1
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai
1.2. Facultatea Istorie si Filosofie
1.3. Departamentul Studii Internationale si Istorie
Contemporana
1.4. Domeniul de studii Stiinte Politice
1.5. Ciclul de studii Licenta
1.6. Programul de studii/ Calificarea Studii de securitate / Manager de securitate
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Guvernanta multi-nivel si securitatea
sociala
2.2. Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Natalia Cuglesan
2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Natalia Cuglesan
2.4. Anul de
studiu III
2.5.
Semestrul I
2.6. Tipul de
evaluare C
2.7. Regimul
disciplinei
DS
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1. Nr. de ore pe
săptămână
4 Din care 3.2.
curs
2 Din care 3.3. seminar/ laborator 2
3.4. Total ore din planul
de învăţământ
56 Din care 3.5.
curs
28 Din care 3.6. seminar/ laborator 28
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate
şi pe teren
10
Pregătire seminarii, teme, referate, eseuri 20
Tutoriat 19
Examinări 10
Alte activităţi: -
3.7. Total ore studiu individual 69
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ
2
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a seminarului/
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
ete
nţe
pro
fesi
on
ale
C1 Aplicarea fundamentelor teoriilor sociale si politice în întelegerea,analizarea
si evaluarea organizării socio-politice
C2 Elaborarea si comunicarea unor planuri si proiecte în domeniul asigurării
securităţii
C3Utilizarea metodologiilor de analiză şi decizie în domeniul securităţii
Co
mp
ete
nţe
Tra
nsv
erl
e
CT1 Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context
(receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil),
inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la
nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Principalul obiectiv al cursului este analiza critică a
guvernanţei europene din perspectiva actorilor
participanţi în procesul decizional. Din acest punct de
vedere, cursul îşi propune să ofere o dezbatere asupra
celor mai importante abordări referitoare la implicarea
actorilor guvernanţei multi-nivel pe tematica asigurării
securităţii societale şi să dezvolte cunoaşterea asupra
elaborării şi implementării politicilor comunitare. 7.2 Obiective specifice
� Investigarea şi analiza pe baza dezbaterilor a
principalelor caracteristici ale guvernanţei europene;
� Compararea rolului instituţiilor supranaţionale din
perspectiva federală şi neo-funcţională, versus
guvernanţa multi-nivel;
� Identificarea diferenţelor între abordarea guvernanţei
centrate pe stat şi guvernanţa multi-nivel;
� Analiza rolului actorilor supranaţionali în procesul
decizional
� Analiza modului de implicare a actorilor subnationali si
privati in procesul decizional;
3
� Examinarea conceptelor fundamentale privind
securitatea si protecţia socială, securitatea naţională,
alimentară şi de mediu
� Evaluarea implicarii actorilor guvernanţei in domenii
precum securitatea socială, securitatea alimentară şi
respectiv securitatea mediului;
� Examinarea impactului politicii externe şi de securitate
comună UE asupra securităţii naţionale, securităţii
nucleare şi a migraţiei.
8. Conţinuturi
8.1 Curs
Metode de
predare
Observaţii
Tema 1: Neofuncționalismul Concepte cheie: spillover, elite supranationale, integrare politică
Bibliografie obligatorie:
1. Ben Rosamond, Theories of European
Integration. New York: Palgrave—St.
Martin's Press, 2000, pp.130-156.
2. Carsten Stroby Jensen, “Neo-
functionalism”, în: Michelle Cini(Ed.),
European Union Politics, second
edition, Oxford, Oxford University
Press, 2007, pp.85-98.
3. Jeffrey C. Alexander and Paul Colomy,
“NeofunctionalismToday:Reconstructi
ng a Theoretical Tradition”, în: G.
Ritzer( Ed.), Frontiers of Sociological
Theory, Columbia University Press,
1990, pp. 33-67.
4. Lee McGowan, ”Theorizing European
Integration: revisiting
Neofunctionalism and testing its
suitability for explaining the
development of EC competition
policy?”, în: European Integration
online Papers (EIOP), Vol.11, No.3,
2007, pp.1-19.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
Tema 2: Interguvernamentalismul Concepte cheie: tratatul interntional,
suveranitate nationala, cooperare
Prelegere
interactivă,
videoproiector
4
interguvernamentală
Bibliografie obligatorie:
1. Andrew Moravcsik, The Choice for
Europe: Social Purpose and State Power
from Messina to Maastricht. Ithaca, NY:
Cornell University Press, 1998.
2. Ben Rosamond, Theories of European
Integration. New York: Palgrave—St.
Martin's Press, 2000, pp.130-156.
3. Michelle Cini, “Intergovernmentalism”,
în: Michelle Cini(Ed.), European Union
Politics, second edition, Oxford, Oxford
University Press, 2007, pp.99-116.
4. Andrew Moravcsik, “Preferences and
Power in the European Community: A
liberal Intergovernmentalist Approach”,
în: Journal of Common Market Studies,
Vol.31, No.4, 1993, pp.473-524.
5. Andrew Moravcsik, ”Negotiating the
Single European Act: National Interests
and Conventional Statecraft in the
European Community”, în: International
Organization, Vol.45, Issue 1, 1991,
pp.19-56.
Tema 3: Federalismul Concepte cheie: subsidiaritate,
împărtirea competentelor, suprematia
legii federale
Bibliografie obligatorie:
1. David McKay, Federalism and
European Union. A political Economy
Perspective, Oxford, Oxford University
Press, 1999, pp. 15-36 și pp.68-102. 2. Michael Burgess, “Federalism and
Federation”, în: Michelle Cini(Ed.),
European Union Politics, second
edition, Oxford, Oxford University
Press, 2007, pp.69-84.
3. Vivien Schmidt, “Federalism and State
Prelegere
interactivă,
videoproiector
5
Governance in the European Union and
the United States: An Institutional
Perspective”, in: Kalypso Nikolaidis &
Robert Howse(Eds.), The Federal
Vision., Oxford, Oxford University
Press, 2001, pp.335-353. 4. Ben Rosamond, Theories of European
Integration. New York: Palgrave—St.
Martin's Press, 2000, pp. 23-31. 5. Andreas Auer, “The constitutional
scheme of federalism”, în: Alexander H.
Trechsel (Ed.), Towards a Federal
Europe?, Abingdon, Routledge Taylor &
Francis Group, 2006, pp.19-31. 6. Michael Forsyth, “The political theory
of federalism.The relevance of classical
approaches”, în: Hesse, Joachim &
Wright, Vincent (Eds.), Federalizing
Europe? The costs, benefits, and
preconditions of federal political
systems, Oxford, Oxford University
Press, 1996, pp. 25-45. 7. Fritz W. Scharpf, “Can there be a Stable
federal balance in Europe?”, in: Joachim
Hesse & Vincent Wright(Eds.),
Federalizing Europe? The costs,
benefits, and preconditions of federal
political systems, Oxford, Oxford
University Press, 1996, pp.361-400.
Tema 4: Consociationalismul Concepte cheie: democratie consociatională, drept de veto,
reprezentare proportională
Bibliografie obligatorie: 1. Arend Lijphart, Democrația în
societățile plurale, Iași, Polirom, 2002.
2. Luther Kurt Richard, Party elites in
divided societies: political parties in
consociational democracy, London,
Routledge, 2005. 3. Banchoff Thomas, Democracy and the
Prelegere
interactivă,
videoproiector
6
new religious pluralism, Oxford, Oxford
University Press, 2007. 4. Rudy B.Andeweg, “Consociational
Democracy”, în: Annual Review Political
Science, No.3, 2000, pp.509-536. 5. Arend Lijphart, “Negotiation
democracy versus consensus
democracy: Parallel conclusions and
recommendations”, în: European
Journal of Political Research, Vol.41,
2002, pp.107-113. 6. Anne Peters, “A Plea for a Semi-
Parliamentary and Semi-Consociational
Democracy”, în: European Integration
online Papers(EIoP), Vol.7, No.3, 2003,
pp.1-36.
Tema 5: Guvernanța multi-
nivel(conceptul de guvernanță)
Concepte cheie : guvernanță, buna
guvernanță, guvernanță corporativă,
responsabilitate, participare Bibliografia obligatorie:
1. Anne Mette Kjaer, Guvernanta, Editura
CA Publishing, Cluj-Napoca, 2010.
2. R.A.W.Rodes, “The New Governance:
Governing without Government”, în:
Political Studies, Vol.XIV, 1996, p.652-667.
3. Douglas NeJaime, “When new
governance fails”, in: Ohio State Law
Journal, Vol. 70, No. 2, 2009, pp.323-400.
4. Gérard Marcou, ”Présentation. La
Gouvernance: innovation conceptuelle ou
artifice deprésentation”, în: Gérard Marcou
et Hellmut Wollmann(sous la direction de),
La gouvernance territoriale. Annuaire
2006 des collectivités locales, Paris, CNRS
Editions, 2006, pp.5-18.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
7
5. Josefin Almer and Matilda Rotkirch,
European Governance – An Overview of
the Commission’s Agenda for Reform,
Swedish Institute for European Policy
Studies, October, 2004.
6. Barbara Delcourt, “Gouvernance et
gouvernance externe de l’Union
Européenne: des concepts scientiquement
pertinents ?”, în: Barbara Delcourt, Olivier
Paye, Pierre Vercauteren (Eds.), La
Gouvernance Européenne. Un nouvel art
de gouverner?, Louvain -La - Neuve,
Academia Bruylant, 2007, pp.15-41.
7. Pierre Vercauteren, “L’art de
gouverner de l’UE: un glissement du
gouvernement vers la gouvernance?”, în:
Barbara Delcourt, Olivier Paye, Pierre
Vercauteren (Eds.), La Gouvernance
Européenne. Un nouvel art de gouverner?,
Louvain -La - Neuve, Academia Bruylant,
2007, pp.61-80.
8. Isabelle Johnson, Redefining the concept
of governance, Canadian International
Development Agency, July 1997.
Tema 6 Guvernanța multi-nivel
Concepte cheie : actori supranational,
actori regional, grupuri de interese,
competențe partajate
Bibliografie obligatorie: 1. Simona Piattoni, The theory of multi-
level governance, Oxford, Oxford
University Press, 2010, pp. 17-65.
2. Liesbet Hooghe & Gary Marks, Multi-
level governance and European
Integration, Lanham, Rowman &
Littlefield Publishers Inc., 2001, pp.1-
32.
3. Gary Marks & Liesbet Hooghe,
“Contrasting visions of Multi-level
Prelegere
interactivă,
videoproiector
8
governance”, în: Ian Bache and
Matthew Flinders (Eds.), Multi-level
Governance, Oxford, Oxford University
Press, 2004, pp.15-30.
4. Bob Jessop, “Multi-level governance
and Multi-level Metagovernance”, în:
Ian Bache and Matthew Flinders (Eds.),
Multi-level Governance, Oxford, Oxford
University Press, 2004, pp.49-74.
5. Guy Peters and Jon Pierre, “Multi-level
governance and Democracy: A Faustian
Bargain?”, în: Ian Bache and Matthew
Flinders(Eds.), Multi-level Governance,
Oxford, Oxford University Press, 2004,
pp.75-89.
6. Gary Marks, Liesbet Hooghe and
Kermit Blank, “European Integration
from the 1980s v. Multi-level
governance”, în: Journal of Common
Market Studies, Vol.34, No.3, 1998, pp.
341-378.
Tema 7 Securitatea societala : concepte
si politici in UE
Bibliografie obligatorie:
1. Barry Buzan, Security: a new framework
for analysis, London, Lynne Rienner
Publishers, 1998, pp.21-47 si 119-139.
2. Arjen Boin and all, “Building societal
security in Europe: the EU’s role in
managing emergencies”, EPC Working
Paper No.27, April 2007, 67 p.
3. Helene Sjursen, “Security and Defence”,
in: Walter Carlsneas, Helene Sjursen
and Brian White(Eds), Contemporary
European Foreign Policy, London, Sage
Publications, 2004, pp. 59–74.
4. Eamonn Butler, “Hungary and the
European Union: the political
implications of societal security
promotion”, in: Europe-Asia Studies,
Vol.59, No.7, 2007, pp.1115-1144.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
9
5. Srdjan Vucetic, “Traditional versus
Societal Security and the Role of
Securitization”, in: Southeast European
Politics, Vol.3, No.1, 2002, pp.71-76 Tema 8: Securitatea naţională
Bibliografie obligatorie:
Bibliografie obligatorie:
1. Barry Buzan, Security: a new framework
for analysis, London, Lynne Rienner
Publishers, 1998, pp.49-70 si 95-117
2. Catherine Mc Ardle Kelleher, „Western
Europe: Challenges of the post Cold
War era”, in: Ken Booth(Ed.), Statecraft
and security: the cold war and beyond,
Cambridge, Cambridge University
Press, 1998, pp.179-193.
3. Barry M. Blechman, „International
peace and security in the twenty-first
century”, in: Ken Booth(Ed.), Statecraft
and security: the cold war and beyond,
Cambridge, Cambridge University
Press, 1998, pp. 289-307.
4. Charlotte Bretherton and John Vogler,
The European Union as a global actor,
London, Routledge, 2006, pp.189-214.
5. Werner Bauwens and all, Small states
and security challenge in the new
Europe, London, Brassey’s, 1996 (cota
BCU: Biblioteca de studii europene,
327/SMA)
6. Arnold Wolfers, ”< National Security>
as an Ambiguous Symbol”, in: Political
Science Quarterly, Vol. 67, No. 4, 1952,
pp.481-502.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
Tema 9: Securitatea nucleara
Prelegere
interactivă,
10
Bibliografie obligatorie:
1. Barry Buzan, Security: a new framework
for analysis, London, Lynne Rienner
Publishers, 1998, pp.141-161.
2. Richard Ned Lebow and Janice Gross
Stein, „Nuclear lessons of the Cold
War”, in: Ken Booth(Ed.), Statecraft and
security: the cold war and beyond,
Cambridge, Cambridge University
Press, 1998, pp.71-86.
3. Marian Hobbs, „Achieving Nuclear Non-
Proliferation: A New Zealand
Perspective”, in: Felix Dodds and Tim
Pippard(Eds.), Human and
Environmental Security, London,
Earthscan, 2006, pp.38-49.
4. Stephen M. Walt, “The Renaissance of
Security Studies”, in: International
Studies Quarterly, Vol. 35, No. 2, 1991,
pp. 211-239.
5. Moeed Yusuf, „Predicting Proliferation:
The History of Future of Nuclear
Weapons”, Policy Paper, No.11, January
2009, 88 p.
6. Linton F. Brooks, Leadership through
partnership: a vision for the 2015
nuclear security relationship between
the United States of America and the
Russian Federation, Proceedings of a
Russian-U.S. Workshop , “Future of the
Nuclear Security Environment in
2015”, 2009, pp.3-12.
videoproiector
Tema 10: Securitatea alimentară
Bibliografie obligatorie: 1. Henrique B.Cavalcanti, „Food Security”,
in: Felix Dodds and Tim Pippard (Eds.),
Human and Environmental Security,
Prelegere
interactivă,
videoproiector
11
London, Earthscan, 2006, pp.152-165.
2. Institute for Agriculture and Trade
Policy, Commodities Market
Speculation: The Risk to Food Security
and Agriculture, Report, November
2008.
3. Wendy S. Ayres and Alex F. McCalla,
„Rural development, agriculture and
food security”, in: Finance and
Development, December 1996, pp.8-11
Tema 11: Securitatea mediului
Bibliografie obligatorie: 1. Barry Buzan, Security: a new framework
for analysis, London, Lynne Rienner
Publishers, 1998, pp.71-93.
2. Charlotte Bretherton and John Vogler,
The European Union as a global actor,
London, Routledge, 2006, pp.89-110.
3. Melinda Kimble, „Climate Change:
Emerging Insecurity”, in: Felix Dodds
and Tim Pippard(Eds.), Human and
environmental security: an agenda for
change, London, Earthscan, 2006,
pp.103-114.
4. Burnett H. Sterling, Safe enough?:
managing risk and regulation,
Vancouver, Fraser Institute, 2000.
5. John S, Dryzek, The politics of the earth:
environmental discourses, Oxford, OUP,
2005, pp. 145-180.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
Tema12: Securitatea socială(I) :
asigurari sociale
Bibliografie obligatorie:
1. Robert Walker, Social security and
welfare: concepts and comparisons,
Maidenhead, Open University Press,
Prelegere
interactivă,
videoproiector
12
2005, pp.21-41.
2. Garcia C. de Cortazaro y Nebreda, Y.
Jorens si B.Schulte, Manual de drept
european si international al securitatii
sociale, Ploiesti, LVS Crepuscul, 1998.
(Cota BCU: Legal 200202025)
3. Jane Milar, “Introduction: the role of
social security in society”, in: Jane
Millar(Ed.), Understanding social
security: issues for policy and practice,
Bristol, The Policy Press, 2004, pp.1-10.
Tema 13: Securitatea socială(II) :
femeile, identitate nationala si
minoritati
Bibliografie obligatorie
1. Vincenzo Galasso, The political future of
social security in aging societies,
Cambridge, The Massachusetts
Institute of Technology Press, 2006, pp.
11-76.
2. Ian Law, “Racism, ethnicity, migration
and social security”, in: Jane Millar
(Ed.), Understanding social security:
issues for policy and practice, Bristol,
The Policy Press, 2004, pp.75-92.
3. Noeleen Heyzer, “Women, War and
Peace: Mobilizing for Security and
Justice in the 21st Century”, in: Felix
Dodds and Tim Pippard(Eds.), Human
and Environmental Security, London,
Earthscan, 2006, pp.50-67.
4. Samuel Huntington, „A Clash of
Civilizations”, Foreign Affairs, Vol.72,
No.3, 1993, pp.22-50.
5. David Naugle, The Clash of
Civillizations: A Theplogical Perspective,
The Friday Simposium, Dallas Baptist
University, February 1, 2002, 21p.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
13
6. Howard S. Joseph, “Jews and the
Nations: the Clash of Civilizations", in:
Théologiques, vol. 11, n° 1-2, 2003, p.
113-129.
Tema 14: Securitatea socială(III) :
sanatate, copii, pensii de batranete si
ajutoare pentru disabilitati Bibliografie obligatorie
1. Tess Ridge,”Benefiting children? The
challenge of social security support for
children”, in: Jane Millar (Ed.),
Understanding social security: issues for
policy and practice, Bristol, The Policy
Press, 2004, pp.151-170
2. Diogo de Lucerna and Jorge Braga de
Macedo, Reforming social security:
efficiency and governance, 24 pag.,
paper presented at United Nations
Seminar on social security policy, Nova,
Aprilie 26-28, 1995.
3. Roy Sainsbury, “Sickness, incapacity
and disability”, in: Jane Millar (Ed.),
Understanding social security: issues for
policy and practice, Bristol, The Policy
Press, 2004, pp.213-232.
4. Stephen McKay, “Reforming pensions:
investing in future”, in: Jane Millar
(Ed.), Understanding social security:
issues for policy and practice, Bristol,
The Policy Press, 2004, pp.171-192.
5. Anthony Giddens, “Affluence, poverty
and the idea of a post-scarcity society”,
in: Ken Booth (Ed.), Statecraft and
Security. The Cold War and Beyond,
Cambridge, Cambridge University
Press, 1998, pp.308-322.
Prelegere
interactivă,
videoproiector
14
6. Viorica Zorita Pop, Human security in
transition societies, National School of
Political Studies and Public
Administration, NATO Studies Center,
Bucharest, 2003, pp.23-43.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare
Observaţii
Tema 1. «Piramida» teoriilor:
Interguvernamentalism versus
Supranationalism
1. Reuşeşte teoria actorului unic
(interguvernamentalismul) să expliciteze astăzi procesul decizional în Uniunea Europeană?
2. Ce rol acordă Andrew Moravcsik instituţiilor supranaţionale? Este o relaţie de tip mandant-agent?
3. De ce a fost neofuncţionalismul ţinta predilectă a promotorilor interguvernamentalismului?
4. 4. De ce nu s-au implinit predicţiile neofuncţionaliştilor?Mai este actuală teoria neofuncţionalistă sau este o teorie demodată aşa cum argumentează şi Stanley Hoffmann ?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 2 Federalismul UE versus
Federalismul in Germania, SUA şi
Elveţia
1. Are UE nevoie de o constituţie pentru a fi
o organizaţie de tip federal?
2. Cum pot fi evaluate Comisia şi
Parlamentul European din perspectivă
federală?
3. Consiliul UE este organizat conform
modelului american, german sau
eleveţian?
4. Este CEJ o instituţie de tip federal?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 3. Studii de caz privind adoptarea
democraţiei consociaţionale
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
15
1. Care sunt principiile democraţiei
consociationale din Olanda?
2. Ce şanse are democraţia consociaţională
din Bosnia-Herţegovina?
3. Poate fi instaurată democraţia
consociaţională în societăţile afectate de
conflicte armate
Tema 4. Guvernanţa multi-nivel,
model al Uniunii Europene?
1. Ce este guvernanţa? Dezbateri asupra
definiţiilor conceptului de guvernanţă
2. Guvernanţă sau guvernare? Trăsături
caracteristice ce disting cele două
concepte 3. Buna guvernanţă, o treaptă
superioară a guvernanţei? O dezbatere asupra principiilor bunei guvernanţe
4. Guvernanţa multi-nivel, o alternativă la
guvernanţa centrată pe stat? 5. Care sunt tipurile de
guvernanţă multi-nivel care se regăsesc la nivelul UE, conform afirmaţiilor lui Gary Marks şi Liesbet Hooghe?
6. Contribuie guvernanţa multi-nivel la diminiuarea rolului statului naţional în procesul decizional? More governance, less government?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 5. Comisia Europeană si Curtea
Europeană de Justiţie, actori ai
guvernanţei sau agenţi ai statelor
membre?
1. Ce rol a jucat Comisia Europeană în
transformarea UE dintr-o guvernanţă
centrată pe stat într-o guvernanţă multi-
nivel?
2. Ce principii promovează Comisia în
relaţiile cu actorii subnaţionali si privaţi?
3. De ce este Curtea Europeană de Justiţie
un actor al guvernanţei multi-nivel?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
16
4. Competiţie sau parteneriat între actorii
supranaţionali?
Tema 6 Parlamentul European si
Consiliul UE, autorităţi legisaltive
1. De ce PE nu are aceleaşi
competenţe precum
ConsiliulUniunii ?
2. Ce a reprezentat Tratatul de la
Lisabona pentru democratizarea
procesului de legiferare al UE ?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 7. Actorii naţionali şi sub-
naţionali: rivali sau parteneri?
1. Afirmarea actorilor sub-naţionali, un
proces top-down sau bottom-up?
2. Cum poate contribui Comitetul Regiunilor
la consolidarea guvernanţei multi-nivel?
3. Care sunt canalele de influenţă ale
autorităţilor locale şi regionale? 4. De ce sunt mai vizibili actorii locali şi regionali in politicile de dezvoltare regională şi de mediu, comparativ cu alte politici comunitare?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 8. Grupurile de interese, actori
legitimi ai guvernanţei multi-nivel?
1. Cum definim conceptul de grupuri de
interese?
2. Furnizează grupurile de interese
expertiză sau îsi urmăresc doar propriile
obiective?
3. Care sunt cele mai influente grupuri de
interese la nivelul UE?
4. Cum putem evalua contribuţia lor la
cresterea eficienţei guvernanţei?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 9 Societatea civilă
1. Ce interese promoveaza societatea civila
in cadrul procesului decizional?
2. Care sunt cele mai vocale ONG-uri la nivel
European si national?
3. Cum interpretati preocuparea Comisiei
Europene fata de implicarea societatii
civile ?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 10 Securitatea naţională Dezbatere,
17
1. De ce este dependenta securitatii
nationale de factorii externi o preocupare la
nivel academic si politic ?
2. Cum si-au asigurat statele mici din
Europa securitatea nationala in epoca post-
Razboi Rece ?
3. Este terorismul international o provocare
la adresa sigurantei nationale in perioada
actuala ?
argumentare,
analiză de text
Tema 11. Securitatea nucleară
1. Poate parteneriatul intre statele lumii sa
preintampine catastrofele ce deriva din
posesiunea de arme si centrale electrice
nucleare?
2. Ce invataminte se desprind din analiza
unor catastrofe(ex: tragedia de laCernobil)?
3. Cum se manifesta responsabilitatea
statelor fata de protectia materialelor
nucleare ?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 12. Securitatea mediului
1. Explicati care sunt provocarile la adresa
securitatii mediului, luand in calcul
fenomenele naturale si activitatea umana
2. De ce amenintarea nucleara este
considerata cea mai grava pentru sanatatea
mediului ?
3. Care este pozitia UE in problema
securitatii mediului ?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 13. Securitatea alimentară şi
agricolă
1. Ce este securitatea alimentara?
2. Care sunt cele mai grave incidente ce pot
apare in legatura cu protectia sigurantei
alimentelor ?
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
Tema 14. Securitatea socială(femei,
copii, imigranţi, batrâni şi persoane cu
dizabilităţi)
1. Care este impactul migratiei asupra
Dezbatere,
argumentare,
analiză de text
18
securitatii umane?
2. Cum se implica femeile in activitatea
privind asigurarea securitatii sociale?
3. Este violent a impotriva femeilor, o
problema grava in societatile in tranzitie?
4.Cum este perceputa preocuparea
autoritatilor pentru protejarea persoanelor
in varsta si a celor cu dizabilitati?
5. Cum privesc cetatenii amenintarea
terorista? Bibliografie � Andrew Moravcsik, The Choice for Europe: Social Purpose and State Power from
Messina to Maastricht. Ithaca, NY: Cornell University Press, 1998, pp.18-85 si 314-378.
� Andrew Moravcsik, ―Preferences and Power in the European Community: A liberal intergovernmentalist Approach, în: Journal of Common Market Studies, Vol.31, No.4, 1993, pp.473-524.
� Liesbet Hooghe, Gary Marks, The Neofunctionalists were (almost) Right: Politicization and European Integration, în: Webpapers on Constitutionalism & Governance beyond the State, No.5, 2005 pp.1-20.
� Liesbet Hooghe & Gary Marks, ―A Postfunctionalist Theory of European Integration: From Permissive Consensus to Constraining Dissensus‖, în: British Journal Policy Science, 39, pp.1–23.
� Michelle Cini, Intergovernmentalism, în: Michelle Cini(Ed.), European Union Politics,
Second Edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.99-116. � Andrew Moravcsik, ―The European Constitutional Compromise and the
neofunctionalist legacy, în: Journal of European Public Policy, Vol.12, No.2, April 2005, pp. 349–386.
� Ben Rosamond, Theories of European Integration. New York: Palgrave—St. Martin's Press, 2000, pp.50-73.
� Kreppel, A., ―Understanding the European Parliament from a federalist perspective:
the legislature of USA and EU compared, în: Adnan Menon and Martin A. Schain
(Eds.),Comparative Federalism. The legislatures of United States and European Union
Compared, Oxford, Oxford University Press, 2006, p.245-272.
� Lazer, D. and Mayer-Schoenberger, V., ―Blueprints for Change: Devolution and
Subsidiarity in the United States and the European Union, în: Kalypso Nikolaidis &
Robert Howse (Eds.), The Federal Vision, Oxford, Oxford Unioversity Press, 2001,
pp.118-143.
� Jeffrey Lewis, ―Is the Council Becoming an Upper House?, în:
Nicolas Jabko & Craig Parsons(Eds.), The State of European Union, Vol.7,
Oxford, Oxford University Press, 2005, pp.143- 171. � Kathleen McNamara, ―Toward a Federal Europe? The Euro and Institutional Change
in Historical Perspective, în: Tanja Börzel & Rachel Cichowski (Eds.), The State of European Union, Vol.6, Oxford, Oxford University Press, 2003, pp.253-268.
� Vlad Perju, ―Reason and Authority in the European Court of Justice, în: Virginia
19
Journal of International Law, Vol.49, No.2, 2009, pp.307-377.
� Jonas Tallberg, ―Supranational influence in EU enforcement: the ECJ and the principle
of state liability, în: Journal of European Public Policy, Vol.7, No.1, March 2000, pp.104-121.
� Michel Rosenfel, ―Comparing Constitutional Review by the European Court of Justice http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=917890 and the U.S. Supreme Court‖, Cardozo Legal Studies Research Paper No. 157, May 2006.
� Matthijs Bogaards,―Democracy and Power-Sharing in Multinational States: Thematic Introduction, în: International Journal on Multicultural Societies(IJMS), Vol.8, No.2, 2006, pp.119-126.
� Nenad Stojanović, ―Direct Democracy: a Risk or an Opportunity for 183 Multicultural Societies? The Experience of the Four Swiss Multilingual Cantons‖, în: International Journal on Multicultural Societies (IJMS), Vol.8, No.2, 2006, pp.183-202.
� Ank Michels, ―Theories and core principles of Dutch democracy, în: European Governance Papers, No.C-07-01, 20 February 2007, pp.1-19.
� Mirjana Kasapović, ―Bosnia and Herzegovina: Consociational or Liberal Democracy?, în: Politička Misao, Vol. XLII, No. 5, 2005, pp. 3–30.
� Dietrich Thränhardt, Xenophobic Populism and the Crisis of Consociational Democracy. Austria, Switzerland and the Netherlands, paper presented at the Conference Migration, Citizenship and Law, Nijmegen, Netherlands, 24-25 April, 2008.
� Nazif Mandaci, ―The rump Yugoslavia conundrum of the west: the chance of consociational democracy in the post-conflict societies‖, în: The Turkish Yearbook, Vol. XXXV, 2006, pp.61-81
� Commission of the European Communities, European Governance - A White Paper, COM (2001)428 final, Brussels, 25.7.2001.
� Guillaume Loppe, Memoire : l’Europe et l’Energie, Institut d’Etudes Politiques de Grenoble, www.123people.fr/s/guillaume+loppe
� Sabine Saurugger, La professionnalisation de la representation des interets : quelle legitimation de la societe civile au niveau communautaire ?, Papier présenté au colloque Les groupes d’intérêt au 21e siècle, Paris, 24 et 25 septembre 2004.
20
� Louella Moore, “Legitimation Issues in the State-Nonprofit Relationship”, in: Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly, Vol.30, No.4 2001, pp. 707-719.
� Barbara Delcourt, ―Gouvernance et gouvernance externe de l’Union Européenne: des
concepts scientiquement pertinents ?‖, în: Barbara Delcourt, Olivier Paye, Pierre
Vercauteren (Eds.), La Gouvernance Européenne. Un nouvel art de gouverner ?, Louvain -La -
Neuve, Academia Bruylant, 2007, pp. 15-41.
� Marcou, G., ―Présentation la gouvernance: innovation conceptuelle ou artificie
deprésentation ?, în: Gérard Marcou et Hellmut Wollmann (sous la direction de) La
gouvernance territoriale. Annuaire 2006 des collectivités locales, Paris, CNRS Editions,
2006, pp.5-18.
� R.A.W.Rodes, ―The New Governance: Governing without Government‖, în: Political
Studies, Vol.XIV, 1996, pp.652-667.
� Pierre Vercauteren, ―L’art de gouverner de l’UE: un glissement du gouvernement vers la gouvernance ?‖, în : Barbara Delcourt, Olivier Paye, Pierre Vercauteren (Eds.), La Gouvernance Européenne. Un nouvel art de gouverner ?, Louvain -La - Neuve, Academia Bruylant, 2007, pp.61 - 80.
� Commission of the European Communities, A White Paper on European Governance,
Brussels, 2001.
� Josefin Almer and Matilda Rotkirch, European Governance - An
Overview of the Commission’s Agenda for Reform, Stockholm, octombrie 2004,
http://www.sieps.se
� Marks, G. & Hooghe, L., ―Contrasting visions of Multi-level Governance‖, în: Ian Bache
& Matthew Flinders (Eds.), Multi-level governance, Oxford, Oxford University Press,
2004, pp.15-30.
� Fritz W. Scharpf, ―Legitimacy in the multilevel European polity‖, în: European Political
Science Review, Vol.1, No.2, 2009, pp.173–204. � G. Marks, &L. Hooghe,―Contrasting visions of Multi-level Governance‖, în: Ian Bache
&Matthew Flinders (Eds.), Multi-level governance, Oxford, Oxford University Press, 2004, pp.15-30.
� Ben Rosamond, Theories of European Integration, New York: Palgrave—St. Martin's Press, 2000, pp.109-113.
� Dimitris N. Chryssochoou, Democracy and European Polity , în : Michelle Cini(Ed.), European Union Politics, Second edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.359-374.
� Natalia Cuglesan, Teoriile integrării europene şi entitatea politică a UE. Cum msurăm guvernanta multi-nivel?, (capitol din teză - material nepublicat.)
� Michele Cini, Framing the European Commission’s Role: from autonomy to influence, paper presented at the Biennial Conference of the European Community Studies Association, Pittsburgh, 2-5 June, 1999.
� Commission of the European Communities, Towards a reinforced culture of consultation and dialogue - General principles and minimum standards for consultation of interested parties by the Commission, Brussels, 11.12.2002, COM(2002) 704 final.
� Morten Egeberg, Executive Politics as Usual: Role Behaviour and Conflict Dimensions in the College of European Commissioners‖, Arena Working Paper, No.17, 2005.
� Torbjorn Larson, Precooking – the function and role of expert groups in European
21
Union, paper presented at EUSA 8th Biennial International Conference, Nashville, March, 27-29, 2003.
� Liesbet Hooghe, Serving 'Europe' - Political Orientations of Senior Commission Officials, în: European Integration online Papers (EIoP), Vol. 1 (1997) No.8, 1997, pp.1-28.
� Commission of the European Communities, On Support of indigenous peoples in the development co-operation of the Community and the Member States, Brussels, 11.05. 1998, SEC (1998) 773 final.
� Ilias Kapsis, The Courts of the European Union‖, în: Michelle Cini(Ed.), European Union Politics, second edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.188-201.
� Susanne K. Schmidt, Only an agenda setter?: The European Commission’s Power over the Council of Ministers, în: European Union Politics, Vol.1, No.1, 2000, pp.37-61.
� Thomas Christiansen, ―Relations between the European Commission and the Council Secretariat: the administrative complex of european governance introduction‖, în: Politique Européenne, No.5, Automne 2001, pp.11-24.
� Jeffrey Lewis, National interests. COREPER, în: John Peterson and Michael Shackleton(Eds.), The Institutions of the European Union, Oxford, Oxford University Press, 2006, pp.272-292.
� Angela K. Bourne, Regional Europe, în: Cini(Ed.), European Union Politics, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp.287-303.
� Laurence Carmichael, City Leadership in the European Multi-level Governance, http:// www.uic.edu
� Arthur Benz and Burkard Eberlein, Regions in European Governance: The Logic of Multi-
Level Interaction Regions in European Governance: The Logic of Multi-Level Interaction, Working Paper, No.98/31.
� Committee of the Regions, The Committee of the Regions’ White
Paper on Multilevel Governance, 80th plenary session 17 and 18 June 2009
� Gary Marks, Richard Haesly and Heather A.D. Mbaye, What do sub-national offices think
they are doing to Brussels?, paper presented at European Community Studies Association Meeting , Madison, Wisconsin, May31 – June 3, 2001.
� Danuta Hübner, ―Regions in a system of multi-level governance, în: Scottish Jean Monnet Centre Occasional Paper Series, Vol. 1, No. 1, January 2009, pp.1-12.
� Markus Perkmann, ―Policy entrepreneurship and multi-level governance: a
comparative study of European cross-border regions‖, Government and Policy, Vol.25, Issue 6, 2007, pp.861-879.
� Annegret Eppler, Multi-level Governance in Europe-the implications of German Länder in
the development of the Lisbon Treaty and the strengthening of the regional level in Europe, Researh Paper No.09-08, September 2008.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptarile reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
22
• Disciplina a fost elaborata in concordanta cu lucrarile din domeniu, publicate in tara si
strainatate;
• Unele teme din cadrul cursului cuprind aspecte relevante, ce fac obiectul preocuparilor
institutiilor de profil sau al unor conferinte stiintifice internationale, inclusiv dezbateri in
cadrul revistelor de circulatie internationala.
10. Evaluare
Tip de
activitate
10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode
de evaluare
10.3. Pondere
din nota
finală
10.4. Curs Insusirea cunostiintelor de curs si din
bibliografia de specialitate
Examen oral
65%
10.5. Seminar � Prezenţa la seminar – 10%
� Activitatea la seminar – 15%
� Elaborarea unei recenzii – 10%
35%
10.6. Standard minim de performanţă: 5(cinci)
Data completării: Semnătura titularului de curs: Semnătura titularului de seminar:
03.12.2012 Lect. dr. Natalia Cuglesan
Data avizării in catedră Semnătura Şefului de departament/ catedră
................................. ....................................................................