ERNST GUNTER

HRANA VIEO SPERANŢĂ PENTRU FIECAREVersiunea în limba românăDOINA BRINDUsiMIRELA MATEI

CARTEA ÎNTÂI

HRANA VIEO speranţă pentru fiecare

INTRODUCERE

„Eu, ca medic, socotesc fundamentalca dietoterapia să fie şi să rămână temeliatuturor eforturilor făcute spre tămăduire."

Dr. med. Gerson

Lucrarea de faţă este rodul unor îndelungate studii şi cercetări în domeniul terapeuticii.

Oare de ce atât de mulţi oameni suferă şi sunt bolnavi în timp ce animalelefie în libertate, fie cele din grădinile zoologice, a căror hrană nu este constituitădin alimente nici fierte, nici modificate printr-un anume proces de fabricare,rămân, ca să spunem aşa, cu totul ferite de orice boală ?

Autorul, trăind mai mult de un deceniu în America, a preluat şi a prezentatmai cu seamă realizările cercetărilor de pionierat, referitoare Ia o alimentaţiesănătoasă, efectuate în SUA, la care a adăugat propriile-i experienţe, experienţefăcute însă numai pe sine însuşi. Rezultatul a fost atât de uimitor, încât a hotărâtcă nu se putea să-l ţină numai pentru sine.

Desigur, cărţile referitoare la o alimentaţie sănătoasă nu lipsesc. Lucrareanoastră are însă ceva deosebit, deoarece prezintă ceva cu totul nou, şi anume,exact acele cunoştinţe ce au fost, în general, ascunse marelui public. Dorim dintot sufletul să deschidem ochii cititorului asupra adevăratei cauze a majorităţiisuferinţelor sale pentru a-i fi astfel într-adevăr ajutor. Ne-am gândit, totodată, şi la situaţia unui om grav bolnav. Ce nu ar face el numai să fie scăpat de suferinţă?Abia acum îşi va da seama cât de înţelept ar fi fost dacă în zilele sale bune, când era încă sănătos, s-ar fi interesat de această nepreţuită "hrană vie".

Cele spuse fiind succint prezentate, nu se poate pricepe imediat, totul, de la început, mai cu seama după o primă lectură. De aceea şi cel sănătos şi cel bolnav trebuie sa studieze, să citească de mai multe ori această carte, să se pătrundă „de înţelesurile ei", ca să fie ferit de suferinţele de mai târziu.

Unde adevăruri mai importante au fost evidenţiate prin raportarea lor la cauze concrete

ERNEST GUNTER

SA ÎNCEPEM CU CÂTEVA MĂRTURII...

Pentru început, iată, pe scurt, câteva dovezi de la foşti bolnavicare, pentru însănătoşirea lor, au urmat recomandările terapeu-tice prezentate în carte, bolnavi pe care autorul nu i-a cunoscutsi nici nu i-a văzut vreodată. Originalele scrisorilor pot fi pusela dispoziţia oricărui cititor, adresele persoanelor de mai jos potfi si ele verificate.- Dna A. O. din K.: „Eram foarte rău bolnavă de nervi, deinimă si de stomac, iar medicii nu mă mai puteau ajuta în niciun fel. După ce am citit cartea dumneavoastră, am început săpun în practică cele scrise în ea, deşi la început aveam puţinesperanţe de reuşită. Chiar după o săptămână am început să dormmai bine si, în prezent, mă simt foarte bine. Sunt mamă a patrucopii, si acum sunt din nou în stare să mă ocup de ei."- Dl J. M. din G.: „Am suferit de artroză acută (înţepenireaîncheieturilor). Mă aflam la un pas de o operaţie la nivelul ar-ticulaţiei coxo-femurale (la încheietura şoldului). Încurajat deafirmaţiile unei persoane ce avusese aceeaşi boală, m-am hotărât pentru dietoterapie. În fiecare lună mă simţeam mai bine şi astăzi sunt sănătos. Acum mă pot din nou încumeta să urc munţii".- Dl H. S. din B.: „Zăceam în secţia de bolnavi incurabili aclinicii universitare, îmi curgea sânge pe gură, din ochi, din nasşi urechi, eram în pericol să mă sufoc, atât de compacte eraunodozităţile limfatice provocate de cele 500 000 de leucocite. Am părăsit spitalul şi, în şase luni, am fost vindecat de această grozavă leucemie, mâncând doar legume şi fructe crude."- Dl G. din D.: „... sufeream tot mai rău de reumatism, acume ca şi cum n-am fost niciodată bolnav".- Dna H. K. din A.: „În cazul hemoragiei uterine şi a can-cerului la piele de care sufeream a fost o experienţă reuşită utilizarea acestui gen de alimentaţie; acum sunt sănătoasă."- Dna E. F. din B. - „Suferinţa mea s-a ameliorat simţitor"(artrită).- Dl E. W. din Z.: „La 50 de ani m-am îmbolnăvit de cancerintestinal. Diagnosticul medicilor a fost de ulcer intestinal avan-

sat, operaţia trebuia făcută imediat, altfel ar fi, fost prea târziu.În această situaţie am început să studiez cărţi în care erau pre-zentate tratamente naturiste si astfel m-am hotărât ca, în loc săfac operaţia, mai bine să schimb total alimentaţia. Hemoragiaintestinală s-a diminuat treptat şi, după trei luni, a încetat cutotul. Hrana dătătoare de sănătate mi-a priit atât de bine, încâtnu am mai vrut să renunţ la ea. De atunci s-au scurs 40 de anifără ca să mai fiu vreodată bolnav. Astăzi am 91 de ani şi niciuna din neplăcerile bătrâneţii, cum ar fi slăbirea vederii sau orice altceva, nu s-au ivit încă."- Dna C. G. din F.: „Simt că am mai multă putere de muncădecât înainte, nu mă mai simt obosită peste zi şi nu m-aş maiîntoarce la vechea alimentaţie."- Dna H. M. din A.: „În ceea ce priveşte afecţiunea intesti-nală, ea este vindecată; nu m-am simţit niciodată atât de bineînainte. Era vorba de un ulcer duodenal".- Dl -M. Z.din G.: „Articulaţia genunchiului scârţâia... nuputeam face genoflexiuni... astăzi fac şapte genoflexiuni fără săse audă scârţâitul. Ar fi interesant să lac o radiografie a picio-rului în zona genunchiului şi apoi să comparăm filmele."- Dl H. R.din Z.: „... somnul meu s-a îmbunătăţit simţitor..."–

Şi cu astfel de mărturisiri vă veţi mai întâlni la sfârşitul cărţii.Dorim să oferim stimaţilor noştri cititori posibilita-tea de a folosi cura de vindecare si prevenire a bolilorchiar din primele pagini ale cărţii, de aceea vom înce-pe printr-o expunere amănunţită a etapelor ei, însoţitătotodată de diferite sugestii şi de peste 100 de reţete„culinare".Reţetele sunt alcătuite pe baza principiului tera-peutic aplicat de medicul grec Hipocrate, consideratşi astăzi în cercurile medicale ca unul din cei mai re-numiţi medici ai tuturor timpurilor. Dictonul lui era :„Alimentele voastre să fie medicamente şi medica-mentele voastre să fie alimente."

În consecinţă, el recomanda, atât celor sănătoşi câtşi celor bolnavi, fie pentru prevenire, fie pentru vin-decare, o alimentaţie alcătuiă din crudităţi deosebit dejudicios alese, care aveau să cureţe organismul, să eli-mine surplusul de acizi si să-i redea forţă vitală. Secretulacestei metode constă în aceea că o cură de vindecaretrebuie să fie ţinută cu stricteţe timp îndelungat; dupăexperienţa noastră de astăzi, şase-opt săptămâni, iarla CANCER şi DIABET, o jumătate de an sau chiarun an întreg.Medicii din zilele noastre vor să obţină cât mai ra-pid vindecarea, dar metoda lui Hipocrate are avantajulcă acţionează sigur şi, totodată, chiar de la începereacurei, boala nu mai evoluează. De aceea, orice medicpoate recomanda metoda lui Hipocrate: ea este in-ofensivă, poate fi folosită fără teamă de urmări nociveşi fără ca să vină în conflict cu indicaţiile medicineiclasice. Alimentele crude hrănesc şi vindecă totodată.Deoarece aceste alimente cu puteri vindecătoare autotodată şi un gust excepţional, sunt tot atât de buneşi pentru cei sănătoşi. Se împuşcă astfel doi iepuridintr-un foc: pe de o parte, se consumă alimenteplăcute la gust şi aromate (este necesar, desigur, unscurt timp de adaptare), iar pe de altă parte ne apărăde răceli şi chiar de alte boli grave. Chiar după două-trei săptămâni vom simţi că am scăpat de oboseală şi,spre surpriza noastră , dispar depozitele de grăsimi carenu sunt necesare. Rezistenţa şi puterea cresc, chiar încondiţii de muncă grea, iar setea generată de efort estemult diminuată. Secretul puterii vindecătoare este în viaţape care o primim prin consumul de crudităţi.K)Pentru a se putea începe cura este nevoie deurmătoarele alimente :Câte 1/2 sau 1 kg seminţe (cu putere de germinare)

de ovăz, grâu, in, mei — dacă este posibil nedecorti-cat - , seminţe de floarea-soarelui decorticate, hrişcă,diferite soiuri de nuci, seminţe de dovleac, tot felul demirodenii, drojdie de bere, sare de mare, ulei de floa-rea-soarelui, de măsline sau de in, toate presate la rece,morcovi şi alte zarzavaturi, rădăcinoase şi verdeţuri câtse poate mai pure biologic *. Pentru măcinarea şifărâmiţarea combinaţiilor ce alcătuiesc unele feluri demâncare se foloseşte o râşniţă de cafea de mare tu-raţie. La cură se cere neapărat usturoi, chiar şi subformă de capsule (fără miros), din care se ia regulat,înainte de masă, fie un căţel, fie o capsulă (bolnaviivor lua câte două).

Reţetă pentru micul dejun zilnic

După cum aminteam mai sus, conform învăţăturiilui Hipocrate, zarzavaturile noastre au valoarea unorplante medicinale şi plantele noastre medicinale au va-loarea zarzavaturilor. Fie aceste plante le vom cultiva,le vom culege şi le vom usca noi înşine, fie lecumpărăm de la plafar. Din ele preparăm, în fiecaredimineaţă, amestecul respectiv pentru micul nostru de-jun. În acest scop plantele trebuie pulverizate (făcutepraf) cu ajutorul unor râşniţe de cafea. Plantele nece-sare sunt: salvie, boabe de ienupăr, frunze de coacăze,frunze de izma pădurii, pătlagină, frunză de cârciumărea-să, peliniţă, anason, cimbru, din care vom pune, în*Cultivate fără adaosuri de îngrăşăminte, erbicide, peslicide,insecticide etc. (n. trad.).

11amestecul respectiv, câte o parte* din fiecare, şi câte ojumătate parte din: pelin şi coada şoricelului.Ingredientele pentru o persoană: 1-2 linguri depraf de plante, o linguriţă seminţe de in fărâmiţate (a

se folosi râşniţa amintită), o lingură tarate de grâu, olingură hrişcă sau seminţe de floarea-soarelui (uneleadaosuri trebuie fărâmiţate şi puse la muiat de searaca, de ex., grâul, mai ales pentru cei fără dinţi), apoiun morcov mic (cca 50 g) răzuit foarte mărunt, 1-2linguri ceapă, 2 linguri ulei de măsline, o lingură dedrojdie de bere. Întregul amestec se freacă bine şi secondimentează cu sare de mare. Pulberea de plantemedicinale se poate înlocui cu praf de mirodenii.Înloc de ceapă se poate folosi o banană pisată.Când se alternează şi cu alte reţete, pulberea deplante se poate lua în lapte crud, apă călduţă cu mieresau într-o altă băutură (vezi reţetele de băuturi).Celor bolnavi le este imperios recomandată înain-tea fiecărei mese, iar cei sănătoşi sunt sfătuiţi s-o fo-losească. Preparatul este înadins uscat pentru ca săpoată fi bine mestecat şi insalivat (după aceea se beaceva). Cine are prea puţin timp dimineaţa pentru a omesteca bine, ia o parte din pulbere într-un vas şi oconsumă într-o pauză de lucru sau la masa de prânz.

Reţetă pentru micul dejun (variantă)

2 linguri de brânză de vaci slabă si l lingură deulei — foarte bine omogenizate;1 banană răscoaptă, zdrobită;2 linguri de grâu proaspăt măcinat;*Cantitate arbitrară, ce variază în funcţie de cât de multă pulberevrem să preparăm : o lingură, două etc. (n. trad.).12l kg de seminţe de in măcinate — puţin suc deportocale sau lămâie.Apoi un fruct sau câteva boabe de strugure sauzmeură şi 1-2 linguri de nuci mărunţite.

Masa de prânz

Aperitiv: un amestec bogat de diferite soiuri de sa-late, cu adaosuri de miez de nucă, banane etc.Mâncarea principală: 1-3 linguri uruială de ovăz simei înmuiate în apă, amestecate cu hrean ras, ceapă,mirodenii, drojdie de bere, sare de mare, muştar, uleide in sau de măsline, ori de floarea-soarelui, presatela rece. Se garniseşte cu sâmburi graşi (alune, nuci),peperoni etc.Desert: lapte crud, pepene sau roşii.Uruiala poate fi amestecată şi cu mere rase, stafideşi smântână, eliminând ingredientele picante.O altă masă de prânz foarte sănătoasă, indicatăîndeosebi pentru cei fără dinţi, este preparată din zar-zavaturi tocate cu mixerul (descrisă în reţete). Ames-tecul de legume se îngroaşă cu tărâţe şi germeni de grâu.În caz de balonare se va mânca mai puţin (vezi cap.Vindecarea constipaţiei).

Masa de seară, zilnică

Pentru o persoană, fulgi de cartofi: un cartof crud,cu coajă, răzuit mărunt. Se amestecă îndată cu o ba-nană coaptă foarte bine, pisată dinainte. Se adaugă 1-2mere rase, o lingură ulei, o lingură tărâţe, o lingură miezde nucă (alune), o linguriţă lămâie, puţină uruială demei. Amestecul se garniseşte cu felii de banane.13Desert: „prăjituri" fără cuptor, după reţetele noas-tre speciale sau lapte nefiert (vezi şi reţeta „fulgiuscaţi").Alimentaţia dumneavoastră, cea obişnuită de zi cu

zi, pune în libertate, prin descompunerea produselor ali-mentare în organism, cam până la 80% substanţe acide,în loc de 20%, procent care ar fi adecvat posibilităţilorde neutralizare prin metabolism, astfel că acest surplusdevine cauza principală a tuturor bolilor. Apare o hiper-aciditate constantă, nocivă pentru corpul uman. Singurahrană aproape total lipsită de acizi ce poate, în conse-cinţă, neutraliza şi favoriza eliminarea acizilor depozi-taţi si a reziduurilor din artere, din auricule şi creier, estereprezentată de zarzavaturile crude (nefierte) (amănun-te în cap. Aciditatea).Bolnavii în stare foarte gravă trebuie să fie trataţişi hrăniţi cu deosebită grijă: referitor la aceasta găsiţi,la sfârşitul cărţii, instrucţiuni speciale. Bolnavii cuafecţiuni gastro-intestinale încep direct tratamentulprintr-o cură de sucuri de zarzavaturi proaspete presate,în nici un caz conservate, obţinute din două părţi varzăşi o parte cartofi; se bea, din jumătate în jumătate deoră, câte o jumătate de pahar. Eventual se pot faceclisme. Medicul american Dr. Gerson, care a vindecatdeja (se poate dovedi) sute de bolnavi de cancer, nudădea nimic altceva celor grav bolnavi decât 10 paharede suc de morcovi, pe zi.

HRANA VIE — O SPERANŢA PENTRUVINDECAREA CANCERULUI

Bolile de care suferă omul, urmare acivilizaţiei, iau naştere mai ales prin inter-

mediul alimentaţiei şi pot fi vindecate totnumai pe calea unei alimentaţii corecte.

Dr. I.P. Rusch

În ultimii ani s-au obţinut mari succese terapeuticefolosindu-se o alimentaţie bazată pe produse neprelu-crate termic; lipsa toxinelor a rezolvat cazuri de cancer,boli de inimă, artrită, calculi biliari, diabet, afecţiunigastrice şi intestinale, boli de piele, cazuri de tuberculoză,prostată, scleroză multiplă si alte boli. Global, rezultatelecertifică atât posibilităţile de prevenire a apariţiei bolilorla oamenii sănătoşi, cât si conturarea unor speranţe pen-tru acei bolnavi ce au fost „abandonaţi" de medici.Voi prezenta mai jos cazul unui bolnav de cancer(din America) operat, fără nădejde, care mi-a făcut odeosebită impresie în timpul şederii mele de câţiva aniacolo.Dl R. F. Cheatham, în vârstă de 40 de ani, sufereade un cancer al pielii. Fusese de mai multe ori operatpe partea anterioară a trunchiului, aşa încât cicatriceaajunsese de aproape 50 cm lungime. Deoarece, în fi-nal, medicii nu s-au mai interesat de el, şi ajunsese săzacă aşteptându-şi moartea, a părăsit salonul de mu-ribunzi, în care mai erau încă 15 canceroşi incurabili— după cum am auzit mai târziu, nici unul din ei nua mai rămas în viaţă cu tot tratamentul aplicat. Ab-solut întâmplător i-a căzut în mână o carte despre postşi vindecare prin regim alimentar. După cum ne-a re-15

latat el, a citit ulterior mai multe asemenea lucrări.După un regim de repaos alimentar alternat cu curede sucuri proaspete şi crudităţi, s-a vindecat. Astăziconduce în Florida un mare sanatoriu, în care trata-mentul este bazat pe regim alimentar şi post.(Mărturia sa poate fi obţinută dacă i se scrie, înlimba engleză, pe adresa: R.J. Cheatham Changri, LaHealth Resort Springs 33923, Florida, USA.)O altă vindecare a unui caz de cancer, care poateconvinge pe orice cititor sincer interesat de acţiuneatămăduitoare a crudităţilor, este prezentată de mărtu-ria unui medic danez, Dna Dr. Cristine Nolfi, în carteasa, Experienţa mea în alimentaţia cu crudităţi. Acestmedic suferea de un cancer mamar, iar tumora ajun-sese deja de mărimea unui ou de găină. Deoarece, camedic, era convinsă că razele şi operaţiile erau doaro soluţie de compromis, având ca efect cel mult oamânare a evoluţiei bolii, „surogate de tratament", aales alimentaţia de crudităţi pentru a se vindeca. Eascrie următoarele:„A trebuit să dovedesc cu riscul propriei mele vieţice poate realiza o hrană alcătuită din crudităţi în pro-porţie de 100%. În primele două luni nodului de la pieptnu s-a micşorat, după aceea au apărut însă primele sem-ne de ameliorare. Nodulul s-a micşorat, mi-am recăpătatputerile, refacerea mea era vădită si mă simţeam atâtde bine cum de mulţi ani nu mai fusesem."După însănătoşirea ei deplină, fosta bolnavă aadăugat la regimul său naturist 40% fierturi. Spre mareaei uimire, nodulul a reapărut. De data aceasta a începutun regim strict de crudităţi şi tumora a dispărut pentrua doua oară. Mulţumită acestei experienţe a ajuns laconvingerea că crudităţile ar putea tot aşa de bine săvindece orice altă boală. Şi-a deschis un sanatoriu na-

16turist (cu hrană de crudităţi), în care toţi pacienţii erautrataţi cu alimente 100% crude. Nu se mai foloseaudeloc medicamente. Datorită marilor ei succese a de-venit cunoscută în toată Europa. Dăm mai jos câtevacitate din lucrările ei:"...astfel vedem că prin alimentele noastre pe carele-am consumat fierte, sângele nostru este puternicotrăvit."„... În cazul în care se urmăreşte scăderea în greutate(pentru obezi) utilizarea unei alimentaţii formată inte-gral din crudităţi elimină obişnuita senzaţie de foame..."„În timpul acestui regim se pot efectua munci fizicegrele? Desigur! Mai mult decât în cadrul oricând alttip de regim. În general, în timpul unei alimentaţii curatnaturale (crude) te simţi mai bine ca niciodată."„ În timp ce hrana moartă (fiartă) impurifică sângele şitotodată otrăveşte şi slăbeşte organismul, prin crudităţi, deciprin hrană vie, aceste otrăvuri sunt dizolvate si eliminate."„Nu se poate vorbi de un compromis atunci cândeste vorba de viaţă şi sănătate. Trebuie să urmăm, deci,singurul drum corect, si anume, o alimentaţie formatăcu desăvârşire din crudităţi."Atât de la Dr. Nolfi. Din aceste exemple trebuiesă înţelegem că o hrană, în care alimentele sunt chiarşi numai mai puţin fierte, aşa cum este cazul în regimulvegetarian (fără carne), poate împiedica vindecarea.Rezultă, deci, că în alimentaţia crudă trebuie săexiste o taină a sănătăţii, pe care vrem să o descope-rim în cele ce urmează.Am putea prezenta încă multe alte cazuri de vin-

decări extraordinare prin folosirea doar de crudităţi, aşacă ar trebui să ne întrebăm de ce această cale ieftinăşi simplă, această metodă de vindecare şi profilaxie este17trecută sub tăcere de opinia publică şi de ce oameniisunt în aşa hal înşelaţi, păcăliţi în această privinţă ?Când, acum 50 de ani, s-a descoperit ponderea vi-taminelor în viaţa noastră, ştiinţa a făcut mare tam-tam asupra importanţei lor. Au fost cunoscute astfelce boli pot surveni ca urmare a distrugerii vitaminelorîn alimentele fierte şi rafinate (făină albă etc.). De ceo asemenea propagandă? Pentru că era posibil ca vi-taminele să fie preparate industrial şi să se poată faceastfel afaceri!În anul 1940, cercetătorul american Edward Howella făcut, în acelaşi domeniu, o şi mai mare descoperire:cercetând substanţele vitale propriu-zise şi anume,ENZIMELE, a dovedit că ele sunt purtătorii vieţii dinorice organism viu, fiind deci şi materia vie din ali-mentele noastre (asta atâta timp cât nu sunt distruseprin fierbere) (Journal of the American Association forMedical Physical Research din 15 aprilie 1940).Este uimitor cum de ştiinţa nu a preţuit cores-punzător această descoperire extraordinară şi cum denu s-a făcut nici un fel de „publicitate" în favoareaenzimelor, cum făcuse, la vremea lor, pentru vitamine.De ce? Este limpede : enzimele sunt purtătorii de viaţăce sunt găsiţi numai în hrana nefiartă l Ele nu pot fifabricate şi, ca urmare, nu pot constitui o „afacere". Dacăbolnavii, prin alimentaţia cu crudităţi, pot fi vindecaţi fărăsă mai dea bani pe medicamente, consultaţii ş.a. (demâncat, omul oricum trebuie să mănânce), cine ar fi in-

teresat să popularizeze o atare realitate? În otice caz, nuar face-o industria chimică, farmaceutică sau alimentară!Şi medicii? Cei mai mulţi din ei nu ştiu nimic despreimensa valoare de vindecare a crudităţilor. În ciuda tu-turor cunoştinţelor si experienţelor ştiinţifice, marea18masă a populaţiei a fost lăsată, până acum, într-o to-tală ignoranţă.Ceea ce s-a dovedit neinteresant pentru ştiinţă şiindustrie, este însă foarte important pentru noi, carevrem să fim şi să rămânem sănătoşi. Atât succesele întratarea bolilor incurabile, cât şi cele obţinute în tratareaaltor boli, dar care nu au fost realizate prin metodechimice, sunt trecute sub tăcere.Cărţi ca Rapoarte referitoare la 50 de cazuri de can-cer vindecate, de Dr. Gerson (a cărui metodă este ba-zată pe alimentaţia cu crudităţi), par nici măcar să nufie băgate în seamă de aşa-numita „cercetare a cancerului",căreia i-au fost alocate sute de milioane de dolari.Marii medici naturişti, adevăraţi pionieri în slujbasănătăţii, care au avut realizări esenţiale pentru ome-nire, au fost urmăriţi, hărţuiţi şi combătuţi fără milăde marea majoritate a medicilor şi a celor din indus-tria chimică, la fel cum s-a procedat şi cu pionieriiagriculturii ecologice (neotrăvite). Tot ceea ce este înlegătură cu alimentaţia bazată doar pe crudităţi este luatîn derâdere de mulţi oameni de ştiinţă şi medici şi chiarînfierat. Şi atunci, nu este de mirare că mulţi din ei cadvictime aceloraşi boli de nutriţie, cum ar fi infarctul mio-cardic, cancerul şi altele, fiind seceraţi de aceleaşi ma-ladii ca şi pacienţii lor, fie că este vorba de înalţilegiuitori — care ar fi primii îndreptăţiţi să ia măsuripentru o reformă alimentară —, fie de cel din urmăcetăţean. Lăcomia de bani şi dividende sporite are ade-sea o mai mare pondere decât interesul pentru sănăta-tea oamenilor, a individului şi chiar a lor proprie.

Aproape toţi, de la cel mai mare la cel mai mic, suntcondamnaţi să se zbată într-o suferinţă continuă. S-acreat convingerea că bolile sunt un dat al sorţii, în rea-s-ar putea preveni multe maladii şi neajunsuri. Se19remarcă însă cu uşurinţă că nu toate suferinţele sunt provocate de o alimentaţie necorespunzătoare, deoarece legile fireşti ale naturii pot fi încălcate şi în alt fel. Darchiar în aceste cazuri unde este vorba, se pare, de cauzepsihice, lipsa de crudităţi are şi ea partea ei de vină, cefavorizează apariţia unei anume boli.Din păcate, sub acoperirea conceptului de „medi-cină naturistă", se strecoară de multe ori şi înşelătoria.În această privinţă dau dreptate medicilor atunci când atrag atenţia asupra practicilor oculte — „Bi-blia" acestor „metode de mântuire" propovăduindconstrângeri şi renunţări deosebit de dure —, acesteafiind, în fond, influenţări spirituale ce pot avea urmărinegative pentru psihic. Astfel se face că unele persoa-ne insuficient informate au ajuns, urmând atare prac-tici, în ospicii sau au recurs la sinucidere. Cine doreştelămuriri în această privinţă se poate documenta dinlucrările lui Hans Schwendimann.Să ne întoarcem la enzime. Ce sunt ele, de fapt, şiîn ce constau funcţiile lor ? Este vorba de nişte fer-menţi specifici; ei conţin scânteia vieţii şi întreţin viaţavegetativă (de relaţie) în celulele plantelor şi anima-lelor. Există nenumărate tipuri de enzime; nu numaică ele sunt caracteristice oricărei specii de plante şianimale ci imprimă, totodată, oricărei fiinţe, particu-laritatea ei specifică, clădesc organele acesteia şi lemenţin într-o permanentă activitate. Nu există nici odiviziune celulară, nici o creştere sau perpetuare fărăprezenţa enzimelor. Acestea sunt administratorii şi

executorii pe care natura i-a pus în orice creaţie vie.Ele dirijează procesele chimice în fiecare organ al omu-lui, al animalelor şi plantelor, ca şi cum ar putea gândi.Pentru ca să înţeleagă prezentarea ce urmează asu-pra formării cancerului, este necesar ca cititorul să20cunoască mai bine deosebita importanţă a funcţiilorenzimelor. Ceea ce ele realizează în interiorul organis-mului nostru constituie cea mai mare minune a lumiivii. În corpul uman există două tipuri de enzime.Dintr-o categorie fac parte aşa-numiţii fermenţi (enzi-me endogene). Ei sunt secretaţi de glandele digestive şireglementează digestia. Celelalte, enzimele propriu-zise,exogene, sunt cele care ne interesează. Acestea producîn organism acţiunile sus-amintite şi, îndeosebi, realizea-ză metabolismul celular. De aici ne putem da seama deenorma însemnătate a enzimelor pentru sănătatea noas-tră. Sunt infinit mai importante decât vitaminele, careexercită mai curând funcţia de substanţe ajutătoare aleenzimelor şi de „curieri" ai acestora.Spre deosebire de fermenţii digestivi, pe care organis-mul şi-i poate fabrica singur, corpul nostru nu poateproduce enzimele eterogene. După cum arată şi prefixul„EX", ele trebuie procurate din afară, printr-o anumealimentaţie, ca şi vitaminele. Toate puterile şi frumu-seţile pe care enzimele le-au depus într-o plantă tânără,gata să încolţească, într-o legumă sau într-un fruct, nesunt acum oferite nouă — ele fiind constituenţi indiso-lubili ai componentelor alimentaţiei de crudităţi — şivor intra într-un alt ciclu de activităţi, cel parcurs decelulele propriului nostru corp. Această rânduialăînţeleaptă constituie o lege a naturii. Pătrunderea enzi-melor în celulele noastre şi mai apoi legătura ce se for-mează între ele poale fi comparată cu o exogamie —

intrarea într-o familie prin căsătorie. Ele ajung apoistăpâne în „casă" şi asigură existenţa şi înmulţirea ce-lulelor. Aceşti operatori vii, am putea spune spiriduşi in-teligenţi, acţionează ca nişte adevăraţi mecanici,controlând toate funcţiile corpului. În glande, de exem-plu, conduc cu îndemânare producerea de hormoni,21în ficat funcţionează ca nişte chimişti inteligenţi, în ri-nichi şi glandele pielii, enzimele se îngrijesc ca sângelesă fie purificat de toxine. Iar exemple de aceeaşi na-tură pot fi găsite la infinit.Cu cât alimentaţia noastră conţine mai multe enzi-me „proaspete", cu atât mai multe sunt izvoarele deviaţă ce se revarsă în corp şi din care se pot formatot mai multe celule tinere. Ceea ce înseamnă un sur-plus de energie şi mai multă rezistenţă, o creştere aimunităţii împotriva bolilor. Înseamnă frumuseţe, omai bună funcţionare a glandelor şi, ca urmare, o maibună reglare a greutăţii corporale, curăţirea sângeluişi a ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale etc.Şi totul contribuie la vindecarea artritei (una din bolilece produc cele mai mari depozitări de săruri), calcu-lilor biliari, arterosclerozei, bolilor de inimă, a cance-rului şi a o serie întreagă de alte afecţiuni.Dacă enzimele pot să vindece şi să cureţe (să eli-mine toxinele), cu atât mai uşor pot să ne ferească detoate aceste suferinţe, mai ales la o vârstă mai înain-tată care, de regulă, este însoţită de tot felul de ne-putinţe, mai mari sau mai mici.Cu cât omul este mai tânăr, cu atât organismul estemai bogat în enzime. Prin îmbătrânire numărul lorscade şi, o dată cu ele scade şi puterea de viaţă. Deaici rezultă că îndeosebi persoanele mai în vârstă au nevoie de o alimentaţie bogată în enzime. Numai aşa

vor fi ferite de oboseala şi neplăcerile bătrâneţii. Cru-dităţile cele mai bogate în enzime sunt: germenii degrâu — partea germinativă a bobului, laptele crud,gălbenuşul de ou, zaravatul fraged, embrionii de se-minţe — obţinuţi prin încolţire şi, mai ales, sucurile dezarzavat. Laptele matern din primele zile conţine decinci ori mai multe enzime decât laptele de mai târziu,22o orânduială înţeleaptă, nou-născutul având nevoie deo cantitate suplimentară de forţă şi energie faţă depruncul ce va deveni.Alimentaţia vie (crudităţile) constituie şi cel maibun tratament de înfrumuseţare. Se accelereazăreînnoirea celulelor, pielea redevine elastică, iar for-marea ridurilor se opreşte. Apoi se reglementează ac-tivitatea glandulară înlăturându-se pericolul obezităţiisau slăbiciunii. Cele mai mici şi superficiale vase desânge ale corpului sunt curăţate de depozite fiind maibine irigate. De aici, înfăţişarea proaspătă, tinerească.În acelaşi fel crudităţile vindecă hipertensiunea, anghi-na pectorală şi împiedică infarctul miocardic. Cel carefoloseşte regimul natural de crudităţi trăieşte o întineriretreptată, ce poate fi echivalată cu o micşorare a vârsteibiologice cu până la 20 de ani de viaţă, chiar şi în ceeace priveşte activitatea sexuală.În descrierea noastră am prezentat funcţia enzime-lor ca pe o adevărată minune, ca o taină în faţa căreiaomul trebuie să-şi recunoască neputinţa. Am maiarătat că aprovizionarea celulelor corpului cu enzimeexogene, din alimente, constituie o lege a naturii. Aşacă lăsăm pe seama cititorului să decidă dacă distruge-rea acestor enzime prin fierbere, pasteurizare sau prinalte procedee întâlnite în industria alimentară nu repre-zintă o ignorare a legilor naturii, nerespectarea lor.Pierderea cea mai importantă, ca urmare a lipsei en-

zimelor din hrană, o constituie deprecierea sărurilorminerale, printre care fosforul, calciul, potasiul, fierul şialtele; astfel, pe de o parte, este favorizată apariţiaoricăror maladii, iar pe de altă parte, se instalează totfelul de boli perfide, ascunse. Chimiştii susţin că prinfierbere nu se distrug sărurile nutritive. Ei au dreptate,dar ceea ce se pierde sunt enzimele legate organic de23săruri. Fără enzimele corespunzătoare, sărurile nu pot fitransformate şi asimilate astfel încât să fie utile, elerămânând în cea mai mare parte fără valoare, depo-zitându-se ca reziduuri. Sămrile minerale organice, nu-tritive, se transformă în săruri minerale anorganice. Esteun adevăr confirmat şi de următorul fapt:La grădina zoologică din Schaffhausen s-au găsit, lacraniile de câini şi pisici, foarte mulţi dinţi cariaţi, în timpce la craniile animalelor sălbatice, ca: vulpea, bursuculjderul nu s-au constatat astfel de probleme deoarece elenu au fost hrănite cu mâncare gătită. Alimentaţia natu-rală nu generează deci carii dentare şi, în consecinţă, nicimulte alte boli distrofice ca: artroza, sciatica, durerile înarticulaţiile şoldurilor şi ale coloanei vertebrale. Oaselecedează pentru că sunt demineralizate, rezultând com-presiunea nervilor. Cele mai multe fracturi de oase suntde asemenea, urmări ale acestei deficienţe.La ameliorarea demineralizării contribuie întinâi lap-tele nefiert, bogat în calciu şi crudităţile. Expresia„ţinută defectuoasă" este greşit folosită, fiind vorba deo alimentaţie defectuoasă. După cum scria un cotidianelveţian, o optime din copiii înscrişi la o şcoală din-tr-uri oraş din Elveţia aveau deviaţii ale coloanei ver-tebrale. Deficienţa structurii osoase se instalează decele mai multe ori încă din perioada fragedei copilării(vezi subcap. Alimentaţia sugarilor).

Cele câteva exemple de afecţiuni datorate unei ali-mentaţii deficitare, nesănătoase sunt numai o micăparte din bolile consecutive demineralizării. Oricare arfi situaţia, dacă nu este cunoscută şi îndepărtată cauzace a generat această insuficienţă, medicaţia şi hidro-terapia (băile) nu prea sunt de mare ajutor.Paralel cu lipsa de săruri minerale, evoluează şi in-toxicarea sângelui şi a organelor cu reziduuri, ceea cegenerează, ca urmare, o altă serie de boli. Alimentelefierte produc, prin metabolizare, o mare cantitate dedeşeuri şi acizi care ajung în sânge, urmând ca apoi săfie eliminate. Întrucât organele de excreţie nu sunt ca-pabile să facă faţă unui debit atât de mare de substanţereziduale, ele se depun în mare parte în corp, pricinuindmultiple suferinţe. Unii acizi, care se acumulează înîncheieturi şi în muşchi se cristalizează, consecinţa fiindapariţia reumatismului şi artritei. Alte substanţe nefolo-sitoare se depun în alte regiuni şi dau naştere la atero-scleroză, hipertensiune arterială, boli de inimă, calculibiliari, boli de piele şi nenumărate alte afecţiuni. Cauzaprincipală nu este frigul, umezeala sau curentul, careprovoacă senzaţia de oboseală şi greutate în mişcări, cilipsa de enzime ca urmare a unei alimentaţii deficitare.Pare de necrezut, dar eu susţin că şi cauza tuturorbolilor infecţioase este aceeaşi: „sedimentele inutile"formate din cauza unei alimentaţii greşite. Se aruncăvina pe un germen, pe un agent patogen, sau pe unaşa-numit virus. Cauza este în realitate tot sedimenta-rea,fără de care virusul nu poate face nici un „pas"în organism. Un corp curăţat de tot ceea ce nu-i estefolositor, prin intermediul crudităţilor, nu se îmbol-năveşte. Deci merită de mii de ori măcar să încercămschimbarea regimului. Gripa constituie „o soluţie de ne-voie" la care face apel natura pentru a curăţi din când

în când corpul, pentru că boala prin însăşi natura eiobligă la nemâncare; este de-a dreptul absurd să încerci,într-o atare situaţie, să înfrângi temperatura pe cale ar-tificială. Vrei să-ţi fereşti copilul de boală, să nu aibănevoie de vaccinuri foarte primejdioase şi dăunătoare,atunci caută să cunoşti hrana naturală! Copiilor le placmult crudităţile. Dragostea părinţilor s-ar manifesta25mai bine dacă ei înşişi ar fi un exemplu bun,schimbându-şi propriul lor regim de alimentaţie.„Papagalul vecinului nostru nu are voie să mănâncealune prăjite pentru că se îmbolnăveşte", mi-a spuscineva. De ce să-i lăsăm pe copiii noştri, de care tre-buie să avem infinit mai multă grijă, să-i iubim maimult, să mănânce alune prăjite? Animalelor din grădi-na zoologică le este interzis să mănânce alimente găti-te pentru că se îmbolnăvesc. De ce nu li se spuneacelaşi lucru şi oamenilor care se îmbolnăvesc? Dece nu li se spune că milioanele donate pentru luptaîmpotriva cancerului ar fi putut fi mai bine folositedacă lumea ar fi lămurită în ceea ce priveşte alimen-taţia? Desigur, ni se răspunde, dar o atare recunoaşte-re ar constitui o catastrofă, deoarece marile concernedin industria chimică, toate fabricile de preparate ali-mentare şi chiar multe spitale ar trebui să-şi închidăporţile. Bolnavii constituie o necesitate vitală pentru ceisănătoşi dar, din păcate, în curând nu vor mai fi oamenisănătoşi. Faptul că astăzi cei mai mulţi medici sunt de-adreptul „dependenţi" de „chimicale" ne îndeamnă să cre-dem că pregătirea lor profesională este indirect impusăde industria chimică. Este scandalos că până astăzi, înElveţia, instituirea unei catedre naturiste a fost respinsă şiîmpiedicată permanent de o anumită clasă socială. Con-ducerea, reprezentanţii poporului sunt aparent fără putereîn această privinţă. Şi ce-ar mai putea spune un popor,

şi-aşa încercat de atât de grele suferinţe ?Mulţi oameni sunt atât de „plini de sedimente"încât deseori bolile ce le ameninţă direct viaţa, sau uninfarct miocardic le pun capăt vieţii în floarea tinereţii.Nu rareori este vorba de oameni ce nu au fost niciodatăbolnavi. Sănătatea lor aparentă a făcut ca situaţia lorsă fie cu mult mai gravă, pentru că. de-a lungul anilor,26

sedimentele s-au tot depozitat, ceea ce până la urmă adus la deteriorarea totală a organismului. Nu e rnaipuţin adevărat că şi lipsa sărurilor minerale — prinfierberea alimentelor — are o parte de vină, alături deformarea sedimentelor nocive, în apariţia altor boli. Decele mai multe ori medicamentele, razele, injecţiile de-adreptul otrăvitoare, alte tratamente şi chiar şi transplan-turile de inimă, sunt de prea puţin folos, dacă nu vremsă recunoaştem adevărata cauză a bolii. O inimă străinătransplantată într-un corp bolnav, plin de sedimente, vaceda în curând. În orice boală, întreg corpul suferă. Iatădeci de ce este o mare greşeală să tratăm numai simpto-mele; ele pot fi comparate cu nişte supape; când unadin ele va fi închisă se vor deschide, automat, altele, pen-tru că „murdăria" trebuie cât de cât eliminată. Se poateînsă obiecta: cum se face că oamenii care mănâncă totulfiert reuşesc să supravieţuiască? Asta depinde, după cumvom vedea, de puterea de adaptare a organelor. De fapt,biologii au descoperit că pentru metabolizarea anumitoralimente sunt necesare enzime ce sunt legate organicde alimentul respectiv. Dar dacă enzimele respective lip-sesc, corpul ştie să se ajute singur, preluând o parte dinfermenţii digestivi, mai ales cei produşi de pancreas. Dinpăcate, ei nu pot înlocui decât în mică măsură procesulnatural. Există indivizi cu o ereditate deosebit de vigu-roasă : dacă vor mânca moderat şi vor da dovadă decumpătare în toate pot ajunge la vârste înaintate şi cuo alimentaţie obişnuită. Dar rareori un atare individ

este ferit de boli şi de infirmităţile bătrâneţii. Există odeosebire esenţială între expresiile „slăbiciunea bătrâneţii"şi „infirmităţile vârstei". Expresia „infirmităţi ale bătrâ-neţii" este, de fapt, greşită deoarece cauza infirmităţii nueste bătrâneţea, ci boala.FORMAREA CANCERULUI

Există o corelaţie izbitoare între lipsa de hrană crudăşi formarea cancerului. Absenţa crudităţilor deci şi aenzimelor influenţează negativ diviziunea celulelor,care începe să scape de sub control. Iau naştere astfelaşa-numitele celule „greşite'', a căror înmulţire şicreştere haotică generează excrescenţe care se consti-tuie în ulcere, cancere, tumori, mioame etc. Formareacancerului este favorizată de acţiunea unor chimicale şiotrăvuri, de exemplu pesticidele, insecticidele, îngră-şămintele chimice, conservanţii toxici, medicamentelechimice, clorul şi fluorul din apa de băut, nicotină şisarea de bucătărie şi multe altele. Dacă aceste otrăvuriau puterea să conserve şi să omoare microbii, ele suntcapabile să distrugă şi enzimele, sau cel puţin să le di-minueze proprietăţile, în caz că au pătruns în celule. Dacănumai prin lipsa enzimelor se pot naşte celule anormale,cu atât mai mult ele se pot forma dacă se infiltrează şitoxinele. În atare situaţii nu este de mirare că enzimelepot pierde total controlul asupra unora din celulele cor-pului, mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de divi-ziune, iar celulele anormale încep să se înmulţeascăvertiginos dând naştere la tumori canceroase. Există di-ferite tipuri de cancere. Fiecare tip se prezintă subforma unei excrescenţe generate într-o anume situaţiefavorizantă, fără să fie vorba de existenţa unui viruscancerigen transmisibil. În celula în care creşte pro-centul de deşeuri, pentru că lipsesc enzimele vii careacţionează şi curăţă, sau unde puţinele enzime sunt ani-

hilate şi distruse de toxine, acolo poate apărea boala şiexistă supoziţia că se poate forma celula canceroasă.Suntem convinşi de faptul că boala canceroasă nu esteprodusă de un virus special, de aceea putem fi siguri28că nu este molipsitoare, aşa cum se întâmplă în cazultuturor virozelor. Un antidot ar otrăvi şi mai mult cor-pul bolnav de cancer, de aceea nu s-a găsit şi nici nuse va găsi vreunul!După experienţa noastră, există un singur mijloc, en-zimele, care nu pot fi produse într-o fabrică, chimic, cinumai pe cale biologică. Există şi dovezi în favoareaveridicităţii afirmaţiilor noastre şi anume, populaţiileprimitive, în care aproape că nu se cunoşteau cancerulşi alte boli de nutriţie. Aşa era cazul tribului Hunza,o comunitate care trăieşte într-o vale foarte izolată amunţilor Himalaia. Acolo nu se ştie nimic despre fa-brici şi produse alimentare, îngrăşăminte artificiale şichimicale. Laptele, ca şi majoritatea alimentelor, erauconsumate în stare crudă. Din păcate, în acea valeliniştită s-a construit o şosea. Aşa a început civilizaţia!Zahărul rafinat, sarea de bucătărie şi alteleasemănătoare şi-au făcut intrarea în viaţa oamenilorşi au început să le submineze sănătatea.Autorul ar mai îndrăzni să afirme că apariţia co-piilor anormali ca, de exemplu, a celor născuţi cu sin-drom Down (mongolism), are aceeaşi cauză ca şiivirea cancerului, anume, lipsa de hrană crudă: se for-mează celule germinative imature sau anormale. Pe dealtă parte, trebuie să dăm speranţe femeilor sănătoasedin punct de vedere organic dar rămase sterile, că potavea totuşi copii dacă se vor hrăni doar cu alimentecrude. Iar viitoarele mame care se hrănesc cu crudităţivor avea naşteri uşoare. Naşterile timpurii, imature,

putem spune că sunt excluse.Creşterea numărului cazurilor de cancer a ţinut pasulîn mod uluitor cu creşterea folosirii substanţelor chimiceîn agricultură şi în industria alimentară. Este de doritsa se introducă si să se stimuleze practicarea unei agri-29culturi biologice, neotrăvită (cu îngrăşăminte biologi-ce). Deoarece la fiecare patru decese, unul se dato-reşte cancerului, iar banii pentru cercetările oncologicesunt dăruiţi de populaţie, este de datoria cercetătorilor(care, după cât se pare, sunt toţi orientaţi spre chimie)să recunoască, în sfârşit, meritele enzimelor şi exis-tenţa nenumăratelor vindecări de cancer prin cru-dităţi şi să publice, în sfârşit, rezultatele obţinute înacest domeniu. Nenumăratele cazuri de vindecare acancerului prin alimentaţie crudă, din întreaga lume,reprezintă o realitate şi nu mai trebuie trecute subtăcere. Din toate cărţile deja apărute despre vindecări-le de cancer prin regim alimentar, aş vrea să atragatenţia celor care se îndoiesc asupra lucrării, dejaamintită, a doctorului Gerson : Rapoarte asupra a 50de cazuri de vindecări de cancer. Şi acest medic vin-decă, în special cancerul, cu regim de crudităţi. Atâtatimp cât cauza cancerului nu este recunoscută şiîndepărtată, nu folosesc nici operaţiile, nici iradierile(dimpotrivă, un ţesut iradiat este mai greu de vindecatchiar prin alimentaţia cu crudităţi). Împotriva unorastfel de tratamente de mântuială oamenii trebuieavertizaţi. Bolnavii de cancer iradiaţi constituie unexemplu de tratamente de mântuială. Doctoriţa Nolfi aştiut precis de ce nu s-a lăsat iradiată sau operată. Şiea îşi argumentează riguros atitudinea. De aceea estede datoria conducătorilor noştri să experimenteze şiaplicarea metodelor biologice în agricultură. Revista

Sănătatea poporului (Elveţia) din aprilie 1971 *scria :„Federaţia elveţiană ar trebui să folosească măcar oparte din milioanele pe care le are şi le cheltuieşteîn cercetarea agricolă (metode toxice), pentru experi-mentarea biologică". Eu cred că şi populaţia ar fi deacord cu această propunere. Suma de şase milioanestrânse constituie prin ea însăşi un semnal privind do-rinţa poporului de-a scăpa de teama cancerului şi depericolul pe care îl constituie. După câte aud, alimen-tele biologice, anticancerigene, sunt imediat vândutecând ajung pe piaţă.În toamna anului 1968, în spitalul cantonului Aar-gau au fost consultate mai multe mame.S-a putut faceconstatarea că laptele lor conţinea, în medie, de 15ori mai multe insecticide decât nivelul admis pe planinternaţional la laptele de vacă pentru adulţi. ZiarulReformă şi dietă din iunie 1975 scria: „Într-o ataresituaţie este de neînţeles că forurile sanitare nu factotul pentru a stimula o agricultură fără otrăvuri. Dinpăcate - se întâmplă chiar contrariul. După «afacereabrânzeturilor», reprezentanţa elveţiană pentru produsealimentare şi-a schimbat atitudinea, în sensul că s-ainterzis să se specifice «fără insecticide». Când astăzi,în întreaga lume se pune problema apărării consuma-torilor, în Elveţia se întâmplă tocmai contrariul, şi anu-me, consumatorul nu mai poate şti ceea ce este cultivatcu chimicale şi ceea ce este fără. S-a insistat chiar pen-tru îndepărtarea specificaţiei bio şi «cultivat biologic»,cu alte cuvinte se face totul pentru îngreuierea apa-riţiei pe piaţă a produselor obţinute printr-o agricul-tură care se foloseşte de metode agrotehnice biologice.Cum să poată sistemul de agricultură biologică, în carelucrează în mod cinstit peste 700 de familii de ţărani,

să dovedească că face o muncă de pionierat, demnăde urmat, să prezinte consumatorilor produsele obţinute,dacă acestea nu au voie să poarte indicaţia «fărăotravă» sau «cultivat biologic» ? "31

DIFERITE VINDECĂRIPrin alimentaţia cu crudităţi şi post poate fi vindecatăorice boală. O impresie adâncă mi-a făcut vindecareatatălui meu, care suferea foarte rău de edem cardiacşi astm. La data aceea nu eram încă adept al alimen-taţiei de crudităţi şi aveam puţine cunoştinţe şi puţinăexperienţă în metoda de vindecare naturistă. Raţiona-mentul logic îmi spunea că organele pacientului nostruar necesita, prin post parţial, o curăţire temeinică şi orefacere şi că ar trebui să evite alimentaţia cu carne şisare. Tatăl meu nu avea decât 56 de ani şi era bolnavde câtăva vreme. Sfaturile mele nu au fost luate înconsideraţie, ba mai mult, a fost chemat cel mai bunmedic din regiune pentru a-1 trata. El a început prina-i face din când în când câte o injecţie, injecţii careulterior au devenit din ce în ce mai dese. I-a reco-mandat şi un regim sărac în carne şi sare, fără inter-zicerea totală a cărnii, dar care nu s-a dovedit a fieficient, deoarece accepţiunea de „regim sărac în car-ne" este foarte elastică. Starea bolnavului seînrăutăţea văzând cu ochii. Se pare că nici doctorulnu mai credea într-o vindecare, deoarece, în afară deinjecţii, nu i-a mai prescris nici un alt tratament. Pi-cioarele tatălui meu se umflaseră aşa de rău, parcăerau nişte putinele de bătut untul şi, deoarece n-a maifost în stare să se ducă el la doctor, acesta a fostnevoit să vină de două ori pe zi să-i facă injecţiile32Din cauza retenţiei de apă s-a accentuat şi astmul,

insuficienţa cardio-respiratorie fiind aşa de rea, încâtbolnavul nu dormea nici ziua nici noaptea. Fără aîntreba pe medic, am încercat cu ceaiuri de plante,dar nici ele nu i-au putut fi de nici un ajutor şi nui-au adus nici o alinare, atâta timp cât stomacul eraumplut cu mâncăruri care, de la început, constituiaucauza bolii. Chiar şi otrava injecţiilor, în loc să vindece,a contribuit la agravarea bolii. Ori de câte ori încer-cam să-1 conving pe tatăl meu să încerce un alt regimalimentar, îmi răspundea: „Doctorul ştie mai bine".Atunci mi-am dat seama pentru prima oară cât deataşat este omul de obiceiurile sale culinare, într-atâtîncât există indivizi care, fără să-şi dea seama, se si-nucid prin patima asta de a mânca. Adesea mi sepărea că nu ar putea să existe chinuri mai grozavedecât cele prin care trecea bietul meu părinte. Toatănoaptea gemea. Când suferinţa şi-a atins apogeul şisfârşitul părea aproape, tatăl meu m-a întrebat: „Şicum este, de fapt, regimul de care vorbeai?"; deve-nise, în sfârşit, docil şi dispus să-mi primească sfaturile.De acum înainte nu a mai avut voie să stea la masăîmpreună cu familia, deoarece nu s-ar fi putut abţinede la delicatesele oferite. El nu primea nimic altcevadecât câteva linguri de ceapă tocată întinsă pe o feliede pâine cu puţin unt şi o ceaşcă de ceai diuretic con-centrat. Pentru început, deocamdată, mânca acelaşi fella toate mesele. Fiind obişnuit cu o mâncare picantă, îiplăceau sandvişurile lui cu ceapă. Dacă i s-ar fi permis,ar fi mâncat mai mult decât i se oferea. În cursul a 24de ore edemele de la picioare dispăruseră. Chiarîncepând din a doua noapte a putut să se odihnească,criza cardiacă dispărând complet. O rană pe care o33

avea, de doi ani, în pulpa piciorului şi nu se cicatriza

s-a vindecat în şapte zile, iar în săptămâna următoaretatăl meu a mărşăluit doi kilometri până în satul vecin. Totul părea o minune după o suferinţă aşa de grea. Mărturisesc că nu am exagerat cu nimic. Din clipacând a schimbat regimul, nu a mai făcut nici o injecţie.Din când în când îi mai îmbogăţeam lista de bucatedeşi mai trebuia încă să sufere de foame. Însănătoşittrecuse cu toată inima de partea regimului.Nu numai bolile grave pot fi vindecate prin regimde crudităţi, ci şi neplăceri mai mici, care nu sunt so-cotite boli, ca de pildă durerile de cap, eczema, răsu-flarea rău mirositoare, oboseala şi constipaţia.În cazurile în care este vorba de unele vicii, cumar fi cele pentru cafea, tutun sau băutură se reco-mandă o perioadă de post total.Există persoane care afirmă că crudităţile ar puteasă înlocuiască somnul deficitar. Chiar în ziua următoa-re, după o noapte „albă", susţin ele, nu se simt obositeşi nici nu simt nevoia să doarmă.Bolile de nutriţie prin excelenţă, cum sunt: apen-dicita, calculii biliari, artrita şi multe altele se pot, deasemenea, vindeca prin regim, solicitând, totuşi, dincauza periclitaţii si sensibilităţii lor, un tratament maiurgent. Din acest motiv am adăugat capitolul: Indicaţiideosebite pentru anume bolnavi.Nu trebuie însă să uităm că nimeni nu este, dinnaştere, vegetarian, iar regimul de crudităţi trebuie săaibă o marjă de timp până când puterea lui decurăţire să poată acţiona. Mai bună decât terapia esteprofilaxia bolilor prin hrană vie. Automat aceasta aducecu ea un fel de viaţă raţională în care soarele, aerulapa, respiraţia corectă, mişcarea corporală şi dieta, de34

tipul celei cu crudităţi, au un rol de seamă. Chiar şi

regim de crudităţi parţial poale genera o destul de mareputere de rezistenţă faţă de boli. Trebuie însă îndepărta-te pe cât posibil, următoarele preparate gătite:pâinea albă şi intermediară, prăjiturile, folosirea zil-nică a cărnii (cel mult o dată sau de două ori pesăptămână), ouăle fierte, laptele fiert sau pasteurizat,alimentele grase sau fierte în grăsime, zahărul rafinat, slănina, ciocolata, excesul de sare.CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTAŢIESPECIFICĂ OMULUI ?Deoarece a fost un timp în care oamenii s-au hrănitmai mult cu carne de vânat, fiartă sau friptă, se puteatrage concluzia că noi am fost creaţi pentru alimentaţiacu carne şi pregătirea ei la foc este normală. Astfel deconcluzii sunt însă puţin întemeiate şi, de aceea, derutante.De ce animalele sălbatice, care trăiesc în libertate, îngeneral nu se îmbolnăvesc, în timp ce printre popoarelecivilizate de astăzi cu greu se mai poate afla un om sănătos ?Care a fost rezultatul experienţelor făcute în grădi-nile zoologice, când s-a început alimentarea animalelorsălbatice cu hrană fiartă, de frica agenţilor patogeni?Tocmai contrariul a ceea ce se urmărea, şi anume căanimalele s-au îmbolnăvit şi au murit. Unele au deve-nit chiar incapabile să se mai reproducă.S-a trecut din nou la alimentarea animalelor —unele fiind deosebit de preţioase, chiar exemplare unice— cu hrana lor naturală, nefiartă, aşa cum erau eleobişnuite în libertate. După aceea s-a putut citi în ziarecă până şi animalele foarte rare au început să aibă pui.Pentru a obţine răspunsul corect la întrebarea noas-tră, ne putem ajuta făcând o serie de comparaţii cuceea ce se întâmplă în lumea animală. Ce categoriede animale e mai apropiată de om în ceea ce priveşte

anatomia şi fiziologia aparatului digestiv ? E vorba, oare,de categoria animalelor de pradă, a ierbivorelor, a om-nivorelor (de ex., porcul) sau a acelora ce se hrănesc36mai ales cu fructe (maimuţele)? Gorila, de exemplu,nu mănâncă nici un pic de carne. Maimuţa antropoidăeste singurul animal al cărui aparat digestiv estealcătuit şi funcţionează întocmai cu cel al omului. In-testinul carnivorelor este de cinci ori mai mic decât celuman, iar măselele lor sunt zimţate, pe când ale omuluisunt tocite, saliva lor este acidă, pe când a omului estealcalină, în interior intestinul lor este neted, pe când alomului este cutat, limba lor este aspră la pipăit, pecând a omului este netedă, chiar şi acidul gastric estemult mai „acid", mai puternic, la animalele de pradă.Organele digestive ale omnivorelor se aseamănămai mult cu cele ale animalelor de pradă decât cucele ale oamenilor; ceea ce înseamnă că un carnivorpoate să mistuie mai uşor plante şi fructe comparativcu un mâncător de vegetale şi de fructe (vaca, mai-muţa, omul) atunci când e pus în situaţia să digerecarnea. Deoarece acidul clorhidric al omului este preaslab pentru digestia cărnii, iar intestinul său este ondulatşi de cinci ori mai lung decât al animalelor carnivore,carnea rămâne prea mult timp în interiorul acestuia,ceea ce produce putrefacţia şi mirosul urât. Substanţelede putrefacţie trec prin peretele intestinului, în sânge, şigenerează diverse boli.Susţinătorii teoriei evoluţioniste şi-ar sparge capulcugetând pentru ce aparatul nostru digestiv nu s-aadaptat treptat la alimentaţia pe bază de carne saumăcar de ce nu a ajuns să fie asemănător cu cel alomnivorelor (porcul). Teoria lor va rămâne mereu subsemnul întrebării. Toate acestea nu dovedesc oare că

omul s-a hrănit greşit, de aceea este gata să seîmbolnăvească de orice fel de boală posibilă ?Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde şisfâşia vânatul. Omul şi maimuţa sunt singurele animale37dotate cu mâini, cu care să se poată căţăra pentru a-şi luafructele din pom, o dovadă că pentru hrănirea lor estenevoie în primul rând de fructe. Civilizaţia a produsschimbări fundamentale în modul de viaţă al oamenilor,dar aspectul tubului lor digestiv a rămas acelaşi. Şi astăziel este la fel cu cel al maimuţelor antropoide; în conse-cinţă, şi alimentaţia omului ar trebui alcătuită, în primulrând, din fructe! Între acestea ar trebui socotite şi nucileşi seminţele. Maimuţa se hrăneşte şi cu boabe de planteşi cu frunze netede, ceea ce ar corespunde cu salatanoastră. Dacă găseşte rădăcini şi bulbi comestibili, nu letrece cu vederea, şi bineînţeles, că le mănâncă aşa cumi le-a dat natura. Nu ştie nimic despre fiert, sare debucătărie, zahăr rafinat, despre otrăvurile conservante!Referindu-ne la noi, putem spune deci că vom fi cuatât mai sănătoşi cu cât alimentele noastre vor fi puţinpreparate, mai naturale. În urma acestei constatări, nu suntem îndemnaţi săne amintim una din primele învăţături despre „nu-triţie" pe care Creatorul a dat-o primei perechi deoameni şi care este scrisă pe prima filă a Bibliei?Stă scris: „Iată, v-am dat orice iarbă care face sămânţă,orice pomi fructiferi care fac poame bune pentru hranavoastră." Iar spusele acestea au valoare de lege a naturii,deoarece pentru o atare hrană am fost noi creaţi.Sunt multe soţii tinere care, din dragoste pentrusoţii lor, caută să le pregătească „tot felul debunătăţi". Şi când ne aşteptăm mai puţin, primim tris-ta veste despre moartea cutărei sau cutărei cunoştinţe,la vârsta de 30, 40 sau 50 de ani, de cancer, sclerozămultiplă, stop cardiac sau altă boală caracteristică so-

cietăţii noastre civilizate. Jumătate din „avere" a fostdată medicilor, dar toţi specialiştii la un loc n-au maifost în stare să le prelungească viaţa.Aceste tinere doamne au avut intenţii bune, darnumai din neştiinţă, cu totul neintenţionat, şi-auosândit soţii la o moarte sigură, prematură,îmbuibându-i cu toate delicatesele artei lor culinare.O tragedie mai mare nici că se putea închipui; s-asacrificat totul- pentru o vindecare care nu a avut loc,durerile şi chinurile pe care trebuiau să le suportebolnavii creşteau, iar suferinţa celor din familie a fostmai groaznică, când soţul şi-a dat obştescul sfârşit. Şicând te gândeşti că nu găsim însă niciodată timp, atâtavreme cât ne simţim „bine", să citim măcar o cartedespre cum să ne menţinem sănătatea!Din nenumăratele cazuri nenorocite pe care le ştimpersonal, vrem să atragem atenţia asupra unuia singurcare ni se pare edificator. Am cunoscut un om căruia,din anii tinereţii, i s-a format o tumoare ce apăsa penervul optic. Şi în cazul lui s-a spus că trebuie operatimediat, altfel va fi prea târziu. Deşi a fost operat, omuleste astăzi complet orb. Dacă, totuşi, ar fi existat cinevacare să-l lămurească, să-i explice, simplu, că noi am fostcreaţi pentru un alt fel de alimentaţie, că măcar douăluni ar fi trebuit să încerce un regim hipoacid, poatechiar numai sucuri proaspete, ce bine ar fi fost! Dupăexperienţele noastre, nici un cancer n-a mai evoluat întimpul unui atare regim, iar după un timp începea săse vindece. De aceea suntem convinşi că, dacă nu s-arfi făcut operaţia, omul s-ar fi putut bucura şi astăzi delumina ochilor!PREJUDICIILE FIERBERIIALIMENTELORDe curând a venit cineva la mine să-mi spună, cu

un aer triumfător, că, uite, o adeptă a alimentaţieinaturiste, ce locuia lângă Berna, şi avea 40 de ani, amurit de cancer. Dar s-a aflat că nu era vorba de o„naturistă", ci de o „vegetariană". Între cele două noţiunieste o mare deosebire. Vegetarienii renunţă, într-adevăr,la folosirea cărnii, dar fierb cele mai multe mâncăruri.Chiar dacă fierberea se face cu grijă, de exemplu înabur, nu este nici o deosebire între acest sistem de fier-bere şi celălalt: în ambele cazuri-sunt distruse sub-stanţele cele mai de seamă, enzimele.„Zarzavaturile fierte în apă sunt cele mai puternicdepreciate". Aşa scrie un cercetător american, Dr. Gar-ten, în cartea sa, Dureri şi suferinţe, remarcând, depildă, printre altele, că varza, fiartă în mod obişnuit,îşi pierde 60% din valoarea iniţială. Astfel de realităţiar trebui să ne atragă atenţia.Pe lângă enzime, prin fierbere sunt distruse, înmare măsură, şi vitaminele. Una din cele mai impor-tante dintre ele, vitamina C, a cărei sarcină principalăeste curăţirea sângelui, se pierde total prin fierbereaalimentelor mărunţite şi la fierberea laptelui; în altealimente este distrusă doar parţial în timpul preparăriimâncărurilor. Toate sărurile minerale se elimină prinapa de fierbere şi prin aburi, astfel că legumele şizarzavaturile nu mai conţin nimic hrănitor în ele. Pro-40

teinele îşi pierd 2/3 din valoarea lor nutritivă prin fierbere, parte prin coagulare, parte prin distrugere. Tot-odată, substanţele proteice astfel modificate producmai multe reziduuri şi acizi în urma metabolismului.Pierderile de calciu, potasiu, fier, magneziu, iod şialte săruri minerale, pricinuite prin fierbere, au fostdeja amintite în primul capitol.Lipsa de enzime are ca urmare faptul că mai mult

de 3/4 din sărurile minerale importante din celulele cor-nului nu pot fi valorificate de organism, depozitându-seca reziduuri. Cu astfel de pierderi enorme, cei mai mulţioameni sunt subalimentaţi, chiar având stomacul plin.Aşa că, oricâţi bani cheltuiţi pentru hrană, pe meseledumneavoastră se găsesc numai alimente cu valoare nu-tritivă redusă. Prin fierbere sunt degradate chiar şi ami-donul si fructoza, care îşi schimbă total compoziţiachimică. În acest fel ele devin o reală primejdie pentruoameni, predispunându-i la obezitate, modificări chimiceinexistente în alimentele care nu se fierb. Fructele crudesunt suportate chiar şi de diabetici, dar nu şi cele fierte:iată o dovadă certă că schimbarea suferită de zahăr şiamidon prin fierbere este categoric dăunătoare. Fructelenu trebuie fierte sau sterilizate sub nici o formă. Con-servarea se rezolvă doar prin congelarea lor.Cele mai mari prejudicii le suferă însă grăsimile şiuleiurile şi nu numai la fierbere, ci chiar în timpulprocesului de fabricaţie, de exemplu, la obţinerea ule-iului prin presare la cald. Amănunte în plus veţi găsiîn capitolul referitor la Bolile de inimă. Grăsimile ani-male şi vegetale solidificate şi uleiul încălzit obliterea-ză arterele şi provoacă hipertensiunea arterială, pecând uleiurile obţinute prin presare la rece le curăţăde depuneri.41Aroma şi gustul picant al fiecărui aliment sunt foarteprejudiciate prin fierbere, de aceea este neapărat nevoiede un suport artificial, între care sarea de bucătărie şizahărul, ambele foarte otrăvitoare (dăunătoare), sunt celemai folosite. Într-adevăr, un ajutor deplorabil pentru unmare fiasco!S-a observat că din mâncărurile gătite se mănâncăde trei-patru ori mai mult, cantitativ, decât din celecrude, pentru că volumul alimentelor scade mult prin

fierbere; şi astfel, depunerile şi creşterea în greutatecu greu mai pot fi evitate. În plus, cheltuielile adiacentegenerate de alimentaţia fiartă sunt mult mai ridicatedecât costul crudităţilor. Notele medicilor depăşesc demulte ori, chiar împătrit, banii daţi pe mâncare; o asi-gurare de boală care, de fapt, ar fi putut fi evitată, de-vine imperios necesară ; la toate aceste cheltuieli se maiadaugă întreruperea temporară a lucrului (concediile deboală) şi curele de tratament în staţiuni balneoclimate-rice. Dar, mai grave decât toate celelalte, şi care nu potfi evaluate în cifre, sunt durerile şi chinurile bolnavului,abstracţie făcând de suferinţele psihice şi neajunsurilefinanciare care se instalează în unele familii.Iată cât de multe sacrifică omul doar pentru oneînsemnată plăcere culinară!De altfel, gustul ar putea fi uşor reeducat, pentru căse ştie că el este o obişnuinţă. Apropo de satisfacţiilegustative, îmi place mai mult alimentaţia mea de astăzidecât mi-a plăcut cea din trecut!Îmi amintesc bine de trecerea mea de la vechileobiceiuri culinare la alimentaţia naturistă. Sardelele înulei, la cutie, erau la acea dată hrana mea preferată.Când am început să schimb regimul, mi-am propus cape viitor să-mi cumpăr numai câte o cutie, numai42sâmbăta, şi niciodată să nu cumpăr două deodată, casă le am pentru două sâmbete : dacă ai în casă tocmaiacel „ceva bun", la care trebuie să renunţi, cu greuvei reuşi, totdeauna ispita îţi va da ghes „măcar săguşti"! După un timp mi-am cumpărat o cutie la douăsăptămâni şi apoi tot mai rar. După aproximativ ojumătate de an, nu am mai simţit nevoia de sardele.Am găsit în schimb multe alte alimente delicioase.MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂÎn discuţiile asupra alimentaţiei cu crudităţi mi se

spune adesea: „Aş vrea să te văd cum te-ai descurcadacă ar trebui să munceşti din greu!...", adică dacă aşrezista numai cu hrana din crudităţi.Ocazional am efectuat şi eu muncă grea, şi chiar şiîn această situaţie hrana crudă şi-a dovedit superioritatea.Nu mai eşti chinuit nici de oboseală şi nici de sete.După rapoartele pe care le avem, cândva, în Ger-mania, s-a făcut o examinare asupra capacităţii demuncă a unor muncitori. Unii erau mâncători împăti-miţi de carne, mulţi erau adepţi ai crudităţilor. Cinea rezistat mai mult la „tăvăleală" ? După calculele făcu-te, naturiştii.Există şi alte dovezi.Un dublu campion olimpic la înot pe distanţe lungi,Roos, din America, medaliat cu aur la Roma şi laSydney, a publicat o carte în care mărturiseşte, printrealtele, că mesele sale sunt alcătuite 90% din crudităţi,cu reţinerea de la orice fel de preparate din carne. Elatribuie rezistenţa sa neobişnuită crudităţilor şi,adaugă mai departe, în lucrarea amintită că, în con-cursuri, nu-şi foloseşte niciodată întreaga sa putere derezistenţă de la început, pe când ceilalţi, aproape definal, sunt istoviţi şi cedează.44

În general, carnea este considerată un aliment dătătorde forţă. În realitate, este doar un mijloc de a biciui, dea stimula artificial, asemenea cafelei.Este neîntemeiată comparaţia cu efectul pe care îlare carnea asupra animalelor de pradă, deoarece a-cestea devorează carnea crudă cu piele şi păr, iar or-ganismul lor a fost creat şi adaptat exact pentru acestfel de alimentaţie, în afară de asta, carnea fiartăconţine numai o fracţiune din valoarea nutritivă a celeicrude. După cum am văzut mai sus, proteina îşi pierde,

prin fierbere, 2/3 din valoare sau poate fi complet dis-trusă. Chiar şi fierul din carne devine anorganic şi, prinaceasta, nefolosibil.În ceea ce priveşte vitaminele, putem spune că eleaproape nu mai există, în plus, nici un alt aliment nuîncarcă şi nu acidifiază mai mult sângele decât carnea,ceea ce favorizează şi mai mult apariţia bolilor.Două doamne, cunoştinţe apropiate ale autorului,au făcut o cură de slăbire mâncând, un timp, numaicarne şi salată. Experienţa a reuşit. Au ţinut acest re-gim pentru a-şi păstra linia suplă, considerând carneaun aliment cu valoare nutritivă mare. Nu după multtimp au murit amândouă de o boală de piele. Personal,consider că utilizarea cărnii fierte este o hrană unilate-rală, de valoare redusă. Este o tragedie că medicii re-comandă carnea şi sugarilor.Se poate replica faptul că unii iubitori de carneating vârste înaintate, întotdeauna există excepţii,Şi-apoi, un rol de seamă îl are cumpătarea.Pentru a produce un kilogram de carne este nevoiede 10 kg de cereale. Dar seminţele de cereale suntde 10 ori mai valoroase şi mult mai sănătoase. Pro-45blema alimentară a omenirii ar putea fi astfel lesnerezolvată.Cele mai multe mâncăruri fierte conţin tot atâtasare cât conţine o hrană specială care se foloseşteastăzi în îngrijirea animalelor pentru îngrăşarea lor.Consumul de sare trezeşte în ele o senzaţie anormalăde foame şi o sete permanentă. Ambele cer să fie sa-tisfăcute şi duc la creştere ponderală. Un alt dezavantajal sării din mâncare, atunci când este vorba mai alesde persoane ce prestează o muncă fizică grea este că,din cauza ei, se acumulează multă apă în corp, care,

la cel mai mic efort, începe să fie eliminată împreunăcu sarea.Vegetarianul naturist este scutit de această neplăce-re. Acum înţelegem de ce acei muncitori vegetarieni-naturişti au rezistat de două ori mai mult la corvezidecât ceilalţi. Înţelegem şi de ce hrana crudă înlăturăoboseala. Ce avantaje enorme s-ar crea armatei dacăsoldaţii noştri ar fi dispuşi să încerce acest tel de ali-mentaţie! Ne gândim — în caz de război — la sim-plificarea tuturor celor necesare aprovizionării şi lafaptul că lipsa trupelor de rezervă n-ar mai fi o pro-blemă.N-ar fi oare de-a dreptul fantastic, pentru orice an-treprenor, ca fiecare dintre muncitorii lui să aibă oastfel de cărţulie ?DEVALORIZAREA LAPTELUIPRIN PASTEURIZAREPasteurizarea a fost introdusă de Louis Pasteur, sa-vant francez, şi constă în încălzirea alimentelor până la80 C pentru a distruge bacteriile. Dar, prin aceasta şialimentele îşi pierd, mai mult sau mai puţin, din va-loarea lor intrinsecă, ceea ce poate aduce prejudiciisănătăţii, aşa cum a dovedit-o un experiment publicatîn numărul din iunie al revistei Minte şi materie, dinOxford (Anglia):„În Scoţia, la o şcoală agricolă, s-au făcut nişte ex-perienţe, pentru a putea urmări ce efect are asupraviţeilor hrănirea lor cu lapte pasteurizat şi cu laptecrud. Opt viţei au primit, încă din prima zi de viaţă,lapte pasteurizat, iar alţi opt, lapte crud. Doi din pri-ma grupă au murit din prima lună. Unul dintre viţeia fost scutit de continuarea probei pentru a rămâneîn viaţă. Al patrulea viţel a murit la două zile după

încheierea perioadei de probă, în timp ce ceilalţi auputut fi salvaţi, dându-li-se ulterior lapte nefiert. Viţeiigrupei a doua, care au primit toţi lapte nedegradat,au rămas toţi în perfectă stare fizică."Scrisoarea sănătăţii, organul Asociaţiei Kneipp, dinsudul Germaniei, scria în numărul 2 din 1972:„Doi oameni de ştiinţă americani, Potenger şi Si-monsen, au experimentat alimentaţia cu lapte pasteu-rizat la pisici. Cercetările s-au extins peste mai mult47de trei generaţii de pisici. Cele hrănite cu lapte cruds-au dezvoltat normal.La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana prin-cipală, s-a instalat un rahitism grav care, în cele dinurmă, a dus la moartea lor. La toate pisicile care nuau primit lapte crud, încă din prima generaţie au avutloc avorturi. Animalele au suferit modificări de com-portament, devenind agresive, zgâriind şi muşcând. La53% din animale, glanda tiroidă era slab dezvoltată. Îngeneraţia a treia, animalele erau aproape degenerate."După cum rezultă din toate experienţele de mai sus,laptele îşi pierde puterea sa dătătoare de sănătate şi ca-lităţile nutritive de îndată ce este încălzit sau fiert.Cunoscutul biolog canadian H. Tobe, scrie în carteasa, Enzimele, cărămizile vieţii că, prin încălzire şi pas-teurizare, prin procesele de fabricaţie şi chimizare alealimentelor, toate enzimele de importanţă vitală pen-tru noi sunt distruse.Ca urmare, elementele principale ale laptelui, înspecial calciul, fierul şi fosforul, nu mai pot fi decâtîn mică măsură asimilate, metabolizate, de corpul nos-tru. Tot ceea ce rămâne devine o aglomerare dedeşeuri ce constituie un depozit de sânge. Germeniibolilor, care mişună pretutindeni, găsesc, în sângeleîncărcat de reziduurile produselor pasteurizate, un te-

ren propice pentru dezvoltare. Astfel se nasc bolile.Pasteurizările acţionează astfel oarecum împotrivatocmai a scopului pentru care sunt utilizate.Un cercetător englez, Z. H. Oliver, confirmă acesteadevăruri în cartea sa, Probele remediilor: „De ce oramură uscată este atacată de viermi şi bacterii şi nuuna sănătoasă, care este plină de suc şi viată ? Pentrucă bacteriile au fost create tocmai pentru a înlătura48deşeurile acumulate şi astfel au un rol deosebit deimportant în natură.- Dar, iată că, de îndată ce găsescun depozit de deşeuri în sânge şi atacă ţesutul celular, noile învinuim că ne-au provocat suferinţe deşi nu ele suntvinovate de declanşarea bolii." În această privinţă sunt deacord mulţi medici. Pentru a dovedi în mod cert un atarefapt, prof. Emerich a înghiţit o fiolă întreagă cu bacterii deholeră, care nu i-au făcut, bineînţeles, nici un rău.O mamă foarte grijulie faţă de copilul său a con-siderat că odrasla ei nu mai poate bea decât laptecrud, de la o anumită vacă, aparţinând unui prietenapropiat, sperând că se poate încrede în onestitatealui. După un timp, s-a descoperit că vaca respectivăsuferea de tuberculoză, boala fiind într-o fază foarteavansată de evoluţie.Copilul probabil că înghiţise milioane de germenide tuberculoză. Dar i-au dăunat? Nicidecum! Bândlapte crud şi folosind şi alte crudităţi, avea o consti-tuţie foarte robustă, astfel încât bacteriile nu au găsitun teren favorabil, prielnic, pentru dezvoltare.Z. H. Oliver a mai adăugat că „laptele, o capodo-peră dietetică", dacă este pasteurizat devine „o uşădeschisă pentru boli si moarte".Dr. Evelyn, de la London Hospital, a publicat înziarul Asistenţa socială, 47, 1934, rezultatele unor stu-

dii făcute asupra apariţiei şi evoluţiei cariilor dentarela copiii din diferite orfelinate. El a descoperit că lap-tele crud constituie o apărare activă împotriva bolilor,care sunt atât de răspândite. Experienţele făcute asu-pra a 750 de băieţi au scos la iveală, după, trei-patruani, rezultate uimitoare. La o grupă de 58 de copii,cărora li s-a dat regulat lapte crud, după acelaşi in-terval de timp nu a mai apărut nici un caz de carie49

ldentară. Alte experienţe, cu alte grupe, au dat aceleaşirezultate.Arnold de Viers, un cercetător american, consem-nează în cartea sa, Elixirul vieţii, tot felul de experienţeefectuate în Anglia şi America, unele în universităţi,altele în spitale. Copiii cărora li s-a dat exclusiv laptepasteurizat s-au îmbolnăvit în scurt timp de scorbut (lip-sa vitaminei C), rahitism (lipsă de calciu), tulburau di-gestive şi alte boli.Experienţele au demonstrat că laptele pasteurizat, înloc să apere de tuberculoză, a favorizat-o.Într-un cămin de copii din Anglia, 14 copii —dintr-o grupă experimentală mai mare —, care au fostalimentaţi un timp, regulat, numai cu lapte pasteurizat,s-au îmbolnăvit de tuberculoză, în timp ce într-o altăgrupă experimentală, hrănită cu lapte crud, numai unsingur băiat s-a îmbolnăvit de această boală.Arnold de Viers descrie cu lux de amănunte toateexperienţele, aşa încât nu poate fi vorba de nişte rezul-tate inventate.Toate aceste dovezi arată că atât laptele pasteu-rizat cât şi fierberea sunt fără sens. Nu numai că sănătea oamenilor este prejudiciată, dar prin devalorizarea

alimentelor se pierd milioane.Am locuit câţiva ani în Florida — SUA. Am fostpus în situaţia, la un moment dat, să trebuiască să facrost de lapte crud pentru nişte copii bolnavi ai unorvecini, dar oricât m-am zbătut, mi-a fost imposibil. Niciţăranii nu puteau să-mi vândă, pentru că legile inter-ziceau comercializarea laptelui ca atare. Neştiinţa celorlor mulţi a permis unor profitori să voteze o astfellege. Singurul avantaj al pasteurizării constă în faptulcă, în acest fel, laptele poate fi păstrat mai mult timp50»

işi transportat fără a se altera. Consumatorului nu-i adu-ce nici un folos, ci doar pagube incalculabile. Să nuuitam că laptele conţine mai mult calciu decât orice altaliment, iar 90% din oameni suferă de lipsă de calciu.Multe boli, chiar şi artroza, afecţiunile coloanei verte-brale ale articulaţiilor şi cele de cord, ca şi fracturilesunt consecinţe ale lipsei de calciu. Pentru asigurareacantităţii de calciu necesară organismului trebuie săbem zilnic puţin lapte crud.În multe regiuni ale Germaniei nu se mai găseştedeloc lapte crud. În Elveţia lucrurile stau ceva maibine, dar şi aici lăptarii „dispar" unul câte unul. Dacăoamenilor nu li se spune adevărul curat, în curândvom rămâne şi noi fără lapte crud. Chiar şi acum sefoloseşte mai mult lapte pasteurizat, deşi este maiscump. Nu se ştie că prin pasteurizare calităţile lui suntdepreciate, fapt ce constituie o cauză a bolilor. Nu seştie că o cură cu lapte crud poate vindeca boli grele;chiar şi pentru potolirea setei este mult mai bun şi mai

ieftin decât orice altă băutură gazoasă îndulcită. Cinevrea să se hrănească ieftin şi totuşi foarte sănătos, fo-loseşte mult lapte crud.Iaurtul îşi pierde şi el o parte din valoare prin fier-bere (enzime, proteine, vitamine, calciu); în plus, aci-dul puternic din iaurt răpeşte corpului calciul. Dincontră, laptele nefiert, cel mai bun furnizor de calciu,are proprietăţi bazice în proporţie de 80% si neutra-lizează, asemenea zarzavaturilor, toxinele acidedăunătoare din organism. De aceea vindeca bolile. Niciun duşman al laptelui nefiert nu poate tăgădui acestadevăr. Laptele prins, cât nu s-a acrit şi este folositcu măsură, este inofensiv. Doar bolnavii de reumatismtrebuie sâ-1 evite.Toate sunt bune, ar obiecta cineva, dacă nu ar existaşi riscuri! Care risc? O dată cu exemplele prezentateam văzut că pericolele sunt mai mari şi mai multe încazul laptelui pasteurizat decât la cel nefiert.În Bulgaria şi în alte state răsăritene, laptele crudşi cel prins constituie alimente de bază şi nimeni nuse gândeşte la vreun risc. Dacă mulţi oameni din acesteţări trăiesc şi peste 100 de ani, doar laptelui crud artrebui să-i mulţumească! Frica de îmbolnăvire este atâtde mare, încât, cu toate avantajele laptelui crud, ea arecâştig de cauză. Iar cei ce alarmează împotriva aşa-zi-selor riscuri ale utilizării laptelui nefiert, o fac pentrubeneficiul lor, inducând în eroare oamenii. Dacă se atra-ge atenţia împotriva consumării laptelui nefiert, sau dacăacesta este interzis, cu atât mai mult ar trebui să fie interzisautomobilul, care provoacă nu numai un număr mare deaccidente, schilozi şi invalizi, ci chiar şi mulţi morţi.Laptele nefiert acţionează ca un purificator, de aceeaeste foarte igienic. Bacteriile străine care s-ar putea dez-volta sunt inofensive şi nu-i alterează calităţile, pentrucă laptele nu se strică, nici nu putrezeşte, ci numai se

acreşte. Aceasta se datorează fermentului lactic. Deci,nu trebuie să vă temeţi să-l beţi dacă nu mai este proas-păt, laptele acţionează totuşi ca purificator şi nu pierdenimic din capacitatea sa de a întreţine sănătatea. Lap-tele nefiert nu se menţine pur numai pe sine, ci el curăţăintestinele de resturile florei bacteriene de putrefacţie şide alţi agenţi patogeni, în timp ce laptele fiert sau pas-teurizat putrezeşte. El este mort şi nu mai are nici oputere de curăţire şi de vindecare. Se mai spune că şisis-temul de muls este neigienic. Cei care spun asta nu ştiu că 2/3 din lapte este muls mecanic şi în curând52întreaga cantitate de lapte va fi mulsă astfel, metodăce se practică în America de mulţi ani.Nu s-a observat, de pildă, că laptele neîmbuteliateste filtrat în lăptării? Eu cred că afirmaţia că ar fineigienic este un pretext al adversarilor laptelui crud.În plus, nici prin pasteurizare el nu devine „mai curat";dimpotrivă, agenţii curăţeniei, enzimele si acidul lactic,sunt distruşi, astfel că nu mai poate fi vorba de igienă.Eu personal consum zilnic lapte crud. De ce ? Pentrucă este alimentul cel mai bun şi agreabil, cel mai bunla gust, cel mai uşor de digerat, relativ cel mai ieftinşi cel mai valoros, în familia noastră, desertul este,adesea, o cană cu lapte nefiert. Fetiţa mea, care areşapte ani, încă din primele săptămâni de viaţă amâncat lapte de vacă nefiert, diluat corespunzător.Până în prezent nu a făcut nici una din bolile copilărieişi s-a dezvoltat minunat.Dorim să protestăm energic împotriva unei afir-maţii neîntemeiate apărută într-o lucrare a lui HoltzerSommers, anume că, din cauza consumării laptelui ne-fiert, copiii ar face afte (aftoză), s-ar îmbolnăvi depojar, vărsat de vânt, scarlatină etc. Propriul meu copil

este un exemplu că toate acestea nu sunt decât născo-ciri. Faptele dovedesc tocmai contrariul: laptele crudvindecă, pentru că „imobilizează" acizii. În plus, pentruconvalescenţi este alimentul cel mai uşor digerabil.Fără temei este şi teoria lui Sommers, conformcăreia omul adult nu ar mai putea digera laptele ne-fiert (ci numai sugarii) sau că acesta, de îndată ce vineîn contact cu aerul, nu ar mai fi nici pur, nici crud!Chiar numai faptul că, în ţările balcanice, oamenii —a căror hrană de bază o constituie laptele crud —ajung la vârste mult mai înaintate decât este mediade viaţă, face să cadă teoria lui Sommers. A respingelaptele pe motive etice este cu totul altceva. Dar dece să-i conteşti calităţile ?Este- de dorit să ne unim glasurile întru susţinereaşi salvarea laptelui crud! Fără ajutorul acelora aicăror „ochi s-au deschis" şi fără o propagandă serioasăîmpotriva acţiunilor aproape imperceptibile, dar siste-matice, pentru denigrarea alimentaţiei cu lapte crud,în curând poporul nostru nu va mai putea cumpăralapte proaspăt. Ceea ce s-a întâmplat în Florida esteun semnal de alarmă. Acolo, unii ţărani au fosturmăriţi de autorităţi, deoarece au existat medicirăuvoitori care i-au făcut pe nedrept răspunzători pen-tru diversele boli contactate de copiii ai căror părinţicumpără de la ei lapte proaspăt. Tot astfel de greutăţivor avea de întâmpinat şi oamenii noştri (elveţienii)peste câţiva ani, dacă nu se începe chiar de pe acumo contraacţiune. De pildă, vânzarea de brânză proas-pătă şi unt ţărănesc fiind deja interzisă, un ţăran dincantonul Neuentorg a avut de suferit, asemenea fer-mierilor americani, pentru că a vândut brânză dulce,deoarece statutul confederaţiei privitor la lapte inter-zice ţăranilor să-şi vândă laptele şi produsele lactate

persoanelor particulare; poliţia a făcut o descinderela el acasă, cu mai multe maşini, şi i-a confiscat toateproviziile. Acest ţăran îşi cultivă pământul fărăîngrăşăminte chimice şi fără pesticide (aceasta s-aîntâmplat în 1970).DE CE, AZI, OAMENII TRĂIESCMAI MULT?Deşi părerea că strămoşii noştri s-ar fi hrănit multmai sănătos este destul de răspândită, dat fiind faptulcă de atunci şi până în zilele noastre media de vârstăa crescut, se consideră că sistemul de nutriţie actualeste perfect echilibrat, iar arta culinară foarte sofisticată nu ar exercita nici o influenţă negativă asuprasănătăţii. Cineva a fost chiar de părere că industriachimică si cea farmaceutică ar contribui substanţial caoamenii să ajungă la o vârstă înaintată. Vrem săurmărim până unde si în ce măsură cele de mai suscorespund adevărului.Este categoric că acum 50-100 de ani strămoşii noştrifierbeau lotul, cu excepţia unor fructe care nici nu erauconsiderate alimente.Atunci fierberea era considerată o adevărată „pre-digestie", că pregăteşte alimentele pentru absorbţia şiasimilarea lor în organism, deci, cu cât se folosea maiintens, cu atât era mai bine pentru om. Când, cu vreosută de ani în urmă, Louis Pasteur a inventat pasteu-rizarea ca mijloc de protejare a sănătăţii împotrivaagenţilor patogeni, spaima faţă de microorganismelegeneratoare de boli s-a răspândit în întreaga lume,spaimă care mai persistă şi azi. Prin ziare, cărţi, ma-nuale de gastronomie şi tratatele de dietetică a nume-roşi medici, s-a trâmbiţat că totul trebuie să fie fiertşi pasteurizat. Dar după ce Dr. Bircher a descoperit,55

acum câteva decenii, asa-numitele cereale Bircher, şi adovedit valoarea ridicată a salatelor şi fructelor crude,„înălţându-le" la rangul de hrană, precum măslinele, s-acreat un nou curent de opinie care viza un alt mod deviată, mai sănătos.în tinereţea mea, acum 50 de ani, la masa noastrăcea de toate zilele, se mânca numai mâncare gătităsau coaptă, o hrană care, în mare măsură, era deva-lorizată. Eram oprit să beau lapte crud, deşi aveampropriile noastre vaci, care erau foarte sănătoase, înschimb, laptele fiert, pâinea proaspătă şi zahărul rafi-nat erau utilizate din belşug. Conform concepţiiloracelor timpuri se pare că eram foarte bine hrănit. Şitotuşi, când mă căutai eram răcit, aveam febră şi amtrecut prin toate bolile copilăriei, pe care le-am făcutîn forme destul de grave. Iar, în plus, încă de la vârstade şase ani am avut prima întâlnire cu dentistul. Maitârziu, în ciuda deselor controale, măselele mi se ca-riau mereu. La vârsta de 16 ani a trebuit să-mi punochelari. La scoală eram foarte emotiv şi uituc, ambelefiind semne vădite ale unor nervi slăbiţi.Laptele si cerealele conţin foarte mult fosfor şi calciu,care se ştie că sunt deosebit de importante pentru me-tabolismul celulei nervoase. Raportat la cantităţile delapte şi pâine pe care le-am mâncat în copilărie, măse-lele şi sistemul meu nervos ar fi trebuit să fie deosebitde sănătoase şi rezistente. Dimpotrivă, atât dantura câtsi nervii mei se aflau într-o stare de slăbiciune avansată.în ceea ce priveşte aspectul exterior eram mare şi pu-ternic, totuşi desele mele îmbolnăviri dovedeau sub-alimentaţia. Astăzi, după ce mi s-au deschis ochii,susţin că dacă aş fi respectat o alimentaţie corectă, aşfi fost scutit de toate necazurile şi bolile amintite, de56dinţii artificiali, de ochelari şi de multe alte neplăceri.Sunt convins că aş fi fost un copil mai puţin plăpând

aş fi putut fi un elev mai bun. Ţin să menţionez căfetiţa mea, care a fost hrănită de mică (din săptămânaa treia) cu crudităţi, nu a plâns aproape deloc ca sugar.Trista poveste a copilăriei mele s-a repetat în ca-zurile a mii de copii şi se mai repetă şi azi. Tot atâtde mulţi sunt si copiii care au murit de timpuriu dincauza greşelilor de alimentaţie. Se spune că acum 100de ani fiecare al treilea copil murea până la vârsta desase ani. Pot spune că bolnavii care se sting încet, prinospicii sau prin instituţiile asemănătoare, nu ar fi ajunsîn această situaţie dacă ar fi primit suficientă hranăvie. Ereditatea poate avea şi ea un rol, totuşi, în majo-ritatea cazurilor, cauza bolii trebuie căutată în subali-mentaţia sistemului nervos. Urmarea este că şi cel maiuşor dezechilibru psihic poate genera catastrofe. Este dedorit ca, în primul rând în astfel de institute, ospiciişi spitale, să se recunoască neajunsurile alimentaţieifierte si să se urmărească îndreptarea ei. Trebuie săse verifice practic faptul că bolnavii se înviorează deîndată ce primesc hrană crudă. Obişnuitul regim cu car-ne fiartă nu este în nici un caz cel adecvat unor astfelde bolnavi: deseori, în majoritatea cazurilor, tocmaiaceastă hrană a generat boala.La ridicarea mediei de vârstă au contribuit multe.Cu 50 de ani în urmă s-a ajuns la concluzia că suntabsolut necesare un regim de viaţă şi o alimentaţiemai sănătoase. S-au format asociaţii şi institute favo-rabile unei atari reforme conceptuale. S-a publicat li-teratură despre tratamentul naturist şi alimentaţia pebază de crudităţi. Foarte eficace au fost conferinţele57

şi cursurile organizate de aceste societăţi. Chiar şi uniimedici şi-au schimbat opiniile.Practicarea sporturilor, o igienă individuală mai

bună, generalizarea instalaţiilor de baie amenajate înaproape fiecare casă şi multe altele au contribuit şiele la prelungirea mediei de viaţă.Mulţumită chirurgiei moderne, a îngrijirii mai bunea bolnavilor, unora dintre ei li s-a putut prelungi viaţacu câţiva ani. Izbitor este declinul mortalităţii copiilor,pentru că astăzi multe boli specifice copilăriei sunttratate cum trebuie şi, în loc să li se dea sugarilorlapte fiert, amestecat cu ceai de muşeţel alături defăinuri fierte, li se dau mai ales lapte praf nefiert,banane si alte fructe crude. Din păcate făinurile maijoacă încă un rol de seamă în alimentaţia lor.Industria farmaceutică a ajutat şi ea la prelungireavieţii omului, prin faptul că medicamentele amelioreazăbolile — dar nu le vindecă. Cum s-ar zice, bolnavul numoare, dar nici sănătos nu este. După cum s-a maispus, se încearcă, de fapt, doar vindecarea simptomelorşi nu a organismului uman în totalitate, în plus, în celemai multe cazuri, medicamentele au, de cele mai mul-te ori, efecte secundare nocive. Dacă o boală disparedupă tratament, ea fie apare mai târziu, fie după vin-decarea ei aparentă se manifestă alte boli. Iniţial tre-buie îndepărtată cauza maladiei, altfel nu are rost niciun tratament. Indiferent dacă natura afecţiunii este deordin psihic sau de alt ordin, într-o atare situaţie s-aajuns printr-o alimentaţie greşită, căci datorită ei şi-augăsit microbii un teren mai „uşor" de atacat.Metodele de azi pentru vindecarea bolilor pot fiilustrate prin următoarea comparaţie: un om stă într-unvas cu apă; apa poate pătrunde în vas printr-un orifi-58ciu; cel din apă, în loc să închidă orificiul prin carepătrunde apa, se luptă să o scoată cu un făraş: o muncăde Sisif; cu totul istovit de puteri, se mai poate

menţine deasupra apei un timp, dar până la urmă seîneacă. Apa reprezintă toată „murdăria", deşeurile, rezi-duurile cu care se încarcă, în permanenţă, organismulbolnav, prin alimentaţia necorespunzătoare si medica-mentele toxice, pentru ca, până la urmă, bolnavul să"se înece" în ele. Făraşul este imaginea modului în carepoate ajuta medicina si chirurgia modernă.Cu o sută de ani în urmă nu se dispunea nici măcarde „făraş" ca să scoată apa, de aceea se murea mairapid. Astăzi boala este doar tărăgănată, pentru că nueste înlăturată cauza; de aici, multe spitale şi... o me-die de viaţă mai lungă !Mulţi oameni nu pot să creadă că există o cură aşa-zisă minune (regim-minune), fără ca ea să fie cunos-cută şi să pătrundă în cele mai diverse medii sociale.Regimul minune există, este verificat, dar nu poate săpătrundă din două motive :Primul — cei mai mulţi medici îl înlătură din capullocului. „Ieftinătatea" hranei de crudităţi este preapuţin „interesantă" pentru ei. Din acest motiv, nici-odată nu vor putea ieşi biruitoare meritele acestei ali-mentaţii.Al doilea motiv este generat chiar de cel bolnav,căci el, ţine mai mult la „plăcerile burţii" decât lasănătatea sa, pentru că nu ştie că si alimentaţia de cru-dităţi poate procura satisfacţii gustative. Nu se gândeştenimeni că o suferinţă ce trenează ani de zile poate,ca urmare a unei alimentaţii greşite, precede de celemai multe ori moartea.Am întrebat o dată un medic de ce nu-şi trateazăpacienţii în mod natural, pornind de la cauza bolii. El59mi-a răspuns că pacientul vrea să vadă o reacţie ra-pidă, altfel aleargă la un alt medic. Nu am avut însă

impresia că era un neştiutor în ceea ce priveşte vin-decarea prin terapie naturistă. In universităţile noastrese predă în exclusivitate chimioterapia şi farmacotera-pia, de aceea, astăzi, utilizarea medicamentelor estemai mult decât una din practicile medicale, este sin-gura aplicată, ceea ce este egal cu o crimă faţă deom. Ce poate să însemne prelungirea vieţii fără sănătate ?ZAHĂRUL ALB, RAFINATLa orice aliment neatins de mâna omenească,părţile lui componente alcătuiesc o structură perfectarmonizată, fapt deosebit de important, îndeosebi îndigestie, metabolizarea unui element fiind condiţionatăîntotdeauna de prezenţa unuia sau a multor altor ele-mente. Aşa este cazul, de exemplu, la grâu. Tărâţelesunt indispensabile pentru transformarea amidonului cese găseşte în interiorul grâului (făina albă). Tărâţeleconţin, printre altele, complexul de vitamine B şi calciul,de nelipsit în metabolismul amidonului şi zahărului.Dacă aceste substanţe nu există în alimente, organismulnostru este forţat să le dea din resursele proprii şi astfelindividul începe să slăbească; apare o „scurgere" princare echilibrul normal din „bugetul corpului" este dere-glat. De aceea, legile naturii cer ca alimentele să fieutilizate neapărat nemodificate nici de căldură, nici derafinare, nici de decojire, să fie lăsate aşa cum sunt ele,în întregul lor. Toate aceste deziderate sunt încălcateîndeosebi la prepararea zahărului rafinat. După rafi-nare, zahărul nu mai are decât un singur element, car-bonul. Cele 20-30 de elemente pe care le conţinetrestia sau sfecla de zahăr au fost distruse. Corpul estenevoit să-şi procure toate aceste elemente din el, dinrezervele lui proprii, şi astfel, de fapt, le pierde pentrucă le consumă. De îndată ce zahărul ajunge în circuitulsangvin, începe să provoace neorânduială. Deoarece,

61fără să stea în intestin, trece repede în sânge, cantitateade zahăr creşte, pentru o perioadă scurtă de timp, anor-mal, ceea ce generează un surplus de energie, aşa încâtdispare oboseala. Ar fi minunat dacă ar rămâne aşa,dar în raport cu mărimea cantităţii de zahăr, urmeazăîndată reacţia adversă, de recul: după fiecare meta-bolizare a zahărului, consumul din rezervele organis-mului generează o şi mai mare oboseală şi somnolenţă,iar la o cantitate mare de zahăr, apare chiar ameţeala.Natura însă nu lasă nesancţionată nici o biciuireartificială nepermisă. La un examen al glicemiei, ime-diat după ingerarea unei cantităţi mari de zahăr, ob-servăm că glandele pancreatice, fiind intens stimulate,secretă prea multă insulină, ceea ce duce, implicit, lao reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediuadmis, de unde şi instalarea stării de mare oboseală.Ce este de făcut ? Puţină ciocolată sau o băutură dulceeste mereu la îndemână, aşa încât o luăm de la înce-put. Cu o ţigară sau o ceaşcă de cafea se ajunge înaceeaşi situaţie. Ficatul este stimulat şi trimite rezer-vele de zahăr (glicogen) în sânge. Organismul uman— respectiv fiecare sistem, aparat, ţesut în parte - su-portă o vreme şi face faţă tuturor acestor „sâcâieli", maimult sau mai puţin grave dar; la un moment dat, naturase răzbună crunt pentru tot ceea ce s-a făcut împotriva ei.Consumul de zahăr în cantităţi mari dă senzaţia desaţietate dat fiind numărul mare de calorii pe careacesta le conţine. Dar enzimele, fermenţii, mineralele?Zahărul alb, rafinat, nu mai are nici una din sub-stanţele enumerate, deci nu aduce în organism nicimăcar un singur „ajutor" pentru digestie, astfel încâtface mai mult rău decât bine sănătăţii. Corpul estelipsit de unele din cele mai importante elemente, pe

care acum este obligat sa le sustragă din hrana necesară glandelor, nervilor şi sângelui. Iată ce suferinţe sice afecţiuni sunt favorizate de consumul de zahăr:scăderea voinţei, a memoriei, impotenţa, afecţiunile den-tare, artroza, nevrozele, nebunia şi chiar sinuciderea. Însfârşit, zahărul poate genera orice boală.Personal susţin că zahărul este chiar mai nociv decâtalcoolul în ceea ce priveşte sănătatea. Este de necon-ceput faptul că guvernanţii îi acordă un regim prefe-renţial şi îl tot ieftinesc în loc să-i ridice preţul. Primulpas ar trebui să urmărească lămurirea oamenilor asu-pra nocivităţii lui şi a daunelor ce le aduce sănătăţii.De ce nu scot un cuvânt medicii despre o atare rea-litate şi de ce spun atât de puţin dentiştii despre pe-ricolul dulciurilor? Există cercetări care afirmă căinfarctul miocardic este rezultatul consumului îndelun-gat al zahărului (zahăr în orice formă artificială),pâinii albe (chiar şi intermediare) şi a cocăriilor, careprin digestie se transformă în zahăr. Chiar şi fructelefierte sunt nesănătoase.PÂINEA ALBĂ ŞI PÂINEA NEAGRĂAlimentaţia soldaţilor romani consta din simplegrăunţe de grâu. Fiecare soldat primea raţia sa degrăunţe, pe care o purta în buzunar. În timpulmarşurilor nesfârşite, acestea erau mestecate încet şitemeinic. Dacă începea lupta, soldatul era în perma-nenţă aprovizionat cu acest fel de „hrană", iar iscu-sinţa şi rezistenta armatelor romane era considerată95 A

de neîntrecut. In afară de apă se pare că nu mai pri-mea nimic demn de amintit, căci ar fi fost consemnatde scriitorii romani. Cuvântul „aprovizionat" avea osemnificaţie foarte simplă, „res frumentaria" — pro-blema cerealelor.

Din scrierile acelor timpuri putem constata că boa-bele de grâu constituiau o hrană deplină, cu alte cuvintese putea trăi numai cu ele. Din acest aliment minuneazi se obţine o făină albă şi se coace pâine. Se credeoare că astfel s-a îmbunătăţit darul desăvârşit al na-turii? Să vedem ce valoare mai are.Toate substanţele nutritive din grăunţele de grâu seaflă în tărâţe şi în germeni. Interiorul din care se scoatefăina de grâu conţine, să zicem aşa, numai amidon. Eadevărat că se obţine o cocă foarte bună, dar în ceeace priveşte hrana, corpul este jefuit şi înşelat, sângelese acidifiază, organele se încarcă de reziduuri mucoaseşi sedimente. Nu este de mirare că agenţii patogenise pot atât de uşor instala!64De cele mai multe ori făina albă este făcută „şimai albă". Cu această ocazie se folosesc substanţe to-xice, se adaugă conservante care o fac şi mai otrăvi-toare. Iar când aluatul se pune la copt, călduradistruge şi ultimele substanţe nutritive, produsul nu-mindu-se „pâine albă", un aliment privilegiat pentruom, în contrast cu tărâţele şi germenii de cereale care,în majoritatea cazurilor, sunt folosite ca hrană pentruvite. Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăji-turi din făină albă, să adauge, la preţul lor, şi chel-tuielile pentru dentist şi medic. Într-adevăr, o pâinescumpă şi o plăcere scumpă sunt, de fapt, o adevăratăînşelăciune.Pâinea albă este socotită chiar un aliment în moddeosebit indicat persoanelor bolnave şi mai în vârstă,chiar şi sub formă de pesmet, pentru că ar fi mai uşorde digerat. În azile şi spitale este de asemenea multfolosită pâinea semialbă, pâinea ţărănească şi altealuaturi la fel de dăunătoare. Un morar mi-a spus că

în pâinea intermediară ţărănească nu se găseşte niciurmă de tărâţe sau germeni. Ţăranii nu ştiu că mănâncăpâine fără nici o valoare alimentară şi că ce este maisănătos dau porcilor. Se afirmă că nimic nu este maipresus de inteligenţa umană, şi totuşi, iată că ei facbolii, în adevăratul sens al cuvintelor, casă şi hranădin propriul lor corp! Iar noi trebuie să luăm de bunfaptul că lăcomia de câştig a profitorilor şi lipsa deinformare a oamenilor din partea guvernanţilor favo-rizează o asemenea situaţie? Acum câţiva ani, elveţie-nii au fost chemaţi să voteze pentru scumpirea pâiniinegre şi ieftinirea celei albe. Ca urmare, pâinea inte-grală a fost scoasă din competiţie. Şi asta numai pen-tru că făina albă are o limită de valabilitate mai mare,65iar cei interesaţi au făcut o publicitate îndrăcită înfavoarea ei.Este cunoscut faptul că cerealele sunt foarte bogateîn vitamine, în special în vitamină B, indispensabilăîntreţinerii sistemului nervos. Pentru a produce aceamult solicitată (cu patru zerouri) făină albă şi inter-mediară, este sarcina morarului să extragă din făinătoate tărâţele şi germenii cu vitamine cu tot. Unii bru-tari au ştiut că lipsa tărâţei şi a germenilor conduce lao depreciere a calităţii făinii şi au cerut morarilor săadauge vitamine artificiale şi unele minerale.Aşa a apărut aşa-numita pâine „îmbogăţită".Sună foarte atrăgător dar, din păcate, făina secătuităde tot conţinutul ei natural nu mai poate fiîmbunătăţită, chiar dacă s-ar adăuga toate cele aproxi-mativ 30 de săruri minerale răpite, pentru că toate sub-stanţele „de îmbogăţire" sunt sintetice şi anorganice,lipsite de enzime şi viaţă, aşa că nu pot fi asimilate deorganele noastre. Faptele sunt confirmate de cercetări-

le făcute în timpul celui de al II-lea război mondial,de americani, asupra marinarilor bolnavi de scorbutcare nu au putut fi vindecaţi sau feriţi de această boalăprin adaosuri de vitamine artificiale, ci numai prin ali-mente conţinând vitaminele respective.Pâinea neagră sau integrală este într-adevăr maisănătoasă decât pâinea albă, dar nu poate fi socotită ohrană totală pentru că, prin coacere, se pierd enzimele; eaface parte din categoria mâncărurilor gătite. Suferinziide reumatism şi artrite ar trebui să o evite cu totul, caşi oamenii corpolenţi. În antichitate, de pildă, iudeii fa-bricau singuri pâinea integrală sănătoasă, întinzândaluatul şi încălzindu-l la soare. De ce n-ar găsi şi bru-tarii noştri o idee similară de obţinere a pâinii? Dar66vor trebui să găsească o soluţie atunci când va fi so-licitată de consumatori. Dacă ne gândim că semănâncă în proporţie de 80% pâine albă, ne dăm sea-ma că sarcina principală, imediată, a organelor noastresanitare este să informeze populaţia asupra realităţii.După cum am mai amintit, pâinea albă este calea unuiviitor infarct cardiac, a calculilor biliari, pentru căhidrocarbonatele excedentare se transformă în grăsimi,şi prin aceasta în colesterol, ce se depune pe pereţiiarterelor. Calculii biliari se fonnează în special dincolesterol.SAREA DE BUCĂTĂRIE„Voi sunteţi sarea pământului": după cum sareacondimentează mâncărurile, aşa să fie şi creştinii uncondiment printre oameni! Dacă în Biblie sarea estefolosită ca în exemplul de mai sus, acest lucru nu arenici o legătură cu întrebarea dacă ea este sănătoasăsau nu.Din exemplul biblic putem trage cel mult concluzia

că o mâncare fără gust poate fi condimentată cu sare.În acel timp când s-a scris Biblia se cunoştea probabilnumai sarea de mare. Între sarea de bucătărie şi sareade mare există o mare deosebire.Sarea marină se compune din aproximativ 100 ele-mente, sarea de bucătărie numai din două. Unul dinele, clorul, este o otravă a cărui concentraţie, în sareade bucătărie, este aşa de mare, încât cu un pahar desoluţie concentrată de sare cineva îşi poate lua viaţa.Cine nu a auzit că bolnavilor li se prescrie regim fărăsare sau sărac în sare? Dacă sarea este dăunătoare pen-tru bolnavi, tot aşa este şi pentru un om sănătos, deoa-rece medicina o interzice tocmai pentru că a pricinuitboala sau a contribuit la apariţia ei.Sarea de bucătărie este anorganică, adică nu estede provenienţă vegetală sau animală. Nu conţine decienzime.Plantele au fost destinate să ia substanţele anorganicedin pământ si să le transforme în substanţe organice, de68aceea ele constituie halta intermediară pentru hrana noastră.Tot aşa de puţin cât se poate alimenta omul sau ani-malul cu praf de piatră sau de fier, sau de sticlă, totatât de puţin suntem înzestraţi şi noi pentru a digeraşi a asimila sarea de bucătărie. Dovada concretă estecă o eliminăm fără ca structura ei chimică să fie preamult schimbată dacă, bineînţeles, nu s-a „fixat ilegal"în corp, constituind mai târziu cauza unei boli.După cum azotatul de calciu şi superfosfatul suntotrăvuri pentru noi, pentru organismul nostru, tot aşaeste şi sarea de bucătărie.S-a constatat că omul poate asimila urme infimede substanţe anorganice, de exemplu dintr-o linguriţăde sare, o milionime de gram; restul, deci aproape to-

tul, murdăreşte sângele şi organele şi astfel stimuleazăboala sau apariţia ei! Infima capacitate de asimilarea sărurilor minerale de către organele noastre o da-torăm proceselor biochimice, iar pentru asimilareasării de bucătărie ar fi necesare milioane de astfel dereacţii. Ce ocol pentru vindecare când, de fapt, în ali-mentele crude ne stau la dispoziţie toate sărurile nutritive(fiziologice, chiar sub formă organică). Sarea de careomul are nevoie (el nu are nevoie de sare de bucătărie)se găseşte suficientă în alimentele crude. Dovada ne-oprezintă maimuţa care, fără sare, trăieşte fără să facătoate bolile ce-l macină pe om. Iar dacă ar fi avut ne-voie de sare, cu siguranţă că nu ar fi fost de cea dinmine, pentru scoaterea căreia se sapă la 200 m adânci-me, ci i-ar fi fost mult mai uşor s-o obţină din toatefructele pe care le mănâncă. Ştim că provoacă sete. Li-chidul este necesar pentru a o dilua şi pentru a-i dimi-nua toxicitatea (este un corp străin), ceea ce atrage dupăsine urmări grave, ţesuturile se uzează, la fel şi pereţii69arterelor. Vasele îşi micşorează lumenul şi genereazăcreşterea tensiunii. Soluţia de sare se fixează parţial înpereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. Greutatea cor-pului creşte şi pielea capătă o înfăţişare spongioasă, bol-navă. Amatorii de multă sare sunt chinuiţi adesea desete şi foame. Din cele 15-20 grame de sare care seingerează obişnuit prin alimente, rinichii sănătoşi nu potelimina decât cinci-şapte grame, de aceea cei cemănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă greucăldura. Corpului îi este cu neputinţă să elimine în to-talitate sarea. Restul se depune peste tot în organism,împreună cu o serie de alţi acizi, ceea ce produce toatebolile posibile şi, îndeosebi, ateroscleroza.

Sarea poate distruge vitaminele şi enzimele, motivpentru care este cancerigenă.Dr. Dahl, de la Institutul de Cercetări Medicale dinBrookhaven, a făcut o experienţă pe şobolani. 35 defemele de şobolani au fost hrănite, timp de un an, cualimente bogate în sare. Toate au făcut hipertensiune.Uimirea medicului a fost însă mai mare când, dupăterminarea experienţelor, la cele mai multe tensiuneanu mai scădea. Rezultă că pentru vindecare se cere maimult decât un regim fără sare; poate ajuta numai oalimentaţie de crudităţi, bogată în enzime sau, poate,postul total.În America, probabil şi în alte ţări, soldaţilor, caretranspiră mult, pe lângă o alimentaţie bogată în sare,li se dau şi tablete de sare. Prin aceasta se urmăreşteînlocuirea sării pierdute prin transpiraţie. Este o prac-tică de o absurditate flagrantă, ce încalcă toate legilefireşti ale naturii şi constituie o adevărată crimă. Seuită că organismul nu elimină niciodată, prin transpi-raţie, sărurile organice necesare, ci numai reziduurile.70

Faptul că sarea este eliminată reprezintă o dovadă că,pentru corpul nostru, ea reprezintă o otravă ce trebuiedată afară din corp, fiind nefolosibilă. Să nu ne mirede ce un soldat, îndopat cu carne, pâine intermediarăşi sare, se prăbuşeşte din picioare, când nu te aştepţi.Faceţi, vă rog, comparaţia cu alimentaţia soldaţilor ro-mani.După cum relatează dr. Waerland în cartea sa, Sa-rea dăunează sănătăţii, după război, un soldat bolnav,aproape pe moarte, supraîncărcat de sare, a venit laun medic naturist care i-a prescris o cură de post. Aveavoie să bea numai apă. În a doua săptămână de post

încă mai elimina cinci grame de sare prin urină. Deunde venea ea, de vreme ce de mult timp nu mai primeasare ? Din acest exemplu vedem cum otrăvurile se fixează în organism şi provoacă tot felul de suferinţe. Uneorisărurile se cristalizează şi generează reumatism şi artrite.Folosirea sării în exces în alimentaţia multor oamenia generat o practică asemănătoare în alimentaţia ani-malelor: îndoparea viţeilor cu nutreţuri amestecate cutot felul de săruri anorganice neasimilabile, un fel deîngrăşăminte chimice. Cu ajutorul apei care se strângeca urmare a îndopării cu sare a ţesuturilor, animalelecresc repede în greutate, ca să nu spunem că "se umflă"cu apă şi otrăvuri. La ceea ce în mod natural se ajungeaîntr-un an, se realizează acum în trei luni. Este limpedecă această carne se va „strânge" în cratiţă când o vomfierbe!Mulţi oameni se îngraşă Ia fel, consumând alimentefoarte sărate. Nici „nutreţul concentrat" nu-i lipseşteomului, fiind reprezentat de pâine şi aluaturi. Desigurcă viţelul ar fi trebuit să se îmbolnăvească curând dincauza acestei alimentaţii şi să moară, dar nu a maiapucat pentru că a fost tăiat. Dar în ceea ce-1 priveştepe om, situaţia nu se prezintă aşa. Unii încearcă săslăbească mâncând multă carne, dar nu ştiu că prinaceasta „murdăresc" şi mai mult organismul şi contribuie direct la îmbolnăvire.Se poate spune că sarea, dacă este folosită în măsu-ra în care este cerută de arta culinară de azi, favori-zează orice boală. Chiar şi vindecarea rănilor esteîntârziată. Problema sării poate fi soluţionată numaiorientându-ne spre un regim de crudităţi. Sarea este totatât de străină pentru corpul nostru ca şi medicamentelechimice. Organismul uman este o parte integrantă a na-

turii. Cum nu se poate îmbina adevărul cu minciuna,tot aşa nici organele noastre nu se pot asocia cu sub-stanţele otrăvitoare. Ele nu se împacă. Corpul nostrunu-şi are originea nici într-o fabrică chimică, nici într-unmunte de sare, nici în oala de gătit. Numai natura îlpoate vindeca şi hrăni cu adevărat. Cu greu poate figăsit un preparat chimic farmaceutic care să nu aibăefecte secundare adverse, ce depăşesc cu mult foloa-sele lui aparente. Acelaşi adevăr este valabil şi pentrusarea anorganică.DE CE „NU", BĂUTURILOR FIERBINŢI ?Se crede că pentru a produce energie şi căldurămâncărurile şi băuturile trebuie să fie consumate fier-binţi. Astăzi a ajuns ceva firesc să se socotească anor-malul drept folositor şi sănătos! Sau fierbinte, sau dela gheaţă! Numai să nu fie aşa cum le-a oferit natura.Mâncărurile fierbinţi şi, în special băutura, slăbesc,dăunează sau distrug mucoasele. În plus, asemeneafumatului şi băuturilor alcoolice, ele diminuează sensibi-litatea naturală gustativă, aşa încât mâncărurile ce nusunt puternic condimentate şi sărate par a fi fade lagust. Dispare şi plăcerea de a mânca fructe sau altealimente crude valoroase, ba chiar se instaurează unfel de repulsie faţă de ele pentru că nu mai au „niciun gust"! Şi astfel fiecare lucru împotriva firii, fiecareanomalie, atrage după sine o alta — totul în dez-avantajul sănătăţii noastre.Băuturile fierbinţi excită nervii şi biciuie inima, ofe-rindu-le numai pe moment căldură şi energie. Aportulde căldură este de-a dreptul neînsemnat. Crudităţile con-feră, dimpotrivă, o energie stabilă permanentă, fără adăuna cu nimic sistemului nervos. Am fost o dată invitatla un ceai. Ne-a fost servit atât de fierbinte, încât nuam avut curajul nici măcar să-l gust. În schimb, vecinul

meu l-a dat pe gât duşcă, parc-ar fi fost apă rece. Mi-amzis că, probabil, cerul gurii, esofagul şi stomacul acestuiindivid erau căptuşite cu un fel de talpă, încât suportăo asemenea opăreală. Oare devreme sau mai târziunu se va răzbuna natura pentru o asemenea „brutaliza-re" a mucoaselor ?E de la sine înţeles că şi regimul naturist permite„răcoritoare", în timpul verii sau ceva „călduţ", iarna.Felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecateeste recomandabil să fie puţin încălzite, chiar dacă estevară. Ele se pot consuma, după preferinţe, cu puţineseminţe de floarea-soarelui, înmuiate în prealabil, decicu ceva ce trebuie mestecat. Astfel este înlesnită îmbi-barea lor cu salivă. Se poate întâmpla, de multe ori,mai ales când de-abia s-a început regimul de crudităţi,să ne abatem de la regulile lui naturiste, dar aceste ex-cepţii nu trebuie să devină o obişnuinţă.

CANTITATEA DE ACIZI DIN CORPReumatismul şi artrita sunt unele din cele mai frec-vente boli ale vremurilor actuale. Au devenit oadevărată plagă pentru omenire. Produsele farmaceu-tice, chimice, sunt de puţin ajutor şi, în general, favo-rizează declanşarea altor boli. Şi în acest cazvindecarea reală se obţine numai dacă a fost înlăturatăcauza bolii, apoi natura va lucra în favoarea stabilizăriidefinitive a stării de sănătate.Cauza reumatismului şi a artritei, ca si a altor nu-meroase (majoritatea) boli, mai ales a celor de rinichişi de piele, constă în creşterea acidităţii sângelui.Sângele nostru este compus, în mod normal, din 20%acizi şi 80% substanţe alcaline sau baze. Dacă mânca-rea noastră este de aşa natură încât măreşte cantitateade acizi din sânge, toate organele de excreţie, în special

rinichii, nu mai sunt în stare să facă faţă onorabil pro-ceselor de eliminare a tot ceea ce este rău pentru orga -nisrn. Instalarea unei hiperacidităţi constante sangvinegenerează numeroase boli.Acidul uric reprezintă cea mai mare parte din surplusulde acizi; acestui surplus i se adaugă şi alte substanţestrăine de constituţia normală a organismului, cum estesarea de bucătărie, diverse toxine, otrăvuri ş.a. Toate sedepozitează „ilegal" în tot corpul, formează reziduuri,„dopuri" de mucozităti, calcifiază ţesuturi, acoperă cugrăsimi pereţii arterelor sau alte organe, unii acizi sedepun sub formă de cristale, în articulaţii şi muşchi.75Întreaga activitate fiziologică normală a tuturor organe-lor este îngreuiată.Astfel că nu este de mirare că apar durerile arti-culare, că se instalează ateroscleroză, că rinichii numai funcţionează normal, că rănile nu se vindecă, căapar calculi biliari sau renali, că se formează tumori,că oboseala şi durerile de cap devin nişte „oaspeţinepoftiţi dar permanenţi".Una din cele mai mari consecinţe ale hiperacidităţiieste lipsa calciului, deoarece el trebuie folosit pentruneutralizarea surplusului de acizi şi este astfel sustras dinoase, dinţi etc. Apar, ca urmare, boli de nervi, afecţiunidentare, sciatică, suferinţe la nivelul coloanei vertebrale.Se produc cu uşurinţă fracturi ş.a.La acestea se adaugă impregnarea generală a ţesu-turilor cu reziduuri şi mucozităţi, care favorizează in-stalarea maladiilor infecţioase.Ştim că hrana pe care o mâncăm ajunge în celulelecorpului datorită arderilor produse în timpul metabo-lismului. Din întregul proces chimic rezultă acizi şibaze, a căror cantitate trebuie să corespundă, pe cât

posibil, procentajului normal existent în sânge (amintitmai sus), astfel încât să nu apară un dezechilibru înreacţia acido-bazică din sânge.Dintre toate alimentele, laptele este singurul ali-ment în care, după metabolizarea lui, raportul „acid-bază" corespunde întocmai celui din sânge, deoarecelaptele va fi, pentru mai multă vreme, unicul „fel demâncare" al sugarilor.Din unele alimente rezultă, după metabolism, nu-mai acizi, din altele numai baze, iar altele se trans-formă în ambele categorii de substanţe. De aceea estefoarte important să ştim, exact, ce rezultă din fiecareelement ca să ne putem ghida în stabilirea regimului.76Există cercetări pe baza cărora s-au întocmit tabeleprivind raportul acido-bazic din alimente. Cu ajutorulacestora şi a experienţei proprii le putem clasifica înfelul următor:Ca alimente care dau 100% acizi se socotesc: car-nea, grăsimea animală, grăsimea vegetală (uleiuri şimargarine), pâinea albă, intermediară, cozonacul, ra-hatul, zahărul rafinat, sarea de bucătărie, multe fructeacre, reventul (rubarba), toate dulciurile preparate dinzahăr, ciocolata. Referitor la reacţia acidă a fructelor,nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere.Cele care se transformă 100% în baze sunt toatesoiurile de zarzavaturi, toate verdeţurile, ceapa, carto-fii, castanele comestibile, tărâţele de grâu, germenii degrâu ; excepţie fac păstăile de leguminoase.Toate celelalte alimente oscilează între cele douătipuri de componente, iar laptele, deoarece corespundeprocentajului existent în sânge, este socotit neutru. Totaproape neutre sunt socotite unele fructe ca bananelefoarte bine coapte, pepenii, roşiile, merele foartecoapte, nu cele acre. Pentru reumatici trebuie foarte

multă precauţie în alegerea mâncărurilor.Cerealele dau 60% baze, dar, prin fierbere, valorilebazice scad simţitor.Nu trebuie să fim însă sclavii tabelelor. Hipocrate habarn-avea de conţinutul în calorii sau raportul acido-bazic dinalimente, chiar dacă ştia să trateze foarte bine un diabetic.Dacă, în mod excepţional, ni se oferă mâncăruri din pri-ma grupă (acide), putem să mâncăm dar moderat, pentrucă organele noastre nu pot face faţă surplusului de acizi,astfel încât să-i neutralizeze sau să-i elimine. Bolnavii însăcare ar vrea să se însănătoşească, ar face bine să nu seatingă de atare alimente.77

Mare atenţie la tabelele care socotesc toate fructelebazice. Pe când locuiam în sudul Floridei, aveam în jurulcasei o grădină cu tot felul de fructe tropicale; pe bazaunor astfel de tabele am început să consum şi fructe acre,mai ales grape-fruits. Dinţii au început să-mi cadă şi amfăcut şi un reumatism la umăr. Nu reuşeam să înţeleg cese întâmplă şi nu mai conteneam întrebându-mă cum sepoate întâmpla aşa ceva, când ai o alimentaţie de crudilăţi100% ? După ce am revenit în Elveţia, unde nu cresc ase-menea fructe, şi n-am mai mâncat aproape deloc, durerilereumatice mi-au dispărut foarte curând. Dinţii nu mi i-ammai putut salva. De abia acum mi-am dat seama cât deînşelătoare erau acele tabele.Pe bolnavii de reumatism, de sciatică, de atroze, cuafecţiuni osoase, dentare, artolice, îi sfătuiesc sămenţină pe cât posibil alimentaţia bazică amintită maisus. Se adaugă cel mult lapte prins, deoarece conţinemult calciu. Apa de zarzavat şi de tărâţe (vezi reţetele)sunt în mod deosebit recomandate. Pe cine îl va inte-resa cu adevărat însănătoşirea, va renunţa la tot ceeace este fiert.Din păcate, se constată că mai toţi oamenii sunt

tributari hiperacidităţii. Deoarece procentajul dinsânge nu are voie să se schimbe, surplusul de acidcare nu poate fi eliminat se depozitează în corp.Astfel, se apreciază că 95% din populaţie (este vor-ba de Elveţia — n.n.) suferă de acest rău careprovoacă toate bolile — hiperaciditatea — şi de lipsasubstanţelor bazice. Cea mai bună dovadă o reprezintăcei 98% de indivizi cu afecţiuni dentare, şi asta pentrucă hiperaciditatea înseamnă mai ales lipsă de baze, iardintre ele mai ales cele formate cu calciu. Există, într-adevăr, posibilitatea de a fi feriţi de carii dentare, dacă78alimentaţia este corectă, adică bazică. Ce este valabilpentru cariile dentare, este valabil pentru toate cele-lalte boli enumerate.Majorităţii oamenilor li se pare că este imposibilsă-şi schimbe felul de alimentaţie, fiind vorba numaide crudităţi. Se pare că mai curând acceptă durerilede dinţi, injecţiile şi suferinţele. Cel mult, când bolna-vul se apropie de moarte şi durerile devin insuporta-bile, când nici un medic şi nici un medicament nu-1mai poate ajuta, îl ajunge disperarea, şi binevoieşte săia aminte la acest regim alimentar.Mulţi s-ar putea însă salva, şi-ar putea veni singuriîn ajutor în acest fel. Mie personal mi-ar părea foarteprimejdios să trăiesc cu alimentaţia obişnuită şi tot felulde injecţii şi medicamente.„Dacă medicul ar prescrie o schimbare de regim,ar fi altceva, dar ceea ce scrie un fanatic nu are nicio autoritate. De fapt, şi medicul acesta mănâncă la felca noi, se îmbolnăveşte din când în când şi moare încele din urmă de infarct miocardic sau de o altă boală,prin urmare să fii bolnav este o situaţie cât se poatede normală într-o viaţă de om. Literatura despre cru-

dităţi nu mă interesează deloc". Cam aşa a vorbit şitatăl trupesc al celui ce scrie această carte, atunci cândera bolnav. Dar când a văzut moartea cu ochii, şi-aschimbat gândurile. Vrei să ajungi şi tu în aceastăstare, stimate cititor ? Nu s-ar putea să fie prea târziucând, în sfârşit, „vei crede" ? Din fericire mai existăşi medici demni de jurământul lui Hipocrate, care cer-cetează boala cu de-amănuntul.Să ne întoarcem la discuţia noastră asupra acizilor.Ei sustrag corpului nostru calciul şi alte minerale bazice,pentru că numai astfel pot fi neutralizaţi. Există o pul-79bere de substanţe minerale neutre, foarte gustoasă. Ba-sin, din care se poate amesteca câte o linguriţă înmâncare, aşa cum puneam înainte sarea; sau existăpreparate pe bază de fier sau calciu; pe de altă parte,toate aceste substanţe le găsim în legumele şi verdeţurilecrude, în grâu, în merele şi bananele foarte bine coapte.Toate bolile de stomac şi intestine au, în tratamentullor clasic, tot felul de medicamente pe bază de pulberialcaline. Menţionăm că şi sucurile de legume şi ceapăajută la neutralizarea acizilor. Cu ajutorul unor atarimăsuri de precauţie minime pot fi evitate durerile dedinţi, fracturile şi tot felul de distrofii. Pentru apreîntâmpina formarea surplusului de acizi şi menţine-rea unui procent de 80% baze nu sunt suficiente doarastfel de măsuri. Pentru a menţine dinţii sănătoşi esterecomandabil ca, după ce mâncăm fructe uscate saudulciuri, care strică dinţii şi, în general după mese, săse mestece un praf de baze, pentru a împiedica fermen-taţiile acide dintre dinţi. Şi gingiile sunt bine curăţateşi întreţinute cu aceste pulberi. Se poate scăpa de apa-riţia cariilor şi dacă se mănâncă zilnic doar un mărfoarte bine copt, dulce, nu acrişor, pe care îl mestecăm

bine de tot în gură. Iaurtul şi roşiile sunt cam acide.Ar fi mai bine să vă opriţi la rădăcinoase, cum suntsfecla roşie şi morcovul. Din ele se vor pregătimâncăruri foarte gustoase.APROVIZIONAREA CU CRUDITĂŢIExistă părerea că o alimentaţie cu crudităţi ar con-sta numai din fructe şi salate si nu ar fi recomandatădin cauza stropirilor dese cu tot felul de substanţetoxice. Alimentaţia cu crudităţi este aşa de variată şiare atâtea posibilităţi de preparare, încât şi orăşeanulpoate beneficia de ea. Pe lângă zarzavaturi şi fructe,există nenumărate preparate din cereale care consti-tuie mâncarea principală, apoi seminţele uleioase, nuci,năut, brânză de vacă din lapte nefiert. Referitor la pro-curarea zarzavaturilor indicate vom reveni.Cine nu este fericitul posesor al unei grădini darcare vrea să se aprovizioneze singur cu salată în timpuliernii, să folosească metoda preparării germenilor deseminţe. Se pun seminţele sau sâmburii, cu rapiditateşi putere mare de germinare, în apă, să se umfle sise aşază pe o farfurie mare, întinsă, unele lângă altelesau dacă nu se poate astfel, unele peste altele.Ca să nuse evapore apa repede se pune deasupra o farfuriede acelaşi format. Pentru o cantitate mai mare, seaşază mai multe astfel de perechi de farfurii, unelepeste altele. Deoarece seminţele nu trebuie să pluteas-că, surplusul de apă se lasă să se scurgă printre far-furii. Dacă seminţele dezvoltă (este şi în funcţie detemperatură) în două-trei zile, embrioni de până latrei cm, se descoperă farfuriile şi se lasă puţin la geampentru ca să înverzească puţin şi plăntuţele să seîmbogăţească în vitamine.81Unii embrioni (cei de grâu) trebuie lăsaţi mai mult

să crească şi de la ei se folosesc numai tijele. Alţii potfi recoltaţi de îndată ce ating lungimea de un cm şise valorifică împreună cu seminţele. De obicei se toacăşi se prepară împreună cu alte salate sau fructe. Pot fipregătite şi cu mixerul.Şi mai simplă este metoda următoare: se împrăştieseminţele pe o pânză groasă, umedă, întinsă pe oplanşetă tare. Trebuie ţinută umedă tot timpul şi, laînceput, după împrejurări, să fie acoperită planşeta.În China şi Japonia metoda este cunoscută de mult.Chinezii plantează, special în acest scop, fasole verdecare încolţeşte deja după câteva ore. Se poate procuraşi la noi, dar este greşit numită soia. Pentru încolţire sepretează cel mai mult năsturelul de grădină, lucerna,muştarul, soia, mazărea şi cerealele.Cine îşi poate face timp, poate planta salată şi mi-rodenii în lădiţe ce trebuie aşezate în „grădina deiarnă" — într-o încăpere încălzită sau la fereastră,într-o cameră expusă la lumină. Lădiţele se acoperăla exterior cu folie de plastic şi se umplu cu cernoziom(pământ negru), în timp ce zarzavaturile de bucătăriesunt rezistente, de la salată trebuie să fie mereurefăcute răsadurile şi trecute în alte lădiţe. Se poatesemăna şi grâu. Când firele ajung la cinci-şapte cmlungime, pot fi recoltate. Se taie câte puţin din ele şise folosesc fie tocate mărunt, ca salată, fie ca adaosuri,amestecate cu mixerul. Nefărâmiţate sunt prea tari.Aprovizionarea cu fructe nestropite cu erbicide, insec-ticide, pesticide nu este o problemă, în prezent livezilemai mici, în general, nu se prea stropesc. Pentru a fisiguri că este vorba de fructe „curate" ele se cumpărăde la ţărani care le cultivă după metoda biologică.82INGREDIENTELE NECESARE LA

PREPARAREA REGIMULUI DECRUDITĂŢIProteineleS-a constatat că naturiştii au nevoie de mult maipuţine proteine decât cei ce mănâncă combinat, de-oarece 2/3 din proteine devin, prin fierbere, nedigera-bile sau sunt distruse coagulându-se. Carnea, deexemplu, conţine 25% proteine dar, după fierbere,doar 9% mai sunt utilizabile.Ovăzul crud, cu 15% proteine, ne oferă deci maimulte proteine decât carnea fiartă. În afară de protei-ne, carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă, pe cândovăzul şi sâmburii (miejii) uleioşi (alune, nuci, seminţede floarea-soarelui) (25% proteine) sunt alimente com-plete cu ajutorul cărora, alături de fructe şi salate, neputem alimenta pe durată lungă, complet şi sănătos.Dintre toate soiurile de cereale, ovăzul, cu 15% pro-teine, este cel mai bogat. Alţi furnizori de proteine maibogaţi decât carnea fiartă sunt: soia, năutul, arahidelecrude, seminţele uleioase, nucile, ouăle crude, embrioniide cereale, laptele crud, laptele acru şi brânza de vaci(nefiartă); celelalte feluri de brânzeturi se încălzesc lapreparare.Deoarece soia crudă nu are gust plăcut, el poatefi modificat fie prin metoda germinării, fie prin com-binarea ei cu alte ingrediente, în salate sau alte feluride preparate prelucrate cu mixerul. Fasolea verde, ne-coaptă, nu poate fi consumată ca atare, este otrăvitoare.83Seminţele să fie crude!Indiferent despre ce fel de seminţe este vorba valoarealor poate fi testată prin puterea de germinare. Cinecumpără grâu de la ţărani să se intereseze dacă nu afost recoltat cu combina, pentru că în acest caz a fostuscat, de cele mai multe ori, cu aer cald.

Tot atât de multe dificultăţi vom întâmpina şi lacumpărarea ovăzului crud.Din aşa-numitul mei auriu se îndepărtează indus-trial gustul amărui. Deşi această lucrare se face la otemperatură destul de scăzută, nu mai poate fi socotitcrud. În comerţ se găseşte numai mei decorticat. Prindecorticare, la fel ca la ovăz, embrionul poate fisfărâmat sau eliminat. Dacă nu se poate obţine meiauriu nedecorticat, este de preferat cel care se folo-seşte la hrana papagalilor şi a unor animale pentrublană. Învelişul este aşa de moale, încât dupăfărâmiţarea lui într-un mixer sau cu o râşnită de cafeanu mai rămâne nici urmă din el. Pe lângă siliciu, meiulconţine mult magneziu şi potasiu. Acestea sunt elementebazice foarte importante. Ar fi de dorit ca măcar o datăpe zi să mâncaţi două-trei linguri de mei (Vezi reţeta„Fulgi de mei").În ceea ce priveşte orezul, să se cumpere numaiorez ce poate încă să încolţească, deoarece cel glasateste destul de devitalizat; dovada certă este că, înOrient, unde se consumă numai acest sortiment, a pro-dus boala beri-beri (avitaminoză B). De aceea este depreferat să mâncaţi orez obişnuit.Seminţele de floarea-soarelui şi de susan sunt uneledin alimentele preferate ale naturiştilor. Seminţele dedovleac neprăjite sunt grozave la „ronţăit" şi foartesănătoase.84Fulgii şi germenii (nu embrionii!)Din păcate nu se pot fabrica fulgi cruzi de cereale.Chiar şi fulgii de ovăz şi de mei sunt ţinuţi în abur înmomentul fabricării. Pentru comparaţie, se poate remar-ca ce deosebire este între gustul fulgilor de fabrică şi alaceloraşi grăunţe pisate în casă. Germenii de grâu, cruzi,

proaspeţi, reprezintă alimentul cel MAI BOGAT ÎN EN-ZIME, cel mai valoros şi mai ieftin. Au valoare nutritivămai mare chiar decât nucile şi seminţele uleioase. Dinpăcate germenii de grâu şi de orez destinaţi comerţuluisunt distruşi de căldură, aşa încât râncezesc repede.Făina de grâu integrală, crudăDupă cercetările mele, făina de grâu integrală deSteinmetz şi cea de Graham este crudă şi naturală.Uleiul cu valoare nutritivă integralăUleiul trebuie să fie obţinut prin presare la rece şilăsat aşa, în starea lui naturală, fără să mai fie supusnici unui alt proces industrial. Obişnuit este vorba deuleiul de floarea-soarelui, de măsline şi de in deoarece,după cercetările mele, alte sorturi de ulei nu pot fipreparate la rece.Grăsimile vegetale şi margarinele sunt încălzite latemperaturi mari. Găsiţi şi margarine modificate, caresunt sănătoase.Lămâile şi oţetul naturalFolosite în măsură mică sunt, ca şi mierea, o doc-torie; utilizate cu regularitate şi în cantităţi mari con-duc la hiperaciditate.85Praf de verdeţuri — completare la salateşi ca înlocuitor de condimentePraful de verdeţuri este recomandat pentru iarnăşi este bine să se prepare din pătrunjel uscat şi năstu-rel de grădină; se mai pot adăuga şi alte verdeţuri ca:urzică, păpădie şi plante medicinale. Atunci când s-auuscat complet şi tulpinile şi frunzele şi sunt aspre lapipăit se pot pulveriza.Mirodenii şi plante medicinaleNoi facem deosebire între mirodeniile proaspete şicele uscate. Dacă este posibil, vom consuma mereu

din cele proaspete. Am cunoscut o doamnă din Ame-rica a cărei mândrie era o grădiniţă cu plante-miro-denii. A aranjat-o frumos, nelipsind din ea nici câtevasoiuri de plante medicinale. Pe fiecare din aceste plan-te — aş spune „iubirile" ei - le cunoştea şi dupădenumirea ştiinţifică. Nu este oare un stimulent si pen-tru cititorii noştri să-şi realizeze şi ei o astfel de grădi-niţă? Cine a fost curios să ştie care sunt proprietăţilemedicinale ale acestor plante va acorda cu plăcere oparte din timpul său liber realizării unei atari grădi-niţe. Cele mai multe sunt rezistente la frig şi nu cermultă muncă. Pentru uşurinţa cultivării, cele rezistentevor fi plantate separat de celelalte. O grădiniţă în mi-niatură de plante pentru mirodenii se poate realiza şi înlădiţe. Amănunte veţi găsi în cartea noastră Sănătate-tinereţe-frumuseţe — 150 de reţete de crudităţi.Seminţele de plante medicinale şi mirodenii segăsesc în magazinele de seminţe. Unii grădinari dispun86chiar şi de răsaduri. Există cărţi de plante medicinaleşi mirodenii care pot fi de folos începătorilor.În continuare, dăm o listă a celor mai folositoareplante-mirodenii:Ţelina — sunt două feluri de ţelină, de la ambelese pot usca frunzele pentru iarnă. Au un gust foartebun şi sunt foarte sănătoase.Pătrunjelul — este una din mirodeniile cele maibune şi mai sănătoase. Să se folosească mai mult tri-turat cu mixerul şi să nu lipsească din salate. Să seusuce mult pentru iarnă.Arpagicul (verde) este sănătos şi pentru rinichi sipentru glande.Hazmaţuchi seamănă cu pătrunjelul, dilueazăsângele, curăţindu-1 de reziduuri, ca şi usturoiul, şi nu

trebuie trecut cu vederea.Peperoni -cunoscut şi sub denumirea de piperverde, are nişte fructe mari, goale pe dinăuntru, aro-mate.Mărarul - împiedică balonările şi stimuleazădigestia. Se folosesc frunzuliţele subţiri, care se potusca. Proaspăt, este foarte bogat în vitamina C.Anasonul — are proprietăţile asemănătoare cucele ale mărarului. Se foloseşte cu succes în salata deridichi. Seminţele se folosesc la ceai contra balonărilorşi contra tusei.Năsturelul — din care se seamănă la fiecare a treiasăptămână o altă brazdă, pentru a avea permanentfrunze fragede. Se foloseşte atât ca adaos la orice felde mâncare, cât şi ca salată. Se poate usca şi pentruiarnă. Curăţă sângele.Maghiranul şi cimbrul — se potrivesc la orice felde salate. Sunt foarte aromate, curăţă foarte binesângele şi stimulează activitatea glandelor. Sub formăde praf este indispensabil.Chimenul — are însuşiri asemănătoare cu ale ana-sonului, la fel şi ceaiul pregătit din el. În salate eramai bine să fie utilizat ca pulbere.Busuiocul — are o mare putere de condimentareEste un uşor stimulator al nervilor.Tarhonul — uscat, se poate găsi în orice bucătărieeste foarte sănătos.Rosmarinul — să fie folosit cu economie. Are proprietăţi asemănătoare cu usturoiul şi este foartesănătos, chiar şi în ceai. Ca multe altele, se poate găsişi sub formă de pulbere.Salvia — este o plantă medicinală cu efecte terapeu-tice multiple şi se foloseşte mai mult ca ceai, dar în can-tităţi mici poate fi adăugată şi în preparatele noastre.Menta — se foloseşte mai mult ca ceai, dar lăstari

tineri se pot folosi şi drept condiment.Limba mielului — este mai puţin cunoscută ca mirodenie dar, pentru că este foarte bună pentru tratareabolilor de vezică, de rinichi, împotriva retenţiei urinare, a bronşitelor, frunzele sau florile proaspăt culese se potutiliza în preparatele făcute cu mixerul sau în salate.Se înmulţeşte singură prin căderea seminţelor.Muştarul — atât frunzele cât şi seminţele sunt, înaceeaşi măsură, un medicament şi un condiment excelent.Seminţele se folosesc sub formă de praf. Consumareaîn fiecare zi a unei linguriţe de muştar ajută digestiei.Pelinul — este ceaiul amar pentru stimularea acti-vităţii vezicii biliare, a stomacului şi a intestinelor, darse foloseşte şi în amestecuri de ceaiuri. Ca adaos laregimul de crudităţi se întrebuinţează doar în cantităţimici, de preferat în amestecurile de mixer.88Roiniţa — se utilizează, de obicei sub formă deceai pentru nervi, rinichi şi glande. Nu trebuie însă sălipsească din nici un preparat de mixer.Ridichea — se foloseşte ca salată sau ca adaos lasalată. Are o mare putere de fluidificare a mucozităţilorcăilor respiratorii, se recomandă pentru topirea calculilorbiliari, împotriva reumatismului şi a bolilor de ficat. Seseamănă la fiecare trei săptămâni câteva seminţe, casă avem mereu la dispoziţie ridichi tinere.Hreanul — are aceleaşi însuşiri ca şi ridichile, darefectul lui este ceva mai puternic.Cele mai multe mirodenii se pot usca pentru iarnă.Se mărunţesc cu un tocător de lemn, deasupra unei site.În afară de aceste mirodenii obţinute din planteautohtone, care se pot şi cumpăra, se mai găsesc încomerţ şi altele, exotice, dintre care recomandăm :Praf de Curry — un amestec de plante originare

din India, destul de intens aromat.Paprica — pentru salate şi sosuri de salate.Coriandru — se foloseşte mai ales pentru prăjiturişi crudităţi şi pentru preparate din fructe.Vanilia — se foloseşte mai ales pentru preparatedulci.Dacă, pe lângă acestea, mai sădiţi şi un număr deplante medicinale ce cresc sub formă de arbori, arbuştisau tufe, atunci puteţi avea o grădină adevărată. Darnu este neapărat necesar. Există, de asemenea, multealte plante care, conform determinatoarelor botanicefarmaceutice, sunt recunoscute drept plante medicina-le. Spre marea mea mirare, am descoperit că segăsesc, în grădinile noastre ţărăneşti, vreo 20 de astfelde plante. Cine ar fi crezut că scânteiuţa, spanaculsălbatic, urzica şi multe altele, toate buruieni aproape89de nedezrădăcinat, sunt plante vindecătoare, că frunzele multor tufe cu boabe au mare putere de vindecare?Toate se pot orândui frumos în grădina de plante,potrivit scopului urmărit. Dacă într-un colţ plantămcâţiva nuci, vom avea frunze de nuc. În alt loc seplantează un mesteacăn, un tei şi câteva tufe. Prinacumulare şi schimb de plante, grădina se lărgeşte dela an la an. Bolnavii vor prefera acele plante care suntrecomandate pentru suferinţa lor.În casa noastră se serveşte, întotdeauna, la prânz,un preparat de mixer. Înainte de masă cineva culegedin grădină, într-un coşulet, tot felul de frunzuliţe şiflori care, împreună cu alte rădăcinoase, frunze de salată şi zarzavaturi oferă o masă întăritoare şi aromată.De abia acum înţeleg ce gândea Hipocrate când spunea: „Plantele noastre medicinale să constituie alimen-

tele noastre". În acest preparat sunt cuprinse, probabil,cele mai multe săruri minerale, care ne dau puterea devindecare, vitaminele, enzimele. Cum să nu fii sănătoscu o astfel de alimentaţie? Ce bolnav să nu se vindece?Pot să spun că este o mâncare cu gust deosebit de plăcutşi variat fiind, totodată, şi cea mai ieftină şi cea maisănătoasă.Din păcate, numai puţini oameni au posibilitateasă-şi facă o grădină de verdeţuri. Să fie ei atunci păgu-biţi din punct de vedere al sănătăţii? În nici un caz.pentru că toate aceste plante medicinale şi mirodeniise pot procura din comerţ, sub formă de pulberi. Dacăne gândim cât de mari sunt cheltuielile pe care le facemcu mâncărurile şi preparatele de carne, putem sacrificacâţiva bănuţi pentru o astfel de alimentaţie. Mai ales căeste vorba de investirea unui capital pentru sănătate.Sarea în calitate de condimentPentru naturişti, sarea intră prea puţin în discuţie.Recomandăm sarea de mare şi sarea de plante. Ceigrav bolnavi, reumaticii, bolnavii de rinichi trebuie săo evite chiar şi pe aceasta, pe cât este posibil, deoa-rece conţine mai mult de jumătate sare de bucătărie.Drojdia alimentarăDeoarece drojdia de bere nu este crudă, naturistulo foloseşte numai ca şi condiment. Oricum, poate firecunoscută drept cel mai bogat izvor de vitamina B.Nu trebuie folosită mai mult de o lingură pe zi, depersoană.Zahăr, miere, smochineZahărul alb nu trebuie să se găsească în casă, nicichiar pentru musafiri. Dar poate fi folosit zahărul ca-feniu, nerafinat, din trestie de zahăr, mierea, sucul

concentrat de pere şi de mere, agar-agarul şi alteleasemănătoare. Zaharina este mai dăunătoare decâtzahărul alb rafinat.Prin zahăr, în reţele noastre, se înţelege numai unuldintre cele amintite ca admise.Zahărul sub orice formă, ca şi mult apreciata miere,provoacă acizi. Mierea conţine relativ puţine din substanţeleminerale bazice care sunt foarte necesare pentru metabo-lizarea zahărului. De aceea trebuie să fie folosită cu eco-nomie, cel mult o linguriţă o dată pe zi. Diluată înmâncăruri şi băuturi este mai puţin dăunătoare pentrudinţi. Ca medicament, în cantităţi mici, este sănătoasă.91Marmelada preparată cu zahăr rafinat este inter-zisă. Vom folosi reţetele noastre de marmeladă.Smochinele, curmalele etc. măresc şi ele aciditatea,dar cantitatea de substanţe minerale pe care o conţineste atât de ridicată, încât sunt recomandate. Cu greumai putem găsi un alt aliment, poate cu excepţia lap-telui, care să aibă mai mult calciu decât smochinele.După consumarea fructelor dulci, uscate, să se cureţebine dinţii.Saliva omului corect hrănit este atât de bazică încât,practic, înlocuieşte periuţa. Prin amestecarea de pulbe-re din substanţe minerale bazice în alimente sănătateadinţilor poate fi deosebit de bine asigurată.La zahărul cafeniu se mai poate adăuga o linguriţăde lactoză, deoarece ajută digestia şi acţionează în in-testin împotriva putrefacţiei.Lapte, brânză proaspătăLaptele crud, proaspăt este o „delicatesă". Din else prepară şi brânza proaspătă. În acest scop, lapteletrebuie să se lase la prins la temperatura de 25°C,timp de 24 de ore. La câteva ore după ce s-a prins,

începe să se decanteze. Substanţa grasă se facebrânză, zerul care se separă este acru. Pentru a ledespărţi, se toarnă totul într-un tifon şi se lasă câtevaore să se scurgă. Brânza este gata. Aproape tot acidula rămas în zer. O linguriţă de zer este suficientă pentrua se prinde alt lapte proaspăt. Deoarece acest zer estedestul de acru, nu trebuie să se consume înainte de a ise adăuga o substanţă minerală pentru neutralizare.92Amestecuri de uruială (crupe)*uscată sau înmuiatăUruială din grâu există totdeauna în întreprinderilede morărit şi se pretează foarte bine să fie înmuiată.Dacă se urmăreşte obţinerea unui amestec de fulginaturali, făcuţi în casă, din tot felul de cereale, la ease adaugă uruială de seminţe de in, mei, orez şi oricealte feluri de seminţe oleaginoase, toate trebuind săfie foarte bine fărâmiţate cu mixerul sau cu o râşniţăde cafea. Crupele uscate trebuie să fie foarte fine,deoarece nu se înmoaie. Pentru obţinerea lor se folo-sesc mai ales seminţe de in, mei, hrişcă, ovăz, susan.Amestecul respectiv trebuie să existe permanent în casanoastră pentru a-l putea prepara pe loc; rapid, ori decâte ori avem nevoie.Adaosuri: ulei, lapte, drojdie de bere, mirodenii,puţină ceapă şi sare de mare. Unora le plac şi stafideleîn amestec. Dacă, în afară de stafide şi ceapă tocată,cineva vrea să aibă ceva mai tare de mestecat, poateadăuga câteva seminţe de floarea-soarelui sau de pincoconar; dacă vrem ca preparatul să fie dulce, se poatefolosi o linguriţă cu miere, lactoză, foarte puţină drojdiede bere şi câteva cubuleţe de mere.Crupele înmuiate sunt preparate din seminţe măci-nate mai mare, cu adaos de nuci, hrişcă şi seminţe defloarea-soarelui. Peste amestec se adaugă atâta apă

cât să cuprindă totul fără să fie terci. Cei fără dinţivor trebui să dea prin maşină şi seminţele uleioase.La aceasta se mai adaugă şi germeni de grâu şi tărâţe.Orice fel de boabe — de grâu, de porumb, de secară etc. —măcinate (sau râşnite) mare (n. trad.).93PâineaDeoarece naturiştii folosesc cerealele mai ales subformă de amestec de uruială, pâinea joacă pentru eiun rol mai puţin însemnat. Pentru sandvişuri sau pen-tru gustarea de la orele 10.00 este ideală pâinea coap-tă la soare. Orice pâine industrială este totaldevitalizată şi cu un mare conţinut de acizi. Enzimele,proteinele şi amidonul sunt distruse complet.Ceapa şi usturoiulEste foarte bine să consumăm zilnic o jumătate deceapă şi doi-trei căţei de usturoi. Dacă la început aveţisenzaţia de balonare şi râgâiţi des (s-au format gaze înstomac şi intestin), trebuie restrâns consumul de proteineşi în locul lor se bea un pahar cu apă. Balonările şigazele sunt indicaţii că, în general, se mănâncă preamult. Atunci când există tulburări de digestie este prefe-rabil să se mănânce mai puţin şi mai des. Ceapa crudăeste foarte săţioasă, aşa că mesele de crudităţi ce conţino proporţie mare de ceapă nu trebuie să fie prea dese.Aceleaşi recomandări sunt valabile şi pentru usturoi.Boabele de ienupăr, salata verde, laptele crud atenueazăîntr-o oarecare măsură mirosul neplăcut al gurii. Eu fo-losesc usturoi sub forma unor capsule nemirositoare. Ocantitate mai mare de usturoi ne ajută să dormim bineşi profund; curăţă şi regenerează sângele, are efecte te-rapeutice multiple, şi, împreună cu ceapa, reprezintăunul din cele mai sănătoase alimente. O cunoştinţă, învârstă de 100 de ani, care a mâncat toată viaţa şi ali-

mente fierte şi crudităţi, dar totdeauna în cantităţi mici,a fost întrebat asupra tainei vârstei sale înaintate. El arăspuns: usturoiul.94Faptul că usturoiul apără de infecţii vi-1 poate con-firma şi următoarea întâmplare pe care am trăit-ochiar eu: când, în anul 1920, în timpul unei ierninăpraznice, a bântuit, în cele mai multe regiuni aleţării, o molimă ce a făcut ravagii printre vite, mi s-aîntâmplat ceva ce nu am mai putut uita. Eram încăelev de şcoală. Instinctiv am dat fuga la farmacie, iardroghistul m-a trimis la zarzavagiu şi am cumpărat totusturoiul ce-1 avea de vânzare. Să fi fost un coş plin.În fiecare zi puneam din el în nutreţ. Molima a ajunsşi în satul nostru. La toţi vecinii din stânga şi dindreapta casei noastre, febra aftoasă omora vitele pecapete, numai vacile noastre nu s-au îmbolnăvit, sin-gurele din tot satul. Pentru cititorii noştri naturişti dămun motto: „Mănâncă puţin şi nu uita usturoiul". Dinpăcate, se întâmplă ca oamenii să nu-1 prea mănâncedin cauza mirosului. Pentru a scăpa de el, usturoiul sepisează şi se înmoaie în ulei (este valabil şi pentruceapă).Ce adaosuri nu se potrivesc?După decenii de alimentaţie necorespunzătoare,este clar că unele organisme reacţionează prompt,uneori chiar violent, la schimbarea de regim. Deoareceatât ficatul cât şi glandele digestive sunt slăbite, anumitefructe, de pildă, dacă sunt consumate împreună cu zar-zavaturi crude, pot provoca fermentaţii. Se întâmplă maiales dacă este vorba de fructe dulci, cum sunt strugurii,cireşele, perele, caisele, piersicile, prunele, smochinele,curmalele şi portocalele, în timp ce merele, bananele,lămâile, ananasul şi toate fructele de pădure sunt bine

suportate împreună cu zarzavaturile. Apariţia fermen-taţiilor se poate evita dacă mâncarea este mestecatăbine, încet, temeinic, şi dacă nu se mănâncă mult deo-dată. După cum am mai amintit, se recomandă mesemici şi dese. Este uimitor cât de rapid revine la normalaciditatea sucului gastric după acest fel de alimentaţieşi cum sunt stimulate glandele digestive. Există persoanefoarte sensibile în ceea ce priveşte toleranţa faţă de ali-mente care vor trebui să mănânce fructele sau zarzava-turile separat. Dar să nu exagerăm, căci nu există oregulă universal valabilă nici în această privinţă. Sala-tele, de pildă, se pot folosi singure ca aperitiv dar şi eletrebuie mestecate foarte bine.Mixerul şi aparatul de făcut sucuriMixerul este indispensabil pentru masa naturistului.Îl folosesc mai ales persoanele în vârstă, ce au protezădentară. Este maşina de gătit a naturistului. Cei gravbolnavi, ca şi persoanele cu afecţiuni gastrice sau in-testinale, mai au nevoie şi de storcător pentru fructesau legume. O cură de suc din varză creaţă poate vin-deca ulcerul în zece zile. Dar şi naturiştilor sănătoşi leplace sucul de zarzavaturi.Naturistul şi laptelePentru lămurire, încă un cuvânt despre proteinaanimală. Renunţăm cu totul la alimentaţia cu carne,pentru că provoacă aciditate. Dar nu la lapte deşi estede origine animală, deoarece proteinele pe care leconţine sunt substanţe cu cea mai completă structură;el trebuie băut nefiert sau nepasteurizat. Totodată,laptele are o mai mare cantitate de substanţe bazice,încât curăţă corpul de acizii dăunători şi, asemenea zavaturilor crude şi tărâţelor, vindecă multe boli.Referitor la reţetele care urmeazăStimatele cititoare sunt rugate să nu considere

reţetele „literă de evanghelie"; ele pot să le combineşi să le îmbunătăţească după propria lor plăcere. Ocititoare ne scrie: „ Ceea ce-mi place îndeosebi la ali-mentaţia crudă este că permite o deosebită variaţie, îţistimulează fantezia ca să încerci tot felul de reţete noişi ne oferă o varietate atât de mare de combinaţii, cumnici nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar fi fost posibilăla un atare regim."O problemă o constituie germenii de grâu. Dacăsunt foarte proaspăt pregătiţi, au un gust dulce, minu-nat, care se schimbă însă rapid chiar la o temperaturănormală. De aceea, trebuie să ne procurăm o cantitatemai mare şi să o ţinem la frigider, grâul păstrându-şiputerea de germinare intactă, germenii având aceeaşivaloare nutritivă; cruzi, ei reprezintă o hrană cemăreşte rezistenţa şi vigoarea organismului. Prepara-tele care trebuie mâncate uscate, pentru a putea fimestecate uşor, se omogenizează bine cu linguriţa şise sfărâmă. De exemplu, dacă vrem să adăugăm miere,preparatul se amestecă mai întâi; dacă în loc de stafidevrem să folosim alte şi alte fructe uscate, ele trebuiemărunţite. Dacă este vorba de mai multe feluri demâncare la masă, să nu fie aduse toate o dată, ci unuldupă altul. De preferat să se înceapă cu salate sauamestecuri de mixer. Preparatele gata de servit să fieîntotdeauna frumos garnisite.REŢETE ŞI PLAN DE MENIUPentru a putea folosi toate reţetele din această car-te, trebuie neapărat să fie citit capitolul Adaosuri.Câteva lămuririLg. = lingură.Lgţ. = linguriţă.Făină = făină integrală de graham.Fulgi = sunt numite astfel oricare din crudităţile

obişnuite regimului naturist care se taie mărunt sau sezdrobesc ori se macină mare, după ce au fost în prea-labil înmuiate; deci nu este vorba de fulgii preparaţiindustrial, deşi, în prezent, există în comerţ astfel deamestecuri de fulgi preparaţi natural, dar care suntfoarte scumpe.Ou = totdeauna crud, de preferat doar gălbenuşul.Sare = este vorba doar de sarea de mare sau sareavegetală.Uruială (crupe) = amestecuri de diferite cerealemăcinate mare, plus mei.Uruială moale = amestec de crupe înmuiate.Zahăr = lactoză sau zahăr nerafinat.98REŢETE CLASICEReţetă de ovăz4 lg. de uruială de ovăz, l lg. crupe de susan saude migdale, 2 lg. ulei, l lg. de miere sau de zahăr,l lgţ. de anason sau de chimion şi mieji de floarea-soarelui cruzi.Reţetă de uruială moale (muiată)Uruială dulce4 lg. uruială, 2 lg. ulei sau smântână, 2 lg. stafide,l lg. banană zdrobită sau un măr ras, l lgţ. miere sauzahăr, puţină ceapă, l lgţ. suc de lămâie, l lgţ. drojdie.Se amestecă totul bine şi se presară nuci sau migdaledate prin maşină. Să se pună mai puţin grâu, pentrucă este greu de mestecat, iar porumbul trebuie datprin maşina de tocat.Uruială picantă6 lg. uruială muiată, l lg. drojdie de bere, l lg.verdeţuri, mirodenii, l lg. ulei, 2-3 lg. ceapă, usturoi,sare, muştar sau hrean ras şi boia.Uruială cu brânză de vaci

3 lg. uruială, 3 lg. brânză de vaci, 2 lg. germeni degrâu (se pot înlocui cu tărâţe de grâu şi de ovăz),l lg. ulei, l lg. drojdie de bere, sare, ceapă, mirodenii.Altfel de uruială moale2 lg. uruială, l ou, 2 lg. germeni de grâu, 2 lg.uruială de in, l lg. hrişcă, l lg. pulbere verde, l lg.drojdie de bere, 2 lg. ulei, sare, ceapă, muştar.99Reţete cu tărâţePreparat uscat de tărâţe .2 lg. tărâţe, l lg. mieji de floarea-soarelui, 2 lg.migdale sau nuci tăiate mărunt, l lg. seminţe de inpisate, l lg. stafide puţin înmuiate, l lg. drojdie debere, l lg. ulei, l lgţ. suc de lămâie, scorţişoară, l lg.uruială de ovăz, miere. Amestecul trebuie să fie foartebine mestecat în gură.Tărâţe picante2 lg. tărâţe, 2 lg. uruială de ovăz, 2 lg. seminţe desusan zdrobite, 1 lg. de seminţe decojite de floarea-soarelui, l lg. pulbere verde sau verdeţuri, 2 lg. ulei,2 lg. ceapă, l lg. drojdie de bere, sare, mirodenii,hrean, usturoi, hrişcă.Reţete cu germeni de grâuGermeni de grâu cu bananeSă se pună puţin grâu, pentru că este greu de mes-tecat, iar porumbul trebuie dat prin maşina de tocat.O banană zdrobită sau un măr ras, 2 lg. germeni degrâu, l lgţ. lămâie, l lg. stafide, scorţişoară. Lămâiase amestecă imediat cu banana. După plac, se adaugăîncă l lg. hrişcă, pulbere minerală, un ou, l lg. chimen.Germeni de grâu cu roşii3 lg. germeni, l lg. seminţe de in măcinate, l roşiemărunţită, l lg. ulei, l lg. drojdie de bere, ceapă, sare,mirodenii, eventual puţin suc, lămâie şi smântână.

Germeni picanţi5 lg. germeni, l lg. seminţe de in măcinate, l lg pulbere de plante medicinale sau verdeaţă, l lg. droj-100die de bere, l lg. ulei, 3 lg. lapte, l lg. ceapă rasă şiusturoi, sare. Amestecul se aranjează şi se ornează cupătrunjel sau arpagic verde.Germeni de grâu dulciSe amestecă germenii cu lapte crud sau acru, saucu brânză de vaci la care am adăugat suc de portocale,puţin ulei şi miere.Reţete cu brânză de vaciBrânză de vaci cu morcovi3 lg. de brânză de vaci, 2-5 morcovi potriviţi, depreferat din soiul carote, raşi mărunt, l lg. germenide grâu, l lg. ulei, l lg. drojdie de bere, 2 lg. ceapă,sare, mirodenii, l lgţ. cu suc de lămâie, pulbere mi-nerală. Se garniseşte cu felii de morcov.Brânză de vaci cu roşii2 lg. de brânză, l lg. de ulei, l roşie mărunţită,l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui sau nuci tăia-te mărunt, puţină ridiche şi ceapă, sare şi mirodenii.Se garniseşte cu nuci sau alune.Brânză de vaci cu banane3 lg. brânză proaspătă, l lg. ulei, 3 lg. germeni degrâu, l banană zdrobită, l lgţ. de suc de lămâie, l lg.stafide, miere, pulbere minerală. Se garniseşte cu feliide banană.Brânză de vaci cu ceapă3 lg. brânză proaspătă, 3 lg. ceapă, 2 lg. germenide grâu, l lg. seminţe de in pisate mărunt, 2 lg. ulei,1011 lg. drojdie de bere, sare, pulbere verde. Se garnisesccu pătrunjel.

Brânză de vaci cu drojdie de bereAre gust de creier pane.4 lg. brânză, 2 lg. ulei, l lg. drojdie de bere, dupăplac puţină sare. Bine amestecat.Reţetă cu năut(aliment pentru cei cu munci grele)2-3 lg. năut bine înmuiat se zdrobesc bine cu unfăcăleţ, se storc şi se trec prin râşniţa de cafea sauprin mixer. Totul se pune în vasul de la mixer. Seadaugă l lg. de tărâţe. Nu se umple recipientul.Năutul mărunţit se amestecă cu l lg. drojdie debere, 2 lg. germeni de grâu, 3 lg. ulei, l lg. ceapă,sare, l lgţ. cu praf de mirodenii din rosmarin şi cimbruşi, după gust, puţină paprica.Reţetă cu soia1 lg. soia, l lg. grâu, l lg. orez, l lg. mei, l lg.seminţe de in. Totul se mărunţeşte şi se ţine 12 orela înmuiat. Apoi se amestecă cu 2 lg. ceapă, l lg.plante medicinale praf, 2 lg. ulei, l lg. drojdie de bere,puţin hrean ras, muştar, puţină sare.Se garniseşte cu frunze de pătrunjel.Reţetă cu mei sau orez2 lg. mei, orez crud, l lg. boabe crude de ovăz,2 lg. susan, totul bine fărâmiţat (cei cu proteză folo-102sesc făină de mei), 1-2 lg. tărâţe, l lg. drojdie debere, l lg. ulei, l roşie bucăţele, sare, mirodenii,hrean. Se garniseşte cu felii de roşii.Mei sau orez dulceAcelaşi amestec, dar în loc de roşii, sare şi miro-denii, se adaugă miere, bucăţele mici de mere, 2 lg.smântână. Se garniseşte cu felii de banană.

Preparatele făcute cu mixerulMixerul este maşina de gătit a naturistului. Cu aju-torul lui se pot realiza nu numai preparate din fructe,ci mai ales din zarzavaturi, bogate în substanţe bazice,din rădăcini, frunze, plante erbacee sălbatice, ca urzicileşi păpădia, la care se pot adăuga tot felul de mirodeniişi plante medicinale.Preparatul la mixer cere puţină muncă şi, cu adaosu-rile corespunzătoare, poate conta drept masă principală.Cantitatea de lichid trebuie să fie astfel potrivităîncât amestecul să nu fie prea dens, ca să nu forţămmotorul; fructele cer mai puţin lichid, în timp ce zar-zavaturile cer mai mult. Dacă amestecul este preasubţire, nu se mărunţeşte bine. Pentru diluare, cel mai, '' > 9

bine se pretează mustul dulce sau laptele crud. Pentru„a drege" preparatul, se pot adăuga, peste toate celenecesare, o jumătate de măr sau un măr întreg, ori ojumătate de banană, după care se mai lasă mixerul săfuncţioneze, pentru a omogeniza amestecul. După gust,se pot adăuga fructe mărunţite sau ceapă, ca să existeşi ceva crocant „de ronţăit". Adaosurile de ouă, castra-veţi, ulei şi roşii se pun de la început în aparat. Dacătotuşi motorul este prea solicitat, se mai poate adăugapuţin lichid. Cu cât terciul este mai fin cu atât el103împovărează mai puţin stomacul. Mixerele cu turaţiemică să fie încărcate numai cu jumătate din cantitateastandard pe care o pot tritura.După ce terciul este suficient de bine omogenizat,după plăcere sau după gust se mai pot adăuga seminţede in, fin mărunţite, germeni de grâu, tărâţe sau făină.De îndată ce observăm însă că motorul este forţat preamult şi merge greu, scoatem aparatul din priză. Vasul

în care se află preparatul poate fi şi el golit.Reţeta IDeoarece acest amestec poate să constituie masaprincipală, mai adăugăm (pentru o persoană) l lg.drojdie de bere, l lg. ulei, l lg. germeni de grâu sauuruială de mei, seminţe de in, 1-2 lg. mieji de floarea-soarelui, nuci sau seminţe de pin coconar mărunţite,mirodenii, paprica, roşii tăiate, soia. După experienţapersonală, se poate pregăti o masă foarte bună. Pre-paratul se garniseşte cu felii de mere sau de banane,sau cu pătrunjel şi alte zarzavaturi. Cei fără dinţi potpune şi ei în mixer alimentele mai tari, dar să leînmoaie înainte.Prin mărunţire cu mixerul zarzavaturile pierd puţinăvitamină C, pierdere neglijabilă faţă de avantajele pecare le oferă un atare amestec. Începătorii să adauge(iniţial), pentru îmbunătăţirea gustului, mere şi banane.După scoaterea din mixer să se adauge multe roşii şipeperoni. Dacă gustul nu este satisfăcător, se mai poa-te pune şi o banană zdrobită.Reţeta II (două persoane)3 mere rase mărunt se pun în mixer cu o cană delapte crud, l lg. de stafide înmuiate şi l lg. susan. Seamestecă terciul cu 4- 5 lg. tărâţe, 1-2 lg. germeni de104grâu, l lg. mieji de floarea-soarelui înmuiaţi, l lg. ba-nane uscate în feliuţe. Cei fără dinţi renunţă la adao-surile tari.Acest preparat serveşte ca mic dejun.Reţete de fulgiFulgi de mei2 lg. uruială de mei, l lg. seminţe decojite de floa-rea-soarelui, l lg. uruială de seminţe de in, l mărrăzuit mărunt (sau fructe de pădure), l lg. de stafide,

puţină lămâie, 2 lg. smântână sau pastă de migdale şi,după cerinţă, lactoză sau miere. Totul bine amestecatşi presărat cu pulbere de nuci.Fulgi de crupe3 lg. crupe înmuiate, l banană zdrobită, l mărrăzuit, 2 lg. smântână, l lg. stafide, zahăr, se amestecă,se presară cu făină de migdale, se amestecă cu banane.Fulgi de bananeUn măr şi o banană tăiate bucăţele, 3-4 lg.smântână şi ceva germeni de grâu şi seminţe de pincoconar.Fulgi de smochine sau de curmaleO cană smochine sau curmale înmuiate mai dinainte,2 lg. seminţe de floarea-soarelui sau nuci, 2-3 lg.smântână, iar deasupra se pun migdale date prin maşină.Fulgi de susan2 lg. seminţe de susan măcinate împreună cu câţivagermeni de grâu, l lg. stafide, l cană fructe (sau fructede pădure), 2 lg. brânză de vaci, lactoză, pulbere minerală.105Fulgi de castraveţi2 lg. de nuci sau seminţe de pin coconar, 2 lg. ceapătocată mărunt, l cană plină de cubuleţe de castraveţităiaţi mic, l lg. germeni de grâu, l lg. drojdie de bere,l lg. ulei, sare şi, după gust, l lg. stafide.Fulgi de cartofi cruzi (vezi în cap. l, subcap. Masade seară)Fulgi din boabe întregi2 lg. boabe întregi de cereale înmuiate, 50 gramecarote, l lgţ. miere, l lgţ. hrean ras, l dl frişca bătută.Fulgi de smochineSe înmoaie de seara 2-4 smochine, o mână de sta-fide, l lg. seminţe decojite de floarea-soarelui, puţine

tărâţe. Dimineaţa se adaugă l lg. germeni de grâu şieventual zeama de la o portocală. Smochinele semărunţesc şi se pune şi o banană tocată. Este foartebun la gust şi relativ ieftin.Fulgi uscaţi1 lg. crupe de ovăz, l lg. tărâţe, l lg. ulei, 2 lgţ.miere, l lg. suc de portocale, l lg. stafide înmuiate şil lgţ chimen. Ca desert, lapte crud.Reţete de supeSupă de roşiiO cană şi jumătate de roşii, 3 lg. ceapă tocată,3 lg.nuci pisate sau tăiate mărunt, 2 lg. smântână,arpagic verde sau praf de verdeaţă, eventual puţinăsare. Dacă supa trebuie puţin încălzită pe plită sau lafoc mic, se amestecă continuu. De preferat să seîncălzească într-un vas cu apă.106

. Supă de zarzavatl cană suc de zarzavat sau de piureu de caroteamestecate cu 2 căţei de usturoi se pun în mixer cu1/2-1 cană de lapte', 1-2 lg. seminţe decojite de floa-rea-soarelui sau mieji de nuci (alune), drojdie de bere,ulei şi mirodenii, sare.Preparat de linte3 lg- linte înmuiate, 3 lg. tărâţe, 2 lg. uruială deseminţe de in sau susan, puţină boia de ardei, l ba-nană,1lg. drojdie de bere, puţină sare, l lgţ. chimen,totul bine amestecat, garnisit cu felii de roşii.Pâine coaptă la soareAceastă pâine gustoasă se prepară din crupe decereale măcinate proaspăt cu ajutorul unei râşniţeelectrice de cafea. Dacă crupele sunt prea vechi,pâinea capătă un gust amar.

Varianta clasică500 g crupe de secară, 200 g stafide, l dl ulei,2 Igţ. sare, puţin chimen.Totul se înmoaie cu foarte puţină apă; în cazul încare coca este prea moale, se mai presară crupe. Sefrământă bine, sau se dă prin maşina de tocat. Cocatrebuie să fie aşa de tare, încât să nu se lipească demâini. Deoarece acest aluat se usucă, nu se coace, else întinde în foi de 4 mm grosime. Eu am comandatunui meseriaş un adaos la maşina de tocat, sub formaunei pâlnii cu gura lată de 4 mm x 8 cm; o micăbandă rulantă transportă coca, aceasta ieşind sub for-ma unei benzi late din maşina de tocat.107Pentru ca turta sau felia să se poată usca şi dede-subt, se procură site corespunzătoare. Cât timp acesteturte sunt încă umede, se crestează adânc cu un cuţitmărimea feliilor, pentru ca să se preteze bine pentrusandviciuri. După ce se usucă, pâinea se rupe mai uşorla locul crestăturii. Vara, pâinea se poate usca foartebine la soare şi poate fi folosită după trei ore.Iarna se poate găsi un loc pe calorifer, unde aluatulsă fie încălzit la o temperatură care nu depăşeşte40°C. Între sită şi sursa de încălzire se pun nişte şip-cuţe de lemn.Pâinea este mai gustoasă când nu este încă uscatăde tot. Dacă vrem să o păstrăm când încă nu s-a coptbine-bine, se pune în frigider în pungi de plastic, altfelse înăcreşte în câteva zile. Desigur că feliile pot filăsate să se usuce bine de tot.Varianta IÎn loc de 500 g crupe de secară se pot face alteamestecuri, după preferinţă ca, de exemplu, 200 g cru-

pe de grâu, 200 g crupe de orez, 100 g seminţe de in.Se adaugă 250 g stafide mici. Pentru coacere este ne-voie de trei site deoarece creşte mult.Varianta a II-aÎn loc de a înmuia amestecul în apă se poate răzuişi încorpora o jumătate kilogram de mere.Varianta a III-aÎn loc de stafide şi apă se poate adăuga o jumătatede kg roşii, ceva mai multă sare. O astfel de „Pâine"se poate face şi din carote răzuite, sau legume, dupăcum cere mai multă sau mai puţină apă. Se pot pre-para şi pâini de orz, orez şi variantele acestora cu108adaosuri de nuci (eventual şi stafide şi mere). Meiulse pretează mai puţin, deoarece se amăreşte. Se potadăuga în cocă seminţe de mac sau chimen.Alt fel de pâine coaptă la soareCerealele se pun puţin la încolţit, se dau prinmaşina de carne, se frământă cu ulei şi apoi totul seprepară ca mai sus.Biscuiţi de migdale150 g pastă de migdale, 150 g curmale fără sâmburi,150 g smochine tăiate, înmuiate înainte. Curmalele şismochinele se dau prin maşina de carne. Se frământăşi se taie în forme diferite.Chec pentru Crăciun200 g curmale, 200 g smochine, 200 g prune, 200 gstafide. Totul se dă prin maşina de carne şi se ames-tecă cu 200 g nuci sau alune, 200 g stafide întregi,puţină coajă rasă de lămâie şi mirodenii. Se adaugăatât cât înghite amestecul, făină şi ulei. Totul se puneîntr-o formă unsă cu ulei şi se lasă să stea o oră.Reţete de cozonacAluat de cozonac — pentru o tavă lungă de 30 cm

300 g stafide, 200 g făină integrală; stafidele sezdrobesc prin maşina de carne şi se amestecă bine cufăina. Se întinde totul într-o tavă tapetată cu făină.Este avantajos să se lase să se usuce pe o sită.Cozonac cu fructeAluatul, pregătit ca mai sus, se acoperă cu felii debanane (tăiate în lung), care se pun de-a lungul mar-ginii şi se înfig bine până spre mijlocul foii. Urmează109un strat subţire de migdale rase, peste care se punfructe de pădure sau alt fel de fructe ce pot fi zdrobitesau întregi. Dacă este nevoie, umplutura se îndulceştecu miere şi, la sfârşit, se garniseşte cu smântână.Cozonac cu bananeSe acoperă foaia de cozonac cu banane, ca mai sus,urmează un strat de nuci date prin maşină şi deasupralor un strat de banane. Deasupra, drept garnitură, un stratsubţire de miere, presărată cu nuci date prin maşină.Cozonac cu mere şi bananeUmplutura constă din două banane zdrobite bine,amestecate cu 3 mere rase şi 300 g nuci tăiate mărunt.Se netezeşte şi se garniseşte cu nuci (alune) sau feliisubţiri de mere.Cozonac cu fructeUmplutura constă în 400-500 g prune uscate, carese taie mărunt şi se amestecă cu 200 g nuci tăiatesubţire. Se adaugă scorţişoară, se garniseşte cu se-minţe de pin coconar.Dulciuri şi carameleCaramele cu cocos400 g stafide, 100 g nucă de cocos răzuită, se dauprin maşina de tocat carne, apoi pasta se întinde şi setaie în pătrăţele.Bombiţe de susan

300 g seminţe de susan, 350 g făină integrală, 250 gmiere se frământă bine cu câteva picături de ulei, sedă forma unei biluţe şi se tăvăleşte prin susan.110Bombiţe cu stafideStafidele se dau prin maşina de tocat carne, se facbiluţe, şi se tăvălesc prin răzătură fină de nucă de cocos.Bomboane cu curmale (prăjituri)Curmalele fără sâmburi se dau prin maşină, sefrământă cu pastă de migdale sau puţin unt, pasta seîntinde într-o foaie şi se taie pătrăţele.Bomboane cu nuci (prăjituri)Câte o treime de curmale, prune uscate şi nuci sedau prin maşină, amestecul se întinde ca o foaie şiapoi se taie în pătrăţele.Curmale umplute (sau prune)Se scot sâmburii din curmale (sau din prune), seumplu cu răzătură de nucă de cocos sau pastă de mig-dale. Se mai pot adăuga şi nuci.Reţete de creme şi paste de uns pe pâineCremă de miere1 lg. miere, 4 lg. brânză de vaci, l lg. lapte, l lg.de nuci râşnite pulbere. Se amestecă bine şi se garni-seşte cu afine sau nuci.Cremă de mere2 mere, l banană, l lg. stafide, 1-2 lg. nuci, puţinămiere, o cană lapte. Se dau prin mixer, iar pasta segarniseşte cu felii de banane. Se pot folosi şi fructede pădure sau alte fructe.Cremă de căpşuni sau fragil cană de brânză de vaci, l cană căpşuni zdrobite,puţină miere. Se amestecă totul bine. Se presară dea-supra pulbere de nuci şi se garniseşte cu căpşuni.111

Pastă de ridichi (de uns pe pâine)1 cană de brânză de vaci, l lg. ceapă tocată mărunt,3 lg. ridichi rase, l lg. drojdie de bere, l lg. praf deverdeaţă, alte mirodenii (chimen). Deasupra se pun ca-rote rase.Marmeladă de curmale (dulceaţă)2 căni de curmale fără sâmburi, l cană de mustdulce sau suc de ananas, l cană de stafide: Se lasăcâteva ceasuri să se pătrundă bine curmalele şi stafideleşi se trec prin maşina de tocat ca să fie ca un terci.Marmeladă de căpşuni (fragi)O cană de curmale fără sâmburi, l cană de stafide;se lasă să se înmoaie câteva ore în 2 căni de căpşuni(fragi) zdrobite, în care s-a pus puţină lămâie. Se potadăuga şi smochine înmuiate. Se procedează ca mai sus.Sosuri pentru salateSos de drojdie de bere sau maioneză1 lg. drojdie de bere, 2 lg. ulei, l sfert de ceapărasă, usturoi pisat sau tăiat mărunţii, 1-2 lg. hrean ras,puţină sare, mirodenii. Dacă în loc de maioneză dorimsos, se subţiază corespunzător cu lapte.Sos de roşii1-2 roşii zdrobite se strecoară prin sită, se adaugă3 lg. smântână, verdeţuri de bucătărie, praz, ridiche,maghiran, sare.Sos de portocale3 lg. suc de portocale se bat bine cu l lg. de nucişi l lg. de lapte praf.112Maioneză de brânză de vaci2 lg. de brânză de vaci se freacă cu lapte, se adaugăl lg. ulei, ceapă tocată, frunze verzi de arpagic, pătrunjel,

puţină miere, În loc de brânză de vaci şi lapte se poatefolosi lapte smântânit sau lapte prins şi smântână.Sos din lapte acruCâteva linguriţe de lapte acru sau iaurt, l ou,puţină sare.Reţete de salateSalată de varză2 căni de varză tocată, o jumătate de cană cu ri-dichi de lună tocate mărunt, puţin piper verde tocatmărunt, o roşie mărunţită, praz tocat, 3 lg. pătrunjeltocat. Se amestecă cu sos sau cu maioneză (din reţete-le noastre).Salată Waldorf2 căni de mere tăiate cubuleţe, l cană de ţelinătocată, o jumătate de cană cu nuci tocate, o jumătatede cană cu struguri fără sâmburi, se amestecă cu ma-ioneză. Se serveşte pe un platou de salate. Fiecareporţie se garniseşte cu nuci.Salată amestecatăTot felul de rădăcini şi frunze de zarzavat bine to-cate, se amestecă cu cubuleţe de banane şi mieji denucă zdrobiţi. Se adaugă sos de portocale.Salată de mazăre (sau de năut)Mazărea dulce sau năutul puţin înmuiat se zdro-•

beşte puţin, apoi se adaugă puţină ceapă, drojdie debere şi mirodenii, plus un sos.113Salată din resturile de la centrifuga pentru suc1. Se freacă cu ulei şi drojdie de bere, se adaugăsare şi ceapă. Obţinem o delicatesă!2. Se pune o parte din resturi, o parte terci debanane, seminţe de floarea-soarelui, ulei. Cealaltă par-

te de resturi se pune în puţină apă, eventual să fer-menteze şi, după 1-2 zile, se stoarce printr-un tifonsau cu o presă.Salată din plantule din seminţePlantulele (răsadurile) se toacă şi se amestecă cu2 părţi banane mărunţite, mere, scorţişoară, smântână.Plantulele pot fi adăugate şi în alte salate. Se preteazăcel mai bine ca adaos la preparatele de mixer.Salată de păpădieFrunzele fragede de păpădie se toacă mărunt şi seamestecă cu carote şi ţelină, se adaugă sos de roşii saudrojdie de bere. Se pot adăuga banane sau mere rase.Salată de ţelină50 g de ţelină rasă mărunt, 5 g hrean, l lg. pastă denuci, l lgţ. suc de lămâie, l lgţ. miere, 2 lg. smântână.Salată de carote cu ţelină2 carote rase, l bucăţică de ţelină rasă, l lg. deceapă tocată mărunt sau 2 lg. hrean ras, mirodenii. Seamestecă bine şi se adaugă sosul preferat. Carotele secombină bine cu merele rase.Salată de varză cu mere sau bananeSe rade mărunt o jumătate de varză, se amestecăcu mere rase sau banane mărunţite + lămâie. Se maiadaugă nuci tocate, lapte acru şi smântână.114Salată de varză cu miere2 căni de varză tocată, o jumătate de ceaşcă cuceapă, puţină pulbere de nuci, sos de roşii, miere.Salată de conopidăO parte de conopidă foarte bine mărunţită, o partemere mărunţite, o jumătate de parte nuci tocate, mie-re, sos. Se garniseşte cu pătrunjel.Salată de caiseO parte caise tăiate fin în cubuleţe, o parte mere

la fel de mărunţite, o jumătate de parte ţelină (tulpinăsau rădăcină rasă), puţină nucă măcinată, sos. Se gar-niseşte cu nuci sau cu fructe.Salată de sparanghelSparanghelul crud este foarte bogat în enzime şifoarte sănătos. O cană de sparanghel mărunţit, o canăde mere în cubuleţe mici, 1/2 cană ceapă, l lg. pătrun-jel tocat, praf de migdale şi sos. Se garniseşte cu spa-ranghelul întreg sau cu felii de măr.Salată de roşiiRoşii, puţină ceapă, piper verde şi ţelină semărunţesc la fel şi se prepară cu un sos din smântână.BăuturiApă de zarzavat — băutură pentru sete şi sănătateZarzavat tăiat, frunze fragede de varză, coji de ouşi altele care de obicei se aruncă; urzici, trifoi,păpădie, tot felul de plante medicinale dar şi zarzava-turi rădăcinoase — cum ar fi cartoful — după ce aufost bine spălate şi tăiate se pun într-un vas cu apă.Toate sărurile solubile în apă şi vitaminele trec în apă.115Deoarece zarzavatul nu a fost tocat foarte măruntreţine proteine, astfel că apa rămâne relativ limpedeSe păstrează la rece, la frigider sau la beci. Din aceas-tă apă se bea zilnic iar cantitatea consumată de lichidse completează din nou cu apă până ce apreciem căputerea zarzavaturilor s-a epuizat.Pentru post sau împotriva constipaţiei amestecul poatefi acrit cu lapte acru (la început se ţine la cald), în acestcaz pregătim 2 vase, pentru ca unul să aibă permanentapă de zarzavat neacrită. Dacă apa se acreşte prea repedetrebuie diluată, în timpul curei de post se poate alternaapa acidulată cu o altă apă de zarzavat. Ca să nu fieprea rece se adaugă, când bem, puţină apă caldă.

Unele cure de însănătoşire se fac doar cu o astfel deapă de zarzavat. Pe de altă parte, este o băutură foartebună contra setei si un remediu profilactic.Zeama de tărâţe — băutura minune5-10 lg. tărâţe se lasă peste noapte într-un kilogramde apă, apoi se strecoară printr-un tifon cu sau fărăpresă de mână. Cine vrea să valorifice mai binetărâţele, va mai turna încă o dată apă peste ele.Zeama de tărâţe este foarte bogată în baze, ca şiapa de zarzavat şi este deosebit de utilă în cura devindecare. Pentru a fi folosită ca apă de băut i sepoate adăuga puţin suc de fructe. Pentru prevenireareumatismului şi a multor altor boli, se recomandă înfiecare zi l litru apă de tărâţe.Suc de morcovi sau sfeclăCel mai bine şi mai uşor se face cu un storcătorelectric. Pentru variaţie, ca sucul să fie şi mai bun şimai dulce, la o jumătate de litru de lichid se poateadăuga l lg. pastă de migdale, o priză de rosmarin şicâteva picături de lămâie. Gustul nu mai este atât de116intens, dar este mult mai hrănitor. Unii adaugă laptecrud la sucul de sfeclă. Este folosit la dregerea suculuide varză şi alte sucuri. Resturile rămase în storcătorse valorifică după cum am văzut la reţetele de salate.Băutură întăritoare1 pahar mare de suc de portocale sau de sfeclă seamestecă cu 2 gălbenuşuri. Pentru a ne păstra sănăta-tea cu o atare băutură, putem înlocui o masă.Lapte de tigruLapte crud, tot felul de sucuri, ca, de exemplu, sucde morcovi, de ţelină, de varză, de portocale, ungălbenuş de ou crud, must de struguri etc.Lapte de migdale

O parte pastă de migdale, 5 părţi apă caldă; seamestecă încet. Se adaugă miere.Suc de căpşuni sau de fragi1 kg căpşuni (fragi) şi 1-2 banane se lichefiază înmixer, apoi se adaugă lapte crud.Suc medicament1 pahar cu suc de varză, de ţelină, de morcovi şide cartofi amestecate şi diluate cu puţină apă. Se beacâte un pahar înainte de fiecare masă. Se face o curăde 2-3 săptămâni. Vindecă boli de inimă, de stomacşi alte boli, sfidând toate medicamentele.Înlocuitor pentru cafea (foarte sănătoasă)l lgţ. melasă din zahăr negru de trestie. Se ames-tecă şi se dizolvă într-o cană cu lapte crud şi o canăde apă fierbinte.117Suc de castraveţiSe amestecă cu suc de portocale sau de mei.Eventual se adaugă şi puţină smântână.Băuturi cu lapteLapte de mere2 dl de lapte crud, l lgţ. suc de lămâie, puţinăscorţişoară, un măr. Totul se amestecă bine cu mixe-rul. Se adaugă o aromă (busuioc).Lapte de zmeurăSe zdrobeşte bine o mână de zmeură sau decăpşuni (fragi). Se adaugă 2 dl lapte crud, l lgţ. miere,puţină vanilie sau 2 lg. smântână şi se amestecă bine.Lapte de morcovi200 g morcovi, l portocală cojită, o jumătate debanană, l lg. suc de lămâie, l lgţ. miere. Se amestecătotul la mixer, se adaugă 2 dl lapte crud şi se maiamestecă cu mixerul.

Lapte de portocale2 portocale cojite, l ou, o jumătate de banană,puţină coajă de lămâie; se face un pireu cu mixerul.La urmă se adaugă 2-3 dl lapte crud.Lapte de verdeţuril mână plină de verdeţuri (pătrunjel, arpagic verdeetc.), l dl lapte crud, l lg. drojdie de bere, l lg. uleişi un ou; toate se amestecă şi se face un pireu lamixer. Apoi se adaugă 3 dl lapte, se drege cu sare.Poate fi servit şi drept supă,118Lapte de roşiiO roşie mare şi 1-2 linguri smântână se fac pireucu mixerul. Se adaugă 2 dl lapte crud şi se mai ames-tecă puţin cu mixerul.PLAN DE MENIUPentru ca să pregătim, încă de dimineaţă, stomaculşi întreg aparatul digestiv astfel încât să-şi poată înde-plini în bune condiţii funcţia de digerare şi absorbţiea alimentelor, să se bea imediat ce ne-am sculat unpahar cu apă de zarzavaturi sau apă de tărâţe.În ceea ce priveşte micul dejun, părerile suntîmpărţite: trebuie să fie consistent sau uşor? În ţările,zonele sau regiunile unde masa principală este cea deseară, a doua zi ar trebui să se mănânce un mic dejunuşor. Pentru sănătate însă se recomandă o cină uşoarăşi apoi, dimineaţa, un mic dejun consistent.Dar nu sunt de părere să se mănânce mult dimi-neaţa fără a-ţi fi într-adevăr foame. Dacă spre prânzapare o senzaţie de foame puternică, să-i rezistăm şi,de dragul sănătăţii, să ne abţinem până la masa deprânz, care va fi cu atât mai savurată. Cu o masăprincipală consistentă şi două mese mici, uşoare, se poa-

te foarte bine face faţă unei zile întregi de activitate;chiar şi persoanele care prestează o muncă grea vor reuşisă reziste dacă s-au obişnuit cu acest fel de alimentaţie.Valoarea nutritivă a crudităţilor nu suferă comparaţiecu alimentele fierte, total depreciate.Dacă în timpul adaptării la noul regim ne simţimobosiţi, după o zi de surmenaj intens putem mâncapuţine seminţe de floarea-soarelui ori câteva nuci sauun măr.119Cei ce sunt tributari unei vieţi agitate, consumuluiexagerat de cafea, fumatului, persoanele permanentobosite, vor găsi un ajutor de nepreţuit în regimul decrudităţi. Dacă se vor hotărî să-1 urmeze, măcarparţial, nu vor avea decât de câştigat. Nimic nuînlătură oboseala definitiv; şi cafeaua şi tutunul suntdoar nişte excitante înşelătoare care, după ce le-a tre-cut efectul, afectează şi mai profund organismul, into-xicându-1, otrăvindu-1, storcându-1 de puteri. Eu aşevidenţia efectele extraordinare pe care le au — îneliminarea surmenajului şi renunţarea la vicii — lap-tele crud, fructele dar, mai ales, stafidele puţin înmuiate.Masa de dimineaţăCa mic dejun recomandăm una din reţetele noastrede fulgi naturali, cruzi, prezentate, şi anume fulgii denuci. El poate fi completat cu o cană de lapte dulce,de ceai de plante medicinale sau de înlocuitori de ca-fea, tot după reţetele noastre.Cine renunţă greu la pâinea cu unt să o pregăteas-că după reţetele pe care vi le-am oferit. Untulpasteurizat poate fi înlocuit cu pastă de migdale (estemult mai substanţială); este bine să se pună peste untceapă cu puţin pătrunjel, în loc de marmeladă. Credcă aţi înţeles că este vorba de pâinea coaptă la soare.

Fulgii de smochine, laptele acru sunt de asemeneasănătoase dacă nu sunt prea acre.Pentru o masă uşoară de dimineaţă sunt suficienteunul-două mere şi o cană cu lapte. Chiar şi o salatăpoate fi recomandată sau o jumătate de pepene cunuci. În sfârşit, este bine să beţi şi un suc de zarzavat,o băutură întăritoare sau un mic preparat de mixercu o banană sau un măr şi smântână (vezi reţetele de120băuturi). Se pot folosi şi preparate de brânză de vaci.Deci sunt multe posibilităţi de alegere.Masa principalăPentru a procura organismului nostru suficiente va-lori bazice trebuie să consumăm zilnic, sau la douăzile, ca masă principală, o mixtură de zarzavat (vezireţetele). La desert putem alege pâinea noastră, cucafea, lipsită de otravă sau fulgii de banane. Ca va-riaţie puteţi practic alege ce vreţi, dar o salată trebuiesă existe întotdeauna ca aperitiv.La alegerea mesei principale trebuie să se ţină seamaca, din când în când, să existe şi un preparat din nuci.CinaMasa de seară poate consta din fructe proaspete,crude, fructe uscate, seminţe oleaginoase şi o cană culapte. Se poate pregăti şi o reţetă de fulgi uşoară, saucâteva nuci, mieji de seminţe de floarea-soarelui, depepene, pâine coaptă la soare cu o băutură dupăreţetele noastre. Vă recomandăm, de pildă, fulgii decartofi sau o reţetă de fulgi uscaţi deoarece sunt maiuşor digerabili şi nu măresc diureza.În general mai trebuie amintit că băuturile naturistepot fi încălzite dacă este nevoie, dar să nu depăşească30°- 40°C, cu excepţia ceaiului şi a cafelei, care nu suntbăuturi hrănitoare. Acestea este preferabil să fie puseîntr-un loc călduţ sau în apă fierbinte. Dacă le încălzim

pe aragaz, trebuie continu amestecate. În mod normalbăuturile pot fi consumate şi la temperatura camerei.121

POSTUL, CA TRATAMENTPostul este cel mai vechi tratament cunoscut şi celmai eficace posibil. Când un animal se îmbolnăveşte,primul lucru pe care îl face este să nu mai mănânce:posteşte. Cine are febră posteşte automat. Postul înseam -na curăţire, îndepărtează cauza bolii, înlesneşte elimina-rea toxinelor, reziduurilor, depozitelor, mai repede şi mairadical decât crudităţile. Stări grave, ce necesită o inter-venţie chirurgicală, pot fi ameliorate sau chiar vindecatecu ajutorul postului. Medicii credincioşi preceptelorchimioterapiei nici măcar nu pomenesc bolnavilor despre post, pe când ceilalţi, adepţi ai medicinei tradiţio-nale, îl prescriu.Chiar părintele medicinei tuturor timpurilor, Hipo-crate, spunea: „cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav,cu atât îl dărâmaţi mai mult". În vechime, conformBibliei se postea mult, pentru că nu se urmărea numaisănătatea corporală, ci şi îmbinarea lui cu rugăciunilece aduceau binecuvântarea spiritului. Desigur că, pentru utilizarea postului terapeutic este nevoie de o îndrumare, dar nu de o supraveghere permanentă.În America există mari instituţii specializate pentruaplicarea acestor cure de post şi de regim. Cei ce leconduc ridică în slăvi efectele minune ale postului, darnu uită să adauge imediat că este o metodă de tratament foarte riscantă şi, ca urmare, trebuie executatnumai sub supraveghere competentă.122Astfel că săracii, cei ce nu pot să plătească taxeleenorme ale spitalizării, sunt în mod deliberat lipsiţi de

posibilitatea efectuării unui atare tratament, numai ceiavuţi şi-l pot permite. În ţara noastră (Elveţia —n.n.)postul este puţin cunoscut şi utilizat ca metodă de tra-tament. De aceea vreau să descriu în amănunţime şifelul în care poate fi făcut şi ce reguli trebuie respec-tate, pentru ca să nu apară efecte neplăcute în timpulcurei. Consider că oamenii trebuie să afle că, alăturide alimentaţia naturistă, există şi această metodă de5 ' .tratament deosebit de eficace. Sunt convins că mulţidin cei ce vor dori să urmeze sfaturile mele vor fifoarte mulţumiţi de rezultatele obţinute.Există un singur moment periculos în desfăşurareapostului, şi anume, sfârşitul curei. Trecerea la alimen-taţia naturistă sau la regimul alimentar obişnuit nutrebuie să fie bruscă şi rapidă, cu mese cantitative şifoarte consistente: dacă durata postului a fost deose-bit de mare, un asemenea exces alimentar poate pro-voca moartea. Se începe cu un regim de lichide care,treptat, se înlocuieşte cu mese mici, uşoare, apoi dince în ce mai consistente, până se ajunge să se mănâncenormal. Respectiva perioadă trebuie să dureze totatâta timp cât a ţinut şi postul, perioadă ce este nu-mită „stingerea postului".Cine ţine seama de această regulă nu va avea sur-prize. De remarcat că şi dacă nu ţineţi post continuu,însănătoşirea va fi cu atât mai completă cu cât celedouă perioade — postul propriu-zis şi stingerea lui— durează cât mai mult timp posibil. Respectareastrictă a egalităţii celor două perioade este decisivăpentru vindecare. Numai persoanele lipsite de voinţă123

sau de rezistenţă, cum sunt bătrânii sau cei grav bol-navi, au nevoie de ajutor şi supraveghere.Eu am descoperit o metodă prin care postul estemult mai uşor de suportat, iar rezultatele obţinute suntchiar mai bune. Este postul cu apă de zarzavat, în locde apă obişnuită. Apa de zarzavat se pregăteşte con-form reţetei de băuturi. La fiecare jumătate de oră sebea un pahar din ea. Pentru pregătirea apei de zar-zavat se folosesc, acolo unde este posibil, şi plantemedicinale, de preferinţă din cele anume recomandatepentru anumite boli (informaţiile necesare le puteţiobţine din cărţile de plante medicinale şi din carteade faţă). Apa respectivă nu trebuie însă să conţinăcalorii, deci zarzavatul să nu fie tăiat mărunt sau datprin răzătoare astfel încât în lichid să existe cât maipuţine proteine. Dacă se posteşte astfel, senzaţia de foa-me dispare a treia zi, la fel ca şi postul cu apă simplă,dar apa de zarzavat nu numai că vindecă, ea oferă şianumite avantaje, în comparaţie cu postul obişnuit —la care apar mici neplăceri, ca ameţeli sau negru înain-tea ochilor —, ori dacă aveţi nervii prea slăbiţi, înacest caz capacitatea de muncă nu vă este anihilatătotal, bineînţeles dacă nu este vorba de o muncă grea.Se doarme mult mai bine decât în timpul postuluicu apă simplă, scaunul nu dispare total, iar dacă apaeste acidulată nu sunt necesare neapărat clismele, aşacum se întâmplă dacă postul a fost ţinut pentru vin-decarea unor boli intestinale.În loc de apă de zarzavat, cura poate fi efectuată şicu apă diluată de tărâţe. Dacă senzaţia de foame conti-nuă să persiste, băutura trebuie diluată şi mai multEste indicat postul în orice împrejurare? În caz decancer şi boli grave de nervi trebuie evitat. Sunt şi cazuri124

limită în care nici un specialist nu poate preciza dacăse poate sau nu posti. De fapt nu există nici un pericol.Se poate foarte bine face o încercare, o testare. Dacădupă a patra zi foamea nu vrea să dispară, dacă dincauza lipsei de somn nopţile devin insuportabile, dacăinima bate neregulat, eu recomand fie să se treacă lao alimentaţie parţială, fie să se adopte o cură de postcu întreruperi (alternativ, trei zile post, două zile între-rupere a postului, cu alimentaţie uşoară).Cât timp trebuie să postim ?Cunosc un caz de leziune gravă a măduvei spinării,urmare a unei puncţii defectuoase. Abandonat de me-dici, fără speranţă, bolnavul se mişca cu mare greutateîn scaunul său cu rotile. Literatura de faţă i-a trezitîncrederea în puterea de vindecare a postului. A postitde mai multe ori, cu întreruperi şi, de fiecare dată, aprelungit durata curei ajungând astfel la 40 de zile,dar nu i-a ajutat prea mult. Ştia că omul poate sătrăiască fără să mănânce 100 de zile şi că 60-de zilesunt socotite ca reprezentând durata /maximă necesarăapariţiei primelor semne de însănătoşire. S-a decis sămai facă o încercare. Nu avea ce pierde, iar de suferitsuferea oricum. Propria-i experienţă îl învăţase că seposteşte mai uşor cu cât se repetă mai des cura.După ce au trecut 60 de zile nu a simţit nici oîmbunătăţire hotărâtoare, dar în următoarele 60 dezile, cele ale „stingerii postului" a avut loc minunea.Ca urmare, a socotit că este de datoria lui să ţinăprelegeri asupra efectelor miraculoase ale curei. Aşaam ajuns să aud şi eu mărturia lui. Avea pe-atunci 60de ani şi se ţinea voinic şi drept ca unul de 20 ani.Cazul lui poate fi socotit, pe drept cuvânt, un re-zultat datorat postului ieşit din comun, deoarece ner-125

vii, o dată distruşi, nu se mai pot reface cu nici un felde tratament.Exemplul pe care vi 1-am dat evidenţiază, în aceeaşimăsură, nu numai eficacitatea tratamentului dar şi câtde importante sunt pentru însănătoşire voinţa bolnavu-lui şi respectarea strică a timpului „de stingere" a pos-tului. Într-adevăr, de-abia în aceste etape, după ceorganele au beneficiat de o lungă perioadă „de odihnă",de repaus fiziologic, începe refacerea lor propriu-zisă.Iar atunci când cura de abstinenţă alimentară a fostprelungită, unele organe cavitare ale aparatului digestivîşi restrâng volumul, se micşorează, astfel că primelemese trebuie să fie alcătuite numai din sucuri de zar-zavat, legume, fructe, toate diluate. Treptat se va trecela lapte, apoi crudităţi mai consistente şi, în sfârşit laalimente tari ce trebuie bine mestecate. Doar aşa se vaajunge la regenerarea totală a sistemului glandular, aţesuturilor, a întregului organism.Menţionăm că imediat ce cura de post este stopatăapare senzaţia de foame acerbă, împotriva căreia tre-buie să luptăm tot timpul cât durează „stingerea pos-tului". Poate să ni se pară foarte greu, dar rezultatelepe care le vom obţine merită efortul făcut. Postul, însine, este uşor — numai persoanele corpolente vorsimţi o oarecare oboseală — , iar dacă există încre-dere şi voinţă, reuşita este asigurată.Chiar din prima săptămână de post ne vom simţimai uşori în mişcări, parcă am avea aripi şi putere săfacem orice. Este doar o falsă senzaţie şi nu trebuiesă facem excese, pentru că putem ameţi, ni se facenegru înaintea ochilor, simptome ce pot apărea şi cânddoar ne ridicăm brusc de pe un scaun sau urcăm mairepede câteva trepte. Astfel de simptome însă nu tre-126

buie să ne sperie, sunt absolut normate, şi ele nu apardin cauza nemâncării — rezerve avem destule —, cipentru că substanţele dăunătoare din organism începsă fie descompuse, ajung în circuitul sangvin şi sunteliminate. Unii medici recomandă, în primelesăptămâni, clisme zilnice, ceea ce este folositor, în ca-zul bolilor digestive, spălaturile intestinale sunt indis-pensabile. Fiecare însă trebuie să-şi găsească singur ceeace îi prieşte mai bine. Folosind apa noastră de zarzavat,mai ales dacă este acidulată (acră) se poate renunţa laspălături intestinale. Unii se ajută cu ulei de parafină,care trece nedigerat prin intestine, dar nu e chiar ceamai bună soluţie, deoarece dizolvă vitamina A.Aş vrea să-i încurajez pe cei nehotărâţi spunându-lecă e foarte bine chiar dacă ar începe prin a posti doarcâteva zile şi, după fiecare întrerupere, ar dubla du-rata curei. Dacă la început apar tot felul de tulburăritrebuie să ne întindem în pat şi să procedăm ca şi cândam fi bolnavi. Aşa se face şi în clinicile specializatepentru un atare tratament. Mulţi, mai ales bolnavii gas-trointestinali, trebuie să înceapă prin a ţine post operioadă mai îndelungată, ca să poată trece la un re-gim de crudităţi, ceea ce se recomandă şi fumătorilor,băutorilor, cafegiilor sau altor pătimaşi.În general, este bine să nu renunţăm chiar dacă nuavem rezultate după prima cură. Trebuie să neînarmăm cu răbdare si cu voinţă si să mai încercăm ?

o dată. De asemenea, este preferabil să nu spunemîn gura mare că postim, în special familiei, care, demulte ori, mai mult ne încurcă decât ne ajută: se spe-rie, nu înţeleg de ce facem „aşa ceva", se tem că mairău ne vom îmbolnăvi. Ar fi foarte bine dacă i-amputea lămuri şi pe ei de efectele benefice ale postului

127şi i-am putea antrena să postească o dată cu noi. Dare destul de greu. Apoi, n-ar fi rău dacă, anual, întreaceleaşi date fixe, s-ar posti una-două săptămâni, curegularitate.Practicarea postului şi adoptarea unui regim măcarparţial de crudităţi ar trebui să devină un lucruobişnuit în viaţa oricărui om raţional. Niciodată nu ştiicând poate surveni o perioadă grea, de foamete saurăzboi, ori epidemii grave. Când magazinele alimenta-re vor fi goale, naturistul va avea întotdeauna rezervede grâu, mei, ovăz şi tot va găsi „crudităţi", fie elecultivate sau din flora spontană. Nu foametea sau lipsade hrană omoară omul ci faptul că frica de foameteîl va face să mănânce alimente neindicate sau alteratenumai ca să nu moară. Am citat, în capitolul 6, exem-plul a două femei care, dorind să slăbească au mâncatnumai carne, s-au îmbolnăvit şi au murit. Dacă ar fipostit sau ar fi mâncat crudităţi nu li s-ar fi întâmplataşa ceva.BOLI GASTROINTESTINALE,CARDIOVASCULARE ŞIAFECŢIUNI REUMATISMALEDeoarece vindecarea acestor boli durează mult maimult timp numai prin schimbarea alimentaţiei, este in-dicat să se urmeze câteva indicaţii.Colite, ulcere stomacale, constipaţie,tulburări nervoase ale stomaculuiUnele crudităţi pot produce neplăceri atunci cândpersoana care începe un regim naturist suferă de o boalăintestinală. Iniţial trebuie să experimentăm care suntreţetele pe care le suportăm mai bine.În general, laptele acru, laptele crud, fructele, suculde zarzavat şi zeamă groasă de tărâţe cu adaos de

ceaiuri amare sunt cele mai indicate feluri de mâncare.Prima regulă constă în faptul că totul trebuie să fiebine mestecat. Cine nu are o dantură bună trebuiesă-şi procure un mixer astfel încât să-şi poată mărunţibine diferitele alimente.În caz de colită, inflamarea intestinului gros, în ulcerese recomandă să se facă neapărat iniţial un post mai înde-lungat. Nu trebuie să se evite nici clismele, până cândintestinul nu este bine golit de toate reziduurile solide.În colitele cronice intestinul este de cele mai multeori atrofiat. O lărgire aici, în formă de fund de sac, oîngustare dincolo, încât de-abia ar mai trece un creion,nu este ceva neobişnuit, în astfel de cazuri, după129împrejurări, este necesar un al doilea post îndelungat.Se bea ceai de ţintaură, sunătoare, muşeţel, în caz dedureri abdominale este bine să purtăm o centurăstrânsă şi, din când în când, se pun comprese calde.Constipaţia trebuie urgent rezolvată, dacă există, Încaz de diaree se bea ceai de afine uscate şi sclipeţi.În ulcerele gastrice se bea, de mai multe ori pe zicâte o înghiţitură de suc de varză (varză creatănemţească) cu adaos de suc de cartofi şi de ceapă.Atâta timp cât stomacul şi intestinele sunt inflamate, nu trebuie folosite sub nici o formă alimentele tari.Sunt permise sucurile de zarzavat, apa de zarzavat(vezi reţeta) şi apa de tărâţe, laptele crud diluat; sebea câte o înghiţitură la o jumătate de oră. Având învedere că toate bolile menţionate până aici provin caurmare a hiperacidităţii, toţi bolnavii de stomac careau adoptat regimul nostru ne-au spus că praful mine-ral bazic pe care 1-am prescris a fost foarte bun.Multe alte boli sunt o consecinţă a constipaţiei. Deaceea nu are nici un sens să căutăm să vindecăm o

boală înainte de a fi reglată defecaţia. Este necesarminimum un scaun pe zi; de preferat două-trei. Scau-nul trebuie să fie moale şi să nu miroasă greu. Înconstipaţie se produce o substanţă de putrefacţie careajunge în sânge prin pereţii intestinului şi care e foartedăunătoare. Purgativele repetate distrug flora şi mucoasaintestinală, urmarea fiind apariţia infecţiilor şi a ulceru-lui. Recomand o cură de tratament care, pentru înce-put, durează două luni. În cazuri grave, intestinultrebuie curăţat, în prima etapă, prin mai multe clismesau chiar cu spălaturi intestinale. Se poate ca scaunulsă pară normal, dar în anumite anse intestinale pot săexiste încă resturi întărite, constituite de alimente ce130

lnu au fost complet digerate. Slăbirea şi bolile necunos-cute îşi au de multe ori originea în această cauză.După un control radical, un post şi clisme, alimentaţiase face în felul următor: în cazuri grave, pentru vinde-care se recomandă o cură de câteva săptămâni cu sucurisau zeamă acidulată de zarzavat. După aceea, miculdejun (dimineaţa) va fi alcătuit din 2 linguri seminţede in, o linguriţă chimen sau anason, 1-2 linguri tărâţeuscate, puţin ulei şi miere. Ca desert, un măr şi obăutură din plante medicinale. Masa de prânz — fulgide cartofi cruzi sau salată-amestec, fără oţet saulămâie, eventual amestecată cu măr, banane,smântână, brânză proaspătă sau mirodenii. Pentru ceifără dinţi sau cu proteză, un preparat la mixer. Masade seară — 6-7 smochine ce au fost înmuiate pestezi. Apa în care s-a înmuiat se bea cu plante medici-nale. Eventual, un măr.

Uleiul de Haarlem este foarte sănătos pentru or-ganele digestive şi ficat (contra colicilor biliari) şi aretotodată efect laxativ. De aceea recomandăm dimi-neaţa şi seara, înainte de masă, câte o capsulă şi 1-2capsule de usturoi pe zi. După fiecare masă este binevenit un ceai dintr-o singură lingură plante medicinale,la care se adaugă l lingură substanţe minerale. Se-minţele de in se iau numai dimineaţa, din cauza aci-dului cianhidric care este toxic.La mai mult de trei scaune pe zi se opresc smo-chinele. Timp de două luni intestinul va fi obişnuitdoar cu acest regim, până se trece la alimentaţia nor-mală cu crudităţi.Laptele crud nu constipă, de aceea este recomandat,la fel şi cel acru, înainte de a se îngroşa.131Amintim aici un ceai medicinal laxativ. Se preparădin coajă de cruşin, dracilă. filimică, păpădie, porum-be, ţintaură, muşeţel şi soc.Se recomandă plimbări mai lungi dimineaţa, de merspe jos la serviciu, gimnastică, masaj.Activitatea intestinală deficitară este adesea la origi-nea unor boli de nervi şi insomnii. Aceste neplăceri,dacă sunt cronice, nu se vindecă uşor, chiar prin alimentaţia naturală. Atunci bolnavul trebuie să-şi aleagămâncarea ce i se potriveşte cel mai bine. În caz debalonări se va mânca mai puţin, în caz de tulburărinervoase, cure de ceai de odolean. În caz de consti-paţie rebelă, elixir şi mixtură de plante sub formă demetalmucil; dacă după defecare apar hemoragii sauun prolaps rectal, se fac clisme sau băi de şezut dupăfiecare scaun, împotriva insomniei, două capsule deulei de Haarlem.Boli de inimă, hiper- şi hipotensiune arterială,prevenirea varicelor

Printre altele, sângele conţine două substanţe caresunt necesare pentru sănătatea inimii şi anume, coles-terolul şi lecitina. Colesterolul este o grăsime, cantita-tea lui în sânge fiind reglată de lecitină, astfel încâtsă nu depăşească un anume nivel peste care devinenociv. De îndată ce hrana este fiartă, enzimele lecitineisunt distruse şi, o dată cu ele, şi capacitatea acesteiade a mai ţine sub control nivelul colesterolului. Urmare, respectiva grăsime se acumulează în sânge. De asemenea şi dacă alimentaţia noastră conţine multe ? 5

prăjituri, cocării, grăsimi şi ulei încălzit. Când cantitatea este prea mare, surplusul se depozitează pe pereţii132arterelor sub formă de ateroame (plăci, cheaguri decolesterol), aşa încât circulaţia sangvină este multîngreuiată. De aici rezultă hipertensiunea. Muşchii ini-mii nu mai sunt irigaţi suficient de către delicateleartere coronariene, acum aproape înfundate, ceea ceare ca urmare anghina pectorală. Datorită desprinderiiunui aterom (sau mai multe) de pe pereţii arterelorşi pătrunderii lui în fluxul sangvin, circulaţia normalăa sângelui este la un moment dat stăvilită printr-oîngustare mare a vasului, care se rupe şi apare infarc-tul. Hipertensiunea poate apărea deci şi datorită ar-terosclerozei. Hipotensiunea arterială are aceeaşicauză ca hipertensiunea, numai că în acest caz vaseleînfundate cedează presiunii şi se lărgesc. Varicele pro-vin tot din această cauză.Prin regimul de crudităţi se pot evita toate acesteneplăceri.Deoarece nu numai uleiurile şi grăsimile favorizea-ză producerea colesterolului, ci şi ouăle şi laptele şiîncă multe alte alimente, înţelegem de ce, pentru vin-decarea bolilor de inimă nu este suficient să evităm

mâncărurile grase, cum recomandă şi medicii, ci estenecesar ca prin alimentaţia de crudităţi să ne îngrijimca sângele să primească suficiente cantităţi de lecitină,absolut necesară.Să luăm, de exemplu, gălbenuşul de ou, careconţine foarte mult colesterol, dar şi lecitină. Dacăeste crud, echilibrarea cantităţii de colesterol pus înlibertate este reglată de lecitină existentă, în conse-cinţă putem spune că deşi gălbenuşul de ou are multcolesterol este foarte sănătos, dar mâncat doar crud.Dacă este fiert sau chiar încălzit la 50°C, aşa încâtlecitina să-şi piardă puterea de acţiune, grăsimea133acţionează asupra inimii îmbolnăvind-o, aidomaoricărei alte grăsimi fierte. ^Un alt exemplu: laptele este sănătos. Dacă i sescoate untul, lecitina rămâne în laptele din putină, iaruntul acţionează ca un aliment cu excedent de colesterolşi de aceea trebuie să fie evitat de cardiaci. Din păcateatât smântâna cât şi laptele de putină se pasteurizea-ză, aşa încât îşi pierd valoarea nutritivă, ca şi toatecelelalte alimente fierte.Jumătate din populaţia noastră moare din cauza cri-zelor de inimă şi aproape toată cealaltă jumătate datorită altor boli de nutriţie, care sunt şi ele pricinuite maiales din cauza pregătirii hranei prin fierbere. Cardiaciitrebuie să evite următoarele mâncăruri: carne, grăsi-me animală, grăsime vegetală compactă, unt, ulei fiertzahăr rafinat şi orice este pregătit cu el, pâinea albăşi cozonacul, zaharicalele şi sarea. Astfel evoluţia boliipoate fi împiedicată într-o oarecare măsură, dar bol-navul nu poate fi vindecat. Pentru vindecare este ne-cesară trecerea la regimul de crudităţi. Numai atuncicolesterolul ce este depus pe pereţii vaselor este des-

compus cu ajutorul enzimelor din lecitina vie. Colesterolul este 100% acid.Influenţa dăunătoare a căldurii este izbitoare îndeo-sebi asupra uleiului, în timp ce uleiul încălzit este deosebit de nociv, uleiul obţinut prin presare la rece estedimpotrivă, foarte sănătos. Asemenea lecitinei naturale,curăţă arterele înfundate. Cele mai nocive sunt uleiurileşi grăsimile hidrogenate, care în timpul fabricării suntsupuse la temperaturi mari şi sunt astfel conservatenelimitat. Un biolog american le numeşte duşmanul nr.1 al omenirii civilizate. El afirmă că aceste uleiuri şigrăsimi sunt cel mai frecvent folosite în America. Sunt134utilizate pe scară largă în industria alimentară datoritădurabilităţii lor nelimitate şi a prelucrării mai uşoare.Desigur că şi în Europa se consumă tot atâta ulei şigrăsime, pentru că aici fiecare al 21-lea om moare deo boală de inimă.Zahărul rafinat, cocăriile, pâinea albă constituie, deasemenea, în mare măsură, alimente care încarcă or-ganismul cu grăsimi şi colesterol şi sunt mai mult decâts-ar putea bănui generatoare ale infarctului cardiac şiale calculilor biliari. Deci zahărul rafinat şi fiert (decişi fructele fierte) şi făina fiartă sau coaptă trebuie evitate.Reumatism, artrită, artroză, sciatică, dureriale articulaţiilor, coapsei şi coloanei vertebraleSă se recitească, pentru reîmprospătarea informaţii-lor, capitolul 13 referitor la cantitatea de acizi dincorp. Cine vrea însă să se vindece cât mai rapid, găseşteaici şi alte indicaţii. Cel mai eficace din toate este pos-tul, ca urmare să se studieze cu atenţie capitolul „Postul,ca tratament" şi să se familiarizeze cu el. Încercăm întâicâteva zile, apoi ne apropiem treptat de 40 de zile.Se poate recomanda tot atât de bine şi o cură de

zarzavat. Dăm mai jos câteva îndrumări privitoare lacâteva proceduri ajutătoare pentru cura de vindecarea bolilor de mai sus.Baia de abur sau sudaţiaPe un scaun se pune un prosop pluşat, împăturitîn patru, ca să absoarbă transpiraţia; ne dezbrăcămşi ne aşezăm pe scaun, cu picioarele puse pe unscăunel. Sub scaun se pune o oală cu apă clocotită,deasupra unui aparat electric de încălzit. Ne acoperimcomplet cu două-trei pături de lână, care să atârne pe135duşumea. Capul rămâne afară. Această baie de aburipoate dura, după plăcerea şi după rezistenţa fiecăruia, ojumătate de oră sau mai mult. După baia de aburi neculcăm o jumătate de oră, să transpirăm şi mai bine.Baia fierbinteÎn cadă se pune apă clocotită sau se încălzeşte apa,artificial, până la 40°-42°C. Se adaugă în permanenţăapă fiartă, astfel încât temperatura apei din cadă săse menţină aceeaşi. Se stă în apă complet, numai cunasul afară, de două ori pe zi, câte o jumătate de oră.După baie se stă învelit în pături sau în pat, pentruca sudaţia să fie foarte puternică.Dacă baia trebuie făcută parţial, numai la membre,se alege un vas potrivit de mărime, în acest caz tem-peratura apei se menţine tot atât de ridicată pe câtputem s-o suportăm. Pentru băi se foloseşte ceai demuşeţel, salvie sau alte ceaiuri, băile fiind utile şi încaz de răni purulente şi infecţii. La temperatura de42°C se distrug celulele putrezite şi canceroase.Împachetaţi fierbinţi Se înmoaie un cearşaf într-un decoct fierbinte deflori de fân, se stoarce bine, se înfăşoară întregul corppână la gât şi imediat se acoperă tot trupul cu pături

de lână. Urmează o odihnă de trei ore la pat, apoi obaie rece. Împachetarea se repetă la fiecare două zile.Împachetare rece pe trei sferturi din corpAcţionează ca un calmant şi ocroteşte nervii. Cear-şaful înmuiat şi puţin stors se înfăşoară pe corp pânăla subsuori. Se acoperă apoi cu un plastic ca să nutreacă umezeala şi se pune deasupra o pătură de lână.136Se face zilnic. Se stă trei ore la pat, după care se spalăcorpul cu apă rece (duş rece).Împachetare cu lut sau varzăPe o pânză se întinde lut de grosimea unui degetsau frunze de varză zdrobite. Compresa se acoperămai întâi cu un plastic sau cu un material gros, eapoate fi lăsată mai mult timp pe regiunea dureroasăşi se reînnoieşte când frunzele se usucă. Pentru reu-matici s-au dovedit bune compresele sau împachetărilecu ferigă, împachetările fierbinţi sau pernele electricesi centurile. Procedeele sunt valabile pentru orice felde boli. În caz de artrită dureroasă mai recomandurmătoarele: mănuşi cu un deget sau un ciorap vechise umplu cu terci de cartofi, ceapă, seminţe de in fiert,astfel încât membrele bolnave să fie „îngropate" înpasta respectivă. Pentru a evita murdărirea totul sebagă în săculeţe de plastic. Procedura durează toatănoaptea şi, dacă bolnavul nu merge la lucru, şi pestezi. Este foarte eficace.Alimentaţia bogată în vitamina C (mărarul şipătrunjelul conţin mai multă vitamină C decât lămâia),chiar şi ceaiurile de varză ce conţin mai multă vita-mină C, precum şi cele de ciuboţica cucului, măceşe,peliniţă, frunze de stejar şi salvie, toate sunt de folospentru bolnavii de artrită, artroză şi reumatism. Un alttratament eficace este cel cu untură de peşte. Potasiul

este elementul de bază în vindecarea acestor boli. Car-tofii, mai ales coaja lor, apoi ceapa, pot fi folosite fieextern, fie intern. Pentru uz intern cartofii să se cureţebine de muguri (colţii), care sunt otrăvitori. La pre-pararea salatelor şi a mixturilor, la care se pot utiliza137foarte bine cartoful şi ceapa, se recomandă din abun-denţă uleiul de măsline, salutar pentru încheieturi.S-a observat însă că un post mai îndelungatdepăşeşte, ca putere de vindecare, toate procedeele, pen-tru că, după terminarea lui, un regim bogat în calciu sibaze are mult mai multă eficacitate. Încheieturile se re-fac. Chiar şi părţile degenerate se refac, într-o oare-care măsură, după câţiva ani de regim.Cei cu sciatică şi cei cu dureri în articulaţia şoldului(coxalgie), bolnavii de artroză şi cei cu suferinţe alecoloanei vertebrale, ar trebui să urmeze toate indicaţii-le date reumaticilor şi artriticilor. O bolnavă de artrozăcare s-a întors de la băi, mi-a povestit câte tratamenteşi cure a trebuit să facă dar, pe de altă parte, mâncazilnic carne la masa principală, deci tocmai acel alimentprin care sângele este infectat şi acidifiat. De ce? Deci,pe de o parte, se face curăţirea organismului prinîmpachetări şi băi şi, pe de altă parte, se introduce încorp cel mai bun suport al infecţiilor, carnea şi ali-mentele fierte. Desigur că aceşti bolnavi, după ce simto uşoară ameliorare, se întorc acasă si continuă acelaşiregim, iar în anul următor vor veni din nou la băi,aproape la fel de bolnavi ca şi mai înainte.Referitor la regimul pentru reumatici am mai amin-tit câte ceva şi în capitolul referitor la aciditatea or-ganismului. Mai trebuie să atragem în mod deosebitatenţia asupra soiurilor de varză, ca surse de calciu şiasupra verdeţurilor sălbatice, cum sunt păpădia şi ur-

zicile.Smochinele şi laptele crud, după cum am mai spus,alături de seminţele de floarea-soarelui, conţin foartemult calciu. Pentru ca el să fie bine valorificat, organis-mul are nevoie de vitamina D, care este întregită de138untura de peşte şi de băile de soare. De aceea acestorcategorii de bolnavi li se recomandă insistent ca, pelângă o alimentaţie bogată în calciu, să consume untură de peşte sau să facă băi de soare. Contra durerilorreumatice se mai recomandă şi săculeţi fierbinţi cu nisip.Reumaticii trebuie să evite fructele acide, în afară debanane şi puţine mere. În schimb să urmeze cure dezarzavaturi crude (chiar si cartofi cruzi) şi sucuri de zar-zavat crud, care pot lupta singure contra acidităţii. Serecomandă tablete de calciu, ca şi pulbere minerală cese amestecă în mâncare. Tărâţele şi zeama de tărâţesunt, de asemenea, deosebit de utile. Tărâţele se înmoaiebine şi se folosesc în orice fel de fulgi. Reumaticii săbea zilnic un litru zeamă de tărâţe sau suc de zarzavat.O cură de sucuri de zarzavat poate face minuni înreumatism.NOI EXPERIENŢE DE VINDECAREA CANCERULUIDespre formarea cancerului şi vindecarea lui amrelatat pe larg în primele capitole ale cărţii. Pentru aurgenta vindecarea bolnavul are nevoie de o alimen-taţie care să conţină o cantitate cât mai mare de re-surse vitale (enzime) şi să fie totodată şi bazică, adicăsă aibă cât mai multe săruri minerale şi cât mai puţiniacizi. Această calitate o are, în cea mai mare măsură,sucul proaspăt de zarzavaturi. Sucurile din comerţ suntpasteurizate, deci fără viaţă. Un alt aliment aproape cu

aceleaşi calităţi este laptele crud. Are mai puţine enzime,dar completează perfect sucul de zarzavat, în caz deboală în plină evoluţie să nu se adauge decât 1/4 lapte,iar în stările cirotice deloc.Bolnavilor de cancer li se recomandă, în general, ocură de două luni cu sucuri de legume. La cancerelede stomac durează mai mult. În continuare se trece lentla alimentaţia de crudităţi.Amestecul de sucuri constă din suc de morcovi, încea mai mare parte, restul putând fi de varză, sfeclăroşie, ceapă, cartofi si alte zarzavaturi fără îngrăşămintechimice. O dată cu renunţarea la mesele propriu-zise,se bea din acest amestec câte un pahar la fiecare orăşi chiar mai mult. Dacă se utilizează şi lapte, se ames-tecă împreună cu sucurile. Se mai recomandă trei-patrucăţei de usturoi, dintre care doi seara. Bolnavii de sto-mac vor lua numai câte unul. Se pregătesc unul-doi140litri de suc dimineaţa. O parte se ţine la rece până laamiază. Această hrană poate întreţine corpul pentruun timp îndelungat. Se ştie că boala canceroasă produ-ce mari dureri. În loc să otrăvim corpul — şi aşa plinde toxine — cu narcotice şi calmante, recomandămcomprese cu frunze de varză sau cataplasme cu lut. Înafară de cura de sucuri mai pot ajuta, la alinarea du-rerilor, băile fierbinţi şi compresele reci. Pe lângă suceste bine să se bea şi un ceai făcut dintr-un amestecde anghelică sălbatică, obligeană, virnanţ, bănuţel, fi-limică, urzică. Şi băile de soare acţionează favorabil,în timp ce iradierile ce se fac în caz de cancer suntde-a dreptul dezastruoase. După cum am mai amintit,s-a stabilit că ţesuturile iradiate se vindecă foarte greu,chiar folosind crudităţi. În plus, organele învecinate zo-nei iradiate, cu toată izolarea lor sunt şi ele atacate.

După un timp, cancerul reîncepe să evolueze şi găseşte,în ţesuturile pe jumătate moarte din jur, un mediu priel-nic pe care îl ocupă, îl atacă şi îl îmbolnăveşte. Nu suntrecomandate nici operaţiile de extirpare a esofagului şi„anus contra naturii", care fac imposibilă alimentareanormală.Şi acum să adăugăm câteva date despre metoda devindecare cu acid lactic a prof. dr. Kuhl. Şi eu m-amlăsat indus în eroare de părerile şi experienţele doc-torului Kuhl. Experienţa personală m-a vindecat totalde entuziasmul iniţial. Unele băuturi şi alimente aciderăpesc corpului calciul. Mulţi nu iau acest lucru în serios;tot aşa nici autorul nu a crezut în nocivitatea fructeloracre până când „păţitul a devenit înţelept". În Florida,la un regim 100% naturist, din cauza unui consum bo-gat de fructe am pierdut, în patru-cinci ani, toţi dinţii,cu toate că înainte nu erau nici cariaţi, în plus, m-am141îmbolnăvit şi de reumatism. Am fost indus în eroare detabelele „acid-baze", ale lui Berg, după care, în stomac,fructele nu ar avea o acţiune acidă, ci una bazică. Pemăsură ce am câştigat experienţă, am devenit maiprevăzător; m-am lămurit singur şi, pe pielea mea, căacizii sunt acizi, fie că provin din fnicte sau lapte. Înconsecinţă, afirmăm că în cura dr. Kuhl factorul vin-decător a fost laptele acru şi nu acidul lactic (laptele eranefiert). Orice acidificare şi fermentaţie are urmări nefa-vorabile. Cea mai bună dovadă că metoda dr. Kuhl afost greşită, este chiar el însuşi; cu alimentaţia sa acidăa murit la 64 de ani, de apoplexie. Chiar şi metoda dr.,Jervis, cu oţet de miere şi mere, a dezamăgit pe mulţi.Cantităţi moderate de varză acră sunt sănătoase pen-tru că bogatul lor conţinut în calciu temperează acţiuneaacizilor.Există medici progresişti şi foarte buni naturişti, care

afirmă că bolile grave, cum ar fi cancerul, pot fi preve-nite dar nu vindecate. Aceştia oferă pacienţilor lor pâinedin cuptor şi preparate care, în parte, sunt fierte şi pro-voacă aciditate. Ei nu cunosc însemnătatea hranei ne-fierte (a enzimelor) şi nocivitatea acizilor.Când, de exemplu, dr. Nolfi, după vindecarea sa, pelângă crudităţi a reluat, parţial, o alimentaţie vegeta-riană fiartă, cancerul a început din nou să evolueze (ali-mentaţia vegetariană nu este suficientă pentru a ne feride boli), înţelegem de aici că reuşeşte, cu adevărat, nu-mai acela care acţionează consecvent şi ştie ce vrea.Din păcate Dna Nolfi nu a atins vârsta de 80 de ani,pentru că, de asemenea, nu a cunoscut acţiunea nocivăa acizilor, după cum reiese din broşura ei.142Mai există şi alte sisteme de alimentaţie (Waerland)cu care putem preveni în mare măsură bolile, dar nule putem vindeca aşa de uşor.Recapitulăm aici cinci puncte principale necesarepentru vindecarea unei boli canceroase: o alimentaţiedozată, moderată, fără acizi, bogată în enzime, lipsităde otrăvuri. Pe lângă aceasta sunt indicate aplicaţii pen-tru transpiraţie. Singura hrană care îndeplineşte primelepatru condiţii este reprezentată de sucurile crude de zar-zavat. După cum s-a amintit deja în capitolul 2 al a-cestei cărţi, dr. Gerson dădea pacienţilor săi gravbolnavi, periodic, numai acest suc şi a vindecat astfelsute de cazuri grele (pot fi dovedite; în cartea sa suntprezentate fotografii şi radiografii).Tuturor medicilor ce susţin că boala cancer să nuse poate vindeca le propunem să-şi supună bolnaviiurmătoarelor cinci condiţii înainte de a-şi susţine părerile.1. În capitolul în care am descris cantitatea de aciddin corp, am amintit că sângele nostru conţine 80%valori bazice şi 20% acide. În consecinţă, alimentaţia

noastră, îndeosebi a bolnavilor, trebuie să respecte, săpăstreze nealterat raportul respectiv. Zarzavaturile crude,chiar şi cartofii cruzi, tărâţele şi laptele crud, corespundprocentajului de mai sus. O astfel de alimentaţie poatesă neutralizeze şi să distrugă otrăvurile acide excedentare.2. Pentru regenerarea ţesutului celular, rolul prin-cipal în alimentaţie îl au enzimele. În aceste compo-nente „vii" stă puterea de combatere a celulelorcanceroase, ostile, de către hrana vie. Dimpotrivă, hra-na fiartă, nu numai că nu are putere de combatere,dar chiar alimentăm cu ea, în adevăratul înţeles alcuvântului, celulele canceroase.143Nici o boală nu depinde într-atât de puterea de luptăa celulei, deci de fiecare bucăţică de crudităţi ce ajungeîn organism, aşa cum se întâmplă în cancer. Cine vaînvinge ? Celulele noastre sau cancerul ?Celulele canceroase sunt degenerate, au devenitadevărate celule de putrefacţie ce se dezvoltă vertiginosAsupra acestui proces ne putem face o imagine închipuindu-ne, cu puţină fantezie, că enzimele reprezintă„sufletul" sau „spiritul" stăpânitor sau conducător (caredispune de tot) din fiecare celulă sănătoasă si că ele sepot îmbolnăvi în anumite împrejurări.Din lipsa unor enzime sănătoase, controloare (exo-gene), din cauza unei alimentaţii greşite, apoi prinotrăvirea cu otrăvuri chimice sau acizi, depozitate prinmetabolismul propriu, enzimele se pot îmbolnăvi. Astfelapare cancerul.O celulă locuită de astfel de enzime bolnave degene-rează, începând să se dezvolte vertiginos printr-o diviziuneanormală. Din păcate lipseşte din alimentaţie aprovizionarea cu enzime sănătoase, cum am putea spune, enzimele luptătoare. Ca urmare, focarul celulelor bolnave se

întinde gata să explodeze, aceste celule de putrefacţieînghiţindu-le pe cele alăturate lipsite de apărare.În anumite cazuri de boală, lupta inegală a începutde săptămâni sau de luni. Cancerul este de nestăvilitîn evoluţia sa. În cele din urrnă, după ce medicii abandonează un caz — tratat luni de zile şi chiar maimult, cu iradiaţii sau operaţii ratate - le vine minteala cap şi încearcă să găsească şi să se orienteze sprealte posibilităţi. Cum şi când o atare atitudine poateavea un rezultat favorabil, ne este descris în primelepagini ale capitolului 2.144Nu este mai puţin adevărat că afirmaţia noastrăîn ceea ce priveşte enzimele şi cauza apariţiei cance-rului nu poate fi dovedită ştiinţific. Dar ce ştiinţă poa-te dovedi de ce înnebuneşte un om? Dar faptul că eaeste corectă o dovedesc cu prisosinţă cazurile de can-cer vindecate astfel, cazuri în care, oricâte analize şiinvestigaţii s-au făcut ulterior, nu s-a mai putut găsinici urmă de celulă canceroasă. Iar apariţia canceru-lui după iradieri nu poate fi explicată decât de afir-maţia noastră.3. În ceea ce priveşte hrana fără otrăvuri, reamin-tim : dacă tot ceea ce se cheamă otravă, reziduu, to-xină, deşeu nu este eliminat din circuitul sangvin,atunci se va depune în celule. Urmarea: îmbolnăvirea.4. Al patrulea punct se referă la cumpătare. Chiar şiîntr-un regim de crudităţi se poate întâmpla să mâncămprea mult, împovărând astfel anumite organe.5. Metode de sudaţieSunt adesea chemat la telefon de pacienţi care au înce-put cura de suc de zarzavat, de zeamă de tărâţe sau dezarzavat şi au reacţii neplăcute. Pe unul începe să-lmănânce pielea, altul are ameţeli ca şi cum ar ţine post

total. Toxinele desprinse, devenite mobile, caută o ieşire, încele mai multe cazuri, când rinichii sunt bolnavi şi nu-şipot îndeplini decât parţial misiunea de a elimina acizii, sepoate apela la sudaţii masive, provocate, pentru a ajutapielea să suplinească funcţia de eliminare a rinichilor. Încapitolul referitor la tratamentul reumatismului sunt pre-zentate câteva proceduri de provocare a sudaţiilor masive.Încă un cuvânt către cei suspecţi de cancer, caresunt înspăimântaţi de „iradiere, operaţie, altfel e preatârziu!"145Autorul a cunoscut multe cazuri de persoane careau fost iradiate şi a ajuns la următoarea concluziecând, în mod excepţional, o iradiere a fost încununatăde succes, nu a fost vorba de nici un cancer. Se cunoscşi cazuri operate când diagnosticul a rămas şi postoperator sub semnul întrebării: era sau nu cancer ?Pe de altă parte, unii pacienţi care au avut încredereîn vindecarea naturală, şi au încercat-o, nu au simţit înprimele luni nici o îmbunătăţire dar, ceea ce este maiimportant, nu au constatat nici o înrăutăţire. Să nu nelăsăm intimidaţi de acel „altfel este prea târziu". Dnadr. Nolfi scrie chiar în lucrarea ei din ce cauză nu avrut să se lase operată şi nici iradiată. Era medic sitrebuia să ştie. Am vrea să accentuăm că suspecţii decancer n-ar trebui doar să „schimbe" puţin felul dehrănire, ci să pornească hotărât cu o cură prealabilă dedouă luni de post, după prescripţiile de mai sus, iar apoisă continue regimul de crudităţi.Bineînţeles că un regim minune, ce poate vindecabolile canceroase, va putea vindeca tot atât de bine,sau chiar mai bine, boli de inimă, diabet, prostată, boliale sângelui. Cauza principală este una şi aceeaşi. Ori-care ar fi primejdia care ne paşte, organismul va fi ata-cat în zona sa cea mai sensibilizată prin alimentaţia

greşită. Deşi multe boli par să fie declanşate de altecauze, şi de data aceasta, tot de o alimentaţie greşită şide hiperacidilate este vorba. Cât este de greşit să se tra-teze numai simptomele, fără să se ţină deloc seama decauza principală, o dovedesc multele recidive şi „ceiveşnic bolnavi". Dacă o boală este „împuşcată" de oinjecţie şi, într-adevăr, nu se mai „întoarce" niciodată,trebuie să ştim că, pe lângă ea, apar una sau două altemaladii care, în anumite împrejurări, pot deveni146Iată, în încheiere şi câteva sfaturi practice pentrupregătirea regimului. Dr. Gerson a folosit în clinica sao răzuitoare de zarzavat productivă, cu presă separată.Centrifugele noastre de suc sunt indicate pentrurădăcinoase şi bulbi. Extragerea sucului din fructe seface mai anevoie. Pentru a le împinge mai bine înmaşină, frunzele trebuie făcute sul sau răsucite. Cinevrea să facă economie şi să nu aibă pierderi, puneresturile într-un vas cu apă să se îmbibe bine şi lestoarce a doua oară cu mâna, printr-un tifon, sau cupresă de mână. Pentru tratarea cancerului intestinalsau împotriva constipaţiei, acest amestec de resturipoate fi uşor acidulat cu lapte acru, după cum amarătat în reţetele de băuturi.Un preparat ideal de zarzavat este obţinut cu ajutorulunui mixer, terciul fiind măcinat foarte fin şi mai uşorde mestecat.Celor cu boli gastrointestinale, cât şi celor cu can-cer sau bolnavilor grav li se recomandă, totuşi, cuprecădere, o cură de sucuri.Cu resturile din maşina de sucuri se pot preparafeluri foarte bune de mâncare. De exemplu: se iajumătate din deşeuri, se adaugă 1/2 banană zdrobită,cu puţin ulei şi uruială de anason.

Se pot adăuga nuci sau seminţe de floarea-soareluiînmuiate. La resturile de cartofi se adaugă puţină mie-re. Sunt posibile şi alte amestecuri, cu brânză proas-pătă, hrean, drojdie de bere, sare de mare, mirodenii,ulei. Pentru aceasta se recomandă ca resturile să nu fieprea tare stoarse sau să se toarne peste ele puţin suc.Toate pot servi ca aperitive.Resturile de cartofi sunt deosebit de valoroase, de-oarece amidonul din cartof este bazic. Sucul este uşorlaxativ.147TRATAMENTE ÎN ALTE AFECŢIUNICalculii biliari şi renali dispar fără operaţieDin ce provin calculii biliari? Mai ales din depozitelede colesterol, deci din aceeaşi substanţă care îngroaşă şiastupă arterele suferinzilor cardio-vasculari. În consecinţăşi aceşti bolnavi trebuie să urmeze indicaţiile date celorbolnavi de inimă. Calculii biliari mai conţin şi tot felulde săruri minerale, provenite din alimente, cum sunt celede calciu, devenit inutilizabil prin fierbere. Sunt prezenteşi sarea de bucătărie şi acidul uric. Compoziţia diferităîn funcţie de preponderenţa unora sau altora din ali-mente. Organele devin depozite de reziduuri, fierberea ne-firească a alimentelor, pasteurizarea şi denaturarea lor înfabricile alimentare deteriorându-le în mare măsură struc-tura chimică, devitalizându-le în aşa măsură încât tot ceeace se depune după metabolizare are o reacţie acidă.După cum am spus de mai multe ori, pentruînsănătoşire trebuie îndepărtată mai întâi cauza bolii,adică folosirea alimentelor gătite. Deşi orice aliment crudacţionează ca purificator şi vindecător, procesul decurgefoarte încet. El poate fi grăbit doar eliberând organele demunca lor obişnuită deci lăsându-le să „se odihnească",lucru ce se poate realiza numai prin post, astfel încât să-şirecapete capacitatea lor de curăţire şi de apărare a orga-

nismului împotriva focarelor de infecţie, de boală.În afara postului se mai poale recomanda, şi în acestcaz, o cură de transpiraţie. Pentru aceasta, pe loculdureros se pun comprese cât se poate de fierbinţi, cu148in şi ulei de măsline. Şi masajul este benefic. Spresfârşitul curei de post sau în cazul unui post parţial, săse consume zilnic una-două cepe, mult hrean, usturoişi salate sau toate să fie adăugate în preparatele lamixer, amestecate cu mult ulei de măsline presat la rece.Este bine să se folosească mai mult ulei de măsline, câteo linguriţă la fiecare oră, zi de zi. Aceasta va potoli maibine foamea, aşa încât se poate rezista mai bine la regim.Se poate bea şi ceai, un amestec de măceşe, grozamă,pătrunjel de câmp, boabe de ienupăr, troscot, salvie.Chiar în timpul postului se poate bea din acest ceai,diluat şi fără zahăr sau să se adauge plantele respectivela zeama de zarzavat.Un tratament excelent pentru prevenirea şi calmareacolicilor biliare şi renale este uleiul de Haarlem încapsule. Celor care au făcut deja operaţie le recomandregimul naturist. Bolnavii de rinichi trebuie să consumezilnic ceai renal, zeamă de zarzavat, zeamă de tărâţe(multe lichide).Bolnavii de calculi biliar şi renali trebuie să eviteorice prăjitură, chiar si pâinea integrală. Este îngăduităpâinea coaptă la soare, cu multe tărâţe în ea. Zahăruleste interzis, chiar şi cel nerafinat, în schimb să se facăo cură de zarzavat sub orice formă: suc, salate, prepa-rate la mixer etc. Recomandăm îndeosebi cartofi cruzişi sucul lor. Coaja lor conţine mult potasiu.Vindecarea diabetului, a sub şi supragreutăţii,a bolilor de ficat şi a glandelor, precum şi asterilităţii si a diferitelor altor boli

Glandele endocrine depind în mod deosebit deexistenţa enzimelor pentru că acestea stimulează for-marea hormonilor. Majoritatea medicilor dau prea149puţină importanţă acestui adevăr, pentru că, în generalnu cred în vindecarea, de pildă, a diabetului şi îi co-damnă pe bolnavi să ia în continuare insulină şi să mănânce carne multă, până când o moarte prematurăpune capăt unei boli provocată, de fapt de hiperaciditate şi nu din cauza unui deficit de metabolizarezahărului.Ce spune mama-natură : „Îndepărtează cauza şi lasărestul în seama mea".Să dăm deci glandelor paralizate şi adormite ali -mentaţia orânduită de creator, naturală şi nedevalori -zată, iar glandele se vor trezi şi se vor reînnoi.Zahărul alb, făina albă, preparatele din amidon, rafi-nate şi fierte, carnea, ţigara şi cafeaua, frecvent utilizate,formează principalii duşmani ai glandelor şi ai nervilorşi îşi au, desigur, partea lor de vină în apariţia diabetuluişi a altor boli glandulare. Dar cauza principală este fier-berea, pasteuizarea şi denaturarea alimentelor şi, legat deaceasta, distrugerea enzimelor. Eventualele predispoziţiimoştenite pot favoriza boala, dar fără o alimentaţie neco-respunzătoare ea nu s-ar manifesta. Ceea ce bolnavul amoştenit sau, mai corect, a preluat de la părinţi este înprimul rând o alimentaţie necorespunzătoare şi, în al doilea .rând, predispoziţia la boală.Rezultă clar care este calea spre vindecare, drum care -nu este nici prea scurt, nici prea uşor din cauzaobişnuinţelor noastre rele, cărora le suntem robi de anide zile.La o parte cu carnea !Mănâncă totul crud, nu te mai gândi la tablete,

calorii şi alte prescripţii (atenţie şi pentru obezi), punepe foc listele de mâncare. Chiar dacă la început unelefructe dulci sau morcovii cresc cantitatea de zahărpentru că s-a consumat prea mult dintr-o dată, totuşi150nu renunţaţi complet la ele. Această situaţie este foar-te trecătoare. Zahărul din fructe nu se poate comparacu zahărul industrial. După ultimele cercetări, zahăruldin fructe consumă foarte puţină insulină. Evită totuşimierea, şi zahărul crud, pentru că acestea trec prearepede în sânge, în loc de carne şi grăsime foloseştenuci, seminţe de floarea-soarelui, susan, germeni degrâu, ulei, orez şi alte seminţe, lapte crud, ou crud şichiar şi preparate la mixer (vezi reţetele). Ca băutură:ceai de teci de fasole, frunze de afine, coada şorice-lului şi măceşe, care pot fi adăugate şi la zeama de zar-zavat. Chiar o cură de curăţire cu post parţial sau o curăcu zeamă de zarzavat este de foarte mare folos. Toateorganele se regenerează mai repede prin post îndelungat !Injecţiile cu insulină nu trebuie întrerupte dintr-odată. Dacă este posibil, să se înceapă cu un post de 21de zile, dacă nu, cu o cură de suc de morcovi sau cuo cură mai îndelungată de zeamă de zarzavat şi zeamăde tărâţe mai groasă, fără să se mănânce prea mult înacest timp.Deoarece atât în supra- cât şi în subgreutate estevorba de boli ale glandelor endocrine, tratamentuleste, în linii mari, la fel ca la diabet.Persoanele slabe vor fi împotriva postului, pentrucă este cu totul în afara înţelegerii lor, crezând că nu1-ar putea suporta. Dar este o greşeală. Dimpotrivă,pentru aceştia, postul este mult mai uşor. Corpul lorslab are şi el destule rezerve. Un post de scurtă duratănu este prea eficace, deoarece glandele se înnoiesc nu-mai după un post îndelungat.

O femeie chipurile sterilă a născut primii ei copiila vârsta de 40 de ani, după un post de 40 de zile,urmat de un regim de crudităţi. Pentru a avea copii151este adesea suficient numai un regim de crudităţi. Doar în caz de slăbire a nervilor nu se recomandă postul.Este binecunoscut că alcoolul, cafeaua si fumatulau efecte directe asupra activităţii glandelor endocrineşi că, din cauza lor, unele din ele sunt foarte vătămate.După cum am mai amintit deja în capitolul desprepost, printr-un post mai îndelungat şi prin trecereaapoi la regimul de crudităţi este posibilă vindecareaafecţiunilor glandulare, după care va dispare si poftapentru aceste otrăvuri.InsomniaNimănui nu-i trece prin minte că alimentele fierte,zahărul alb si pâinea albă pot fi cauze ale insomniei.Tratamentele clasice, neurologice, psihice, psihiatricear putea înlătura într-o oarecare măsură afecţiunearespectivă dacă nu ar exista slăbirea de ani de zile anervilor. Ca urmare a subalimentaţei sau din cauza uneialimentaţii devalorizate.Pentru vindecarea sau ameliorarea bolii crudităţileacţionează în două direcţii, înlocuind, pe de o parte,somnolenţa, în sensul că nu mai simţim oboseala şimoleşeala, chiar dacă dormim mai puţin, iar pe dealtă parte, nervii primesc o hrană mai echilibrată, ceeace, cu timpul, duce la însănătoşirea lor. Dacă bolnavuleste legat de cafea, alcool şi nicotină, va putea să re-nunţe şi la ele.Eu am suferit ani de zile de insomnie, ceea ce ainfluenţat negativ şi defecaţia. Din întâmplare, fără săcaut, am descoperit singur un somnifer. S-a întâmplataşa: în preparatele de mixer de la masa de prânz am

amestecat trei căţei de usturoi. Spre marea mea uimire152în noaptea următoare am dormit cu o oră în plus. Deaceea am continuat cu adaosul de usturoi. Având som-nul mai bun, automat s-a reglat şi scaunul. Usturoiuleste, în orice caz, vindecător şi acţionează în foarte maremăsură pentru prelungirea vieţii. Chiar şi celor ce nusunt naturişti, usturoiul le poate fi de folos. Din păcate,aceştia nu ştiu să-l neutralizeze, să-l facă nemirositor:în loc de usturoi pur, se recomandă capsule de usturoi,nemirositoare, sau usturoi zdrobit, muiat în ulei.Pentru liniştea nervilor, pentru a avea un somn maibun, se recomandă atât picăturile de beladonă cât şialte mijloace naturale: ceaiuri de hamei, roiniţă, floride portocal etc. Dimpotrivă, să ne ferim de tabletelepentru somn. Pentru moment, în caz excepţional, încazuri de agitaţie nervoasă şi cardiacă, medicamenteleconstituie o soluţie, dar niciodată pentru o durată mailungă. Cunosc diferite persoane care au avut expe-rienţe din cele mai triste prin folosirea pilulelor timpîndelungat. Se ajunge ca, vrând-nevrând, să se renunţela folosirea lor, deoarece nervii sunt deja ruinaţi, numai reacţionează şi inima, ca unnare a otrăvirii organis-mului, nu mai bate regulat, apar palpitaţii, extrasistole,fibrilaţii etc. De ce să se ajungă într-o stare atât degravă, când orice intervenţie este aproape imposibilă ?Operaţiile de apendicită, prostată şi altele pot fi evitateAm în faţa mea o cărticică, Apendicita fără operaţie,de Dr. A. Keller. La pagina 15 scrie : „De mai binede douăzeci de ani am tratat tot felul de apendicite,de la cele mai grave (deci şi perforate şi purulente),până la cele mai uşoare. Au fost mai mult de 200 decazuri pe care le-am tratat fără ca să mai fie nevoie153de operaţie. Nici unul din pacienţii mei nu a murit,

(Se ştie că nu toate operaţiile reuşesc, unii bolnavimor de pe urma lor.)Accentul principal în tratamentul Dr. Keller este puspe golirea totală a intestinului de resturile alimentar;prin şase-opt clisme pe zi. Apa de clismă este reţinutăîn intestin, de fiecare dată, aproximativ 10 minute. Primele sunt făcute în poziţie genunchi-coate, celelalte înpoziţie culcat pe dreapta, El spune că dacă se reuşeşteca şi ultimele resturi de excremente să fie spălate şieliminate din apendice, are loc o schimbare spre bine,De câte ori se întâmplă să se elimine numai apă lim-pede, nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi, tot se mai poatesă mai rămână un rest cât de mic, deci clismele trebuiefăcute toate, conform prescripţiilor de mai sus.A doua aplicaţie sunt compresele abdominale câtse poate de fierbinţi, schimbate succesiv în primeledouă zile; pot fi folosite şi perne electrice. Este de lasine înţeles că în acest interval se posteşte sau cel multse bea ceai neîndulcit. El mai afirmă, bazat pe pro-pria-i experienţă, că şi dacă în abdomen s-au colectatdeja litri de puroi, lichidul purulent a putut fi eliminatpe cale naturală.Dr. Keller consideră că apendicita se datoreşte, înprimul rând, consumului de came fiartă şi mâncaregătită, îndeosebi cocăriile (dulciurile). Nu s-au găsit nici-odată sâmburi de cireşe sau ceva asemănător într-unapendice operat, ci numai fecale întărite. Deci alimen-taţia de crudităţi ne poate feri de inflamarea apendi-celui, suferinţă dureroasă, cât şi, în general, de toatebolile gastrointestinale.Pentru tratamentul prostatei să se citească mai întâicele recomandate pentru diabet. Pe lângă indicaţiile de154acolo, mai recomandăm comprese fierbinţi sau băi fier-

binţi de şezut. Postul şi reglementarea scaunului sunt şiîn acest caz binevenite. Postul trebuie să dureze maimult şi, în continuare, să treceţi la un regim naturist.Sunt bune seminţele de dovleac, bine şi îndelung meste-cate. Vindecarea este sigură, dar cere timp.Mai sunt multe alte operaţii care pot fi evitate. Săne gândim la amputarea membrelor cangrenate. Prinîmpachetări de lut, băi fierbinţi, regim de suc de zar-zavat şi post ar putea fi salvate multe persoane înaceastă situaţie.Pentru evitarea operaţiilor la încheietura şoldului,să se recitească şi cele scrise în capitolele Reumatismşi Aciditatea corpului. De altfel, postul are valoareaunei operaţii fără bisturiu.Tratamente naturiste pentrudiverse afecţiuniRăceli, gripe: seara, trei căţei de usturoi cu ceaipectoral, 1-2 zile sucul de la o lămâie, băut zilnic,diluat. Post şi şederea în cameră încălzită (cca. 35°C)pentru transpiraţie, sau băi de abur. Ceai de pătlagină.Tuse şi bronşită: ceai de tuse, băi de abur pentrutranspiraţie.Sinuzite: săculeţe de nisip sau sare fierbinte apli-cate pe sinusuri. Se schimbă pe măsură ce se răcesc,ca să fie mereu fierbinţi, în perioadele de liniştire abolii, se recomandă spălarea feţei dimineaţa cu apărece, pentru a preveni reapariţia bolii.Angina: la primele semne, gargară cu oţet. Dacăboala nu poate fi împiedicată, se pun comprese foartefierbinţi la gât cu săculeţe cu flori de fân. Pentru ca155acestea să nu ardă pielea, să se pună întâi o cârpăudă. Să se sugă usturoi şi salvie şi să se postească.Răni purulente: la fiecare zi una-două băi fierbinţi

pentru membrele respective, folosindu-se, în loc deapă, ceai de frunze de cârciumăreasă şi muşeţel, câtse poate de fierbinţi. Ceaiul să fie ţinut mereu fier-binte. La nevoie, se fac astfel de băi pentru întregulorganism (vezi Reumatism). Comprese cu alifie de un-tură de peşte. Regim uşor sau post.Albeaţă: regim de crudităţi, drojdie de bere, ger-meni de grâu, ouă, clorofilă. Pentru vindecare este ne-voie de un an.Pneumonie: împachetări fierbinţi cu flori de fânBăi fierbinţi. Post. Amestec de ceai din flori delumânărică (cuscrişor), pelin, păltagină, salvie şi pod-bal. Kneipp spunea: „Focul se stinge cu apă rece". Deaceea, pe cei cu temperatură, îi băga brusc în apă receşi aşa uzi îi învelea în pături, urmând odihna la pat,astfel boala se vindecă.T.B.C. pulmonar: crudităţi bogate în enzime. Dincând în când, două zile de post. Ceai din muşchi deIslanda, frunze de mur, podbal, coada şoricelului, vâscşi lumânărică. Este necesar ca scaunul să fie perfectnormal. Să se consume multe mere şi sucuri de zarzavat, lapte crud. Multă mişcare şi gimnastică. Mixtur,cu plante medicinale.Otită medie: comprese calde cu ceapă crudă şifrunze de varză, alternând cu comprese cu cartofi fierbinţi pe ureche, împachetări ale pulpei picioarelor cuflori de fân fierbinţi şi decoctul lor. Să nu se aplicegheaţă.156Anemie: alimentaţie totală de crudităţi. Suc demorcovi, sfeclă, urzici, păpădie, spanac. Să se evitepreparatele anorganice (de fier şi injecţii de fier).Leucemie: se va urma tratamentul pentru cancer.Incontinenţă urinară: într-un fel oarecare, să se

împiedice copilul să doarmă pe spate. Ceai din cincidegete, coada şoricelului şi troscot. Seara să bea şi sămănânce puţin. Fulgi uscaţi.Astm: este de mai multe feluri, în astmul obişnuit— alimentaţia crudă bazică, ceai din muşchi de Islan-da, anason, beladonă, ciuboţica cucului, cimbru. Să seîngrijească de un somn bun. Să mestece ore în şirfrunze de salvie.Dezechilibru psihic: la toate bolile este foarte im-portant ca, din punct de vedere psihic, totul să fie înechilibru, căci, altfel, toate eforturile ar fi zadarnice.Respiraţii adânci, practicate zilnic şi, de asemenea,mult soare, sunt foarte importante.Tuturor bolnavilor li se recomandă să mănânce câtmai puţin posibil şi, în caz de foame, să bea un ceailaxativ sau apă de zarzavat, aproape ca la post. Să luămseama la indicaţiile referitoare la vindecarea cancerului,care sunt valabile aproape pentru toate bolile. Cura desucuri de zarzavat face minuni. La bolile de nervi sănu se postească.*În încheiere, încep cu un sfat pentru bolnavi: aveţigrijă să aveţi picioarele calde! Aceasta este valabil pen-tru toţi bolnavii, dar în special pentru cei de rinichi. Olocuinţă care să aibă dedesubt încălzire sau o izolaţiecu două covoare, papuci de casă cu tălpi călduroase potcontribui, pe lângă crudităţi, la însănătoşire.157Să se ţină seama şi de o respiraţie corectă şi multămişcare. După sistemul nostru, bolnavii sunt vindecaţigratuit.Reţete pentru boli care se pot vindeca cusucuri de zarzavat şi de fructe crude1. AFECŢIUNI ALE OASELOR — 300 g suc demorcov, 180 g suc de spanac, 100 g păpădie, 100 g

gulie, 60 g lăptucă.2. AFECŢIUNI RENALE — suc din : 300 g mor-cov, 150 g ţelină, 100 g sfeclă, 60 g cocos, pătrunjel.3. ANEMIE — suc: 300 g morcov, 100 g spanac,90 g sfeclă, 80 g gulii, 120 g sparanghel (toate sucuri).4. ANGHINA PECTORALĂ — suc : 300 g morcov,90 g sfeclă, 30 g castravete, 90 g spanac, 120 g ţelină.5. APOPLEXIE, PARALIZIE DIN CAUZA TEN-SIUNII — suc: 120 g spanac, 300 g morcovi, 60 ggulii, 120 g ţelină, 90 g sfeclă, 120 g lăptucă.6. ASTM — suc : 300 g morcov, 150 g hrean, 2lămâi, 150 g ridichi, 140 g ţelină.7. ATEROSCLEROZA — usturoi pisat pus onoapte în lapte, apoi se consumă pe stomacul gol. Sepoate pune şi lămâie.8. BOALA DE NERVI — hamei şi roiniţă în ceaicu miere.9. BOLI ALE VEZICII BILIARE — ridicheneagră, usturoi, ulei, lămâie.10. BOLI DE FICAT — miere cu suc de ridiche.11. BUBE DULCI — miere amestecată cu morcovi.12. CALCULI BILIARI — sucuri de lămâie într-unpahar cu apă caldă, de câteva ori pe zi, timp de 3-4săptămâni, plus 300 g suc de morcov, 100 g suc desfeclă, 120 g suc de lăptucă, 50 g suc de castraveţi.15813. CIROZĂ (Ficat bolnav) — 300 g suc de mor-cov, 150 g suc de sfeclă, 30 g suc de castraveţi.14. COLITĂ — (cauza inflamaţiei colonului sinealimentaţiei), suc de morcovi, morcovi, crudităţi, le-gume, fructe. 15. CISTITĂ, PIETRE LA VEZICA URINARĂ,PROSTATĂ — suc: 300 g morcovi, 90 g sfeclă, 30 gcastraveţi (toate sucuri).

16. DIABET — 300 g suc de morcov, 100 g sucde ţelină, 120 g lăptuci, 100 g suc de fasole verde, 60 gandive, 100 g ţelină, 120 g pătrunjel.17. DIAREE — 250 g suc de morcovi, 100 g spa-nac, 40 g ţelină, toate sucuri.18. DUREREA DE STOMAC — o mână de ţin-taură, 4 linguri cu miere, într-un litru de apă fiartă.19. DURERI NEVRALGICE, REUMATISM —se fac frecţii cu miere şi cu apă de var.20. ENCEFALITĂ — 60 g suc de pătrunjel şi de3-4 ori pe zi clisme.21. EPILEPSIE — suc: 300 g morcov, 160 g spa-nac, 100 g sfeclă, 120 g lăptucă, 30 g castraveţi, 30 gpătrunjel.22. ERIZIPEL — la fel ca mai sus.23. GASTRITĂ — suc: 300 g morcovi, 100 g spa-nac, 100 g sfeclă, 30 g castraveţi.24. GRIPĂ — ceai pectoral, usturoi 3-4 căţei, băide abur, lămâie multă.25. GUTĂ (inflamaţia încheieturilor) — suc: 300 gmorcov, 110 g ţelină, ioO g spanac, 100 g sfeclă, 30 gpătrunjel.26. GUTURAI — miere încălzită; se trage penări. Ceai de tei cu multă miere şi lămâie.27. HEPATITĂ — suc: 300 g morcovi, 100 g sfeclă,30 g castraveţi, 60 g cocos, 60 g pătrunjel, 150 g ţelină.15928. HIPOTENSIUNE — 300 g morcovi, 90 g sp:nac, 120 g sfeclă, 120 g castraveţi, 30 g teci de fasoleverde (toate sucuri).29. IMPETIGO — miere şi usturoi în părţi egaleuns seara şi dimineaţa.30. IMPOTENŢĂ — spanac, morcov, sfeclă, castraveţi, ţelină, lăptuci, miere.31. NEVROZĂ —suc: 300 g morcovi, 100

ţelină, 60 g spanac, 30 g pătrunjel.32. REUMATISM — împachetări cu ferigă, alimente cu vitamina C, ca: mărar, varză, cartofi cruzi33. ULCER DUODENAL — se bea de mai multeori pe zi suc de varză, suc de cartofi, de ceapă, toateamestecate, plus sucuri de zarzavat. Se evită alimentele tari.34. Ceaiul de nalbă cu miere vindecă R1NICHII,INIMA, FICATUL şi dă poftă de mâncare.35. Drojdia de bere - foarte bună, zilnic, câtepuţin.36. Păpădia conţine multe substanţe necesare organismului, ca: K, Ca, Mo, Si, P, Na.37. Ridichea de lună, sursă de vitamine, întăres-i.AUZUL.38. Sucurile de varză, ţelină, morcovi, cartofi într-ocură de 3 săptămâni vindecă BOLILE DE INIMĂ,DE STOMAC şi altele.39. Sucul de urzici conţine vitamina C, arsenic, sulf,fosfor, iod, silicaţi, elimină toate otrăvurile, lungeşteviaţa.Şi să încheiem cu alte câteva mărturii...„Deşi suntem vegetarieni, soţul meu s-a îmbolnăvit de reu-matism. Toate încercările de vindecare au rămas fără rezultatpână când, din întâmplare, am găsit cărticica dumneavoastră şiam schimbat radical alimentaţia, în trei luni, soţul meu a scăpatde dureri, iar eu de gravele insomnii de care sufeream. Este ceamai bună carte din acest domeniu pe care am citit-o până acum"(U. si Sch. din D.)„Am avut până acum deja trei crize de infarct miocardic, dardupă ce am trăit un an într-o oarecare măsură după cartea dv.,mă simt foarte bine, fără să mai am neplăceri cu inima". (B. din G.)„Am fost vindecat de prostată. La schimbarea regimului amdat prioritate seminţelor de dovleac, apei minerale Gamser şipolenului de flori". (W. M. din B.)„Prin control medical s-a stabilit că ulcentl gastric a dispărut

total, mulţumită sucurilor de zarzavat". (Dna G. din S.)„Aveam de mai bine de 20 ani o eczemă pe obraz. Cu ajutorulcrudităţilor a dispărut în patru săptămâni". (W. S, din P.)„Glicemia este normală. Mănânc iar mere şi cu picioarele măsimt bine". (G. B. din B.)„Au dispărut durerile de şolduri de la sine". (H. C. din S.)„Artroza îmi merge considerabil mai bine. Durerile audispărut. Pot să dorm iar bine". (Dna M. din St.)„Am renunţat la mâncărurile fierte şi durerile reumatice s-aurărit. Cartea dvs. e mică, dar cred că puteţi ajuta cu ea mai multdecât o mie de medici". [H. H- din E)161„Am pierdut din greutate, pot purta iar vechile haine(B. H. din H.)„Durerea de la ficat a dispărut, şi scaunul este iar normal.(M. B. din B.)„Aveam dese şi puternice dureri de cap. Acum nu le mai am.Şi oboseala a dispărut şi pot dormi minunat". (T. E. din R)„Varicele de la picioare au dispărut aproape complct(N. E. din A.)„Cu zece zile în urmă am primit de la profesorul meu carticica dvs. Îndată am început să-mi schimb regimul şi, minune: măsimt alt om". (E. Z. din G.)„Pe lângă boala de inimă, durerile de cap şi insomniile, oboseala şi depresiile, o usturime de ochi insuportabilă, îmi făceauviaţa de ani de zile un chin. Toţi specialiştii au dat greş. Trebuiasă înghit zilnic câte 10 pastile diferite, până când, aflându-mă dejala capătul puterilor, am cumpărat şi eu cărticica dvs. Am urmatcele scrise, şi îmi merge nesperat de bine". (Dna N. din B.)O dovadă remarcabilă că pentru vindecare este necesar săînlăturăm în primul rând cauza bolii, şi anume alimentaţia de-valorizată prin fierbere, ne-a trimis-o dl. ing. dipl. H. B. din L:„Cu tot tratamentul stomatologic, am suferit, timp de 20 dean, de paradentoză intensă. Durata regimului cu crudităţi — unan. Chiar după trei luni, gingiile au încetat să mai sângereze şisă mai doară".

ERNST ŞI INGEBORG GUNTERCARTEA A II-A

SĂNĂTATE - TINEREŢE-FRUMUSEŢE150 de reţete de crudităţi CUVÂNT ÎNAINTEDeşi cartea noastră despre crudităţi Hrana vie — o speranţă pentru fiecarecuprinde mai mult de 100 de reţete pe bază de crudităţi, mereu şi mereu primimscrisori în care ni se solicită mai multe reţete. Fiica mea, Ingeborg, fiind pre-ocupată în mod deosebit de diversificarea alimentaţiei noastre sănătoase, a con-ceput o scrie de noi reţete. În acest mod a apărut, în sfârşit, această nouă carte,cu mai mult de 150 de reţete de-a dreptul delicioase, pentru ca bolnavii — darşi cei sănătoşi — să poată profita din plin de efectele terapeutice ale cru-dităţilor, aşa cum s-a întâmplat şi cu prima noastră lucrareDe această dată am dedicat un capitol şi metodelor de însămânţare şiaranjării unei mici grădini de cameră.Hrana vie — o speranţă pentru fiecare a avut un succes neaşteptat la public, cuajutorul celor recomandate în paginile ei vindecându-se mii de oameni, din care o partegrav bolnavi; lucru ce a fost posibil şi datorită tirajelor de peste 100.000 de exemplare.Am primit multe scrisori de mulţumire şi sute de mărturii de la oameni care s-auvindecat, pe care le-am tipărit într-o lucrare specială, Sănătate şi pentru tine!Am strâns toate aceste mărturii într-o broşură, pentru a le face cunoscuteîn special celor bolnavi. Nu putem să-i convingem pe oameni de puterea devindecare a crudităţilor cu nimic altceva decât cu dovezi ale altor bolnavi cares-au vindecat. Sunt peste 110 mărturii care, suntem siguri, îşt vor atinge scopul.Guvernul sacrifică anual milioane pentru bolnavi, în special pentru bolnavii dereumatism şi cancer, dar este, din păcate, conservatorismul medicilor. Un bolnav„nevindecabil" de reumatism, care este torturat de dureri, ar putea scăpa de ele înşase săptămâni, dar cine să-i spună aceasta? Poate că, totuşi, guvernul va începe săacorde atenţie acţiunii noastre. Depinde de noi să ducem aceste mărturii de vinde-care la persoanele potrivite! Cine plăteşte aceste milioane inutile pentru bolnavi,dacă nu noi, contribuabilii? Oare noi, populaţia, nu avem chiar nici un cuvânt despus?Sprijiniţi, prin urmare, acţiunea noastră!Thorigen, octombrie 1989Crnst GunterErnst Gunter a închis ochii pentru totdeauna în martie 1990, puţin după ceade-a 80-a aniversare a sa. Mulţumită implicării sale profunde pentru o alimentaţiesănătoasă, a putut fi de ajutor multor bolnavi. Pentru că aceasta este şi dorinţamea, voi conduce eu, mai departe, în spiritul său, editura şi voi practica acelaşimod de popularizare şi distribuire a informaţiilor.Thurigen, aprilie 1990Ingeborg Gunter

165SĂNĂTATEA PENTRU TOŢISănătatea este, cu siguranţă, ceva ce îşi doreşte fiecare.

Pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi pe cei sănătoşisă-şi îndeplinească această dorinţă, a fost scrisă aceas-tă carte de reţete. Ea este continuarea firească alucrării Hrana vie — o speranţă pentru fiecare de ErnstGunter, care cuprinde deja peste 100 de reţete ce ser-vesc aceluiaşi scop. Fireşte că nu putem să reluăm aicitoate argumentele dezvoltate şi susţinute în paginileprimei noastre scrieri.Pentru a cunoaşte, a stăpâni, a înţelege mai binetotul, ar trebui să citim ambele cărţi. Omul — atuncicând a apărut el pe Pământ — s-a hrănit cu crudităţi.Nu cunoştea focul, nu ştia să vâneze, nu ştia ceînseamnă fiert, fript, prăjit, alimentele lui erau doarroadele crude ale pământului.Acest lucru trebuie să fie clar pentru oricine aremintea limpede. Secretul sănătăţii este o alimentaţienaturală de crudităţi. Îndată ce hrana este fiartă, seschimbă şi se depreciază fundamental. Oamenii deştiinţă au descoperit că prin căldura utilizată la fier-bere se pierd până la două treimi din valoarea totalăa substanţelor pe care le conţin alimentele şi care sunt*Acesta este principalul motiv pentru care editura „Venus"publică cele două lucrări într~un singur volum; capitolele în care, încea de-a doua carte sunt reluate informaţiile expuse pe larg în primafiind de la sine eliminate, (n. edit.).166indispensabile menţinerii sănătăţii. Sună incredibil, darse pare că este, totuşi, adevărat. Valoarea nutritivă ahranei nu dispare total, fireşte, dar pentru că „viaţa"din ea este distrusă, celulele corpului nu mai pot rea-liza corect metabolismul, astfel încât nu vor mai puteafi primite preţioasele substanţe nutritive. În loc să vă„clădiţi" corpul, îl „ruinaţi". Cât de tragic! Organismulduce lipsă de fier, de calciu, de magneziu, şi de multe

altele. De aici oboseala, surescitarea, şi toate celelalteboli!Chiar şi celui ce munceşte din greu îi este mult maibine cu crudităţi. Seminţele de floarea-soarelui, de do-vleac şi, în general, nucile, de pildă, sunt purtătoarede albumină şi sunt mai hrănitoare decât o carnefiartă, care şi-a pierdut valoarea nutritivă. Datorităcomponentelor metabolice esenţiale, carnea te poatepune pe picioare pe moment, dar oboseala reaparecurând şi consumatorul de carne este înşelat.Tot ceea ce urmează de aici înainte a fost redactatşi completat de Ingeborg Gunther. 'ÎNDRUMĂRI PRACTICE PENTRU OALIMENTAŢIE DE CRUDITĂŢIÎn cazul crudităţilor este important ca toatemâncărurile să fie întotdeauna proaspăt pregătite.Ideal este ca alimentele crude să provină din pro-pria grădină sau dintr-o cultură biologică. Şi totuşi,legumele din piaţă sau de la magazin sunt oricum va-loroase dacă nu le fierbem. Ca alternativă, nu trebuieniciodată uitate seminţele oleaginoase sau „grase".Pentru conservarea boabelor şi a plantelor pe tim-pul iernii, congelarea s-a dovedit cea mai bună me-todă. Boabele sunt congelate întregi şi fără zahăr, încutia congelatorului, şi constituie, iarna, o sursă minu-nată de fulgi, sau un desert delicios. Plantele se toacăşi se congelează în pahare de iaurt sau în punguliţede plastic. Păstrarea legumelor s-a făcut şi prin îngro-parea în nisip. Căpăţânile de zahăr împreună curădăcinoasele se înfăşoară în hârtie de ziar şi sepăstrează pe balcon, în lădiţe.Atenţie ca fructele să fie bine coapte, altfel ele setransformă în organism în acizi.

Legumele şi fructele se spală bine înainte de pre-parare. Dacă nu provin dintr-o cultură biologică, serecomandă să le curăţăm de coajă.După posibilităţi, pregătim întotdeauna mai întâisosul, şi apoi adăugăm ingredientele. Astfel, pierdereade vitamine şi oxidarea sunt reduse total. Fireşte căputem prepara legumele o dată cu sosul pe care ne-am168obişnuit să-1 mâncăm. Totuşi, combinaţiile aduc o variaţieîn meniu. Dacă ne grăbim, putem mânca legumele întregisau preparate doar cu puţin ulei, drojdie şi sare.CÂTEVA SFATURI PENTRU MESELEPRINCIPALE ALE ZILEIDacă folosim crudităţi în hrana noastră, atunci estefoarte important să alocăm fiecărei mese principale azilei timp suficient, astfel încât hrana să fie îndeajunsmestecată şi îngurgitată, căci bine mestecat înseamnăpe jumătate digerat.Micul dejunMicul dejun este cea mai importantă masă a zileişi, de aceea, ar trebui să fie consistentă şi hrănitoare.Merită efortul să ne trezim câteva minute mai devre-me şi să ne rezervăm timp pentru un mic dejun con-sistent (de exemplu, Muesli din vlăstari de mei).Cei care nu prestează o muncă grea şi care aupauză la prânz se simt hrăniţi bine şi uşor doar cufructe. Pentru ca un consumator de crudităţi să nu semai simtă obosit, după un asemenea mic dejun, tre-buie însă să renunţe la cafea boabe şi să mănânce unmăr în schimb. Când nu doreşte să renunţe la tradiţio-nala „cafeluţă" poate încerca pâinea noastră cu unt,marmeladă (p. 112) sau miere şi poate bea cafea decicoare sau melasă. Nu este de ocolit nici un suc delegume sau de fructe, bogat în vitamine, înaintea mi-cului dejun.

169PrânzulUn platou substanţial cu salate, ca şi un fel demâncare consistentă pot fi servite la fiecare masă deprânz. Aperitivul poate fi urmat de o supă de crudităţişi completat de un desert. La prepararea salatei tre-buie să fim atenţi să conţină cel puţin o legumă pentrufrunze, una rădăcinoasă, şi una folosită pentru fructulei, ca, de exemplu: ţelină — spanac — roşii sau sfeclăroşie — salată de câmp — ciuperci.La fel de importantă este şi „asortarea" culorilor.Nimic nu arată mai puţin apetisant decât alăturarea, deexemplu, pe o farfurie, a unei conopide, a unei ţeline,şi a unei verze albe. Şi fiindcă preparăm salata mixtăîntr-un singur castron, sau pe un singur platou, trebuieîntotdeauna să armonizăm atât culorile, cât şi gusturile.„Amestecul verde" nu trebuie să lipsească niciodatădin meniul persoanelor mai în vârstă şi al celor cuprobleme de masticaţie, cărora mestecarea unei porţiide salată care să-i sature le pricinuieşte necazuri. Înplus, amestecul verde este bazic şi conţine multă clo-rofilă, iar pentru cei care mai au încă proprii lor dinţi,devine hrănitor prin adăugarea unor seminţe oleagi-noase, pisate sau întregi.Cine doreşte să se îngraşe trebuie să prepare maides o salată cu ajutorul mixerului, din toate legumeleposibile, mâncând astfel mult mai mult (ca valoarenutritivă, nu cantitativ).În principiu trebuie ca, în timpul mesei, să nu bem,ca să nu se dilueze sucurile gastrice necesare digestiei.La nevoie putem bea ceva după 2-3 ore de la masă.Setea o putem potoli cel mai bine cu ceai de plante,zer, melasă neagră sau apă potabilă simplă. Dacă170

avem poftă de ceva special sau dacă avem musafiri,atunci pregătim un frappe sau un cocteil din fructeproaspete sau din legume pentru aperitiv.CinaPentru a avea un somn sănătos, masa de seară tre-buie să fie simplă şi uşor digerabilă şi este bine sămâncăm cu cel puţin trei ore înainte de culcare. Avemde ales între diferite tipuri de fulgi, săraţi sau dulcisau putem la fel de bine să mâncăm fructe şi nuci.GustărileCopiilor li se face întotdeauna foame între mese.În acest caz, gustarea ideală o reprezintă fructele. Suntuşor digerabile, se transformă repede în zaharuri şi,astfel, nu îngreuiază organismul.Pentru alternare le putem da să bea şi sucuri defructe sau nuci. Persoanelor cu stomac sensibil le suntrecomandate mai degrabă cinci mese mai mici decâttrei mai mari.Alimentaţia în exteriorMulţi oameni nu au posibilitatea să mănânce acasăla prânz Aceştia au la dispoziţie două posibilităţi. Orimerg la restaurant, ori îşi iau cu ei ceva de acasă. Eu,personal, prefer să iau prânzul cu mine şi să mănâncpe o băncuţă însorită sau, pe vreme urâtă, la locul demuncă. Prânzul meu este alcătuit în acest caz din:legume (morcovi, castraveţi, gulii, anason etc.), nucisau seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, un171•Tfruct, eventual fructe uscate sau pâine şi ceva de băut(ceai, suc de fructe etc.). Ca să mai schimb, iau, dincând în când, fulgi într-un pahar, sau salată de rădăci-noase gata preparată. Dacă nu pot să evit să mănâncla restaurant, atunci prefer un local unde să mă pot

servi singur, de la un bufet, cu salate. Dacă nu existăun asemenea restaurant, atunci îmi comand un platoucu salată cu sos separat, dacă se poate fără sare şi oţet.La fel, putem organiza un picnic, chiar şi cu întrea-ga familie; tot aşa ne putem pregăti, de-acasă, mânca-rea, când plecăm în weekend.Dar dacă suntem invitaţi la masă? Dacă suntemsănătoşi fizic, atunci mâncăm cu măsură ce ni se oferă.La carne putem renunţa, mulţumind. Dar dacă suntembolnavi şi vrem să ne vindecăm cu crudităţi, atuncimai bine renunţăm pe moment la invitaţie, sau ceremgazdei o farfurie cu salată. Cu următoarea ocazie in-vităm prietenii respectivi la noi şi le pregătim o masănaturistă delicioasă!Avocado este un minunat fruct tropical. Deoarececonţine 20% grăsime este deosebit de hrănitor şi nu-tritiv. Are forme lunguieţe sau rotunde, asemănătoareunor pere mari, cu sâmburi foarte mari, în mijloc. Pen-tru mine este cea mai fină dintre crudităţi. Se mănâncăfără alte ingrediente, iar pulpa delicată a fructului sescoate cu o linguriţă din coaja tare. Unii presară deasupra un praf de sare. Un singur fruct ajunge ca masapentru o persoană. Merge puţină salată înainte şidupă. Sunt bune şi câteva seminţe oleaginoase (cafloarea-soarelui sau de dovleac). Din fructul de avocado făcut piureu, cu puţin ulei, rezultă un sos desalată foarte bun.172LISTA DE PLANTE AROMATICELegumele utilizate Plantele aromatice şi condimcntate cu

care se pot combina

Conopidă Mărar, ardei roşu/curry, pulpe delămâie/tarhon

Mazăre Mentă

Anason Pulpă de lămâie

Castraveţi Boranţă, piper / mărar, ardei iute, pulpăde lămâie, tarhon / cimbru

Morcovi Fenicul, cimbru/mărar/scminţe defenicul, coriandru / busuioc / mentă /rozmarin

Gulii Ardei, mărar, coriandru/leuştean/măghiran / tarhon

Varză Coriandru/tarhon/chimen

Varză albă Ardei / nucşoară, pătrunjel / măghiran /leuştean

Varză roşie Enibahar / pulbere de alge

Varză acră Cimbru, chimcn, tarhon, ienupăr

Usturoi Mărar, ardei, piper, chimen/curry

Ardei capia roşii Borantă, busuioc de pădure

Ciuperci Ceapă, pătrunjel, nucşoară / rozmarin /usturoi, ardei gras, cimbru, pătrunjel,pulpă de lămâie

Sfeclă roşie»- — '

Piper, coriandru, fenicul/leuştean

Ridichi Tulpinile de fenicul verde, chimen, ardei /leuştean

Tălineasă Mentă / tarhon

Ţelină Tarhon, busuioc

Spanac Coriandru

Roşii Ceapă, busuioc de pădure, cimbru / cea-pă, ardei, busuioc / mărar, puţinmăghiran, tarhon

Dovlecei Enibahar/busuioc de pădure/rozmarin

Salată Busuioc (puţin), boranţă, brustur negru,curry, mărar, tarhon, hazmaţuchi, ustu-roi, busuioc de pădure, salvie, ceapă,pulpă de lămâie, anason.

— Plantele aromatice se taie mărunt, mărunt, se

asortează bine pentru un fel de mâncare.— Merită să creştem în grădină sau într-o lădiţă,pe balcon, plante aromatice. Acolo unde nu este po-sibil, folosim plante uscate pe care, pentru a le sporiputerea de condimentare, le zdrobim între degetulmare şi cel arătător.— Plantele uscate le păstrăm bine închise, pentrua nu răspândi miros:— Condimentaţi-vă mâncărurile fără grijă şi dupăcum vă face plăcere. Cu siguranţă că, în curând, veţidori să aveţi aromele dumneavoastră preferate la fie-care fel de mâncare.EXPLICAŢII PRIVIND INGREDIENTELE,APARATELE ŞI PRESCURTĂRIUTILIZATE LA REŢETEIngredienteDrojdie = drojdie pulbere alimentară, bogată învitamina B. Mei = nedecojit, în mod normal fin măcinat.Miere = miere netratată, lichidă.Iaurt, brânză de vaci = iaurtul şi brânza de vaci leputem face noi înşine (e posibil chiar şi cu lapte nefiert),sau pot fi cumpărate, dacă se folosesc cantităţi mici.Kelpamare = condimente lichide din alge marine.Tărâţe = tărâţe speciale, mai grele decât cele normale.Praf de plante = an amestec de 15 plante medici-nale, existent şi în comerţ.Maioneză = făcută de noi, dacă se poate.Zer (praf) = produs secundar al brânzei, bogat înminerale.. Molkosan = sana/zer (concentrat), se foloseşte înloc de oţet.Ulei = ulei de floarea-soarelui sau de măsline, pre-sat la rece.

Boia = pastă condimentată pentru sandvişuri şi sosuri.Ardei iuti (roşii) (capia) = denumiţi „Paprika" înGermania.Sare = sare din plante (cu sare marină).Lapte bătut = se lasă laptele nefiert la temperaturacamerei până se acreşte.Sucanat = zahăr nedăunător, din trestie de zahăr.Ţelină = denumită şi „albitură" (ţelină albă).175

SUPESupă de morcovi(2-3 persoane)1/4 l suc de morcovil lg. plante (mărar, pătrun-jel, boranţă, brusturnegru) tocatel lg. brânză de vaci3 lg. migdale fin măcinate2 căţei de usturoi pisaţil lg. uleiCâte un praf de sare, curryşi zahărSe dau toate ingredienteleprin mixer1/2 ceapă tocată6 lg. fulgi de ovăzSe dă ceapa puţin prin mi-xer, supa se încălzeşte even-tual (40 °C). Se pregăteşteşi se presară fulgi de ovăz.Supă receRoşii, ardei, dovlecei,usturoi, sare, piper,lămâie, puţină smântână,sau ulei de măsline.Se amestecă totul şi seserveşte rece. Se adaugăşi ardei tăiaţi în cuburi

(în 3 culori) şi roşii.Minestrone6-8 dl apă sau laptel ceapă tocatăl căţel usturoi pisat4 lg. boabe de soiaîncolţitel roşie în cubuleţe50 g ţelină rasă mărunt!30 g usturoi tăiat măruntl frunză de varză tocatăl lg. drojdiesare, plante aromatice(busuioc de pădure, bu-suioc, baraboi, arpagic, salvie) eventual un ou.Se amestecă toate ingredientele şi se face piure din jumătate din ele. Seamestecă cu cealaltă par-te, se gustă şi se încăl-zeşte după dorinţă.178

SOSURIReţeta de bază pentru maionezăGălbenuşurile, zeamade lămâie, praful demuştar şi sarea marinăse amestecă foarte bine.Uleiul se adaugă înpicături bătând continuu.2 gălbenuşuri de oul lg. lămâiel praf de muştarsare marinăcca 2 dl. uleiSos de năut cuusturoi1/2 cană de năut, încolţitde două zile

3 lg. apă4 lg. migdale rasel lg. zeamă de lămâiel lg. iaurt3 lg. hrean tocat4 căţei de usturoi pisaţi150 g brânză de vaci, sare,kelpamare, piper.Se face un piureu din toa-te ingredientele şi seadaugă mirodenii după gust.Se prepară fără apă sau seface o pastă la care seadaugă apă.Maioneză dinmigdale2 lg. piureu de migdale3-4 lg. apăpuţină lămâie, sare, piper,curry, praf de muştarSe amestecă bine toate in-gredientele.Sos chinezesc1 1/2 dl maioneză (reţetade bază)l dl smântână bătută1/3 banane, făcute piureu2 lg. nucă de cocos rasăl lgţ. praf de currySe amestecă toate ingre-dientele şi se ornează cufrunze de salată.179Sos de salată speciall lgţ. lămâiel lgţ. boial lgţ. drojdiel lgţ. zerl lg. iaurt3 lg. lapte

l lg. uleil lg. seminţe de floarea-soareluil lg. tărâţel lg. germeni de grâu1/2 de ceapă tocatăkelpamare, sareusturoi după gustSe amestecă bine ingre-dientele şi se adaugăplante aromatice dupăgust.Maioneză verde3/4 dl maioneză (reţeta de bază)60 g brânză de vacil legătură pătrunjel tocatl legătură arpagic, tăiat în rondelel lg. zeamă de lămâiel albuş de ou, bătut binepuţină sareSe amestecă toate ingredientele.Sos de avocadol avocado desfăcut înbucăţele4 lg. lapte2 lg. zeamă de portocală3-4 lg. iaurtl lgţ. lămâiel lg. maionezăCurry, piper, sare, plantearomatice din grădinăsau uscate (de ex. , măghi-ran, chimen, arpagic etc.Se face un piureu findin toate ingredientele.Acest sos merge foartebine ca adaos la o farfu-rie de salată.180

LEGUME FOLOSITE PENTRU

FRUNZESALATACu cât salata este mai verde, cu atât este mai hrăni-toare !Frunzele de salată se amestecă cu sosul întotdeaunanumai înainte de a fi servită, altfel se depreciază.După ce o spălăm, o lăsăm să se scurgă bine sau ostoarcem pentru ca să nu subţiem prea mult sosul.Salată de câmp200 g salată100 g lăstari de floarea-soarelui (8 cm lungime)50 g sâmburi de nucă,tăiaţi în patru50 g brânză tăiată înbucăţeleSosul:4 lg. uleil lg. lămâiel lgţ. zer1/2 ceapă tocatăsare.Salată din sfeclă de zahăr „pestriţă"l sfeclă de zahăr tăiată în feliil banană, tăiată în rondelel măr tăiat în felii subţiril portocală, în felii subţiri3 lg. seminţe de floarca-soarelui' Sosul :3 lg. nuci tăiate mărunt4 lg. ulei2 lg. sanaCâte un praf de piper, de muştar, sare.181Salată de cicoare cu lăstari de secară2 tulpini de cicoare tăiateîn fâşiil portocală tăiată în felii

subţiril ceaşcă lăstari de secară4 prunc uscate tăiate înbucăţeleSosul:2 lg. smântânăl lg. ulei de măslinecâte un praf de curry. pi-per şi sareSalată verde130 g salată250 g spanac tăiat în făşii2-3 cepe verzi tăiate înrondelel morcov ras marel avocado decojit, tăiatîn patru, apoi în felii3 lg. seminţe de dovleacSosul 4 lg. ulei2 lg. sanal căţel de usturoi pisat3 lg. smântânăsareSalată de andiveîmbrăcate înbrânză de vacil căpăţână de andivătăiată în feliuţe foartesubţiriSosul:3 lg. brânză de vaci1 lgţ ceapă tocatăl gălbenuş de ou1 pahar iaurt (180 g)2 lg. lămâiel praf zahărsare.Salată de andive cu lăstari de soial andivă curăţată100 g lăstari de soia

2 morcovi raşi mărunt1/2 de pulpă de lămâietocatăSosul:3 lg. lămâie4 lg. ulei de măslinesarecoriandru.182Salată de vară acrişoară8 frunze de salată, crocan-te, tăiate după gust, înbucăţil roşie tăiată felii1/2 ardei iute tăiat încubuleţe150 g castraveţi tăiaţi în felii1/2 ceaşcă orez încolţit3 lg. lăstari de linteSosul:l lg. sana3 lg. ulei de măslinel căţel de usturoi pisatl legătură pătrunjel4 frunze busuioc1/2 ceapă, totul tocat măruntl praf de muştarkelpamare, sare.Salată italieneascăl salatăl ridiche rasă după gustl ceapă roşie tăiată în ron-dele subţiril fenicul ras mărunt4 Ig. seminţe de dovleacl Ig. sana6 Ig. ulei de măslinel căţel de usturoi pisat1/4 Igţ. seminţe de anasonpisate

1/2 Igţ. busuioc de pădurel legătură de busuiocproaspăt tocat.Salată de păpădie200 g frunze depăpădie tăiate mărunt200g morcovi raşi5 lg. seminţe de floa-rea-soareluiSosul:2 lg. brânză de vaci2 lg. lapte sausmântână3 lg. iaurt2 lg. zeamă de lămâieardei iute, sare.183Varză de Chinaîn sos de curry300 g varză de Chinatăiată în fâşii3 roşii tăiate în felii2 mandarine tăiate înjumătate de felii40 g nuci tocate mareSosul:2 lg. iaurt2 lg. lămâie1/2 lgţ. curryl căţel de usturoi pisat2 lg. pătrunjell ceapă tocată măruntl praf de piper, sareSosul se amestecă cuingredientele de maisus, şi se lasă puţin săse pătrundă.Salată creaţă1/4 căpăţană de salatăcreaţă, tăiată fin sau

rasă2 gulii tăiate în feliisubţiriSosul:3 lg. maionezăl lg. iaurtl lg. pastă de tomate(din roşii congelate)sareSalată de spanacşi de lăptuci30 g spanac tăiat în fâşiisubţiricâteva frunze de lăptucăcurăţate1/4 ardei capia roşu,tăiat în feliiSosul:2 lg. pătrunjel tocat2 lg. usturoi tăiat în ron-dele mici2 lg. iaurtl lg. smântânăcâte un praf denucşoară, chimen, sare184

FENICULFeniculul este foarte bine suportat şi este un calmantpentru dureri de stomac şi pentru balonări. Dacă esteverde, încă fraged şi proaspăt, atunci putem să-1 pu-nem tocat în salată.Salată de fenicul culăstari de linte1 bulb de fenicul ras2 morcovi raşi1-2 ceşti de lăstari de linte4 lg. seminţe de floarea-soa-relui

2 lg. pătrunjel tocat1 roşie pentru ornatSe face un sos din piureudin următoarele ingrediente:2 lg. lăstari de soial lg. lămâiel avocado curăţat de coajăsare, kelpamare, un lichid(lapte) - după nevoieSe amestecă şi o ceapămică, tăiată mărunt.Se amestecă într-un castronlegumele cu seminţe de floa-rea-soarelui şi se decoreazăcu roşia. Se prepară sosulîntr-un castronel, se garni-seşte cu pătrunjel şi se ser-veşte separat.Salată de fenicul„Chiquita"l fenicul tăiat în fâşiisubţiril banană tăiată înbucăţiSosul:4 lg. smântână1-2 lg. ulei1-2 lg. molkosan, sare1/3 lgţ. suc gros de pereSe amestecă totul şi sepresară alune tăiate înbucăţele.185Salată de fenicul pestriţă3 bulbi de fenicul, raşi finl ardei verde tăiat înrondele4 roşii tăiate în cubuleţel portocală desfăcutăîn felii

Sos marinat:2 lg. uleil lg. lămâie1/8 l smântânăcâteva picături de mieresare, piperardei gras.Salată de fenicul2 bucăţi fenicul tăiate mărunt1/2 ceapă tocatăSosul:3 lg. uleil lg. Pikant dizolvat în uleil lg. lămâiesare, kelpamareSe amestecă totul şi se lasăcâteva minute să se pătrundă.Fenicul cu ridichil fenicul mic tăiat înfâşii subţiri5 ridichirase finSosul:l lg. uleil lg. lămâiel lg. smântână de vacikelpamarepuţin piper şi sare.186

VARZAVarza este o legumă sănătoasă, bogată în vitamineleC şi B, calciu, magneziu şi fier. Varza roşie nu balo-nează, mai ales atunci când o amestecăm, pentru a osuporta mai bine, cu coriandru, chimen sau seminţede anason.VARZA ROŞIEVarză roşie cuprune

(3 persoane)300 g varză roşie tocatăfoarte, mărunt150 g prune proaspete(sau prunc uscate,înmuiate cu 50 g apă).cu sâmburii scoşi şităiate în patru5 lg. ulei2 lg. sana3 lg. zeamă de portocaleCâte un praf descorţişoară, sare şi piper1-2 lgţ. de miereSe amestecă totul, selasă o oră să sepătrundă şi se condi-mentează.Varză roşie cumaionezăVarza roşie se toacămărunt; se amestecă cupuţină maioneză.Se aromatizează cu mirodenii.187Varză roşie„nordică"3 lg. zeamă de lămâie şil lg. miere bine amestecate50 g stafide (o mânăplină), se adaugă şi selasă să se pătrundăl lgţ. sucanat2 mere rasel banană tăiată în cubuleţel ceapă mică tocatăl lg. ulei1/4 varză roşie rasă sau to-cată în mixer cu apă (apa

se toarnă în ploaie) cul lgţ. enibahar sau praf denucşoară pentru aromatizareSe garniseşte cu nuci.Salată de varză roşie400 g varză roşie, rasă maul măr acru ras mareSosul:muştar, sare, piper3 lg. zeamă de lămâie4 lg. ulei3 lg. zeamă de portocalăl praf zahăr

VARZA ALBĂSalată de varză2 ceşti cu varză tăiatămare1/2 ceaşcă de ceapă to-catăl roşie zdrobită3 lg. smântână acră,puţină miere, frişca şifăină de nuci, sare şiplante aromaticeVarză albă cu ananas100 g varză albă tăiată înfelii subţiri50 g ananas, tăiat încubuleţe50 g măr, ras marel lg. smântână bătută2 lg. maionezăcondimente188Varză albă cu lăstare de linte(4 persoane)200 g varză albă tăiată mare100 g lăstari de lintel ceapă mijlocie tăiată înjumătăţi de rondele subţiri1/2 ardei roşu tăiat

în felii mari1 morcov mic ras mare50 g fulgi de cocos3 lg. ulei2 lg. piureu de migdale2 lg. sana3-5 Ig. lapte sau apăl Ig. drojdieSe amestecă într-un castronlegumele şi fulgii de cocos.Se face un sos gros din ce-lelalte ingrediente, se aro-matizează cu kelpamare şise toarnă peste salată.Salată de varză albă200 g varză albă tăiată mărunt, cul lgţ. chimen şipuţină sare cu care se freacă varza şise lasă să se pătrundă.Sosul:2-3 lg. ulei sau smântânăl lg. lămâie2 lg. plante aromatice proaspete(pătrunjel, maghiran)l lgţ. muştar saul praf de muştar prafSe ornează cu roşii.189VARZA ACRĂVarză acră cu nuci(4 persoane)500 g varză acră crudă3 pere, puţină lămâie50 g nuci mari tocate mare50 g stafide înmuiaterozmarin, busuioc, ardei gras, ulei,sare, zahăr.Se lasă varza acră să se scurgă.Se rad perele, se amestecă cu stafi-dele, plantele aromatice, uleiul,lămâia şi cu puţin zahăr.

Se lasă să stea cam o oră, apoi sepresară nucile.Salată de varză acră cu carote(sau cu morcovi)250 g varză acră tocată mărunt300 g carote sau morcovi raşi măruntl măr mare ras marel ceapă mare tocată4 lg. pătrunjel tocat mărunt8 lg. lapte2 lg. uleiSe condimentează şi se garniseşte cu nuci.190Varză acră cu ananas500 g varză acră tocată mărunt3 mere rase marel ceapă tocatăl căţel de usturoi pisatcam 5 felii de ananastăiate în bucăţeleIngredientele se amestecă cu maio-neză şi cu sucul de ananas.Se condimentează cu ardei.Salată de varză acră500 g varză acră tăiatăl ceapă tocată mărunt1/4 tulpină de praz tăiată în fâşii mici1-2 lg. seminţe de chimenl lg. ridiche rasă4 lg. uleiSe amestecă toate ingredientele şi selasă să se pătrundă.Salată asortată de varză acră150 g varză acră ruptă cu mâna sau tocată1/2 portocală tăiată în cubuleţe100 g struguri, tăiaţi pe din douăl lg. lămâiel praf zahăr2 lg. alune tăiateVarza acră se amestecă bine cu toate celelalte

ingrediente.191

PRAZPraz cu cerealel ceaşcă cu cerealeîncolţite (cam de 2 zile)2 ceşti cu praz tăiatmăruntSosul:5 lg. ulei1-2 lg. drojdiesare, kelpamare, curryPraz natur2-3 bucăţi de praz tăiateîn felii subţiriSosul: 3 părţi uleil parte lămâiel praf zahărpuţină ceapă rasă. Se amestecă totul şi searomatizează cu suc deportocale.Praz cu ţelină2 bucăţi praz tăiate înrondele subţiri2 mere rase mare1/2 ţelină rasă mărunt2-3 felii ananas tăiate înbucăţi miciSe amestecă cu maionezăşi se aromatizează cuzeamă de ananas.(Se menţine foarte bine o zi)Salată de praz1/2 praz tăiat mărunt2-3 carote rasepuţină ridiche rasăeventual nuci tăiateSosul:

2 lg. smântânăl gălbenuş de ou2 lg. ulei de floarea-soareluiSe adaugă puţin laptepraf, se amestecă cu sare,şi se condimentează.Praz „a la francaise"250 g ciuperci tăiate în Sosul:cubuleţe 3 lg. piureu de migdale100 g praz tăiat în fâşii 5 lg. apăsubţiri ' 2 lgţ. drojdiesare, ardei.

ŢELINA (tulpini şi frunze)Tulpina de ţelină este bogată în fosfor, care întăreşte sis-mul nervos, fiind în afară de aceasta apetisantă şi răco-ritoare. Putem folosi şi frunzuliţele fragede, galbene-verzui.Ţelină „a la anglaise"2 ceşti cu tulpină de ţelină' 1/2 salată micăl ceaşcă castraveţil roşiemaionezăSe taie ţelina, salata si cas-traveţii, în fideluţe, se ames-tecă totul cu maioneza şise garniseşte cu roşie.Ţelină cu lăstaride lintel tulpină de ţelină tăiată bucăţi2 roşii mici tăiate cubuleţel 1/2 ceaşcă cu lăstaride linte1 1/2 ceaşcă cu cubuleţede brânzăSosul:4 lg. smântână3 lg. ulei2 lg. sana2 căţei de usturoi pisaţi

l ceapă tocată măruntpiper şi sareSalată de ţelină cuciuperci1/2 tulpină de ţelină tăiată finl ceapă mică tăiată în rondele200 g ciuperci de culturătăiate în optl ardei verde tăiat încubuleţe mici3 lg. seminţe de floarea-soareluiSosul:2 lg. lămâie5 lg. uleil căţel usturoi pisat,piper, nucşoară, sare,pătrunjel tocat.Salată de felinăl tulpină de ţelină tăiatăîn fideluţe3 roşii tăiate cubuleţeSosul:l gălbenuş de ou4 lg. iaurt2 lg. ulei, sarel lg. amestec franţuzescde plante aromatice193

LEGUME FOLOSITE PENTRURĂDĂCINI ŞI PENTRU BULBI(CĂPĂŢÂNĂ) — TUBERCULIMORCOVIIMorcovii sunt foarte bine suportaţi, şi de aceea pot fidaţi chiar şi sugarilor sub formă de suc şi de piureu.Carotinul conţinut de aceştia, un subelement al vita-minei A este folositor în special pentru ochi.

Morcovi cu lăstaride susan4 morcovi rasil fenicul tăiat în cubuleţemici1/2 ceaşcă cu lăstaride susanSosul:5 lg. iaurtl lg. uleil lg. lămâiel lgţ. mierel praf piper, sareSe amestecă bine, se lasăsă se pătrundă şi seornează cu hrean.Salată de morcovi„exotic"3 morcovi raşil măr ras mare1/2 banană tăiată în cubu-leţe1/2 portocală tăiată felii1/4 avocado tăiat în cubu-leţe3 lg. tărâţel lg, germeni de grâul lg brânză de vaci3 lg smântânăSe amestecă totul şi se de-corează cu felii de avocado.Morcovi asortaţil lg. alune măcinate1 lg. zeamă de lămâiel lgţ. iaurt2 morcovi mijlocii raşi1/4 măr rasl lg. stafide1/4 portocală tăiată în bucăţelepuţină sare

Se face un sos dinalune, zeamă delămâie, miere şiiaurt, şi se adaugăcrudităţile.Morcovi cu brânzăde vaci3-4 morcovi raşi fin3 lg. brânză de vacil lg. frunză de mărarl lg. uleil şgţ. lămâie3 lg. ceapă tocatăsare, kelpamare,puţină miereSe ornează cu felii demorcovi.Salată de morcovi şi dovlecei1002 morcovi raşig dovlecei raşi mareSosul:1-2 lg. uleil lg. lămâielgţ. maioneză2 lg. laptepuţin muştar, sarelSe amestecă morcovii cusosul, se lasă să sepătrundă.Dovleceii se adaugăchiar înainte de a fi con-sumată salata.Se condimentează.195

GULIILESe folosesc pe cât posibil gulii proaspete. Frunzele auun conţinut bogat în substanţe minerale şi în vitamine.De aceea trebuie să tăiem mărunt părţile fragede, să

le amestecăm cu rădăcina (căpăţâna) şi restul să-1 preparăm cu mixerul

Salată de gulii

Mâncare de gulii

200 g gulii rase Sosul :50 g castraveţi 3 lg. ulei

1 gulie rasă mare20 frunze spanac,tăiate fidelute

tăiaţi în felii 1 lgţ. drojdie 1/2 ardei roşii sau100 g morcovi 1 lg. praf de 1 roşie tăiatăraşi molken cubuleţe1 legătură ri- 1 lg. piureu de Sosul dichi de lună, migdaletăiate în feliuţe 1 lgţ. lămâie1 legătură sare, condimentehrean tocat Se amestecă1/4 ceapă şi se ornează

2 lg. brânză de vaci5 lg. lapte1 lgţ, maionezăcâteva picături delămâie

tocată cu o parte dinhrean.

piper, sare, kelpamare

Gulii umplute

Gulii cu crudităţi 5 gulii proaspete

9 8 ridichi de lună4 gulii proaspete rase 5 lg. smântână bătutăSosul : câte o legătură pătrunjel tocat şi3 părţi ulei arpagic, puţină sare1 parte zeama de Se îndepărtează părţile tari ale guliei.lămâie Se taie gulia pe din două şi se go-1 praf de zahăr leşte până rămâne doar un pereteputină ceapă rasă subţire. Resturile scoase şi guliapulpă de lămâie to- rămasă se rad şi se amestecă cucată smântână ; se umplu jumătăţile depătrunjel gulii. Se ornează cu ridichi.

196

SFECLASfecla ne ajută pe timp de iarnă. Ea ne protejează degripă şi de răceală, iar sucul său roşu este bun împo-triva palorii, a anemiei şi a cancerului.l sfeclă fragedă tăiatăîn cubuleţe sause taie în patru şise rade finl portocală micătăiată în cubuleţeSalată de sfeclă cu portocaleSosul:l lg. brânză de vacil lg. iaurtl lgţ. uleil v.c. coriandru, sarepuţină coajă deportocală rasăsareSosul se amestecă cu celelalte in-grediente şi se ornează cu plantearomatice uscate sau verzi.Sfeclă cu banane1/2 sfeclă rasă fin1/2 banană zdrobităSosul:1-2 lg. uleil lg. sanasare, kelpamarcîn loc de sfeclă se pot folosi şimorcovi.197Sfeclă cu mere200 g sfeclă rasă finl măr ras mare(sau jumătate de ceapă)Sosul:3 lg. ulei

l lgţ. drojdiel lgţ. molkel lg. piureu de migdalepuţin hreanSe condimentează cu sanasau cu soia.Se decorează cu alune.Desert de sfeclă(l persoană)100 g sfeclă rasă fin100 g mere rase mare l lg. smântânăl lg. nuci rasel lgţ. zeamă de lămâie3 lg. lapte bătutl lg. stafideSe adaugă după dorinţăbanane sau mandarine.Se amestecă totul şi seserveşte imediat.Salată de sfeclă cu stafide3 stafide înmuiate, tăiate în bucăţelel sfeclă rasăl gălbenuş de ou de adăugatl lg. zeamă de lămâie de aromatizat198RIDICHEADatorită conţinutului său de ulei de muştar, ridichea,în special cea de iarnă, acţionează tămăduitor asupraficatului şi a bilei şi stimulează metabolismul.Salată de ridichi cu roşiil ridiche rasă2 roşii tăiate feliil ceapă tocatăSosul:2 lg. iaurtl lg. uleicâte l lg. pătrunjel, mărar,

arpagic, tocatepuţină sareIngredientele se amestecăcu sosul chiar înainte demasă şi se decorează cupătrunjel.Mâncare de ridichi300 g ridichi rase finl ceapă (100 g) tocatămăruntSosul:3 lg. uleil lg. piureu de migdalel lgţ. drojdiel lg. zahărSe condimentează cu sareşi sana. Se amestecă ridi-chile şi ceapa cu sosulşi se presară alune rase.Salată de ridichi„Pomodor"l ridiche tăiată şi rasă fin2 mere tăiate şi rase fin20 nuci mari tocate mareSe amestecă totul şi se de-corează cu năsturel sau culăstari de lucernaSosul:2 lg. ulei2 lg. smântână acrăl lg. iaurtl lg. lămâie, l lgţ. drojdiecâte l v.c. piper, sare, prafde muştarSe condimentează cu kelpamare.Salată de ridichi „Sweet"l ridiche:1/3 rasă fin2/3 rasă mare

Boabele unui ştiulete deporumb dulceSosul:3 lg. brânză de vacil lg. maioneză1/2-1 lg. miere_____sare, ardei gras____199ŢELINA (rădăcină)Ţelina este bună pentru rinichi şi este bogată în vita-mina E.Ţelină cu piureu de prunel ţelină rasă fin2 lg. zeamă de lămâiel măr tăiat în felii mici, hreanSe amestecă ţelina cu mărul şi se adaugă zeama de lămâie;se împarte în castronaşe şi se decorează cu hrean.Sosul:12 prune cu sâmburii scoşi si înmuiate în apăl căţel de usturoi tocatcâte l praf de scorţişoară si paf de cuisoare2'lg. ulei'1/2 de ceapă tocată foarte măruntSe face cu mixerul un piureu din tot, în afară de ceapă,se amestecă piureul cu ceapa tocată şi se adaugăpeste salata de ţelină.Ţelină cu lăstari de lintel ţelină rasă2 mere mici tăiate cubuleţe1 banană tăiată cubuleţel ceapă mică tocată2 ceşti cu lăstari de linteSosul:l pahar iaurt (180 g)3 lg. smântânăl lg. lămâiel lg. uleil căţel de usturoi pisatcâte un praf de sare, piper, zahăr

200Salată de ţelină„Exotic"100 g ţelină rasă finl lg. zeamă de lămâie3 lg. zeamă de portocalăl felie ananas tăiatăbucăţele mici1/2 portocală mică tăiatăbucăţele1/2 banană tăiată rondele1/2 kiwi tăiat în patru,apoi în felii5 sâmburi de nuci mari pi-sate4 lg. smântână subţirecare se bate3 lg. germeni de grâudupă dorinţă, 3 lg. stafideSe amestecă toate ingre-dientele şi se orneazăcu kiwi.Salată de ţelină cudovleac150 g ţelină rasă fin150 g dovleac,1/2 ras mare1/2 tăiat încubuleţe miciSosul:2 Sg. uleil lgţ. boial lg. lămâie3 lg. smântână, eventuall lg. iaurtsarel lgţ. busuiocDacă nu găsim dovleac,se pot folosi şi dovlecei.Roşii umplute cuţelină

2 roşii80 g ţelinăSosul:2 lg. smântânăl lg. iaurtl lg. brân/ă de vaci1 lgţ. lămâie2 lg. arpagicsareSe amestecă ţelina cusosul şi se umplu roşiilegolite de miez.201

LEGUME FOLOSITE PENTRUFRUCTUL LORCONOPIDAConopida este uşor digerabilă şi conţine multă vita-mină B şi C.Conopidă cu lăstari de soia1 conopidă desfăcută în 2 lg. uleibucăţele 2 lg. smântână acră1 1/2 ceaşcă de lăstari de l căţel de usturoi pisat' soia l lg. lămâiecâteva frunze de salată l v.c. chimenl ceapă verde tăiată puţină sare marinăfoarte fin Bucăţelele de conopidă seSosul: aşază pe frunzele de salatăSe face cu mixerul un şi se adaugă lăstari de soiapiureu din următoarele: Sosul (pus 1/2 oră la recerestul de conopidă înainte) îl turnăm deasupra(cotorul) ras fin şi presărăm ceapa.Salată picantă250 g conopidă în felii micicâte l lg. sana, apă şi uleisare, piper, măcinate marel ardei iute roşu (mic) tocat mărunt sau piperl lg. mărar uscat sau 2 legături mărar verdel căţel de usturoi pisat

Se amestecă toate ingredientele şi se lasă să se pătrundămai multe ore sau peste noapte.202Conopidă cu gulii100 g conopidă tocatăl gulie mijlocie(cam 60 g) rasă1 lg. smântână acrăl lgţ. lămâiel lg. uleil lg. ceapă tocată măruntcâte un praf de paprika şi sare2 lg. hazmaţuchi şiboranţă tocateSe amestecă toate ingre-dientele şi se servesc.Sos de salatăpentru conopidă100 g brânză de vacidegresală1/2 lgţ. mierel lg. smântânăl gălbenuş de oucurry, puţină sare2 lg. uleil lg. lămâiekelpamare4 frunze de brustur negrutocateSe face un sos cu mixeruldin toate ingredientele.Conopidă„Art nouveau"1 conopidă mijlociel ceaşcă lăstari de lucernă2 lg. seminţe verzide dovleac24 jumătăţi de caise uscate(lăsate 12 ore la înmuiat)2 lg. ulei de nucă sau

3 lg. smântânăpiper măcinat mareSe face un piureu din caiseşi ulei. Se rade conopida,se împarte în castronaşe şise presară deasupra lucer-na. Se ornează sosul cu se-minţele de dovleac şi seserveşte separat.Salată de conopidă250 g conopidă rasă fin2 mere mici rase mare70 g alune rase saucocos rasSosul:2 lg. brânză de vacil lgţ. miere3 lg. smântână2 lg. smântână acrăsareSe amestecă şi se ornează.203CASTRAVEŢIICastravetele este cunoscut ca slujitor al frumuseţii. Eleste şi diuretic şi purificator şi este recomandat pentrugută şi reumatism. Conţine aproape numai 10 caloriila 100 g şi este foarte bazic !Salată de castraveţi orientalăSosul1/2 conopidă mică tăiată înbucăţele mici1/2 tulpină de ţelină tăiatăîn fideluţel măr tăiat în cubuleţe mici2 felii ananas tăiat înbucăţelel castravete tăiat pe lung îndouă, apoi rasCastravetele se rade chiar înainte de masă şi se amestecăcu celelalte ingrediente. Se presară salata cu nuci tocate.

1/2 lgţ. curry slab2 lg. zeamă de ananas2 lg. iaurt2 lg. ulei2 lg. smântânăpuţină sare şi pulpă delămâieMâncare decastraveţi cubananel castravete tăiatîn cubuleţe1 banană maretăiată în cubuleţeSosul:3 lg. brânză de vaci2 lg. smântânăl lg. ulei1/3 banană zdrobită2 lg. iaurt sare, pa-prika, kelpamareSalată de castraveţil castravete tăiat măruntSosul:3 lg. smântână, 2-3 lg. iaurtcâte l lg. hazmaţuchi, cimbru,mărar sau 2 lg. ulei, 1-2 lg. droj-die şi plante aromatice după gustAmbele moduri de preparare secondimentează chiar înainte demasă cu puţină sare.204Castraveţi umpluţil castravete, l roşie, cea 200 g smântână cu brânză de vaci,l lgţ. ceapă rasă, putină sare şi boia, frunze de salatăSe bale spumă brânza de vaci, roşiile se taie în cubuleţe şise amestecă cu celelalte ingrediente. Castraveţii se taie înfelii de 2 cm, se scoate miezul cu o lingură şi se aranjeazăpe frunzele de salată. Apoi se umplu castraveţii cu brânzade vaci, sau se taie castraveţii pe lung, în două şi seumplu ambele jumătăţi.

ARDEIIArdeiul este o „bombă" de vitamina C, care se găseştela cei roşii, galbeni si verzi.Ardei2 ardei tăiaţi în fâşiil legătură de ridichi delună, rase1/2 ceapă lăiată mărunt6 lg. fulgi de cocosSosul:l gălbenuş de oul lg. zeamă de ponocalăl lg. uleil lgţ. smântânăsare, busuioc de pădureSe amestecă bine ingre-dientele pentru sos,apoi se amestecă sosulcu ridichile de lună şide ceapă.Se lasă să se pătrundăşi se adaugă, după gustcea 6 lg. fulgi de cocos.Salată asortatăde ardeicâte l ardei roşu, verde şigalben tăiaţi în felii1/2 ridiche tăiată în cubuleţel ceapă tăiată în rondelel legătură pătrunjel tocathrean pentru ornareSosul:2 lg. ulei1-2 lg. sana (sau zer gros)l lg. boia1/2 lgţ. drojdiel căţel de usturoiplante aromalice(măghiran, salvic, busuioc de

pădure, rozmarin), piper,puţină apă si sare205Salată de ardei cu roşii250 g roşii tăiate în felii subţiri2 ardei tăiaţi în feliuţe2 lg. ceapă tocată mărunt3 lg. lămâie2 lg. uleiplante aromatice, puţină sare şi sucanatSe amestecă totul şi se serveşte pe frunzede salată verde.Ardei umpluţi sau roşiiUmplutură:3 lg. uruială înmuiatăl lg. germeni de grâul,lg. taratel lg. ulei sau smântână, drojdie, sarel lg. ardei verzi sau ceapă tăiate finSe golesc ardeii si se umplu cu amestecul.Este un aliment întăritor !Salată de ardei „Banana"3 ardei (verde, roşu, galben) tăiaţi în fâşii subţiri1-2 banane curăţate chiar înainte de a fi servite, se taie pelung în două şi se taie în rondele.Sosul:1 lgţ. boia, l lgţ. sucanat1-2 lg. sana, 1/2 lgţ. kelpamare2 lg. ulei, 1/2 pahar iaurtl căţel de usturoise condimentează cu sareSe amestecă ardeii cu sosul, se lasă să se pătrundă 1/2 deoră în frigider şi se adaugă bananele.206

CIUPERCILEPentru consumul de crudităţi sunt bune toate felurilede ciuperci.În orice caz, toate ciupercile pe care le adunăm singuri

trebuie încercate să nu fie otrăvitoare.La ciupercile proaspete trebuie ca, după ce le spălămbine, să le îndepărtăm pieliţa sau lamelele.Mâncare de ciuperci cu ţelină150 g ţelină rasă fin200 g ciuperci tăiate în feliuţe subţiri50 g spanac tăiat în fideluţel ceapă tocată Sosul:4 lg. ulei de măslinel căţel de usturoi1-2 lg. sanapiper, sare, kelpamareCiuperci natur250 g ciuperci tăiate în lamele4 lg. ulei pentru adaos3 lgţ. drojdie şi1/2 lgţ. sare, se amestecă cu celelalte1/2 ceapă tăiată mărunt, care se adaugăse condimentează cu puţin kelpamare.Salată de ciuperci„Paris"300 g ciuperci tăiate înlamele şi amestecate ime-diat cu sosul2 morcovi raşi mare100 g păpădie tăiată finSosul:l lgţ. muştarpiper, sare3 lg. lămâie4 lg. ulei de măslineSalată de ciupercicu roşii250 g ciuperci tăiate înbucăţi subţiri4 roşii tăiaţe în cubuleţel ceapă dulce, tăiatămărunt

Sosul:l lg. uleil lg. lămâiel pahar iaurtl lgţ. mierepiper, sareGarnitură:lăstari de hrean sau delucernaSalată de ciuperci30 g ciupercil lg. zeamă de lămâie6 lg. lapte60 g brânză de vaci, plante aromatice şi condimentel foaie gelatină (se înmoaie în apă rece)Se bat spumă brânza, laptele şi lămâia. Ciupercile se spalăşi se taie în bucăţi sau în cubuleţe mici şi se amestecă cubrânza. Gelatina se dizolvă în 2 lg. de apă fiartă şi seamestecă încet cu brânza. Se bate bine şi se toarnă înforme clătite cu apă rece. Se ţine la rece.208

ROŞIIRoşia este bogată în vitamine şi minerale, dar dacăeste consumată necoaptă, atunci este dăunătoare pen-tru că duce la superaciditate. Roşiile se mai coc şidupă ce sunt culese.Salată de roşii „Israel"3 roşii tăiate în felii2 cepe dulci tăiate în cubuleţeSosul:100 g avocadol lg. muştarl lg. smântână acrăcâte un praf de piper şi sareIngredientele pentru sos se dauprin mixer şi se amestecă curoşiile şi cu ceapa.Salată de roşii cu castraveţi

l cană de roşii tăiate în felii sau în bucăţelel cană castraveţi raşi sau tăiaţi în cubuleţeSosul:l lgţ. uleil lgţ. lămâie1/2 ceapă tăiată măruntl lg. pătrunjel tocatpuţin cimbruSalata se condimentează cu sare chiar înaintede masă. Se adaugă o ceaşcă de seminţe,înmuiate după dorinţă.209Salată de roşii cubanane2 ceşti cu roşii tăiate încubuleţe2 ceşti cu banane tăiateîn cubuleţe miciSe pregăteşte un sosgros din următorelc ingre-diente :1/4 banană zdrobităl lgţ. boial lg. uleicâte l lgţ, zer şi drojdiesare, kelpamare3 lg. seminţe de floarea-soarelui, eventual,l lgţ. piureu de migdale.Salată „Forte"l ceaşcă soia încolţităl ceaşcă roşii tăiate încubuleţe1/2 ceaşcă mere rase mareSosul :l căţel mare de usturoipisatl lgţ. muştar3 lg. avocado zdrobit2 lg. ulei

1/2 ceapă sau arpagicSe condimentează cu boia,sare şi aromă de soia.Sosul condimentat seamestecă cu celelalte in-grediente şi se iasă să sepătrundă.Roşii cu fulgi de ovăz6 lg. fulgi de ovăzapăl roşiepătrunjel, ceapă, saremaioneză sau smântână bătută.Fulgii se înmoaie 3-4 ore în atâta apă câtabsorb ei. Compoziţia se împarte în castroanesau castronaşe, punându-se un strat cam de l cm,se sărează, se aşază feliile de roşie şi se presarăceapă tocată sau pătrunjel tocat.Se toarnă deasupra maioneză sau smântână.DOVLECEIÎn loc de dovlecei se pot folosi şi dovleci.Salată de dovlecei250 g dovlecei raşi mare10 sâmburi de nucă mărunţiţil lg. seminţe de floarea-soarelui1/2 ceapă tocatăSosul:l căţel de usturoi pisat' l lg. lămâiel lg. uleicâte un praf de piper şi sarechimen după dorinţăDovlecei cusfeclă200 g dovlecei raşimare100 g sfeclă rasăfin100 g mere rasemare

50 g nuci tocatecca 4 lg. smântânăacrăSalată de dovleceicu portocale200 g dovlecei raşi marel portocală tăiată înbucăţele mici20 sâmburi de orice feltocaţi mareSosul:2 lg. ulei2 lg. zeamă de lămâiecâte un praf de sare şizahărSalată de dovlecei cu fructel dovlecel mic2 piersici2 caise sau prune2 mere1/2 bananăSosul:4 lg. brânză de vacil lg. zeamă de lămâie3 lg. ulei3 lg. smântână2 lg. seminţe de floarea-soareluiSe amestecă totul bine şi se condi-mentează cu sare, zahăr (miere)sau cu arome. Este foarte gus-toasă şi cu câţiva germeni de grâu.211

REŢETE CUDIVERSE LEGUMESalată de mazăre250 g mazăre verdeproaspătăl lg. uleil lg. lămâie

l lg. smântânăl praf zahărl căţel de usturoi pisat3 lg. pătrunjel tocatSe amestecă totul binesi se condimenteazăcu puţin piper şi sare.Broccoli4 Broccoli tăiate în feliisubţiri sau tocate1 roşie tăiată în cubuleţeSosul:2 lg. smântână sau laptel lg. smântână acrăl lg. maionezăsarePartea tare a tulpinei poa-te fi îndepărtată, datăprin mixer şi folosită.Salată de varză deBruxelles12 verze mici tăiate mărunt2 lg. alune tocatel lg. chimenSosul:l măr rasl ou100 g brânză de vacil lg. lămâiel dl lapte3 lg. uleil praf de sare, puţin zahărSosul se amestecă cu var-za şi se presară cu aluneşi cu chimen.Salată de tătăneasă500 g de tătăneasă deco-jită şi rasă imediat în sosSosul:

2 lg. smântână acrăl lg. lămâie2 lg. ulei5 lg. lapte2 lg. nuci măcinatecoriandrupuţină sare112Varză de Bruxelles în sos de roşii500 g varză de Bruxelles tăiată în fideluţe2 roşii tăiate în bucăţele5 lg. susan3 lg. seminţe de floarea-soareluiSe face un piureu în mixer din următoarele ingrediente:3 roşii mari3 Ig. iaurt1/2 lgţ. lămâie1/2 ceapăcâte un praf de zahăr şi sarepuţin cimbru.Sparanghel cu roşii2 sparangheli subţiricurăţaţi de coajă şi tăiaţiîn bucăţi subţiril lg. maioneză2 roşii2 lg. pătrunjel tocatRoşiile se taie în felii şise aranjează pe farfurie.Se amestecă maioneza cusparanghelul şi se punepeste feliile de roşii.Se presară pătrunjel dinbelşug.Salată de ceapă4 cepe dulci, curăţate defoi şi tăiate în rondelesubţiri10 ridichi mici de lunărase fin

2 lg. arpagic tăiat înrondeleSosul:3 lg. ulei de măslinel lg. sanal lg. drojdiepuţină sare şi piperCepele, ridichile şi arpagi-cul se amestecă cu sosulşi se lasă 1/2 de oră să sepătrundă.213Salată picantă depepene100 g pepene galben50 g castraveţi de salatăl lgţ. cubuleţe de ceapăl lg. uleil lg. lapte bătutl lgţ. zeamă de lămâiesare, piper, zahăr, praf deenibahar, currySe curăţă de coajă pepene-le şi castraveţii şi se taieîn cubuleţe. Se pregăteşteun sos din ceapă, ulei,lapte bătut şi zeamă delămâie, se condimenteazăşi se toarnă peste salată.Salată mixtă delăstaril ceaşcă lăstari (linte,soia, seminţe de floareasoarelui, năut)Sosul:l lg. smântânăl lgţ. boial lg. uleil lgţ. brânză de vaci

l căţel de usturoi pisatkelpamare, sarel lg. pătrunjel tocatSe amestecă totul şi selasă să se pătrundă. Amestec verde250 g verdeaţă în funcţie de anotimp (hazmaţuchi, bo-ranţă, păpădie, coada-şoricelului, scânteioare, urzici, varzăsălbatică, pătlagină, pătrunjel)3 lg. uleil lg. drojdie1/4 lgţ. sareplante aromatice de grădină, eventual usturoiSe face un piureu din toate ingredientele şi se adaugăurmătoarele:2-3 lg. germeni de grâu1/2 ceapă tocată3 lg. seminţe (de floarea-soarelui, de dovleac, hrişcă, susan,in); pentru cei cu probleme de mestecat se macină seminţelepuţin lapteVerdeţurile mai amare pot fi îndulcite cu banane, mere,zer sau miere. Roşiile tăiate fac amestecul mai zemos.214

FULGIIDULCI

Fulgii dulci se pot consuma la micul dejun, ca şi lamasa de seară. Fulgii şi făinile necesare e bine să lepreparăm zilnic, dacă e posibil.Mic dejun(1-2 persoane)1/2 banană zdrobităl măr ras3 lg. lapte4 lg. fulgi de ovăzl lg. mei măcinatl lg. taratel lg. germeni de grâu

l lgţ. hrişcă1 lg. seminţe de foarea-soarelui2 lg. stafide înmuiatel lg. praf de zer(eventual)fructe de sezon tăiate înbucăţele.Fulgi din germenide grâu(l persoană)2 lg. germeni de grâu3-4 lg. apă1 măr dulce2 lg. lămâie4 lg. laptel lg. smântână sau năut(eventual)puţină miere, fructe saufructe uscate înmuiate.215Fulgi din cartofi(2 persoane)l ou bine bătutl lgţ. zeamă de lămâiel cartof mare, căruia i sescot mugurii şi se rade finl măr ras marel banană zdrobită4 lg. fulgi de ovăz4 lg. boabe (struguri, coa-căze, agrişe) chiar şi de lacongelatorIngredientele se bat cu ofurculiţă şi se adaugă unadupă cealaltă continuândsă batem. Musli trebuiesă fie foarte uşoare.Fulgi crocanţi(1-2 persoane)

50 g hrişcă25 g nuci măcinate4 lg, fulgi de ovăzl lg. stafidel dl smântânăl lg. miere2 curmale tocatel măr rasFulgi din susan(l persoană)2 lg. susanl lg, germeni de grâu,care se macină uşorl ceaşcă fructe sau boa-be (struguri, afine, coa-căze, agrişe, pepene)2 lg. brânză de vacipuţin sucanat şi Baziu(praf alcalin)Se amestecă totul şi seadaugă smântânăbătută.216

URUIALĂ MOALE(înmuiată în apă)Cei cu stomacul „delicat" ar trebui mai bine să re-renunţe la fulgii de grâu, secară, orz sau orez. Acestea,în special grâul sunt foarte grele şi de aceea sunt cevamai greu de digerat. E bine totuşi, să le încercăm,consumând cantităţi mici. În loc de grâu putem săfolosim şi tărâţe şi germeni de grâu.Marmeladă de fructe125 g grâu sau ovăz măcinat fin200 g boabe sau alte fructeînmuiate2 lg. mierel banană foarte coaptăl dl smântână bătutăUruiala se lasă la înmuiat cam

2 ore, sau peste noapte. Se faceun piureu din fructe, miere şi ba-nană. Se amestecă pasta de fruc-te cu smântână şi cu uruială.Mic dejun„Expres"(l persoană)4 Ig. uruială de grâu3 prune uscatel mărl Ig. stafideUruiala de grâu şi stafi-dele se lasă la înmuiatpeste noapte. Dimi-neaţa se rade, mare,mărul şi se amestecălotul cu stafidele,Fulgi cu 4 feluri de cereale(l persoană)câte o lingură orz, secară, orez, grâul banană uscată, l măr, 5 sâmburi de nucă, 3 lg. kefirÎn funcţie de anotimp: kiwi sau struguriSe macină cerealele, se taie banana în rondele şi se pun sepa-rat la înmuiat peste noapte. A doua zi se rade 1/2 de măriar cealaltă jumătate se taie în cubuleţe, se zdrobesc miejiide nucă şi se amestecă imediat cu kefirul şi cu banana(împreună cu apa în care a fost înmuiată), în uruială moale.Se ornează din belşug cu kiwi sau cu boabe de struguri.217Fulgi crocanţi(3 persoane)8 lg. germeni de orezl lg. stafide4 lg. alune2 lg. cu diferite seminţeoleaginoase4 curmale2 portocale sau 10 caise2 lg. seminţe de floarea-

soarelui2 lg. seminţe de in4 lg. smântână' cu brânzăde vacil v.c. scorţişoarăcam o lgţ. miereSe macină mare orezul şi sepune la înmuiat cu o searăînainte, împreună cu stafidele.A doua zi se toacă mare alu-nele şi seminţele, iar curmale-le se taie mărunt. Se taie înbucăţele portocalele sau caise-le (după anotimp).Se amestecă toate ingrediente-le cu uruiala moale şi seadaugă mierea.Fulgi din uruialade mei(l persoană)3 lg. mei măcinat1/2 măr ras marel banană zdrobită2 lg. smântână bătutăl lg. alune tocatel lgţ. praf de zerl v.c. scorţişoarăpuţină zeamă de lămâieSe lasă uruiala să seînmoaie peste noapteşi se amestecă a douazi cu celelalte ingre-diente.Fulgi din uruialamoale(l persoană)2 lg. secară măcinatăl lg. seminţe defloarea-soarelui

l lg. hrişcăl lg. migdale spartel lg. stafideSe lasă împreună laînmuiat peste noapte.l banană zdrobită1/2 portocală tăiată înbucăţil lgţ. zeamă de lămâieSe adaugă a doua zi.218

LĂSTARIFulgi din lăstari desoia(3 persoane)l l 1/2 ceaşcă seminţe desoia încolţitel măr tăiat în cubuleţe mici2 banane tăiate în felii1 pară tăiată în cubuleţe10 curmale tăiate mărunt4 lg. alune tocate2 lg. seminţe de floarea-soarelui încolţite12 lg. iaurt (cam 2 pahare)l lg. miereSe amestecă toate ingredien-tele şi, eventual, se îndul-cesc puţin cu miere; sau seîmpart fulgii în castronaşe,se toarnă câteva picaturi dezeamă de lămâie şi se puneiaurt pe deasupra.Orez(l persoană)3-4 lg. orez încolţit2 lg. brânză de vaci2 lg. laptel lgţ. zeamă de lămâiepuţină coajă de lămâie

l măr ras fin1/2 banană tăiată înbucăţele4 prune uscate înmuiateşi tăiate în bucăţele2 lg. praf de nuca de cocos4 lg. tărâţeSe amestecă toiul şi seadaugă după dorinţă fruc-te de sezon.Fulgi din lăstari demei(2 persoane)1 ceaşcă de lăstari de mei4 lg. fulgi de ovăzl lg. tarate2 lg. seminţe de floarea-soarelui5 lg. smântână bătută1-2 rondele de ananasuscat pus la înmuiat sităiat în bucăţele1/2 lgţ. lămâiel praf scorţişoară şicuişoare prafmiere după nevoie.219Salata de lăstari(1-2 persoane)2 lg. grâu Se lasă gâul şi secara să încolţească2 lg. secară împreună (cam trei zile). Jumătatea de1/2 avocado avocado se goleşte de conţinut, care se1/2 portocală taie în cubuleţe. Jumătatea de portocalăl lgţ. miere se taie în bucăţele, se toacă nucile, şil lg. zer se amestecă cu celelate ingrediente.2 lg. nuci Salata se rafinează eventual cul praf smântână şi se umple cu ea jumătateascorţişoară de avocado.

FULGI USCAŢIFulgii uscaţi trebuie foarte bine mestecaţi şi îmbibaţi

cu salivă. Pentru că nu conţin, practic, nici un fel delichid, putem bea la ei un pahar cu ceai, zer sau lapte.Fulgi uscaţi dulci(l persoană)2 lg. uruială de ovăz2 lg. taratel lg. ulei2 lgţ. mierel lg. zeamă de portocalăl lg. stafide înmuiateeventual chimenMei cu miere(1-2 persoane)6 lg. făină de mei3 lg. tărâţe1-2 lg. praf de zer2 lg. ulei2-3 lgţ. miereMai întâi se amestecă mie-rea cu uleiul, apoi seadaugă celelalte ingrediente.Tărâţele din fulgi sunt foarte sănătoase. Datorităconţinutului de substanţă balast (grele) ajută atâtîmpotriva diareii cât şi la evitarea constipaţiei; eleacţionează ca un reglator. Pe lângă acestea conţinmultă vitamină B şi săruri nutritive.220FULGI PICANŢIiOrez rapid(„expres")2 lg. orezl lg. grăunţe de ovăz1 lg. susantotul măcinat fin2 lg. tărâţel lg. drojdiel lg. ulei

roşie tăiată în bucăţelesare marinăpuţină ridiche rasăFulgi uscaţi2 lg. seminţe de floarea-soareluil lg. seminţe de dovleacl lg. hrişcăSe macină fin împreună5 lg. tarate2 lg. fulgi de ovăzl lg. seminţe de floarea-soareluil lgţ. seminţe de inl lg. hrişcă2 lg. uleil lgţ. drojdie1/4 lgţ. sareSe condimentează even-tual, cu kelpamare.Se poate varia cu: boia(dizolvată în ulei, zer,ceapă tocată, nuci, ger-meni de grâu, susan).Fulgi din uruială de meil2 lg. uruială de mei2 lg. uruială de hrişcă1 lg. boabe de hrişcă întregil lg. seminţe de inl lgţ. susan măcinat3 lg. tărâţel lgţ. drojdiel lg. seminţe de floarea-soareluil v.c. curryl lgţ. uleikelpamare, sareSe înmoaie uruială şi se-minţele în atâta apă

cât înghit.După aproximativ 4 ore seadaugă celelalte ingredientesi se amestecă, după' dorinţă, şi puţinăceapă tocată.221Uruială moalepicantă6 lg. uruială moalel lg. drojdie2 lg. ulei2 lg. ceapă tocatăl căţel de usturoi pisat3 lg. ardei iuţi tăiaţi încubuleţepuţin praf de muştarsau ridiche rasă, sare2 lg. seminţe de floarea-soarelui (eventual)l lgţ. praf de plantearomatice.Lăstari de cerealesăraţi1/2 ceaşcă de lăstari decereale (grâu, secară,ovăz etc.)l lg. seminţe de floarea-soarelui2 lg. tarate2 lg. alune măcinatel lgţ. drojdieSe amestecă cu:l lg. uleisare, kelpamare, sau:1/2 morcov ras2 lg. iaurtl lg. brânză de vacisare, kelpamare.Cartofi cu germeni de grâu

150 g brânză de vaci2 lg. smântână2 cartofi cruzil roşiel ceapă mare sau 1/2 praz3 lg. pătrunjel tocat4 lg. germeni de grâul lgţ. drojdiesare, kelpamareSe amestecă bine brânza de vaci cu smântână şi se rade şicartoful. Roşia se dă prin mixer sau se taie în cubuleţe foartemici. Se taie mărunt prazul şi se amestecă cu celelalteingrediente.222

DESERTURICREMECremă de mere500 g mere, tăiate în bucăţi8 lg. stafide înmuiatel lg. lămâiepuţină scorţişoarăcoajă rasă de la 1/2 lămâiela merele acre se adaugă:l lg. mierel lg. basin (praf alcalin)Se face un piureu fin cumixerul din toate ingredientele.Se bate tare l dl smântânăşi se adaugă la cremă. Sedecorează cu alune tocateşi cu stafide. Pentru va-riaţie se pot adăuga fructede sezon tăiate în bucăţi.Cremă de caise250 g caise proaspete (1)sau10 jumătăţi de caise uscate (2)7 lg. stafide2-3 lg. miere150 g brânză de vaci

l v.c. enibaharl dl smântână bătută1) Stafidele se înmoaie (3ore), se laie caisele proas-pete în felii si se face unpiureu din acesteaîmpreună cu brânză devaci şi enibaharul. Seamestecă şi smântână.2) Se înmoaie în 2 dl apăcaisele uscate împreună custafidele. După circa 10 orese adaugă brânza de vaci şienibaharul şi se face un piu-reu. Se adaugă şi smântână.Ambele variante se punla rece cam 2 ore înaintede a fi servite.Cremă (sau îngheţată) de vanilie60 g miere2 ouălpacheţel de zahăr vanilat2 dl smântânăSe amestecă bătând mierea, gălbenuşurile de ouă şizahărul de vanilie. Se bat albuşurile şi smântână şi seamestecă cu celelalte.Această cremă se poate pune şi la îngheţat, în acest caz sefolosesc cam 10 g miere.Cremă2 ceşti de laptel lgţ. zahăr vanilat4 lg. sucanat4 lg. piureu demigdale4 foi de gelatină2 dl smântână2 lg. sucanatde migdale cu gelatinăSe amestecă bine laptele cu zahărulvanilat, sucanat şi piureul de migdale.

Se scurge gelatina înmuiată, se to-peşte în 4 lg. de apă fierbinte şi sepune în lapte. Se aşteaptă până cecompoziţia începe să se îngroaşe şise amestecă cu smântână îndulcită şibătută.Cremă de iaurt cu miere şi cu mureSe lasă gelatina în apă rece. Se batspumă albuşurile cu zahăr şi seadaugă, încet, sucul de mere călduţ.Se scurge gelatina, se topeşte în 2 lg.de apă fierbinte şi se adaugă în com-poziţie. Se lasă crema la rece 2 ore.Se adaugă mai întâi iaurtul, iar apoialbuşurile bătute spumă tare. Se punmurele în cupe, se toarnă crema pesteele şi se ornează cu felii de măr.2 dl suc de mere3 foi gelatină3 gălbenuşuri de ou4 lg. sucanat2 albuşuri de oubătute spumă tare180 g iaurt300 g murel mărl 1/2 bananăuscată1/2 avocado1/2 bananăl lgţ. zeamă delămâie100 g brânză devaci1/2 dl smântânăDesert cu avocadoSe taie bananele uscate în felii şi selasă circa 3 ore la înmuiat, în conti-nuare se taie avocado şi bananele înbucăţi mici, bananele uscate se ames-

tecă cu zeamă de lămâie şi se facedin toate un piureu. Se adaugă brânzade vaci amestecându-se cu telul. Dupădorinţă se adaugă puţină smântânăsubţire şi se serveşte imediat.224FRUCTE4 mere maril lgţ. zeamă delămâie2 lg. migdalemăcinate5 curmale tăiatel lg. stafide pisate2 lg. smântână bătutăpentru ornare:2-3 mandarine saul portocalăMere umpluteSe taie merele în jumătăţi, sescoate miezul (peretele trebuiesă aibă cel puţin 5 mm grosi-me) şi se ung cu zeamă delămâie. Pulpa fructelor, care afost scoasă, se toacă şi se ames-tecă cu celelalte ingrediente. Seumplu jumătăţile de mere cucompoziţia, se ornează cu feliide mandarină sau de portocalăşi se servesc imediat.Piersici „â la russe"4 piersici coapte250 g brânză de vaci Se taie piersicile pe jumătate şicu smântânăl lg. laptel lg. piureu demigdalel v.c. coajă deportocală

1/2 lgţ. zahăr vanilatl ceaşcă agrişe(chiar şi congelate)2 lg. stafide(înmuiate) sau mierese scot sâmburii. Se amestecăbătând brânza de vaci, laptele,coaja de portocală, piureul demigdale şi zahărul vanilat şi seumplu piersicile cu această com-poziţie. Totul trebuie să fie foar-te rece, dar nu se lasă să îngheţe.Înainte de a fi servite se daupuţin prin mixer agrişele şi stafi-dele (sau mierea) şi se pun pestejumătăţile de piersici.225BoabeDe persoană:150 g boabe (struguri,coacăze, agrişe, aline)3-4 lg. lapte bătutsau iaurt40 g brânză de vacil lgţ. zeamă delămâie şi puţinăcoajă rasăl lgţ. mierecu brânză de vaciSe bate o cremă din brânza devaci, laptele bătut, mierea, zeamade lămâie şi coaja rasă de lămâieBoabele tăiate în două se rad(nu se dau prin mixer din cauzasâmburilor) şi se amestecă compo-ziţia. Se pun în pahare în straturiboabele şi crema.Căpşuni cu mierel dl zeamă de Se topeşte mierea în zeama de porto-portocală cală (eventual se încălzeşte uşor). Se

2 lg. miere bate smântână, se toacă alunele şi sel dl smântână amestecă cu grijă cu zeama de lămâie.3 lg. alune Se toarnă în cupe, în straturi,500 g căpşuni căpşunile şi smântână cu mierea.Salată de căpşuni cu lăstari de floarea-soareluil ceaşcă de căpşunil ceaşcă de lăstari defloarea-soareluil portocalăl lg. zeamă de lămâiel lgţ. coajă rasă de portocaleapă după nevoieSe face un piureu subţiredin toate ingredientelel ceşti de căpşuni (căpşunilemari se taie pe jumătate)l banană tăiată în bucăţelesmântână bătutălăstari de floarea-soareluiSe amestecă căpşunile şibananele cu sosul şi se or-nează cu smântână şi cufloarea-soarelui. Aceastăreţetă se poate face şi cucăpşuni decongelate.Salată din lăstari de lucerna2 ceşti de lăstaride lucerna2 prune tăiate3 kiwi tăiate înfelii9 seminţe oleagi-noase sau sâm-buri de fructesparteSosul:l banană tăiatăîn bucăţil prună tăiată înbucăţi(3 persoane)

8 lg. laptel praf scorţişoarăpuţină zeamă de lămâie3 lg. stafideSe aşază pe trei farfurii de desertprunele şi kiwi, în formă de coroanăşi se adaugă lăstarii.Se face un piureu din ingredientelepentru sos şi se pune în mijlocullăstarilor.Se presară peste salată sâmburiisparţi.Salată mixtă dinpepene10 prune uscate, tăiate înbucăţele şi înmuiatel pepene golit de miez,care se taie în bucăţil strugure (eventual se scotsâmburii la boabele mari)l pară tăiată în bucăţele4 lg. miere şil dl suc de mereSe amestecă totul bătând,apoi se adaugă fructele.227

ÎNGHEŢATECasată din banane2 banane tăiate în feliil ceaşcă de pepene galben tăiat sau cireşe negrecu sâmburii scoşi, tăiate pe jumătate1/2 ceaşcă de ananas proaspăt sau uscat, tocat mărunt3 lg. nuci tocate150 g brânză de vaci2 lg. maionezăl lg. lămâiel praf sarel dl smântână bătutăSe amestecă bine toate ingredientele, se dau înforme potrivite şi se congelează cam 4 ore.

Înainte de a fi servită se lasă eventual să se dez-gheţe puţin, se răstoarnă din forme. Se taie înbucăţi şi se ornează cu cireşe sau cu pepene.300 g murel praf piper1 lg. rachiude cireşel gălbenuş de ou2 lg, mierel dl smântânăl albuş de oul praf sucanatcâteva murel dl suc de mere300 g mureÎngheţată sau cremă din mureSe dau prin mixer 300 g de mure şi selasă la marinat l oră cu piperul şi curachiu de cireşe acoperite. Se batspumă gălbenuşul şi mierea, se adaugăla compoziţie şi se lasă la rece. Se batemai întâi smântână, apoi albuşul şi suca-natul şi se amestecă în compoziţie.Această cremă se poate servi şiîngheţată, ornată cu câteva mure.Îngheţata: Se lasă compoziţia la îngheţat(se amestecă din când în când). Setoarnă peste îngheţata răsturnată l dlsuc de mere încălzit împreună cu300 g mure la 40° C.228Îngheţată de iaurt cu fructe3 dl iaurt Se amestecă iaurtul, merele zdrobite6 lg. fructe sau fructele făcute piureu, mierea şi zea-2-3 lg. miere ma de lămâie şi se adugă smântânăl lgţ. lămâie bătută. Se toarnă într-un vas sau înl dl smântână cupe şi se lasă 3 ore la îngheţat.1 kg mure150 g miere2 lg. zeamă de

lămâie(eventual)4 lg. rachiu de ci-reşe2 albuşuriŞerbet de mureSe pregătesc murele, se fac piureucu mixerul şi se amestecă bine cumierea, zeama de lămâie şi cu ra-chiul de cireşe. Compoziţia se puneîn congelator şi se lasă la îngheţat(se amestecă des, cu forţă, cu ajuto-rul unei furculiţe). Se bat spumătare albuşurile şi se adaugă la com-poziţie, se lasă mai departe la conge-lator, înainte de a fi servită se lasăsă se dezgheţe puţin, se taie apoi înbucăţi şi se serveşte ca o prăjiturăsau se fac biluţe.Îngheţată cu brânză de vaci150 g brânză de vaci degre-sată150 g smântână cu brânzăde vaci4 lg. zahărl pacheţel zahăr vanilat2 gălbenuşuril dl smântână bătutăfructeSe amestecă toate ingredientele. Se adaugă în compo-ziţie smântână bătută. Sepune în păhărele de iaurtclătite cu apă rece. Serăstoarnă şi se serveşteeventual cu fructe.229

ALUATURI DE PATISERIEIndicaţii importante :— Pâinea şi biscuiţii îi uscăm pe o sită pe care o

putem realiza singuri dintr-o împletitură de sârmăşi din nişte stinghii ; uscarea se face vara la soare,iar iarna pe o plită sau într-un cuptor puţinîncălzit. Important este ca temperatura să nucrească peste 40° C.— „Prăjiturile" sunt mai gustoase când sunt puţinmoi, dar nu maleabile (timp de uscare — 3 ore).— Dacă aluatul este prea umed sau prea uscat, atunciîl egalizăm cu nuci măcinate, făină sau fructe usca-te, la păjituri, iar la pâine adăugăm apă sau ulei.— Aluatul îl rostogolim peste făină de nuci sau decereale, seminţe, nucă de cocos rasă etc.— Pâinea sau prăjiturile rămân proaspete o lună dacăsunt ţinute în frigider în cutie.— Pentru mărunţirea fructelor uscate şi a nucilor este 5

bună o maşină compactă de prăjituri, dotată cucuţit. La nevoie putem ieşi la capăt doar cu omaşină de tocat.230PÂINEAluatul de pâine trebuiepreparat repede, pânănu se întăreşte şi devi-ne sfărâmicios.Pâine cu seminţeuleioase500 g secară măcinatăl ceaşcă migdale2 lg. seminţe de in1 lg. seminţe de dovleac2 lg. seminţe de floarea-soareluiSe macină si se amestecăl lgţ. sarel lgţ. miere

5 lg. ulei de măsline1-2 dl apă4 lg. seminţe de floarea-soareluiSe amestecă si celelalteingrediente şi sefrământă totul într-unaluat moale, gros de3 mm. Se taie în bucăţisi se usucă.Pâine400 g secară, 200 g grâu150 g orz, 150 g orez crudse macină şi se amestecă200 g stafide, 2 dl apăl lgţ. sare dizolvată în apă1/2 dl uleiSe amestecă bine totul şi sedă prin maşina de tocat.Se frământă, se face, o cocăgroasă de 3-4 mm, se taie înbucăţi (de 5-7 cm sau înfuncţie de scopul acesteia) şise usucă.Pâine cu pere300 g pere uscate75 g smochine75 g stafide150 g nuci300 g făină sau fulgi6 lg. suc de perepraf de scorţişoară, anason,cuişoareSe înmoaie perele timp de 24de ore şi se dau prin maşinade tocat. Fructele uscate şi nu-cile se toacă şi se frământă cuperele şi cu celelalte ingredien-te. Se face un aluat de 6 cmgrosime. Se taie în bucăţi şi

se lasă la uscat.231

PLĂCINTE / TARTEPentru plăcinte şi prăjituri folosim făină integrală desecară sau, cel mai bine, făină de secară proaspătmăcinată.După gust putem îndulci aluatul cu miere sau cu sucde pere.Aluat de bază pentru blat de plăcintă2/5 făină integrală de secară3/5 stafide sau curmaleFăina si stafidele (curmalele) se dau prin maşina de tocatsi se frământă. Coca o putem ţine la frigider într-o pungăde plastic. Cine nu suportă acest aluat poate prepara unaluat din: l parte făină de nuci şi l parte stafide sau curmale.Experienţa a arătat că este practic să punem plăcinta încâte un vas întins pentru fiecare persoană, decât într-unulmare pentru toţi. Plăcinta este foarte moale pentru a oputea tăia în bucăţi frumoase.Tartă cu portocale400 g aluat de bază1 lgţ. anason măcinat Se frământă aluatul cu anasonul1/2 lgţ. coriandru şi coriandrul, şi se pune în100 curmale cu forme. Se toacă împreună curma-sâmburii scoşi lele şi migdalele şi se amestecă100 g migdale cu celelalte ingrediente. Compo-2 banane zdrobite ziţia se împarte în forme şi se or-2 lg. germeni de grâu nează cu felii de portocală sau de3 portocale tăiate banană. Vara se decoreazămărunt punându-se deasupra un strat de2 mere rase mare boabe (struguri, coacăze) proaspe-5 lg. smântână bătută te, peste care se toarnă smântână.232Plăcintă cu fructealuat de bază,puţine caise uscatefeliuţe de banane,migdale măcinate,

fructe sau boabe, înfuncţie de anotimpsau congelatesmântână,sucanatSe toacă mărunt caisele şi se amestecă în aluat. Se face un blat de2 mm grosime, care se pune pefundul formelor. Se pun feliuţelede banane, se presară deasuprafăină de migdale şi se asază unstrat de fructe (eventual îndulcit).Se bate tare smântână cu puţinsucanat şi se ornează tarta.Tartă cu brânză de vaciSe face aluatul şi se pune pefundul formelor.Se pune peste aluat un stratde felii de banane.Se aşază un strat de brânzăde vaci (îndulcită cu mieresau sucanat).Se pune un strat de alune şicurmale tăiate, apoi un stratde brânză de vaci.Se ornează cu felii de banane,cu nuci tăiate şi cu smântânăbătută.La 150 g aluat este nevoie de250 g brânză de vaci(pentru 2-3 persoane).Prăjitură culăstaricâte 50 g smochine,curmale, stafide,prunc, caisecâte 100 g nuci, lăstaride grâul lingură miereSe mărunţesc fructele

uscate, se macină nuci-le si, împreună cu grâulse dau prin maşina detocat. Se amestecă şimierea, se toarnă com-poziţia în formă şi sepune la frigider. Serăstoarnă înainte de afi servită şi se taie înfelii.233PRĂJITURIPRALINERustice100 g smochine50 g banane uscate50 g stafide250 g alune1/2 măr rasExtrafine100 g migdale100 g sâmburi de fructe200 g felii de ananasuscat30 g caiseExotic300 g nucă de cocosrasă150 g curmale100 g stafide50 g caiseCannelle300 g alune100 g seminţe defloarea-soarelui200 g prune uscate100 g smochine100 g stafide1/2 lgţ. scorţişoarăPreparare:

Se macină nucile, se toacă fructele uscate. Se ames-tecă toate ingredientele şi se dau prin maşina de tocat.Dacă aluatul se mai lipeşte de degete, se mai adaugănuci. Se fac rotocoale care se dau prin făină de nucisau prin seminţe de susan.234Steluţe cu scorţişoară300 g migdale100 g miere2 albuşuri3 lg. zeamă de lămâiel lgţ. coajă de lămâiel lgţ. scorţişoarăSe macină migdalele, se bat al-buşurile şi se amestecă cu celelal-te ingrediente. Eventual se maiadaugă puţină scorţişoară. Sefrământă aluatul, se taie în formede steluţe şi se lasă la uscat.100 g pere uscate30 g făină2 lg. sucanatcâte un prafscorţişoară saucuişoare praf60 g alune30 g suc de pereAlb-negruSe lasă perele la înmuiat 24 deore şi se dau prin maşina de to-cat. Se amestecă cu celelalte in-grediente şi se face un aluat grosde 2,5 mm, în formă pătrată.Se frământă alunele cu sucul depere, se pun peste aluatul dinpere. Coca se taie în bucăţi groasede 5 mm şi se lasă la uscat.Turtă dulce300 g seminţe (secară, ovăz)

150 g miere3 lg. arome pentru turtă dulcel dl lapteSe macină fin grăunţele, se amestecă cu mierea şi cu aro-mele pentru turta dulce şi se adaugă lapte până se formea-ză aluatul. Acesta se lasă să crească cel puţin l oră.1. Din această cocă putem tăia diverse forme şi le putemorna. Apoi se lasă la uscat.2. Se frământă coca, se presară marţipan subţire (nucăde cocos), se întinde şi se taie în bucăţi.3. La coca de bază se pot adăuga nuci tocate, fructeuscate, seminţe etc.235Betişoare cu nuci50 g unt60 g suc de pere2 ouă250 g nuci250 g făinăl lgţ. scorţişoarăSe bate spumă untul. Seadaugă mierea, ouăle şiscorţişoara. Se macină fin 1/2din nuci, restul se toacă şiambele, împreună cu făina, sepun în compoziţia cu ou. Sefrământă coca, se taie beţisoa-re şi se lasă la uscat.Delicatesecu cocos100 g nucă de cocosrasă100 g banane uscate2 lg. miereSe taie mărunt banane-le, se amestecă cu coco-sul ras şi cu mierea.Se frământă coca şi setaie în bucăţi mici.

Marţipan100 g nuci sau seminţeuleioase, măcinate foarte fin50 g miere sau suc depereSe amestecă ingredien-tele până se formeazăo compoziţie bună defrământat. Se adaugă,după nevoie, mai mul-te nuci sau miere.236

PASTECremele, pastele, jeleurile le putem păstra la frigiderîn păhărele sau în borcanele de iaurt acoperite. Pas-tele din fructe proaspete se pot păstra 8 zile, celelaltepână la o lună.Marmeladă1/3 stafide(fructe uscate)1/3 curmalepuţine caiseSe taie mărunt şi selasă acoperite pestenoapte să se înmoaieîn apă.Dimineaţa adăugăm 1/3fructe proaspete şi ledăm prin mixer pânăobţinem un piureu gros.Pastă de migdale2 ceşti ovăz măcinat fin l ceaşcă apă2 lg. zeamă de lămâie2 lg. mierel măr tăiat în bucăţelel lg. piureu de migdale

l v.c. praf de vaniliel v.c. scorţişoarăSe pun la mixer ovăzul,apa, zeama de lămâie,mierea şi mărul. Se ames-tecă bine cu piureul demigdale şi cu aromele.Dulceaţă de murel kg mure foarte coapte, curăţate150-200 g miereSe aleg murele şi se fac pireu cu mixerul. Mierea seîncălzeşte la bain-marie şi se toarnă murele amestecând încontinuu. Aceasta ar trebui să fie mai deschisă la culoareşi străvezie.237Pastă picantă„Ever green"l.avocado, cu miezulscos şi tăiat în bucăţele8 lg. seminţe de floarea-soarelui măcinate fin4 frunze busuioctocat fin2 căţei de usturoi pisaţi2 lgţ. smântână2 lgţ. zeamă deportocalăl lgţ. lămâie, sare, currySe face un piureu grosdin toate ingredientele.Pastă de ananas3 felii de ananas uscat,tăiate în bucăţele, seînmoaie cam 4 oreîntr-un dl de apă.3-4 lg. migdale măcina-te fin10 g. de untMai întâi se face un

piureu din bucăţelelede ananas cu tot cuapa în care s-auînmuiat, apoi se adaugăfăina cu migdalele şiuntul, şi se trec puţinprin mixer.238

BĂUTURIBĂUTURI PEBAZĂ DE LAPTE„Shake" din boabe500 g boabe, 5 dl lapte3 lg. suc de pere, 2 lg. zerToate ingredientele sedau prin mixer.Se serveşte rece.Lapte de mure7 dl lapte3 dl marmeladă proas-pătă de mureLaptele şi marmelada sebat spumă.Lapte cu miere2 felii de ananasînmuiate şi tăiate înbucaţele5 dl lapte, 2 lg. miere1/4 lămâie fără coajă şisâmburi, l gălbenuşl v.c. zahăr vanilatSe face un pireu cu mixerul din toateingredientele.Frape de boabe50 g boabe proaspetel dl laptel sferă de îngheţată de fruc-te sau de vanilie

sucanat, vanilieBoabele se mărunţesc dupăcaz şi se dau prin mixer. Piu-reul se bate împreună cu lap-tele şi se aromatizează cusucanat sau vanilie.Cocteil de roşii150 g roşii curăţate decoajă si tăiate în bucăţele3/8 l lapte, 2 lg. smântânăl lgţ. zeamă de lămâie1 lgţ. sucanat1/4 lgţ. curry, sareBucăţelele de roşii şi laptelese mixează şi se adaugăcelelalte ingrediente.Băutură din morcovi1/4 suc de morcovi1/8 l suc de roşii1/8 l lapte1/2 lgţ. drojdiepiper si sare2 lg. plante aromatice to-cate (mărar, arpagic)Se face un piureu cu mixe-rul din toate ingredientele.239

APERITIVE ŞI BĂUTURI DIN FRUCTEBăutură „tare"Sucul de la 3 portocale2 lg. smântână15 curmale fără sâmburişi puse la înmuiatapa în care au fostînmuiate1/2 avocado tăiat înbucăţelel lgţ. zeamă de lămâiecca 3 dl apă

Se face un piureu cumixerul din toateingredientele.Limonada debanane3 banane tăiate înbucăţele2 Igţ. mierezeama de la1/2 portocalăpuţină zeamă delămâie si coajă delămâieSe face un piureu dintoate ingredientele, seadaugă tot atâta apăcând se serveşte.Băutură roşie1/8 l suc de sfeclă1/8 l suc de roşii2 lg. smântână bătutăl lg. pătrunjel tocatSe amestecă sucul desfeclă cu cel de roşii şise toarnă în pahare. Sepune smântână şi se de-corează cu pătrunjel.Aperitiv „Trio"2 dl suc de roşiil dl suc de castraveţi4 dl suc de struguri roşii2 lg. smântânăSe amestecă bine toate in-gredientele.Aperitiv de sfeclă3 dl suc de sfeclăl banană tăiată înbucăţelel lgţ. zeamă de lămâie

l lg. smântânăSe bate banana bine(spumă) şi se ames-tecă bine cu celelalteingrediente.240

BĂUTURI PE BAZĂ DE ZERZer natur (sana)l l apă8 lg. praf de zerZerul se bate cu telulîn apă.Zer cu pepene1/4 l apă2 lg. praf de zer100 g pepeneSe taie pepenele înbucăţele, se amestecăcu apa şi cu zerul. Sedă prin mixer. Se ser-veşte imediat.Aperitiv răcoritor de vară — Rosa100 g pepene galben, 100 g castraveţi, 100 g roşii2 dl apă, l lg. praf de zer, 2 frunze busuioc, l praf sarefloricele de boranţăSe taie în bucăţele pepenele, castraveţii si roşiile curăţate.Se toacă mărunt busuiocul. Se face un piurcu din toate in-gredientele în afară de floricele de boranţă, se toarnă înpahare şi se ornează cu floricele de boranţă.Se serveşte imediat.Creaţie proprie„Zerul natur" poate fi transformat într-o altăbăutură gustoasă amestecându-l cu diverse sucuri defructe şi legume, miere, nuci măcinate etc.241MENIURI PENTRU OCAZII SPECIALEAşteptaţi oaspeţi? De ce să nu le propuneţi o masădelicioasă de crudităţi? în continuare găsiţi propuneri

de meniuri bogate pentru fiecare anotimp. In acelaşimod pot fi combinate, după dorinţă, reţetele de maiînainte, pentru a alcătui un meniu. Ţineţi seama deîndrumările menţionate la capitolul, „Masa de seară",cum ar fi combinaţia de culori, variaţia cu diverse le-gume etc. Alte detalii le găsiţi în paginile următoare,însemnate cu trei steluţe ***.PrimăvaraZer cu plante aromaticePâine cu sosSpanac cu salatăSparanghel cu roşiiSalată mixtă de lăstariAmestec verde• • •Căpşuni cu miere• • •PralineCafea de cicoareZer cu plante aromatice: pregătire „Zer natur" şiamestecăm plantele aromatice proaspete şi tocate (ur-zici, pătrunjel, arpagic etc.) ca şi puţin piper şi ardei.După aceea amestecăm zerul cam un minut.Pâine: după frământare tăiem coca pentru pâineacu seminţe uleioase în beţisoare şi le uscăm.242Sosuri: ca sos pentru pâine preparăm în castronaşe„sosul chinezesc" şi „maioneza verde".VaraSupă recePâine cu seminţe uleioase• • •Salată italieneascăSalata de ridichi „sweet"Salată de roşii cu castraveţiConopidă ,"art nouveau"'Seminţe uleioase şi nuci

• • •Frape de boabePrăjituriPâine: după dorinţă putem adăuga puţin unt sau boia.Seminţele uleioase sau nucile: le putem pune în cas-tronaşe.***Dacă dorim să ne mulţumim oaspeţii şi să nustăm o dimineaţă întreagă în bucătărie, putem să fa-cem cu o zi înainte următoarele pregătiri:— Prepararea sosurilor: majoritatea sosurilor re-zistă o săptămână într-un vas închis şi pus la frigider.Putem să pregătim sosurile pentru consumul zilnic încantităţi mai mari, economisind astfel timp.— Pregătirea legumelor: trebuie să pregătim le-gumele astfel încât să fie nevoie doar să le tăiem şisă le amestecăm cu sosul. Toate leguminoasele, ca sivarza, le amestecăm cu sosul cam cu o oră înainte demasă, le lăsăm să se pătrundă şi le condimentăm chiarînainte de a fi servite.— Legumele pregătite se păstrează proaspete într-opungă de plastic la frigider.243— Dacă este nevoie, putem prepara şi cremele,pastele, tărâţele, pralinele etc. cu o zi înainte, dar cucât sunt mai proaspete, cu atât sunt mai bune.***Pentru că este cunoscut faptul că „omulmănâncă şi cu ochii", trebuie să alocăm timp să de-corăm corespunzător mâncărurile. Este foarte frumosefectul dacă încercăm să realizăm un contrast de cu-lori sau o armonie de culori ca, de exemplu, salată desfeclă-pătrunjel, salată de ţelină-kiwi.Iată, ce putem folosi la decorare: pătrunjel, arpagic,nuci, sâmburi, boranţă sau alte floricele, fructe, ridichi,stafide, smântână tare sau un ingredient deja conţinut

de mâncarea respectivă (chiar şi legume).Petrecere frumoasă!ToamnaMinestronePâine cu seminţe uleioase• • •Salată asortată cu sos de avocadosau maionezăCiupercuţeDiverşi lăstari• • •Salată de pepene mixtăcu îngheţată de brânză de vaciPâine: vezi „Vara"Salata: Ne folosim de abundenţa de legume speci-fică toamnei pentru a alcătui un platou bogat de sa-lată. Ingredientele se curăţă, se taie sau se rad şi leaşezăm pe un platou asortându-le după culori.Ciupercuţele putem să le integrăm în platoul desalată sau să le punem pe o farfurie separată.Lăstari: punem la încolţit un amestec de soia, linte,năut şi seminţe de floarea-soarelui şi le aşezăm pe244masă pentru a le presăra deasupra salatei. Mai putempune pe masă în castronaşe ceapă tocată, hrean etc.Desert: punem într-o cupă 1-2 biluţe de îngheţată, umplem cu salată de pepene şi ornăm cu smântână şicu o bucăţică de pepene.*** În acest fel de meniu nu sunt necesare nici un fel de băuturi. Totuşi, pentru aceia care de obicei beauceva la masă, servim apă sau ceai.__________IarnaAperitiv de sfeclăChiflecu Ever green sau pastă de năut• • •

Salată de câmpŢelină cu prazVarză roşie cu pruneCiuperci „natur"Fulgi uscaţi• • •Cremă de migdale• • •Chec cu lăstari, Cafea de cicoareAperitiv: Cui nu îi place îndulcit, poate renunţa labanane.Chifle: Pregătim aluatul pentru pâinea cu seminţeuleioase, îl tăiem în bucăţele groase de 4 cm. Dupăce se usucă putem să ungem chiflele cu pastă „evergreen" sau de năut.*** Prepararea şi servirea felurilor de mâncare :sigur că mai simplu este să prezentăm toate mâncăru-rile sub formă de bufet, de unde îşi ia fiecare ce do-reşte. Putem pune astfel chiar şi supele, aperitivelesau desertul, ca şi adaosurile necesare sau băuturile.Dacă avem prea puţin loc pentru un bufet: pregătim245un singur platou pentru fiecare masă sau o singurăfarfurie, iar fiecare musafir se poate servi singur.GERMENI ÎNCOLŢIŢI ŞI LĂSTARIDe ce să punem la încolţit ?O gospodină nu-şi doreşte în fiecare zi legume proas-pete şi nestropite? O dată cu scoaterea germenilor şi alăstarilor, dorinţa nu mai rămâne la stadiul de visneîmplinit chiar şi la oraş, şi pe timpul iernii. Din seminţeşi din păstăi putem să creştem propriile noastre legume,astfel încât să putem prepara în fiecare zi mâncăruriproaspete şi gustoase. Problema cu legumele biologiceeste acum rezolvată, verdeţurile noastre cresc în casă, iarvara pe balcon, de unde le putem culege proaspete chiar

înainte de masă, astfel încât oxidarea să fie minimă. Şinu în ultimul rând, economisim şi bani, căci lăstarii suntcam de patru ori mai ieftini decât legumele de seră,care se găsesc în magazine !În special pentru copiii de la oraş, este interesantsă observe plantele în procesul lor de creştere. Creşte-rea şi îngrijirea acestora aduce bucurie.Germeni încolţiţi şi lăstari pentru sănătatea noastrăPrin procesul de încolţire, o sămânţă se îmbogăţeştepe mai multe planuri, îmbogăţind astfel şi organismul,1. VitamineCreşte puternic, în special, conţinutul celulelor învitamina B 12 şi se reface parţial sângele. Creşte şiconţinutul în vitamina C, care, la ovăzul încolţit, semăreşte în 72 de ore cu 600%, iar conţinutul de vita-mina E creşte până la 33%.2462. Substanţe mineraleLăstarii sunt bogaţi în calciu, fosfor, magneziu, zinc,ier şi potasiu. De exemplu, grâul preia din sol 92 dincele 102 minerale cunoscute.3. ClorofilaClorofila este lichidul vital al plantei. Ea acţioneazăcurăţind sângele, întărindu-1, reglează digestia, vindecăinflamaţia etc. În grâul verde există un procent de 70%clorofilă, ce asigură cel mai înalt grad de vindecare.Datorită germenilor încolţiţi, este mai bine digeratăabumina, amidonul este transformat în zahăr simplu.Lăstarii sunt bogaţi în acizi graşi nesaturaţi, lecitină,enzime şi albumină.Germeni încolţiţiCând vorbim despre germeni încolţiţi sau lăstari,ne referim la grăunţe şi seminţe încolţite, de douăpână la şase zile, într-un pahar, lungi de 1-2 cm, pe

care le mâncăm cu tot cu boabe.1. Materialul— cutii de conserve sau borcane— tifon sau plasă— elastic pentru legat— eventual o bucată de molton, vată sau batistăde bumbac.2. Seminţele adecvateSeminţele le împărţim în grupe după caracteristicilelor de încolţire. Reprezentantele fiecărei grupe putem,dacă dorim, să le punem la încolţit în acelaşi pahar,seminţele mici — lucerna, muştar, susan, mei, ridiche.Se lasă în apă: 5 ore247Se culeg după 3 până la 6 zile.Susanul devine amar după un timp de încolţirede mai mult de 24 de ore, dar nu îşi pierdegustul bun.Cereale — grâu, secară, orez etc.Se lasă în apă: 12 ore.Se culeg: după 3 zile.Păstăi — linte, mazăre, năut, soia.Se lasă în apă: 12 ore.Se culeg: după 3 până la 5 zile.Seminţe uleioase — seminţe de floarea-soarelui(fără coajă).Se lasă în apă : 12 ore.Se culeg: după 2 zile.Seminţe de dovleac:Se lasă în apă: 12 până la 16 ore.Se culeg: după 2 până la 3 zile.3. Metode de plantare, culegere— Se spală seminţele, se îndepărtează păstăiîe goa-le şi corpurile străine.

— Borcanul se umple cu grăunţe şi se toarnă dedouă ori mai multă apă.— După timpul de înmuiere se toarnă apa printr-osită în alt vas. Fireşte că apa bogată în substanţe mi-nerale nu se aruncă, ci se bea.— Se întinde tifonul pe gura borcanului şi sestrânge tare cu un elastic. Se pune borcanul într-oparte, la scurs pe o scândură, pentru ca apa rămasăsă curgă şi să iasă şi aerul.— Până la recoltare, germenii noştri sunt udaţi zil-nic de două ori cu apă călduţă şi sunt aşezaţi iar oblicpe scândura de scurs. Vara trebuie udaţi cu apă rece,şi dacă este nevoie, mai des.248— Se lasă germenii la soare cam 2-3 ore înaintede preparare pentru a se constitui clorofila.— Germenii încolţiţi care nu sunt folosiţi imediatpot fi ţinuţi la frigider, într-o pungă de plastic bineînchisă, sau într-un borcan. Zilnic sunt clătiţi o datăcu apă rece pentru a rămâne proaspeţi.O altă metodă de plantare adecvată oricăror germeni,în afară de păstăi.Împrăştiem seminţele după înmuiere pe o pânzăumedă (molton) şi le umezim zilnic. Seminţele nu tre-buie să stea în apă niciodată, ci să fie doar umede.Pentru a face aşa putem să punem pe deasupra o altăpânză umedă.Putem să lăsăm seminţele la încolţit între două farfuriiîntinse, şi să le golim de fiecare dată de apă. Spre sfârşitdăm la o parte farfuria de deasupra, pentru ca germeniisă fie puţin verzi, după cum s-a menţionat deja.Grădina de cameră (lăstarii)Prin grădina de cameră înţelegem creşterea de

lăstari în lădiţe umplute cu pământ sau pe vată. Astfelputem avea, întotdeauna, indiferent de anotimp, ver-deţuri proaspete.1. Materialul— vase întinse (lădiţe, cutii de metal), dar nu dinaluminiu, cupru sau fier;— pământ: nu trebuie să fie sterilizat şi să nuconţină îngrăşăminte chimice. Cel mai bun este hu-mus-ul de pădure. Râmele sunt foarte folositoare pen-tru afânarea solului, (sau:).Vată pentru creşterea grâului, seminţelor de floa-rea-soarelui, lucernei, ovăzului şi hreanului. Dar vata249este mai puţin recomandabilă, pentru că planta estelipsită de substanţele nutritive din pământ, atât depreţioase.— foaie de ziar— cutii de conserve sau borcane— tifon sau plasă şi elastic— folie neagră de plastic sau sac de gunoi— un loc însorit, de exemplu pervazul ferestreisau, vara, pe balcon.La nevoie se poate face o etajeră. Aceasta trebuieîntotdeauna să se găsească lângă o fereastră luminoasăsau pe balcon. Lădiţele sunt aşezate pe câte un raft.2. Seminţe adecvate:Sulfină — întăreşte activitatea intestinală.Se lasă în apă: 9 ore.Încolţire: 3 zile.Hrişcă : — (nedecojită) acţionează împotriva sclerozeiarteriale şi a conjunctivitei.Se lasă în apă: 8 ore.încolţire: 3 zile.

Hrean: — reglează rinichii, îmbunătăţeşte metabo-lismul ; conţine fier şi iod; bogat în vitamina C.Se lasă în apă: 15 ore.Linte: — conţine multe proteine, ca şi fier şi fosfor.Se lasă în apă: 15 ore.Lucerna : — conţine toate vitaminele importante pen-tru sănătate, ca şi toate enzimele şi albumineleimportante (mai multe decât carnea). Pentrumenţinerea dinţilor sănătoşi.Se lasă în apă: 6 ore.Încolţire : 3 zile.Ridichi: — conţinut mare în ulei de muştar şi în sub-stanţe amare, ca şi de vitamina C.250Se lasă în apă: 10 ore.Încolţire : 3 zile.Muştar: — bogat în vitamina C; regenerează floraintestinală şi reglează digestia.Se lasă în apă: 6 ore.încolţire: 3 zile.Susan: — conţinut mare de fosfor, magneziu şi calciu(mai mult decât laptele de vacă), valoros pentruoase şi dinţi.Se lasă în apă: 9 ore.Încolţire: 3 zile.Seminţe de floarea-soarelui: — (nedecojite), conţin40% ulei şi un procent mare de acizi graşi ne-saturaţi si lecitină.Se lasă în apă: 15 ore.Grâu: — încolţit, constituie o hrană foarte preţioasă,conţine mai ales clorofilă şi multă vitamină C şiproteine. Curăţă sângele şi îl reface.Se lasă în apă: 15 ore.Seminţele le lăsăm la înmuiat 6 până la 15 zile şi

le semănăm imediat, după felul fiecăreia, sau le lăsămsă încolţească 3 zile în borcan.3. Metode-se acoperă fundul „lădiţei" cu o folie de plastic.Se aşază hârtie de ziar peste aceasta, uşurându-securăţirea locului şi ajutând la scurgerea apei. Se aşter-ne pământ în grosime de 4 cm;-seminţele înmuiate sau preîncolţite se împrăştiecompact unele lângă celelalte pe pământ;-se acoperă cu 4 sau 5 straturi de hârtie de ziarumedă sau cu praf de cărbune;- lădiţa se introduce într-un sac pentru gunoi găuritsau se acoperă cu o folie neagră de plastic şi se pune251în loc cald, la cca. 21° C (efect de seră).- după trei zile se îndepărtează plasticul şi foaia deziar şi se udă plantele zilnic, de două ori pe zi, cu apăla temperatura camerei. Pământul trebuie să fie înpermanenţă umed, dar niciodată foarte ud.- plantele se lasă să crească într-un loc luminos cutemperatură constantă (cca 18 până la 21°C). Dacălipseşte lumina, gustul acestora devine fad, culoareapalidă şi, înainte de toate, clorofila atât de necesarăva lipsi.4. RecoltareaPutem să ne recoltăm plantele după 8 până la 12zile. Dacă vrem să obţinem o calitate desăvârşită,scoatem lăstarii cu tot cu rădăcină. Doar grâul îl tăiemcu o foarfecă.Mana nu vătămează calităţii grâului, dar înainte deconsum trebuie să-1 spălăm.După ce strângem recolta, punem pământulîmpreună cu rădăcinile grâului într-o pungă de plasticsau înîr-un alt vas. Pământul se îngraşă cu praf de

piatră, cu un compost rapid sau cu îngrăşăminte bio-logice şi se compostează l până la 2 săptămâni. Dupăaceastă perioadă punem pământul din nou în lădiţe şiputem să-1 folosim pentru semănatul următor. Putemcomposta pământul „folosit" şi cu resturi de lamâncăruri, tăiate mărunt, în acest caz, transformăriledin pământ durează puţin mai mult de 14 zile.5. Folosire- Grâul crescut după 8 zile se foloseşte tăiat măruntdrept condiment în salate, sau, după 12 zile se facedin el un suc.252-Din lăstarii de floarea-soarelui, hrişcă, susan, lin-te, hrean şi lucernă se pot prepara mâncăruri minu-nate, folosindu-se separat sau amestecaţi în alte salate.Lucerna şi susanul, de exemplu, merg de minune ladeserturi.-Lăstarii de sulfină, de ridiche şi de muştar, dato-rită gustului lor puternic aromat îşi găsesc utilizareaca arome în mâncăruri, salate, dar şi dulciuri.Studiaţi şi apoi probaţi! -Atenţie!-sunt adecvate doar seminţele de cea mai bunăcalitate şi cu posibilitate de încolţire.-totuşi, dacă seminţele nu încolţesc şi nu cresc, a-ceasta poate avea diverse motive :• sunt prea umede sau prea uscate• temperatura este prea joasă sau prea înaltă• este prea mult soare• seminţele sunt vechi şi nu mai pot încolţi-borcanele şi tifoanele pe care le folosim trebuiesă fie mereu foarte curate; cel mai bine este să lefierbem ca să preîntâmpinăm mucegăirea.

-timpii de înmuiere sunt orientativi şi nu trebuiesă-i respectăm exact la minut.253CÂTEVA MĂRTURII (prescurtate)Soţia mea şi cu mine, amândoi în vârstă de 74 de ani, amprimit, cu voia lui Dumnezeu, cărticica dumneavoastră Hrana vie-o speranţă pentru fiecare. Amândoi am descoperit că, după 14zile, oboseala „paralizantă", pe care o atribuiam vârstei, a dispărutîn totalitate. Ne-am recăpătat amândoi „vitalitatea". Chiar şi som-nul ne este mult mai bun. După aproximativ două luni, mi-adispărut sângerarea gingiilor, de care suferisem de ani întregi.După cinci luni mi-au dispărut durerile de artroză la genunchiulstâng. Au dispărut şi durerile din zona şalelor şi a gâtului, ca şipierderile de echilibru. Şi acuitatea vizuală îmi este mai bună, mi-amluat ochelari mai slabi. Soţia mea, care a înghiţit ani de zile me-dicamente prescrise de doctor pentru angina pectorală a văzut că,după cinci luni i-a dispărut această afecţiune a inimii. Acestereuşite ne-au bucurat atât de mult, încât vă mulţumim din sufletpentru carte. Apreciem foarte mult regimul de crudităţi.A. B., Wetziken, Zurich.Înaintea unei operaţii de prostatăAlătur scrisorile mele prospectului dumneavoastră „Vindeca-rea este posibilă" căci, datorită cărţii dumneavoastră m-am vin-decat în timp scurt de prostată; cartea fiindu-mi recomandatăde un coleg de serviciu. Eram tocmai pe punctul de a mă hotărîsă mă operez de prostată.W. H-F, ZiirichVindecată de migrene chinuitoare de zeci de aniMigrena mea chinuitoare, pe care o am de zeci de ani şicare adesea mă paraliza trei zile pe săptămână a dispărut ca prinminune datorită cărţii dumneavoastră. Aproape că nu pot să-miimaginez aceasta. Cine n-a trăit personal o asemenea binefacere,nu poate să înţeleagă. Alimentaţia vegetariană nu m-a ajutat.Doamna S. D., Weil am Rheiri, BRD.254Cancer la sâni(am primit o întreagă serie de mărturii despre vindecareacancerului la sâni)Am avut un nodul mare la sânul stâng, care îmi dădea dureriputernice. Dumnezeu a vrut să primesc cărticica dumneavoastrăHrana vie-o speranţă pentru fiecare. De 6 săptămâni mănânc

crudităţi după reţetele dumneavoastră, iar sânul şi-a revenit şinu mai am dureri. Mă simt iarăşi bine.A. D. Oliervaz BRD.LeucemiePăcat că nu mi-a căzut în mâini mai devreme cărticica dum-neavoastră. După ce am mâncat trei luni în modul indicat dedumneavoastră, m-am dus la control. Diagnosticul a fost: sângecomplet schimbat. Nu mai rămăsese nici urmă de leucemie. Câtde fericit am fost nici nu vă puteti închipui.M. W. Pfaffenhausen (Z(iricli).Sciatică (mărturia editorului)Când aveam cam 55 ani, m-a chinuit o jumătate de an osciatică foarte puternică, provocată de dureri la încheieturi. Ner-vul sciatic era blocat. Pe lângă alimentaţia greşită, mai era sifaptul că mă ridicam greu, cu spatele încovoiat.Şchiopătam foarte tare şi eram aproape disperat din cauzadurerilor. Aproape nu mai puteam să dorm.Datorită consultării unui practician de chiromanţie, stareamea s-a înrăutăţit. Prin această boală am ajuns, în acea vreme,la credinţa biblică. Astfel 1-am descoperit pe Iacob 5, 14. Era şitimpul să fac cunoştinţă cu crudităţile şi să mă transform radical.Nici până astăzi nu îmi este clar ce m-a ajutat : rugăciunea saucrudităţile. În trei săptămâni boala mi-a dispărut.De atunci pot să fiu alături de oricine aflat în suferinţă. Aşvrea să-i ajut pe toţi.Există o boală care poate provoca dureri şi mai mari. Este oboală psiho-nervoasă - neuroza. Durerile psihice sunt cele mai rele,atunci eşti cel mai aproape de disperare. Şi pe aceasta am trăit-o.Atunci mi-a venit în ajutor credinţa religioasă, căci Biblia spune:„Prin rănile lui m-am tămăduit eu". Bazându-mă pe aceste cuvinteam început iarăşi să lucrez şi, chiar dacă am vrut, chiar dacă nu,255am făcut-o din credinţă, iar în trei săptămâni eram vindecat.De atunci am rămas la credinţa biblică. Cred textual cespune Biblia, iar Isus Hristos mi-a rămas credincios. Fără elviaţa nu ar avea valoare. Mulţi trăiesc împlinirea rugăciunilorşi chiar vindecarea în urma rugăciunilor, fapte despre careexistă multe cărţi. Pentru că vindecarea prin hrana nestricată,prin Dumnezeu, deci, pentru că hrana negătită este încă puţincunoscută şi pentru că mulţi nu s-au vindecat prin rugăciune,dorim ca prin cartea noastră să facem mai cunoscută şi această

posibilitate de vindecare.Vindecarea noastră este voinţa lui Dumnezeu, aşa spune Bi-blia foarte clar în a treia epistolă a lui Ioan. Boala a venit prinneascultarea omului, de atunci de când a fost încălcată primaporuncă privitoare la mâncare (1. Moise l, 29).Acum avem posibilitatea să deţinem iar această lege şi sădevenim iarăşi sănătoşi sau să ne putem lupta cu boala.Trebuie să ţineţi cont şi de broşurica galbenă cu peste 100de mărturii de vindecare „Şi pentru tine, sănătatea", care au avutsucces, toate, datorită hranei naturale, în numele lui Dumnezeu.Aceasta nu este nici un fel de concurenţă la vindecarea princredinţă, ci, pentru mulţi e o umilire.Chiar şi alimentaţia incorectă poate fi considerată un păcat,nu unul moral, ci unul trupesc. Expresia că o boală ar fi urmareaunui păcat, poate fi înţeleasă şi aşa. Mai este de amintit şi faptulcă o boală vindecată revine cu siguranţă dacă nu a fost înlăturatăcauza, care, în 95% din cazuri este alimentaţia greşită - chiardacă suntem credincioşi, chiar dacă nu suntem.Surse de informaţie:„Sănătate din grădina de cameră"„Lăstari şi germeni"de Rose-Marie, apărută la Heyne-VerlagUnele dintre reţete le-am primit de la clienţii noştri, în urmaunui concurs. Multe mulţumiri pentru acestea.

O argumentare completă asupraalimentaţiei naturiste • Crudităţileprevin îmbolnăvirea organismului,vindecă numeroase maladii,inclusiv cancerul • 100 de reţeteinfailibile de hrană vie • Cemâncăm, cum mâncăm, când şi cât?• Sănătate în alte 150 de reţete demâncăruri vegetale • Legume şi

mirodenii extrem de utile într-o„grădină de cameră" • Zveltă şiatractivă pentru alesul tău •Puternic şi potent pentru aleasa ta

o speranţă pentru fiecare