Evoluţiile
economice – mersul implacabil
al integrării României cu R. Moldova
Autor: Petrişor Peiu
Policy Memo Nr. 4
Iunie 2014
© Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) http://www.fumn.eu/
FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ A
MĂRII NEGRE SUB EGIDA ACADEMIEI ROMÂNE
Povestea ultimilor 25 de ani
R. Moldova, fosta Republică Sovietică Socialistă
Moldovenească (RSSM), şi-a declarat independenţa în
1991;
Are o populaţie de 3,5 milioane locuitori, un PIB
nominal de 7,3 miliarde USD, adică un PIB/capita puţin
peste 2000 USD;
În metodologie PPP, în 1990, cu o populaţie de 3,7
milioane locuitori, R. Moldova avea un PIB de 12,23
miliarde USD, adică 3300 USD/capita; astăzi este la
13,2 miliarde USD, adică la 3800 USD/capita;
Cu alte cuvinte, în metodologie PPP (proba
adevărului în macroeconomie), R. Moldova a cam
„stat pe loc”.
Povestea ultimilor 25 de ani
România are o populaţie de 21 milioane locuitori (2012), un PIB de 180 miliarde USD (nominal), cu un PIB/capita de 8500 USD(nominal);
În metodologie PPP, România avea în 1990 23 milioane locuitori, un PIB de 130 miliarde USD cu un PIB/capita de 5650 USD şi are astăzi un PIB de 280 miliarde USD, adică un PIB/capita de 13300 USD.
Povestea ultimilor 25 de ani În graficul de mai jos, datele iniţiale despre R. Moldova provin chiar din
statistica URSS
Povestea ultimilor 25 de ani
Analiza comparativă:
1. În metodologie PPP, dacă România şi-a crescut
PIB/capita cu peste 115% în ultimii 25 de ani, R.
Moldova a crescut acest indicator cu puţin peste
15%, adică o evoluţie complet divergentă;
2. Dacă ne raportam la valorile PIB/capita din fosta
URSS, evoluţia R. Moldova este chiar descendentă;
3. Ce a avut România şi i-a lipsit R. Moldova:
garantarea securităţii (NATO) şi includerea într-o
grupare politico-economică performantă (UE).
Trecutul recent - evoluţii Din anul 1997, autoritatea de statistică a R. Moldova
prelucrează şi publică date după o metodologie recunoscută internaţional, iar din 2005 după metodologie Eurostat, de aceea am ales să prezentăm date evolutive din anii respectivi.
Din anul 1997, importurile R. Moldova au crescut de la 1,2 miliarde USD la 5,5 miliarde USD (2013). Ponderea CSI era în 1997 de 55% (604 milioane USD), iar a UE era de aprox. 40% (450 milioane USD). În 2013 ponderea CSI a scăzut la 30% (1,7 miliarde USD ), iar a UE a crescut la 47% (2,6 miliarde USD).
Exporturile R. Moldova au crescut de la 874 milioane USD în anul 2005 la 2,4 miliarde USD în anul 2013. Ponderea CSI era în 1997 de aproape 70% (608 milioane USD), iar a UE de 21% (185 milioane USD); în 2013 ponderea CSI a scăzut la 37,5% (900 milioane USD), iar cea a UE a crescut la 50% (1,2 miliarde USD).
De cine era legată economic R. Moldova
În anul 2005, R. Moldova importa mărfuri în valoare de
2,3 miliarde USD, 270 milioane USD (cam 11,8%) din
Federaţia Rusă, 200 milioane USD din Germania
(aprox. 8,7%), 150 milioane USD din Italia (6,5%), 257
milioane USD din România (11,2%) şi 124 milioane
USD din Ucraina (5,4%).
În ansamblu, în acelaşi an R. Moldova importa cam câte
un miliard USD din CSI, respectiv UE, România fiind
atunci în afara UE (România era responsabilă de
diferenţă).
De cine era legată economic R. Moldova
În anul 2005, R. Moldova exporta produse în valoare de
1,1 miliarde USD, principalele destinaţii fiind: Federaţia
Rusă cu 350 milioane USD (aproape 32%), Italia cu
133 milioane USD (12%), România cu 111 milioane
USD (10%) şi Ucraina cu 100 milioane USD (9%);
În ansamblu, în 2005, exporturile R. Moldova către ţările
CSI au fost de 540 milioane USD şi de alte 430 milioane
USD către ţările UE, balanţa faţă de total fiind exportul
către România.
De cine este astăzi legată economic
R. Moldova
În anul 2013, R. Moldova a importat mărfuri în valoare
de 5,5 miliarde USD (şi-a dublat importurile), dintre
care 790 milioane din Federaţia Rusă (14,4%), 400
milioane USD din Germania (7,2%), 350 milioane USD
din Italia (6,3%) şi 722 milioane USD din România
(13,1%);
Pe ansamblu, în anul 2013, R. Moldova a importat din
ţările CSI în valoare de 1,7 miliarde USD, şi din ţările
UE în valoare de 2,4 miliarde USD.
De cine este astăzi legată economic
R. Moldova
În anul 2013, exporturile R. Moldova au însumat 2,4
miliarde USD (s-au dublat faţă de 2005), principalele
destinaţii fiind: Federaţia Rusă cu 632 milioane USD
(26,3%), Italia cu 185 milioane USD (7,7%), Germania
cu 113 milioane USD (4,7%), România cu 412
milioane USD (17,2%), Ucraina cu 140 milioane USD
(5,8%) şi Turcia cu 127 milioane USD (5,3%);
Pe ansamblul anului 2013, R. Moldova a exportat către
ţările CSI în valoare de 900 milioane USD şi către ţările
UE în valoare de 1,2 miliarde USD.
Investiţiile străine directe
în R. Moldova În R. Moldova erau înregistrate la 1 iulie 2013 un număr de 8.885
de întreprinderi cu capital străin, reprezentând un total de aproape 10 miliarde lei moldoveneşti;
Ca număr de întreprinderi cu capital străin, România deţine primul loc cu 1.381 (16% din total), urmată de Italia cu 1.013 (11%), Turcia cu 977(11%) şi Rusia cu 863 (10%);
Ca pondere a capitalului investit, pe primul loc se afla Olanda, cu peste 2 miliarde lei moldoveneşti (21%), urmată de Italia cu 1,33 miliarde USD (13%), Rusia cu 970 milioane (10%). România se afla pe locul 8 cu 453 milioane lei moldoveneşti (4, 5% din total);
Pe ansamblu, investiţiile străine în economia R. Moldova vin în proporţie de 78% din ţările UE, 12 % din ţările CSI, 6% din SUA şi 3% din Turcia;
Această repartiţie indică o puternică dependenţă de investiţii străine din ţările frontului euro-atlantic (UE + SUA+ Turcia).
Ce ne spun cifrele? R. Moldova are evoluţii foarte lente (în raport cu spaţiul fostei
URSS) dar evidente, trecând în mod cât se poate de clar de la o dependenţă economică de ţările CSI (Federaţia Rusă în special) la o preponderenţă economică a UE (evoluţie determinată în primul rând de intrarea României în UE în 2007);
Ponderea României în ansamblul comerţului exterior al R. Moldova a crescut şi România a ajuns pe locul 2 în ansamblul partenerilor de export, respectiv de import al republicii;
Tendinţele de evoluţie sunt clare şi pe o perioadă de 5 ani, România va deveni principalul partener comercial al R. Moldova, devansând Federaţia Rusă;
Numărul de investiţii româneşti este în creştere accentuată , ca, de altfel, şi amploarea acestora, datorită deciziei pe care conducerile marilor companii multinaţionale prezente în România au luat-o de a aloca R. Moldova o componentă separată.
Spre ce ne îndreptăm? Ne îndreptăm, cu o viteză foarte mică, spre o integrare
economică puternică între România şi R. Moldova;
Cele două economii sunt complementare;
Limba şi cultura de business sunt comune;
În România se şcolarizează, la diferite niveluri, mii de specialişti în economie, inginerie, etc.;
Pe măsură ce R. Moldova se va apropia instituţional de UE, investiţii străine importante din UE vor veni prin intermediul filialelor din România (acest lucru se pregăteşte acum);
Toate documentaţiile aferente procesului de convergenţă între R. Moldova şi lumea euro-atlantică, inclusiv UE, sunt deja disponibile în limba română şi nu se vor mai traduce încă o dată în aceeaşi limbă;
Importanţa globală a limbii ruse s-a redus la jumătate faţă de 1990 şi continuă să scadă; rusa nu mai este în primele 10 limbi relevante ale globului;
Proiectele energetice recent anunţate vor face să crească gradul de corelare a economiei R. Moldova cu cea a României.
R. Moldova – două scenarii
Din punct de vedere politic, R. Moldova are în faţă două mari alternative:
1. Aderarea în următorii 15-20 de ani la UE;
2. Unirea cu România.
Al treilea scenariu, şi anume oscilarea între UE şi Uniunea Economică Euro-Asiatică sau chiar integrarea în cea din urmă nu are nici un suport real, din următoarele motive:
1. Uniunea Europeană reprezintă un PIB agregat de 17.000 miliarde USD şi un PIB/capita de peste 32.000 USD spre deosebire de Uniunea Economică Euro-Asiatică care are un PIB agregat de 2.700 miliarde USD şi un PIB/capita de 15.000 USD;
2. Un eventual guvern PCRM nu va renunţa niciodată la Acordul de Asociere cu UE, dar va introduce lentoare în proces;
3. Renunţarea la scenariul european va conduce la ucrainizarea republicii în scurt timp!
Integrarea în UE – costuri şi beneficii Integrarea în UE va aduce costuri economice şi politice mari pentru R.
Moldova; după modelul ţărilor estice integrate, R. Moldova va suferi o compresie de până la 20% a PIB-ului;
Această scădere economică virtuală se poate compensa numai din investiţii străine, dar acestea nu vor veni în absenţa unei garanţii de securitate pe care R. Moldova nu o are şi nu o va avea (este un stat neutru care nu doreşte să devina membru NATO); in toate celelalte ţări estice, boom-ul investiţional a apărut numai după aderarea la NATO (peste trei sferturi din stocul total de investiţii străine);
Practic intrarea în NATO a fost, pentru ţările estice, momentul de declanşare a investiţiilor străine masive, care au generat PIB care să acompanieze restructurarea economiei pentru a intra în „tiparele” UE;
Fără un aport investițional masiv, de minim 2,5 miliarde USD anual, economia R. Moldova nu va putea face față unei pierderi de 1,5 miliarde USD de PIB care va fi asociată restructurării economiei;
În acest context, R. Moldova va pierde în continuare peste 100.000 de tineri în fiecare an, ceea ce va conduce la o nouă „pierdere” de PIB de 500 milioane USD din cauza scăderii consumului intern.
Practic, integrarea R. Moldova în UE, într-un orizont de 15-20 ani se va face cu stat depopulat (probabil 2 milioane locuitori) cu o economie redusă la două treimi din cea actuală;
Această în ipoteza că UE nu va „obosi” să se extindă, mai ales în situația probabilă a detensionării crizei ucrainene.
Reunificarea cu România –
costuri și beneficii Dacă R. Moldova și România s-ar reunifica, costurile procesului
ar fi mari (între 70 și 90 de miliarde USD în următorii 20 ani), dar suportabile pentru România;
R. Moldova ar primi, dintr-o dată, statutul de garantare a securității (umbrela NATO) cât și statutul politico-economic de teritoriu UE;
Procesul investițional se va extinde rapid (1-3 ani) din România spre R. Moldova, toate multinaționalele prezente în România ar expanda încă o șesime de noul teritoriu;
Fermierii din R. Moldova, în baza politiciii agricole comune (PAC), ar fi conectați imediat la subvențiile UE, de minim 136 euro/hectar;
Firmele din R. Moldova vor avea acees imediat la infrastructura României: tratament fiscal, ajutor de stat, legislație europeană;
Cetățenii cu nevoi ar avea conectare imediată la sistemul social de tip european, cu venit minim garantat.
În compensație, pe o perioadă scurtă de timp (1-2 ani) inflația va fi ridicată și prețurile vor crește rapid, ca urmare a procesului de convergență.
Beneficii pentru România
ca urmare a reunificării
Rebalansarea demografică – câștigarea
populației pierdute prin exodul în Vestul
Europei;
Câștigarea unei mari suprafețe agricole;
Câștigarea unei piețe uriașe;
Câștigarea unei minorități vorbitoare de rusă,
care poate deschide piața Federației Ruse
pentru produsele românești.
Concluzii România se îndreaptă către un statut constant de țară
performantă (ca dinamică) a UE, cu un potențial valorificat parțial, dar din ce în ce mai mult;
R. Moldova cunoaște o evoluție bună de câțiva ani, dar are de recuperat un teritoriu economic imens până la a se atașa UE;
Începerea și apoi derularea procesului de aderare la UE va reduce economia R. Moldova cu o treime; în lipsa umbrelei de securitate nu vor veni investiții compensatorii; astăzi și peste 10 ani, în strategiile marilor companii globale despre R. Moldova se spune „costurile depășesc beneficiile”.
Numai într-o mică măsură investitorii din Uniunea Economică Euro-Asiatică vor compensa aceste pierderi (cam 20%).
Mersul natural al lucrurilor va face ca gradul de corelare și conectare a economiei R. Moldova la cea românească sa crească spre cota de dependență (o treime), probabil în 10-15 ani.
Și atunci, dacă știm cum va fi viitorul ce facem?:
-asistăm pasivi la evoluție și ne asumăm costurile unui proces lent și dureros sau
-controlăm procesul de integrare, îl accelerăm, îi reducem costurile și îl facem suportabil.
Situația actuală – nepăsare și
necunoaștere din partea autorităților Ceea ce se întâmplă astăzi indică nepăsarea autorităților din cele două
state precum și nerecunoașterea fenomenului economic de integrare.
Site-ul Ambasadei României la Chișinau este complet gol la rubrica intitulată pompos „Economic Bureau”;
Conducta Iași-Ungheni (30 milioane Euro) duce gazul către nicăieri; pentru ca gazul să ajungă în zona de consum (Chișinău) ar trebui transportat de la Ungheni la Chișinău, dar transportatorul din R. Moldova, „Moldova-Gaz” (deținut de către grupul rus Gazprom) se opune; mai mult, este o diferență enormă de presiune în conductele din cele două state (18 bari în România și 70 în R. Moldova);
Practic pentru a valorifica investiția în conducta Iași-Ungheni ar trebui o nouă investiție de 80 milioane euro în conducta Ungheni-Chișinău precum și o stație de compresie.
Nu există nici o preocupare instituțională în România de a coordona și sprijini investițiile în R. Moldova; la Eximbank, finanțarea unei activități în R. Moldova presupune mai multe bariere decât în Bosnia-Herțegovina sau în Albania.
Nu există nici o alocare financiară din partea României pentru a sprijini expansiunea afacerilor din România în R. Moldova.
Situația actuală – pregătire și determinare
din partea companiilor private
În contrast total cu poziția autorităților, companiile private românești își pregătesc expansiunea în R. Moldova:
Din primele 50 companii multinaționale din România, 32 și-au adăugat în titulatura oficială și sintagma „România și R. Moldova”;
45 din primele 50 multinaționale au comandat sau au finalizat studii de piață pentru R. Moldova în 2013 și 2014;
22 din primele 50 multinaționale și-au fixat deja data de intrare pe piața din R. Moldova;
În total, 48 de companii din cele mai mari 100 companii din România au deja stabilită o prezență, fie și simbolică în R. Moldova; 74 dintre ele au planuri de expansiune în R. Moldova, cu date și poziții concrete;
Eximbank a fost contactată de peste 2.500 antreprenori mijlocii în vederea unui sprijin pentru expansiunea în R. Moldova.
Ce putem face 1. să înțelegem mersul istoriei: principalul efect al Acordului de Liber
Schimb sau/și al începerii negocierilor de aderare a R. Moldova la UE va fi creșterea naturală a ponderii României în ansamblul comerțului exterior al R. Moldova și în stocul total de investiții străine directe;
2. să acționăm în sensul istoriei, nu contra curentului;
3. elaborarea unei strategii simple de coordonare a expansiunii economice și fixarea unor bugete aferente acestui aspect;
4. crearea unei direcții specializate pe R. Moldova la Eximbank;
5. din experiența germană se știe că fiecare dolar investit astăzi de statul român în sprijinul antreprenorilor privați aduce după sine alți 7 investiți de aceștia pe un orizont de 5 ani;
6. R. Moldova are nevoie de investiții în energie de aproximativ 350 milioane USD; dacă România ar investi în 3 ani 150 milioane USD, ar deveni brusc principalul partener comercial și principalul investitor străin în R. Moldova;
7. fiecare dolar investit de România în proiecte energetice va aduce alți 3 investiți privat în aceeași zonă;
8. cu 250 milioane USD se poate realiza o cale ferată modernă, cu ecartament european, care să lege Chișinăul de România și de coridorul dunărean naval (la Galați).
Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod
necesar poziția oficială a Academiei Române.
Opiniile exprimate nu implică automat poziția
tuturor experților FUMN sau a altor instituții și
organizații partenere FUMN.
Copertă: „House of government, Moldova” by Guttorm Flatabà via Photoree.com
® FUMN iunie 2014
Fundația Universitară a Mării Negre
Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, Etaj 7, București – 5, 761172
E-mail: [email protected]
Tel. +4 031 405 25 42
+4 0755 087 185
Pentru mai multe detalii despre FUMN vizitați pagina http://fumn.eu/
