\

.' Colectia OMUL, ACEST NECUNOSCOT IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU

Din cuprins:

FDlTURA ALOOMARSBucure~ti 1991

SI•

FORTELE NELIMITATE•

ALE PSIHISMULUI

LUPTA INDELUNGA TA A ~TnNTEI CD MAGIASECRETELE ADEVARA1'E ALE HIPNOZEI

INDUCTIA HIPNOTICAHIPNOTlZA 1'ORUL, UN MAGICIAN 1

CARAC1'ERIS1'ICILE S1'ARII HIPNOTICEPROFUNZIMEA HIPNOZEI

sA pATRUNDEM IN TAINELE HIPNOZEIFALSELE PERICOLEALE HIPNOZEI'

VALENTELE COMPENSA1'ORII ALE HIPNOZEICUNOA$TERE ABISURILOR FIINTEI NOAS1'RE

1'ULBURARILE ~I IMBOLNAVIRILE CAREASCUL TA DE PUTEREA HIPNOZEI

AUTOHIPNOZA, 0 ~ODALITA TE DE A FIS1'APINI PE FORTEL}5:NOAS1'RE SPIRITUALE

Pret lei 67ISBN 973-9070-08-5

Lector: C.pAUNESCURedactor: Nic PENIUC

TEHNOREDACTAREPECALCULATORMACINTOSH

HOLDING REPORTER - SRI.,Tiparulexecutat la

Tipografia "LUCEAFARUV'Sectia Buftea

IRINA HOLDEVICI ILIE P. VASILESCU

SI

FORTELE NELIMIT ATE.ALE PSIHISMULlJI

EDITURA ALOOMARSBucure~ti 1991

•

i~"- ,:".,r •.... ~_." .,,_

-

CUPRINS

I. LUPTA tNDELUNGAT AA STIINTEI CU MAGIA - pag. 9

H. SECRETELE ADEVARATEALE HIPNOZEI - pag. 16

a) Modificari ale sferei sensoriale:iluzii, halucinatii. - pag. 17

b) Modificarile atentiei - pag. 17c) Modi fcarile amnezice (ale memoriei) - pag. 17d) Modificari in sfera gindirii - pag. 17e) Modificari in domeniul

activitatii motorii - pag. 17f) Modificari inusfera afectivWltii - pag. 17

III. INDUCTIA HIPNOTICA - pag. 20a) Faza de pregatire - pag. 20b) TestuI oscilatiei corpului - pag. 22c) Testul incle~tarii degetelor - pag. 23d) Catalepsia pleoapelor - pag. 23

IV. HIPNOTIZATORUL, UN MAGICIAN? - pag.25a) Conditille unui bun hipnotizator - pag. 25b) Metoda de inductie hipnotica

prin fixarea privirii - pag. 27c) Adincirea transei - pag. 30d) Dehipnotizarea - pag. 32

V.C~CTERlSTICILESTARrI HIPNOTICE - pag. 36

)

a)b)c)

d) Tehnica modificarii imaginii durerii - pag. 67e) Tehnica imaginatiei dirijate

in stare de hipnoza - pag. 71

X. CUNOASTEREA ABISURILOR

. FIINTEI NOASTRE - pag. 79a) Tehnica asociatiei libere - pag. 83b) Inducerea visului - pag. 83c) Tehnica scrisului automat - pag. 84d) Desenul hipnotic - pag. 85e) Terapia prin joc - pag. 85f) Tehnica dramatic a - pag. 86g) Regresia de virsta - pag. 87h) Tehnica pdvirii in bila de cristal - pag. 88i) Tehnica tensiunilor experimentale - pag. 89

Prmcipii ~i tehnici hipnoanalitice - pag. 90j) Tc.hnica teatrului - pag. 92k1 Tehnica mozaicului - pag. 93D Tehnica serrmalului ideomotor - pag.94

XI. TULBURARILE SI tMBOLNA VIRILE CAREASCULTA DE PUTEREA HIPNOZEI - pag. 97

a) Stnrile anxioase ~i fobice - pag. 100b) Starile depresive - pag. 100c) Simptomatologia de tip isteric - pag. 100d) Reactiile obsesive- pag. 101

XII. AUTOHIPNOZA.o MODAUT ATE DE-A FI STAPtNI

PE FORTELE NOASTRE SPIRITUALE - pag. 105Fi\.LSELE PERI COLE ALE HIPNOZEI - pag. 57

ALENTELE COfvIPENSA TORnALE HIPNOZEI - pag. 62

Sugestiile terapeutice - pag. 63Tel:mica disocierii - pag. 66Tehnica substitutiei - pag. 67

g)h)i)

'II. PROFUNZIMEA ffiPNOZEI - pag. 42a) Somn superficial - pag. 42b) Starea somnambulic~ profunda - pag. 43

VII. sApATRUNDEMIN TAlNELE HIPNOZEI - pag. 48

a) Teoria fluidului vital - pag. 48b) Hipnoza, fenomen psihopatologlc - pag. 48c) Hipnoza ~i somnul - pag. 49d) Hipuoza ~i teoria rolului - pag. 50e) Hipnoza ~i teotiiile inv~~nrii - pag. 51f) Hipnoza ~i psihanaliza - pag. 51g) Teorii eclectice ale hipnozei - pag. 52h) Teoria comportamentului

asupra hipnozei - pag. 53Teoria disocierii personalitatii - pag. 54

Reducerea functiei de planificare ~pag, 36Redistribuirea atentiei - pag. 37Capacitate a crescutli

a productiei imaginative - }lag. 38d) Reducerea controlului - pag. 38e) Cre~terea gradului de sugestibilitate - pag. 39f) Accentuarea c9mportamentului

de jucare a unor roluri - pag. 39Aparitia amneziei post-hipnotice - pag. 40Starea de relaxare psiho-fizica - pag.,40Scaderea a'~uitatii perceptive -"pag. 40

1. LUPfA lNDELUNGATA A ~TIINTEI CUMAGIA

PosibilWltile hipnozei au fost /cind exagerate,a~teptindu-se de la eei care 0 praetieau adevllrateminuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu le puteaurezolva alte metode medieale sau psihologice, dndminimalizate sau chiar negate de cMre sceptici, careinsll nu se strllduisera suficient sa cunoascll metodain detaliu.

Se pare ell un deserviciu insemnat I-au tacut hip­nozei apropierea exageratll a acesteia de fenomeneleparapsihice considerindu-se ell persoanele care 0practicll trebuie sa dispunll neaplirat de forte supra­

naturale, dt ~i performantelr.· hipnotizatorilor de es­tradll care au indepllrtat pe multi eercetlltori serio~ide acest domeniu.

De asemenea, multe luerari din cadrul literaturii~tiintifico-fantastice au aeeentuat ideea ell subiectulhipnotizat devine un fel de robot uman, controlat peclli paranormale de elltre eel care a indus hipnoza,fapt ee a generat temeri nejustifieate din partea u­nor pacienti care ar fi putut beneficia de avantajeleacestei tehnici.

Hipnoza nu este un fenomen supranatural, cidoar 0 stare modifieatll de eon~tiinta, asemllnatoareeu relaxarea sau eu stllrile meditative ,speeifice unoreulturi orientale.

Fenomene asemllnlltoare eu eel hipnotic seintilnese freevent in viata eotidianll. Astfel, cineva

9

poate fl. atlt de absorbit de lectum unui roman sande vizionarea unui film la televizor, incit nu malaude soneria de la u~ sau poate fi atit de cufundatin ginduri incH nu mai sesizeaz~ ceo! spune interlo­cutor'Lll eu care tocmai discuta. Se apropie de hip­u'oza ~i fenomenele de reverie, (i~nd,furati de pro­priile constructii imaginative, parc~ ne transpunemin aite locuri ~i tr~im aite stari dccit cele legate derealitatea imediata sau cele de extaz religios pe car~le WHesc adevaratii credindo~i.

Soferul, care conduce noaptea ~i este fascinat dedunga luminoasa a ~oselei, care ii produce 0ingustare a cimpului con~tiintei ce se poate uneorisolda eu accidente, este ~i el victima unei stariaseman~,toare cu hipnoza. Aceste sUlri le denumimin limbaj comun cu ajutorul unor ~:ermeni ca: "a telasa furat''' "'a fi pe alta lume" etc. Cei care tr~iescastfel de stllri i~i orienteaza de fapt gindurile in in­teriorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fostdescrise inca din' antichitate ~i se intilnesc incafrevc.ent in practicile magice specifice culturilorprimitive.

Putem vorbi de hipnoza moderna 0 datll cu expe­rientele medicului austriac Franz Anton Mesmer..(1734-1815), care a descris hipnoza 1?istllrile speci-flee acesteia sub denumirea de "magnetism animal".Sistemu] de tratament utilizat de Mesmer a fostironizat de catre medicina 4in acea perioada dincauza manierei teatrale in care aborda el pacientii.(Pacientul era introdus intr-un fel de butoi cu apa,fHnd inconjurat de sirme 1?i tot felnl de magneti,care aveau menirea sa puna in evidenta t1uidul de­Dumit "magnetism animal". Adesea pacientii suges­tionabili erau cuprin1?ide convulsii).

10

o comisie instituita in anul 1784 de cMre regeleFrantei, comisie din care a facut parte ~i Franklin,ambasadorul Statelor Unite, a primit sarcina sacerceteze experimental "magnetismul animal". Co­misia respectiva a ajuns la concluzia ca aceasta nnera altceva decit un rezultat al imaginatiei.

De~i Mesmer a fost discreditat, teoriile sale fHndnefondate ~tiintific, multi pacienti continuau sa sevindece prin rnetodele sale t?i aceasta a convins cade:;;i teoriile erau grer?ite, totu~i fenomenul respectivexista ell adevarat.

De hipnoza s-a folosit ~i abatele Johann JosephCJ3ssner (1717-1799), cunoscut exorcist din Elvetia,care avea darul de a alunga "foqele negative" carepuneau stapinire pe padent.

Medioul englez John Elliotson (1791.,.1863) a re­alizat prime Ie interventii chirurgicale in stare detransa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian(1808-1859) a relatat 345 operatii de chirurgie ma­jora realizate in India, in sornn hipnotic (cf.E.Hilgard ~i J.Hildrad, 1975).

Termenul de hipnoza este introdus de englezulJames Braid (1795-1860), de la grecescul hipnoscare inseamnll somn, el considerind hipnoza ca peun '"somn nervos'".

o atentie deosebit~ este acordat~ hipnozei decatre cele doua mari ~coli ale psihiatriei franceze,~coala de la Salpetriere, reprezentata de Jean-MartinCharcot (1835-1893) ~i ~coala de la Nancy, al c~ruireprezentant de seama a fost Hippolyte Bernheim( 1840-1919).

Daca Charcot considera hipnoza ca pe un fen.a­men patologic, specific istericHor, dimpotriva, Bern­heim era de parere ea hipnoza este un fenomen nOf-

11

mal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost inmare masura influentat de rezultatele deosebite aleunui mediC de tara - Liebeault (1823-1904).

Utilizarea in scopuri terapeutice a hipnozei a fostsustinuta ~i de succesele cunosacutilor psihiatriBreuer ~i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipno­za in favoarea propriei sale teorii ~i metode - psi­hanaliza - ceea ce a filcut ca, pen~ru moment, inte­resul pentru hipnoza sa inregistreze un regres.

tn 1889 a avut loc primul Congres Internationalde Hipnoza Terapeutica ~i Experimentala, ~i carn inaceea~i perioada, marii teoreticieni in domeniul psi­hologiei incep sa se intereseze de fenomenul hipnot­ic: Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.William James include un capitol dedicat hipnozeiin celebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iarPierre Janet abordeaza ~i el hipnoza din perspectivadisocierilor de personalitate.

in timpul primului razboi mondial Mc Dougal atratat, cu ajutorul hipnozei, soldati aflati in stare de~oc.

Un pas important in dezvoltarea hipnozei~tiintifice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull(1933) - "Hipnoza ~i sugestibilitate" .

Si in timpul celui de-al doilea razboi mondial,hipnoza a fost utilizata cu succes in tratamentulnevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile eis-au extins in stomatologie !?iobstetrica.

in annl 1955 Asociatia Medicala Britanica ~i in1958 Asociatia Medicala Americana au hotarit cahipnoza sa fie inclusa ca disciplina de invatamii:1tin~co1iIe medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiholo­gilor Americani a dat 0 recunoa~tere oficiala a uti­lizarii terapeutice a hipnozei de catre psihologi.

12,

(

La ora actuala exista, in afarl:i. de societl:i.tilenationale, Societatea europeana de hipnoza, Societa­tea internationala de hipnoza ~i Societatea de hip­noza "l\1ilton Erickson", dupa numele fondatoruluiei, unul dintre cei mai talentati ~i mai creativi hip­noterapeuti ai lumii.

tn vara anului 1990 a avut loc in Germania celde-al 5-lea Congres de hipnoza in psihoterapie ~imedicina psihosomatica, la care au luat parte peste900 de medici ~i psihologi din aproape toate larUelumii, incluzind ~i tara noastra.

Hipnoza are 0 serie de aplicatii practice, atit inclinica, pentru psihoterapie, cit ~i in alte domeniide activitate, unde se cere optimizarea perfor­mantel or umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult inpregatirea psihologica a sportivilor de inalta perf or­manta, cit ~i al cosmonautilor pentru obtinerea unuiechilibru emotional de ,nivel superior, pentru per­fectionarea capacitatii de concentrare a atentiei, adeprinderilor motrice, cit ~i pentru 0 mai buna auto­reglar~ a comportamentului in. ansamblu .. De trata­ment . liipnotic pot beneficia ~i arti~tii eu trac descena sau· elevii ~i studentii- hiperemotivi, care autendinta de a se bloca la examene si de a obtine. . '.' ..' ..rezultate sub posibilitatile lor reale.

Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca ..hip­n02i poate" contribui ~i la .cre~terea efidenteiinvatarii, dt ~i la dezvQltarea unor disponibilWlticreative latente.

tn clinica hipnoza se aplica in foarte muIte do­menii. Astfel, ea se folose~te .eu succes in chirurgie,pentTu realizareaunor operatii rara aneste~ie sau Cllo cantitate mai hredusg' de anesteziee atuncf dnd ..subiectul prezintaintolerant~la astfel de substanle

13

sau dnd acestea lipsesc (in conditii de izolare, delupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila ~i pentru redu­cerea anxietatii pre-operatorii cit ~i pentru realiza­rea unei evolutii post·,operatorii dt mai bune ~i dtmai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate facefoarte mult il reprezinta combaterea durerii; estevorba atit de durerile din holile cronice, de mi­greIie, cit ~i de cele ce apar in timpul na~terii sauin timpul unui tratament stomatologic. In medicinapsihosomatica hipnoza se utilizeaza in terapia unarafectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, res­pirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hiperten­siune arteriala, varsaturi, colici, colite, astmbron~ic, obezitate, tulburari sexuale etc.). Ea are, deasemenea, aplicatii in domeniul unor afectiuni der­matologice (prurit, psoriazis, reactii alergice, trata­mentul negilor) ~i in recuperarea unor deficientemotorii produse de accidente vasculare sau trauma­tisme. Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are trata­mentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice(reactii de tip fobic, atacuri depanica, anxietate,tulburari ale atentiei ~i meJ;Iloriei).

Cercetllri recente au evidentiat faptul ca prin hip­noza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutiaunorholi grave, cum ar ficancerul sau SIDA. Ast­fel, la ultimul Congres european de hipnoza din1990, Simonton din S.U.A, a elaborat de curind 0Iucrare denumita "Rolul psihoneuroimunologiei ­consiliere ~i factorul psihic in cancer"; Specialistulgerman Lenk (1990) a condus un seminar pracUededicat utilizarii hipnozei in cancer, iar un coleg alsl1u, tot german, Otremba (1990) a prezentat. dateclinice ~i experimentale incurajatoare obtinute pepacienti bolnavi de SIDA.

14

Adeptii psihoterapiei, in care includem hipnotera­peutii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem me­dicamente pentru probleme de natura psihologica,nu facem decit sl1 mascam problema reala!

Inteleptii orientali spuneau ctt dttruim cuiva unpe~te ii Yom potoli foamea pentru citva timp, dardactt 11 invata,m sa pescuiasctt el va fi capabil sa-~iprocure hrana pentru tot restul zilelor.

La feI, daca ii invatam pe pacienti prin interme­diuI hipnozei ~i apoi al autohipnozei (hipnoza reaIi­z,ata de pacient singur, in absenta terapeutului) cumstt se insanttto~easca ~i stt ramina sanato~i, cum sa­S1 rezolve problemele de viattt, Ie punem la dispo­zitie un mijloc care ii va ajuta stt-~i mentintt echili­brul sufletesc ~i 0 stare buna tot restul vietH.

Majoritatea oamenilor nv sint con~tienti de resur­sele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ig­norind faptul ca exista 0 cale de a intra in contacteu aceste resurse pentru a ameliora ~i mentinesanatatea ~i pentru a se autoperfectiona fizic $ipsihic.

Mentalul con~tient al omului iI ajuta sa rezolve 0serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doarla nivel logic. Trebuie deschise~i caile pentru cu­noa~terea intuitiva care are Ioc prin mecanismesubcon~tiente ~i aceasta se face mai u1?or cu ajuto­rul relaxarii, hipnozei ~i autohipnozei.

15

respondent in realitate), precum ~i modificarea unorpraguri senzoriale, hiperestezie - accentuarea sensi­biHtatii, anestezie - reducerea generala a sensibi­litatii ~i (l1]algezie .. reducerea sensibiIiti:ltii dure­roase. DatoTita acestor afecte, este posibil~ utilizar­ea hipnozei in combaterea durerii;

B) MODIFlCARI PROSEXlCE (ale lltenfiei):in hipnoza se produce 0 orientare selectiva aatentiei, care este indreptata predominant spre celesugerate de terapeut s.i intr-o mat mic~ rnasura sprestimulH ambiantei.

C') MODIFlL'"'AR1 MNEZICE (ale 111emorje~,): prinhipnoza se poate obtine 0 amnezie (ultare) total:!sau partiala a unor obiecte, evenimente, date, dupacum se poate obtine 0 hipermnezie sau accentuare afunc~iei mnezke, subiectul retinind ~i redind maim~or 8,i mai exact materialul memorat;

D) A/GDIFlCARl IN SFERA GlNVIRlI: in urmainductiei hipnotice poate sa functioneze la unii su­biecti ceea ce speciali~tii numesc "logica transei"~datorita careia ei accepta ca fiind logice situatii pccare nu le-ar considera ca atarc in stare normala.De pilda, subiectul care, in urma sugerarii faptuluica estepre~colar, se comporta ca un copil de 6 ani,poate discuta in acela~i ti'mp cu sotia sa, fara caacest lucru sa i se para eiudat sau nepotrivit;

B) MODIFICARi iN DOMENIUL ACTIVITATIIMOTOR/i- reJaxare musculara, actiuni automate, ri­giditatea corpului, mentinerea' timp indelungat aunor pozitii incomode, cit ~i modificarea comporta­mentului de ansamblu al subiectului;

F)'MODIFICARI IN SPERA AFECTlVITATII.Aceastea cap~aa continut specific in functie de celesugerate de terapeut.De regula, majoritatea su-

II. SECRETELE ADEV ARATE ALE HIPNOZEI

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza esteo stare modificata a organismului produsa prin repe­tarea unor stimuli ~i in care sugestia este mai efi­eienta decit de obicei.

Majoritatea speciali~ti1or definesc l1ipnoza ca 0stare .indusa, de regula in mod artificial,asemanatoare cusomnul~ dar iIi acelas.i timp diferitade,acesta din punct de vedere fiziologic, stare ca­racterizata prin sugestibiIitate crescuta, ca rezultatal careia pot fi induse subiectului, mai u~or decit instare normala, 0 serie"de modificari senzoriale, per­ceptive, mnezice ~i motorii (dupa Weitzenhoffer,1963).

Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare d,~ hiper­sugestibilitate selectiva produs(!/ subiectului prinanumite proceduri specifice, de natura' fiziologicasau/~i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnoti­zator) sau de catre subiectul insu~i (in cazulautohipnozei).

In timpul hipnozei, pot fi induse 0 serie de' mo-,dificar,i spe,ctaculoase ale proceselor psihice ~i alecomportamentului, modificari ce pot ,imbraca as.;.pecte pozitive sau negative in functie, de continutulsugestiilor administrate (Gheorghiu, 1977). Astfel;pot fi realizate:

A) MODIFICARI ALE SFEREI SENZORlAlEiluzii (perceperea distorsionati:l a unor obiecte exis­tente in realitate), halucinatii (perceptii far~ co-

16 Hipno"", - 2

17

biectilor care au fost hipnotizati, afirma in modspontan ca au trait in timpulhipnozei 0 stare afe:c­tiva pozitiva, de calm, lini~te ~i relaxare profunda,

Frecvent hipnotizatorii profesioni~ti sugereazasubiectilor regresia de virsta. Cind sugestiile auactionat, subiectul se comporta ca ~i cum ar avea 0virsta mai mica decit cea reala, el modificindu-~icomportamentul astfel incH sa corespunda virstei su­gerate. La subiectii foarte sugestibili se modificavocea, mimica ~i chiar· scrisul, caracterele utilizatein scriere fiind specifice copilariei. Multi autori ci­teaza cazuri in care subiectii regresati pina la virstacopilariei ~i-au amintit 0 limba pe care 0 vorbiserain copilarie ~i pe care 0 uitasera in prezent, con­versind sau chiar scriind in limba respectiva.

As (1962) relateaza cazul unui subject care, re­gresat Ii! virsta copilariei, utiliza un dialect suedez,iar Gheorghiu (1977) pe cel al altui subiect, carevorbea maghiara. Nici unul din ace~ti subiecti nu-~imai amintesc de limbile respective in stare deveghe.

Hilard (1975), la rindul sau, dteaza cazul unuisubiect care fusese crescut in C1dna, in copilarie, ~icare in urma regresiei de virsta !?i-a scris numele cucaractere chineze ceea ce nu a fost capabil sa facain stare de veghe.

Regresia de virsta este mult folosita de catre hip-notizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirilepsihotniumatizante uitate, care au produs la subiectitulburari de tip nevrotic.

Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptiaregresiei de virsta, nu se utilizeaza decit rareori inclinica ~i atunci mai mult in scopuri didactice, de­monstrative sau pentru a verifica gradul de profun-

18

zime al hipnozei.

Trebuie facuta totu$i precizarea ca datorita posi­bilitatilor neobi~nuite de modificare a comportamen­tului prin hipnoza, este posibila utilizarea terapeu­tica a acestei tehnici, prin hipnoza putindu-serealiza vindecari ce par de domeniul miracolului.

19

III. INDUqIA HIPNOTICA.

Starea subiectului, denumita transa hipnotica, serealizeaza prin procedeul denumit inductiahipno­Hca. Aceasta presupune concentrarea pe un obiectde dimensiuni mid (de preferat stralucitor), pe uns imul monoton (pendul, metronom), pe 0 anurnitllzona a corpului (de pilda, concentrare asupra pun­ctuiui situat intre sprincene), cit ~i administrarea decatre terapeut a unor formule sugestive de calm, re-laxare, somnolenta.

Indicatia hipnotica consta din trei faze (Hertland,1971): a) faza de pregatire; b) inductia propriu-zisa;c) adincirea transei.

A) FAZA DB PREGATfRE1n aceasta etapa i se explica sub1ectului in ce

comHi hipnoza, ce se a~teapta de la el ~i ce efectepoate avea aplicarea metodei asupra psihicului sau,insistindu-se asupra avantajelor pe care le are hip­noza in inlaturarea unor simptome de care subiectuldore~te sa se debaraseze. Se insista mai ales asupraf:,>ptului cl.\pacientul nu are de ce sa se teama ~i ea

\'3 trai 0 experienta interesanta. Daca subiectulanxios in eontinuare, el trebuie interogat in

legatura ell natura temerilor sale ~i apoi incurajat.Astfel, de pilda, subiectilor care se tern sa nu fie

manipulati de terapeut H se spune ca ei nu-~i vorpierde starea de con~tienta ~i crt vor putea ie~i dinhipnoza oricind vor dodo

Este bine sa i se ceara pacientului sa ramina cit

20

mai pasiv cu putinta, sa nu incearce in nici un feisa-l ajute pe experimentator, dar nici sa nu incercesa reziste sugestiiIor terapeutului. Trebuie sa i searate ea este in interesul s~u sa beneficieze de me­toda pentru a scapa de problernele sale, iar dacaintentioneaza sa nu se lase hipnotizat, este mai binesa se adreseze altui specialist.

De asemenea, se da subiectului indicatia de anu-~i analiza starile, de a nu incerca sa afle ce sepetrece Cll eI, el fiind instruit sa lase sa se intimplece "trebuie sa se intimple", lasindu-se "dus" de in­structiunile terapeutului. Inductia hipnotica cuprindeaceIe comportamente pe care i Ie cere hipnotizatorulsubiectului 1a inceputul ~edintei, precum ~i ceea cespune ~i face hipnotizatorul. Toate tipurile de in­ductie au in coml,ln distragerea· de la stimulii pertur­batori externi, sugerarea relaxarii ~i somnolentei,stimularea jocului liber al imaginatiei ~i concentra­rea pe un obiect de dimensiuni mici (sau pe 0 partea corpului) ~i pe ceea ce spune hipnotizatorul.

Kubie ~i Margolin (1944) descriu inductia hipno­tiea prin trei comportarnente: sugerarea imobilitatii,fixarea privirii ~i administrarea unor stimulimonotoni.

Gi1l~i Brenman (cf. Hilgard, 75) deseriu ceea ce-face hipnotizatorul in timpul inductiei, astfeI:

-contribuie Ia sarhcirea stimularilor senzorialeale subiectului prin limitarea mi~carilorcorporale;

- incearca sa altereze imagineacon~tientizariiCorporaIe a subiectului;

- sugereaza un fel de procesde disociere, foca­lizind atentia subiectului asupra mi~carii insa~i ast­reI incit unele mi~cari care se produc in mod nor­mal pe cale voluntara, devin involuntare;

21

_ sparge tiparul relatiilor adaptative normale alesubieetului, ereind 0 atmosfer~ magi ca.

tn timpul induetiei, hipnotizatorul are la dispo­zitie doua strategii speciale:eea a deprivarii senzo­riale ~i eea a dezvol~rii unui tip de relatie intern­mana speciala, de tip simpatetic, intre terapeut ~ipacient.

Inainte de a treee la inductia propriu-zisa, experi-mentatorul testeaza gradul de reeeptivitate la hip­noza al subiectului prin administrarea unor teste desugestibilitate in stare de veghe.

Facem precizarea ca sugestia reprezinta 0 inci­tatie susceptibila sa declan~eze reactii spontane,nemediate de instantele reflexive ale ratiunii(Gheorghiu, 1982).

In .cele ce urmeazA, prezentam, pentru exemplifi­care, eiteva din cele mai eunoscute teste de sugesti-·bilitate directe, princare elinicienii i~i testeaza su­bieetii pentru a vedea in ce masma ei pot beneficiade tehnica hipn.ozei:

B) TESTAREA OSClLATJEI CORPULUl. Sub­iectului i se cere sa stea cu spatele la experiment a­tor ~i sa relaxeze toti mm;ehii (este indicat ca sub­ieetul sa aiba tocuri joase). Instructajul care i seadministreaza este urmlUorul:

"Dorese sa stai in picioare, cu virfurile apropiate.tnchide oehii ~i relaxeaza-te. In citeva momente itivoi spune sll-ti imaginezi ea vii pe spate. Eu voipune miinile pe spatele tau ~i vei simti· cum miinilemele te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate.Nu-ti fie teama. Lasa-te dus. Eu voi sta in spate Ietau~i te voi prinde ... etc". Se considera sugestibilacel subiect care are tendinta de a eadea in directiasugerata.

22

C) TESTUL lNCLE$TARII DEGETELOR. I secere subiectului sa-~i scoata inelele !?i i se adminis­treaza urmatorul instructaj:

"Doresc s~ prinzi degetele unele in altele (se de­monstreaz~). Aeum uita-te in ochii mei !?i stringebine degetele unele intr-altele. Stringe degetele eitpoti de bine. Pe masura ce stringi degetele uneleintr-altele vei constata ca degetele tale devin totmai incle~tate, tot mai bine strinse unele in aIteIe,ea !?i cum ar fi sudate. Degetele sint tot maiinele:?tate, tot mai strinse, tot mai incle~tate, incitnu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaci.Ineearca sa desfaci degetele, incearca!... dar nu poti!Cu cit incerei mai mult sa desfaci degetele, eu atitreu~e~ti mai putin". tncearca! Dar nu potU".

eu 5ubiectii care nu pot desface degetele sau Iedesfac daar partial se paate trece la inductiahipnotiea.

D) CATALEPSIA PLEOAPELOR. Subiectului,a~ezat intr-o pozitie comoda, i se administreazaurmatoarele sugestii:

"Daresc sa inchizi ochii ~i sa te relaxezi. Nu teteme, nu te voi hipnotiza inca. Hi atent la voceamea ~i relaxeaza-te. Pe masura ce te relaxezi, pleoa­pele tale devin tot mai grele, din ce in ce maigrele, grele ea de plumb. Curind vei constata ea ti-efoarte greu sa deschizi ochii, deoarece pleoapeletale sint greIe, foarte grele, grele ca de plumb. Itiva fi foarte greu sa desehizi ochii dnd iti vaispune 5-0 facio Pleoapele tale sint foarte grele.Foarte grele ~i strins lipite. Ochii sint atit de bineinchi~i inch nu-i poti desehide. Incearca sa deschiziochii. tncearca! Dar nu poti, nu poti deschideochiL.".

23

Ca ~i in cazul celorlalte doua teste de sugestibili­tate, daca subiectul are dificultati in dechidereaochilor, terapeutul 11poate considera un bun subiectpentru hipnoza.

24

i

IV~HlPNQTlZATORUL, UN MAGICIAN?

Iatl:1ce ne spune, referitor la aceasta problemll,cunoscutul hipnotizator Melvin Powers (1965):

A) COND/TIlLE UNUI BUN H/PNOT/ZATOR1. Un hipnotizator bun trebuie sa stapineasc~

foarte bine tehnica aplicata, sa fie un specialistcompetent in probleme de psihologie ~i psihiatrie ~isa fie, in acela~i timp, 0 persoana cu integritatemorala.

2. EI trebuie sa cunoasca foarte bine particula­ritatile psihice ~i problematica pacientului inaintede inducerea hipnozei trebuie sa realizeze un inter­viu clinic amanuntit ~i, daca este posibil, chiar 0examinare psihologica a subiectului.

3. Hipnoterapeutul trebuie sa aiba rabdare,intelegere ~i bunavointa fata de subiect, sa mani- ,feste ·0 atitudine simpatetica fata de acesta ~i fatade problemele lu1.

4. Personalitatea hipnotizatorului trebuie sa fieperceputa favorabil de catre majoritatea oamenilor.(Hipnotizatorul trebuie sa aiba forta psihica ~i far­mec personal).

5. Hipnotizatorul trebuie sa aiba foarte multaincredere in sine, in eficienta tehnicilor sale, sa nuoscileze in aplicarea lor, sa se exprime cu sigurantade sine, autoritara. El trebuie sa aiba totdeauna unrbpuns la orice intrebare a subiectului, sa nuraspunda niciodata "nu ~tiu~, deoarece aceasta ar

25

zdruncina increderea subiectului in terapeutul s~u.6. Rareori un subiect recunoa~te c~ este hipnoti­

zabil (de regul~, el sustine c~ nu poate fi hipnoti­zat). Dac~ acesta afirrna c~ are 0 voint~ prea puter­nica pentru a putea fi hipnotizat, terapeutul trebuiesa-i expIice c~ aplicarea tehnicii este in avantajuls~u (doar pentru asta a venit la cabinet ~i a platitconsultatia), terapeutul trebuind 5a-l invete tocmaimodul in care i~i poate [olosi propria vointa pentma intra in hipnoz~.

7. Chiar un subiect care dore~te sincer sa fie hip­notizat, poate sa nu raspund~ bine la sugestii, fiepentm c~ are un grad de sugestibilitate, fie pentruca este prea incordat ~i anxios. In acest din urmacaz, este bine ca subiectul sa invete 0 tehnica derelaxare, inainte de a i se induce 0 stare hipnotica.

8. Blocajele cele mai frecvente care intervin inacceptareahipnozei tin mai ales de tearna de a nudezvalui ceea ce subiectul nu dore~te sa dezvaluiesau de a nu accepta ceva ce ar parea inaccesibil.Ond se ivesc 'astfel de probleme, terapeutul trebuie5a-1 asigure pe padent ca el nu-~i va pierde (;ontro­lul asupra sa ~i ca va putea ie~i' din starea indusaatunei cind va considera necesar.

9. Terapeutul trebuie s~ ~tie ca 0 stare de transaprofunda nu este neaparat necesara pentm scopuriterapeutice sau de reglare a compartamentului.

10. Pentru a avea a expectatie corecta, .mbiectilortrebuie' sa Ii se atraga atentia ca nu vor adormi inadevaratul sens al cuvintului, ci ca se vor ana maicurind intr-o stare de relaxare mai profunda. 0 bunastapinire a tehnicii, o. atitudine care impune pacien­tului .,~i 0 infati~are agreabila sint suficiente. De a­semenea, daca inainte se credea c.3, doar bl1rbatii pot

26

fi buni hipnotizatori, iar femeHe subiecti, rezultateleobtinute astazi in domeniul hipnozei clinice ~i ex­perimentale arata c~ ~i femeile pot fi hipnotizatoritot atit de buni ca ~i barbatii.

Exista in Hteratura de speeialitate foarte muItetehniei de realizare a inductiei hipnotice.

Ne simtim obligati sa avertizam pe eititor cll uti­lizarea de ciHre nespeciali~ti (cei care au dreptul le­gal de practica sint medici, psihologi) este pedep­sita prin lege. In ceea ce prive~te aplicarea acesteiade catre reprezentanti ai profesiunilor amintite, pen­tru a obtine rezultate pozitive este necesar un stagiude invatare a. tehnicii, realizat pe tinga un hipnoti­zator experimemntat. In caz contrar, terapeutulincepator fie nu obtine rezultate, fie poate producechiar unele efecte negative asupra subiectilor sai.

Prezentam in cele ce urmeazl1 doua dintre tehni­cile de inductie care ni s-au parut mai simple:

B) METODA DE INDUC[IE HIPNOTICA PRINFlXAREA PRIVIRII (Hartland, 1971)

I se cere subiectului sa se a~eze cornod pe unscaun sau fotoliu ~i i se dau urmMoarele in­structiuni: "Dorese sa prive~ti un punct din tavan,sa-ti fixezi atentia asupra luL Orice punct este po­trivit. Alege un punet pe care ti-e cornod sl1-lprive~ti. Nu-ti face probleme dac~ privirea se abatede la punctul respectiv sau daca ai tendinta de aclipi. Dac~ ti se intirnpJa acest lucru, readu incetprivirea inapoi la punctul fixat. Fixeaza..,l cit poti debine. Stai relaxat. Relaxeaza-te ~i fii atent daar lavoce a mea, la ceea ce voi spune. Corpul tau se re­laxeaza din ce in ce mai mult, tot mai multo Pemasura ce prive~tii punctul ales ~i asculti voceamea, te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai

27

mult. Re1axeaza labele picioarelor, gleznele, gam­be1e; coapsele, bratele, miinile. !ntregul tall corp de­vine tot mai relaxat :;;i simti· 0 stare .de "toropealaplacuta, care te cuprinde tot mai mult. Simti tot maimult toropeala, destindere, relaxare. E~ti tot mai to­ropit. FH atent la vocea mea.,. ea te face sa te simtitot mai toropit. Simti 0 greutate pillcuta care iti cu-·prinde tot, ~orpul. Corpul devine greu, tot mai greu,foarte grell. Bratele devin grele, foarte grele, totmai grele. Picioarele devin grele, foarte grele, dince in ce mai grele. E~ti tot mai relaxat, toropit caatunci dnd te pregate~ti sa dormi. 0 senzatie decaldura placuta, adormitoare, cuprinde tot corpul.Curind te vei cufunda intr-o stare de rela-xareadinca, 0 stare care seamana cu un somn profund,odihnitor. Pleoapele devin grele, tot mai grele. Itieste tot mai somn. Pleoapele devin grele, din ce ince mai grele, foarte grele. Ginde~te-te la toropeala~i sbmnolenta care te cuprinde. Vocea mea te facetot mai toropit, tot mai relaxat, tot mai somnolent.Nu mai poti tine ochii deschi~i. Ochii au tendintasa se inchida. Clipe~ti, clipes,ti tot mai des, pentruca nu mai poti tine ochii desehi~i. Clipe$ti tot maides s,i in curind nu vei mai putea tine ochii deschis,ipentru ca pleoapele devin grele, foarte grele, greleca de plumb. Devii tot mai taropit, tot mai relaxat.Pleoapele sint atit de grele, incit, in curind nu veimai putea deschide oehii. Pleoapele devin tot maigrele 5,i mai strins lipite. (Dacll subiectul nu inchideochii in mod spontan, i se spune pe un ton ferm:Acum inchide ochii s,i fii atent in continuare la

, ceea ce iti voi spune)."Ochii sint inchis,i acum s,i te vei relaxa tot mai

profund, tot mai profund, vei fi tot mai relaxat, tot

28

,

~,I·I

mai toropit, mai relaxat, tot mai toropit. Vei fiatent numai la vocea mea" Iti vei reveni din stareDumai atunci dnd iti voi spune eu s~ reviL Te veisimti foarte lini~tit ~i relaxat. Nimie nu te va tulbu ..ra. Te vei relaxa pro fund, foarte profund. Dac~ seva intimpla cevacare te poate pune in perkol, tevei trezi imediat $1 vei face falll ell bine situatiei.Te relaxezi adine, profund, foarte pro fund".

lata ~i 0 alta tehnica de induclie propusa dePowers (1965):

Subiectului i se cere· sia stea foarte Telaxat, sainchida ochii ~i apoi se vada pe sine, "ell ochiimintii", intr-o salcl de clascl, eu 0 tabla neagr~ infata. Daca subiectul realizeaza imaginea, i se ceresa se imagineze pe sine desenind un cerc eu cretain mijlocul tablei. E d.in nou intrebat daca a izbutit.I se sugereaza apoi ca deseneaza un X in rriijIoculcercului. Daca a reu$it, i se ceresa-~i imaginezecercul gol in care deseneaza litera A, apoi 0 s,terge~i deseneaza litera B. I se cere sa continue cu pro­cedeul pina dnd vaajunge eu numaratoarea lasfir~itul alfabetului, sugerindu-i-se c~, atunci dndva ajunge la ultima literl1 a alfabetului se va aflalntr-o stare de toropeala .~i relaxare profunda. 1ntimp ce subiectul continua s~-~i imagineze literelealfabetului, terapeutul ii administreazl1 sugestii decalm, relaxare, greutate in membre etc.

Autorul considera cll aceasta tehnica de~i foarteeficienta este mai dificil~, deoarece nu toti subiectiisint capabili sa se conccntreze suficient pentru aajunge intr-o stare de hipnOZllprofunda. Multi su­biecti se piing de faptul ca IDintca lor continua savagabondeze, in ciuda eforturHor pc care Ie depunin directia concl 1trarii.

29

111111f[

II''''

Sugestiile specifice inductiei hipnotice trebuiescdate cu 0 voce calma, ferma, lips ita de stridente.

Dupa cum se poate observa din lectura instructa­jului prezentat mai sus, ele au un caracter repetativ,monotonia contribuind la intrarea mai rapida inhipnoza.

Tonul poate sa fie autoritar (caracteristic hipno­zei de tip patem) sau, dimpotriva, blind, cald, insi­nuant (specific hipnozei de tip matem). Studiile cli­nice au demonstrat ea hipnoza de tip matem estemai bine tolerata de un numar mai mare de paci­enti, comparativ eu -cea paterna, care trezel?te launii subiecti tendinte opozitioniste.

C) AD1NClREA TRANSEIDe regula, dupa ce a realizat inductia, terapeutul

se va stradui sa obtina 0 mai mare profunzime astarii hipnotice pe care 0 atinge subiectul sau. Del?i,nu totdeauna 0 transa profunda este necesara pentruatingerea unor obiective terapeutice, totu~i pentruexplorarea unor conflicte din sfera personalitatiisubiectului este de dorit sa se obtina 0 trans a maiadinca.

Pentru adincirea transei se procedeaza astfel(Hartland, 1971):

"<-,,,,,,,,",, »E~ti pro fund relaxat, dar poti intra intr-o starede relaxare ~i mai adinca decit cea in care te afliacum. Dore~ti foarte mult sa. atingi 0 stare de reia­xare Cll mai profundft, pentru ca aceasta este 0 ex­perienta agreabila, care iti va aduce mult bine. Tevei relaxa tot mai pro fund ~i toate sugestiile pecare ti Ie voi da vor fi foarte eficiente. Eu voinumara acum pina la 5 (se poate numara pina la10, 20 etc.)~i pe masura ce numar, te vei cufunda

30

intr-o stare de relaxare tot mai profunda, maiadinca, mai placutlt Cind voi ajunge cunumaratoarea pina la 5, vei fi profund relaxat, to­ropit, atit de toropit, ca atunci dnd iti voi spune sarevii nu-ti vei mai aminti nimic din cele spuse saufacute in timpul hipnozei. Acum incep sa numar: 1- refaxarea (toropeala) devine tot mai profunda, dince in ce mai profunda; 2 - relaxarea devine l?i maiprofunda ~i mai adinca; cu fiecare cuvint spus demine, ell fiecare expiratie, te relaxezi tot mai mult,din ce In ce mai mult; 3 - relaxarea (toropeala)adinca, vocea mea te relaxeaza tot mai mult, totmai mult, din ce in ce mai mult. Te cufunzi intr-ostare de relaxare foarte adinca, foarte profunda, auzidoar vocea mea care parca vine de undeva de de­parte; 4 - continui sa te relaxezi tot mai profund pemasura ce numar. Toate sugestiile pe care ti Ie dausau ti Ie voi da in viitor vor fi eficiente ~i in avan­tajul sanatatii tale. Vei indeplini tot ceea ce iti spunsa indepline~ti. Nu te teme de hipnoza pentru ca itiva face numai bine. El?ti convins ca nu ti se poateintimpla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine lasugestiile mele. Chiar daca iti vorbesc, e~ti tot mairelaxat, tot mai pro fund relaxat. Ori de cite od itivoi spune sa auzi, sa vezi sau sa simti ceva, veitrai experiente vii ca -~i'cum ar fi in realitate. Veiauzi, vei vedea ~i vei simti ca in realitate. Ori decite ori Iti voi spune sa simti sau sa faci ceva, veiindeplini imediat cele cerute, pentru ca sint in avan­tajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modificorice comanda pe care ti-o dau. Continua sa te re­laxezi. Cind voi ajunge cu numaratoarea la 5 vei fifoarte, foarte profund relaxat, adinc relaxat ~i toro­pit; 5- pro fund relaxat, adinc relaxat. Nu vei reveni

31

din relaxare decit atunci dnd iti voi spune S::l revUsau daca mi se intimpla ceva mie, sau daca ceva teameninta. Altfel vei ramine foarterelaxat, adinc re­laxat ~ivei face tot ceea ce iti voi spune eu sa fa­ci. Cind iti voi spune sa revH nu iti vei mai amintide nimic, dedt de faptulca te-ai relaxat ~i te-aiodihnit".

Odata ajuns aid, hipnotizatornl va incepe sa ad-ministreze sugestiile terapeutice specifice pentrucare a fost indusa hipnoza.

Vom reveni Cll detalii asupra acestei etape in ca-pitolele urmatoare.

D) DEHIPNOTIZARE4 (trezirea subiectului)Pentru multi subiecti este suficient sa comando\1m

pc ton placut, dar ferm:"Revino! Treze~te-te!" sau: "Cind voi lovicu de-

gete1e,. vei fi pe deplin treaz, treze~te-te!".Pentru pacientii aflati intr-o transa mai profunda

este indicat ca revenirea sa se faea gradat ea in e­xemplul de mai jos (Iiartland, 1971):

",._""..""""Imediat voi incepe sa numllr de la 5 1a 1. Cindvoi ajunge ell numaratoarea 1a 1, vei fi complettreaz, iti vei reveni complet. Te vei simti bine,inviorat, odihnit, ca dupl:'lun saron bun:

5 - vei reveni curind din relaxare; 4 - revii incetla normal; 3 - revil tot mai mult; 2 ~ dnd voiajunge la 1 vei reveni complet; te vei simti foartebine; 1 - ai revenit 'complet, e~ti pe deplin treaz; aimintea !impede, clara, e~ti complet treaz, vioi,alett!'"

.Dach subiectul se mai mentine totu~i intr,:,o starede ameteala, nu se tine bine pe picioare, are un aernaue, terapeutul poate lovi palmele una de alta co-

mandind pe un ton ferm: "E~ti pe deplin treaz!"saupoate' repeta procedeul de dehipnotizare. In nici un

. caz terapeutul nu trebuie sl:'llase subiectul sl:'lpIecepina nu. este sigur ca a revenit complet la stareanormall:'l.Este indicat ca subiectii care au intrat intr­o transa mai profundl:1 sl:'l·fie ll:'lsati sa mai a~tepteputin intr-o camera, inainte de a pleca, hipnotizato­rul urmind sa mai verifice 0 data starea in care se,

atla ace~tia.

Existl:'l cazuri, foarte rare, dnd unii subiecti potprezenta cefalee, confuzie, ameteli sau stari devoma la revenirea din hipnoza. Acest fenomen aparemai ales cind pacientii nu sint de acord saindeplineasca sugestiile administrate de terapeut,de~i s-au prezentat la tratament ei pot, de pilda, inmod incon~tient sl:'lnu doreascl:1 sa se lase de fumatsau sint newotici ~i atunci fenomenul este interpre­tat ca 0 rezistenta la psihoterapie. In astfel de cazu­ri este indicata 0 terapie mai in profunzime, in ca­drul careia sl:'lse abordeze contlictele din sfera per­sonalitatii subiectului. 0 astfel de tehnicl:'l estehipnoanaliza, la care ne vom referi mai tirziu.

Clinicienii citeaza ~i cazuri, foarte rare, cind su­biectul refuza sl:'lrevina din hipnoza atunci dnd i sedau comenzi in acest sens. Aeest lucru se poateintimpla fie datorita unei erori de tehnica (terapeu­tul i-a sugerat, fara sl:'l-~idea seama, sa nu se tre­zeascl:'l), fie datoritl:'l unor rezistente la revenire,care, la rindul lor, pot avea mai multe cauze, dintrecare amintim:

- existenta unor sentimente de ostilitate fata deterapeut;

- sugestii post-hipnotice, pe care subiectul nudore~te sa Ie indeplineasca;

3233

_ tulburari in sfera personalitatii (nevoi2. de a fidominat, de a evita un conflict, 'nevoia de a fugi de'realitate );

_ transformarea hipnozei in somnambulism de tipisteric.

Weitzenhoffer (1957) citeaza cazul unui hipnoti-zator incepator care administreaza subiectuluiurmatoarea sugestie:

"Pleoapele tale sint grele, foarte grele, grele cade plumb etc. Ai ochii inchi~i, uu poti deschideochii. tncearca sa deschizi ochii dar nu potit".

Dupa 10 minute el incearca sa trezeasca subiectulcare s-a dovedit receptiv, spunindu-i: "Deschideochii!". Acesta nu poate deschide ochii pentru ca nua fost anulata sugestia: "nu poti deschide Dchii!".Corect ar fi fost ca terapeutul sa spuna: "Acum potisa deschizi ochii, poti sa deschizi ochii... Deschideoehii!" sau sa fi dat de la ineeput 0 sugestie <Iege­nul: "Nu vei putea desehide ochii pina cind eu nuvoi bate din palm.e!".

tn situatiilein care subieetul refuza sa revina dinhipnoza, este indicat ca el sa fie lasat lini~tit, deoa­rece in' majoritatea cazurilor hipnoza se transforml::i.in somn natural ~i el se treze~te singur, dupa untimp oarecare.

o aha metoda frecvent folosita este interogareasubiectului, aflat in stare de hipnoza, de ce refuzasa se trezeasca. De regula, rl::i.spunsul subiectuluisugereaza terapeutului ce sugestii trebuie sa admi­nistreze in astfelde situatii.

o 'regula defier abipl1.oterapeutilor clinicienleste anularea sugestiilor administrate' in timpul hip­nozei. Aceste SUgestii trebuie anulate ehiar dacasubiectul nu areactionat la 'ele in timpul hipnozei.

34

Jalowicz (cit. Weitzenhcffer, 1957) citeazl1 cazulunui subiect caruia i s-a administrat in timpul hip­nozei, in scopuri demonstrative, sugestia cl1 a fostatins cu un fier inro~it ~i cl1 pe brat ii apare 0ba~ica. tn timpul hipnozei nu se intimpla nimic,subiectul este dehipnotizat ~i trimis acasl1. A douazi acesta se prezinta la medic acuzind 0 arsura pebrat, arsurl1 a cl::i.reicauzl::i.nu 0 cunoa~te, fapt ce de­monstreaza posibilitatea existentei unor efecteintirziate ale hipnozei.

,tn cazul in care terapeutul a uitat sa anuleze su­gestiile administrate, se recomanda ca subiectul sl1fie hipnotizat din DOll ~is,aadministreze sugestiilede la inceput, inclusiv anula.rea lor, ca !'$icum nimicnu s-ar fi intimplat.

V.CARACfERISTICILE STARn IllPNOTICE

Rezultat al inductiei hipnotice, starea sau transahipnotica este considerata astazi ca 0 stare modifi­cata de con~tiinta.

Hilgard ~i Gheorghiu (1977) descriu starea hip­notica prin urmatoarele caracteristici:

A) REDUCEREA FUNCTIEI DEPLANlFICARE.Subiectul hipnotizat pierde initiativa ~i nu mai

are dorinta de a realiza actiuni planificate pe contpropriu.

Aflat in hipnoza, ~ubiectul actioneaza doar inconformitate cu cele sugerate de terapeut. El poateactiona,dar de cele mai multe ori nu simte nevoias-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizateest~ al unui individ pasiv, care reactioneaza doar lacomenzi venite din afara. Acest fenomen este si maievident atunci cind terapeutul sugereaza subie~tuluisa mentina mai mult timp 0 pozitie incomoda pecare nu 0 modifica decit atunci cind i se cere inmod expres sa 0 faca.

Gill ~i Brennman (1959) au intrebat un subiectde ce crede el ca se ana in bipnoza. (Autorii aufacut diverse experimente cu respectivul subiectaflat in hipnoza: daca era relaxat I-au activat, dacaa afirmat ca-~i simte bratul insensibil, i-au coman­dat revenirea sensibilitl1tii etc.). Interogat asuprastarii sale subiectul raspunde: "Stiu ca ma aflu inhipnoza pentru cl1 fac ceea ce-mi spuneti

36I

tt

dumneavoastrl".

B) REDISTRIBUIREA ATENJ'IELtn bipnoza se accentueazll selectivitatea atentiei,

atentia subiectului fiind orientatll in mod specialspre ceea ce spune ~i face hipnotizatorul. Aflat in­tr-o hipnozl profunda, acesta poate inregistra stimu­Iii din mediul inconjurator sau proveniti de la aItepersoane, dar nu' reactioneaza decit la comenziledate de hipnotizator (este cunoscut faptul cll 0 aItapersoanl nu poate anula hipnoza indusl de catreterapeut; daca subiectul este lilsat singur, el poatereveni treptat la starea normalll sau poate intra dinhipnozll in somn natural).

Hilgard afirma ca interpretarea conform careiahipnoza reprezinta 0 concentrare maxima a atentiei,pe baza selectivitatii sale din stare a obi~nuitl1 deveghe, teorie sustinutl de Barber (1960) ~i Leuba(1960), nu este sustinutll de date experimentale.

Astfel, Amedeo ~i Shagass (1963) au demonstratcll subiectii in stare de. hipnozl1 au fost mai putincapabili sl1rezolve 'probleme de aritmeticll decitaflati in stare de veghe. tnregistrarea mi~cMilor ocu­lare corelate cu performantele cognitive indicl1 maicuriild 0 cre~terea activitlltii difuze a creierului lasubiectii hipnotizati.

Robert (1964), utilizind 0 serie de teste deatentie nu a gllsit nici 0 corelatie intre capac ':ateade concentrare ~i hipnotizabilitate, iar Das ()64)afirml cll subiectii cu atentie mai sustinutl sillt naiput in hipnotizabili.

Interpretind aceste date experimentale, Hilgard'este de plrere cl in .hipnOZl1avem de-a face cu 0scadere a atentiei generale, el denumind fenomenul

37

"inatentie selectivll". (Subiectul aude doar voceahipnotizatorului ~i nu aude alte voci).

C) CAPACITATEA CRESCUTA A PRODUCTI?lIMAGINATIVE (vivacitatea repre zentlln lormemoriei).

Din relatllrile subiectilor hipnotizati rezultll cllreptrezenUlrile din timpul hipnozei sint deosebit devii. Adesea ei au adevllrate stllri halucinatorii, per­cepind obiecte, persoane sau situatii care nu existllin realitate. De asemenea, este cunoscutll pregnanta~i vivacitatea viselor hipnotice.

D) REDUCEREA CONTROLULUI realitlltii ~1toleranta crescutll pentru distorsionllri ale acesteia.

In viata cotidianll controalele pe care Ie reali­zeazll omul asupra mediului inconjurator sint foartefrecvente. Omul prive~te in jur, se uiUi la ceas, as­cultll, atinge' obiectele. 1n timpul hipnozeiaceastllreducere a controlului este produsll de sugestiile derelaxare $i de~teptare, ea conducind la rindul sllu laacceptarea mai facilll a distorsiunilor perceptive.Astfel, subiectul hipnotizat acceptll amintiri false,s~himbllri ale personalitlltii, distorsionarea perceptieitlmpului (cercetllrile au demonstrat cll intervalelescu:rte sint percepute ca mai lungi, iar cele lungi camal scurte), perceperea de tip halucinator a unorpersoane sau obiecte absen,te sau dimpotrivll, neper­~eperea unor persoane sau obiecte care se aflll inmcllpere.. Aceste fenomene pun in evidentll 0 reducere subm!1~enta hipnozei a capacitlltilor 'discriminatorii ~ientIce ale subiectului. De~i nu trebuie sa intelegemell toate eapacitatile logice slnt suspendate~ se ob-

18

serva 0 anumita tendinta necritica de a Iua Iucru­rile "ad literam".

Caracterizind acest fenomen, Orne (1959)vorbe~te de a~a-numita "Iogica a transei", conformeareia subiectul accepta ca fiind Iogice situatii pecare in stare normala nu Ie-ar considera ca atare.

E} CRE$TEREA GRADULUJ DESUGESTIBILITATE

tn hipnoza receptivitatea Ia sugestii a subiectuluicre~tc foarte mult comparativ cu stare a obi~nuita.Stimuli sau incitatii sugestive, care in afara hipno­zei determina reactii de intensitate foarte redusa saunu produe nici 0 reactie, conduc Ia modificari deamploare daca sint administrati in urma inductieihipnotice. Pe aceasta se bazeaza numeroasele apIi­catii ale hipnozei in terapie sau in optimizareacomportamentul ui.

Hull (1933) ~i Weitzenhoffer (1953) au vazut re­Iatia dintre sugestie ~i hipnoza atlt de strinsa, incitau unit cei doi termeni in titlurile lor.

F) ACCENTUAREA COMPORTAMENTULUJDE JUCAREA UNOR ROLURI.

Subiectul aflat in hipnoza nu efectueaza numaiactiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intraintr-un rol care presupune desfa~urarea unor actiunicomplexe cerute de acesta.

Subiectii prezinta in hipnoza 0 mai mare capaci­tate de transpunere in rolurile: sugerate, comparativcu starea obi~nuita. AstfeI, de pilda, unui subiectcaruia i se sugereaza ca are alta virsta decit ceareala sau ca este 0 alta persoana, va'tinde sa inter­preteze cu multa adtenticitate rolul sugerat. Exista

39

I

chiar ~io teorie care tinde sa explice fenomenulhipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin~i Anderson, 1967).

G) APARITIA AMNEZIEI POST-HIPNOTICE.Amnezia sau uitarea celorce s-au petrecut in

timpul hipnozei reprezinta una din particularitatilede baza ale starU hipnotice. Ac~asta amnezie poatefi sugerata de terapeut dar ea se poate instala~ispontan mai ales in sUirile de transa mai profunda.

,

H) STAREA DE RELAXARE PSIHO-FIZICAMajoritatea subiectilor care au fost hipnotizati ~i

s-au dovedit receptivi la hipnoza, descriu starea pecare au resimtit-o ca fiind caracterizata prin rela­xare (izica ~i psihica, lips a de interes pentru ceeace se petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitateinstructiunile terapeutului, incapacitatea de a seopune acestora, absentei de a reflecta critic, de aactiona, dorinta ~i satisfactia de a ramine vremeindelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiectirelateaza .~i prezenta unor senzatii de greutate ~i un­eori de caldura in membre, ca in cazul relaxariidupa metoda antrenamentului autogen al lui Schultz.

I) SCADEREA ACUITATII PERCEPTIVE.In stare hipnotica, stimulii ambiantei sint perce­

puti mai estompat, cu mai putina claritate ~i preci­zie, unU dintre ace~tia nefiind perceputi de loco

Multi subiecti au descris starea traita in timpulhipnozei .ca fiind 0 stare intermediaril intre stareade veghe ~i cea de somn.

Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscutas.cala de hipnotizabilitate Standford ~i i-a solicitat

40

apoi pe ace~tia sa relateze cu privire la efectelespontane, nesugerate ce apar in timpul hipnozei.

Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca ausimtit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mi~ca ~i dea gindi, tenainta de a da curs celor sugerate de ex­perimentator, schimbari in aparenta sau dimensiuneaunor parti ale corpului, senzatie de zbor, senzatiede golire de ginduri, senzatie de ameteala, de virtej,ei descriind starea ca fUnd asemanatoare cu somnu!.

Tart (1970) a interogat un subiect, foarte dotatpentru hipnoza, asupra starii traite de acesta in tim­pul unei transe profunde. Acesta' a caracterizat star­ea sa astfel:

- absenta senzatiei cprpului propriu;- absenta. senzatiilor sau evenimentelor venite din

afara; con~tientizeaza doar un fel de fluid sau fluxde energie care il inconjoara;

- nu are con~tiinta lumii exterioare, cu exceptiavocii depersonalizate a hipnotizatorului care iitransmite mesaje agreabile ~i amuzante care parca iivin din marea infinita a oceanului cosmic;

- sentimentul ca se afla in afara timpului;- pierderea identitatii personale.Desigur nu toti subiectii sint capabili sa atinga 0

astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesanteste ca stari similare cu cele descrise de subiectulinvestigat de Tart au fost descrise de cei care austudiat diversele variante ale meditatiei de tip orien­tal (Govinde, 1960; Phillipe, 1963).

41

VI. PROFUNZIMEA HIPNOZEI

Nu toti oamenii pot fi, hipnotizati in aceea~imasura. Unii nu reactioneaza de fel la inductia hip­notic~, altii reactioneaz~ moderat, 'iar altii se dove­desc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipno­tica reprezinta capacitatea individului de a fi hipno­tizat. Oamenii difera in privinta acestei susceptibi­lit~ti a~a cum difera in ceea ce prive~te inteligentasau aptitudinile sportive.

Speciali~tii au ajuns la concluzia ca performantahipnotica depinde atit de susceptibilitatea hipnoticaa individului, cit ~i de atitudinea acestuia fata dehipno~ (0 persoan~ inalt hipnotizabila poate rezistala hipnoz~ daca i~t propune acest lucru).

Pentru m~surarea susceptibilitatii hipnotice aufost alcatuite, inca. de la sfir~itul secolului trecut,scale de- evaluare a gradului de profunzime al hip­nozei pe care poate sa-l atinga un individ.

Profunzimea hipnozei, dupa Lie:beault (1889) (cf.Hilgard, Weitzenhoffer, Lande ~i Moore, 1961).

A) SQMNSUPERFICIAL- Ameteal~: .toropeal~, ame1:eala, senzatie de greu-

tate in cap, dificult~ti de a deschide\ ochii. .- Somn u~or: semnele de mai sus, la care se

adauga catatepsie (greutate, ineqie musculara), darcu capacitatea de a-~i modifica pozitia membrelor.

- Somnceva mai profund: insensibilitate, catalep­sie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate in-

42

terveni in desta~urarea mi~carilor automate (daca seimprima 0 mi~care rotativa a bratului, subiectul numai este capabils-o controleze).

- Stare intermediara: la catalepsie ~i automatismese adauga faptul ca subiectul nu mai reactioneaza lanimic in afara de comenzile date de hipnotizator ~inu-~i mai aminte~te decit interesele dintre el ~ihipnotizator.

B) STARE SOMNAMBULICA PROFUNDA.- Somn de tip somnambulic obi~nuit.

Se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire.Halucinatii in timpul starii hipnotice care dispar latrezire. Subiectul se afla sub controlulhipnotizatorului.

- Somn de tip somnambulic profund:Amnezie total a la trezire. Halucinatii hipnotice

~i posibile halucinatii post-hipnotice. ~ubiectul aflat'sub controlul total al hipnotizatorului.

Cotarea susceptibilit~tii hipnotice dup~ Davis ~iHusband (1931)

43

4445

Criteriul de notare a rezul­tatului· dupll scala Harvard

- Capul subiectului seapleaell in urma sugestiilormllcar cu 10 em.- Oehii subiectului se inchidin urma administrarii in­ducpei inainte ea experi­mentatorul sa cearA in mod

expres aces! lucru.urma sugestiilor adminis­

trate direct, brawl subiectu­lui' coboar! cu aproximativ10 em., inainte de ai sespune sll-l coboare in moddeliberat- Subiectului i se dau suges­tll ell bratuI nu se paate rid­iea; el nu ridicll bratul maimult de 2-3 em ..- I s~ sugereazll ell degetelesint incle$tate unele in al­tele. Nu reu~e~te sll desfaclldegetele atunci cind i se:ere.

- I se sugereazll cll bratuteste rigid; nn reu~e$te sllindoaie bratuI mai mult deciteva grade.

Scala·Harvard

- Idem

- Idem

- Idem

- Clldereacapului

- Idem

- Idem

Itemi (probe) aplieateScala StandfordForma A

1. Oscilatiacorpului

3. "Cooorireabratului

2. Inchidereaochilor

4. Imobilizareabratuhii

ocareadegetelor

6. RigiditateabratuIui

La ora actuaHi, in domeniul hipnozei eUnice ~iexperimentale se utilizeazacel mai frecvent scalelede hipnotizabilitate Standford (autori Weitzenhoffer~i Hilgard,' 1957; 1959; 1962) ~iHarvard (autoriShor ~i Orne, 1962).

Redam in tabelul de mai jos itemii (probele)comparativi ai susceptibilitatii hipnotice ale scalelorStandford (forma A) ~i Harvard (HUard, 1971):

. _.Relaxare muscular!_ Tremurul pleoapelor_ lnchiderea ochilor_ Relaxare tizicll total!_ Catalepsia pleoapelor,~ Catalepsia membrelor_ Catalepsia rigida ._ Anestezie in 'mllnU~ (anulareasensibilitlltii numai in animitezone ale miinilor_ Amnezie (uitare) partial!'_ Anestezie post-hipnoticll_ Moditiellri in' sfera personal-itlltii~ Reactioneazll la sugestii post-hipnotice simple_ Distorsionllri perceptive (iIuzii,halucmatii)- Amnezie totalll_ Capacitate de a deschide ochiirarll a afecta trans a_ Sugestii post-hipnotice bizarecare sint acceptate de subiect_ Comportament de tipsomnambulic_ Halucinatii vizuale pozitive */post-hipnotice_ Halucinatii auditive post-hipnotice_ Amnezie post-hipnoticllsistematiell..;Halucinatii auditive negative_ Hiperestezii (accentuarea sensi-bilitlltii)

21

23

25

26

27

28

2930

1315171820

671011

*/ Halucinatiile pozitive se referllIa perceperea unor Qbiecte,persoane, situatii inexistente in reaUtate, ~ timp ce halucinatiilenegative caracterizeazll situatia in care obiectele~i situatiile pre­zente nu sint percepute de clltre subiect.

- Trans! profunda(de tipsomnambulic)

- Transll medic

- Transl u~oarl

Profunzimea Punctajul acordat Manifestari obiectivehipnozei (Scor)

_ Non susceptibiI 0_ Stare hipnoida 2

34

lemi (probe) aplicate ScalaCriteriul de notare a re-

Scala StandfordHarvardzultatului dupll. scala

Forma A

Harvard

7. Apropierea

- ClI.derea capului- I se sugereazll. ca pal-

palmelor

mele se apropie; se co-

teazll. atunci cind palmelenu sint mai depll.rtate de10 cm. la terminarea__________ ~1)ei.8. Inhibarea comu- - Inhibarea comu- - Nu poate mi~ca capu!.nicll.rii verbale

nicll.rii

(i se sugereazll.

(i se sugereazll.cll. nu-~i poate

cll. nu poate sll.

spune numele)

mi$te capul insemn d~NU!)

-9. Halucinatie

- Idem- Semne evidente cu pri-

pozitivll.

vire la efect (face

(i se sugereazli.

mi$cll.ri ca $i cum ar dori

cll. aude biziitul

sa alunge musca).

unei muste) 10. Catalepsia- Idem- Ochii rll.min inchi$i

pleoapelor

chiar cind i se sugereazasll. incerce sll.-i deschidll..

11. Sugestia post-

- Idem- Face mll.car unele

hipn'Oticli.

(atinge glezna)mi$cll.ri observabile ca ~i

(schimbll.

cum ar dori s~. atingll.

scaunele) -glezna.

12. Amnezie post-

- Idem_ Reproduce cel mult 3

hipnotica

probe (sau mai putine) de

care i$i aminte$te ca ar fifost realizate in timpulhipnozei.

Scalele de testare .a gradulul'de hipnotizaoilitatese utilizeaz~, de regul~, mai multinscopuri experi­mentale. Clinicienii se multumesc s~ testeze .recep-

46

tivitatea la hipnoz~ a pacientilor lor utiIizind probeizolate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestorscale, probe de tipul celor descrise la capitolul con­sacrat inductiei hipnotice.

o problem~ care a preocupat mult pe speciaIi~tia fost in ce m~sur~ susceptibiIitatea hipnotic~ esteantrenabiI~ prin experiente repetate.

Rezultatele experimentale referitoare la aceast~problem~ sint contradictorii. Astfel, Shor, Orne,O'ConelI (1962) ~i Gill ~i Brenman (1959) au -ajunsla concluzia c~ susceptibilitatea hipnotic~ este mo­dificabil~ in mic~ m~sur~.

As, Hilgard ~i Weitzenhoffer (1963) au ales une~antion cu scoruri medii la scala de hipnotizabili­tate Standford, forma A ~i au incercat prin diversemetode s~ Ie creasc~ gradul de hipnotizabilitate(discutii psihoterapeutice menite s~ modifice atitu­dinea fat~ de hipnoz~ a subiectilor, utilizarea unordiferite tehnici de inductie hipnotic~). Rezllitateleobtinute de ace~ti autori au fost slabe, ei ajungindla concluzia ca susceptibiIitatea hipnotic~, a~a cumeste ea masurat~ cu ajutorul scalelor standard, are 0stabilitate relativ~.

47

VII. sA pATRUNDEMtN TAINELE HIPNOZEI

A) TEOR/A FLUIDULUI VITAL.Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei

apartine lui Mesmer care sustine c~ la paza hipno­zei se afla "magnetismul animal", un fel de fluidcare curge din: corpul hipnotizatorului in cel al su­biectului. Medicina timpului respectiv a infirmataceasta ipoteu, de~i a fost nevoita s~ accepte reali­tatea cli~ica a fenomenului hipnotic.

Cercetarile moderne .de laborator, realizate cuajutorul metodei electronografice, au pus in evi­denta existenta unui biocimp ce inconjoara organis­mele vii ~ipe care speciali~tii il explica printr-oconcentrare masiv~ de microparticule de apa de lanivelul pielii modificind prin prezenta sa unele ca­racteristici ale organismului. Nu a putut fi ins~ pusain evidenta pin~ in ptezent vreo legatura directadintre existenta acestui biocimp ~i producerea fe­nomenului hipnotic.

B) HIPNOZA - FENOMEN PSIHOPATOLOGIC ­specific isteriei ..

Cunoscutulpsihiatru francez Charcot considerareceptivitatea hipnotic~ fiind caracteristica doar per­soanelor isterice, deci ca pe un fenomen patologic.El presupune ca atunci cind indivizii i~i recap~t~echilibrul, ei nu mai pot fi .hipnotizati. Studiile ul­terioare au arMat insa ca subiectii normali sint decele mai multe ori mai hipnotizabili decit bohlavii

psihici.

C) HIPNOZA $1 SOMNUL.Multi autori au sustinut ideea asem~n~rii dintre

hypnoz;;t ~i somn (chiar termenul de hipnou provinede la termenul grecesc Hypnos = Somn).

Aceast~ teorie se baza pe faptul ca persoana hip­notizat~ p;;trea ca ~i adormit~ (relaxat~, inactiv~, decele mai multe ori cu ochii inchi~i).

Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca. inhi­bitia, somnul ~i hypnoza fac parte din aceea~i cate­gorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipno­zei, pe 'scoaqa cerebral~ aflata in inhibitie sementin unele focare de veghe, pe baza c~rora esteposibil~ legMura dintre subiect ~i hipnotizator, su­biectul fiind capabil s~ execute comenzile date deacesta.

Dar nici datele cHnice, nici cele experimentalenu au confirmat ipoteza conform, c~reia hipnoza arfi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca unindivid aflat in stare de hipnoz;;t mai profund~ poatefi activ in functie de continutul sugestiilor care i seadministreaz~ (tine ochii deschi~i, se mi~c~, executadiferite actiuni complexe).

Nici din punct de vedere fiziologic reactiile dintimpul hipnozei nu seam~n~ cu cele din timpul som­nului. Undele cerebrale din timpul hipnozei sintspecifice starii de veghe relaxata (unde Alfa), intimp ce pentru somn sint specifice unde mai lente.Studiile E.E.G. au demonstrat c~ un individ este cuatit mai hipnotizabil cu cit are unde Alfa mai binereprezentate. Pe aceste date se bazeaz~ cei care con­sidera hipnoza ca fiind io relaxare mai profunda.

4849

D) HfPNOZA $f TEORIAROLULUI.Aceasta teorie apartine lui Sarbin (cf. Marcus,

1959), care considera fenomenul hipnotic ca inter­pretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Seaccentueaza ideea ca individul hipnotizat se com­porta a~a cum crede el ca trebuie sa se comporte 0persoana aflata in hipnoza, in conformitate cu pro­priile sale idei despre hipnoza ~i cu indicatiil€;· hip­notizatorului, abandonindu-se pe sine in rol. Aceastaincercare de explicare psihosociala a hipnozei se ba­zeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0corelatie semnificativa intre hypnotizabilitate ~i ap­ritudinile actorice~ti.

Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria roluluiinlocuie~te 0 metafora - cea de "trans a hipnotica",cu 0 alta meta fora - cea de "roI", fara ca prinaceasta sa explice esenta fenomenului investigat. Nupot fi explicate mai ales diferentele interindividualein ceea ce prive~te hipnotizabilitatea ~i anume de ceunii subiecti se transpun pina la uitare de sine inrolul de persoana hipnotizatl, iar altii nu reu~escdecit foarte putin sau de loc acest lucru.

Teoria rolului nu poate explica nici modul incare se poate realiza 0 operatie de chirurgie majorain stare de hipnozl, in absenta unor sub stante anes­tezice ~i nici modul in. care se realizeaza transpu­nerea in rol in cadrul feno\llenelor de autohipnoza.De asemenea, eu ajutorul acestei teorii nu se poateexplica nici faptul ca unii subiecti care doresc dintot sufletul sa fie hypnotizati ~i cunosc foarte binerolul de persoanl hypnotizata, nu raspundtotu~i Iahipnoza ..

50

E) HfPNOZA $f TEORIfLE lNVArARIf(Ha111933;Weitzenhoffer, 1953)

Aceasta teorie explica posibilitatea comportamen­tului hypnotic pe baza invatlrii (eonditionarii) ~iformlrii unor deprinderi de a intra in transa. Autoriiei sustin cl deprinderile hipnotice seamana cu celede tipul absorbtiei in lecturl sau cu deprinderile dea trai intens aventuri imaginare, insistind mult asu­pra importantei imitatiei in cadrul comportamentuluihlpnotic. Dupa cum se poate lesne observa ~iaceastl teorie este insuficienta, ea marginindu-semai qurind sa descrie modul in care se structureazacomportamentul hypnotic decit sl expliee mecanis­mele profunde ale acestuia.

F) HfP!{OZA $f PSfHANALIZA.Au existat incercari de a explica ceea ce se

intimpll eu subiectul aflat in hipnozl ~i prin inter­mediul conceptelor specifice psihanalizei.

Astfel, multi autori considera transa hypnotica unfenomen regresiv, de intoareere a subiectului latrairi specifice virstelor copilariei. In starea detransl hipnotiel, subiectul poate obtine 0 serle debeneficii seeundare, pe care nu Ie-ar obtine in starede veghe (i~i permite libertati pe care altfel nu ~iIe-ar putea permite).

Se subliniaza importanta raporturilor de subordo­nare dintre subiect ~i hipnotizatpr, pe care pshana­li~tii Ie aseamana cu cele dintre p~inte $i copil.Astfel, conform acestei teorH in cadrul hipnozei pa­terne, hipnotizatorul este identificat cu figura autori­tara a tatllui, in timp ce in cadrul hipnozei ma­terne, hipnotizatorul: preia rolul protector al mameL

51

Tot psihanali!?tii incearc~ s~ stabileasca 0 analogiemtre fenomenul hipnotic !?idragostea de tip erotic,insistindu-se pe fenomenele de tip transferentialcare apar intre subiect ~i hipnotizator.

Astfel, de pild~, Gill !?iBrenman (1947) explic~hipnoza prin intermediul regresiei !?itransferului.

Psyhanaliza modern~ considera hipno;za ca 0 re­gresie partia1a in slujba egoului. (Kris, 1952).

Hilgard este de p~rere c~ !?iaceast~ explicatie amanifestarilor hypnotice este insuficienm, neacope­rind toam aria de manifestari specifice' ac~stora.

Dificil de explicat prin prisma conceptelor psiha­nalitice ar fi !?ifenomenele de autohipnoz~. Dac~ inceea ce prive!?teexplicatia teoretica psihanaliza paresa nu' fi adus prea multe lucruri noi, imbinareapractiea dintre hipnoz~ ~i psihanaliz~ - hipnoanalizl:l._ s-a dovedit metodll utila in terapie.

G) TEORII ECLECTICE ALE HIPNOZEI.Aeeste teorH combina, in ex!~Uearea hipnozei,

elemente apartinind unor teorH diverse Astfel, Shor(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teoriei tridimensio­nale a hipnozei, eonsidera ell hypnoza, ca staremodificam de con!?tiintll,trebuie inteleas~ tinindu-seseama de trei elemente:

_ tendinta subiectului de a juca rolul de persoanahipnotizatll (conform teoriei rolului);

_profunzimea transei hipnotice;_ aetualizarea unor aspeete arhaice, regresive, im-

plicate in eonduita hipnotica.De!?i elementele apartinind mai multor orientari

se, eompleteaz~ reciproe, nici teoria tridimensional~nu se poate spune precis cum se expliea diferenteleindividuale in eeea ce prive~te profunzimea transei

52

atinse de subiect.

H) TEORM COMPORTAMENTULUI ASUPRAHIPNOZEL

Aceasta teorie, apartinmd lui Barber ~i colabora­torilor s~i, pune aceentul, in explicarea hipnozei, pecomportamentul subieetului in situatia experimen­tala, insistind asupra rolului factorului motivatie,atitudine, expeetatie in producerea unor reactii con­cordante cu eele sugerate. EI sustine ea subieetiitr~iesc fenomene aseman~toare cu cele de tip hip­notie $i in urmatoarele situatii:

- cind au atitudini, motivatii $i expeetatii favora­bile fat~ de situatia test;

- cind Ii se spune sa-~i imagineze cele sugeratedeexperimentator.

Deci, atitudinile pozitive ar fi cele care fae su-biectul sa raspunda bine la sugestiilehipnotizatorului.

Barber $i Hahn (1962) au demonstrat experimen­tal c~ analgezia sugerata prin imagini administratein stare de veghe a produs 0 cre!?tere a rezistenteila durere (in situatii experimentale) asemanatoare cucea produsa prin hypno~, evidentiindu-se acelea!?ireactii la masuratorile fiziologice concomitente. Ex­perimentatorii sustin, pe baza unor date de acesttip, faptul ca notiunile de "transa" ~i "hipnoza" 'numai sint necesare in explicarea hipersugestibilitatii!?iperformantelor a$a-zisului "comportament hipno­tic". Raspunsurile la sugestiile directe ~i performantele asociate in mod traditional cu termenul (hypnoza pot fi incluse in cadrul unui concept mgeneral pe care autorii il denumesc "motivatie peI~'tru indeplinirea sarcinii" (Barber ~i Calverley,

53

1962).Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin

hypnoza., nu constituie, conform acestei teorii decito manifestare mai accentuata. a receptivita.tii lasugestii.

o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o re­prezenta faptul ca, daca rara utilizarea unei indicatiihypnotice se obtin fenomene asemanatoare cu celehypnotice, nu inseamna obligatoriu ca. avem de-aface cu situatii identice, motivarea pentru sarcinaproducind un comportamenf complezent care mi­meaza pe cel hipnotic, dar nu se ideptifica. acestuia(Gheorghiu, 1977). De asemenea, este greu de pre­supus ca. 0 operatie de chirurgie majora ar putea firealizati\ fara. anestezice doar creind motivatii ~iatitudini pozitive pacientului.

I) TEORlA DISOCIERII PERSONALITA TII ~iteoria functiona.rii diferentiate a celor doua. emisferecerebrale ..

In anul 1973 Hilgard se referea pentru primaoara. la conceptul de "observator ascuns", discutindunele fenomene .care se petrec in timpul hipnozei.Termenul a izvorit din interpretarea unor date ex­perimentale referitoare la controlul durerii prin hip­noza., experimemnte in urma ca.rera a rezultat ca., intimpul hipnozei, durerea dispare din punct de ve­dere subiectiv, dar corelatele ei fiziologice persista.;in acela~i timp, subiectul inregistreaza. durerea lanivelul de care este responsabil "observatorul as­CUDS". (Subiectului aflat in hipnozi\ i se cerea sa. in­troduca mina in apa. eu gheata. ~i sa. spuna. daca. sim­te sau nu durerea. Experimentatorul constata. cusurpriza ca. acesta relateaza. verbal ea. nu simte du-

54

rerea, in timp ce, cu cealalta. mina., el scrie automatca. 0 simte) ..

o explicatie posibila. pentru acest fenomen ar fiaceea a descrierii psihologice intre diversele sub­structuri ale personalita.tii.

Strins legata. de aceasta. ipoteza a disocierii psi­hice ar putea fi ~iinterpretarea care leaga. fenome­nele hipnotice de diferentele functionale existenteintre cele doua emisfere cerebrale.

tn ultimii ani, hipnoza a fost definita. ~i ca 0 co­mutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constindin activarea emisferei drepte ~i dezactivarea celeistingi. Aceasta. definire pare sa. aiba la baza argu­ment~ valide, deoarece starea hipnotica este carac­terizata prin modificari ale perceptiei spatiului ~itimpului, a proceselor cognitive (logica ~i capacitatede testare a realitatii mai reduse, mai multa sugesti­bilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), pre­zenta altor forme de expresie (mai mult imaginidecit cuvinte), alte procese de prelucrare a infor­matiei (procesare simultana ~i pa:ralela in loc deprocesare lineara), toate aceste fenomene fiind ca­racteristice functionarii prioritare a emisferei cere­brale drepte ..

Totu~i, deoarece localizarea cerebral a exacta amultor functii psihice este inca discutabila, Unestahl(1987) considera ca este inca prematur sa definimhipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorulcitat propune in schimb utilizarea a doua modaliUltidistincte de functionare a con~tiintt~i: modul domi­Qant (D) ~imodul altemativ (A), (;lcesta din urmafiind resppnsabil de fenomene ~i ma!!'.Iifestariprintrecare se pot include ~i cele de tip hipnotic (~i decare pare sa fie mai curind responsabila

55

functionarea emisferei cerebrale drepte).

Modurile con~tiintei (dupa Unestlihl, 1987)Se constata faptul ca aceasta interpretare plaseaza

fenomenele hypnotice alaturi de cele de creatie, in­tuitie sau meditatie.

Modul dominant(D)

LOGICA

GindireanaliticaTestarea realitilliiTactiel, planificareStrategiiEvaluare

Spirit criticAnaliza detaliilorInstrucliuni verbaleControlul voluntarGindirea evenimentelortrecute $i viitoareLinearitate temporal!Procese serialedeterminarea verball1 acomenzilorIncercariEforturi

Stare normall1 decon$tiintl1

Modul alternativ(A)

INSIGHT

Sintezl1AutomatismSugestibilitateSensibilitateIntuilieEvaluarea libera a infor­malieifeed-bach pozitivApreciere globalaVizualizareImagini kinesteziceControlul prin autoprog­ramarea scopurilorTrlire in prezentProcese cognitive

paralele"Inlelegere nonverbal!MetaforeModelare

Stare altemativl1 deeon~tiintl1

vm. FALSELE PERICOLE ALE HIPNOZEI

Nespecialia~tii ~i mai ales scriitorii de literatura~tiintifico-fantastica au tendinta de a exagera foartemult efectele negative ale hipnozei.

Teama cea mai serioasa ~i mai raspindita inlegatura cu hipnoza este aceea ca hypnoza aT slabivointa subiectului fl1cindu-10 unealta oarba in minahipnotizatorului. De~i practica a demonstrat dt, deregula, pe masura ce parcurge mai multe ~edinte dehipnou, individul poate deveni mai hipnotizabil, eanu a demonstrat ca acesta nu poate rezista hipnozeidaca i~i propune in mod serios sa 0 faca. Hipnozelerepetate nu' fac persoana sa devina dependen~ dehipnou ca de un drog sau sa se afle total sub do­minatia hipnotizatorului. Desigur ~i in cadrul hipno­zei'se poate dezvolta 0 relatie afectiva, te dip trans­ferential, relatie ce poate apare, in cadrul altorforme de psihoterapie. Un terapeut abil ~tie acestlucru ~i conduce astfel terapia incit relatiH" <"fi~

de tip transferential sa fie rezolvate in aV3l..'-"Ju'­

pacientului.o alta rezerva legata de hipnoza ar fi posibiLc,

tea aparitiei unor efecte secundare, de natura psiho­gena. tnca Schultz (1922) a atras atentia ca dacl1.'hipnoza este practicata de nespeciali~ti, se pot insta­la la subiecti tremuraturi, inigrene sau alte tulburari'nevrotice.

Gill ~i Brenman(l947) sint de parere ca efectelesecundare negative ale hipnozei sint mult exagerate.

56 57

De regula, cei care subliniau efectele negative aleacestui tip de tratament aveau in vedere cazuri maigrave, tratate de nespeciali~ti.

In cazurile in care au aparut in urma practicariihipnozei efecte mai severe, pacientii aveau 0 istoriemai lunga a bolii lor, motivul consultarii hipnotiza­torului fiind doar unul din multiplele motive carealcMuiau constelatia motivatiei patologice a pacien­tului. Cazurile (din fericire foarte rare) in care re­zolvarea unui simptom psihosomatic declan~eaza 0simptomatologie psihotica nu apar dedt la acei pa­cienti la care potentialul psihotic de~i latent, existadeja, iar hipnologul, tara pregltire psihopatologicanu a observat acest luctu.

Trebuie subliniat insa faptul ca un asemenea pe­dcol exista ~i in cazul oricarei terapii orientatedoar spre tratarea simptomului. Astfel, Prenman(1954) citeaza in cazul tratarii unor "ticuri dure­roase" prin infiltratii de alcool, pentru anularea du­rerii, aparitia unor simptome mai severe, iar Men­ninger (1941) a descris cazul unui pacient, la caregasterectomia reu~ita in cazul unui ulcer peptic afost urmata de suicid, pentru ca durerea (anulata)nu a mi;li putut masca tendintele depresive ale pa­cientului. In astfel de situatii, simptomul are rolulde mecanism de aparare, el contribuind lamentinerea sub control a unor tendinte psihopatolo-gice mai severe.

Desigur, atunci dnd hipnoza este aplicata doar capsihoterapie centrata pe simptom, poate apare acestrisc al 'substitutiei de simptom (inlocuirea unuisimptom eu altul, uneori chiar mai gray). Hipnotera­pia are insa avantajul ca poate fi utilizata ~i in ca­drul unei terapE 'de profunzime, prin care se pot ex-

plora conflictele incon~tiente ale subiectului.Aceasta varianta se nume~te hipnoanaliza ~i ea com­bina unele elemente din cadul hypnozei cu celespecifice psihanalizei. Vom reveni cu detalii in altcapitol al lucrarii noastre.

Adesea, la subiecti apare teama ca nu vor puteaie~i din hipnoza. Dificultatile de revenire fiind ~iele foarte rare ~i mult exagerate.

Totu~i, deoarece clinicienii s-au lovit de-a lungultimpului de astfel de cazuri, au f6st elaborate tehni­cile standardizate de dehipnotizare, dintre care celemai eficiente au fost puse la punct de Williams(1953) ~i Weitzenhoffer (1957).

Clinicienii se refera ~i la posibilitatea reinstalariispontane a unor efecte tinind de unele psihotraumemai vechi ale subiectului. In situatia hipnoticaamintirile sau deprinderile caracteristice unor peri­oade mai timpurii pot ~i uneori chiar trebuie sa fiereactivate. Aceasta caracteristica face posibilahi­peramnezia ~i retrairea unor situatii conflictuale ~i aunor experiente psihotraumatizante timpurii repri­mate, in cadrul. tehnicii denumita regresia de virsta.Aceasta descoperire ~i retraire a conflictelor din is­toria pacientului este indicata in multe situatii, maiales in cazul comportamentelor de tip fobic. Dacaun astfel de conflict izbucne~te, terapeutul trebuuiesa stapineasca bine situatia, sa conduca pacientulspre retrairea de tip cathartic a acestuiconflict ~iapoi sa-l lini~teasca, sa-l sustina psihic l?isa-i suge­reze. ca nimic amenintator nu i se poate intimpla.

o problema mult disputata ~ste ~i aceea ase­ductiei in stare de hipnoza, sau aceea a.!posibiHtati!comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei.

Majoritatea autorilor sint de parereca in cazul

59

seductiei in hipnoza, hipnoza nu a reprezentat decito scuza convenabila pentru ceea ce subiectul ar fidorit sa se intimple ~i fara hypnoza (avem in ve­dere dorinta incon~tienta a subiectului de a se lasasedus).

La intrebarea daca poate cineva sa fie hipnotizatimpotriva vointei sale, Marcuse (1959) este deparere ca trebuie sa inlocuim in acest caz termenulde vointa cu eel de motivatie sau dorinta. Or, moti­vatiile umane (dorinte, tendinte) pot fi con~tientesau incon~tiente.

Daca un subiect doreste in mod constient sa fiehipnotizat, dar nu se do're~te "hipnotizabil, se poatespune despre el ca dore~te sa fie hipnotizat la nivelcon~tient, dar nu dore~te in mod incon~tient. Dimpo- ,>,

triva, 0 persoana care afirma ca nu vrea sa fie hip­notizata, dar este hipnotizabila, poate fi caracte­rizata ca nedoritoare la nivel con~tient ~i doritoarela nivel incon~tient. Deci, daca exista 0 motivatieincon~tienta de a fi hipnotizat, chiar daca subiectulafirma contrariul, atunci putem spune ca el poate fihipnotizat "impotriva vointei sale".

La intrebarea daca cineva poate fi determinat instare de hipnoz~. actioneze impotriva propriuluisau cod moral, raspunsurile sint in generecontradictorii.

Multi autori sint de parere ca principiile moralenu sint atit de rigide cum am putea crede la primavedere. Ca ~i in cazul seductiei ~i comiterea altoracte care contravin propriului cod moral, poate sagaseasca in' hipnoza 0 scuza convenabila pentruceea ce subiectul ar fi putut comite ~i inafara aces­teia. Cei care sustin ca in stare. de hipnoza nu sepot comite acte antisociale citeaza cazul fetei care,

care, aflata in hipnoza, refuza sa se dezbrace la CQ­

manda ~i iese spontan din hipnoza, sau al subiectu­lui, aflat de asemenea in stare de hipnoza, care re­fuza sa atace un om adevarat, cu un cutit adevarat,de~i inainte atacase un manechin.

Pe de alta parte, se citeaza cazul .unor subiecticare, in urma sugestiei hipnotice, au aruncat cu acidsulfuric in experimentator (care era protejat de ungeam greu observabil pentru subiect). De asemenea,in timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a facutun experiment prin care s-a demonstrat ca se potobtine de la subiectii aflati in hipnoza informatii cucaracter secret (subieetii erau cereetatori militari ~ihipnotizatorul le-a sugerat in stare de hipnoza ea eleste comandantullor).

Probabil ca raspunsul eel mai apropiat de adevarla intrebarea daca un subiect poate eomite sau nuacte antisoeiale in stare de hipnoza ar fi eel dat deHilgard, citind pe Barber ~i Orne, care spun ca esteputin probabil ca subiectul sa comita in stare dehypnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi pututcomite ~i in stare de veghe.

61

IX VALENTELE COMPENSATORII ALEHIPNOZEI

Hipnoterapia reprezinta tratamentul psihoterapeu­tic realizat cu ajutorul hypnozei. Hypnoza poate aju­ta paeientul prin simpJa inductie, aceasta intrindIntr-o stare de relaxare prownda cu rol benefic asu,pra sanatatii sale fizice ~i materiale. De asemenea,datorita cre~terii gradului de sugestibilitate ~i a pro­duetivitatii reprezentarilor vizuale in timpul hipno­zei, sugestiile verbale precum ~i imaginile sugerateafecteaza mai pro fund psihicul pacientului compara­tiv eu starea de veghe ~i chiar cu administrareaacestora Intr-o simpla stare de relaxare. Pe aceastase bazeaza posibilitatea eliminarii unor simptomepsihiee ~i somatice prin hipnozd., Speciali~tii au demonstrat ca pentru sirnpla elimi­nare de simptom nu este neaparat necesara 0 transaprea profunda, obiec~ivele pe care ~i Ie propune te­rapeutul putind fi atinse ~i intr-o transa medie sauu~oara. Daca pacientul atinge un nivf':J rn~i mare deprofunzirne al hipnozei, exista posibilitatea ex­plorarii conflictelor ascunse din sfera personalitatiisubiectului, hipnoza slabind rezistentele pacientuluila psihoterapie. In felul acesta hipnoza nu mai esteo simpla terapie centrata pe simptom, ea inscriindu­se printre psihoterapiile de profunzime (in variantahipoanalizei) care i~i propun sa restructureze perso­nalitatea subiectului ~i sa produca modificari dura-(

62

bile in psihismul acestuia.Un avantaj important al hipnozej i1 reprezinta ~i

faptul ca aceasta metoda se poate ~ombina cu suc­ces ~i cu alte tehnici de psihotelapie seurta, abor­darea pacientului putindu-se realiza din unghiuri di­ferite, ceea ce cre~te ~ansa de vindecare a acestuia.

De asemenea, hipnoza poate fi utilizata insustinerea oricarui pacient eu afectiuni organice, eacontribuind la redueerea durerii ~i anxietatii bolna­vului $i ajutind la mobilizarea resurselor de luptaale acestuia impotriva bolii sale.

A~a cum am mai subliniat atunci cind ne-am re­feri t la pericolele utilizarii hipnozei, teama cainlaturarea simptomului va produce 0 substitutie desimptom sau un val de anxietate pe care pacientulnu 0 poate Qontrola, este mult exagerata. Asemeneafenomene producindu-se in cazuri rare. Daea ammerge mai departe cu aceasta afirmatie, nu ar maitrebui sa prescriem aspirina pentru durerile de cap,fara 0 tomografie cornputerizata. Totu~i, cu cit ne­voia pacientului de a avea simptomul este maimare, ca mecanisrn de aparare a eului, cu atit mairezistent va fi acesta la psihoterapie ~i in acest cazse indica 0 abordare psihiatrica ~i hipnoanaliticamai profunda.

Cum se realizeaza eliminarea simptomelor prinmetoda hipnozei?

Exista rnai multe tehnici dintre care <lrnintim:

A) SUGESTIlLE TERAPEUTICE.Dupa ce hipnoza a fost indusa ~i paeientul atinge

cel putin stadiul de transa u~oara se pot 'administrasugestii directe, vizind disparitia simptomului.Aceste sugestii pot avea fie un caracter autoritar,

63

j'ie un caracter permisiv. Clinidenii sint de parereca sugesWle permise sint mai bineacceptate de ma­joritatea padentilor. Practica a demonstrat ~i necesi­tateaexprimarii acestor sugestii in termeni pozitivi,evitindu-se negatiile. Motivul pentru care astfel desugestii sint mai indicate consta in aceea c~ eleactioneaza la nivel subcon~tient, unde procesareapsihica se realizeaza prin imagini, metafore, analo­gii :?inu prin operatori de negare.

Astfel, este mai indicat sa spunem in loc de "numai ai nevoie de somnifere'\ "vei putea dormifoarte bine noaptea" sauJn loc de "nu mai simti du­rere", "te simti din ce in ce mai bine".

De asemenea, este indicat ca sugestiile terapeu­tice sa fie scurte, clar exprimate, sa aiba un carac­ter repetativ ~i, in masura posibilitatilor, sa fieinsotite de imagini plastic-intuitive. Clinidenii auajuns ~i la concluzia ca nu este bine sa se adminis­treze sugestii in legatura cu prea muIte probleme.Este de dorit ca in terapie sa se lucr~ze asupra u­nei singure probleme (cel mult doua), urmind cacelelalte probleme ale pacientului sa fie abordategradat, dupa ce s-au rezolvat cele considerateprioritare.

Pentru a evidentia felul in care se actioneaza su­c,:stiv asupra unui simptom, yom prezenta un modelde utilizare a sugestiilor terapeutice in combatereadurerii.

Durerea este unul dintre simptomele cele mairaspindite, ea fHnd implicata aproape in arice sin­drom, boala sau traumatism. Ea are forme Ie de man­ifestare cele mai variate comparativ cu alte simp­tome. Cele mai dificile cazuri sint cele privindsimptomele migratorii (de tip cenestopat), unde nu

se evidentiaza un corespondent anatomic specificpentru durere~ Durerile de tip psihogen reprezintaun mod de a comunica, prin care subcon~tientul pa­cientului i~i exprima nevoia de suport ~i ajutorpsihic. tn aceste cazuri este indicata hipnoanalizapentm a scoate in evidenta (la iveala) conflicte pro-funde ale pacientului. .

Pentru durerile cu suport organic cunoscut, suges­tiile terapeutice vizeaza:

- relaxarea musculara (cunoscut fiind faptul caincordarea accentueaza durerea);

- pentm procesele inflamatorii se transmit suges­tii care se refera la trairea senzatiei de raco~e intesutul afectat sau sugestii directe (zona respectivase simte tot mai bine);

- mesaje sugestive pentni reducerea suferintei se­cundare produse de accident sau boala, careimpiedica desta~urarea activitatii normale (de pilda,o fractura la un picior impiedica pe padent sa sedeplaseze ~i sa··~i rezolve problemele);

- mesaje pentm reducerea iritabilitatii, depresiei~i anxietatii legate de durerea suferita.

De~i pentru padent este importanta inlaturareadurerii, nu trebuie sa neglijam importanta functieide comunicare a durerii care actioneaza ca semnalde alarma pentru organism.

Pentru a se evita pericolul ca in absenta dureriiprocesele patologice sa progreseze necontrolat, sepoate sugera pacientului aflat in hipnoza, un mesajde tipul: "vei simti durerea doar atunci dnd e im­portant pentru tine sa 0 simti, pentru ca ea trebuiesa iti comunice ceva".

Se poate sugera pacientului sa reduca durereadaar pin~ la un anumit prag de semnalizare, tara s~

6465

III!I,

o inHtture eomplet.Hipnotizatorul trebuie sa tin a seama !?ide faptul

ea unii paeienti se a!?teapta sa aiba dureri pentru eaa!?a le-a spus medieul, in timp ee altii se pot temein mod ineon!?tient ea daea nu au dureri nu vor fierezuti de eeilalti easint bolnavi.

Controlul durerii incepe prin sugestii de relaxaremuseulara. Cind se dau sugestii de· inlaturare a du­rerii este de dorit ea terapeutul sa ofere pacientului!?i 0 motivatie logiea pentru disparitia durerii ea inexemplul:

"De eele mai multe oJi durerea este produsa !?iagravata de supraineordare. Deci, eu cit te relaxezimai mult, eu atit devii mai destins, mai putin ten­sionat !?i eu atit te simti mai bine. Cu cit devinemai profunda, eu atit durerea devine mai suporta­bila, desere!?te tot mai mult. Te simti tot mai rela­xat din ee in ee mai relaxat. eu cit te simti maiprofund relaxat, eu atit durerea seade, seade tot maimult, pina cind dispare eomplet".

Dintre tehnieile de inlaturare pe eale sugestiva adurerii mentionam (Hunter, 1987):

B) TEHNICA DISOCIER/l.Se refera la sugerarea separarii persoand dt: du­

rerea sa. Indivizii sever accidentati reaIizeaza acestlucru in mod spontan. Aeest fenomen se observafrecvent la camerele de garda ale spitale lor de ur­genta cind multi pacienti accidentati afirma ca nuau simtit durerea ~i ca mai eurind ei s-au privit dinafara, ea ~i cum ceea ee Ii se intimpla s-a intimplataltei persoane.

tn cadrul tehnicii disocierii se pot administra su-gestii de tipul:

66

"Aeum da-mi bratuL·sa ti-l pun in ghips, iar tu,in timpul asta imagineaza-ti ea faei altceva".

Subieetilor Ii se poate sugera deasemenea, ellparasesc eorpul pe care il lasa sit lucreze automat,ea in timpul na~terii, de pilda.

C) TEHNICASUBSTITUTIElSe sugereaza paeientului 0 alta senzatie in zona

afeetata, senzatie care se substituie celei dureroase:amorteall1, raeeall1, cl1ldura; se dau astfel desugestii:

"Degetul tau se race~te, se raee~te tot mai mult,atit de mult incit nu-l mai simti".

o varianta in cadrul tehnicii mentionate poate fimutarea durerii dintr-o zona in alta a eorpului (depilda, se sugereaza mutarea durerii de la cap laealcii).

tn unele cazuri este utila ~i tehnica aminarii du­rerii; sportivii traumatizati 0 realizeaza adesea inmod spontan, ei continuind sa joace fara sa simtadurerea, pe care 0 vor resimti dupa ineheiereameciului.

D) TEHNICA MODIFICARII lMAGINIIDURERIl

Pacientul este intH interogat cum i~i reprezintadurerea proprie, eerindu-i-se 5-0 descrie C'e ea unbolovan care ma apasa pe piept" sau "e ca un fierinro~it").

Odata identificata imaginea durerii, terapeutul ad­ministreazl1 sugestii prin care senzatia neplacutaeste inloeuita cu una agreabila. De pilda Ewen (cf.Hunter, 1987) sugera pacientilor sl1i cu arsuri, eatrupul lor este reee~i se simte bine. Pacientilor

67

care sustin ca durerea s-a intensificat dupa aplicareahipnozei este bine sa li se spuna:"E perfect!tnseamna ca incepi sa influentezi durerea daca aifacut-o sa sporeasca; hai sa vedem acum daca n-oputem face sa scada.!".

tn ceea ce prive~te durerea cronica, aceasta faceparte din viata cotidiana a pacientului. Durereacronica presupune anxietate, anticiparea durerii cit~i amintiri psihotraumatizante legate de aceasta. Su­gestiile terapeutice trebuie sa aiba in vedere toateaceste aspecte. 0 atentie deosebita trebuie acordataacelor cazuri in care durerea cronica aduce un bene­ficiu secundar pacientului (de pi1dl1~in familia unuiartritic, totul se invirte$te in jurul infirmitl1tii pa­cientului; daca acesta ·s-ar simti mai bine, rolul sauin constelatia familiala s-ar modi fica $i din acestmotiv ~ pentru pacient~ mentinerea sU1rii prezentereprezinta 0 manevra de tip incon$tient).

Inlaturarea simptomului va fi mult mai eficientadaca se dau subiectului inainte de sugestiile directe,sugestii cu caracter mai general, de intarire a euluide reducere a anxietatii $i de cre$tere a increderiiin sine (Hartland, 1965).

i"utorul citat subliniaza faptul ca reactiile psiho­logice la boala se impart in doua categorii:

_ reactii propriu-zise la starea de boala - anxie­tate~ depresie, teama, agitatie, tensiune, su-praincordare;

_ reactii care reprezinta consecinta unor tulburariale personalitatii: lipsa de incredere in forte Ie pro­prii, dependenta, dezadaptare etc ..

Eficienta terapiei cre$te foarte mult daca se com­bina sugestiile genera Ie de intarire a eului cu suges­tiile terapeutice propriu-zise, care au ca obiectiv

68

inlaturarea simptomului. Hartland :este de pllrere ellin construirea sugestiilor de intllrire a eului trebuiesa se punll un accent 'deosebit pe ritm, repetitie,pauze $i pe aceentuarea unor elemente speeifiee.De$i speciali$tii afirma ell profunzimea nu conteaza~se poate totu$i afirma ell cu cit transa e mai adincll~cu atit tratamentul este mai rapid $i mai efieient.

Prezentllm mai jos un model de saugestii deintarire a eului (dupll Hartland~ 1965):

Odatll ce pacientul a intrat in transll hipnotiCl1~ise administreaza urmatoarele sugestii:

'-.,,,,,,",",,'"E$ti atit de destins, de relaxat~ de pro fund rela-xat~ incit psihicul tau devine tot mai receptiv laceea ce iti spun. Tot ceea ee iti spun va intra adincin incon$tientul tl1u, se va intipari acolo $i va lllsao urmll adincll~ pe care nimeni nu 0 va putea $terge.Ceea ce se va intipari in subcon$tientul tllu va exer­cita 0 mare influenta asupra ta~ asupra: modului incare te simti~ ginde$ti~ actionezi. Ideile pe care ti Iesugerez $i care se vor intipari in subcon$tientultau, vor actiona asupra gindurilor, sentimentelor $imodului tl1u de a actiona $i atunei cind nu te afli inprezenta mea, cind e$ti la servieiu~ acasl1 sau in altaparte. Aceste ginduri vor actiona asupra ta tot atitde putemic ca atunci cind e$ti la mine in cabinet.

E$ti profund relaxat $i tot ceea ce iti spun ti seva intimpla $i aceasta este spre binele tau~ spreintarirea $i vindecarea ta. Tot ceea ce iti voi spuneti se va intimpla $i vei continua sa ginde$ti, sl1simti $i sa actionezi a$a cum iti voi spune eu.Aceste ginduri vor actiona cu putere asupra ta atitaici, cit $i in alta parte. tn timpul acestei relaxari tevei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu totmai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti

69

mai vioi, tot mai alert, mai energic, tot mai efi­cient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin des­curajat, tot mai putin depresiv. Zi dup~ zi vei deve­ni tot mai interesat de ceea ce se inimpl~ in jur,astfel incit mintea ta va fi distras~ de la propriapersoan~, de la propriile probleme !?i necazuri. Tevei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificult~tiletale, vei fi tot mai putin preocupat de propria per­soan~, de propriile tr~Hri.Zi de zi, nervii U\i vor de­veni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede,tot mai c1ar~, vei fi tot mai adunat, mai lini~tit, totmai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat, totmai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putindeprimant. Vei fi capabil sa ginde~ti tot mai c1ar,sa te concentrezi tot mai bine. hi vei concentra totmai mult atentia asupra a ceea ce facio In conse­cint~, memoria ta se va imbunat~ti, vei deveni capa­bi! s~ vezi lucrurile din perspectiva lor realll, farll aamplifica in mod subiectiv dificulUltile, farll a Iepermite s~ ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm,tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii ~iramii tot mai relaxat, eu tot mai multa incredere infortele proprii, in posibilitatile tale de a face fatll laceea ce ai de filcut. Vei avea tot mai multaineredere in tine, vei aetiona tara anxietate, farllineordare, f~ra teama de a gre~i. Zi dupa zi te veisimti tot mai independent, maJ stllpin pe tine, vei ficapabil s~ stai pe propriile t~le picioare, vei puteaface cu bine fata oricarei dificult~ti. Zi dupa zi tevei simti tot mai bine, tot mai increzator in tine, inposibilitMile tale, vei avea un sentiment de sigu­rant~ ~i bunastare personala. Cu fiecatre ~edintll dehipnoz~ aceste ginduri vor punestllpinire pe tine,vor actiona asupra ta. Cu fiecare ~edinta de hipnoz~

70

te vei simti tot mai fericit, tot mai increzator, maimultumit, mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa tebazezi doar pe tine insuti, sll-ti sustii parerile ~i ju­declltile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simtitot mai putin nevoia sa te bazezi pe alti oameni, slldepinzi de altcineva ... ".

Dupll administrarea acestor sugestii de intllrire aeului este indicata administrarea sugestiilor speci­£ice, orientate spre inlaturarea simptomului.

B) TEHNICA lMAGINATIEI DIRIJATE iNSTARE DE HIPNOzA

Exista mia multe variante ale acestei tehnici, pecare majoritatea clinicienilor 0 considera ca 0 teh­nica de desensibilizare. In lucrarea' prezenta vom de­scrie aceasta tehnica dupa Hall (1982) ~i Hunter(1987).

Anat in stare de transa hipnotica subiectul esteinstruit sa repete mental 0 anumita situatie, de re­gulll anxiogena, imaginindu-~i ca ii va face fata cubine, fUnd ~i controlat.

Aceasta tehnica s-a dovedit utila in tratamentulfobiilor, a anxietatii, a tracului competitional ~ichiar in sustinerea psihoterapeutica a unor pacientisuferind de afectiuni psihosomatice.

De pilda, in cazul claustrofobiei (teama de spatHinchise) se poate sugera subiectului anat in hipnozaca intra intr-o incllpere larga ~i se a~eaza ehiarlingll. u~a, rilminind in incapere doar citeva minute.Treptat cre~te durata ~i se mic~oreaza dimensiunilespatiului unde imagineaza subieetul Cll.sta.

Hunter (1987) relateazll. cazul unei paciente careface reactia depresiva dupa 0 endocardita. De~i me­dicii au asigurat-o ca mu~chiul cardiac este pe de­plin refacut, pacienta nu mai poate lucra, are insom-

71

nii, dureri de piept, ~i incepe sa consume alcool inexces. In hipnoza se releva faptul ca pacientei i-aintrat in cap ideea ca 0 parte a ei a fost· distrusa intimpul bolii ~i ca tara aceasta, corpul ei nu maipoate functiona corespunzator. Autoarea a utilizat incazul acestei paciente telmica imaginatiei dirijate,descriindu-i-se acesteia, cu ajutorul unor imagini,procesul de vindecare ~i cicatrizare a tesutului car­diac. I se sugereaza ca cicatricile devin "puIiti" viiintre tesuturile normale ~i ca ele nu contin celulemoarte.

Prin metoda imaginatiei dirijate se pot programadiverse sisteme ale organismului sa lucreze in fa­voarea pacientului. Aceea~i autoare instruie~te 0 pa­cienta care suferea de 0 hipotiroidie severa sa-~iimagineze ca actioneaza psihic asupra neuro­transmitatorilor care transmit informatii glandei pi­tuitare (epifiza), care la rindul ei va trimite hormo­ni care vor stimula celelalte glande endocrine. Sepoate comanda ~i direct glandei tiroide sa produca 0cantitate sporita de hormoni sau se poate sugera tu­turar organelor ~i tesuturilor influentate de glandatiroida sa reactioneze pozitiv, chiar atunci dnd pri­mesc 0 cantitate mai mica de hormoni tiroidieni.

Pentru a influenta favorabil hipertensiunea arteri­ala subiectul aflat in hipnoza i~i imagineaza ca in­fluenteaza forta cu care inima pompeaza singele ~iindirect presiunea cu care aceasta intra in artere.Tot in cazurile de hipertensiune se poate sugera caarterele devin mai elastice chid singele intra in ele(se vizualizeaza imaginea peretilor arteriali care de­vin tot mai flexibili, tot mai elastici ~i vor putea sase acomodeze fortei cu care singele Ie strabate).

Unei paciente cu trac la examen i se poate suge-

72

ra ca se afla in ziua examenului, ca intra in sala·~ise a~eaza in banca fiind calma, relaxata, stapina pesituatie. tn continuare i se cere sa-~i imagineze cain momentul in care prime~te subiectele, este cu­prinsa de un fel de inspiratie care 0 ajuta sa-~iaminteasca precis cele invatate (Holdevici, 1986).

De~i hipnot~rapia poate rezolva. multe problemepsihice somatice ~i psihosomatice, ea se love~te deo serie de dificultati. Acestea tin de nurnarul insufi­cient de hipnoterapeuti, dt ~i de gradul diferit desugestibilitate al subiectilor.

tn acela~i timp, persoanele care vin la cabinetelede psihoterapie solicitind hipnoza se pot imparti inmai multe categorii:

- persoane disperate, Cll afectiuni severe, carecauta prin hipnoza 0 salvare pentru problemele lor~i care, pina la aceasta au incercat, fara succes,multe alte tehnici chimioterapeutice ~ipsihoterapeutice;

- persoane care se trateaza cu medicamente ~icare ar dori sa scape de dependenta lor fata deacestea;

- persoane care doresc realmente sa scape desimptolllUl lor ~i sa-~i imbuniUateasca stilul deviata.

Este lesne de ghicit ca printre pacientii din ulti­ma categorie se vor numara cele mai multe per­soane care pot beneficia de pe urma hipnoterapiei.

In ceea ce prive~te situatia persoanelor din pri­mul grup, este mai dificH ca ele sa poata fi ~utate,deoarece hipnoza este 0 tehnica pSihoterapeu\ica ~inu una de magie. Blum (1963) a lucrat cu trei sub·iecti: unul cu scor scazut, altul cu scor mediu ~i al­tul cu scor ridicat la scala de hipnotiubilitate

73

I1I1

I'

II!ill

I" Standford (forma A). Dupa 12 ore de antrenament(au fost supu~i unor inductii hipnotice repetate),subiectii cu scoruri scazut ~i mediu au reu~it saobtina scoruri inalte la forma B (echivalent) a sca­lei de hipnotizabilitate Standford.

Conc\uzia care se degaja ar putea fi aceea cade~i hipnotizabilitatea este 0 particularitate ~;;aredi­ferentiaza oamenii intre ei, totu~i masura in care unsubiect intra sau nu in hipnoza nu depinde numaide susceptibilitatea acestuia, ci ~i de unele variabilesituationale cum ar fi: atitudinea ~i motivatia su­biectului in raport cu hipnoza, tipul de relatie carese stabile~te intre hipnotizator ~i subiect, gradul depreg~itire ~i competenta al terapeutului, procedeul deinductie utilizat etc.

Cum trebuie sa fie un bun subiect pentruhipnoza? .•

Unii autori sustin ipoteza ca susceptibilitateahypnotica este 0 capacitate proprie fiintei umane,pe care 0 avem toti la virstele timpurii ~i pe care 0pierdem ca rezultat al educatiei, care, mai ales inoccident, pune un accent exagerat pe rationalitate,in dauna afectelor de intuitie.

Multe cercetari experimentale au ajuns la conc\u­zia ca hipnotizabilitatea descre~te cu virsta. Astfel,Liebeault (cf. Beaunis, 1887) gase~te copiii mai sus­ceptibili la hipnoza decit adultii. Stukat (1958)gase~te ~i el 0 scadere a sugestibilitatii de la 8 la14 ani.

London (1965) a demonstrat experimentul camaximum de sugestibilitate hipnotica seinregistreaza intre 9 ~i 14 ani, iar Barber ~i Calvar­tey (1963), intre 9 ~i 10 ani.

Datele experimentale pledeaza deci in favoarea

74

ideii ca susceptibilitatea hipnotica este mai ridieatala copii comparativ cu adultii, majoritatea autorilorfiind de parere ca la adulti aceasta capacitate a re­gresat sub influenta mediului.

Multa vreme s-a considerat ca hipnotizabilitateaeste caracteristica unor fiinte mai labile, eu 0vointa mai slaba, insistindu-se pe ideea ca femeilear fi mai hipnotizabile decit barbatii. Datele experi­mentale vin insa sa infirme aeeasta opinie. Astfel,studiile lui Weitzenhoffer (1958), cit ~i cele ale luiHaigard. Weitzenhoffer ~i Gough (1958) au de­monstrat ca nu exista diferente semnifieative inceea ce prive~te suseeptibilitatea hipnotica intre fe­mei ~i barbati.

De asemeJiea, studiile au aratat ca debilii mintalisint foarte putin reeeptivi la hipnoza ~i aeeasta de­oarece capacitatile lor de intelegere verbala sint maireduse cit ~i datorita dificultlltilor de fixare aatentiei pe care Ie au ace~ti subiecti.

Datele experimentale au evidentiat faptul ell e­xista 0 corelatie pozitivll slaba intre sugestibilitate,inc\usiv cea de tip hipnotic ~i inteligentll, ceea cepledeazll in favoarea ideii ca subiectii mai inteli­genti pot sa reactioneze mai bine la sugestii. (Avel­ing ~i Hargreaves; Hull ~i Lije; .Curtis, cf.Weitzenhoffer,1963).

A fost infirmatll ~i opinia care a circulat lasfir~itul secolului trecut, conform careia numai is­tericii sint hipnotizabilL Dimpotrivll s-a. consideratca istericii sint mai putin hipnotizabili decit altecategorii de nevrotici. In ceea ce prive~te diferentade hipnotizabilitate intre subiecti normali ~i eei ne­vrotici, rezultatele sint contradictorii. Unii autori augasit la normali 0 susceptibilitate hypnotica mai ri-

75

dicati1 decit la nevrotici (Gill ~i brenman, 19959)(Hilgard, 1971), in timp ce alti autori (Eysenk ~iFurneaux, 1945) nu au gi1sit nid un fel de diferentein ceea ce prive~te sugestibilitatea intre subiectinormali ~i nevrotici.

Hilgard, Lauer ~i Melei (1965) au corelat rezulta­tele la Inventarul de Personalitate Minessott(\(M.M.P.I.) cu 0 scala de susceptibilitate hipnotici1,ei ajungind la concluzia generali1 ca cu cit subiectiisint mai normali, cu atit ei sint mai hipnotizabili.

Oricum, trebuie corectati1 ideea publicului largconform careia susceptibilitatea la hipnozi1 ar fi unsemn de slabiciune a personaliti1tii sau instabilitatepsihica.

Studiile care s-au referit 1a problema corelatieidintre hipnotizabilitate ~i diferite trasaturi ale perso­nalitiltii ad dat la rindul lor rezultate contradictorii.S-a putut totu~i stabiIi ca persoana hipnotizati1 areexperiente subiective bogate, in care este pro fundimplicata, este 0 cautatoare de experiente psiholo­gice noi, are 0 atitudine favorabila fata de hypnozi1,este interesata de viata interioari1 ~i nu este un acti­vist competitiv, i~i accepta impuisurile interioare ~inu se teme si1 suspende pentm un timp testarea re­alitatii (Hilgard, 1968)

S-a demonstrat ca persoanele hipnotizatbile au in­terese marcate pentm lectura (ei se cufunda adincin citirea romanelor), arta dramatica (printre hipnot­izabili se numara multi actori ~i spectatori de gradmare de implicare in situatie, persoane care in co­pilarie au avut tovari1~i de joaca imaginari), estetica(hipnotizabilii sint iubitori de frumos, muzici1, na­tura), religie (subiectii hipnotizabili traiesc plenarsentimente religioase ~i sint capabili de implicare ~i

76

'=-----------------~--~-~"~~-~~~.._-----~t

devotiune fata de divinitate), cit ~i interese pentruaventura (hipnotizabilii au capacitatea de a tolerapericolul sau dezaprobarea, a explora nou1 ~imanifesta curiozitate pentru experiente umane deorice feI).

In urma investigarii unui grup de subiecti hipno­tizabili, cititori pasionati (Hilgard, 1968), a rezultatca ei se caracterizeazi1 prin:

- nivel inalt de fantezie; toleranti1, acceptare ~l

atractie pentm lumea fantastici1 a cartilor;- traire afectiva intensa a evenimentelor citite ~l

identificare afectiva eu personajele din carti;- capacitate de a trai in prezent;- trezirea imediata a interesului ~i atentiei;- experiente de limitare a timpului (chiar cititul

este 0 experienti1 limitata in timp, care ineepe, 0dati1 cu ineeperea cartii ~i se sfir~e~te 0 dati1 eu ter­minarea ei);

- reeeptivitate aetivi1 (participi1, i~i "pune minteala eontributie").

In urma unui studiu realizat pe un grup de su­biecti hipnotizabili, la care predominau tendintelespre aventura (fiziei1 ~i mentali1, a rezultat ci1 eiprezinti1 urmi1toarele trasaturi (Hilgard, 1968):

- traiese cu pli1cere senzatia de mi~care sau pecea de evaziune psihici1;

au tendinta de a fugi de realitate,complacindu-se intr-o lume imaginara;

- au tendinta de a efectua ealatorii fiziee sauimaginare;

- se implicli activ in diverse situatii;- sint curio~i ~i inclinati sapre cliutarea noului;- traiesc cu pli1cere sentimente de omniprezenta

~i libertate personala.

77

Din analiza acestor studii rezulta ca foarte impor­tanta pentru fenomenul hipnotic este tendinta de im­plicare a subiectului, de participare afectiva la eve­nimente ~i situatii.

Deci, contrar opiniei comune, conform careiasubiectii hipnotizabili ar fi mai putin inteligenti ~icu 0 vointa mai slaba,cercetarile au demonstrat cavoluntarii pentru hipnoza se caracterizeaza prin inte­ligenta mai ridicata, anxietate mai redusa, domi­nanta mai mare ~i mai putine prejudecati.

•.

78

x. CUNOASTEREA ABISURILOR FIINTEINOASTRE.

In multe afectiuni nevrotice sau psihosomaticesimptomulse manifesta ca 0 reactie de aparare aeului pacientului impotriva unor conflicte mai pro­funde sau mai superficiale. Oiversele simptome(reactii de voma, alergiile, atacurile de astm etc.)sint mesaje ale organismului prin care acesta comu­nica faptul ca ceva nu este in regula cu el, cerindin mod incon~tient ajutor ..

Anumite expresii utilizate de pacienti sint de faptindicatori-simboluri ai conflictelor psihologice carestau la baza imbolnavirilor.

De pilda, expresia "mi se face sila de pisalogealata" se poate traduce in plan somatic printr-o reactiede voma.

Fiecare limba are setul sau de simboluri prin in­termediul carora individul transmite· mesaje de lacorpul sau. Astfel, anumite conflicte care i~i gasesccalea de exprimare in sistemul gastro-intestinal pro­duc simboluri de tipul:

"mi se pune un nod in git""acesta imi face rau""m-am saturat pina in git de tine""nu mai pot sa mai inghit situatia asta"Dinexperienta terapeutica rezulta ca pacientii

care folosesc expresii de tipul celor de mai sus pre­zinta simptome digestive: dureri abdominale, greata,

79

voma, diaree etc. Atunci cind medicii nu reu~esc sapuna in evidenta 0 cauza organica pentru tulburarilementionate mai sus, se poate trage concluzia ca pa.,.cientii exprima tendinta incon~tienta de a scapa deceva.

o mare cantitate de agresivitate sau frustrarecare nu e exprimata verbal, poate sa se manifestesub forma unor simptome. Medicii au constatat capersoanele care nu se cearta niciodata i~i exprimafrecvent nemultumirea prin simptome corporale. Ast­fel, de pilda, artritele reumatoide apar la persoanecare au cantitate mare de nemultumire refulata, intimp ce insomnia poate ascunde 0 teama in­con~tienta de moarte, iar in cazul colitelor ulceroasepsiho-somaticienii spun ca pacientul "se roade·. pedinauntru" din c~lUzaeforturilor pe care Ie face de ascapa -de problema sa. Si afectiunile dermatologicesint 'l.desea expresia unor conflicte incon~tiente. Ast­fel, Hunter (1987) citeaza cazul unei paciente cuprurit generalizat, care avea chiar rani pe corp dincauza scarpinatului. La sondajul care se adreseazazonelor incon~tiente rezulta ca factorul care 0 iritaatit de mult p<i(pacienta era prezenta soacrei sale.

Daca psihotraumele ~i conflictele mai recente ~imai superficiale pot fi abordate prin simpla bipno­terapie centrata pe simptom, in cazul conflictelormai severe este absolut necesara terapia de profun­zime care se refer a ladescoperirea acestor con­flicte, a reactiilor emotionale asociate, ea incheindu­se cu ajutarea pacientului sa Ie recunoasca ~i sa Iefaca fata. 0 astfel de abordare se realizeaza prin in­termediul hipnoanalizei, care combina tehnicile dehipnoza cu unele metode specifice psihanalizei.

Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are

psihanalizei.Spre deosebire de psihanaliza, hipnoanaliza are

avantajul ca se inscrie printre terapiile de scurta du­raU\. Ea cauta sa elibereze pe pacient atit de simp­tomele de care acesta dore~te sa scape, contribuindin acela~i timp ~i la 0 restructurare mai profunda insfera personalitatii acestuia, prin accesul la anumitezone ale incon~tientului, unde s-au structurat con­flictele generatoare de simptom.

Hipnoza, prin relaxarea rezistentelor pacientuluila terapie, scurteaza durata tratamentului, compara­tiv cu psihanaliza, cura hipnoanalitica durind in me­die 20 de ~edinte, ceea ce inseamna. putin compara­tiv cu 0 cura psihanalitica de 2-3 ani.

Diferenta esentiala fata de psihanaliza consta inaceea ca terapeutul hipnoanalist nu ramine pasiv

.pina cind rezistentele pacientului se dau cumva la 0parte, ci el le ataca frontal, inainte ca acesta saopreasca progresul psihoterapiei. Singurul criteriude selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza estegradul de hipnotizabilitate al acestora. eu cit sepoate obtine 0 transa mai profunda, cu atit hipno­analiza are ~anse mai mari, pacientul avind maiu~or acces la amintirile uitate din trecutul sau, careii produc simptome nevrotice sau psihosomatice.

o transa mai profunda faciliteaza ~i producereaamneziei post-hipnotice care il va proteja temporarpe pacient de amintiri prea penibile, care vor fiaduse in con~tiinta abia atunci cind pacientul se vasimti suficient de puternic sa Ie faca fata. In cursulhipnoanalizei i se sugereaza pacientului, aflat intransa, ca i~i va putea aminti exact atit cit dore~tesa-~i aminteasca, ~i va fi capabil sa uite ceea cedore~te sa uite.

80/ilpnoza' 6 81

ciatiei libere, inductia visului ~i scrisul automat), intimp ce altele implicl:l 0 transl:l mai profunda: tehni­ca desenului, terapia prin joc, reamintirile drama­tice, privirea in bila de cristal, regresia de virstl:l ~itehnica producerii conflictelor experimentale.

Pentru utilizarea cu succes a hipnoanalizei esteobligatoriu ca pacientul, aflat in stare de hipnoza,s~ fie capabil sl:l rl:lspundl:lla intrebl:lri, fl:lr~ a ie~idin transl:l.

Wolberg consider~ cl:'lscopurile rezonabile ale u­nei psihoterapii scurte de tip hipnoanalitic ar fi:

- reduce rea simptomelor;-revenirea la nivelul de functionare .psihicl:l di-

nainte de imbolnflvire;- intelegerea de cfltre pacient a unor factori, care

au favorizat imbolnflvirea;- recunoa~terea unor perturbl:lri ale personalitfltii

care impiedicfl pe pacient s~ se adapteze in modeficient la mediu;

- con~tientizarea modului in care apar simptomele(psihice ~i somatice), structurate pe baza exp~ri­entelor psihotraumatizante trecute ~i a con­dition~rilor din copil~rie);

- recunoa~terea de cfltre pacient a legflturii dintreconflictele trecute ~i boala prezent~.

Hratland (1975) considerl:l ca hipnoanaliza aredoufl etape principale:

1. AnaliticlJ: se referl:l la descoperirea de cl:ltrepacient a conflictelor incon~tiente care sint genera­toare de boalfl;

2. Sintetica: prin intermediul "insightului" (un felde intuitie bruscfl referitoare la natura propriilorprobleme) ~i reeduc~rii, pacientul este ajutat. s~-~ielaboreze noi deprinderi de gindire ~i noi modele de

82

comportament .~i in consecint~sa-$i reconstruiascaincrederea in sine, in capacitatea sa de autocontrol~i de a face fata existentei a~a cum este ea.

Prezentl:lm in cele ce urmeaza principalele tehniciale hipnoanalizei dupl:lHartland (1975):

A) TEHNICA ASOCIArlEI UBERE.tnsl:l~i inductia hipnotica va inlMura unele rezis­

tente la asociatia libera. A"cestea curg mai u~or ~iadesea 0 singurl:l ~edinta va da mai multe informatiidecit citeva ~edin1e in stare deveghe· (trans a medie,de Tf~gula,ajunge).

Hipnoanalistul (ca ~i psihanalistul) trebuie sa as­culte in mod pasiv ~i sa evite sa intrerupa fluxulnormal al asocitiilor pacientului (care vorbe~te Ii­ber) notind ce ~i cum spune acesta, (ton, expresieemotionall:l). Dacfl remarc~ ceva deosebit, el trehuies~-l intrebe pe pacient, in legatura cu problema ne­clara, directionind fluxul asociatiilor acestuia pccanalul dorit. daca pacientul se blocheaza, terapeu­tul trebuie sa puna mina pe frun tea sa ~i sa Iicomande:

"voi numara pina la 5 ~i cind voi ajunge eunumaratoarea pina la 5, iti va veni in mintecuvintul sau imaginea care are legtUurii ell eeea ceai spus inainte".

B) INDUCEREA VISULUl .Pacientul este insumt sa viseze la comandl in

timpul ~edintei hipnotice sau i se poate sugera post­hipnotic ca va visa, in timpul somnului normal. I sepoate sugera chiaro~i natura visului.

Visul hipnotic are toate caracteristicile visuhdspontan ~i este tot atit de senmificativ din punct de

83

l

vedere dinamic. Speciali~tii sint de parere ca abilita­tea de a· visa in stare de hipnou este antrenabila,ea crescind de la 0 ~edinta la alta. Pacientul este in­struit sa viseze in timpul transei ~i apoi sa-~i anali­zeze visul fara sa se trezeasca.

ViseIe din timpul hipnozei nu trebuie analizatein stare de veghe, pentru a nu traumatiza pacientulcare nu este inca pregatit de a face fata unor con­flicte subcon~tienteascunse.

C) TEHNICA SCRISULUI AlffOMAT.Se plaseaza un creion in mina pacientului aflat in

transa ~i i se sugereaza ca mina ~i bratul sau ,sintcomplet deta~ate de corp ~i nu-i mai apartin. I sesugereau apoi ca scrie filra sa-~i dea seama de ceeace scrie.

Produsul este adesea indescifrabil (fraze incom-plete, litere fragmentate etc.).

Daca p~cientul poate deschide ochii fllra s~H~iintrerupa transa, el poate fi solicitat sa scrie corect,utilizind tehnica scrisului automat. Daca acesta nupoate deschide ochii fara sa se trezeasca, i se poatesugera, post-hipnotic, ca sensul a ceea ce a scris iiva fi cIaI' dupa ce se va trezi.

De~i primele incercari pot e~ua, odata ce subiec­tul se antreneaza, tehnica poate fi incununata desucces. Multi pacienti pot utiliz~ tehnica in transau~oara (dezavantajul laace~tia consta in aceea ca einu pot surprinde semnificatia ascunsa a ceea ce auavut sa comunice, a~a cum se intimpla cu cei aflatiin transa profunda).

84

D) DBSENUL mPNOTIC.Rezultatele 'pozitive se obtin numai cind pacien­

tul atinge o stare de transa profunda, de tip som­nambulic, cind el poate deschide ochii fara sa setrezeasca.

EI poate fi instruit sa deseneze ce dore~te sau i

se poate sugera ce sa deseneze.In desen pacientul poate reflecta atitudinea lui in­con~tienta fata de membrii familiei ~i chiar fata deterapeut.

Uneori el poate fi solicitat sa-~i ilustreze viselesau trairile care il domina.

Tehnica da rezultate daca e combinata cu tehnicaregresiei de virsta, cind pacientul regresat i$i ex­prima mai U$or atitudinile ~i sentimentele prin de­sen, decit la virsta adulta.

B) TBRAPIA PRIN Joe.Si fn acest eaz pacientul trebuie sa fie capabil sa

deschida ochii filra a intrerupe transa. Multe din re­zistentele pe care Ie au adultii fata de terapia prinjoc sint inlaturate in stare de hipnoza. '

Indata ce pacientul aflat in hipnourealizeaza canu trebuie sa a~tepte in mod pasiv indicatiile tera­peutului, el se joaca cu multa placere eu materialelepuse la dispozitie de acesta.

Terapia prin joc este, de regula, utila pentru aexprima agresivitatea ~i gelozia incon~tiente fata deparinti, frati sau alte persoane. Materialul consta inpapu~i ce reprezinta un barbat $i 0 femeie, unbatrin $i 0 batrina, un baiat $i 0 fetita de· circa 10ani, un baiat ~i 0 fetita de 4 ani ~i un bebelu$. Sintprezente, de asemenea, animale,' mobilier, un patmate, tren, 'ma~ini, arme, soldati, cit $ihirtie,

85

creioane ~i plastelina (pentru a evidentia eventualeletendinte agresive). Pacinctului i se spune saconstruiascl ~i sa se joace cum ii place, dar sa po-vesteasca ceea ce face,

Uneori~ terap.eutul alege ceea ce trebuie filcut, pebaza materialului obtinut in urma asociatiilor libere.

Daca terapeutul a sesizat conflictele esentiale dinviata pacientului, apoi el 11 va regresa exact laV1rsta respectiva.

l1 TEHNICA DRAMATICAIn hipnozrt profundll, rezistentele din starea de

veghe la dramatizare sint inlMurate. Pacientul elnstruit sa n~produca in stare de hipnoza incidenteledramatice din cursul existentei sale ~i sa retraiescpc plan ernotional situatiile :?i experientele ea ~icum Ie-ar trai din nou,

tn transrt profunda el face acest lucru eu atitareprezentare ca ~i cum ar tral cu adevllrat

\a experienta respectiva. Adesea experienta e atit deT.nrtemh-;l ~i intenstt, incit se produce 0 adevarata(jbreac (catharsis).

mai dramatic exemplu de abreactie apare intrat1;unentul nevrozelor de rlzboi (paci~ntul traie~te

situatia el mimind clliar mitraliereainamicilor).

Dacl telmica e combinata cu regresia de virst.l1,ea devine ~i mai eficientl.

Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar uneorieste nect~sar ca el sa intervina accentuind una sau

din caracteristicile situatiei respective.Tehnica este dl~osebit de utila mai ales pentru ex..

primarea deschisi!\ a agresivitMii ~i ostilWltii.

G) REGRESIA DE VIRSTAConsta in sugerarea pacientului ca are 0 alta

virsta decit cea reala, de regula mai mica.In timpul hipnozei pot fi induse doua tipuri de

regresie:- In cadrul primului tip, pacientul actioneaza con­

form conceptiei sale despre modul cum era el la 0virsta mai mica. EI se comporta a~a cum crede caar fi filcut-o in cali tate de copil la virsta respectiva.Aceasta este un fel de simulare a unei perioadetrecute;

- In al doilea tip de regresie se produce 0reintoarcere reala la 0 perioada timpurie de virsta,Cll 0 reactivare a acelor modele de comportamentexistgente la timpul respectiv. (Inclusiv hipnotizato­rul prime~te rolul unei persoane din perioadarespectiva de viata a pacientului: invatator, parinte,ruda).

Aceasta este regresia de vir sUi in adevaratul sensal cuvintului, in care pacientul este capabil sa aibaacces la amintiri ~i sa trrtiaset! evenimente ~i staricare au fost de mult uitate (reprimate).

Regresia de virsta se combina, de regula., eu cele­lalte tehniei de hipnoanaliza..

Pentru regresia adevarata este necesara 0 transi:!de tip somnambulic.

Exista doua metode pentru a obtine rergresia devirsta.

Pacientul, aflat in stare de hypnoza., este tratatdezorientat ell privire la timpul ~i locul in care seafla (ziua, saptllmina, luna !ill in eele dinanul). Ciod el se afla deja intr-o stareeste reori{~ntat spre perioada de vinita dorita.

Atunci dud este necesar s::i se un

87

anumit simptom, i se cere sa ~i-l aminteasca ~i saretraiasca timpulcind a aparut pentru prima datasimptomul respectiv.

eu subiectii foarte buni se poate trece direct lasugerarea virstei dorite, fllra dezorientareaprealabila.

I se spune subiectului ca else va intoarce inapoiin trecut ~i se va simti ca ~i cum va trai din nouperioada sugerata. Pe masura ce ·se intoarce in timp,el va deveni tot mai mic, din ce in ce mai. mic. etc.Miinile ~i picioarele vor deveni tot mai mici, totmai mici ~i se va reintoarce la. perioada cind aveazece ani, i se cere sa ridice bratul (mina) drept.

tnainte de a trezi pacientul, este mai indicat sa ise spuna ca va uita tot ce s-a intimplat. I se spune,

• de asemenea, ca deindata ce va fi suficient de pu­ternic pentru a face fata celor aflate, materialul iiva reveni treptat in memorie.

B) TEHNICA PRlVIRII IN BILA DE CRISTAL(sau in oglinda).

Si aceasta tehnica se utilizeaza numai atunci cinde suficient de profunda, incit pacientul sa poatadeschide ochii rara a ie~i din transa.

Subiectul este instruit sa priveascti cu ochiideschi~i intr-o bila de cristal (sau' intr-o oglinda incare se reflectti tavanul alb) ~i sa descrie exact ceeace vede.

Adesea e util sa se sugereze pacientului cti el seimagineaztipe sine privind intr-o bilti de crista!.

Tehnica e utila pentru a scoate la iveala 0 seriede amintiri uitate. Pacientul va halucina adeseascene din trecutul stiu, evocind conflicte, situatiipsihotraumatizante.

88

Tehnicae mai eficienta atunci cind pacientul sedisociaza de ceea ce vede privind imaginile caavind-loc .pe 0 scena.

I) TEHNICA TENSIUNILOREXPERlMENTALE.Multi pacienti ~i-au rationalizat atit de mult com­

portamentul inch sint incapabili sa admita ca existaforte incon~tiente care Ie influenteaza conduita.Aceasta inseamna, de fapt, ca sint impulsuri de carese simt ru~inati. Oridt de evidente ar fi conflictelelor, ei refuzasa Ie admitti.

tn astfel de cazuri inducerea unui conflict experi­mental va demonstra pacientului influentele ce seexercita asupra incon~tientului sau, ajutindu-lsaajunga la con~tientizarea modului in care se producsimptomele.

Obiectivul tehnicii consta in a demonstra pacien­tuluicum emotiile ~i impulsurile incon~tiente pot figeneratoare de simptome (ex: ostilitatea refulattipoate genera simptome psihosomatice).

Tehnica este urmatoarea: in transa profunda sesugereazti de exemplu un sentiment puternic de os­tilitate pe care pacientul sti nu 0 poata exprima (depilda, i se spune ca a fost nedreptatit). El va trebuisa simta emotia intens, fara insa a-I da curs, fHndnevoit s-o refuze. Apoi i se sugereaza pacientuluica atunci cind se va trezi situatia ii va reveni inminte. El nu va fi. con~tient despre ce este vorbaexact, dar va avea ceva in minte, care it va neli­ni~ti, Ii va influenta actiunile ~i cuvintele. Cind seva trezi, coJiflictul incon~tient Ii va provoca ace­lea~i simptome ca atunci cind el trtiie:?te in modspontan ostilitatea.

Mai tirziu, intr-o noua ~edinta de hipnoza, i se

89

ofer~ pacientului explicatia ell privire la conflictulsugerat ~i i se sugereaza s~-~i aminteasca de celepetrecute ~i atunci cind se afla in stare deveghe.Aceasta ii faciliteaza" insightul"("iluminarea") cu privire la propriile probleme.

PRINCIPII SI TEHNICI HIPNOANALITICE.Hipnoza, prin ea ins~~i, producela subiect 0

stare de disociere chiar la subiectii normali, ceea cepoate fi uti! pentru 0 tehnicll cu caracter exploratorcum este hipnoanaliza.

Erika (romm formuleazll principiile hipnoanalizeiastfel:

• 1. Disocierea ego-ului observator de eel caretr~ie~te experienta.

2. Dez-egotizarea unor p~rti ale corpului care aurolulde a exprima dorinte ~i tendinte incon~tiente(ca in tehnica scrisului sau desenului automat).

3. Oisocierea diferitelor stari ale ego-ului ~i aJu­tarea pacientului sa Ie reintegreze intr-un mod mais~n~tos.

Prin mecanismul disocierii intre ego-ul observator~i eel care trAie~te experienta se poate realiza anes­tezia din cadrul hipnozei. (Pentru anestezie se datisugestii de tipul: ")tu stai pe scaun ~i prive~te cumo alt~ persoan~ care seam~na cu tine este operata

") .sau na::;;te .$i in hipnoanaliza apar in genere doua tipuri

principale de rezistente:- una datoraUI. faptului ca pacientul nu don~~te sa

con~tientizeze oimpulsurile, tendintele ~i amintiriletrauma tizanterefulate;

- a doua deriv~ fenomenele de transferbiectul poate, de pilda, adopta 0 atitudine de:

90

torare, solicitind afectiunea hipnoanalistului ~i re­fuzind s~ lucreze asupra propriilor sale probleme.Dimpotriva, sentimentele de ostilitate fata de tera­peut pot sa se exprime in depresie ~i descurajare ~iin dorinta de a incheia tratamentul).

Daca pacientul i~i poate exprima deschis agresivi­tatea, el poate avea tendinta de a fi prea critic 1aadresa terapeutului ridiculizind actiunile ~i inter­pretarile acestuia.

Rezistentele pot fi reduse prin analizarea ~i inter­pretarealor in fata pacientului.

Hipnoanalistul trebuie sa aib~ 0 pregatire psihia­trica suficiente pentru a interpreta simptomele ~iconflictele subiectului.

Cind hipnoanaliza e utilizata in cazuri u~oare,claar pentru a aduce la suprafata ni~te amintiri ui­tate, aceasta pregatire nu mai este atlt deimportantA.

Pentru a dezgropa aceste amintiri reprimate sepot utiliza mai multe metode:

- tehnica sugestiei directe: "dnd voi pune minape fruntea ta, vei fi capabH sa-ti aminte~ti ce s-aintimplat atunci cind a aparut simptomul... ";

- tehnica indirect~ (daca pacientul nureactioneaza la prima):

"lmediat voi incepe sa numar pina la 5. Cind voiajunge cu numar~toarea pina la 5, 0 cifra Hi vaapare in minte. Aceasta va fi numaru1 de litcre alunul cuvint important care este legat de tulburareata. hi vei aminO $i cuvint :;;i ell ajutondlui iti vei aminti alte lucruri pc careIe-ai uitat

1-2--­La ce

Acum voi num~ra de mai multe ori pin~ la 5 ~ide fiecare dat~ cind voi num~ra pin~ la 5 iti va ve­ni 0 litera in minte. Fiecare liter~ va fi 0 literaapartinind cuvintului semnificativ. Literele vor fi lainceput amestecate ~i nu vei putea intelege cuvintul,dar acest lucru nu trebuie s~ te nelini~teasc~.

Voi num~ra de citeva ori pin~ la 5, ~i acum lite­rele iti vor veni in minte in ordinea lor corect~".

Odata obtinut cuvintul dorit, terapeutul trebuie satreac~ la tehnica asociatiilor libere fur~ s~-l scoatlipe subiect din starea de trans~.

"Concentreatil-te asupra cuvintului g~sit ~i veivedea cum multe ginduri iti vin in minte in legMur~cu acesta".

Alte tehnici hipnoanalitice:

J) TEHNICA TEATRULUl (WOLBORG)Pacientului, aflat in stare de hipnoz~, i se suge­

reatil ca se afl~ in sala unui teatru, a~teptind s~ seridice cortina. Imediat ce el se vede pe sine astfel,el trebuie s~ ridice mina dreapt~.

Apoi i se spune c~ vede un om (0 femeie) caresta pe marginea scenei pindind printr-un spatiu l~satde cortina trasa. Acel om poate vedea ceea ce seintimpl~ in spate Ie cortinei trase (ceea ce pacientulnu poate!) ~i ceea ce vede acel om il face foartenefericit ~i speriat. Pe masur~ ce pacientul prive~te,cortina se ridic~ ~i acum el poate s~-~i dea seamace I-a f~cut pe ~cel om sa se simta atit de nefericit~i speriat.

Cel mai frecvent, pacientul va descrie experientedin copil~ria sa sau experiente legate de dificul~ti1ede care nu e con~tient.

Tehnica reu~e~te pentru cli subiectul se disociaza

92

de respectivele experiente traindu-Ie ca ~i cum nuar fi ale lui, ci ale alteipersoane.

Apoi i se sugereaza pacientului cum cortina cadela loc ~i c~ ceea ce vede omul de pe marginea sce­nei il face foarte fericit, ca ~i cum i s-ar fiindeplinit toate dorintele. Pacientul va dori s~ ~tiece se intimpl~ de il face pe ace1 om atit de fericit.Cortina se va ridica din nou ~i el va putea vedeadin nou actiunea de pe scen~.

Imediat ce se intimpl~ acest lucru el trebuie s~ridice mina ~i apoi s~ relateze ceea ce vede.

K) TEHNICA MOZAICULUl(ELISABETH REDLICH).

Este util~ pentru aflarea unor informatii uitate depacient. Se testeaz~ in prealabil capacitatea de re­prezentare vizual~ a subiectului, imediat ce acestase afl~ in trans~: i se cere s~-~i imagineze in deta­liu diverse obiecte, scene, situatii.

Tehnica propriu-zis~ se desf~~oar~ in felulurm~tor:

"Doresc s~-ti imaginezi c~ stai pe un scaun ~ic~in fata ta se afl~ 0 mas~. Pe mas~ se atl~ maimulte cutii cu buc~tele colorate de mozaic (ro~u,verde, galben ~i albastru). Imediat ce te vezi instarea respectiv~ ridicli mina dreapt~.

Acum alege cutia cu culoarea pe care 0 preferi ~iscoate afara buc~telele de mozaic.

Vei observa ca nu ai pe cutie nici un fel de mo­del. Nu ~tiu ce model va ie~i... nici tu nu ~tii, darva fi 0 scen~ sau 1'- incident legat de boala ta. In­con~tientul t~~ t':- va ajuta sa a~ezi piesele impreunapentru ? ..iGt:.tle'm ~·wdel cu sens. Acum incepe s~a~~zi J;- ,.:iele... 0 vei face mult mai repede decit in

93

stare de veghe. Spune-mi ce vezi in timp ceconstruie~ti ... ?".

Clinicienii sint de parere ca ~i alegerea culorii decatre pacient este semnificativa:

- daca alege culoarea ro~ie se pot presupuneamintiri incon~tiente~ fobii sau conflicte sexualeincarcate de agresivitate;

- daca alege verde~ putem presupune prezenla u­nor sentimente de gelozie (mai ales gelozie intrefrati);

- galben - se presupune ca reprezinta la~itate~sentimente de inadecvare~ iar albastrul - conflictelegate de frigiditate ~i de lipsa de angajare afectiva.

Adesea pacientul produce 0 abreactie spontana latabloul pe care I-a elaborat~ el insu~i eliberindu-sede conflictele care il apasau.

L) TEHNICA SEMNALULUl IDEOMOTOR.Milton Erickson este primul care a utilizat 0

mi~care pentru da sau nu pentru pacientii carora Ieera greu sa vorbeasca fiind in stare de transa.

Le Cron a utilizat pendului lui Chevreul in ace­la~i scop ~i apoi .a introdus ca semnal raspunsul dasau nu~ sau nu vreau sa raspund~ sau 0 mi~care adegetului.

Tehnica a fast apoi mult utilizata de DavidCheek. .

Tehnica propriu-zisa este urmatoarea:"Doresc sa pui ambele palme pe coapse. Te voi

invata cum sa raspunzi la intrebari folosindu-te deincon~tientul tau.

Stind de yorba cu diferiti oameni ai observat caei adesea dau din cap in semn de da sau nu, ade­sea chiar farll sa-~i dea seama de asta. Mi$carea

94

este incon~tienta. Acum voi invala incon~tientul tausa ridice un deget dnd vrea sa spuna da ~i. alt de­get dnd vrea sa spuna nu.

Lasa palmele relaxate. pe eoapse.Ginde~te-teputemic la ideea de da; ginde~te-te

mereu~ tot mereu ~i intens. Pe masura ce te concen­trezi~ vei vedea cum se ridica (tresare) un deget. Pemasura ce te ginde~ti la ideea de da, aratatorulmiinii incepe sa se ridiee u~or. Apoi degetul tau re­vine la normal.

Aeum ginde~te-te intens la ideea de nu. Pemasura ce te ginde~ti~ unul din degete va tresari ~iva avea tendinla de a se ridiea u~or. Este degetularatator al miinii stingi".

se poate sugera ca un al treilea deget sa se ridicela raspunsul "prefer sa nu raspund".

"Acum ili voi pune dteva intrebllri. Nici minteata con~tienta~ nici a mea nu cunose adevarata cauzlla bolii tale. In sehimb, mintea ta incon~tienta 0 ~tie~i ne poate ajuta sa dam eu adevarat de radacinileraului.

Dore~te mintea ta subcon~tienta sll ne ajute?- Degetul aratator drept se ridica u~or: DA.Are ea ceva impotrivll sa fie interogata in acest

fel?- Degetul sting: NU.De pilda~ presupunind cll subiectul a suferit 0

trauma in eopilarie, dar nu ~tim virsta precisa dnds-a petrecut acel eveniment~ putem proceda astfel~dupa inducerea.hipnozei:

- Ti s-a intimplat ceva neplacut 1:!luintede a aveavirsta de 15 ani?

(Semnal: DA ideomotor)- S-a intimplat cind aveai 5 ani?

95

~. ~BmwJrnSI WOOrnA~ID~CARE ASCULTA DEPUfEREA IllPNOZEI.

Nevroze1e sint. cm:siderate de c~tre psihiatriac1asica tulbur~ri de o:dgina exogen~, declan~ate deactiunea unar factod psihotraumatizanti din mediu,pe fondu! unei frAgilitnti structurale a persona1it~tiipacientului. Ele nu sint considerate boli psihicegrave deoarece nu afectea~~ nucleul de baz~ al per­sona1it~~ii pacientului. Tratatele modeme de psihia­trie nici nu mai mentin conceptul de nevroz~,inlocuindu-l eu eel de tulburare de adaptare.

Nevroticii au frecvent tulburari cum ar fi anxie­tate, irascibilitate, astenie, dureri de cap, insomnii,labilitate afectivl:\, dispozitie depresivl:\ ~i acuze so­matoforme. Acestea din urma siut tulburari somatice(durcri, intepMuri, arsun, nod in git, palpitatii, sen­Z4;ltiide saufocare etc.( f~rl:\ un suport organic reaLDe~i pacientu.l se plinge pennanent de tot felul desuferinte , medicii de medicina general~ ~i investi­gatiile de laborator nu reu~esc sa identifice vreoboala organie~, ei trimitlnd pacientul la clinica depsihiatrie.

De regul~, ace~ti pacienti enerveaza pe Medici ~ipe cei din jurul lor, ace~tia insistind ca pacientulsa-~i impun~ voin~ sa lupte ell boala, sa se"ia inmin~" etc. Aceste sfaturi fae mai mult rau decitbinepacientului deoarece acesta, de~i nu 'are 0boala organica, sufer~ eu adevarat, indicatiile re­spective facindu,..l sl1 se simti1 neinteles, descurajat,neputincios. ~n fa~a bolii. Un cunoscut medic spuneadespre ace~U pacienti eu tulburari nevrotice

(Semnal: NU) ._ S-a intimplat cind aveai 9 ani?(Semnal: NU)_ S-a intimplat cind aveai 7 ani?(Semnal: DA!)Dac~ hipnoza ca terapie centrat~ exclusiv pe

simptom poate fi utilizam cu succes de medicii demedicin~ g~neral~ sau de catre psihologii clinicienidin clinicile de boli interne care au un curs deinitiere in hipnoz~, in schimb cei care se decid s~aplice tehnica hipnozei, trebuie, in modobligatoriu,s~ cunoasc~ elemente de psihanaliz~ ~i s~ detin~ cu­no~tinte de psihiatrie.

96

1HJpnozll- 7 97

(cf.Hartland, 1975): "pacientul spune ca nu poate,sora spune ca nu vrea ~i adevarul este ca el nupoate~ sora spune ca nu vrea ~i adevarul este c~ elnu poate sa vrea". De fapt nu exista d.ureri imagi­nare (Ross, cf. Hartland, 1975): individul ori sufera,od minte. eu toste acestea este posibil ca unele du­reri fizic.e sa fie produse de cauze psihologice, elefUnd resimtite cn aceea~i tarie de cUre bolnav,

Unul din obiectivele principale ale psihoterapieiin cazul afectiunilor nevrotice consUt in a descopericauzele ascunse care stau in spatele simptomului.

In foarte muIte cazuri, "insight" -ul (iluminarea,.gasirea brusca a cauzei eautate) duce la eliminareasimptomului, deoarece aceste simptome sint rezulta­tul refularii unor situatii psihotraumatizante pe caresubiectul nu ~i Ie maiaminte~te. Cind mecanismelerefularii devin ineficiente, Sf:, produc6 instalareasimptomelor .. Acuzelesomatoforme, la care ne-am referit maisus, pot fi interpretate prin prisma unor coneeptepsihanalitice ca fHnd 0 reactie de aparare a euluiimpotriva unei anxietati atit de puternice, incit su­biectul nu 0 poate suporta. tn acela~i timp,afectiunea nevrotica. poate fi considerata 0 modali­tate incon~tienta.· utiliza~ de subiect pentru a scl1paprin boaUt de dificultatile reale '5au imaginare alevietH.

Psihoterapeutul nu trebuie sa critice ~i sa bla­meze pacieiltul nevrotic pentru modul in care acestai~i rezol-va problemele, deoarece nevroticul are ~ia~a complexe de inferioritate ~i i~i atinge foarteu~or punctul li.nN.ta.

Nevrozele sint, de regula., greu de vindecat deoa­rece aproape totdeauna pacientul obtine de pe urma

98 l

lor un beneficiu secundar (protectie, pozitie privile­giata in familie, scutire de efort,control asupra ee­lorlalti etc.), vindecarea fortindu-l sa faea f.ata vietiicu greuUttile ei.

Nevrotieul (~i mai ales cel cu aeuze somato­forme) traie·~te permanent cu imptesia cll nimeninu-l inlelege ~i este in permanenti1 cautare a uneipersoane care sll-i acorde simpatie. Dacll terapeutulacceptll sa-~i asume acest rol in cadrul hipnotera-

. piei, depa~ind putin neutralitateabinevoitoare a psi­hanalistului, un obstacol principal in drumul sprevindecare a fost depl~it.

Hipnoterapeutul trebuie sa respecte urmatoarelereguli in abordarea acestui pacient (Hartland; 1975)

- pacientul trebuie incurajat ~i sustinut afectiv;- el nu trebuie intrerupt ~i nici criticat, sub nici

un motiv, indiferent ce spune;- trebuie interogat in detaliu asupra ,bolii sale,

asupra dificultatilor de acasa $i de la serviciu;- durerile ~i duferintele sale trebuie tratate eu

seriozitate;- trebuie incurajat respectul de sine ~i increderea

in forte Ie proprii ale pacientului; .- sub nici 0 forma nutrebuie spus aeestor paci­

enti ca vindeearea depinde de vointa' lor. '.tn cazul hipnoterapiei pentruaceastl categorie de

paeienti este necesara 0 selectie riguroasl $i atentaa eazurilor. Dacl in unele situatii mai U$oare hip-

. not(1rapia eentraUt pe simptom este suficintl, in al­tele, mai severe, este necesarl 0 terapie de profun­z~me (hipnoanaliza.) pentru a evita substitutia desimptom.

Speciali~tii sustin cl hypnoterapia. poate fi utili­zata Cll succes in urmtttoarele situatii:

99

A) STARILB ANXIOASE $1 FOBICE de intensi­tate medie; da rezultate la paeientii ell lipsa deineredere in sine, hiperemotivitate, trae (de exa­mene, eoneursuri, seena etc.) $i reaetii fobiee nuprea severe (agorafobii, elaustrofobii, fobiede azbura .ell avionul etc.). ,

Pentru starile anxioase severe, eu obsesii $i fobiiprofunde, tratame~tul trebuie eondus de eatre 0 per­soana avind euno$tintepsihiatriee temeiniee, iar·hypnoza trebuie inelusa in;eadrul unei psihoterapiimai' eomplexe.

B) STARILEDEPRESlVE.Hipnoza nu se utilizem in depresiile ell po­

tential suicidar deeit eu paeienti spitalizati $i incombinatie eu alte metode· de tratament. tn absentaimpulsurilor suieidare, hipnoza poate fi utilizata $ila paeientii nespitalizati' ciar obligatoriu in eombi­natie eu medicatia antidepresiva.

C) SIMPl'OMA TOLOGIA DE TIP ISTERle.Contrat opiniei majoritatii psihiatrilor de la

sfir$itul secolului 19 $i ineeputul seeolului 20, ister­ieii sint mai greu de hipnotizat deeit se eredea. eutoate aeestea, in unele eazuri de nevroza cu fe­nomene eonversive, se poate utiliza hipnoza~Aeeas­ta iusa trebuie aplieata de catre un cunoseator hiale psihiatriei .$ida rezultate mai' bune daea esteinelusa in eadrul unei terapii mai eomplexe.

D) REACfIILB OBSESIVE sint difieH de tratat,in cazul lor fiind reeomandabil un demers de tip

100

hypnoanalitic.Etapele hipnoterapiei la paeientul nevrotic

(Hartland, 1975):Descoperirea cauzelorqare au produs

simptomul.Aeeasta se realizeaza prin interogarea paeientului

aflat in hipnoza, eu privire la psihotraumele suferite$i cu privire la ceea ee erede ineon$tientul sau euprivire la factorii care au declan$at boala.

- Ghidarea paeientului.Hipnoterapeutul trebuie sa indrume paeientul pen­

tru a putea face fata cit mai bine dificultatilorvietH. Nevroticul este in permanenta cautare a uneiautoritati care ,sa-i rezolve problemele. HI are ne­voie de sfaturi cu privire la viata de familie, servi­ciu, propria persoana. Din acest motiv,. sfaturileelaborate de catre terapeut de comun acord cu pa­cientul, in stare de veghe, trebuie transformate insugestii care se administreaza in hipnoza. Inainte deadministrarea sugeStiilor specifice, de reducere asimptomului, e bine sa se administreze sugestii cucaracter mai general, .de intarire a eului. Ambelpcategorii de sugestii sint mai bine primite daca sintprezentate intr-o form~ neautoritara.

- Ineurajarea.Pe pareursul intregului demers psihoterapeutie,

paeientul ineurajat in privinta simptomelor sale $i aevolutiei Dolii sale. El trebuie ,ajutat sa-$idepa$easea frieHe legate de faptul ea are 0 boalagrava, ca va innebuni etc.

- Persuasiunea.Se refera la coreetarea ideilor gre$ite pe care Ie

au pacientii despre boala lor, faeindu-se apel lamecanisme de tip eognitiv (la inteligenta ~i ratiunea

101

lor). Ei trebuie Hlmuriti ~i convin~i cu privire la na­tura reala. a simptomelor lor ~i cu privire la modulin' care se formeaza acestea. tn acela~i timp, trebuies~ i se inoculeze, atit in stare de veghe, cit ~i prinsugestii hipnotice, dotrinta de a fi sanatof?i ~i ideeaea sint capabili sa faca fata dificultatilor.

" Reconditionarea. ~Se utilizeaIa pentru inlMurarea deprinderilor

gre~ite, freevent prezente la nevrotie: fumat, con­sum abuziv de aleool, mincat excesiv, onicofagieetc. Pentru a realiza acest lucru, se asociaza, in5tare de hipnoza, satisfactia obtinuta de pe urmaunei deprinderi gre$ite cu 0 emotie negativa. 1n aee­la$i timp, se intl:\re$te prin su,gestii dorinta pacientu­lui de a seapa de deprinderea gre~iU1.

R~~onditionarea va da rezultate slabe atuDci cindsimptomul (deprinderea gre~ita) are 0 valoare defen­sivt! majora de a contracara anxietatea intolerabila apacientului. 1n astfel de cazuri este indicat. ea maiintii pacientul sa realizeze, in eadrul hipnoanalizei,insight-ul referitor la natura problemei sale.

lata cum abordeaza Hunter (1987) pacientii De­vrotid la care anxietatea este simptom dominant:

Pacientul este interogat, atit in stare de veghe,cl1 I?; in stare de hipnoza, ee anume il supara inlegl1tura eu anxietatea sa, cit ~i asupra cauzelor careau. decla1'!~at-o. De regula, terapeutul constata cl:\anxietatea nu a fost declan~atl1 de 0 cauza anume,ci de un cumul de factori. Pacientii nu identificl1 une,lement producator al anxietl1tii, ci mai multe peri­

oade in care Ie-a fost greu ~i. s-au simtit cople~itide viatl1..

La multe persoane cu anxietate difuza se evi­dentiazl1 probleme legate de imaginea de sine f?i de

102 i

teama ca nu VOr face fata anumitor situatii. Pad­entii sint adesea convin~i ca nu sint destul de buni,de talentati, de inteligenti. adesea ei provin din fa­rnilii cu un frate mai mare mai eficient sau eu unp~rinte care Ie sublinia pelmanent inet1eienta.Ace1?tipacienti anxio1?i, au 0 secretie permanenta deadrenalina, un nivel energetic extrem de ridicat, darei i~i cheltuiesc energia fara fast, brodind situatiipericuloaseimaginare.

Autoarea da acestor sublecti, anati in hipnola,urrnatorul instructaj :

"Imagineaz~-ti c~ energia ta nervoasa se prezinti\sub forma unor bile strl11ucitoare, pe care tu Iearunci in toate directiile. Hai sa incercl1m saadunl1m aceste bile de energie la un loc ~i sl1 Ie fo­losim pentru 0 treabl1 bine determinaUt Ai cumvavreun proiect pe care ai dad sa-l duei la ,indeplinire~i pentru care ai nevoie de ioatia aceasta energie? ".

Dupa ce s-a realizat acea~t~ etapl1, terapeutul seva ocupa de identifiearea elementelor anxiet~tji pa­cientului (de ce se tenle el de fapt). Multi anxio1?ise tern de faptul cll ei i~i VOT picrde controlul asu­pra lor in~i~i ~i aceasta este exact ceea ce' Ii seintimpla in situatiile reale. Ei se tern ca se vor facede 1'is in public le~inind, plingind, fl1cind 0 criza deisterie sau neputind sa articuleze un cuvint. Alti pa­cie~ti se tern ea vor le:?ina, ei de fapt temindu-se demoartc.

Autoarea regreseaza pacientii anxio~i in perioadain care se simteau bine, liberi de al1xietate ~i teama.1ntr~o faz~ ulterioara a tratamentului, incon~tientulpacientului este instruit sa revinil in prezent :;ii saclarifice factorii care produc anxietatea, analizind,Pc rind, fiecare factor.

103

Uneori se intimpln sa nu poata fi descoperita sur­sa reala a anxietatii~ dar nu este de neglijat faptulca totu~i pacientul incepe sa se descurce mal binein viatll.

Anxio~ii trebuie sl1 invete ~i, tehnica de intarire aeului ~i de cre~tere a increderii in sine, ei primindsugestii pozitive de tipul:

'- "$tiu ca poli face aceasta";- "Te simti tot mai bine, zi de zi te descurci tot

mai bine";- "lnveti santi utilizezi tot mai bine resursele

interioare" .Este bine sa i se reaminteascl pacientului faptul

ca fiecare om are un mare bagaj de resurse interi­oare nefolosite~ care sint la dispozitia sa., hipnozafiin:d unul din instrumenteJe posibile de acces laaceste disponibilitati latentt'\ a.le fiintei umane.

104

xu. AuromPNo~ 0 MODAUTATE,DE-AFI STAPlNI PE FORTELE NOAS)'RE

SPIRITUALE. '

S-a repro~at hipnozei faptul., pa accentueaza de­pendenta dintre subiect ~i terapeut~ ceea ce face caori de cite ori pacientul se afill intr-un'impas el tre­buie sl1 se adreseze specialistului pentru a-I ajutasa-si rezolve problema.

Pentru a, evita aceastl1 situatie ~i pentru aincuraja independenta ~i autonomia pacientului, hip­noterapia modema pune un accent tot mai mare pehipnozl1 indusll de subiectul insu~i. All1turi de tehni­cile de relaxare~ autohipnoza poate fi considerata cao metoda de autoterapie :?i de autoreglare a stl1rilor,psihice. Clinicienii sint de parere cl1.parcticarea au­tohypnozei este indicata dupa ce pacientul a realizatciteva :?edinte de heterohypnozl1. sub indrumarea u­nui terapeut calificat ce are misiunea de a-I invl1.taprincipiile ~i tehnica de autohipnoza.

Utihzarea hipnozei pentru abandonarea fumatului.Majoritatea celor care se adreseaza medicului

pentru ca vor sa se lase de fumat sint deja gata s-ofaca, au deci 0 motivatie suficientl1. pe baza cl1.reiapoate incepe psihoterapia.

tnca de la inceput tratamentul va sublinia faptulell 0 datl1 ce pacientul a fost capabil sa ia 0 decizieatit de mare, inseamna cl el este deja stl1pin pe si­tuatie ~i ca vagasi in sine forta sa duca la bunsfir~it ceea ce a inceput. Pacientul este invingatorul~terapeutul subliniind faptul dlel nu are decit roluIde a-I invata 0 tehnicl1 pentru a se autodepa~i.

105

Experienta clinica a demonstrat ci:t pentrufumMori faptul ca l!?i distrug sanatatea nu are 0semnificatie prea mare. De cele mai multe od, pa­cientul spune: "~tiu cl1 ar trebui sa ml1 las de fumat,dar ... ". De aceea e lipsit de sens sa-i rationaliZl1mpe pacienti; nu facein decit s~-"iculpabilizam ~i sa-idepriml1m, demobilizindu-i sa ·mai incerce vreuntratament.

Hunter (1987) propune urmMoarea tehnicl1 hipno-terapeutica pentru abandonarea fumatului:

1. In hipnozl1 se face subiectului un antrenamentmental in cine se descrie in imagini mai sugestivecit de ·nociv este fumatul pentru organism, ce efectedezastruoase are acesta asupra sanMatii omului.

2. I se cere subiectului, anat in hipnoza, sa e­xamineze daca motive Ie care I-au facut sa se apucede fumat la 13 - 14 ani mai sint valabile ~i acum.cind acesta are 40 de ani. Daca nu, se poateintrevedea un motiv pentru 0 schimbare. Apoi i secere ace~tuia sa alcMuiasca 0 lista ell 3vantajele pecare Ie-ar avea dac~ n-ar mai fuma:

- mai multi bani;- un miros mai placut;- mindria de a fi reu$it sa se autodepa~easca;- mincarea va avea un gust mai bun;- va scapa de cicaleala neintrerupta a soth~i.3. Sugerarea unor artificii pentru a diminua c;anti­

tatea de tigari.Se poate sugera subiectului. sa a~eze tigarile in

locuri diferite, pentru ca gestul de a aprinde 0tigarl.\. sa nu mai fie automat •. sa nu mai cumperetigari (in cur.ind prietenii se vor sMura sa-i malimprumute), sau sa nu mai fumeze pina la () anu­mita ora.

106

4. 1.3" aceste, tehnici se poatead11uga ~i eea are·condition~rii (tehnic~ descrisa sus) prin care seasociaza, in hipnoza, satisfal~p legate de fumat euimagini ~i stari afective negat;;\'e.

Multa vreme s-a considerat diferenta dintre au-tohipnoz~ ~i heterohipno:m ar c,onsta doar in aceeaca heterohipnoza era indusa de catre 0 .alta per­soana. Un studiu experimental realizat de carreErika Fromm (1975) a pus in evidenta faptul ca su­biectii inalt hipnotizabili realizau 0, diferentl intretrairile subjective din cadrul autohipnozei ~i celeale heteroiypnozei, ceea ce a dus la ideea ca ceJedoWl fenomene, defiji:msemanatoare,nu sint identice.

Daca in heterohi 'pno~?,fi terapeutul da sugestii inlegatura eu indicatia ~i \~uexperienta transei, suges­Hi ee structureaza comportamentul hipnotic, in auto­hipno~ subiectul pune in evidenta un comportamentautodirijat.

Erika Fromm ~i colaboratorii (1981) au studiatfenomenele de autohipnoza comparativ eu cele deheterohipnoza, stabilind unele asemanari ~i deosebiriintre cele doua categorii de fenomene.

Autorii mentionati afirma ea atit in heterohip­noza, cit ~i in hipnozll se constatrt prezenta senti­mentului de implicare imediata in situatie, in eveni­mentele caracteristice transei, preeum ~i 0 deta~arede stimuli perturbatori externi.

Spre deosebire de heterohipnoza, in cadrul careiase eonstata 0 concentrdre $1 0 focalizare maxim~ aatentiei, in autohipnoz:t atentia este libera sa vaga··bondeze, avind ca obiect un dmp mult mai larg destimuli ai ambiantei. .

Studiile au demonstrat, de asemenea, ctl. in auto­"hipnoza se inregistreaza mai multe fluctuatii ale

107

profunzimii transei pe ansamblu, profunzimea tran­sei atinse de subiect fHnd mult mai putin adinclfatn de cea obtinutn de heterohipnozn. S-a .constatat!?i faptul cn· in autohipnozn cantitatea de imaginicare se perindn pe ecranul mental al subiectuluieste mult mai mare decit in heterohipnozn (imagi­nile specifice autohypnozei au un caracter mai viu!?i mai realist). De asemenea, trebuie subliniatn ob­servatiei cn in autohipnozn imaginatia este mai cen­tratn pe problemele personale ale subiectului, peconflictele tr~ite de acesta, pe experiente creative !?ipe rezolvari cognitive de probleme. Se poate spunec~ in autohipnou imaginatia joacn un rol maiinsemnat decit in heterohipnozn, reprezentnrile fiindmai bogatedin punct de vedere calitativ ~i orientatemai direct spre problemele personale ale subiectului.

Astfel, subiectiiconsidera autohipnoza ca fiindmai incnrcatn de semnificatii personale in raport cuproblemele lor. tn heterohipnozn subiectul este di­rectionat sn urmeze cu exactitate sugestiile date deexperimentator, fapt ce are drept consecintn reducer­ea implicnrii personale a subiectului ~i snrncia rep­rezentnrilor de tip imaginativ ale acestuia:

Studiile au realizat insn cn in heterohipnoz~ serealizeau mult mai eficient experimentele legate deregresie de virsta, eele de hipeimnezie, decit celece au in vedere prezenta unor halucinatii pozitive ~inegative.

Continuturile experientelor traite de subiecti intimpul autohipnozei depind in mare mnsurn de ne­voile, trebuintele, tendintele, interesele ~i strueturapersonalitntii subiectilor. Studiile cHnice au arntatc~ majoritatea subiectilor considern autohipnoza cape 0 modalitate de auto-explorare creatoare a perso-

108

nalitatii, in timp ce in cazul heterohipnozei sea~teaptn ca instruetiunile terapeutului sn fie urmatecu exactitate.

Nu trebuie neglijat nici faptul c~ in timpul hete­rohipnozei apar mai frecvent conseeinte legate deprezenta un or fenomene eu caraeter regresiv (su­biectul adoptn eonduite infantile, inferioare nivelu­lui actual de ev.olutie, Fromm, 1968).

Autohipnoza este privitn de multi subiecti ca 0modalitate de exploatare creativn a eului, in caresubieetul poate crea ~i se poate supune actiunii pro­priilor sale autosugestii. tn acest context, autohipno­za poate fi abordatn ca 0 activitate de rezolvare deprobleme referindu-se la trecerea in revistn !?iinven­tarierea grijilor cotidiene ale subiectului, la dezvol­tarea unor deprinderi mai eficiente de studiu l?i ac­tivitate, cit ~i la unele modalitati concrete deautoterapie.

tn acela~i timp hipnoza poate fl privitn !?i ca 0modalitate eficientn deautoexploatare a lumii interi­oare a subiectului. tn autohipnou, p~cientul investi­gheazn mai bine lumea sa subiectiva, gindurile,amintirile ~i fanteziile sale pentru a afla mai binecine este el de fapt. Aceastn explorare implica 0sensibilizare crescuta a meeanismelor gindirii l?i i­maginatiei.

Foarte multi subiecti consider~ ea autohipnoza secaracterizeazn prin aeeea ca te la$i dus, lucrezi asu­pra unor probleme personale ~i trnie~tiexperienteautorevelatoare in raport cu propria personalitate.

Exist~ mai multe tehniei de inducere a autohipno­zei. Dupn ce subiectul a pareurs eiteva ~edinte deheterohipnozn, modalitatile de a obtine autohypnozai s~ vor pnrea deosebit de simple. Hunter (1987)

109

afirma ca se poate intra uf$or in autohipnoza prinurmatoarele tehnici:

,;;numarati rar in gind pina ajungeti' lao ciframare (peste 100);

- repetati de mai multe ori mental 0 serie denumere;

- repetati de mai multe ori literele alfabetului;- imaginati-va ca urcati 0 scara, treapttl Cll

treapta, spre teras a unui castel situat intr.:.o gradinafrunoastl;

- ascultati in gind zgomotul placut produs de unriu de munte, care curge lovindu ..se de pietre ~ilasati··va purtat de imaginea ~i sunetul respectiv;

- utilizati orice alt vis treaz cu care v-atiobif$nuit;

- bucurati-va de stimuli care va sint familiari:tic-tac-ul unui ceasomic, sunetul valurilor marH, 0piesa muzicala favorita sau propriul ritm respirator,pentru a intra intr-o stare de autohipnoza.

Trebuie sa ne obi~nuim sa ascultam semnalele dealarma ale organi5mului, pe care ni Ie transmitesubcon!?tientul. Od de cite ori ne gasim· intr-o 5i­tuatie care ni se pare fiira solutie trebuie in autohip­noza sa reinterpretam situatia, 5-0 transformamdintr-o situatie destructiva lntr-una utila.

"Ma simt ca intr..o inchisoare din care nu maipot scapa". Nu mai sint capabil sa fac 0 serie delucruri pe care Ie fl1ceaminainte. Deocamdata nuam de ales. Temporar voi accepta situatia ca atare~i voi pune de-o parte acele probleme pe care vatrebui sa Ie rezolv atunci cind voi scapa din aceastasituatie". Daca nu dorim sau nu putem sa abordamdirect factorii care au candus la criza in care neaflam ~i care au declansat semnalele de alarma, se

110

poate recurge la unele strategii empirice de a scltpapentru moment de problema. Acestea nu dau insltrezultate durabile. Astfel: .

1. Se poate manipula situatia prezentlt pentru caea sa devinlt tot mai suportabillt. Cind situatia neprive~te numai pe noi im~ine, metoda se potrive~te.Daca insa dorim sa fortam ~i pe altii sa intre inschema propusa de noi, s-ar putea ca lucrurile sa numearga.

2. Un alt mod empiric de a solutiona un conflicteste a da vina pe altii. Luptindu-ne cu alte per­soane, nu va mai ttebui sa facem fata problemeireale. Persoanele care obh,muiesc sa procedeze ast­fei, se pIing de faptul ctl ceilalti ii persecuta.

3. 0 alta modalitate empirica de a scapa de 0problema este ignorarea ei ( s-o ingropam cit maiadinc) ..

Prietenii ~i rudele bine intentionate TIe spun ade­sea sa uitam ,din necazuri, dar acest lucru estefoarte periculos deoarece stresulreprimat poate iz­bucni pe alte cai, producind simptome nevrotice saupsihosomatice. Este mult mai indicat sa reinter­pre tam experientele stresante·' dintr-o noult perspec­tiva care ne poate indica noi modalitati de a facefata dificultatilor ~i din acest punct de vedere auto­hipnoza ne poate ajuta foarte mult.

Pentru ca ~utohipnoza sa fie eficienta, aceastatrebuie practicatazilnic timp de 10 - 12 minute.

Subiectul trebuie sa utiHzeze sugestii cu caracterrepetativ .~i afirmativ, de tipul:

"zi dupa zi ma simt tot mai bine";"este foarte placut sa fii liber de dominatia al·

coolului" ~i in acela~i timp sa gindeasctl pozitiv, de­oarece, a~a cum am mai .subliniat, incon~tientul nu

111

opereaza cu negatii. Astfel, daca subiectul i~i ad­ministreaza sugestii de tipul: "nu am sa mai beau",in subcon~tient se inregistreaza mesajul: "am samaibeau" iar mesajul: "nu roa voi teme de aceasta", de.,.vine "mA voi teme de aceasta".

De asemenea, nu este indicata utilizarea unor su­gestii de tipul: "incerc sa slabesc" pentru ca astfelde formulari contin in sine posibilitatea nereu~itei,pe care~subcon~tientul 0 preia imediat.

o modalitate eficienta care poate fi utilizata intimpul autohipnozei este convertirea energiei nega­tive in energie pozitiva. Cind oarnenii traiesc 0stare de stres sau de anxietate, ei emit, in modspontan valuri de energie negativa. daca ei- se bla­meaza pentru lucrurile care nu merg inseamna, deasemenea, eA ei elibereazA mari cantitati de energienegativA.

Se poate converti energia negativa in energiepozitivA pdn urmatorul exercitiu realizat inautohipnoza:

"lmaginati-va 0 situatie in care va autoacuzatisau va autoblamati. Cautati sa retraiti situatia inplan imaginativ pina cind va dati seamacumreactionati la ea. Imaginati-vA apoi 0 situatie pozi­tivll. $i comparati modalitatile de a reactiona la celedoua situatii. Yeti constata ca .ceea ce e~tecomuncelor doua trairi sint reactiileneurovegetative dedescArcare de adrenalina. Odata stabilit acest adevArse· dau subcon~tientului sugestiide' tipul:

"De-acum irtainte doresc ca tu sA-mi transferienergia in scopuri pozitive, in loc s-o risipe~ti inmod negativ".

lata $i alteciteva tehnici de autoreglare a starilorpsihice, tehnici ce pot fi utilizate cu succes in

autohipno2a:1. Deschideti-vA spre 0 noua perspectiva.Reexaminati situatiile de viatl cu care sinteti

confruntati dintr-o noua perspectiva, mai actuala.Ceea ce ii opre$te pe multi oameni sA.faca acest lu­cru este teama cA au fost stupizi sau ridicoli cindau actionat intr-un anumit feI.

o varianta a acestei tehnici consta in abordareapropriei probleme ca ~i cumar fi problema altuia.Hunter (1987) spune ca adesea cind se lovea devreo dificultate intra in autohipnozA $i i$i imaginacA avea 0 pacienta care Ii purta numele. Adesea noi.$tim foarte bine ce sfat. ar trebui sA dam altei per­soane care s-ar afla in aceea$i situatie •dar cind eyorba de noi in$ine, Jntram indificultate. Autohip­noza ne ajuta sa ne transpun.em mai bine in rolul declient $i de consilier ~i sA acceptam sfaturi pe carealtfel Ie-am respinge din motive emotionale sau dincauza imposibilitatii de a ie$i din rutinA.

Bandler (198.5), unul din intemeietorii "Pro­gramarii neurolingvistice" - sistem de psihoterapie$i autoformativ foarte la moda astazi in StateleUnite ale Americii, recomanda ~i el pacientilor sAiexercitiul Dumit "schimbarea perspectivei".

"lncercati sa vA reamintiti 0 tdisputa avuta cu ci­neva clnd ati fost sigur cA aveti dreptate $i derulatiin minte filmul discutiei rspective. Acum incercatisa revedeti filmul mental al aceluia~i eveniment, darde aceastA datA ca ~i cum v-ati privi pe dumnea­voastra pledind pentru cauza adevArului.

Pentru' unli oameni punctul de vedere se schimbafoarte multo Mai sinteti tot atit de sigur ca ati avutdreptate 1".

Acela$i autor ne invata ea putem privi 0 anumita

112 Hipnota - 6 113

discutie ~i din punctul de vedere al unui observatorneutru, privindn-ne pe noi in~ine cit ~i pe partene­rul de discutie de la 0 distanta egala. Un~ori esteuti! sa privim 0 situatie de undeva de sus, acestmod de abordare dindu-ne un grad mai mare de de-'ta~are fata de problemele care ne supara. De pilda,daca cineva i:;:liprive~te micul necaz de la scara sis­temului solar, acesta parca scade din intensitate.

2. Stabiliti-va prioritatilePuteti utiHza autohipnoza pentru a afla daca tre­

buie sa continuati sa faceti un anumit lucru sau tre­buie sa faceti altceva. Exercitiul se nume~te "ba­lanta" ~i are reluI de a cintari argumentele pro ~icontra pentru diverse actiuni (Hunter 1987). Sub·cOll$tientul stabile~te doua tipuri de scale continidargumente ~i contraargumente pentru 0 anumita de­cizie (de pilda, a schimba sau a mentine serviciul).

Argumente pentru a mentine vechiul serviciu- 6 ani vechime- i~i cunoa~te bine munca- 0 face bine- se considera competenta- salariu bun- relatii bune eu colegii

Argumente pentru a-I schimba- rutina 0 plictise~te- dore~te ceva nou- are nevoie sa fie promovata- dore~te mai multi bani- ii este greu sa lucreze in aceIa~i loc de muncaimpreuna cu fostul prieten- nu sint barbati interesanti, necasatoriti Ia ve­

chiul serviciu

114

in autohipnoza, pacienta care este framintata deideea daca sa schimhe sau nu serviciul, i~i imagi­neaza ca pune cele doua scale in balanta, ,obligindsubcon:;;tientul sa adopte 0 decizie intuitiva. Apoi eaadauga in balanta argumentele exterioare pe carele-a aflat din ziar, in favoarea ~i in defavoarea nou­lui loc de munca.

Argumente pentru noul loc de munca- posibilitatea de a calatori- probabil un salariu mai bun- 0 noua directie pentru cariera profesionala- posibilitatea unui nOll mod de a se exprima- scapa de dificultatea de a lucra in compania

fostului prietenArgumente contra- teama c~ nu va face fa~a noHor sardni. poate noul serviciu nu i se potriYe~te,. poate nu are aptitudini- poate nu-i va face placere sa lucreze ell

publicul- poate va avea dificultati de a intra in relatie ell

persoanenecunoscute- poate Ii va fi dor de casa- poate va avea difieultati sa-~i gaseascli un prie-

ten stabil

Pacienta va cintari in gind parte a cea mai grea aacestei scale, comparind-o cu partea cea mai grea aprimei scale.

Ril.spunsul in cazul ei va fi:1. E chiar absolut necesar sa fad 0 schimbare?2. Ce schimbare ar trebui sa fad ne,.

voia unei schimbati?aIt mod de a stabiH prioritatHe se

compararea normelor ~i obligatiilor impwse

1

cu acele comportamente care fac in mod real partedin noi ~i ne fac placere.

3. Cautati ~i formulati clar elementele problemeipe care 0 aveti.

Uneori este utH sa aplicam unei situatii reale 0formula artificiala. V.aloarea procedeului consta inaceea ca situatia nu se va potrivi chiar exact sche­mei ~i atunci trebuie sa 0 fortam putin pentru a in­tra in schema. Aceasta 0 face sa se clatine putin ~io bre~a cit de mica ne poate ajuta sa atacam proble­ma din alta perspectiva.

Un model de schema ar fi "formula celor treicutii". Se impart componenteIe problemei $i sea~eaza in trei sertare separate, denumite astfel:

- cutia I -" Alte persoane"- cutia II - "Faptele" (cuprinde deserierea exacta

a date lor problemei)- cutia III - "Eu" (contine aeele parti ale proble­

mei la care am contribuit noi in~ine; cuprindereaGiii la evenimente: furie teama, mindrie)

Cind toate cutiile s-au umplut, luati prima cutie$i aruncati-o. Nu puteti schimba cu nimie contri­butia altora la situatia ereata, a~a ca nu merita sava bateti capul eu ceea ce ati plasat in prima cutie.Acestea sint problemele altora, nu ale dumnea­voastra. Asigurati-va insa ca nu ati plasat chiar per­soane in intregime in cutia de aruncat! Nu va putetipermite sa scapati prea u~or de cei din jur. Ace~tiasint prea importanti pentru dumneavoastra.

Examinati cutia a doua. Nici aici nu e nimic deschimbat. Bineinteles, situatia se poate modi fica eutimpul ~i atunci vor aparea noi fapte de analizat.

Nu are rost sa consumati energie eu lueruri pecare nu Ie puteti modi fica. Acum priviti problema

116

din nou~i yeti constata ea dupa ee ati aruncat celedoua cutii, ea apare altfel. Cu elementele care auramas, aveti ~ansa sa faeeti ceva. Aruncati 0 privireasupra propriei contributii la problema in cauza.Daca nu va simtitipe moment capabili sa modifi­eati ceva din propriile sentimente legate de situatiaproblema, tot ce va rnmine de Oi,eut este sacon~tientizati trairile respective ~i sa Ie a~ezatiintr-un spatiu accesibil. Cind va yeti simti pregatitiIe yeti putea extrage, reexamina ~i eventualmodifica.

De pilda, sinteti intr-o situatie dificila cu cel maibun prieten. Modul in care acesta s-a purtat cu dum­neavoastra' va face sa va simtiti jignit ~i ineanusinteti pregatit sa renuntati 1.a.sentimentele negativepe care vi le-a trezit comportamentul aeestuia. Inacest eaz, nu luati niei 0 decizie in legatura eu vii­torul relatiei respective ~i pentru moment punetisentimentele respective de-o parte la pastrare.

4. Acordati-va un timp pentru reverieCel mai eficient mod de a utiliza utohipnoza

este sa va acordati zilnic 10-15 minute de reverie,cind subcon~tientul poate sa luereze asupra proble­melor dumneavoastra.

Aeordati-va 0 vaeanta imaginara la mare, in Aus­tralia sau in India.

Fiecare subiect traie~te autohipnoza la modul saupersonal. Exista totu~i citeva aspeete comune pecare Ie relateaza majoritatea eelor care practicaaeeasta tehnica:

- tremurul pleoapelor;- deta~area fata de stimulii exteriori;- 0 stare de relaxare eeva mai profunda decit cea

specifiea antrenamentului autogen al lui Schultz.

117

Bibliografie selectiv~

1.- Bandler, R. Using Your Brain for a Change.Andreas, Steve; Andreas Coniral (eds). Real PeoplePress Moab Utah, 1985.

2.- Barber, Th. 'X; Spanos, N.; Chaves, J .F. Hyp­nosis, Imaginations and Human Potentialities. Per­gamon Press Inc. New..York - Toronto - Frankfurt.F.a.

3.- Graham: G. How to change your life. RealOption Press, 1990.

4.- Gheorghiu~ A. Hipnoza - realitate ~i Detinne.Ed. ~tiintifici1, Bucure~ti, 1977.

5.- lIilgard, E.R. The Experience of HypnoticSusceptibility. A Harbinger book.' Harcourt, Braceand Worald, Inc. New-York. F.a.

6.- Hunter, Marlene. Psych Yourself in! Hypnosisand Health. Seawalk Press LT.D. 1987

7.- Hartland, J. Medical and Dental Hypnosis andits Clinical Applications Bailliere Tindall, London,sec.ed.1979

8.- Hilgard, R.H.; Hilgard Josephine.· Hypnosis inthe Relief of Pain. William Kaufmann, Inc. Los Al­tos, Calif omia, 1975

9.- Lankton, St. Practical Magic. Meta Publica­tions. Cupertino, California 1980

10.- Le Cron, L.M. Self-HYPQ.otism.,The Tech­nique and its Use in Daily Living, Prentice··flall,Inc. Englewood Cliffs, N-Y 7-th ed.l978

11." Marcuse, FL Hypnosis. I'llct and Fiction. Pin­guin Books, 1959

118

12.-Powers~ M. Advanced Techniques of Hypno­sis. Wilshire Book Compo Hollywood, California,1965

13.- Unestahl, L.E. Self-Hypnosis in Sports andLife in Applied Sport Psychology. Williams, J.M.(eds.), 1987

14.- Weitzenhoffer, A.M. General Techniques ofHypnotism. Grune anq Straton, Inc. New York andLo~don, 1957

15.- Weitzenhoffer, A.M. An Objective Study inSuggestibility. Science Editions, John Wiley andSons, Inc., New-York, 1963

119