sMaterialul din aceastd carte nu poate f repradus sau transntis total, par;ial in

niciun ntediu (fe cd este electronic, necanic sau de attfel)fira autorizaTia exprisd;i scrisda autoare/or, Pentru a solicita o autorizatie, ad rog sd contactati autoare/e, speclfcdndmaterialul solicitat, mediul in care doriyi sd-/ dfuzali ;i scopul in care dori;i stifolosiyimaterialul.

Aceastd carte nu are intenlia de a16 consideratd un serviciu legal, medical sau deorice altd c7ln4eten/d ?rofesiokald. IEbrnhliile puse ta dispozilie nu sunt un substitutpentru un sfut sau o ingrijire profesioniste. Dacd aveti neooie de sfat sau asistenyri legald,medicala sau de orice alhi nctturd, adresali-vd ;i solicitayi seraiciile unui profesionistczrnPetent. lutorul ;i editura nu sunt rdspunzdtori pentru orice pagube ce poi apdrea dinsau in /egdturd cufalosirea oricdreia dintre infornaTiile cuprinse in aceasti carle.

Oo

Copyrigtht @201 6,Steluta Todea

Toate drepturile asupra ?rezentei edi/ii aparlin tn exclusisitate autoarelor.Reproducerea integrald sau parliald a textului sau a ilustraliilor din aceastd carte poate16

lfdcutd numai cu acordul autoarelor.

Editura Napoca StarPiata Mihai Viteazul nr.34/35, ap.19

te/./fax:0264 432 547 mobil:0740 167 461

ISBN 97 8- 606-690-467-2 editura Napoca Star 2016

sjt 'l[ .qt\

s]]E ]LL NU

r{rrrsA

Sr. & Jr.Hipnoza pentru

anxietate, atac d. p anlce

* nl.- ),,

= ==i' t ? li=g"= ,srro'-ii;;lt;

dtllI+Eg

H

((Scrierea c[rtilor din aceast[ seriea apdrut spontan. Scrierea s-arealizat ca o curgere a piciturilorde iubire existente in suflet.Mesajul acestor cinci c[rfi este

clar gi concis si sebazeazS. perezultate obtinute in cabinet.Atunci cdnd aceste rezultatebenefice se confirmi gi se

reconfirmi, au trecut demult defaza de experiment. Aceste lucr[riau suport stiintific, dar se bazeazd.

gi pe experimentare subiectivi,mintea omului este in stare sise vindece, daci i9i alege in modconstient acest obiectiv. Oricinese poate bucura de o sindtateexcelenti dac5. urmeazd citevaprincipii in aceastl directie, cumar fi s[ aibd, grijd, de minte, decorp si de spirit. Omului ii estefricl doar de ceea ce nu cunoagte.Haidegi atunci si descoperim in ce

fel function eazd. minte4 corpul sisufletul nostru. Ce ne dorim?

Cr?rinsCapitolul

1.1.

1.2.

1.3.

7.4.

capitolul 2

2.1..

2.2.2.3.

2.4.

Capitolul 33.1.3.2.aaJ.J.

3.4.

Depdgirea fricii

18+ ..lngrrlorarea $1 nellnr$tea

Strategiile interpersonaleRelalia corp-minte gi sufletTeama gi anxietatea

Renunfarea la arxietate gi evitarea riscurilorAsumarea riscurilorSchimbarea mult doriti - restructurarea cognitivi

Eliberarea de frici prin confruntate cu propriile friciRenun{area la imaginile care genereazd teamd"

Renunfarea la convingerile care produc teamd.

Introspecfia

Scenariu dehipnozd,intrebiri de la cliengi gi cititoriAprecieri

.56

cabit1lul 4 76---,{'----'-4.7. Zltmbegte - ai scipat de frici4.2 Renunlarea la vinovigie4.3. Psihoterapia congtientizirii4.4. Hrpnoza gi autohipnoza

Ca?itolul 55.1..

5.2.

5.3.

,,90

fIt

tr1 \;

4t(:a( o\ ,tf'ftf4/*

t Y ,, -.,

1.1+.Ingrij orare a S i ne liniSte a

\\ 'l3;

,?\r

S trate giile inte rp e rs o n a Ie

1_.2

1..3

Relalia corp-minte Si suflet

I.4

Teama Si anxietatea

1.1.

ingrij o rar e a S i n e linis te a

irr..p"r.t cu cele mai ugoare stiri de nelinigte 9i ingrijorare

l)(, care 1e simlim, pentru a vedea de unde pleaci o stare care

rrlc: intensitatea cez mai scdzuti gi cum, pe urmi, se poatelrlrnsforma in anxietate sau in atac de panici, vom afa care

:irrnt cele mai intense stlri simlite in anumite situagii, repetitivr;lrrr constant.

Starea de nelinigte este perceputi ca o strifulgerare, cumr'ir ceva ar urma si se intdmple. Nelinigtea gi ingrijorarea suntrrrr semnal natural al creierului, pentru a ne reaminti cd ceva

nu este in ordine 9i trebuie terminat sau reglementat. Dinrrccasti. cauzd., dacd identificdm c5. ceva ne nelinigtegte sau ne

ingrijoreazd,, trebuie si identificdm care este acea cauzd.,pentru,r tieie la rezolvarea ei. in acest caz, o amdnare nu este de dorit,rlcoarece o problemi care ne frdminti gi pe care nu o rezolvdmimediat ate ca urmare amplificarea stirii de ingrijorare, care

rlcvine mai apoi diunitoare.In priml fazi., trebuie si identificim dac[, intr-adevir, ne

confruntim cu stiri de nelinigte. $i, imediat, sd incercim sirrfim de ce suntem nelinigtili!Multe mame igi facgriji exagerate

in ceea ce privegte copilul1orl se ingrloreazd. cd a mAncat prea

rnult, apoi ci a mdncat prea putin. Sogiile se frimdnti c5. nu aaiuns soful la timp acasi - poate a avut un accident, s-a incurcatcu cineval cdld ajunge acasd., se manifesti supirarea, pentru cd

nu a sunat...In fine, se supird ci pisica a fhcut mizerre in casd

sau cd soful nu 9i-a pus papucii la loc, ce o sd zicd geful cd am

intdrziat etc. Avem mereu nelinigti gi supiriri pe capul nostru,care mai apoi se transformi intr-o ingrijorare continud., cdreia

nici nu mai suntem in stare si ii definim motiml.

H

ingrijori.rile descrise mai sus sunt ingrijorlri produsein legiturl cu ceilal1i cu care interaclionim, dar mai sunt giingrijorlri care ne privesc pe noi ingine gi ne gAndim: oare suntsuficient de bun, de degtept, pot sI fac fa7d,, pot si m[ ridicla nivelul celorlalf, dacl observi cineva c[ sunt nelinigtit etc.Acestea sunt ingrijordri ale eului, provin din interiorul nostru.

Cum s-au dezvoltat toate aceste nelinigti care au afectatcomportamentull i.r funcgie de trislturile caracteristicede personalitate ale fiecirui individ, care psihologic suntidentificate prin adjective precum: extrovertit, introvertit,dependent, retras, arog nt,aceste trdsituri sunt concep tuahzateca expresii clare ale structuri de caracter gi de personalitate.

Atunci cAnd structurile cognitive atribuie sensevenimentelor, declang eaz1, o reaclie in lan1, care culmineazicu tipurile de comportarnent manifesl (strategii) care suntatribuite tr[siturilor de personalitate. Evenimentul in sine nucreeazd. o problemi, doar reacfia la acel eveniment transformievenimentul intr-o problem[. Sa dam un exemplu: sotiast[ liniititi la televizor, cdnd deodati observi cd sogul aintdrziat; atunci, intervine structura cognitivi, atribuie sensevenimentului gi se declangeazi o reactie in lan1- poate a avutun accident sau poate are o amantd.rms,pdrIsegte, nu o si. maiam din ce si triiesc, nu o sL pot si-mi intregin copilul, ce o sdfac, nu glsesc alti iegire decdt si mor... Se intdmpll acest procesdaci este o personalitate dependentl. Acesta este un modelde comportament dezadaptativ, izr activarea pronu ntatd, a,

schemelor disfuncfonale este elementul central al tulburirilorde anxietate, de depresie.

Schemele disfuncgionale inlocuiesc schemel e adaptative,care sunt mai orientate spre rcalitate.De exemplu, in tulbuririledepresive devine dominant stilul care este oigani zat in jwultemei autonegirii.

in tulburarea depresivi se observd o accentuare cu minus,

care face ca persoana si se simti inutil[ gi astfel, apaticd. Intulburirile de anxietate devine hiperactiv stilul pericoluluiasupra propriei persoane.

in tulburirile de panici, stilul activat este relevant pentrucatastrofa iminent[.

in stirile de anxietate gi de atac de panicd se observi o

accentuare cu plus {ayd, de starea de normalitate' ceea ce cteeazd'

o stare de pericol iminent, dar pe care nu Putem si il identific[m,deoarece nu este real; el se produce datoriti stimulilor dinminte gi catastrofizarea devine iminentd.

Se definim acum ce inseamni normalitatea. Normalitatea,din punct de vedere al propriei persoane, inseamnd cd' acea

persoani reutegte sI se adapteze in mod adecvat la orice situalieinterne cu care se confrunti, este mulgumiti cu sine 9i reugegte

si treacd peste probleme. La nivel interpersonal, in relagia cu

ceilalli gi cu mediul, o persoani normali reugegte si comunice

empatic de cele mai multe ori, i9i plitegte taxele gi impozitelela timp, nu se pldnge aproape niciodatd. Aceasti normalitate a

fost stabiliti dupi comportamentul majoritalii populagiei, dar

si nu uitim, din normalitate nu s:au niscut niciodati genii, a9a

ci nu trebuie si fi1i supirali cI nu aparlineli normalitegii.

Daci persoana este autonomi, deline alte strategiibazalernotivalionale gi igi va spune la acelagi scenariu: asta e' o si md

tlcscurc, sunt puternicd, o si gisesc solufi, poate imi este mailrine fhri el. Acest comportament funcfion eazS' pe baza stiluluirrdaptativ orientat spre realitate. Accept realitatea aga cum este.

De ce au apdrtt aceste comportamente dezadaptative? A;a('um am atdtat mai sus, suntem programali genetic; apoi, inconfruntarea nedoriti cu mediul inconjuritor sau cu influenletlin partea altor persoane sau in urma trdirii unor evenimente

I rrLr.rmatice specifi ce.

1.2.

S trategiile interp ers on ale

Dacd avem in atenfie viziunea asupra personalitigii de-alungul istoriei, infelegem cum s-au conturat tiparele noastrede gdndire, simfire gi acfiune. Aga cum am ariltat in carteanoastrl, ,,Prizonteri in propria minte 9i eliberarea din ea',, pdnila un anumit nivel, procesele fundamentale sunt programategi sunt exprimate printr-un comportament manifest. $ianimalele, in mare patte,au comportamentul programat. Deci,atit animalele, cAt gi oamenii simt frici, furie, bucurie gi auposibilitatea de a acfiona in direcgia determinatd de informagiagenetici gi experienfL.

La oameni, programele motivafional-cognitiv-afective dedurati rnfluen[eazl procesele automate, care sunt: felul in caregdndim, felul in care vorbim, felul in care construim acgiuni gievenimente, ce simgim, cum suntem dispugi s[ acgionim sau sLreactionlm.

In momentul in care actionlm, acea acliune a fostdeterminati logic, congtient.

In momentul in care reacfionim, acea acgiune s-a produsdin subcongtient, din obignuingi, degi este o acfiune pr ogiamatd;asupra acesteia nu mai avem control. De aceea, este bine, findndseama ci suntem fiinfe congtiente, si ne oprim o fracliune desecundL, s[ trecem rlspunsul prin filtrul congtiinlei noastre 9i s[realizdm o acfiune congtient[. Doar acest aspect ne diferengiazd.de animale, faptul ci suntem fiin1e congtiinte de sine. 56 neluim astfel rolul de fiingi congtientd in primire gi si construimcAt mai multe comportamente congtiente, adaptative, care s6 neajute pe drumul vielii, in interacliunea cu ceilalf gi cu mediul,cat gi in interacliunea cu triirile noastre interioare determinate,cu noi ingine.

De-a lungu1 timpului, s-au dezvoltat multe programe de

stimulare, motiva{ie, dezvoltare cognitivi, care au fost necesare

ca rczultat al dorinlei de a cregte calitatea vielii individului.Strategiile pentru oblinerea hranei, respectiv a ptdzir, pentru

competifie, pentru sociabilitate au fost utile in imprejuririprimitive gi chiar ma\ tdrziu, dar astdzi, ele nu mai corespund

unei societdli foarte tehnologizate' cu o organizate sociali 9i

culturale complexi gi din ce in ce mai complicatd.Incapacitatea

de adaptare sau inadecvarea la condifile societigii moderne

tehnologizate puternic poate fi un factor in aparigia 9i

dezvoltareacomportamentului dezadaptativ al multor persoane,

diagnosticat drept,,tulburare de personalitate".Indiferent de valoarea unor comportamente in mediile

anterioare istoric, unde, pentru supraviefuire, individul avea

nevoie de anumite strategii, cum ar fi obginerea prdzii pentru

hrand prin vdndtoare agresivd ori acapararea de teritoriifavorabile prin lupte rdzbo\nice, in cultura de astdzi ele nu se

mai potrivesc, sunt dezvuabile 9i combitute.Am amintit aici de comportamentul primitiv, deoarece

ncelagi patern este activat in tiparul de ,,luptX sau fugi", c te afbst probabil eficient in situagii arhaice gi de urgengd'in caz de

pericol fizic, cdnd omul se lntdlnea in pidure cu un animal 9i

clorea si-l ucidi pentru hrand;atunci pericolul era real, deoarece

nu gtia dac[ nu cumva el va fi cel rinit sau chiar ucis.

Acum, acest patern, care se activeazd, gi se declangeazd" ca

riispuns psihofiziologic, poate forma substratul unei tulburdriile arxietate sau a unei stiri ostile cronice.

Daci cineva este exPus constant la diverse situaliiinterpersonale nocive gi este o persoan[ vulnerabili, poate

rnanifesta o tulburare de anxietate diagnosticab\Id", ca rdspuns

lrsihofiziologic pentru perceplia pericolului 9i activarea

sistemului nervos autonom.