SADEGHHEDAYAT

HADJIAGHATraducere din limba Persmd,

amdnt-inainte, note gi comentuii:Gheorghelorga

LIMES2018

CUPRINS

181

HADIIAcHe

I

Ca de obicei, dupd ce f[cuse turul curfii pocanind

in sol cu bastonul, cercetase tohrl cu privirea lui

scormonitoare, diduse poruncile qi primise pldngerile

servitorilor, Hadjil Lgh* igi ridic[, pe clrare, pelerina

de piele de c[mi16, srlbltu cu paEi lenfi, dar avtntafi,

lungul coridor intunecos qi ajunse tn vestibul. Se duse qi

se aqezd direct pe pema ce cdptuqea banca de piaf6,

chiar la infrarea in coridor.

iqi drese glasul gi igi trase pulpana pelerinei pe

genunchi. Giezrele dolofane qi p[roase, inke n6dragii

largr gi sandalele slinoase de bumbac, se aflau, pdni

una-alta, ascunse sub dosul in formd de fagure al

pelerinei. Vestibulul fusese mIturat qi sp61at, dar vecinul

iqi golise bazinul de m01 ?n qant gi o duhoare greu de

suportat inc5rca aerul.

Hadji Agha se sprijini tn baston qi strigd cu o voce

dojenitoare:

-Morad! Hei, Morad!Nici nu termin[ bine cd un bdtrdn sllbdnog,

irnbrdcat cu o tunic[ veche ce-i lovea pulpele picioarelor,

lAqni dintr-odat5 din coridor qi r5spunse cu mina la piept,

in semn de respect:

-Da, domnule?

1 Titlu dat unui bdrbat care a ficut cel pulin un pelerinaj la Mecca'2 in persanS, ,,adlrd' inseamnl 'domn";

plasat dupS un nume

masiulin, ii conferi acestuia o nuanli de respect de politele

familiarS.

- Unde te-ai mai ascurs? E ziua-n amiaza mare!...lnchide uga, cum pute mdlul dsta!

Morad tnchise uqa qi spuse oarecum stingherit:

- Domnule, pe Zabeydeh Khdnom3 a durut-ocapul, mi-a zis sd md duc si-i cumplr o uncie de zahdrcandel.

- Cine fi-a dat voie, secdturd? De crncizeci de ariiegti in casa asta qi nici acum nu qtii c[ mie trebuie s6-miceri incuviinfarea! Tocmai xt vdz;ttt-o pe ZabeydehKhanom: nicicdnd n-a fost mai sln6toasd. De ce mi-aispus cd a durut-o capul? Astea-s mofturi. N-a!i finut contde mine! Cu tot ce se consum6 in casa asta de zahdr, decandel gi de dulciuri, ai crede c[-i populat6 cu cdpcluni.Tr6iesc toate numai cu bomboane qt zahdr candel! Du-teqi vezi ce se intdmpli in alte case!... intr-o zi, ai migreni;in alt5 zi, picrna unei vizite; alteori, e penfu aia micl!Banii nu cresc sub copitele cailor. Dacd o durea capul,n-avea decdt sE bea un pahar de apd dulce bine incdlziti.Mereu o doare capul dup[ cum are chef'!

-Nu mai eruzahdr tn cas6, domnule!

- inarazneqti s6-mi interupi vorbele, obraznicule!Cum adic[ nu mai era zahdr? Le-am dat ra\ra chiar indimineafa asta! Vor s[ mai gterpeleascd! De-ar fi una saudoud, freac5-mearg[. Dar ele sunt opt acolo in6untru,gata s[ se gelozeascd. Halimeh Khatun4, numai Allahqtie cdte belele imi face. Re{ete qi iar re{ete, nu-i e nici

3 in persanl, ,,khanom ' inseamnl ,doamni"; plasat dupd un prenumefeminin, ii conferl acestuia o nuanti de respec! de polite{efamiliar5.

a in persanS, ,,khatun" inseamnl ,doamn[ nobil[", ,,femeie nobill?',,,femeie de inalti conditie", mai ales cdnd este plasat dupl unprcnume feminin.

10

mai bine, nici mai rdu. Nimeni nu qtie ce are"' Tu gtii? A

t6itpreamult...Hadji igi holbd ochii rotunzi qi dadu din cap cu o

minl disperat5:

- Cand am sosit aici, nu aveam altceva mai bun de

ficut dec6t s[ curS{ podeaua... era doar o indatorire. Asta

era bafta mea. Muncesc pe br6nci de dimineala pdnd

seara qi, c6nd intru in andarunr, ffid trebuie sd pun in

ordinepantofii qi p6Hriile copiilor, si mI ocup de weo

gdlceaidinte concubind 9i solie ori de o indispozilie a

Iui Halimeh Khatun. IatS odihna batrtne!ilor mele! Tu ilqtii, de altfel, bine pe Agha Kutchek6, cdtammai cheltuit

cu studiile lui! Lam trimis in Europa, era doar primul

meu copil, nlscut in amurgul vielii mele, dup[ opt fete 9f

c6te qi mai c6te legdminte gi rugiciuni! Trebuia s6-mi

fac6 onoare casei. Ai vdzat ce mi-a f[cut' Allah s5 ne

pdzearlcd de r6i tovaiaqi! Un derbedeu, ^un

coate-goale'

*t u devenit. imi eqti martor, am fost nevoit sdJ

dezmogtenesc. A irosit banii la jocuri de noroc, numai de

asta a iott io stare. Eu, eu nu sunt Cresus' Toat6 lumea

contezd pe mine, d* fuu^ se rupe sfoara, ai? Nu-!i

rdmflne decdt s6 tragi scara. ln tratut in care sunt, aq avea

nevoie de cineva si m[ ingrijeasci' Mi se duce de r6pl

s5nltatea de la o zila alta cu sfinta asta de hemie, cu

schilodenia mea. Azi, c6nd mI pieptinam, am pierdut o

mdnd de p6r.

MorAd aruncd o privire frri$ asupra craniului

pleguv al lui Hedji, dar urechile sale nu-i auzeau

5 ,,Gineceul', ,,harernl'; am preferat ,indarun", car€.d"PT:t'!: ,Y]ili"" qpuf"l *d" locuiesc-concubinele qi soliile lui

"Iledji Aghd''

,Andar;" mai inseamnl ,jnteriof', ,,in interiot'" iar' cu sens

figrrtul ,,suflet''.6 in persanS,,,rnic",,,umil".

11

pisllogeala. in fiec*e dimineaf5 aveaparte de aceleagilitanii. Ca un om apucat de o nevoie nest5p6nit4 sebalansa de pe un picior pe altul gi aqtepta ca iurequl sd seindrepte impotriva lui. krsd Hadji plrea in toane bune qi,ca pisica jucdndu-se cu qoarecele, schimba mereu vorba.Scoase din buzunarul jiletcii un qirag de mltdnii de jad qirelud:

- Voi crede^tr cE banii... febuie doar s6 te laqi in.aJos $t sd-i aduni. Inchipuiegte-ti cd, ieri, scotoceam prinhdrfoagele mele: am glsit o facixd, d5-!i seama, ofacturi a deflrnctului meu tatil. Invitase la cind douizecide persoane, minigki gi alfi granguri. $tii c6t l-a costatasta? $ase liwe, doi gologani gi tei b[nu1i. Aga cI du-tegi spune-le celor de azr cd,, pe wemea regelui-marti/,Allah sd aib6 in pazd sufletul lui!, puteai cumpira cevacu jumltate de bdnuf! Cine o sI cread6? N-am sd uitniciodat6, am pregdtit la tata acasi un baghalameh...N-ai idee ce-i aia vn baghalameh? Tai o curci, ojurnulegti, apoi o pui la fezandat, o indopi cu prune verzigi cu caise, pe urm[ o c6legti in unt topit qi o pui la fript.Acest baghalameh il fbceam atilt de bun cI fi se topea ingurd, T m6ncai gi degetele.

Igi inghitea saliva gi-gi rotea ochii pofticioqi.

- Ei bine, eu, eram copil pe-atunci, m-am dusnoapte4 zrm scos curca din panerul Eezat pe rezervor giam mtncat mai mult de jumdtate. Iartn, Doamne,plcatele supugilor t5i! A doua zi, dimineata, Allah sI nefereasc6!, cindioifil meu a fost pus in gard6, aveurm onegres[ pe care o chema Golozer, pe ea a cdzttt pdcatuJnelegiuirii. A fost biLfritn tn asemenea hal cd, a vomatsSnge gi a murit. Cdt despre mine, n-am spus nimic qi

7 Nasereddin gah (1848-1896); a fost asasinar

L2

nimeni nu m-a b6nuit de ceva. Dar, dupd asta, am avut o

diaree cu sdnge gi am fost nevoit sdzaclapat.igi gterse nasul zgomotos.

- in acea weme, o curcl se vindea cu treigologani. Vremea regelui-marfir, Allah s6-i {in[ sufletul!Parcd a fost ieri, nu acum o mie de ani, nici pe c6nd era

v6rsta de piak6. imi amintesc perfect, de parc6 s-a

?nt6mplat adineauri. Pe wemea aceea existau oameni

care aveau ceva in burt6, care aveau tatl qi mam6, nu ca

azi. Regele-martir, Allah s6-i (in[ sufletul!, il punea pe

defunctul mou tati deasupra lui Hadji }/rilzd AgtrasiE

insuqi. Ah, politica era atunci altceva decdt e acum. Nicim[car nu-{i poti imagina. Crezipoate cI rlposatul HAdji

MindAghasi nu era cineva? finea in mdinile sale toate

afacerile lumii ca pe o bucatE de cear[. Ieri m-a convocat

ministrul Finanlelor. Aivdnfi, mi-a trimis maqina lui. Eibine, altddati oamenii iti lineau casa deschisd, aveau

mdna larg6 qi inima cinstit5, acum toate astea s-au dus

naibii. O s6-!i m[rturisesc un lucru, nu gtiu dacd o sI mIcrezi. Cdnd s-a adus ceaiul, s-a ridicat qi s-a dus el insugi

sd ia zaharnrla din bufet, apoi mi-a spus: ,,E de-ajuns un

cubule{ de zahdr la un pa}rar, am incercat eu." Ce wei?,asta ifi face riu la inim6. Te asigur, mi-am b6ut ceaiul

fardzahdr. Pe urm[, a sporovdit doui ore de m-a plictisit

de moarte, mi-a cerut o sutl de chestii: cea mai mlrunticostindu-md doud sute de tomanie. Degeaba qtia cE sunt

fum[tor, n-a cerut sI mi se ofere ghalyanto'vL $tii?Oamenii aceia n-au mincat p6inea tatilui 1or. Dar uite ce

I Yar allui Mohammad $ah (1835-1848); in fala unui nume proprir4

tiflu de literaq dtpd un nume propriu, titlu de prin1.e Moneda naflonald a kanului este rialul. Un toman irseamni zece

riali; altidati valora zece mii de dinari.r0 Narghilea cu tub rigid (?n persanQ.

13

maniere gi ce mari aere: i-ai crede descendenfii lui OtorKhan Sfdnge-Baleg6! Rdposatul meu tatil era unaristocrat de cel mai inalt rang. in timpul expedifiei dinKandahar, araportatdoudzeci de liwe de ochi smulgi. Lardndul s6u, HAdji lll4Litzd Aghasi i-a sdrutat umirul 9i l-adecorat. La vindtoare era mereu in escorta regelui.Acum totul s-a dus pe apa sdmbetei: demnitate,considerafie, onoare, pudoare. in sfhrgit, se qtie c6s6ngele apd nu se face. Lumea are inc6 nevoie de mine,profiti de naivitatea mea. imi spun: Bine, trebuie s[-{iaju(i aproapele; nu lagi in urma ta dec6t faptele bune gifaptele rele... Sfhrqeqti intotdeauna prin a te odihni la doimetri sub p5mdnt... Apropo, in timp ce eram la minisfu,ieri, amai venitmama Ommolbani?

Morad se tezi brusc:

- D4 s-a dus in andarun.

- S-o vad6pe Mohtaram?

- Nu pot sI vE spun, domnule: plecasem dup[provizii.

- Dac[ erai plecat, de unde gtii c[ a venit?

-A sosit c6nd eu iegeam, domnule!

- Ascult5-m[ cu atenfie, tebuie s5le supraveghezifIrI incetare. Nu fi-am spus de-o mie de ori? incS nu lecunogti pe femei: odatil ce md v6d departe, de...

Opawd.

- Adic6: ele vI fac sI inghi{iti tot felul de porclrii.Fac vr[ji, drtcovenii pentru noroc in dragoste. Cdnd nusunt aici, tntelegi, e musai s[ fii numai ochi, sd nu lepierzi din privire, ca qi cum a.q face de gardd eu insumi...Ai infeles?

- Da, domnule.

- Alt lucru pe care voiam sd fi-l spun...

-D4 domnule.

L4

- Caraghiosul Asta blestema! verigorul lui Mohta-

ram... cum il cheam[? Pasdre-Frumoasd, Privighetoare

sau aga ceva... Glseqti azi 9i nume de astea! Ei bine,

bdiatul dsta e nedemn de persoana lui' De fiecare dati

cdnd vine, se n[pusteqte, cu capul in jos, in andarun'

Sunt acolo femeile cu copiii 1or, sunt descoperite'

Mohtaram, admitem, e veriqoara lui, dar celelalte nu i-s

rude. Lumea o si bdrfeascS. Ce wemuri treim! Tu' tu ai

in{eles ce-i cu bliatul [sta?

- Ce sE v6 sPun, domnule?

- Hm, nu sunt multumit' O s6 faci in a$a fel, inc0t

s5-1 faci sI infeleagi. InfA in andarun' face rdmlqaguri

cu Monir, a devenit foarte familiar' Dacd aq fi vnrt sd

m6ndnc o piine ca asta, aq fi luat una dinfe femeile

acestea areg"p la modd, A fi imbrdcat-o dupl ultimul

stil, ag fi d;-; labal, aq fi aruncat-o in bralele bdiefllor

frumoqi gi proqti; ar fi putut sd danseze cu ea, s5 joace

carfr, ; ni"ri,iar eu aq fi purtat coame, ca toli chipeqii

domni de astlzi. Da, Morad, tu, tu nu aprobi nimic din

toate astea. Chiar ai dreptul ista, ins[ eu, lucruri de acest

gen vdd cu miile zi de zi, cu ochii mei' Sunt un invechit'

6"-ug fi dorit s6 fac acest joc, situafia mea ar fi fost mai

bun[ ca acum. Nu sunt satisficut infu totul' O s6-l faci

pe acest tinir s[ inleleagd bine c[ nu srrrt modem' Dar

ia fn a, fel, incit sI nu se supere Mohtaram"'

HAdji rlmase gdnditor.

- Bio., domnule..' Ieri-sear5, Ytubaqi Hoseyn'

blcanul, mi-a zis: ,,Dacd Hadji }.'{.ir.zd ar binevoi sd ne

regldm socotelile, am de gdnd sI plec in pelerinaj"'"

- Netrebnicul, pramatia asta m-a f,rat destul!

Crede cd am de g6nd sd-i aduc un prejudiciu de patru

gologani? Eu, care a$ g6si labaza4 doar amanetend un

i" A-. p6r din mustafa mea, mdrfiri de cincizeci de

15