i. i m da George Bariţiu

R c f e e ţ w

I B m 50V^ Piaîa Libertăţii 23 M AdmiBlStraţia j Bucureşti, s. Ionică 8

Cm lot diapreţal panlrw peper, arlsfc©**a£M $i eMgarUl Bid M de ere a-ar Ü fost is stare s# m sţtaă aiapiri stœiai (Isteria TsaRsilvamiei & 1AMŢ1J

L»w

»Hi

Braşov, Piaţa Libertiţil 28Bucureşti, «i. Voevoii SO

APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRUA B O N A M E N T U L

Trei luai Şase luni Ua aa Bom ânîa: I I 30 60 LaiStreiaătate t W §0 90 ţ-©I 9Am

T e lc ta * Braşow •____

Concesiunea anunţurilor şl abonameatelor : Prünaa, Aţo«&iRemână de publicitate Oft. ILIESCU Bacareştl, a. MWw w

Organizarea munceiTransformările survenite în

ultimii ani au schimbat concep­ţiile sociale^ şi au zdruncinat aşezamintele pe care se baza societatea noastră, care a fost capabilă de-o civil za ţie neîntre­cuta,^ dar a dat dovadă şi de defecte neertate ale căror urmări se repercutează încă fără putinţa de a fi oprit«: răsboiul mon­dial. Ca urmare firească şi ne­cesară a u&or eforturi supra­umane, topite la un loc în fata primejdiei comune, avem de în­registrat acel sentiment de ega­litate care a ajuns d d a un ca­păt la altul al lumii, străbătând largurile nemărg nite ale ocea­nelor şi graniţele înguste ale ţărilor, marcând totodată înce­puturile unei vieţi renovate, cru­ţată de păcatele trecutului şi tinzând implacabil către exis­tenţa reală şi concretă a unei ^democraţii sincere, condiţionate de spiritul uman şi sacru al dreptăţii sociale.

Organizarea ▼ie ţii naţionale şi statornicirea relaţiilor mon­diale este în faza de orientare. Reorganizarea Vieţii colective e o problemă ce nu sparge ori­zonturile turburi ale preocupă­rilor mari subiective i»ediate. Interdependenţa statelor a de- ^enit aşa de complexă şi regle­mentarea raporturilor interna­ţionale atât d t utîlă şi necesară, încât soluţionarea problemelor tup cadrul şubred al preocupă­rilor strict naţionale, trecând cu toată gravitatea în domeniul larg al preocupărilor moadiale.

Şi dintre aceste preocupări cea mai importantă şi desigur şi cea mai urgentă — este or­ganizarea muncii. Organizarea imediată a muncii implică re­glementarea justă a raporturiior dintre capital şi muncă, fără care lipseşte aeel stimulent inerent activităjii uriaşe ce trebue de­pusă pentru salvarea omenirei din crizele negre şi accesele roşii care s’au abătut ca o fur­tună năprasnică şi nepotolită. Faţâ în faţă stau două forţe ex ­traordinare gata să Se cioc- l e a s c ă : capitalismul ireductibil şi solidaritatea robustă a mas- seler muncitoreşti. Sunt două forţe «are nu vor nici una nici alta să c e d e z e : una din dreptu­rile uzurpate, iar alta din pre­tenţiile utopice, menţinându-se fiecare i i i izolarea lor iniţială. §.1 Vl3 | să înţeleagă nici una «un aceste două forţe, că o cen- ciuere justik şi umană se impu­ne: eoncilierea capitalului cu ® unca‘ P^Mind iniţiativa expe­rimentală a capitalului şi dând muncii drepturile ei integrale seva putea contigua, fără zdrunci­nări, evoluţia progresivă a socie­tăţii. '

- f i Iui rulaf e8ta trebue Să se înţeleagă cât mai curând căci viata lugubră de azi nu ma poate dura. Educaţia socială către acest scop trebue să tindă. Indicaţia unei concilieri între capital şi muncă o avem de altfel şi în desfăşurarea şi în ­lănţuirea logică a faptelor, care în ultimă instanţă au fost di­rijate de comisiunile de arbi- traj, acceptate şi de o parte şi de cealaltă, stabilind proporţiile jiste ale unei colaborări pen­tru b nele colectiv, iar nu recu­noscând şi sancţionând reciproc iz© area. Această colaborare in ’

c i î f i a* muocii Ciî capitalul este ^ g u r ă capabilă de toate efor-

ructuase P8 care sufe­rinţa noastră colectivă — le aşteaptă fără zăbavă.

Organizarea muncii pe ba- un0l concilieri nu e un

amplu deziderat, ci e un im- perativ economic şi un impe- ativ moral de prima ordine.

Europa e un vast câmp de su- xerinţă umană; i;pe bătrânele ei ^tinderi milioanele de oameni

supoartă cele mai grele neajun­suri, sbătându-se în braţele fe­roce ale foametei. Şi nădejdea unei scăpări nu e decât în or­ganizarea metodică şi generală a muncii. Organizarea gene­rală, care să cuprindă des- voltarea industrială a tuturor Statelor în legătură cu necesi­tăţile urgente şi echilibrarea internaţională a producţiei cu consumaţia este o nevoe nu nu­mai simţită, dar nevoe de pe urma căreia s’au făcut una cu pământul zeci de milioane de oameni. Şi aceasta nu mai poa­te continua, nu trebuie să mai continue dacă în sufle tele noastre mai avem sfintele sentimente de umanitate. Şl în numele lor tre­bue să ne ridicăm 'pentru a cere sus şi taie orgarizaiea neîntâr­ziată a muncii. Toate tendinţele noastre să se topească în a- ceiaşi albie comună a binelui reciproc şi general ca să scutu­răm de pe umerii noştri ce nu mai pet suporta mizeriile ome­nirei.

N. B.

C E R E M . . .După comploturi le dd a Orade, Ti­

mişoara şi Târgu Mureşului, cerem cea mai mare severitate faţă de toţi suspecţii.

Cerem ca severitatea să fie măsu­rată cu curajul c« care tâPărul pro­curor militar din Cluj» d-l Vmtlîă Pe­tala — care precizează clar faptele— a raásurat-o îa ‘procesul care s’a desfăşurat aici, la ctmea marţială.

Pentm că u W||gg5BtM le-au crescut strajnic creasta, ele când simt cen* vînşi că Anglia şi America îi spriji- neşle. Azi ib iar un zisr d?n Cluj, în­cepe primul iău articol eu martie titlu; Amicul nostru este Englezul 1 Penira că Englezul le este mare a- mic, nu cercetăm acum cmânusţit. Dar de w z u t vede ori cine că la Budapesta se instalează filiala Bán- cei Angiiéi, cá r e malurile Dunării se cumpără terenuri mari pentru an­trepozite englezeşti, că, după ce au rt bit la Ausuisci, apoi h Jidanii !or, pe care —— cu drept cavâut -—iii gonesc acum, Ungurii sunt siliţi să primească aîţi stăpâni ©cotemief. Insă ce lângă viesţa economică, are şi cea politică avem nevoie ' de' mai mare ajetor străin. Le va fi Englezul £mlc, dsr amiciţiei i-au prem ers închinările şi rugăciunile care au obţinut amiciţia. La Budapesta se lucreazf, deci, la un pact &ngIo maghiar, a cărui dez» voiiare este de cea mai mare însem­nătate.

t y is u z i i o zO, visuri îndrăsneţe, blestemate, Voi îmi rspiră-ţi hanurile toate, Cu zor nebun,

c Clipită de clipită,Ca hor de de războinici hemesiţl lnlr’o cetate cuceriiă...

e. c u m a ş v z e a . . .O, cum aş vrea,Cu lăcomia oarbă cu privirea mea,Să te înmoiu,Să te înfrâng,Să te ’ngenunchiuŞi aspru ’nlănţuindu-ţi nepătrunsul trunchiu Sub sărutări ce-sprind şi ’nghiaţă,Cu pofta mea nebună şi semeaţă,Cu dinţii mei de tigru Eu sânii să ţi-i sţâşii Din inimă secretele să-ţi smulg,Viafâl... H. Cotruş.

Acţiunea viitoare a bolşevicilor ruşi.

NOILE PERSPECTIVECu toate tergiversările unors, unica

preocspare a lnrr.ei civilizate este să iasă din sltaaţia imposibilă crdaifl de acţiunea negativă a Ideilor utopice. Accidentul fine să aîl/me că binefa­cerile civilizaţiei sânt mal scumpe omenirii ca perspectivele unui fali­ment iaevitiîbH,

Occidentul şi a respectat totdeauna principiile. Teama de a nu le com­promite îi imprnse o rezervă explica­bilă şi absolut legitimă.

In Rusia s’a jertfit o civilizaţie aproape ’.»existentă şi an re*>ira care anihila ori-ce i n t e r i de progres. Ex­perienţa costă îasa câte-va zeci de mUioane de vieţi sacrificata în mod laurii

Dscă a tâ te a ; viclime n*au pu?tsi con^olid* noul regim — căci dicta­tura e uu iodicia de slăbiciune ş instabilitate — ne întrebăm ce anume ar putea înfrârga opoziţia formida­bilă şi facilă a mssselor contra regi­mului sovietist? Dacă astăzi se mai poate menţine cu paliative (Denikin a fost un pallstiv), ce va fi mâ;ne? Ori-cum opoziţia există ?i consecin­ţele ţ i pot ii fatale. Troţks a î jţe les gravitatea situaţiei şi de a c i îendln* ţele agresive ale Rusiei sovietute. O acţmae ofeasivă este deci o necesi­tat« pentru bolşevici. Să vedem acum dacă are şanse de renşită.

^ logic sâ ne întrebăm care este puterea ofeisivâ a bolşevicilor. Din even,mentele recente se desprinde e ideie genera ă. Să le recapitulăm.

Generalul ftenichio « întreprias«An ocuPărei Kievului, cu

15.000 de oameni Pe un fl0nt imensAcest Upt nu trebuie să 8:aoe nimă- uui. Se ştie că 3/4 di» armasa lai De- nîktn era formată din trupe neregu­late şi nesigure, foarte mult aplecat« sare jaf şî foarte puţin spre eroism. Conduita acestora a provocat mişcă- riie din spatela frontului şi a grăbit desneaămâatul. Cu atâtea forţe nu putea fi ve/ba de o bană organizare a etapelor şi nici de o campanie ono­rabilă. Bolşevicii de două ori mai n u m e re ^ adică nu tocmai numeroşi

faţă de imensitatea disfaoţdor şi aju­taţi de revoltaţii ueraînieni au ?enşlt d jp ă o luptă dă 3 ziis să-i alunge.

Nn greşesc mult când spun că dasă armata Deniikui rezista eu vi­goare ?ncă câte-va zi e, deruta s ’arii predus cu siguranţă îa rândurile boişîvicilor. Denick niştii insă erau tot raşi...

Negraşii că sovietele dispus de o ar natâ mult mai mare, însă nici odată n’o vor putea tracaporta la frontiera, pentru că frontul lor in­tern e mare, din ce în ce mai mare...

Slăbiciunea bolşevicilor e evidentă, ori-cari sr fi cauzele ei.

Dacă masele a r accepta teoriile co­rn unUte, o armată roş;e de milioane ar fi numai o chssdune de arma­ment. Neputâad mobiliza sovktcle, recrutează dementele disparate a că­ror soartă e strâns legată de exis­tenţa republicei moscovite. Frontul poîono-leton şi expediţiile din Sibe­ria şi Rusia meridiouail, le întreţin bolşevicii ca sacrificiul ordiaei in­terne.

Apariţia^ armatelor verzi e simpto^ matică şi indica o stare morbidă. Un pericol real d !n partea armatelor ro­şii nu este. Bolşevicii sunt prea ocu- pa|i cu... politica iatemă. Tota-şi in disperare de cauză repubiica sovie­telor, s ’ar putea liaucide... atacân- du-iie.

Sunt motive puternice să credem că democraţia ucrainiaiâ, care se agită, H va goni încet şi metodic dela Nistru, spro Asia, câmp nesfâr­şit pentru experienţele sângeroase (aici ar putea experimenta şi unii tovi prea înfierbântaţi dela noi,). Şi e cert, că a :eastâ democraţie va câştiga pe ţărani şi chiar pă lucrătorii îktui de roiul da tirani... asupriţi.

U»mând exemplul Belgienilor iute- ligeati, celelalte popoare din Europa, vor afia în muacă bogăţia materială şi moraiă, tot deauna însoţită de un statornic progres, de adevăratul pro­gres social.1 Brăila, Februarie 192i.

J?. Ştefinescu.

Da'îă U"gurilor le creşte acum creasta, < âr le va creşte îo viitor ? 1

Să ne dem bino seamă de această perspectivă, care va avea ca urmare o creştere r^pidá a izredeniei UDga- reştî.

iiredenta aceasta, fără motive na* tonale, dar cu motive economice — Franz Chorin îe-a expus pe acestea îu tr’un msnsoria despre rare se z ce, în reviste de politică ştiinţificeşte expus?, că a făcut impresie îa Paris— ne va sili şi pe noi să căutf m drumul Angliei. Să o studiem, să o servim chiar. Pe duşman trebuie să-l caoţi doar on unde se găseşte; şl să-i dai lupta ori unde îl găseşti.

Noi credem că D. Alexandru Vaida- Vofvod a şi fácut acest luc ru ; şi că trebue să rt avut oarecare succeáe, deoarece vedem că Anglia e»te gata să ne împrumute, împreună cu Franţa.

Cn toate acestea noi nu trebue să ne bizuim pe poterile străine. Intru cât priveşte irredenta maghiar.l ele pot da sfaturi, dar nu pot sumima starea de spirit d n Ungaria. Aceasta o vom combate noî, de»aici, de-a- casă,

Cum ?Ca severitate 1Vorbiam mai când era cu un un­

gar d© samă. Discuta® psihologia Ier şi a noastră, în aceste momente, hi îmi înşiră nlşt® „nedreptăţi*, pe cara nu îe cunoşteam, pe care !e puteam explica şi ahfeî, na în fa* Iul Iul. Dar totuşi, la urma urmelor, el zise,: ,Pe noi na ne ve|i putea siăpâui, decât prin severitate si dr«p- Ute.*

A face tofdeauaa dreptate, în lu­mea aceasta a Ardtalului, este o ne­voie permanentă. Dacă Ardealul sr fi • insală într’ua ocean oarecare, cu nifcta primitivi abia acum de c i ­vilizat, caiea-valea : Ai pu ita admite şi greşeli, adecă , nedreptăţi.* Dar Ardealul est# © ţa^ă de-o miie de ani !h contact cu Apusul, dar Ar­dealul este o nevoie* âa trăia a mái multora, deci «âte râvnit, şi de alţii ca şi Pal«8tîna la vremurile v ech i ; dar Ardealul ara o cultură, a cărei canosştera na asta suiasi inter» sântă, ci şi, de folos pentru guver­nan ţi ; dar Ardealul este o ţară, de csra lumea se va interesa tot at§t de mult cam se interesa când — noi ne t^parn durerile, nedreptăţile, per­secuţiile în presa străină, îa paria* mentele streine. Esta, aşadar, evi- deat că aşa va fi şl de aici înainte. Se var plânge însă a l ţ i i ! Da aaeea, de sigur, dreptate, dreptate şi iarăşi d rep ta te .! D© aceia na îrebuess şi c a n u m ea re o înţeleg, o s im t o cul­tivă instinctiv. Suatem toţi de aceş­tia ? Od există şi administratori cari abia acum învaţă a administra ? Care»i, în această privinţă, bîîanţui er; resorturi ? Este o Întrebare de conştiinţa, pe eare fiecare Româa trebas să şi-o puoă.

Dreptate ! ţ D.ir şi severitate !

Noi am declarat, din capul îo:u!ui, la â ba-luiia, că voim o egalâ-în- dreptă|ire de model Dar, concetăţenii ungari (rebue să ce îngădue timpul cerat, ca să o înfăptuim. Pentru o- pere. care să facă, din Ardeal, o ţară ca Elveţia, din România un stat d?- p in generos, trebue — timp. D n revoluţiuoi şi anexări hu se poate frece, deodată în paradisurî. Noi nu am ajuns unde voim să fjungens dar msrgem, înc!et, îafr’acolo.

Insă ungurii ni se aruncă în drum, ne pândesc ca din codri, penfn? ca să lovească dela spate, ca haiducii Orâzii, Timişoarei, Târgu-iMarăşului. Insă, aproape de «cop, ei vreau sa nimicească realizarea scopuloî nos- tm de mult râvnit. Ei, n u ! Câtă vreme aceasta o vor, noi nu putem fi buni cu ráfi, miei cu lupii, proşti ca şireţii. ín lupta pentru existenţă revenim şi noi la ipijioaceîe luptei eficace, Ia severitate.

C enm , deci, toată severitatea pe care existenţa neturburată a statului o pretinde. Cu câ: vedem mai clar că sunt şi puteri sfrăine care îi in- curajeazâ contra noastră, cu atât mai mult cerem.

Iutăiu severitate, apoi dreptate !

G. B. D.

Bileţelele de recomandare pen­tru streinii ce urmează să fie evacuaţi sunt o ruşine şi un pe­ricol.

Nu e vorba de o tolerare, pornită din umanitate sau prie­tenie —* ci de o operă împotri­va ordinei şi prestigiului auto­rităţilor chemate să-şi facă da­toria.

L U M E A NO UAZ? de zi se deftramă legenda unui

spirit absolut nmimiUT, unui «sacrifi­ciu complect ds Fine pentru apăra­rea dreptului celor miei t}? mdf?ptă* ţiţ?. unul gltru’zm dezintr-resat.

Ca un nor de cefctă voalul fccmhst al reclamelor dezinteresate s- evapo* reez , şi safieiele şi ^n^erîţiife lumei coi încep să apa^ă. Rând re rând, dacă stăm şi ne rstnto3»cem ori-virea înapoi, uo apar d!u noianul i r e .utu-ui cu atmosfera îccircîiiă, de evenimen­te, deziluzie după deziluzie.

!n volbura luptei in care ne gi- seam, cu rănile sângerânde şî în su­flet şi pe irupurL căci trădarea mirei noastre aliate de ia nord care să e- videeţla ceas cu ceas, ne provocau cele msi groza\erani sufleieş i, iar cruntul război îa care ne aruncasem ne găsise nu tocmai pregătiţi şi când duşmanii a< şiri îuptaa sifitemstic, după o practică căpăta ă în 2 aoi de rezboiu, prevăzuţi cu tot fek î de ma­şinării distrugătoare, noi novici, ne­am aruncat în râzboiu cu propriile noastre suflete şi înarmaţi ca erois­mul strămoşesc, — arme caro înving ce e drept — m&ă normai atunci când sunt subordonate armelor propriu zi­se armelor de foc caio erau, atunci ne lipseau.

in volbura luptei, dezbrăcaţi, flă­mânzi şi năpădiţi de boli, cari ne de­cimau, ştirea intrării Âmericet în rez- bolu am primit-o cu entusiasm*

Ace^t 8ct a fost însoţit de atâta reclamă, în cât ne apărea aureolat de altrulzm, de caritate şi abnegaţie, căci se zicea că America şi-a inss sabia, numai şi numai pentru a grăbi pa­cea, pacea drtptăjii bine înţeles.

Prin focul care ne disirugeau sa ­te! t , pria fumul caro n® îatuneea za­rea* prin sch jilo de obuze care plou­au nemiloase şi priatre furtuna de gloaoţe, departe pe ţărmul Âtlanticu­lui întrezăream cum vi:tor!a vine pe continent cu fi© care soldUt amerie&n car© debarca. Vedeam victoria. Nu îosă acea victoria care înfrânge nu* mai pe inamic şi apoi trufaşe îl des^ poaie, ci vedeam marea victorie ca­re ştie să se îavingă şi pe sine, du­pă ce a învins d şmanul.

Vedeam ▼k t o r i a drep tă ţi , victoria care va înfrâng® toate cătuşele celor car® de mult zac în sciăvie, vedeam victoria aducât©ar© de pace.

Şi atunci ne-am dublat paterii©. Siorţâdle şi ale noastre, şi aie tutu­ror aliaţilor noştri au fost grozave

Buia de «iage s» foc prîa car© aia treent ae-su l^sat ar®® adaacf, f m©vi!iţeîe nenumărate de pe toata câmpurile de bâtae sunt măr tun© aceea ce a fost. - t

Intrarea Americei în războia amai mult un reconfortant aafi© apentru ai’aţi şi o înviorare financ » decât o forţă propria aisă, arunca pe câmpnl de b?tae.

Ori cum o fi însă, alăturarea Soa­ielor Uaite la alinţi a grăbit sfârşitul care era să fie şi fără ©i, eeva mal târzia. însă. Pentru aceasta li aa aa- teria recunoştinţă.

Nimic nu îndrituia însă ca sa ajaa- gă în fruntea meritelor ori cărui dia- tre aliafi, aşa după ,cum a ajuns îa uit’mii t<mr>i. Nimic nu s t făc©a, fă­ră Srateie Unite, şt ceea c© Statele Unite spuneau, ©ra sfânt pentru teţi alisţii.

Unii credeau că creeral omenirei— Franţa — s’a tocit aau îa tot ca­zul dacă nu, totuşi a rămas cristali­zarea unei lumi vechi, ruginite, a Ko-repei.

In locul cela ce a fost Fraata ©- data, credeau că aii se înalţă State­le Unite, chintesenţa unei lumi noul, tinere şi plină de vigoare. De aecea din toate părţile au începui să a© înalţe reprezentantului aceatei luau noi, osanale care n’au contenit de cât atunci când prima zgândărire mai adâoc în aoreola acea da abnegaţia, altrulzm şl umanitarism cu care se încununaseră, ne~a dat prima desiln- zie. A doua şi a treia nu au intâraiat Armistiţiul, tratatele de pace, conven­ţiile economice, tendinţa acea d© a- capsrare a solurilor şi subsolurilor, naţiunilor, jocul meschin al burselor şi tendinţele acelea dictatorial©, râod pe râad ne desvăiuia sufletul şi in­tenţiile lumei noui, şi cu fi© care ai ce trecea o deziluzie nouă aveam.

Acum declaraţiile dlui G la s s v in tă ne spulbere legenda mărinimiei uma­nitarismului şl altruizmului Americaa.

,Nu urmărim de cât ua singur lu­cru: rambursarea sumelor ce am îat- prumutat Europei, spuae dl Glass. •© îndfită ce ne vom vedea iarăşi în stă­pânirea lor, nu ne vom mai ocupa de continental European.*

Ne întrebăm acuma ! Cin©, ea sa­crificii min me a caşfgat enorm şi unde e umanitarizmui, altruizmul şi spiritul de sacrificiu şi echitate al iumei noi ?

U S.

Consacrarea solemnă aSocietăţii Naţiunilor

— Dela corespondentul nostru special din Paris *—

Societatea Naţiunilor şl»a găsit în30 Ianuarie consacrarea ofieialâ şi poporală In măreţul şi vsslul amfi­teatru al Sorbonei, uode i tâ iea din Ideile care fac patrimoniul cel mai scump al culturii moderne au înco^it şi s’a a desvoltat, unde idaia însăşi a acestei Societăţi a păcii a fost ne ­contenit propoveduHă aela Eoric al IV şi până azi — şi unde şi-au gă­sit încoronarea glorioasă toate sfor­ţării© omeneşti pentru îos'ăpânirea pa pământ a binelui, frnrnoiUiai şî a dreptăţii.

Tot ce-a avut Parisul mai d e sea­mă a asista» Ia această reuniune Cei doi preşedinţi ai RepuWicei »cel de axi şi cel de mâine*, mareşalii Foch şi Peta n, corpul diplo natîc, daput ţii, repreeentaotii instituţiilor ciiltursie, oameni dc litsre — şi ma» ales miile d€ studen|l şi elevi de toate gradele— ioati gloria Frauţei şi toată nă­dejdea el în viitor.

Când d. Lton Bowgeote, preşedin­tele senatului şi ai Consiliului Socie­tăţii Naţiunilor, a loat cuvâninl pen­tru a face istoricul acestei idei, in ochii tu ta ,or strălucea credinţa în- t ro lume nona, nădejdea înti’o t ră de pace şi prosperitate:

Orcari ar fi lacunele pactului cara în 28 Ap tiie 1919 a dat naştere So­cietăţii Naţiunilor — spune d. Leon Bourgeois — între popoarele libere «’a stabilit angajamentul solemn ai unirii futurera pentru siguranţa şi independenţi tuturor. Naţiunile au depuâ jurământ asupra tablelor le^ii omenirii.

D la 16 Ia nuarif, când s’a ţinut cea dintâiu şedinţă a Consiliului Societăţii Neţiunilor, existenţa ei e o realitate, asigareîă nu numai prin a :es t fapt, cJ mai ales prin aceia că membrii consiliului sunt reprezentanţi ai po­poarelor care vor judeca eîe înşiie do-aeum în instanţa din urmă.

De aceea trebue ca şefii unui po- popor s i fie nu numaî susţinuţi, dar împinşi in mod imperios d t sentimen­tul tuturor, iar mulţimea trebue să în­ţeleagă şi să simtă binefacerile acestei vieţi nouă.

D. L. Bourgeois formuleaiâ apoi cele trei sarcini cari incumbă aaţio- niior aderente pentru a asigura ace­ste binefaceri:

»Tratatul de pace trebue executat nu în tr’uo spirit de persecuţie şi de ură, ci în aceea al strictei şi nepărti­nitoarei dreptsţi.

Germania trebue eâ simtă nepa- tinţa orcărei tresăriri de revoltă şi să se convingă, fiindcă nu crede decât în forţă, câ de aici înainte puterea dreptului va rămânea suveraa.*

A doua sarcină e crearea de ©ătre Societatea Naţiunilor a unor condiţii d'i m^ncă şi de igienă socială car© să reducă din ce în ce motivele de opoziţii între popoare. „Să substitue coacurenţ i fără milă armonia inte­reselor şi a drepturilor; riscurilor, că­rora ne aruncă pe fiecare miseria, boala şi miile de rele sociale, să opună fo ţ i colectivă a marilor orga- n isn e internaţ onate*.

Ş în sfârşii: „Pentru-ca neţîunil© &% continue cu voinţa de a ddibera împrtunâ sub legi comune, trebue să se formeze încetul cu încetul unita­tea inteltctua»ă şi morală, fără dt care opera va fi totdeauna amenin­ţată. Acestei fiinţe nouă îi trebu© un suflet nou*.

Şi fiind-câ propaganda da pregă­tire a ruf’etelor pentru înfăptuirea a- cestei societăţi modei ne de muacă fl de pace va trebui eă se facă pria şcoală, d. Léon Bourgerois îachee ca acest fpdl adresat ttnerimei:

„Tineri ekvi ai liceelor, colegiilor şl &i şcoalelor din Paris, £am voit ca voi să aveţi aici locul cel mai larg, locul de oooire; îa mâuile voaatra vor fi puse dsstinole ţării, şi pria puterea pe care b;ruiaţa a dat-# Franţei, veţi avea o mare part© da răspoadere în soarta omenirii... V©î aţ! văzut cum s>a câştigat această Victorie prin unitatea de vollţă şî de acţiune a soldaţilor şi a şefilor a două zeci ds naţiuni lib©ra unit© pentru cauza demnităţii omeaefti. A- ceastă unitate da front Societatea Naţiuailor o îatiude şi o peipetaaaal au numai p e iira «n timp f i eoatw

«aw» G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I wr. n - t m

eflcî duşman prezent, oi contra ori­cărui duşman viitor al dreptăţii şi a! ţ>2cfi*.

Ide*® gecerofsi, are a animat dis­cursul — prcgrsm sl preşedintelui Consiliului Societăţi Naţiunilor, de-a osuta bazele vieţi de după risboi cu în eoncepiia barbsră cft forja con- stitee dreptul, ci succesul final jus­tific? oree îrcăjcare morală. ci în conştiinţa unirii tuturor popoarelor libere pe temelia dreptlţU, a trecut ca o dâră de lumină prin cuvântă­rile tuturor celorlalţi oratori.

Ncua orânduire de lucruri o irn- pUDe lumii şi progresul ştiiiţel — apr SC d. P, ApelL decanul facultăţii de ştfiufe 0 membru al Academiei de ştiinţe. Dnaă conştiinţa morală a «menirii ru g-ar cpune, an răsboi nou ar cmorS 100 milioane da oa- irenf, ar nimici în câteva ore oraşele cele mai puternice şi ar atinge viata uaor tatprff, Ştiinţa e indiferentă «a şî legile maturii pe care are de «cop sk 1© descopere. Ea facc atât cât face fiicts mofaiă care se folo­seşte de ea.* E datoria Societăţii Na­ţiunilor de**» împiedeca pe viitor ca ştiinţa să fie-pusă în s'ujba forţei şi a destf?uc$ei.

Gtasnl de apostol sl muncii, d-1 Alloerf Tbomus, a ridicat ia Cinstea c^daţJor muncitori, cari au muncit pentru eliberarea muncii, un inia de recnnoştfsfl: -Pentru toţi aceia eari «u îndeplinit m fafa mo-ţii, munca ercfcă a frontului, nu, munca ru mai putea fi 0vn articol de co- meiţ*. irunca nu mai putea fi o »marfă*. Prfctr-o paradoxală întoar­cere a lucrurilor, #in însăşi mizeria luptătorilor, din colibele şi din cor­turile lor, din câmpurile de bătae, pline de noroiu şi de sânge, a ră- sărit în tosfl sirfciucirta ei demiite- tea superioară a muncii omeneşti.

Pe temeliile solide sie muncii, în sfârşit liberate, trebue aă clădească Sedetetea Naţiunilor lemplsl picii omeneşti*.

Să mai aducem încă şi mărturia celorlalţi erat«ri, a reprezentanţilor aclor trei biserfef; catolică, pietes- tastă şi izraelită, a d-Iuţ R. Polncare pactru a da $1?* acestei însetări a sufîetnlui omeuesc după o lume mai fcunâ şl mai dreaptă şi a credinţei îa realizarea ei ?

Na cred că ar mai fi nevoe.In adâncul sufletului nostru o

simţi» ca toţii şi o simte mai ales poperul i Q&iin muncitor, care după suferiaţl firă de nume ar vrea să munciască 1» tihnă şi siguranţă, la adăpostul lef»lor care vor fi făcute pentru eî şi nu contra lui, la plini­rea chemării pe car© D-xeu i-a hă- r^zft-o aici pe pământ.

Şi $lnd-că credem îa chemarea fioastră, credem şi în chemarea ş* viaţa Societăţii Naţiunilor.

Paris Corespondent.

Ştiri din presa streină

Fftrisol I» ş t ia i ia fan e reo V p ueăibauUor sa • numai ia no) simţită. La P&ris, scrie Le Journal, luminatul a ioni restrâns la minimum din aee- îaş cauaă. Lumiaatal electric public a fast suprimat, îa afară de stradele «ari sânt îa vecinătatea halelor cen­trale.

•P i î l i n i i i i c i r l n lucrează I

,Le Jeumal* ne-aduce critiea unui deputat francau împotriva mărirei in- 4$mrJtâc«i (diurnei) deputaţilor fiind câ fu vreme de dovă iuui na s’a lu* «rit decât e le je financiară pentru lS2f, un proiect de irasremnt, ridi­carea tarifelor căilor ferate şi o mică modificare a regulamentului Camerei.

Be-*r sice politici»* i noştri de uo astfel de parlament când ia soi cer, sârgnitor — deşi ştiu că nici ei n’ar fi capabili de-*« grabuică legiferare— a» cât mai intensă mancă legifera- toars.

Şi in Franţa guvernul sa poate a l ic e nepregătite proiectele, find-că îu toate statele după r&zboiu sânt eu totul alto împrejurări şt problem* giCl® de rezolvat.

Cererea de extradare a vinovaţilorDela 15 Ianuarie, când a fost a-

drest fă Olandei cererca de extradare a Kaiserului, preocuparea de tăpe- tenie a presei pariziene e chestiunea splfcâili artkotor 228 -230 din Tra­tatul de Vereailles. In fefza acestor articoli, Germania ee cbligă „să li­bereze puterilor alteţe şi asociate toate persoanele cari, fiind acuzate că au comis un act contrar legilor şi obi­ceiurilor în îăzboiu, şi ver fi desig­nate fie nominal, fie prin gradul sau funcţiunea cu care act le persoane au fost învestite de autoiitătiiegermane* (art. 228).

Aliaţii strângând materialul docu­mentar nec esar, alcătuind lista tuturor acelora care s’su făcut vinovaţi,de crime împotriva populaţiei civile şî prizonierilor, de incendii, de depor­tări şi de devastări, în 3 Februarie au rerois-o d-lul Lersnei, şeful dele- gfţiel la Paris, pentru a o aduce la cunoştinţa guvernului german.

A dona zi, d. Lersner înapoiază d-ţui Miilsrand lista care l a fost dată s,eai8, iusoţiadu-t de o scrisoare îa care spase câ conştiinţa nu-i permite de<a coopera Ia esecutsrea cersnide extradare şi avertizetză pe şeful gu­vernului francez că nu se va găsi uici un fnacţionar german care înti’un fel s*u altnl ni sprijia^ască libeiarea Gerreaolior reclam»!’* j

Iscă în zfua eceoad.Lorsner ap le ­cat la Btrlin unde şi-a dat demisia.

Aici îccepo complicaţia adevărată a acestei peailliî« probleme.

Gestul d-lui Lersner a fast consi­derat de aliaj! ca o efidare a lor şi ea un dsspreţ aruncat tratatului de pace.

Evident că aliaţii au puteau lăsa neurmărit acest act de gravă nesupu­nere. 8 . L@rsn«r avea dela guvernul săa, cu câteva aile înainte, instrucţia de a transmite lista vinovaţilor la Berlin. Dacă a con#icierat seest rol intermediar, ce încumba fuucţiuuei sale, inc«mpat!bil cu conştiinţa, sa putea să-şi dea demisia de mai înainte, fără să mai înăspriască relaţiunile în­tre aliaţi şi guvernul său. In afară de primirea dem siei, guvernul german a fost silit sâ dea satisfacţie Aliaţilor dssaprobâad get tul agentului său.

Atitudinea guvernului germaua

Conferinţa ambasadorilor cercetând sitaaţia rezultând din atitudinea d lui Lersner, a hotferâi ca lista tă fie tri­misă Ia Berlia priutr’un cericr spe­cial. Guvernul german e deja î i po* sesiunea aotei of.cisle a Aliaţilor. Care va fi atitudinea lui?

Germania semnând şi ratificând tra­tatul din Versaitles a laat asupra sa obl gaţia executării lui Integrale, în consecinţă şi a artkeiilor 2*1 -261, dar prin reprezentanţii săi a stăruit necoateslt pe lflngă aliaţi sâ renunţe Ia aplicarea lor. ia 25 Ianuarie a a- dresat chiar o notă preşedintelui Con- ferirţsi de pace arâtâad consecinţele fatale pe care le-ar avea asupra Ger­maniei executarea dispoziţiilor din ausnumiţii articoli.

Zguduirea ce s’ar prodmce în acest «as i-ar ameninţa uu numai viaţa po­litică, ci şi cea economică şl ar a- duce cu sin« imposibilitatea d«t-amai îndcplni «bligaţiunile economice re­zultând din tratatul de pace. Pe de altă part« guvernul german se arată dispus ds-a trige el inauşla răspun­dere, în faţa tr hunaluiai suprem diu L'psca, pe toţi aceia pe cari Ii vor dosigoa aliaţii ca vinovaţi fie de e cri»4, fia de un delict de războia.

Telegramele din Beriin anunţă că, şi după cererea de extradare, guver­nul german păstrează punctul de ve dera exprimat de nota din £5 Ian.

Germania recuioaşte deal, în prin­cipiu, legitimitatea auaţilor de a trage ia răspundere pe vinovaţi, dar d a fcmer-propriu naţional cere ca, sub contromi aliaţilor, ei să fie judecaţi de Ierurile judecătoreşti germane.

Punctul de vedere al Aliaţilor ’

Aliaţii consideră această problemă ca piatra de Încercare a adevăratelor sentiment« pe eare le nutreşte Ger­mania Republicană; Dacă poporul ger­man desaprobă de fapt războiul în cârc a fost împins de mlliteriamul prusite, dacă osândeşte îatr’adevâr

ororile comise împotriva populapilor nevinovate, dacă e hotsrât să se în- drepteze "pe calea ădevăratel demo­craţii şl să-şi câştige încrederea po­poarelor cărora le*a pricinuit atâtea suferinţe, va ajota el Îesuş îndepli­nirea actului de jostiţîe care cere pe­depsirea vinovaţilor, şi i va libera.

Iar în ctzul când poporul german, de acord c» guvernuî său, ar refuza predarea vinovaţilor. Aliaţii vor avea o dovsdă a lacorig»bilitâţii germane şH i vor căuta mijloacele de asigu­rare contra unei viitoare agresiuni, în altceva decât îa sfaturi.

Pe de altă parte bucuria ţîe care a n an fest&t-o presa germană cu pri­lejul retuşului olandez de a extrada pe Wiihelra II., dovedeşte că imposl- biltatea de a executa, în urma acestui refuz, an articol din tratatul din Ver- saille*, deşteaptă în guvernul german nădejdea de-aj*eluda şi articolele ur­mătoare şi a reduce astfel tratatul la un adevărat »petec de hârtie*.

Iar împotriva acestei încercări de a nimici din nou o pace plătită cu râuri do lacrimi şl de sânge, răscumpărată cu preţul a milioane de morţi, con­ştiinţa morală a intrrgei omeniri se ridică iatr'un glas, cerâad, pentru în- iătararea oricărei primej iii vltoare, executarea sMcta şi ioială a tuturor clauzelor tratatului de p?ce.

fi. O. ComanlcL

Din ZârUeştiReunianea Femeilor Române din

Zârneşîi aranjează o petrecere cu dans câluşeri şi tombolă în ziua de 22 Fe­bruarie îu Hotelul Comunal. Venitul curat este destinat pientru copiii or­fani şi săi aci.

Intrarea 15 cor. de persoană; invi­tări speciale nu se fac.

Toată lumea românească e3te In ­vitată a lua perte.

*„Societatea Voluntarilor Români

din plasm Btan* s’a înfiinţat îa Zsr- neşti, cu scop naţional, cultural şl câ­rc t morativ, precum şi pentru elup- t#rea dreptur lor voluntarilor şi aju­torarea celor săraci, invalizi, bolnavi.. Ea numără deja paste 70 de membri.

«9Casi de cetire* s’a înfiinţat îa Zâr-

neşti de Despărţământul Asociaţiunii 9} „Soeietatea Voluntarilor* din loca­litate; ea este cercetată în zile de sărbători de un mare număr de ce­titori. Este un început de bibliotecă, a Desp. Asociaţiei. B-nevoitorii sânt rugaţi a trimite cărţi ţi reviste la a- dresa „Casei de Cetire* Zârneşti, via Braşov.

RcgBl&iraa ftatorie! twceLyen. Consiliul ambasadorilor din

Londra s-a «cupat de^lmportanţa ce o are pentru Franţa regularea dato­riei turce. Franţa are creanţe de 7 miliarde asupra Turciei.

Cum se poartă funcţionariiunguri in Ardeal

Dasă am fost consideraţi vrednici de a avea o ţară, ni so impune şl datorlata, ca să lucrăm spre binele Si propăşirea ei. O poruncă internă, îndeamnă pe fie-care cu un adevă­rat suflet românesc, ca în toate ma­nifestările sale să dovedească ade­vărată dragoste şi iubire faţă de sta­tul în care trfceşte şi a cărui pâne o mănâncă. Durere, aceasta nu se poate observa pretot ndeni; chiar în sufietul unor funcţionari de stat to­leraţi, nu există această lozincă. O dovedesc faptei« şi întâmplările a- proape ailnice.

A sosit vremea însă să nu mai fim cencilianţi. Până când sâ mai tole­răm în funcţiunile statului pe acei Indivizi, duşmani al neamului, cari în speranţa, că vor reveni iarăşi ă- cele timpuri după care mult regretă, au negat d«punerea jurământului de fidelitate faţă do afetul « j-i ocroteşte şi a cărui pâne o mănâncă încă şi attâzi ?

Citez cazul dela Zzin, und« fostul notar uigur este angajat ca diarntat, având 59 cor. Ia zi, locuinţă în na­tură şi material de încălzit, funcţio­nând ca secretar comunal. — Corec- titatea în serviciu, a acestui funcţio­nar de stat, sâ o constate autorită­ţi© în drept, din arătările făcute, a căror rezolvire se face aşa de greu. Motivul care întârzie, anchetarea îor mi-e necunoscut. Pentru ca şi ceti­torii acestor rânduri, sâ poată apre- cia corectitatea acestui funcţionar de stat, dau următoarele două fapte :

1. La finea lunei Noembre 1919 prin chitanţă subscrisă de primar şi respective secretar comunal ('diurnist) se solveşte din casseria comunala rata II. de asigurare, contra focuiui a foitului pnmar ungur. — Pe co motiv ?

2. La cererea primpreturei "plasei Sâceie, privitoare la tabloul orfani- de războiu, secretarul comunal (diur­nist) iu numitul tablou nu induce aici un pui de român ca orfan de râzbOiU. — la comuna Zzin fosă de fapt, sunt orfani de razbotu, 6 copii al căror tată a disuârut pe câmpul de inpta Găliţian. Sunt alţi 2 copii al căror tata a fost inpuşcat ca gar­dist in garda naţională română, cari în tot cazul trebue cons deraţi ca or­fani de râzboiu. Sunt încă 2 fetiţe, ai căror tată luptând in cadrele ar­matei roittâae pentru desrob rea noas­tră, a căzut pe câmpul de ouoare la Mărăşeşti, rămâuându-i copilaşii, una de 7 aui şi alta de & ani, orfani şi de tată şi de mamă.

— Oare în primul rând nu trebuo consideraţi ca orfani de râzboiu. copii acelui părinte care luptând pen­tru întruchiparea Rouâaiei-Marl, a căzut pe câcnpul de luptă ? — Ia tot cazul, da, şi no există motivul, câ nu s’a declarat oficios moartea respecţi- { voiul părinte, fiind-că aceasta fostele autorităţi ungureşti nu au putut-o face, căci respectivul a luptat în tâa- durile armatei române, nu a vcelei ungureşti.

Diu toate acestea iese clar şl lim­pede la suprafaţă, ura şi duşmănia ce o nutreşte faţă de neamul româ­nesc, acel diurnist în calitate de se­cretar comunal, care este încă tole­rat sâ faucţioneze îu administraţia românească.

Aşa dar mai putem avea conci­liantă pentru astfel d* oameni ?

Nu; flind-că prin purtările lor, prin faptele lor ne provoacă sâ ne schim­băm atitudinea reducându i la impo­sibilitate. Interesul statului chiar o pretinde aceasta.

Nu mai poate avea încredere în astfel d« funcţionari, cari atunci când speră să reuşească nu se daa la o parte dela comploturi împ«trjva sta­tului cum a fost îa Oradea-Mare, Ti­mişoara, Tg.‘3ăcui!«r.

Categoria aceasta de funcţionari tn interesul statului şi al neamului ro­mânesc, să fie depuşi fără amânare- La Zizlnîucă să se primenească aerul; puţiuii români can au avut de îndu­rat o mulţime de persecuţii şi,tern­ară ungurnască, să nu mal fie oo- tndrept&ţ ţi şi icuua în România Mare ci respirând aerul ţârii lor româneşti să ae poată bucur», do dreptatea ro­mânească, căci de cea ungurească sunt sătul.

De-ocamdată atât.

Dia S iberiaStatul msjer şi trup«le cehe au

părăsit Irkuik-ul în 4 Februarie. Co­mandament*! forţelor [»penez« diu Vledivosiok grăbeşte repatneroa.

Majoritatea bolşevicilor a pă­răsit Iikufk-ul tn urma reîn­toarcem armatei guvernamen­talul Omsk, comandată de ge­neralul Kippel. fSe şti« că în acest oraş era sediul corpului voluntarelor români din Sibe­ria. Red).

Impruantal FranceiSubscrierea împrumutului francez a

început Joi. Aduce un venit de 1% rambursabil cu o primă de 50 la sută.

Proteste jsste— Meseriaşii români se ri­dică împotriva întrebuinţftrei

limbii maghiare, în acte oficiale —

Onorată RedacţieiSubscrişii maeştrii Români, pro­

testăm cu toată puterea convingere! noastre contra „Corporaţiei Meseria­şilor din Ioc, «ari Inir'uu mod foarte nedemn şi şovinUt, chiar şi acum când suntem în România Mare, fac contractele elevilor de ori ce naţie numai în limba ungurească.

Noi nu suntem contra nici unei naţiuni minoritare şi conlocuitoare cu noi, cl aderăm numai la procla­maţia dela Alba Iulia, prin care 8*a făcut unirea tuturor Românilor, şi s'a dat deplină libertate tuturor na­ţiunilor 1

Întrebăm deci pe su» numita Cor­poraţie, dacă trebuia să se facă în felul şi conform preclsmaţiei, în care se spune că fieeare naţie să se folosească de limba Credem că şi noi Românii avem drepturi la Cor­poraţie ca şi alţii.

Deci, daci nu s’a făcut pănă a- cuma regulă în edarea contractelor ş. a. somăm pe Domnii ^dela Cor­poraţie ca de urgenţă să ia urmă­toarele măsuri:

1) Fiecare naţie să*şi aibă con­tractul ori cartea de lucru în 3 limbi paralel; româneşte, nemţeşte şi un­gureşte :

2 ) Fiecare funcţ’onar *â poseadă şl în vorbire cele 3 limbi.

Somăm deci încă odată pe Domnii deia Corporaţie, să la act de pro­testul aceşti şi să s« acomodeae vremurilor nosâ.

Ioan Ch’rolu, Nicolae Nicolae Peruea, Ioan Viaicu, Ni- c«lae Coliban, Ioan Fraoză, Gh«- orghe Curcă, Ioan Gal, Conatan- tin Pe stres, Nicol* « Balea, An-

dr«l Olian, Niculae Purcârea

Notă : C«*tractel* «si la ▼>!•»*• ti­părit« i e cătr» Dobqbü 4el* corporal* 1* »nai 19M0: deti; »cum şi *u»t tipării» îa Tipa- ţrftfia BenkC şi Hanzhaaz.

Universitatea po­pulară din .Braşov

{Liceul gieco-ortodox)

Programa earssriter— Săptămâna, a treia •—

Luni 25 Februarie: Chimia tehno­logică şi materialele prime în ladus- tria raţională Proftsoi D. Perteţeenu*

Marţi 24 Februarie: Sufletul şi ci­vilizaţia franeeză în provinciile Fran­ţei de mijloc şi rolul Parisului în is­toria cultnrei universale. Proftser P» Teodore*«w.

Mercuri 25 Febr: Literatura Cro­nicarilor şl a opocii fanarioto Pro/e or llie Criste*.

Joi 26 Februar!«: Romanizarea Da­ciei; formarea poporului român ?r&- fesoi Mihail El ie sen.

Vîneri 27 Februarie: Dîn geogra­fia patriei. Profesor N. Orghidan.

Prelegerile încep la orele 6 p. m* precis.

înscrierile so prelungesc irevoca­bil numai până la 1 Martie; atami se va publica în ziar numel« d^am- nel«r, domnişoarelor şi domnilor ca­re a’au grăbit u încuraja prin prezee- ţa lor asiduă la «ursuri acoastă in­stituţie de propagare a culturei ro­mâneşti.

aIu prima săptămână din Martie

J)l Ion S. 8 te /i nes eu, profesor, ia şcoala de Arte frumoase din Bucu­reşti va încep« ciclul făgăduit da «on* ferinţe cu titlul „Convorbiri despre artă. şi introducere la studiul artei româneşti.* T«t îu luua Marti« so va aârbatori prin 3 şezători comemo­rative. organizate da Universitatea papulară amiatiraa a două glorii «la culturel româneşti: poetal Alexandru Tlahuţă şi Titn Maîorescu, fost elev ai liceului gieco-ortodox. Auditorii cursurilor vor beneficia do o simţi­toare r t du rara a preţurilor d« intra­ră la ac«st« a«rbări.

Setietoriaiml Coreului tkisetio.

Campania „Epocei"Noi ne-am spus la ftimp şl imediat

cuvântai asupra operei murdare de denigrare începută de ziarul „Epoca* împotriva cor ducătorilor politici ai Ardealului.

Facem acum lot în aeesstă chaatio câteva spicuiri d<n presa români de dincoace şl dincolo de Carpati.

Iată ce scrie „Românul* dela A- rad despre campania ziarului sus a- mintit:

„Atucnrile ziarului „Epoca* la a- dresa bărb*ţ iar de stat trânsiivăneni, au fost primite de opinia publică cuo răceală plină de dispreţ.

După cum se vede, campania zia­rului „Epoca, nu numai câ nu a a-v it nici un răsunet, dar a dat naş­tere uoui r«zultat cu total opus celui aşteptat şi anume aceluia că a atras atenţiunea generală asupra pericolu­lui ce-1 prezintă presa de insulte şi scandal.

Bărbaţii de stat ai Ardealului, pă­zitorii aceştia ai idealului naţienal şi al unirei visate timp de secole, înţe­legând gravitatea situaţiei an făcut apel, cu devotament, curaj, desiate- rosare, ia toate resursele spiritului e- roenese, pentru a înşela pe inamic. Bărbaţii de stat transilvăneni, aa fost rând pe râud diplomaţi, prefăcuţi, împăciuitori şi au mers adsea până la cea mai creştinească umilinţă su­mai pentru a face să rămâe ascunse pentru persecutori, adevăratele in­tenţii şi ciedi’ ţa ale româailor de dincoace de Csrpaţi şl a servi ast­fel cât mai bine caaza naţionali. A- ceia pe cari „Epoca* îi acuză de tră ­dare, au fost eroi şi martiri, cari pentru neam şi pentru mSntuirea a- cestora, au suferit în mândria ş) îa demnitatea lor şi-au făcut cele mai grele şi sfâşietoare sacrificii.

Singură „Epoca* nu a înţeles nimic.

Surdo-mută în fafa marilor sufe­rinţe ale neamului preocupată, nn- mai să scoată la supiafaţă pe nişte

pigmei politici şi să pa« î l «vîd«uţă conde« înapoia cărora se aseutd cor ştiinţe încărcate d« umbr» şi da pe<«, «cest aiar blamat azi d« t«ată lumea, ţin« aă imupîr« cu eri ea preţ repulzinue şi oroare.

Compremlse astăzi «u desăvârşire, „Epioa* şi cel«laite ziare d« laiul ei, v«r fi evitat« da aicea îuaiat« de or care bun român.

Viitorul scrie:„Ep«ca* duc« de câteva zile •

câmpeni« pe cât d« pătimaşă şl lip- aitâ de ori co scrupul, pe atât de antipatriotică împotriva unora dîn fruntaşii partidului naţi«na)-remtn d'u Ardea), pe tema atitudiasi pe care aceşti băi baţi politici au avut « după intrarea B«mâni«i îa răzb«i.

întreaga c pin ie publică a cos dam­nat dela îaceput această neu«r««ită campanie, căci t«ţi cei c« siast r«- srânaşte şi-au dat scama că 4acă ori câod a «est fel d« a saipecta Muti- m«ut«le patriotic« ale ua«r bărbaţi încăranţîţi !n slujba apărărei inter «- sel«r naţi«u»l« ale p«p«rulul rămân d« p«st« Cârpa ţi est« o aaţlnn« rea,- apoi îu t^ p u l când Ia Paris ae pregăteşte semnarea tratatului de pace cu Bugaris, încercarea d« a s« ştiibi autoritatea morală a ««udusă- toriler r«mânil«r din Ard«al, esto o adevărată Itădar« a tot«n?selor na­ţionale remfineşti.

Dar. apropos, în vreme ce d-nii P«p, a«idi« şi ceilalţi îşi făceau da­toria apărând p«poral r«mân da din­colo d« urgia maghiară, p« «« front au luptat d-nii dela „Bp«« pentru r«a)iz*rea unităţei ueamuluit

O simplă întrabar«.*

7 r a a d i d i m llc a n t. La şantl«r«-le navale djn @r«gon Wash şi Cali­fornia s'au descoperit mari frauds.

Guvernul american a fost j«fuit«n aproape jumătate miliard do dolari

F O IL E T O N U L G A Z E T E I T R A N S IL V A N IE I

Dela Universitatea populară— Cursul de Istoria Românilor — Prof. Mihaîl Eliescu

— Lecţia de deschidere — (rezumat)

Necesitatea ţinerii unui curs de is~ / tona Românilor in Biaşovul care — atât prin aşezarea sa geografici, cât şi prin trecutul săn aşa de strâns legat de viaţa politică şi culturală a popo­rului român — minit est« să ajungă un centru al energiei şi culturii româ­neşti, se înţelege deia sine mai aleâ arum când auditorul tot mai numeros al Universităţ i noastre arată prin p e- z?nţi sa n&şoviiiă cât ds necesare şi dorite erau aceste cursuri de comple­tări de cunoştinţe şi de lămuriri

S.opul final al lecţiunilor ce vor urma «sie să dovedească tuturor — Românilor şi streinilor, dacă vor bine­voi sâ ne asculte — cât« drepturi a- vem de a stăpâni eeia ce am ajuns a stăpâni In urma miui glorios războiu de nesfârşite jertfo: drepturi de vechi­me, de credinţă şi de muncă, şi apoi să arate că n’au venit aid ca nişte usurpatori ci pentru a restabili o situ­aţie de fapt «are a m l «sistat odată

de mult, când peste plaiurile aceste® nu se auzia decât un singur graiu, gra iul românesc.

De aceia s’a şi ales a se fnfi ţ şa a«ea perioadă mai veche din istoria pământului şi poporului românesc cândo viaţă unitară, ca organ zar« politia#, socială şi manifestare* culturală, se în- tir dea de la Nistru Ia Tisa şi la Du­năre. Cei mai vechi l«ou tori ai Daciei; temperamentul şi vaţa lor matoriaiă şi sufletească; motivele cuceririi romane şi rezultatul alte rii culturei romane în viguroasa rassă ds viteji a »Tracilor fără frică de moarte*; continuitatea elemsntului şi Civilizaţiei dsco-remane îa Dacia In evul mediu; formarea po­porului, limbei şi sufleti lui naţiunei române; rolul politic pe eare I au jucat în alcătuirea statelor de la sadul Du­nării când Ia nordul fluviului se abă- teau asupra pământurilor noastre negre stoluri de pasări de pradă; Însemnăta­tea politică şi «otnomică a provincii­

lor româneşti, Încercările statelor vs cine de a şi le Însuşi şi nereuşita a- cestei tentat ve; înţemeieiea p incipate- lor prin energii proprii Împotriva ve­cinilor care aşteptau momentul fericit al unei lesnic oase cuceriri — acestea pe lângă atâtea altele ce se vor fxa mai in urmă, sunt chestiunile oe vor lămuri partea mai veche din istoria neamului românesc.

Cunoaşterea acestor chestiuni de publicul mare este de absolută ne­voie în timpurile actu&le de schim­bare a vechiului echilibru, bazat pe asuprire şi ură, când din popor des- preţuit, umilit şi batjocorit, am ajuns putere stăpânltoare peste ţinuturi pe caî« vechii deţinători se obişnuiseră a le socoti uuite pe vecie cn impe­riile lor d* pradă. ,

Acel care au contestat toi-deauna drepturile noastre istorice, punând la contribuţie un întreg arseiai de ar­gumente plăsmuite de o ştiinţă şovi- nisiă, nn vor înceta, după trecerea actualei situaţii de zăpăceală şl de­zorientare care li-a amuţit verva, să reediteze vechile teorii.

Ver urma sâ conteste origina noas­tră daco-romană, susţinând că sun­tem frântnri dc neamuri bătute de toate vântutiie văzduhului; vor urma să conteste continuitatea îoastră pe aceste pământuri undo dânşii ar fi venit eei dintâi, după ce 7 veacuri

ţipenie de om n’a viefuit în bogata şi populata Dacie de odinioară, Ut noi am fi venit cei din urmă st?ecurân- du-ne ca lotri de codru pe cursul apelor In su»»; şi nu* vor înceta s i conteste toţi vecini1, — împreuni ca nerecunoscătorii Balg»rl cărora pă­mântul nostru prea i&bdător ii-a acor­dat rcfug*ul pregătirii redeşteptării lor naţionale — valoarea noastră po- iiticâ şi rolul îndeplinit în accst sud- est european, precum şi originalitatea culturei noastre.

Ştiinţa istorică română, prin repre- zeiUnţii ei da frunte şi-a făcut da­toria şi a ştiut sâ râspuuză cu argu­menta ce nu se pot îilăt.r«, argu­mentelor urii şi iirănie?. Dar aceste chestii uu frtbuesc sâ râmînâ cu­noscute şi desbătate numai de sluji' torii ştiinţei; ele tiebuesc cunoscute de întreg poporul căruia i se con­testă drepturile lui cele mai sfinte; eie trebecsc să se coboare in con­ştiinţa fiecăruia dintre noi şi să ne întărească convingerea care să devie stâaca de granit d« care să se sfarmă valurile furioase ale mării turbate. Căci fiecare puteai fi la un moment dat reprezentantul şl apărătorul cre­zului şi cauzei naţionale şi ce trist ar fi de a ’am avea iniţierea neeesarâ pentru a patea răspunde, «ri-cul, ori

j unde am fi şi «ri-ce situaţie am avea, ! cu demnitate şl tărie, eu ştiinţă şi cu

i icoiştiintă, ponegririlor şi batjocurilor ţ ce ni s’ar arunca în faţă.

Fiind-că sumai atunci când fiacare dintre noi va cunoaşte deplm poves­tea sbuciumatâ a neamului din care facem p*rte, numai a*5100* vo1* *V8# curajul de a ră puade f^rm bârfitori- ler: prin vechimea noastră în aceste ţinuturi, prin aptitudinale de condu­cere lăsate în sufletele noastre de strămoşi prin tot ce am dovedit ca tenacitate, energie şi talent timp de aprospe 2000 de ani, prin toate aces­tea avem dreptul de a fi aci stăpâ- nitori şt vom dovedi-o.

a

Partea a doua a prelegerii a fost coasacratâ istoriografiei româno, în- fâţişându-se un tablou succint ai scrisului istoric, d n primele vremuri când in veahlle mănăstiri ale celor dintâi Toevoai se îasemnau de că­tre câlagărli evlavioşi faptele şl îs- tâaplâril« petrecut« an de aa sub o£kii lor şl până în vremurile aşa do aproaşa de n«i, când pe baza atâtor răeaăşlţe ale trecutului — inscripţii, monumente funerare, table eerate, doeumeit», anale, letopiseţe, cronici, moued« etc. — s’a putut recon- stirui Viaţa d« două ori milenară a poporului român. Se insistă a-

i suţra valorii literaro şl politiee 1I cr«nicol«r veiculul al 17*l«a şi î i

sa «ai al asupra îucereirii lai Mîr«u. Costin şi Stolnical Constantia Bau- tecuxiao dl a presanta în mod uni­tar istoria neamului r«mânesc; se relevă însenanătstea şcoalei isterice şi filologice de la Blaj şi urmării« crezulsi de îndărătnică afirmare cu- rajoa^ă a latialtăţii noastre; î» n*e se înfâţişesză muncs u rlsşă pe care au pns-o Istoricii timpurilor noaâ do la Mthall K«găluic«aud până Ia Ni­colae Iorga spra a lămuri pria pu­blicarea de acte, documente şi ssrl- efi mai întinse întreg trecutul ro­mânesc şi a da opere de sinteză. Se pomenesc cu recunoştinţă toţi muncitorii cari au deschis brasds sau au lărgit erizoatul acestei ştiinţ«— şi cei car» numai s-mt printr« cei vii, unii morţi de cărând îu plină activitate ca Ie i Bogdan şi C. Gla- rescu, şi «ei care prin munca şi ta­lentul lor au dat un prestigiu deo­sebit disciplinei istorice. In încheiere te srată car« sunt marile chestiuni o« prencupă pe istoricii vreme! noas­tre şi anume: iămurlrea rolului de isterie universală pa car« poporul şl statei* române i’au jucat tn decur­sul veacurilor — şi cercetarea ori- ginaHtaţil spiritului nostru îa toate domeniile dc activitate.

B3

e x t e r n ă a g u v e r n u l u i f r a n c e z„Am avizat Polonia şi România, c& daci vro-una ar fi atacată do armatele bolşevice pot conta la ajutorul cel mal complet al puterilor aliate“

Parit, ţ Febr. uazând la două Interpelaţii

asupra politica! guvernului ala şi alfa asupra politicei tn

rmania — D l Millerand a făcut te fediaţa din 6 Februarie a ca*erei fraaceze un amăsunţit expozeu aam- pra peJitlcei extern».

Principial fusdamenfa] de cara ae ▼ a Usa ccmdua Îb politica externi actualul guvern este toniinuUmtea, adecă păstrarea şi desvoltarea legă­turilor de alianţă şl de prietiuie cu popoarele al cirer efort coo^ns, a Iz­butit a i opună agresiune! germana • rezistenţă victorioasă. In icosul a- oeata între politica guvernului Cié- — sceau şi a actualului cabinet «a

£ S ? ” * • ■ « ? * Ptnticâ 5 . Bd..► l î t t o f Î ï r 1 J V* P*r®ît» »*1 5 5 K Ï £ ă * t biiefacwil. kt-

S g e vfc,:* ' ,ri U p e m " ■*

Aàriaticiï.Fi ndcă tiţcresul Franţei şi al lu-

I? îxCa p gcta *f nu *»ai fie tul- ? r* . p guvernul, în de­

plina înţelegere cu Marea-Britanie, a făcut călduroase de mercur! pe lângă govirnelc din Belgrad şl Roma, ca •n ie ajungă la o soluţie cât nai repede fi cât mai mulţumitoare pea- tra amândouă statele „deopotrivă de scumpe nouă*.

Fret lima otomană-pecJâraţia d-lui Millerand asupra

aeettel probleme a avat da scop im- prăftierea uaor svonnrl ce începu­se # * nelinişti opinia publică trsn-

— a spus d-1 Millerand, ceea-ce îb- lemnesză căînducuţia ca a avut loc asupra acestei chestiuni, a Izbutit punctai de vedere francez.

(iettiorea rn ii

Aliaţii suit şi acute credincioşi angajamentului lor din Novembre 1919 de* a nu întreprinde în mod 1- zolat nici o misură In RivJa. Dt aceea te dă dtla tribuna jrsaidfii- ţlaiâ dezminţirea fonuală a Ateului, că reprezentanţii Istorici ar » asis­taţi în tratativele lor cu Rusia de 3 membrii ai unei delegaţi) «rgleae.

Cu slattle unstituito do fapt fa Rsiîa, ftveiEiil va îitie{Isea cele mai amicale rflaţiunl.

Iu ce*ce priveşte Polonia n’ani cevele să afrm că ea e pentru Fran­ţa o aliată decsibit de scumpă.

Şi adaug îndată, declară d. Mille­rand, că crtd ncioşi hetiisrei, nu a Ar gliei, ci a puterilor aliate, am a- vizit Polonia şi România că dacă vreuna ar fi atacată de armatele bolşevice pot cocta la ajutorul col mai complect al puterilor aliate/

H ctărârca censiliuiui suprem de a relua legitarile Cemerciale ca coo­perativele i Ui eşti, eu ecestitue pen­tru aliaţi recureişterra gsvernuiul sovietic, a r e „ficâa<fu-se complicele imper aiiimulal german, a levit ?■ spate topoare cari lvptaa peutrncauza libertăţii %i a jugfţ?el, iar acu emite pretruţiunea de-a fiuEtaura au

çet&' Se voibia că făcea ca Tuicia j —■ ai mai Ia ef, dar in Urnea înirea- fg fl încheiată aiuiea decit la Paiis gr, o dictatură çi urífirínd teamă de „inteiece! eiisr* pe cu e Fiinţa io t\

;e se are fu

Turcia*.S»a ccnvtuit cu Frgkzli ca dele-

ttrcl t i fie ccuvecaţi dia «cu S* gesîanea cea mai rpiopfstă a cea- feriitei de pace ia Pfrie. La Paris var (1 redactate defiuitiv claaaeletra' filai. La Paris va fi scar-iat tratatei*

care, peatra a fi o dictatură de ciasi, tu e mal pnţia cr'miBaîă- şl nlct va i puţin urgisită.

Fată de peporui ras, pa caro an-1 ccaftcdă cu guveiBul tău sciiitUt, eecduita guveixulul va fi inspirată t o t n yfentimeut adine de recunoş* tirnjă pentru tro^mul pe csro 1-a desfăşurat |i pentra sacrificiile pe şi le>a in pus timp de trei ani po-

porul rus pentni a apăra alăturea do soi aceaş cauză.*

Viitorul va arăta dacă se poate face diatlneţle fntro poporul răsese şi între actualii lui conducători şi mal alee dacă se poate foada o po­litică pe această diatlneţle.

Exteutam tratatului dt paceI Politic a givernului fcjă de Ger­

mania Se m um ă Is postulatul: e-xecutarea strictă a tratatului din ___Versallles. Ib materia aceasta cuvin- | mea te!e d lui Millerand un mai au mo­bilitatea celer din declaraf’a sa ea privire la politica rusească. Sunt pe cit de Hmpezi, pe atât do ferme.

„Vrem să executăm tratatul ca bună credinţă, dar eu o abaolntă fermitate. Ssemisâ^d eoadiţiuntle de execatare a tratatului, d. Milleratd, constată c i Germania eladează sis­tem atic îadeplinirea lor. Exemple: chestiunea cărbunelui din care n’a furnizat pe Ianuarie decât BC9.009 tone din 1 6C0,€6O cât e obligată, în baza tratatului. In faţa acestei si- taaţii guvernai a hotărât eă ap’i e toate mijloacele de represiune eco nomică şi f Banciară şi, Ja nevoie şi miiitară.i

„O declar limpede dela această tribeaă ca fă fie bine auzit fi bine înţeles că, dacă nu înţelegem să re- clamim ce nu ni se caviar, vom pietinde fără excepţie tot ee Germa­nia ne datoreşte şi că vom recarge la toate mijloacele prevăzute 2a tra­tai*

fiplicaţ^ie acestea au edus gu­vernului votul de îucredcre a 609 de deputaţi din £7#. Situaţia aunieti« riată filud astfel coaielidată cabi­netul Miillerand întruneşte toate eoa- diţiile de realizare a prcgratruloi cu oare a venit Ia putere: reconstituirea interioară a ţârei, şl asigurarea păcii în afară.

A. 0. C

Politiceftep*fătul secui D. Fray a făcut

declaraţii îb şedinţa Camerei dela ţ# Februarie, de fidelitatea secuilor. /

Se rd ită împotriva agitaţiilor fntro •»Ctti ş* «ridică atitudinea de altă dată a guvernului ungar.

Cvr ţavernului român să ae îb* tere«*^1» de aproape de nevoile se- 'cuilor: tăi ^erate, ajutorarea Instituţii- Ier culjarale, universitatea şi fnne- ţioaarii sseui în administraţie şi iua- tiţ e Şi d*ia închee: sft nu priviţi la noi ca taeîxigăfâri, ci ca prietinii

Dî N ΰrga mulţame^te d lui ba* ren de ai cărui strămoşi au fost româilf Pentru sentimentele ce are peatra patria românească.

La propunerea dini deputat Race yif^.discureul dlui Fray va fi râs- pâs lit îa Ardeal.

*1*1 ministru Vlad a f£cut în Ca-

meri importante declaraţii asupra si­tuaţi«! financiaro a statului şi asu­pra situaţiei politice externe.

D*sa a spus în rezumat:1. Că prin demobilizare e’a câşti­

gat IM milioane lunar.% Pericolal dela Nistru şi Tisa nu

este atât de mare cit se spune !b p itii.

3. Efectivul îarmatel pe picior de pate este absolut suficient pentru a- pâraf*a graniţelor.

4. Rusia 8ovietistă n’a re iBteres să Ba ataşe, când [oferă pace Poloniei. Vavea iu eres să ue amestecăm în Xb*!1! fiind-eă ae este indiferent, re- « iţo id e acolo.

5. Că pria scoaterea rublelor şl coroanelor dincirculaţie şi pria îm«

aituaţia se va înbu- Bltăţi imediat. Acuză guvernul trecut c t a a avut nici .ţn program finaa-

şi c i deace^|. ieHi a căzut aşa

Alegerea Mitropolitului ArdealuluiBucureşti. Meubrii SiK#dului aflători aci au pl«aeat la Sibiiu

peDtru alegerea Mitropolitului.Candidează: Dr. Nicêfcc EàUn, Mr. Vêsile Sofiu, Metlê*

Ivan, şi Nitêdem. Im ultimul moment un grup important de preeţi transilvăneni au propus candidatura Arhimandritului Scriben din Bucureşti. (Ag. DamiaBi)

reu.Iu chestia financiară : dispunem

ííhlí .1 vite, petrol şiabil şt porumb. Ui Transilvania

„N’am să retrag cuvintele. Ort so retrage Marele Cartier eri mă retrag eu*. Marele Cartier să predea co­manda şefului marelui stat major care are, dupft lege, comanda arma­tei. (Aplauze).

Şi mai departe:Ca ajutorul Marelui cartier Gene­

ral ţineţi controlul guvernului Ma­rele Ce rtier trebuie eă fie la ordi­nele şi sub ordinile guvernului. Am ştiri sigure că Marele Cartier n’a fost decât un agent al partidului li­beral.

D. M lor ga: D-le miaistru, vă rog să nu-mi îngreunaţi situaţia. Se face impresia că ee atacă armata.

D. Aurel fl*d: Fac distincţie între armata care şi-a făcut datoria şi a- celo comandamente cari au împărţit numai decoraţiile.

D. O. Tattrascu: Decoraţiile le-au fost date în numele M. S. Regelui.

D. Aurel Vlad: Citeşte dia discur­sul d-iui Vlntilă Brâtiaau ţiBit îb şe­dinţa de eri. In acel diteurs este vorba de fapte comunicate eocfldeaţial gu­vernului de M. C. G. cu câteva ore mai înainte. Aceasta îaseamnă că M. C. G. anunţă 4"mai înainte deputaţii din opoK'ţfe şi apei guvernul (Aplauze).

Cbsstia Marelui Cartier se poate rezolva punând în frunte-i pe cel mai bun militar pe eare-1 sre ţara româ­nească: general Criatescu.

Dl Mihail Orleanu, fost ministre} i» t sont »!U CB 30 î i autfi 'Jberal- aceIa?i ,S«dln|i. Tork»{t«' multe ca înaint» A */L • de problema muncitorească, ©sa epu-• C or«» : D. p o ,tt ' principiile !eK«i <tato M t e t

•«illMtl ea leul. Perderile cTuí»“eoroanei nu pot fi eompaiate cu au locuitorilor devastaţi de războiu. Nu poate apune nimic aiupra cuimlui «e retragere a coroanei fiind-că s’ar specula iară pe această temi. 8 Hârtia monetă d o America va »niâxzia şi Banca Naţionali cer© *- ■urnite privilegii cari nu ee pot sa­tisface. Statul va emite, pe socoteala lai, altă hârtie, propie.

Banca Naţioaaiă vrea aă rămină »f58* 0.* naţional liberală* şi cere pri­vilegii grele dela stat. D*n fericire în Transilvani», Bănat, Ijcovina pu­tem da aUei Binci privilegiul, în eon« COft ^ cu interesele statului.- ^tiviiatea d-iuî ministra Vlad: a desfiinţat Comisia valutei, a opritî ? ? ? iei» a teat măsuri de control al exportului şi importului,f îa iP aci nn #XîgtaI - 1 demebiiizaroa tuturor? Îa . car l^u lefuri mari şi nu fac Blmîc. v^11) Se va depuse proecte de im- punere proporţională pe creşterea a-

©riier de război şi unul pe averi. *

In şedinţa dela 1« Febrnarie d-1 Ai* discursul d-gale a pus în <u*cnţiune Marele Cartier General.

demobilizarea acelora cari S r f r mlmlC p*atra 8rBllts> d-sa

principiile legei aplicate de dnil Iriand şi Vivlani în Franţa (Ilaritate).

Se ridică împotriva atacurilor şi mfşcărei socialiste de azi. Vorbind de pericolul extern, crede că demo­bilizarea nu poate fi făcută azi. Ma­rele Cartier pe care-1 atacaţi domnu­le ministru, ne-a condus la victorie. Relevă eă dl ministru de finanţe a făcut declaraţii în numele ministru­lui de externe şi a celui de război — numai de fiBanţo n’a vorbit.

.Apără apoi Banca Niţio.ială şi pa- trietUmul conducătorilor ei. Scăde- rea leuluţ este provocată de alte cau- z» Şl este fictivă.

*

^ V: ,G°fciiş a încheiat şedinţa cu un apoi la împăciuire şi fcu declara­ţia ca este şi rămân« membru al par- ţjdu ul naţional. Vom publica decla­raţi* :

Renaşterea. Români a anun­ţat Emisiunea din ( guvern a dlor Btiitescu, Ineuleţ şi Nistor.

Agenţia Damian din Bucureşti ne aiunţă că 41 Nistor dosmin- te ştirea dimisiunti d-sale, iar dl Bontescu a luat parte pe banca ministerială la discuţiunea Camerei asupra valutei.

InformatiuniSala Redutei la balul Cruecl Roşii

a fost foarte bine decorată cu fru­moase covoare aaţlenele, »Cruci roşii ca: lampioaae, cu diferite tablouri timbolioe.

Atragem atenţia auieriUţllor ’com­petente ca această mobilă să fie cum­părată de stat, şl depusă ca ceva sfânt într’an muzeu, uudt mulţi vor veni ca s-o vază şi să evo;o figura marelui domnitor care a fost loan Cuza.

Circuiaftanoa fronnlni accolorat8016 care făcea legătură cu trenuri­le 513 şi 514 de pe linia principală între C^oerdea şi Târgul Murăşului cu data de 18 1. c. se sistează, şi Îb locul acestor trenuri cu începerea dela ÎS 1. c. să pune în eirculaţiane între Cacerdea şi Târgul Murâşului. Trenurile normale S004 şl 8061.

Cireulaţiunea Trenurilor de povară dintre Târgul Murâşului şi Braşov rămân îa vigoare.

T resa ri sistata- Din IS I. c. tre­nurile mixte 831 $i 532 dintre Bra- şov-SighSşoara, sunt sistate din cir­culaţie până ia alte dispoziţluui.

Iiscepâsd de Marţi 17 I. c. circula­ţia trenurilor personale 512 şi 511 dintr’e Oradea Mar© Braşov de ase­menea este sistată până la alte dis- poziţiuni.

Tronurile personala dintre Oradoa Mare-Braşov-Predeal 514 şi 513 ră­mân şi pe mai departe în circulaţie, aceste trenuri vor circula necondiţio­nat îa fiecare zi pe liniile mai sus amintite.

îm părţirea tiinel.La cupoanele pen­tru a 4. săptămânăjdlB a 7 împărţire de bilete pentru falná, se dă dela 23 Februarie încolo câte 140 deca făiuă fină $i 30 deca făină de gătit. Cu to­tul se cuvine 170 deca făină pe săp­tămână. Preţui d t 1 kg. îăîuă fină K. 9 — făină de gitit K. 6 79. Oficiul de alimentare orăşenesc.

Tradncori perfecte şi luerări dae- tilografiee in limbi străine se execută prompt la primul b*roa de acest fel. Veche casă de încredere d na Otftil^a Willaor Bucureşti Pasagiui Comoedia vie ă-vis de teatrul Regina Maria./ Aviz. Cu îicepere de azi 20 Fe­bruarie va concert» în fiecare seară dela 7—12 o. la Restaurautal Tran­silvania »rohâstra naţională din Bu*u- rtfti. In tot timpul publicul va fi ser­vit cu mâncări calde, bufet rece şl grătar. Serviciu elegant §1 promt,

Br. S tv o r le a ţ ia , medie practician o]st medic la spitale şi specialist îu boale de piele şl sexuaiecons.il —1. 2 —4. Strada Castelului Nr. 79 Braşov.

5—29

t

loan Spuderca€u adâneă părere de rău a-

ducem la cunoştinţă încetarea din viafă a vechiului nostru co­laborator loan Spuderca în •- tate de 59 ani.

După o activitate i% SO ani la Administraţia Gazetei şi după nenumărate suferinţa în închi­sorile ungureşti, ca girant res­ponsabil Spuderca s’a stins Vi­neri noaptea la 4 ore în uraa unei boale contractata în vra-

internârii sala io către Unguri.

Înmormântarea va avea lac încimitirul Sf. Nicolaa din Prund Luni după amiazi la orela 3 din easela proprii (str. Cimi­tirului 7)

REDACŢIA

Corespondente.

HâlchiuIn eâmuna Hăichiu ziua de 24 Ia­

nuarie sf. v. a. c. a fost sărbătorită cu o deosebită însufieţ’re de popu­laţia remâBă. Zic de populaţia româ­nească, deoarece deşi d l primpretor C. Proca dase ordin strict primăriilor in vedsrea acestei zi, totuşi populaţia săsească ne privia numai pri-a poartă şl pe după şerdeld. Visa timpuri apuse pc ved.

Serviciu divin iasă s’a făcut şl îa biserica sâscaseă.

Fiorii dc bucurie Baţienala l-a sim­ţit şi ultima^ copil român din această comună. După Te'Deum s’a cântat imnul ngal prii învăţătorul Ştefan Gareln.

Preotul G. Constantin a vorbit po­porului despre îifilaţarea principa­telor Muntcaia şi Moldova, coatiauSad cu firul Istoric al acestora până la unirea definitivi, pe caro a desfăşu­rat-o pe larg. Publicul compus dia Remâaii şi Româneelc dia Hâlchiu, de cooiii de şcoală, din d-1 aotar Iteaa^, din ub plutoa de soldsţl şl dm jaadarmeria locală îa frunte cn subşefnl Pivoda, au ascultat cu toată atenţiunea ÎBsnfleţindu-se de marii noştri Erei naţionali Mih^iu Bravul, ŞteftB eel Maro şi ceiiaiţi şi în ur­mă de aetai ualrii, principatelor, sub Alexandru loan Cuzs, prin care se iBtreved« România-Mare de azs înved.

Ttrminâadu se ceremoaialul îa bi­serica, îav. Ştefan Garolu aşează pu­blicul îb corpore şi a«tfel traversând mai multe străzi la câateco naţionale, ne oprim înaintea primarei, unde eram aşteptaţi de aiîtistia comunală săsească? Nul De un taraf de lău­tari. La sunetul de vioară „Hai să ’ntindem hora* se formează două hori — fiind prea mulţi pentru una Însufleţirea era de nedsscris, trăiască RomSnla-Mare des repetată. După sârbă, urmează „Ardeleana* cn stri­gături.

Preotul mulţumind publicului pen­tru buna ordine ce a observate În­cheie : «Dacă îa treeut, aceste pri­mării s’au purtat foarte maşter faţă dc noi Românii, atunci astăzi pretin­dem ca în ele să ni-se facă numai dreptate şl aceasta trebuie să fie*, la strigăte de Trăiască Româaia- Mare, Trăiască regele, Trăiască ar­mata, s’an retras !n corpore fiecare pe la vetrele lor.

Seara la inzistonţa înv. Ştefaa Ga- roiu şi a notarului G. Iteanu, a fost joc.

Ultima orăTELEGRAM DI BPRESTI

20 Febr. 1020ta ohtaila pXeel « ga ra ftiDelegaţia ungară Ta prezentat o

notă pentru aplrarea minorităţilor.I i cazul că Ententa na va accepta

plebiscitul sau rezultatul acestuia ar fi nefavorabil Ungariei, delegaţia cere apărarea fcadaţlunilor publice, pri­vate, blscrlceşti şl cb deosebire şcolare.Va or dia de îl al pari! dalai

laoritarilar dia fr i» j*Puils. Consiliul genei al al parti­

dului lacrătoriler, întrunit Marcuri, a vetst taxtuî usui ordin de zi, care va fi trimic partidul»! socialist fran­cez ce ocazia ceogresulai ce se va ţine de acest partid Dumineca vii— tos re la Stras^bourg.

BSesagifil IsU C hase!In Mesagiul Ini Dtichanel citit Joi

îa Cameră şi Senat *e f^ce apel la uniunea tuturor Frascezilor, dorind îotărirea a’-ianfojor; sa cere aooi muncă aprigă peatra a putea face faţă pecblemelor păcii.

Crl*a poli tî să Îs Sârbi aîncercarea lui Ve6tnici de a forma

noul guvern din Belgrad a eşuat, re­fuzând colaborarea socialiştilor de­mocraţi.

Locţiitorii Iul I»arsn«rOtto Goepret înlocueşte pe Lers-

ner la Par s ca preşedinte al dele­gaţiei germane.i i d i c e r e » «trasatei f i i m a w

SorstM, Consiliul Suprem a notifi­cat Germaniei că nu va insista asu­pra îndeplinire! articolului caro pre­vede reducerea armatei germane la 109 099 oameni pâcă îa 31 Martie 1929. Aliaţii permit reducerea arma­tei numai la 100 000 oameni pâni la 10 Aprilie viitor şl reducerea la 100.000 pâni la 10 Iulie.

Bull IGEM M i r{Pria teleftn )

21 Fihravîe-

Bmcmreşti. Deputaţii iadopenie*^se întrunesc la 22 Febf. pentru eşMh minarea situaţiei politice. t

Bucureşti! Consiliul de miniştri Ia» trunit ia Cameri a discutat AeStltt* Bile cureBte.

Bucureşti. La Ministrul Industriei continuă conferinţa praşedinpler merilor de comerţ dm |ară dlscutana reorgaaiznrea lor pe baie comune.

Fraga. Clofak a demisionat. «Situa­ţia guvernului a devaa t fearte eritica.

Haga. Muncitorii docarilor din Am* sterdam au declarat greva.

Purii. Millerand a declarat * ^» U - lor că e dep’in satisfăcut ca aiscu* ţiile confer nţel dela Londra.

PMm. „Matln* aaunţă că chestia- M?a Adriatieoi va fi so’uţ^nată coa- form compromisului dela 9 Dec. a Londra.

Londra. Generalul Niessel a decla­rat Consiliului parlamentarilor că este imprudent a discuta cu Germania, care are sub arme V* milion şl att- ţerii ei servesc în armata roşie.

Dacă se îngădue Germanilor sa între Ia legătură cu bolşevicii, aceasta este o sursă de gravă neliniyte pe*- tru Europa.

Vlena. „Neue Freie PreiiS* aflrnU eă un bolşevic ar fi comli na atea- tât cu bombă asrpra lui Horthy Ui Budapesta. Horthy a rămas aeit as.

Bglgiad. Iugoslavia a cerut isMU narea răspunsului până la coa«tiţQh rea noului guvern. Aliaţii aa vcsplas cererea.

Cenzurat del. Bretea*

$ Teatru- 9 Variété MAJESTIC-FEMINA

Institutul cosmeticcare se află în strada Porţii 66 în edificiul Brussoi Lapok (îa eurta la stânga). 1—5

Subasrişii cu iaima adânc întris­tată aducem ia cunoştinţa tuturor rudeoiilor, prietinilor şi cBooseuţilor, că mult iubita şi neuitata noastră soţie, mamă, soră, cumnată, mătuşă şi verişoari

Victoria Reşnoveanudupă scurte suferinţe, a decedat în ziua de 18 Februarie 1920 îa al 44* lea an al etăţii sale şi al 29-lea al fericitei sale căsătorii.

Rămăşiţele pământeşti a le scum­pei noastre decedate ae vor depune spre veciaică odihnă în cimitirul Bi­sericii Sf. SHcolae din lo: Duminecă în 22 Februarie 1020 la orele 2 p. m., dia casele socrilor Pe Tocile Nr. «.

B r a ş o v , 18 Februarie 1929.Dormi în pace suflet nobili

loan Reşnovean saţ Mireea Ref- novaan, Cornelia Rpşnoveanu, Emil Reşnoveanu fii. Maria Călciurescu, Elena Bsrozzi» Ana Zaharia, George Căiciurascn, Iile Căl«iurescu, Pstnai- tache Câiciurescu, loan Călciurescu, Constantin Călciurescu, mamă, fraţi şi surori. Nicolae Reşnoveanu, Elena Reşnoveanu socii. Pompei Eiius E ena Elin cumnat şi cumnată. Precum şi mătuşi, nepoţi, nepoate, veri şi veri- şoare. Aceasta ţine loc de invitaţie.

ANUNŢ

casa de vânzareSituată în Str. Preis No. 10 şi 10 a, doritorii se vor adresa la Dl. Âladdr Săra, tn Str. Sf. Ioa

Jia. h. etaj. 11. Informaţii dala orela l 1j,-^21|2

îa fiecare s . 1—a

CALEA VICTORIEI (Pasagiul Comedia)In fiecare seară dela orele 8,30 pknă la 11

M a r e spectace»! de t fe r ié téDala orele 11 în sus

C ab a re ty I s n s , C a n to şi alte distraefii.£ O r c h e s tr a * R e s t a u r a n t d e f - tu l r i n |

Băuturi streine şi indigene s1—6 „ în t â l n i r e a E lite i11 Q

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O W IO O O O O O O j

O a£I^^ Ooagăane p a r i i "gaa

Fmflra fl-1 Comercianţi i Transilvema iiMagazinul „LÜYRÖ“ din Bucureşti

U — 17 CALEA VICTORIEI 17 —

jj Vinde E n - g r o s « “ 1 6 6 # 1 8 68 roch ia ta illeu r din s to fă e n g le z e a sc ă .

S o C K íO O ö O S iO O O O Q O O O O O O O O O O O O O

y y y y ¥ i B S D íX -g g g 3 E 3 a E g Ü E 3 E X 3 a E 3 E 3 E a »

In Bucureşti *

G -a s e ta T r a n s i l v a n i e icel mai bine informat şi redactat cotîdiaa

din A rdeal8« tind» xilnit la mai multe mii €• oxomplaro.

Cereţi GAZETA TRANSILVANEI la toate ekio|tirlle. D a p o z i * g s n e r a l l a a d m i n i s t r a ţ i a s u c u r ­

s a l a d i n B u c u r e ş t i , s . I o n i c ă 8 .

AQEN& fMICO-EOUlAlHlPARIS 8-e — 21, RUE DE TURIN — PARIS 8-0

EDITION — PUBLICITÉ — B ENSEIGNEMENTS — A*ENO* DE JOURNAUX ROUMAINS.

COMMISSION — IMPORTATION - EXPORTATION CONTENTIEUX ROUMAIN

CONSULTATIONS—RÉDACTION PACTES—RECOUVREMENT*,

«ORRESPOND EN FRANÇAIS ET EN ROUMAIN

PublicaţiuneComitetul urbarial din Soho-

dol judeţul Păgăraş dă în arândă teritoriul său de vinat din munţii „Noaghea, Clineea şi Bucşa* în mărime da 1429 jug. eatasr. pe 3 ani începând din 1-ma Martie 1920 ~2S Februarie 1923.

Preţul strigărei 600 cor. Va- diu 60 cor.

Licitaţiunea se va ţlnaa în • Martie 1920 s. n. la • oara a. m. la şcoala bis. v. din Soho* doi. Condiţiunile se pot vedaa la preşedintele urbarial.

Sohodol în 20 (11) 1»20. î - s Comit9tal irDarial-

\

Ü' i M M M

hm « a p p ^ l P ^ n p M B P I I I H n H1 "'■?• ■:'• ' , f.i \' >l/ ■' '■' >;*■..*”

0 k £ I f & f â & ff & i i f .1 $ f H «*, 35

Pentru şcoala românească.(Urmare şi fine).

Cu Uita £ 0 21, îi; ore dinţată elevei E. Lupan cl. III lic, s'a suma de C07. 155.60 deîa următorii:

*Furnică

cole«tat

Mare transport deVINURI de ARADşi suntem la dîspoziţiunea publi­cului să satisfacem comenzile cu preţuri eonvenabile.

Depozitul se află în Braşov în Pivniţele Cafenelei Transilvania.« 10 ,BRAŞOVUL*

Societate A o&Siai Română

Publicatele.Se aduce la cunoştinţa pmbliaă

că în ziua de 10 Martie 7920 se vor vind® ia licitaţie publică de către ©iv. 1|S6 obuziere Bra­şov în curtea cazărmii Reg. 41 Art. 7 (şapte) cai.

Licitaţia se va ţme în confor­mitate cu articolele 62—76 din le ­gea asupra contabilităţii publice.

Comand, reg. 36 Obuziere Colonel, Ieats Paiu

2 —3

: C o n v o c a r e .v 1 ‘ i

Domnii acţionari ai institutulai de credit şi economii „Bl- HORRANA* societate pe acţii In ©radia mare conform dispoziţiei § lui 19 elin statute se învită la

a XXf-a adunare generală ordinară«are se va ţinea în Oradiamar© la 4 Martie 1S20 la oarele 10 înainte de ameazi în localul institutului.

Obiectele puse Ia ordinea zilei sunt următoarele:

1 Alegtrea a 3 mejnbri pentru verifiearaa procesului ver­bal şi a 3 scrutisăteri pentru actul de aîagsre.

2. Raportul anual al direcţiuiaiî.3. Raportul c@saitetu!ui de reviziune despre examinarea

computuiui anual, a bilanţului şi propunerilor pentru îm- psrţxta profitului.

4. Stabilirea bflaBţului şi deliberarea asupra împărfirei profitului.

5. Fixarea preţului marcelor de prezenţă ps anul 1920.6. Dieteiimnarea scopului spre care este de a se întrebu­

inţa suma destinată pentru scopuri dm binefacere.7. Urcarea capitalului social de la 2,201,000 «oroan® la

5.000,000 coioane.

Elena Moldovan 20, Parasohiva O glii dan 5, Otil a Iosif 10, Pa^aschiva ică 5, Maria Medi&n 10, Paraschiva N. Roncea 5, E^ena Oau^ea 2, Eiena

Dr. Tur!ea 10, Maria Na^rea 2, Victoria N - guşiu 6, M*na Mur&roiu 15 Viorica Miirăroiu 5, Efrosino Leucă 20. M. Gr. Pop-seu 20, Elisabeta Dfc Popescu 10, N, N. 60, fileri, L. Lopan 10.

Cu Ihia No. 2 i , încredinţată elevei Af. Sauu. el. III li«, s’a col«e‘ at suma de Cor. 458-—d«la următorii:

D. fi. Orghidsn 2§f Iiie Savu 40, Dumitru Eon ea 20, Theodwr Ma&u 30, I. GK Ere mie 20, N. H. Caragea 10, Stcian Gt. E,. 10. Pe^eu 50. Qtheorgbe G-urasi tuhii 20. Georg» Moşoiu 20, George Savu 20, Niea Savu 10, Goldman 10, K Gatof 20, P. i: avei 10, Dr. Oancea 20, Vasiie M»scaîu 10, V. C. 10, Şohute Fraţi 50, G. Dima" 8, M. Preewp 10, Emil Hanss 20, Ioanide 10. G. Comşa 10.

Cu lista No. 23, încred in ţa i elevei V Bădiţolu cl. I I I lio. s’a colectat suma de C or 31.—dela următorii:

, M. Bădiţoiu 5, S. Mişarca 10, M. Ste-.n 2, l Bâlţat 2, N. Săcfcroiu-3,Ni o. Bădiţoiu 10. ’i

Cu If&hl No. 24, îr «rediu jaf ă eî&vei M. Rt.su cl. III lic. a’a coleotatsţmia■■4«' Cer. 103.—«^la următorii;

Paraschiva Spătşr 5, Paraseluva Drăghiaî 5, Maricara Muntean 5, Maria AM a Maria Uzoni 4, I?»ecu Micu 7, Gecrga Balea 4, Costi Pu\u4. Sus*.na Jugânav 2. \asiîe Jugănar 4. Ge.-rge Constau din 4 Pamscfciva Puşca? 4, Floarea Kusu 5, Maria Tcmn 2, Ioan Crăciun E>. Para schi va Voi cu. 5, Cons- Mantia Voi cu 5( Ioan P-isou 2 DumUru Negu; ă 2, Ana Ks-Geor;:© Şaudor 2, Vasile Lupu 2, Maria Sibian 1, $7. N. 2, George Soci 10 Ioan Berariu 2, Ign. Horovi'a 4.

Lu No. 25, încredinţată elevei E. Stănilom cl. III* li«- s’a cole«' t« t swisa d* Cer. 133.—deîa următorii;

Gerrga Stămloju 20, George Vint 13 contabil 10, Dumitru Rădăcină 30 Pnmitru Ciocom 10 M^rinesca 50, AlexG Bu*-E&r 4, Nicolae Oreţu 4, Gecrge Brezeanu 4, Dumitru Dobrescu 6, Ştefan Proca 5, M. Stănilo’u 10,

Cu Uita iY#. 26, înc'ecinţaiă elevei An a Vâtăyun el. III li®, s'a colec­tat sun.-a ce Coi. 52.- dela următorii:

Ion C. Pr nţu, profesor 10, Bălaţa Vătăşan 5, Ofelia Vată şan 3, Ovid Vătâ^an 2, Radu A rdeka 5. Brenciu Ioan 3, Moldo\an Ios;f 4, M. Median 5, Miţi Pop 5, Ma?ia N. Ni vrea 5, O. V. 5.

Cu lista A O. 27, încredinţată elevei E. Tânislau cL I I I Ii«., o re n ’a colectat niniic.

Cu usla No. 28, în ere 3inţ*tă elevei Bada «L II lic. s’a coleotat suma de C&r, 136.—dela ura.âtorii:

Ioan Mar n 10, Ioan Radu 8, Neculi i Sebenl 2, Nicolae Vasilescu 2> Nîcolr« Pitiş 4, CorsJaniin eci 1, George Otel ea 2 Nicolf« Oprea 4, lo8>f Blfga 4, Ni’zsriii Ciotcr» 2. Aci;im Vuşcaşi 2, Eltr.a Mrntean 3, George a lui George 4, Zosin Leucă 1. Gecrge Oligcr 2, George Sfcl>;& 10, Reveica Rusu 1, Tanase Căţean 2, Fetru Puşcaşi 10, Nicolae C.oiori 10, George Pu:;csşi4, Liiihai Crottri 5, îcan Ba cu 8, Paraschîva L e tcă 1, Vasile Muntean 1. George Pitiş §, Ioan Vere i 4, Ioan Dum:tru 2, George Vasi eseu 2. Nic«lae Baicu 20.

Ca lista Na 29, ÎBrredirţată tle^ei 1. Cancca cl. 31 lic. s’a ool«etat suma de Cor. 215.— deia următorii: \

Emil BoIcgA 50. M. Moga 20, Dr. Traian Pop 20,, A.Iex. Popescu Dorna 10, Lr- A tre l i cbiescu 2#, Danii! Săroiu 20. Arzfc 5. Dr. Al. Dobresca 60,

Dr. Prişcu 20€u lista No. 30, Încredinţată elevei M, Ducsrlu. el. I I li«, s'a c«le«t&t

suina d> Cor. 324 '— dela următorii :Ioan Ducsriu 20, AU xa Butnar u 20, Nicolae Peirio 10, Eadu Coma-

nelea 10, George NeGuloia 2, Ge#rge Lenţr* 2, George Proca 10, G-eorge B-ezeanu 10, Văd. Atsa Duoar 4S Vferl. Ara Dobrescu 4, Ştefan Pr«ca 4, Vasili Dobrescu* 5, G. Z. Duoar 8, Dumitra Răşină 5, Ioan Du ar 8, Dumi­tru Mădăeinâ 10, Nastasa Brezeanu 5, Vasile Baligrad 5, George Nicolai 4, George lambor 10, Ioan Terţa 10, Oâpitan G. Cârţean Craiova 20, Oiocoiu levn. 10, Ioan N. Ducariu 2, Georg* Butnar 4, Dumitru Stăni«ai 2, Victor Toi ou 20, Petru Urz;că 20. Dumitru Drâgan 50. Spiru S( tir 20, A. Jeger 20,

Cu lista No 31, încredinţată elevei p. Btirghe ol. II lic. *'a «ol««t^t Suma de Cor. 195’ • următorii; *

Reveica Siingli© 5, George Stfnghe 20, George IdoHovean 1®, G«org« Bueă 10, Elisabeta Brenci 10, Ioan 01iir«ia 10, Fr. Kotzbacli«r i , îndesai- £r^t*il 5, Nieelae Pauţu 6, Dumitru Negaş 6, G. Roeker 3, Todor Gal 3 Ni- eoUe Şal 2, Nic'Ia© OiteanS, Stoica Abei 2, Ioan Navrea 10, I©an Şeringa î , &io«lae Alexa 2, Efroaina Ştefan 5, Nicolae Chiva 2, Ionel Penescu 2, Har- daa Rev. 2 George Mor&ru 1, I«an Crişan 2. Anton Izidor 2, Marina Negaş5, Reveiea Bârsan 5, Georg« Barbu 4, Io®a Ţintea 2, Indescifrabii 8, Ge«rg« Gotner 6, Ofistian Reiner 6, Dumitru Ardelean 0, .N. N. 5y loaa B4lind«s«u 10, Iokan Dornic 105 Vasile Langaş 4.

Cu listă No. 32t încredinţată elevei M. Ursulescu şi B. Msfsea el. II lic. s*a colectat suma de Cor. 315’— dela uraiăf« r i i :

Lucia L. Ursulescu 20, Stella Mareea 10, D. R. Orghi lan O.ghi sa*. & @0. 20, i mii Bol'oga 20, Fiorica Hozanu 20, H. Zeidner 5, M. Oiur«u 20. Miţi Baboie 10, Daa C urea 10, Iosef Klein 10, Dr. St. Stingh* 10, 1£. B. Baiuliscu 10, Gal Albert 10, Dna Voiaescu 5, Lowy & C«. 6 I. Alâica 10, î. G. Eremie 4, G. Moşoiu 20, I«n Clopoţel 10, V. Şt. Iosif 10, I. Brot«a 10, Victor Branişte 10, C. A. Pop«vicI 20, I. Baboie 10, M. Ursol«*eu 6.

Cu lista No. 33t încredinţată elevei I. Socâciu «1. IV li«, s'a ««’««tat suma de Cor. 137*— «le următorii:

Iosif Soeaciu ÎO, Ioan Soeasi l 10, Esgen Socaciu 5, Ana G. 8oca«i» 5, Victor Podocsn 10, Iosn aii at 5, Basîl Perţia 10, Iosif Micu 2, I«an Dima l f , îficolae Taus 8, Ted<sr P&rvu 2, D. Gyulai 10, Ana Bwoşa 10, Dion:»i« Falea 20, Rafîra Buco? 6, V. Puianu 10, M. Bo i«c n 5.

Cu lista Ne 35, în«redioţatâ elevei E, Gal cl. IV li«, k'a eoI«ciat by,.^* de Cor. 10$ ‘— dela următarii ;

Marina Tarbmre 10, Parasohiva Clipea 5„ Nt deleu Hârb«a 5, Raveioa Bră- îiu« 10, Pe tru Bumbea 5, I. Peiigrad 10, I. Munteanu 5, Ioan Bărbi«r 5„ l«a« Ardelean 5, C. Muşlea 5, Eiena Sulică 6, Ei«na Negură 6, Ni«. G. Furcicfc 10, Elena V. F u r a j ă b, lor» MuşJea 5, Mariâ Sulică 4, Ioan Pulpaş 5.

Ca lista No- 36, încredinţată «l«vei F. T ţz i cl. IV ii«, s’a ««l«stat suma de Gqt. 153’ — d«U urm ătorii:

Tkfcodor Mânu 10, C«est. Bobaneu 10, Ama Mariea 10, Dum itra J sg ă - «ar 10, Zmca Aldea 10, Ioan Jugănar 10, Maria Tartja lă 2, Eiena D. Gâ- păţioâ 10? Eiena Toma 10, Nicolae T«m* 10 tn m itru EnacLe 10, Val«riu Ţiţeiu 12, Georga Ald^a 10, George Puiu f , Maria Ru$u l i , JMariua L u fu 5, Frosi&a Fiorea 3 Ghimbăşan 5.

Cu lista No. 37, îuoredinţatA elevei J5. Ardeleauu «J. IV li«. ««lea- ta t suma ne Cor 400.—dela urm ătorii;

I. Ardelaanu 28, Şelariu 20, Nic Furnică 10, Efroiiea Gier^ea 10 Io am J l . Muntean 10, Coati Griatolovtan 10v G. S ‘inghe 5, V; Oniţiu 10, M. Bra- *i«ce 10, N. N. 10, Dr. Sbarcea 10, P. B«şca 10, Nk«lae B d«a i , Dumitru I. Ardeleana 10, Emil Soeaciu 20, Petru Cioc 5, Elena Voina 10 Georg# Saffcn 10, Nicolae G. Zaviei 10, Teodor Meier 10, O. Pop o vio« 20, C. Muşîea 5, ArsenJe Badea 10, Io descifrabil 6, Relti 10, Ticlui 10, G. P«rnea f, G. S*:«ri!s 5, E rns t Lu?z 5, Iul. Hugel 8 G«org& Pop viei 10, S ug Neguţ 10, M. Jsb i 5, Indescifrabil 6, W. N iem an ^ B , N. Po iore#.» 6, Ioan L&eea 5, D. Gă ulea 6 N. N. 4, Gonst. Or^hidan jun. 10, Ioasi Misărescu 4, Dumitru Mâzgăraanu 10, Dumitru Pernea 6. N. Ne^uş 10.

Ca llxta No. 38, îieredinţa.ă elevei V. Jeodof viciu ol. IV lic., «*re n ’a «olectat nimic.

Ou lixtă No. 39, încredinţată elevei D>iă. V§ina cl. III lic. «’a c«lect»t soma <le Cor $00.—d«ia ira ătorii:

Gecrge G. Orghidan 100, Dumţtrm Pop 20, Dina leg. Motoci 50, Maior M. ^/oinee«u 100, Sufelt. Budac Coriolaa 20, Sckutz V. Fiul 200, f Florin Voina 10, Buehis 50, Vasile Voina 50.

Braşov, în 5 Februarie 192i. ,

Direcţiunea ŞooElsi Superioare de fete Braşov.

Aducem la eunoştinţa #nor.Public Braşovean şi jur eă ana adus eUn am un

8. Modificarea §§-lar 6., 2«., 28., 4B., 57., *1.- §3. şi fa din statute.

9. (Bererea lui Zeno Babi orfanul fostului funcţionar Vasi- liu Balei.

10 Âlegerea a 5 membri în direcţiune pe restimp de d ani, a artuia pe 3 ani şi a 2 membrii neui pe restimp de 3 ani.

11, Alegerea eventuală a unuia, sa« a mai multor meni brii îo comitetul de reviziune, în cât dintre membrii cd? mitetului ar fi aleşi ca membrii în direeţiuue.

Se atrage atenţiunea domnilor acţionari la urm&ttarele dispQz’ţli d r statate:

§. 24 Pentru folosirea dreptului de vot se cere, ca acţionarul să fie trecut ca proprietar al acţiilor sale în cărţile institutului cel pu{i« cu 6 luni n înainte de adunare şi cu una zi înainte de aceasta s i depună pe lângă re ! vers la direcţiunea institutului respective la lacurile designate de direcţiune, aqiile sale eventual şi dove6ile de plen’potenţă.

Acţiile depuse la locurile designate de direcţiane, se vor lua îa con-* siderare numai încât reversalul despre depunere, cel mult în ziua premer­gătoare a adunări* generale s au depus la institut.

In legături cu dispozitive §-lui 24 din statute, avem onoare a notifica că în şedinţa plenară direcţionali ţinută la 24 Ian. 1920 pentru depunerea, J resf ective primirea acţiilor şi edarea documentelor despre depunere, s’au designat în acest an, respect ve au fost rujate, toate instutele, eari sunt ' membrii ,Sal darităţ i®, Cspitlele diecezane gr. «at, româie şi Qonsiştearele ? diesezane gri or. române, L

Oradea-mare. 24 Ianuarie 1920.

D i r e c ţ i u n e a I n s t i t u t u l u i .

DEBIT fostul- Bilanţ CREDITBWBMffXfiţm- gy-g-w

274 - 6

5277,15

19 266

5178 294 300 286

205.284,1

arass®

Cassă în rumărar . . . . . . 3681458 76 3 Capital societar.................................. ssoaattCassă de păstrare paşt. . . . . 88148 74 4 | Fondul de rezervă............................ 520000 —Bon la b ă o c i ....................................... 12417355 081 16180061 S3 2S8 Fondul special de rezervă . . . 1 40000 —Cambii de b a n c ă ............................ 8820872 _ 298 1 Fondul do p e n z i u n e ....................... 180000 — 740Ô0OCredite h ip o teca re ............................ 148373 .— 285 Depuneri spre fruct ficare . . . 117i)lC65 SâCcedite h p. de amortlzar« . , . 40125 71 250 împrumuturi hip. cedate . . . . 3599© 47Credite de cont-ctirent . . . . 5079597 89 5 Creditori în cont-curent . . . . «8SC118 48Credite pe e f e c t e ............................ 18116 17 Cecuri a m e r ic a n e ............................ •291859* —Credite pe obligaţiuni ca cavenţi 49 2 50 295,U Depozite de cassă . . . . . . 644222 17Efecte p r o p â i .................................. 2979219 80

252 205,279 293 13, U Divieleode n er id ica te ...................... 42578 70Imobile ............................................. 255000 2 taterese tranzitoare anticip. . . . 45S04 50l i verse conturi debi toare. . . . 268U7 43 Profit, transpus d n 1918. . . 84S7 21

*\

3a8158 51 316195 72

1 1>8569676!86 1 286596Ï6 86» B i 1

DEBIT Contul profitiilöi şi al perderîlor54 jlnterese du^ă fondul ie tezarvă . . 21181 208

299 jioterese după îanprumuturi ccdete . 909 856 nien se după depuneri...................... 180128 77 275.18

280 10% dare dapă Interase de de­ 276puneri ................................................... 18018 89 267

296 Salsr® şi relut de evartir . . . . 99386 34 2837 Spese curente (tipărituri, porto, în­ 287

călzit e t c . ) . .................................. 54069 40 820 Chirie............................................. 4800 290

256 Contribuţia . . . . . . . . . 45117 16 10245 Descrieri:

a) din preiesziuni dubioase . . 5070 56 264b) dia valoarea efectelor împru­ 265

mutului de război i n f . . . . 273640 27S710 56 291Profit stranspus din 1918. . . . 84S7 21 12

\Profit net....................................... .. . . |S08»5^ 51 316595 72 245

-11018911!69

..1---- Ï

Interese : dela combii de baacă. .

„ credite hi poteca re .„ „ p e amortizare „ v personale. .„ , pe efecte . .„ , de cont curent

Katerese după efecte proprii Interese dupâ capitale elocate la alte

institute (70# scutite de dare) Interese de întârziere ale aeţiemariîor Venitul imobilelor (darea plătită)Previziuni . ..................................Taxe de stsmpilare . . . . .A incurs din prtttiîz’ani deierise

110676113513S31

1138*3

57976

158976

22

CREDIT

843721

18467120987

1243292490

236S15S574S

43«6427005

lfl8911

0249

412050 67 81 30

Iosif DiamMnii m. p.iîr««t«r («a«r«L

Romul Mtrbu m. p.prim-«amiabil.

Dr. Nicolae Pop o vi t i m. p. Âtoiztv Nyistor m p.f preşedinte Tiw-pr»ş«iiats

fă sil ie Cartiş mu p. Samuil Ciceronescii m. p. Andrei Horvoth m. p. Dr. Aurel L&zor m. p. Ronul Marefuş na. p.

Iosif Moldovan m. p. Petiu Pântya «1. p.

Subsemnatul camitet aai examiaat contul prezent şi Fam aflat în deplină regulă şi în consonanţă cu registrele institutului.

Oradea-Mare, la 23 ianuarie 1920.

Oradia-Mare, la 31 Decembre 1118.

» ! B I C f I O R U :

■'i 4

If

■ie i ■ &

M ţ «t t

t 4 - vai!}

MwDr. Florian Stan m. p.

premii nt«

G O U I T I T D L H B E T I 8 I C H E :

Pthu Ptpescu m. p. Dr. Ixetb Rada m. p. Suva Raicu m. p.vi«6-freç*dint*

loan Gerlun m. p.

s«es

ä

i£

libtte* eiei m a u s « a K e r p ä r f i r i f i e r # » # •

£ 1

Sicietit« aiODlmS TraasIIväafaaJ lg isifirărif # j» t B

(Buk Genertli 4 e iü iiire) 0 -S Ä ‘i ,Viëmm'ml „AIÆttttA.“

€@ ntract«ară cu cala « a i iaTOrâblIa ©ondip : Asigurări asupra vieţii pan tru cajeml d% m oarta sau viaţă, aiigurăr? «a capital pe sam a ©apiilor

ÿ i&pîri cin iidiliiisr iiie) irscu ii ceitri.a firlirilsr urii iMiAchiziteri şi agenţi i#cal! află ßngajanient

ieteil^ccţi şi g?eagfcnigfita8Iă pSăcntl

şâ a ş m t ă y t i t i p r ^ u a a t ă v e n i i

fe

1ifof®mn

SSeu

n»m»

ea« WÊamjtsjmgxjBBBsastaamu aa wummaa0 r w ţ » r e a e s t e apSrlituI © r l i ia e i i n ' v i a ţ a p ra a i t t rö «

0 larnihiri iliăde porcelan pentru 12 persoane, servicii pentru cafea şi ceai, o lampă mare de atârnat, se vinde imediat în Str. Gârei Nr. 42.

1~ 2 S S s w i » rs

ü ^ is u m itü i şi CateKMfla

S e o o is t ea s F a i a i v i w r a s î «

k w&mêii şi becuri k m « 4 m xfhtim p r o m i t . ?

iune.Regimentul 89 Infanterie d n Bra­

şov face cunoscut, că Luci în 28 fe­bruarie a. c. ora 10 a. m. va avea loc licitarea cailor neapţi pentra ser- v c!u militar, (circa 30) în cazarma din Codi ea.

1 -1

Comandantul Reg. 89 Inf.

Oclonel, Bsnfsaî - i

K a n d m a c h ü n g .

Das Regiment 89 Inf. Bra^o1? gibt bekannt, oass Montag den 28. Feiruar 1920. 10 Uhr vormittag die öffentli­ch? Versteigerang aller für untaug- /ich befundenen Pier e (circa 30) in der Kavalerie-Kasserne inZeiden s^att- finden w r i .

Colonel, BanfeajOomand. Reg. 89 Id f.

Pt H

IhüM

PmMMis

Sprijiniţi firmele române?S.

Frizeria High-LifeS tr a ia VămH M , BRAŞOV

S'a desehis kiz^ria minânensm HIIjH LIFE In strada Vămii 22. Frizeria veche ce a fast ati, am renevaţ-o şi am întrodus confortul modern. Instalaţia şi aranja­mentul nou al Frizeriei HIGH-L1FK »unt în «©ediţiile marilor frizerii din capitala.

Se întrebuinţează loţiuni da c&p), fss,comprese de apă Serv ciu praîrpî şi CQPftUnfras.

In localul frizeriei avem o mare cantitate de artieole preţioase de toaletă: psrfumuri f>m, pastă da ciînţi, apfi ite gură, ape ps^tru fuţâ, briJiânt&s, perii dinţi etc.

Contăm la sprijinul publicului românesc din oraş şi provincie.

€5u stimă

1 5 - 9 0 Frizeria Hî^i-Life.

'é Ckiiftp