celui-a. Totu in acea dîua inse

mi-sosí de la V. Ordinariatu una dispnsetiune,

prin care Ingn. Szabó fu denumita de canto­

ru si docinte i n t e r i m a l u la Homorodu­

lu de mediulocu. Adducandu eu acést'a la cu-

noscinti'a lui Papp Döme, domnialui mi de­

chiara, cà dispusetiunea episcopesca nu se

pote primî, si la observarea mea, cà aceea e

numai interimala precum si cà mulţimea po­porului stà pre langa V. Vagau respective contra cumnatu-seu, mi-spuse, cà ellu mi-va demustrá contrariulu, cà-ci are sè considere caus'a de a sa propria. Deci prin emissaii tramissi prin satu in noptea de 16 Oct. con-chiamà pre 17 demaneti'a poporulu la aduna­re ; dar' pre langa tota porunc'a pressanta si apromissiuui de aldamasiu nu potù aduna mai multi de 18. insi, cari cu cei prinşi de ellu pre strada se sporiră pana la 24. In acestu conventiculu, la care s'a ferita, ca draculu de tămâia a me invita si pre mien, se servi de in­fiuinti'a sa de officialu comitatensu spre a în­demna poporulu, se nu primesca ordinatiunea interimala episcopesca, adaugundu, câ numai pop'a (adeca eu) porta vin'a acestei dispuse-tiuni, si cà de nu-i place popii de cumnatu-seu Szilagyi Gyuri cá invetiatori si cantoru, a 1 oi pote merge (pop'a) pre aci in colo» Mai indemnà apoi prs cei de facia a trage cruce pre harthia alb'a si a 2-a séu a 3-a dî . om-puse una representatiune la Pr. SSa Par. Ep-pu la care subscrisse pre cei ce neci scius-seia la ce au trassu cruce, subscriindu-o ellu in loculu primu si pentru mai mare forfoiu seau pressiune adaugandu-si langa nume si diregatori'a sa (jude ortanale.) — In acosta representatiune spune Diu Papp Döme fàra nici una sfiela, cà ellu si cei subscrissi nu potu primi dispusetiunea eppesca aruncan-du vin'a pre preotu, cà ellu porta caus'a acestei dispusetiuni ; ca si cum buna-minte unu preotu. ori carele aru poté impune epis­copului sèu cá sè faca dispusetiuni in favorea sau defavorea lui Papp Döme séu Szilágyi Gyuri.

D'in aceste se vede apriatu, cà Papp Döme a indemnatu una fracţiune d'in poporulu linis-citu la renitentia contr'a dispusetiunei interi-male eppesci, atîtiandu-o totu o data si in contr'a preotului seu, cu care in decursu de 7 auni a traitu in cea mai buna pace si li-nisce, — mai in colo nu numai, cà s'a pusu in fruntea oppusetiunei, ci cà pre acést'a cu j una măiestria si intriga tiesuta in sinulu fa­

miliei salle si a loru câti-va ruditi mai de apprope, cu cari au formatu una clica, a creatu-o ellu insu-si ; cà-ci pacinicului, blân­dului si ascultatoriului poporu nu i-aru fi plesnita neci prin minte a se oppune dispu-setiuniloru eppesci, de nu-lu îndemna si atî-t i i spre aceea P. Döme sub egidea sa de tistu varmegescu. Astfeliu s'a inceputu si de aci s'a continuata totu cu mai mare vehe-mentia si obrasnicia atîtiarea poporului in contr'a dispusetiunii eppesci si in contr'a personei preotului prin P. Döme et comp. Si ca domnirea lui in cestiunea subversante sè fia perfecta a supr'a fractiunei de poporu sedusse prin ellu, precum mi-au spusu unii d'intre poporenii remasi credintiosi, P . Döme a facutu de scire prin satu, c à p o n t r a t o t e u r m ă r i l e e l l u v a f i r e s -p u n d i e t o r i u p a n a i n c â t u a j u n ­g e a v u t î 'a l u i . Poftimu ! Die Cicariu, neci acést'a nu însemna atîtiare ?

Intre aceste in 23 . Oct. mi-veni de la ven. ordinariatu allu doile resciissu, in care, cu provocare la relatiunea mea despre resul­tatulu allegerei, mi-se lasa, „ca sè applicu p r o v i s o r i e pre Ignatiu Sabàu de cantoru invetiatoriu pana la finea annului scolasticu, fiindu cà intardîarea applicarei invetiatoriloru e numai spre scăderea invetiamentului popo­rani. Ér ' dupa finea annului scolastic», c u r-r e n t a n d u - s e s t a ţ i u n e a , se va tiené noua allegere, si atunci decum-va Ign. Sabku va fi demnu de aceea-si va fi allessu, i-se va da si decretulu. Nu sciu, ce aru fi facutu diu Cicariu dupa arrogat'a-si intielep-tiune inalta intre astfeliu de impregiuràri ; dar ' eu unulu, dupa marginit 'a mea judecata, nu am aflatu neci unu temeiu de a resoná in contr'a acestei dispusetiuni eppesci, pre carea o am aflata prémotivata si correcta. Deci observandu, cà una fracţiune de poporu t ie­nuta in atîtiare si renitentia continua de catra Papp Döme et comp. se oppune intr'un'a de a primi dispusetiunea eppesca ; dupa ce capacitarea lui P . Döme prin corniţele supre­mu, pre langa tote apromissiunile acelui-a, nu a avutu neci unu resultatu, nu-mi remase a l fa , decâtu, pentru ca de una parte sè nu remana in continuu beserec'a lipsita de can­tora si scol'a de invetiatoriu spre greutatea mea si detrimentulu spiritualu allu poporului ; de alta parte spre a validitá dupplicea dispu-setiune eppesca, si astfeliu in contr'a unoru atîtiatori si renitenti a salvá auctoritatea ar-chieresca : sè recurgu pentru assistentia poli­tica si sè incunoscintiediu pre de alta parte despre acést'a pre ven. ordinariatu. Asié amu si facutu, si comitatulu in congregatiunea sa d'in 4. Nov. a. t r . a decisu a esmitte pre Diu jude adm. Aug. Szabó pentru a capacitá poporulu renitentu despre detorinti'a sa si la casu de nesuccedere a duce in efeptu dispu­setiunea eppesca pre spesele renitentiloru, éra pre renitentii pertinaci a-i pedepsi essempla-riter. Luandu scire despre acést'a Papp Döme et comp., au indemnatu pre cei câştigaţi degiá d'in poporu, ca sè nu asculte neci de comi­tatu, fia ori ce va fi. Intre aceste Szilágyi Gyuri, fostu invetiatoriu — fàra neci unu sporiu — in Madarasu in locu de a-si occupa postulu conferitu — d'in gratia — in Cara-sieu in 22. Nov. se muta in Homorodu, si astfeliu compani'a atîtiatoriloru se spori cu doi insi (Szilágyi si socia-sa Papp Lilla in-vetiatoresa dimissionata d'in Siomcut'a-Mare.)

In 23 . Nov. diu jude administrativu, Aug. Szabó veni la Homorodu pentru efeptuirea. decisiunii comitatului, insocitu de unu singuru panduru. Aci inse dede de renitentia nespe­rata, pana acolo, in câtu unulu d'intre cei mai adicti ai lui P . Döme si d'intre toti reni­tentii cellu mai incrediutu si mai eironte, Teodoru Tataru betranulu, avii curagiulu [cu de a buna sama insufflatu mai de inainte de P . Döme et comp.) de a spune judelui admi­nistrativu, carele cercá a-i capacitá cu buu'a, cà „ori-ce va fi, dar' ei nu voru asculta neci de comitatu." Acestu-a singuru, si nimene altulu fù, pentru oppunere atîtiatoria la de-mandarea dlui jude adm. pusu in ferra si sub pädia pana alta di demanetia, candu apoi fù lassatu liberu. — Vediendu deci diu jude adm. Aug. Szabó, cà cu capacitare nu-si pote ajunge scopulu, tramisse pre uniculu panduru, c e lu aveà sub dispusetiune, dupa doi comis-sari de securitate, cá cu ajutoriulu acelloru-a sè conducă carra pentru strămutarea invetia­toriului. Astfeliu trecu apoi una dîua in pace. In cea urmatoria (24. Nov.) judele adminis­trativu de nou a cercatu a capacitá cu bun'a

28

pre renitentii adunaţi. (Mullîmea poporului pacinicu si ascultatoriu erá pre acasă.) Reni-teDtii inse erau insufflati si incuragiati a se oppune pana la estremitate. Astfeliu judele administrativu rogà pre Papp Döme, ca dupa influinti'a te o are a supr'a poporului, (n. b fiindu locuitoriu in locu) sè-lu capacitedie a

se suppune de buna voia dispusetiunii eppesci

si decisiunii comitatului. Dar' ce se vedi ?

Aci in celle d ' in urma in locu de a capacitá

pre cei ce-i irritasse pana la estremitate, i

mai impintenà inca o data si i infocà in con­

tr 'a mea ; cà-ci la provocarea judelui adm

essîndu d'in scola afara intre poporu, grai in

modulu urmatoriu : „De ora-ce, precum vedeţi omeni buni, p o p 'a a a d d u s s u b r a-c b i u a s u p r ' a v o s t r a , d e sila cauta sè ve plecaţi dar veti protesta si veti cere scrissore de la diu szolgabireu, — asié dara ? — Asié, die, fù respunsulu renitentiloru. In-trebu pre diu Cicariu, ore nu aru fi potutu tocmi tu câte-va cuvinte bune P. Döme totu ce a fostu stricata pana acole ? Dar' scopulu lui a fostu a me trenti pre mine chiaru si prin irritarea poporului pana la una resbunare infioratoria, la ce eu atâtu pre ellu, câtu si pre poporu lu cugetassemu necapace, dar 1 ce dorere, in scurte mominte s'a implinitu in tota terribilitatea sa. Cà-ci adeca de locu du­pa scen'a enarrata, P . Döme intrandu in scola, cerù — in tipu de fiscaiu — ia nu­mele poporului a se luá prin judele adminis­trativu protocoilu, ceea ce s'a si facutu. Inse neci finisse P. Döme a-si d i c t a protestulu la protocoilu, candu — cam pre la 5 4 / 3 ore ser'a — se audî afara in antea scolei striga­rea : .focu !" la ce essîndu cu totii spariati d'in scola, observaramu, cà arde coperisiulu staulului d'in curtea parochiala, pretacundu-se acest'a cu cotetiele de langa ellu cam intru una ora si jumetato in cenuşia. Candu acestu focu erá, mai trecutu si stinsa, de odată se observa altulu la cornulu celu mai indepartatu alu siurei d'in streşina, si asié cu siur'a in scurtu se prefăcură in cenuşia si sciumu tote celelalte superedificate economice, tota agoni­se ra si multe instruminte economice, fiindu si cas'a in cellu mai mare periclu. Observu, cà de asia fi observatu cellu mai micu esces-su d'in partea personalului securitàtiei publi­ce, eu asiu fi fostu cellu d'antâiu, care i-asiu fi acusatu demultu, si nu i-asiu crutiá neci chiaru aci in publicitate, dar' precumu sub decursulu focului, asiè si mai nainte nu au facutu alta, decâtu au grigitu de oridine si li­nisce, fàra a eserce neci umbra de terrorisa-, re. Astfeliu rolulu, ce-lu ascrie Diu Cicariu organeloru de securitate si judelui administra­tivu, sub a cărui dispusetiune steteá acellu-a, e numai fètulu fantasiei cicaresci. De altmin-trea dsa e mare magistru allu spressiuniloru bombastico-fantastice. iù dreptu, cà Teodoru Tataru betr. (totu elrontulu d'in ser'a prece­denta), carele pana ce aredeau superedineatele d'in aul'a parochiala, iu gasitu prin judele adm. pre strada cu manile in sinu si tramissu

la stingere, éra mai tardîu — cuidu ardea siur'a — o luasse la sanetos'a, a cadiutu sub propusu de criminalitate, si totu-si denianéti'u, éra-si lassatu liberu.

In piocessulu verbalu continuatu a dou'a dî (dupa focu) eu amu desvoltatu si demus-tratu, cà apprinderea a fostu efluinti'a furiei poporului atîtiatu prin P . Döme si. comp.

Astfeliu si acést'a e starea adeverata a „causei homorodane", si numai fantasi'a cica-resca potentiata, potet prin informatiunile si chiaru calumniele unoru voitori de reu ai mei, au dora inca sî prin ce-va preocupare indivi­duala, a potutu se si-o i n t i p u e s c a altcum.

(Va urmá.)

KOMANI'A. Adunarea deputatiloru.

S i e d i n t i ' a d e V i n e r i , 12. J a n. 1873.

(Urmare.)*)

D. N. I o n e s c u. N'amu vorbitu de d. Catargiu depntatulu ; vorbescu iu genere des­pre laptele omeniloru publici. Me amenintiati cu duelulu in faci'a camerei? Ei , d-loru, sè terminàmu o-data cu duelurile, cà-ci ele se facu fàra ca parchetulu sè se intereseze de

*) Vedi nr. trec. ai „Fed.

ele, fàra chiaru sè le scie, si îàra sè se tra-mita inaintea justiţiei acei-a, carile comitu. Me amenintiati cu duelulu pentru c'amu vorbiţii de d. Mavroghenis ? Dara insusi d-lui a cerutu se fia datu judecaţii, ca se nu i-se totu im­pute acestu faptu.

D. C a t a r g i u . Nu e parlamentaru cu-ventulu d e l a p i d a r e .

D. N. I o n e s c u esplica ca ori-ce dare mai multu in defavorea tesaurului, cu séu iára inten! iune, nu se pote numi de câtu de­lapidare.

Candu juraţii se ataca pentru fapte d'intre cari unele stau in man'a justiţiei ca sè le re­

prime, cându jus t i ţ ia potea aplica corectiuni, candu acésta institutiune e de cuiendu, candu nu s'a domonsü.itu cu nimicu cà juriulu e coruptibili séu abuséza, cum poteti veni sè li

atacaţi institutiunea ? Adeveratulu motivu este cà juraţii nu condamna delictele de pressa. De ce achita juraţii press 'a? Pentru c'au con-stitutiunea, care desfiintéza ori-ce lege in con­t r 'a pressei. Press 'a nu se i^uc- tâti: i--"-n tru cà e pusa sub impunitate. Constitutiunea nu acorda pressei impunitatea, ea acorda ori­cui dreptulu d'a chiamá in judecata pe ca­lomniatori, inse n'o pune sub isbirile poterii. Cându daru introduceţi in codice penalităţi pentru pressa in contra constitutiunii, sincere vi sunt propunerile ? Corectivuiu pressei este opiniunea publica : unu diariu care se vinde, care calomniéza, siiperde prestigiulu si nu se pote sustiené. Apoi, celu calomniatu are drep­tulu d'a cere reperatiune. Unde vedeţi daru necessitatea d'a isbi press'a ? Vreţi sè luaţi ore-care mesure. Ei bine, faceti-le astu-felu in câtu se nu restornati tote institutiunile si sè

nesocotiţi tote principiele legislatiunii. Vreţi sè restrîngeti recusatiunea la juraţ i ? Pentru ce V Recusatiunea are de obicetu sè alunge

prepusulu cà acusatulu e judecatu de inamicii

sei. Daru restrîngeti si recusatiunea si luaţi juriului si delictele de presa : acést'a nu este o inimiciţia ? Ca se dati garantie mai mari poteati admite juraţ i in constituirea camerii de punere sub acusatiune ca in Engiiter'a, inse nu aduceţi isbiri garantieloru constituţionale nu nabusîti press'a, nu nesocotiţi principiele generale ale legiloru.

Dupa acést'a urméza ore-cari, esplicàri asu­pr 'a cuventului d e l a p i d a r e , adressaiu d-lui Mavrogheni, ministrului de tinancie.

D. C o s t a - F o r a areta cà d. fci. Io­nescu, ca sè probeze cà juriulu face bine ce

lace, a espusu cà cei mari sunt ocrotiţi si cà insu-si ministrulu de fiuancie delupideza, dar' nu e datu judecaţii . Éta care este intentiunea dlui N. ionescu, d'a face pre ministru „dela-pídatoru." Daca d. N. Ionescu vrè sè fia leale,

se ièe actele si sè-si faca acusatiunea in 24

s'au 56 de ore, ca d. Mavrogheni se ha tra-

misu judecaţii. Daca d. K Iouescu n'aru ü deputatu si d. Mavrogheni ministru, d. Ionescu ar' poté ti trasu iu judecata ca calomniatore si, dar' fi o justititia drepta, ar' fi condamnatu.

D. N. I o n e s c u espaça cà dsa n'a avutu intentiunea d'a atacá pre d. Mavro­gheni ca persona. Sè fi tostu o peisecutiune afacerea celoru 600.000 franci, acést'a e posi­bile, inse dsa n'a dîsu-o. Adi, vorbindu des­pre dins'a, a disu cà este o dare mai uiuliu in defavorea tesaurului, imputata dlui Mavro­ghenis, pentru care . a cerutu sè fia datu m judecata si pentru care d. louu Ghica a luatu responsabilitatea asupra-si. Cà delapidatorele ar ' fi d. Mavroghenis, acést'a n'a fostu in in­tentiunea dsale. A adusu acestu esemplu vor­bindu despre juriu, inse n'a avutu intentiunea d'a afirma cà d. Mavroghenis e faptuitorulu, ci cà i s'a atribuitu fapt'a. A fostu unu votu, o camera intrega ns'a ocupatu d'acésta afacere, votulu nu s'a potutu aplicá si, vorbindu de d'iusulu, n'a crediutu cà pote fi calificatu de calomniatore.

D. C ö s t a - F o r u constata cà aceste declarări probeza ci\ d. N. Ionescu a fostu in erőre. Daca a fostu unu votu neaplicatu, e cine-va vinovatu ; séu camer'a, pentru cà n'a facutu bine instrucţiunea, s'au d. N. Ion.srn, care n'a voitu s'o lumineze si sè inhatie afacerea. Aceste esplicàri le primimu. Cu acest'a siedinti'a se redica.

Estrassa d. .Rom."

V A R I E T Ă Ţ I . . ^ ( P r o f e s s o r i a p p r o b a t i ) . DD.

Stefanu G u 1 e s i u si Simeonu T o r n a , pro-fessori supplenti la gimnasiulu de Beiusiu, du­pa absolverea cursului teologicu la Vienn'a fure tramissi cá stipendiusii ai P . S. S. Episcopu­lui Iosifu P o p u-S e 1 a g i a n u la facultatea filosofica de Pest 'a spre a se pregăti pentru carier'a professorala. Dupa ascultarea studie-loru in tempu de duoi anni la acesta faculta­te, luni in 3. Fauru, a. c. depusera essame-nulu professoralu cusuccessu imbueuratoriu. St. Gulesiu fu approbatu d'in istoria si filoso-fla, éra S. Torna d'in filologi'a classica, ambii pentru gimnasialu intregu cu limbele de pro­punere romana si magiara. Generos'a fapta a lăudatului Eppu ne indreptatiesce a sperá cà P^p. SSa va afflá de siguru modulu cum sè

imbunetaties a starea materiale a professori-

loru do la acellu gimnasiu, care stà sub patro-

natulu si ingrigirea sa spre a se poté in vi

toriu mediuloci stabilitatea professoriloru, cari

actualmente luptandu-se eu neajunsele vietiei,

dupa 3—5—10 anni de servitiu, adeca dupa

ce prin prasse îndelungata au devenitu cei

mai abili de professura sunt siliţi a o paraşi, cerendu a li-se da parochie mai bune pentru a-si poté asssecurá mai lesne viitoriulu familiei. Mare inconvenientu acestu-a si impedecatoriu desvoltàrii si redicarii prestigiului acellu gim­nasiu. Scimu cà pr. S.Sa are nobil'a ambiţiune d'a fi descendintelo lui Maioru si urmatoriu lui Vulcanu, fia casé devina si cousociulu loru in immortalitate ! bine meritandu de natiure si beserica. — Cu acesta occasiune venimu a luá cu plăcere notifia, cà in dîllele aceste au mai facutu censur'a advocatîale cu successu favorabilu DD, Ioane B e 1 e s i u , adjunctu de concepistu la tabl'a reg. in Pest'a si A. G a i t'a, sub-jude in Fagetu.

t *„ (D i p h t e r i t i s), acestu morbu ce grassedia acum de lungu tempu in unele tienuturi aile Transsilvaniei, nu numai cà nu slabesce, ci se pare cà se tota latiesce si se areta totu cu mai mare furia. Precum cetimu in „P. L." de la 28. Jan . in tempu de doue-dieci de dîlle ar' fi cadiutu victime aile aces­tui morbu 68 de suflete si anume ; iu Alfalu 20, in Tölgyes 9, in Corbu (Holló) 8, in Zsedánypatak 15, in Remetea 10, in Salomas 2 si in Bekas 4.

„,% (S t a t i s t i c u.) Dupa celle mai noue date statistice impoporatiunea Europe, dupa coufessiuni numera 147,800.000 romano-catolici, 71,600.000 protestanţi , 69,100.000 greco-orient. 6,800.000 mahomedani, 500,000 judani, cam 500.000 pagani si alte seci»; crescine singuratece cam 200.000.

Franc'ia. Attitudiuea comissiunii de 3U. a adunării nationale a scosu d ' iu tăcere pre unu barbatu, care de la inchiarea pàcii incoce părea a se fi datu ca totului totu uitàrii. Acestu barbatu este Juliu F a v r e . .Intr'o conffenntia de partida a stângei repu blicane diu Arago a repportatu despre celle ce s'au petrecutu in sinulu cc missiunii de 30, precum si despre ne-gotiatiunile comissiunii cu d. Thiers. In genere partida a aprobaţii procedu­r a minorităţii comissiunii. Numai d. Favre n'a aflatu o pre deplinu correc-<a. Messagiulu presiedintelui — dîce diu Favre — a fostu primitu d'in par­tea toturoru acelloru-a cari punu in­teressulu tierrei mai pre susu de cellu personalii, ca un& garanţia a paeii pu­blice, de-ora ce elu assecurá Franciéi acea unica forma de guvernu ; carea i pote offeri linisce si pace. Diu Thiers a facutu inse reu c a a acceptaţii pro p . i n e r e a lui Kerdrel, carea, fiindu unu actu de suspicionare a slabitu impres-siunea si efîectulu bunu allu messa giului weu ; ellu a facutu reu, cà n'a remasu neclintiţi; pre terrenulu nun-ciului seu si de acollo sè propună drep­tei conditiunile salle, in locu ca ace­st 'a sè i puna acum conditiuni. U r m a -rile acestei erore se vedu acum in at-titudinea comissiunii. — D. A r r a -g o : Minoritatea va protesta intr'u unu repportu sepparatu contra conclu seloru comissiunii. D. F a v r e : A protesta e forte frumosu ; dar' acest'a

: remane totu-si numai u n u actu nega-tivu. Minoritatea trebue sè f aca u n u oontra-proiectu ; cestiunea republicei ttebue adusa pre tribuna, pentru ca contrarii ei sè fia batuti api-rt* si pre facia. — D. A- r r a. g o : Dar' d i ica si minoritatea va fi desbioat.i, Beau daca d. Thiers nu-i v a approbá contra proiec-tulu. ce va fi atunci de facutu ? — D. F a v r e : Acesta n'are d'a face cu necessitatea urgenta a unui contra-proiectu ; si daca nu veti face proiec­ţii, voiu face eu si lu-voiu représenta pre tribuna, de-ora-ce viitoriulu tierrei se afla in jocu. — Mai multi domni d'intre cei de facia se allaturara l a părerea lui Favre si recomendara mem­briloru comissiunii de 30 c a së kiere in acestu sensu.

Scirea addusa de unele diurnale, J lativá la parteciparea lui Thiers la espusetiunea de Vienn'a este nefundata, »'••• o r a ce pana acum nu s'a luatu nici < nu conclusu in acesta privintia. Thiers numai asiè va poté merge la V i e n n ' a

ca représentante uliu Franciéi, daca c u m v a suveranii s ' a r u contielb-ge a tiené cu aceata occasiune unu con­gre ^su.

Romani'a. De la Bucuresci se i'ommunica pre caile telegrafica, cà guvernulu a presentntu c a m e i ei unu proiecţii de lege f'espre arendarea li­niei ferrate Bucuresci G-ii.rghi, care li­ma pana acum a fostu administrata de guvernu. Mai departe se repportedia, • à in 30. Jan. s'au alesu 3 episcopi i-'-e basea nouei legi besericesci ; la «esta alegere au partecipatu ambele

camere. Austria. Diuariulu de Vienn'a

„ N . F r . Pr." communica d m fonte se-c i i ru , c à reform'a legii electorale este .ssecurata ; proiectulu se va présenta câtu mai currendu. Maj. Sa esamine d ia tocmai in momentele aceste elabo­ratulu ministerialu ; esamenulu e stric­ţii si sciupulosu, asie incâtu nici celle mai mici dstaiuri nu romanu neconsi-derate ; cu tote acestea inse se spera c positivitate, cà motivele produse voru fi destullu de valorose, pentru ca esaminatoriulu sè r e c u n t a e a intro­ducerea nouei reforme electoraliea una necessitate politica.

Sclr i electrice. B u c u r e s c i , 2. Fauru. Guver­

nulu presinta Camerei projectulu pro-prietariloru de pamentu romani in pri­vinti'a infiintiarei unui institutu natio­nalu de creditu fonciariu. Ministrulu d e financie dechiara, cà alte, projecté, re-f'eritorie la acestu institutu, l e va pre sentá camerei numai ca informatiuni. Pentru projectulu romanu fu presinta-tu si acceptatu unu projectu de ur-gintia.

P e t r u p o l e , 3. Fauru. Foiele officiose annuncia, cà espeditiunea bel­lica contra Chiwei se va porni câtu <ie currundu ; armat1 a voiesce numai a p e d e p B Í Chanatulu si apoi numai de

1 âtu a se reintorce. V i e n a , 4. Fauru, In septeman'a

acést'a se voru inspectioná lucràrile de la „port'a de ferru" câte unu re­présentante austriacu, ungurénn si tur-cescu voru fi delegaţi.

L o n d o n u, 4. Fauru. Se con­stata, cà cert'a intre Russi'a si Anglia in privinti'a Afghanistan ului s'aru fi applanatu.

Burs'a de Vieri a de la 3. fauru 1813.

5*/, meUii. 66 .99 Imprum. nat. 71.20 Sorti d'in 1860 103.75 Act. de banca 9 6 3 . — Act. inst. ere».. 332.50

Londra 108.85 Argintu 107.10 Galbenu 5.19 Napoleond'or 8.69V 2

Propr ie i , edit. si red. respundiet. :

A L i E S S A N D K U R O H 4 N U .

S'a t ipari tu in Pest 'a 1872. prin Victoru H o r n y á n s z k y Strad'a Idoliloru Nr. 20.