ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN IUDETUI CLUJ

8 PA G IN I 2 LEIANUL II. NR. 234 VINERI 26 OCTOMBRIE 1990

GREVELE,inponuvA cui ?

De fapt, în tre b a re a s-a r pu tea fo rm ula exact a şa : îm po triva cui sîn t înd rep ta te a tîte a g reve ca­re punctează h a r ta econom ică a ţă r ii cu beculeţe roşii de a la r­m ă? Pe cine rep rez in tă cei care încetează m unca în tr-o fabrică , în tr-o secţie, o g a ră sau m ai m ulte şi cine s în t cei avertiza ţi că, dacă rev en d icările cu p rin se ' Sn liste în ş ira te pe m ai m ulte p a ­gini nu vor fi accep tate , g reva va para liza orice m işcare acolo unde, de bine, d e rău , se m uncea îna in te? In lun ile de cînd m oda grevelor, a in u n d a t ţa r a . s-au vă­zu t a tîtea cazuri de sind icate conduse de im postori, a ju n ş i în asem enea funcţii p rin ş tiin ţa lo r de a-şi face loc cu coatele, înc ît este perfect ju s tif ic a t să ne în ­trebam dacă n e -a r fi m ai b ine ca organizaţiile de acest gen (cele în cauză, fireşte) să facă o cu ră ­ţen ie generală .în casa proprie şi ab ia apoi să încerce acelaşi lucru în u n ita tea econom ică respectivă. G reva a r trebui să fie în ţe leasă ca lyi m ijloc de a îm b u n ă tă ţi condiţiile de m uncă a le tu tu ro r şi n u o cale fo losită de un, ind i­v id pen tru escaladarea trep te lo r ce, duci sp re pu tere . C azul R e-’ gionalei C.F.R. C onstan ţa p â re a fi ilu stra tiv în această o rd in e de idei. Şi nu num ai el. Un om poa­te an tren a colective în treg i de sa la ria ţi în ad ev ă ra te av en tu ri folosind cu ab ilita te m ijloace

V aier CIIIOREAN U

(C ontinuare în pag . a I l-a )

D EPU NERI DE COROANE. Cu p rile ju l ZILEI A RM A TEI ROM ÂN IEI, ie rt, În a in te de am iază, la C im itiru l E roilor au fost depuse coroane de flo ri d in p a r te a P refec tu rii, M.A.N., M .I., p rim ărie i m u­n ic ip iu lu i C luj-N apoca şi a u n o r in stitu ţii clujene. > _ .. .

L a festiv ita tea de cinstire a ero ilor p a trie i au , p a rt ic ip a t: im g rup m are de oam eni a i m uncii, m i­lita r i şi ofiţeri, oficialităţi. ' , '

1 . - • Fo tografia: N. PE1C U

C înd bo lnavu l e în convales­cen ţă spunem ca e la m ijloc do ră u şi bun. în ce ne p riveşte , a - cum rom ân ii părem a fi, în a - n u m e p riv in ţe şi anum e p ropo r­ţie. la m ijloc de ră u şi rău . Ş tim ce-i rău în lum ea pe carc am a - baridonat-o, d a r n il ştim (sufi­cient) ce-i bun în . cea. în ca re v rem să in trăm . S în tem n u în convalescenţă, ci m ai bo lnav i d ec ît ie ri, cînd nu puteam alege.

Convenţia forumurilor democratev •

antitotalitare din RomâniaF ap tu l că orice dem ocraţie

a re nevoie de o opoziţie serioa­să este un fa p t e lem en ta r. D ar constitu irea unei opoziţii reale, ieşită de sub in c id en ţa s tric tă a in terese lo r partin ice , este un lu ­cru m ai greu de rea liz a t A ceas­ta au in ten ţio n a t "desigur rep re­zen tan ţii fo ru m u rilo r dem ocrate an tito ta lita re de p e în treg cu­p rin su l ţă rii care s-au în tru n it . la C luj-Napoca. în tre 24—25 oc­tom brie într-o C onvenţie N aţio­n a lă m enită să ad u că un iu n ea de princip ii şi de ae ţiu n e în in te rio ­ru l opoziţiei an tig u v ern am en ta ­le, cea care do reş te în lă tu ra rea s tru c tu rilo r com uniste, ce, după p ă re rea m ai m u lto r g rupări şi p a rtid e a r mai ac ţio n a în toate domeniil-; v ieţii sociale şi politi­ce d in R om ânia. C onvenţia a de­b u ta t m iercuri 24 octom brie du- pă-am iază p rin cu v în tu l condu­cătorilo r F orum ulu i C lujean, * • doam na Doina C ornea (preşedin­tă de onoare), M ircea M ihăilcs- cu (preşedinte executiv). Bogdan Em il (secretar). A u fost p rezen­te, în sa la Casei de cu ltu ră a stu d en ţilo r ap ro x im a tiv 700 de persoane, num eroşi delegaţi d in . 44 de localită ţi a le ţă rii Dom­nul C urneliu Coposu,. p reşed in­tele P.N.Ţ.-c.d. a lu a t cuvîn tu l în fa ţa adunării, p rezen tînd sa ­lu tu l p a rtidu lu i, precum şi p ro­funda sa în g r ijo ra re fa ţă J e lip ­sa de desch idere dem ocratică a ţa rii ţ l m ai ales fa ţă de orien­ta rea guvernu lu i sp re m etodele de conducere to ta lita rU te . Dom-

. n ia sa a sub lftiia t că a re în c re ­dere în tin e rii care n -au tr ă d a t id ea lu rile revolu ţie i d in 22 de­cem brie . O a ltă lu are de p o liţie in te re sa n tă a fost. cea a dom nu­lu i V asile B ahran rep rezen tan t a l F ro n tu lu i P opu la r d in M oldo­va, ca re a so lic ita t a ju to ra i tu ­tu ro r rom ân ilo r p e n tru sa lv a rea in teg rită ţii M oldovei, am en in ţa tă cu sc inderea în cazul, ex is ten ţe i rep u b lic ilo r găgăuză şî tran sn is - tr ia n ă . S usţinerea in teg rită ţii B asarab ie i şi Bucovinei a fost a - p lau d a tă de to ţi partic ip an ţii. D om nul C onstan tin C ojocaru, ex p o rt în econom ie a su s ţin u t te ­za u n e i p riv a tiză ri rea le in Ro­m ânia, angajîndu -se ‘în e lab o ra ­rea u n u i program , to tal « d ife r it de cel al guvernu lu i. A doua zi, 25 octom brie, au lu a t cu v în tu l: 'dom nu l A drian M arino, m ai m u lţi rep rezen tan ţi ai F o ru m u ri­lo r ju d e ţen e , care au ven it cu noi idei de în lă tu ra re a p rim e j­diei to ta lita r is te , com entîncl şi P ro p u n erea de P la tfo rm ă P ro ­g ram in iţia tă de o rgan iza ţia d in . C luj, ce su s ţine m ăsu ri u rgen te p en tru in s tau ra rea unei s tă ri de d re p t în ţa ră şi dem isia im ed ia­tă a d o m nu lu i p reşed in te Ion Iliescu , considera t v inova t d e to a­te c iocn irile politice sau e tn ice p e trecu te în ţa ră . M ajo rita tea p u r tă to r i lo r de cu v în t fac p a rte d in P.N.Ţ.-c.d:; O rgan iza ţia foş-

I)orin SE R G IIIE

(Continuaro In pag. a Il-aj

■ P en tru că ' a leg e rea ■ p resu p u n e cunoaştere. I n p r iv in ţa po litic ii treaca-m cargâ, s -a r p ă re a că to ţi ne pricepem , dacă accep tăm că

’ p r in n a tu ra ei po litica p resu p u n e o anum e tactică, id en tică , p în ă la un punct, cu op in ia com ună despre viclenie. C a, în re a lita te , n u p rea avem oam en i p ricep u ţi Ia politică, s în t p u ţ in i , ca re cred asta — d ar o să ne coste. Ideo­logia — accsta e un cu v în t care

_ sperie pe m a jo rita te a cov îrşitoa- re a oam enilor (inclusiv pe po­liticieni), ia r a s ta n ici n u e, deo­cam dată, ch ia r aşa d e ră u : avem problem e m ai u rg en te d e c î t 'a s t ­fel de sub tilită ţi, ia r sistem ele ideologice n u se c lădesc de la o zi la a lta . N u e (încă) n ici o p a ­gubă că im ensa m a jo rita te d in cele circa 110 p a rtid e n u au o ideologie coeren tă . N ecazul m a­re este că în acest m om en t t r e ­bu ie adoptate legi ce p rivesc v i­itoarea o rgan izare econom ică şi ju rid ică . Cu legile acestea e m ai d ificil, p en tru că p re a pu ţin i în ­ţe leg legile econom iei de p ia ţă , ia r dacă econom iştilo r de profe­sie Ie este g reu , cum o fi pen ­tru noi, ceilalţi?!

In această (de m om en t — spe­răm cu toţii) h a ra b a b u ră de con­cep te şi concepţii, p a re a p redo­m ina — n iţe l sp r ijin ită d e une­le g rupu ri p a rlam en ta re şi gaze­te le cc le su s ţin — în c lin a ţia sp re „libera in iţia tiv ă" în ţe leasă Ia n ivelu l în cep u tu rilo r cap ita ­lism ului, al «„acum ulării p rim i­tive de- cap ita l" (cum spunea M arx, re lu înd idei a le u n o r c- . conom işti d in a in tea sa), ad ică al m icilor „afaceri" ,• al a te liere lo r, gogoşeriilor, bu fe te lo r etc. Că şi acestea îşi găsesc locul în e« conom ie — e c lar. In econom iilc dc p ia ţă , m ica şi m icu ţa p ro ­p rie ta te sîn t în tr-o . perm anen tă m işcare : unele sc dezvoltă, a l­te le dau falim en t, a ju tîn d la fn- g răşa rca u no ra m ai m ăricele . D ar nici m area p ro p rie ta te n u o scu tită de pericolul fa lim en tu lu i, a jungfnd fie Ia fuz ionarea cu u n a mai pu tern ică, fie Ia deza­gregare. Peştele cel m are îngh ite pe cel mic. C ert es te u n lucru ; n im eni nu se g îndeş te sS ren u n ­ţe la m area p ro p rie ta te — nu a t i t ind iv iduală , cit de g ru p —, ci, dimpotrivă, cei mai mulţi vi­

sează Ia m a r i tru s tu r i, com panii tra n sn a ţio n a le etc. L a noi, în u l­tim a vrem e to a tă lum ea b leste­m ă „g igan ţii industriali**. M ă . în ­tre b : u n p e tro lie r g ig an t ja p o ­nez s-o fi constru ind în tr-o cadă de baie? bom bard iere le am eri­cane ia ce rcu rile de aerom ode- lism se fab rică? sondele de fo­ra j p în ă la 8 km se pritocesc în a te liere d e flo ri artific ia le? . D ar sistem ele d e iriga ţii pe m u tic

. km p ă tra ţi no i le-am inven ta t?■ D ar în E uropa de vest n u po ţi

oare trece d e la u n fluv iu la a l­tu l p r in tr -u n com plex sistem de canale? D ar in s titu te le lo r de cerce tă ri — o r f i n iş te bucătă rii cu tre i oale şi cinci c ratiţe?! A u şi occiden talii destu i „giganţi in ­du stria li" — n um ai că ştiu să -i gospodărească!

C a şi cum ab e ra ţiile desp re m ica şi m a rea p ro p rie ta te n -a r fi su fic ien te , se m ai vehiculează şi a lte le , de politică econom ică „stra teg ică": dac-am te rm in a t cu com unism ul, să-n toarcem spa te le ruşilo r, că O ccidentul ne a ş teap ­tă cu b ra ţe le deschise! Să a ju n ­gem noi, în tr-u n an-doi, să con­curăm p ro d u c ţia P ie ţe i com une (că to t n e-a ad o p ta t, d u p ă ce ne-a ţin u t la colţ pe coji de n u ­că to a tă vara )? G reu de crezu t. C ert este câ pe p ia ţa U.R.S.S. pu tem e x p o rta to tu l şi ceva m ai m u lt — e loc destu l Sn acel sp a ­ţiu im ens ca rc începe să se tre*- zcască — şi to t de acolo putqm im porta m a jo rita tea m ate riilo r prim e, cu m a i m ici cheltu ieli de tran sp o rt, cel p u ţ i n . . . In trece­re a ş m a i am in ti de „europe­n izarea B alcan ilo r" , d e co labora­rea reg io n a lă ce nu treb u ie ne- g rija tă . A stfel că fo rm ula — nu la ’ noi in v en ta tă —a in tră rii R o­m âniei In E uropa treb u ie p riv ită în tr-u n co n tex t m u lt m ai larg . în tr-u n concept m u lt m ai e las­tic. O ricum , treb u ie să ne am in ­tim că şi în tre f ra ţi ex is tă fr ic ­ţiu n i izvo rîte d in d ife ren ţe <le in terese . I a r In tre n a ţiu n i n im ic n -a ţo n d u s la p rie ten ii şi d iscor­dii d cc it in te r e s e le . . . ,

Dă-ne, Doamne, cit mal iuto, mintea românului cea de pe ur­mă . . .

Iile CAUAN

ŞEDINŢA COMUNĂ ,i A SENATULUI Şl ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

Jo i d im ineaţa , la S ala P a la tu ­lu i, au începu t lucră rile com une a le celo r două C am ere a le P a r- , lam en tu lu i R om âniei la ca re au fost p rezen ţi 442 d ep u ta ţi .şi se­natori.

In cad ru l lu cră rilo r P a rlam en ­tu lu i, concluse de dom nul A le­x an d ru B îrlăileanu, p reşed in te le Senatu lu i, partic ipan ţii au adop­ta t, în unan im ita te , u rm ă to a rea o rd ine de zi:

— D iscuţii pe m arg inea - R a­p o rtu lu i p rezen ta t de dom nul P e tre R om an, p rim ul m in is tru al G uvernu lu i, p riv ind stad iu l ap li­că rii reform ai economice şi n e ­cesita tea accelerării acesteia;

— R ezoluţia P arlam en tu lu i Ro­m ân ie i p riv ind in form area G u­ve rn u lu i asup ra m ăsurilo r ce s® im p u n pen tru asigurarea popu­la ţie i cu a lim ente, că ldu ră .şi e- nerg ie e lec trică în ia rn a 1990— 1001;

— .D eclara ţia P a rlam en tu lu i R om âniei la A pelul ad resa t opi­n iei pub lice in ternaţionale , gu­vern e lo r şi parlam en te lo r, orga­n iza ţiilo r in ternaţionale , p recum şi la A pelu l că tre rom ânii d in toa tă lum ea de că tre C om itetu l E xecutiv al S fatu lu i F ron tu lu i P o p u la r din Moldova; > .

— R aportu l delegaţiei "P arla ­m en tu lu i Rom âniei la sesiunea U niunii In terparlam entare .

IntrU cît, d in m otive obiective, p rim u l m in iştrii al G uvernu lu i, dom nul P e tre Rom an, nu p u tea fi p rezen t în a in te de o ra 11,00 la lu cră ri, dom nul A lexandru B îr-

' lădean u a propus ca - p rim u l p u n c t de pe ordinea de zi să fie d iscu ta t Ulterior.

A bord îndu-se punctu l u rm ă to r d in o rd inea de zi ap robată , P a r­lam en tu l a adoptat, cu m a jo ri­ta te de vo turi, rezo lu ţia p riv in d in fo rm area guvernulu i a su p ra

"m ăsurilor ee se im pun p en tru a - sig u ra rea populaţie i cu alim en te , că ld u ră şi energ ie e lec trică în ia rn a 1990—1991. ~

Com isia pen tru politica e x te r­n ă a Parlam en tu lu i R om âniei a av u t, joi, 25 octom brie, o şe­d in ţă de u rgen ţă , p rez idată de p reşed in te le comisiei, dom nul C orneliu M ănescu, şi la eare au p a rtic ip a t liderii g ru p u rilo r po ­litice d in S enat şi A dunarea De­p u ta ţilo r. D upă laborioase dez­b a te r i şi o m inuţioasă analiză a fost ad op ta tă , p rin ^consens, o dec la ra ţie pe care au supus-o

ap ro b ării celor două cam ere reu -, n ite în şed in ţă com ună. D eclara ţia a to s t vo tată cu două abţineri.'

A PEL

‘ P a rtid u l d e U niune N aţiona lă a R om ânilo r ■ (AUR) cheam ă m em b rii şi s im patizan ţii săi, p recu m şi ce le la lte fo rm aţiun i politice, să partic ipe la un m i­t in g ’de so lid a rita te cu F ron tu l P o p u la r d in R.S.S. M oldoveneas­că, p riv in d lu p ta gu v ern u lu i m oldovenesc p en tru p ă s tra re a in ­te g r ită ţii te r ito riu lu i n a ţio n a l s trăvech i.

M itingul v a avea Ioc azi, 26 octom bric 1990 încep înd cu o re ­le 16 şi se va desfăşu ra p lcc ind d in p ia ţa L ibertă ţii, pe s trăz ile : G h. D oja, G. B ariţiu , 1 M ai, Pe­tru .M aio r ş i se va încheia în fa­ţa C asei d e cu ltu ră a S tu d en ţi­lor.

A NUNŢ

P artid u l U nită ţii N aţionale Ro­m âne (P .U .N .R .— A.U.R.) Inv ită s tu d e n ţi i . la o în tîln ire cu d l.s e ­n a to r prof. univ . d r. ADRIA N M O ŢIU.

In tîln irea v a avea loc azi, 26 octom bric , o ra 17, fa C asa do cu ltu rff a studen ţilo r, tn sa la C lub.

Aşteptăm întrebări şi sugestii din partea studenţilor.

ADEVĂRUL ÎN LIBERTATEPAGINA î

TREBUIA SĂ FIE UN PROCESM arţi, 23 octom brie, la T rib u ­

na lu l M ilitai- C luj, In .b a z a do­saru lu i 99/1990,-a-a deschis p ro ­cesul a 10 tineri d in ju d e ţu l H arghita, aflaţi In s ta re d e .a re s t p reven tiv pen tru in frac ţiu n ea de d is trugere in paguba avu tu lu i obştevj, u ltra j contra bunelo r m o­rav u ri şi tu lburarea lin iş tii p u ­blice, pă trunderea fără d re p t în sediile organelor locale de s ta t ţ i d istrugerea sediilor. Alai precis, In 13 iunie 1990, In o raşu l M ier- curea-Ciuc, a avu t toc o m an i-

■ festaţie p re lung ită în fa ţa sed iu lu i Poliţiei, finalizată p rin spargerea sediului ş i p ă trunderea în ău n tru a m anifestanţilor, cauzîndu-se un p rejud iciu ev a lu a t la sum a de 230.801 ■ lei, d u p ă eva luă rile proprii. In u rm a acestei fap te au fost aresta ţi 13 a d u lţi - ţ i 3 m inori • care au fost trim işi in judecată': Este ‘ vorba despre in ­culpaţii: C h ica Mihai, . Rarîuly Fereucz, P o rtik D izso, Vâscuţă Ovîcliti, Butn-ariu M arius B udi Im rer B ud i Istvan, f ia l 'i lv S sndof, O tvos, Andra-î, Rosfris Islv.nn. Q t- vos M iklos, C rine Vilmos, Czine T ibor, V itan Dezso, Ruzsa Dezso, M oesel-G yorgy, P a tru d in tre in ­cu lpa ţi a u diagnosticul de o lig o

- fren ie g radu l I sau II, nouă nu cunosc lim ba rom ână, şase s în t an a lfab e ţi (după p rop riile d e d a - raţiiX In s tan ţa d in C luj a h o tă r it

restitu irea cauzei la P ro cu ra tu ră . A rgum entele ' a c e s te i ' deciz ii s în t form ulate de com pletu l de jude­cată al T ribuna lu lu i M ilita r C luj: „U nu l din princ ip iile de bază ale procesului penal este asigu rarea d rep tu lu i la ap ă ra re , ca re se rea Uzează şj p r in ' posib ilita tea ce se oferă in cu lpa tu lu i. In to a te fazele procesului, de a lUa cu­n o ştin ţă de toa te ac te le d in do ­sa r şi de a se ex p rim a în lim ba sa m aternă, In cazu l c înd n u cu­noaşte lim b a rom ână.

N easigurîndu-se p rezen ţa unai in te rp re t de lim ba m agh iară Ia luarea un o r d ec la ra ţii şi la p re ­zen ta rea m a te ria lu lu i d e u rm ărire penală p en tru cei noua inculpaţi, care nu cunosc lim ba rom ână, şase d in tre aceştia ne fiin d nici şcolarizaţi. In stan ţa a considerat că n u s-a a sigu ra t acestor in ­culpaţi po sib ilita tea , d«* a se a- p ăra şi nici n u a i i fo st In si­tuaţia dc a cunoaşte cu exac tita te starea de fap t, ceea ce a in flu ­en ţa t actu l de sesizare a instan ­ţei, încălcări ca re a tra g nu lita tea prevăzută .In a r t 197, a linea tu l ultim din Codul de p rocedură penală.

O dată c a refacerea acesto r acte procesuale,- in s tan ţa a considerat necesar ş i a d ispus com pletarea probatoriului,

S. M ARJA

0 B E M I .(U rm are d in pag. I ) -

specifice dem ocraţiei p ro s t în ţe ­leasă. ' ,

Cine se a flă de pa rtea ' cea­laltă ' a baricadei , rid ica tă d e grevişti? C onducerile în t re ­p rinderilo r în cauză? D e fo a rte pu ţine ori. P en tru că revend ică­rile s în t de aşa n a tu ră îne ît n u pot B rezolvate de acestea ‘ — depăşindu-le com petenţa. A stfel se ajunge la M inister, se a junge la p rim -m inistru . De aici decurge că de o parte se află sindicatele,

i a r de cealaltă — G uvernul. Şi -c ă G uvernul este pe post de pa tro n chem at să rezolve cere ­r ile sa la ria ţilo r săi. O s itua ţie a t î t de p lină de lucru ri nefireşti p e care o parcurgem . G uvernul nu este p a tro n u l sistemului» eco­nom ic a l ţării, c liiar dacă în m o­m en tu l de fa ţă a re sarcina- să joace ace s t toI. P robabil, de a - ! c e e a .s e grăbeşte să treacă p rin . P a rlam en t legile c a re să - l d e ­greveze de asem enea responsab i­lită ţi, c a re să d u c a Ia accelera­re a p rocesu lu i d e p riv a tiz a re a Sntreprindenlor-econom ice — singura ca le de u rm a t p e n tru a sedate ţa r a d in im pastu în caTc se află. P ro b ab il, d e aceea G u­v ern u l vrea s â liberalizeze p re ­ţu rile , socotind m ăsura respec tivă h o tă rîto a re p en tru trece rea sp re econom ia d e p ia ţă . N um ai că li­b era liza rea p re ţu rilo r ap a re sin ­d ica te lo r ca o m ăsură im posibil de accep ta t In m om entul d e fa ţă ., Este ştiut, p re ţu rile .se fo r­m ează pe bază d e -cerere şi o - fe r tă . D ar, d in m om ent ce ^ I e r ­ta oam enilor ce m uncesc îri în ­trep rin d e ri sau institu ţii n e p r i­v a tiza te nu poate i i la fel de m a re ca aceea a liber în tre p rin ­ză to rilo r, p rim ii se găsesc au to m a t în tr-o poziţie dezavantajoasă fa ţă d e cei din categoria a doua. l i ­b e ra liza rea p re ţu rilo r se ad resea­ză oam enilo r în postură d c p a rte ­n e ri egali în" duelu l com ercial c a re se n a ş te astfcL € ln d în t re ­p rin d e rile vor fi to a te p riv a ti­za te , o ri s e t o t fi tran sfo rm a t în socie tă ţi com erciale, a tu n c i p r e - , ţu r jle v a r fi accesibile tu ­tu ro r. Un inginer stag iar în tr-o în tre p rin d e re d e s ta t, s?»ii un p ro feso r în prim ul an d e învă- ţă m ln t, n u vor p ă lea ta ce fa ţă concu ren ţe i u n u i b işn iţa r care c îş t i jâ a e d d e s til d e te) In tr-o s in g u ră *1; sau « o u i com ercian t p a r t ic u la r a] cftroi c i şti* zflnJc e ste m a i m are dcc ît o n sa la riu lu n a r . M ăsura liberalizării p re ţu ­r i lo r « a «dinei, «lin această cau ­ză, şl *nai « u i t in eg a lită ţile şan ­se lor, ind iv izilo r. O e aceea , sind i­ca te le n u s in t d e acord cu a se ­m enea In iţia tivă , accesară , . to­tu ş i,-red re să rii econom iei ttobS- n e ţti. Se crecMs* « stfe l & « ta re oe aştep ta re confuză, care poate

jjenera foarte u şo r ac ţiu n i d e p ro ­test. D a r p e n tra c ă a a n e pu tem în treb a la in f in it ce să facem m a i în tîi, pasul h o tă r îto r rărnîne ce l spre p riv a tiza re , sp re trece ­rea în trep rin d e rilo r Ih p ro p rie ­ta tea indivizilor. C are v o r şti să se gospodărească m u lt m ai b ine decît reuşeşte s ă o fa c ă a - cum G uvernul, tra s d e u rech i de toa tă lum ea, îm pins să facă ges­tu r i d isperate p e n tru a ieşi d in situa ţia p a rad o x a lă în ca re se află. A tunci grevele vor fi în ­d rep ta te îm po triva p a tro n ilo r, care vor face în aşa fe l (proba-, bil) îne ît să le ev ite , lu înd m ă­su ri de red re sa re ad ecv a te 'f ie ­că re i situa ţii în p a rte . I a r pagu­bele p roduse le v o r su p o rta cei vinovaţi.

PRIMUL IDRIART ÎN ROMANIAF o n d a t la Geneva, .în 1981, de

că tre ce lebru l violonist M iha Po­gacnik, ÎD R IA R T-ul {Institutul p e n tru D ezvoltarea R elaţiilor In - te rcu ltu ra le p r in ' A rtă) a lu a t naştere d in do rin ţa d e a * sta­bili p ro funde contacte spirituale In tre popoare şi re la ţii in terum a- n e dincolo d e g ran iţe geografice, de b a rie re politice,, etnice sau d e o rice a ltă n a tu ră . Tim p de nouă ani, p rin m an ifestări pe- aproape toate m erid ian e le lum ii (F ran ţa , B razilia, A ustra lia , U.S.A., -Iugo­slavia, M exic. C hina etc.). IDRI- A RT-ul a fo s t expresia unei n o ­bile asp ira ţii a fiin ţe i um ane: a- ceea d e a-şi cău ta id en tita tea de s in e în sp iritu a l, In m arile va lo ri cu ltu ra le şi a rtistice . Pe' conti­nen tu l n o stru , IDRIARTrUl a fa ­vorizat o au ten tică ap rop iere şi com uniune în t re Vest şi Est, configurînd a rh ite c tu ra in te ri­oară a unei E urope în care om ul să-şi p o a lă regăsi pe dep lin dem ­n ita tea şi lib e rta te a s a

î n acest d ialog generos In tre V est' şi E st se în scrie ş i Sim po­zionul in te rn a ţio n a l d in R om â­n ia — „R enaşte re ş i in teg rare eu­ropeană" o rg an iza t p e n tru p ri­m a d a tă l a no i In ţa ră de că tre „A sociaţia R om ână p e n tru P ro - / inovarea Pedagogiei W aldorf “ d in C luj, î a co lab o ra re cu ID RIA K T- u l d in C h ato u — Paris ş i _ Hnna- burg S im pozionu l va avea'loc la C luj-N apoca, Jn perioada 28—31 octom brie ş i s e v o r desfăşu ra pe cîteva dom enii m ari a le cunoaş­te rii um ane: a rtă , pedagogie-, an - troposafie , p ro b lem e sociale, m e­d icină, b iod inam ică etc., cu con­fe rin ţe su s ţin u te d e . personali­tă ţ i d in ţ a r ă ş i s tră in ă ta te . C a ' un co ro la r al acestei m an ifestări cu ltu ra le , fe s tiv a lu l m uzical va aduce i a f a ţa pub licu lu i clu jean, în tr-o su ită de n o u ă concerte, fo rm aţii şi nu m e celebre, în tre c a re şi pe ce l a l fondatoru lu i ID R IA R T -ulu i — M iha Pogacnik. D orim să ev iden ţiem , de asem e­nea, sp ec taco lu l unui ansam blu de eu ry th im ie d in C hatou-Pa- ris, care n e v a p rile ju i în tîln irea cu o a r tă ap ro ap e necunoscută la noi.

Inau g u rarea ID R IA R T -ului va avea loc dum inică, o ra 17, î» Sala studioului A cadem iei de m uzică „G. D im a \ p ro g ram u l cu- p rin z ln d conferin ţa : „D inspre - f i­in ţa carpatică sp re su f le tu l p la- ne te i“ şi concertu l su s ţin u t de M ihai Pogacnik (vioară) şi D idre Irons (pian). M an ifestă rile z ile i de 'lu n i se vor desfăşu ra Irice- -p înd c u ora 9, la C asa U niver­sitarilo r, e le cuprinzlnd confe­rin ţe şi concerte. In după-am iaza b ilelor de lu n i şi m arţi, de la o- ra 16, s e ' vo r desfăşura cu rsu ri pe g rupe de lu c ru ri: pedagogie, m edicină, euryth im ie, antroposo- phie, biodinam ică, Brganism so­cial, p ic tu ră . B ilete şi abonam en­te la m anifestările p rogram ate , p recum şi a lte in fo rm aţii, se p o t ob ţine la secre ta ria tu l ID R IA R T- « lo i d in s trad a E. d e M artonne n r . 1, telefon 1-53-09., ca re func­ţionează cu u rm ăto ru l p rog ram : v ineri In tre o rele 15—17, s îm bă­tă în tre o rele 10—13, dum inică în tre o rele 11—14.

M aria FLORESCU

FE STIV A L U L F IL M U L U If r a n c e z

F O R J A D ES T IN U IU IF estiv a lu l film u lu i f ran cez a

co n tin u a t cu J c a n , f iu l Florettei şi Manon a izvoarelor, de fapt două p ă r ţ i a le. ace le iaşi p oveşti, sem n a te ţ i regizate dev C lau d e B ă i , Cele două film e p re m ia te eu p rem iu l CEZA R 1987 (O sca- ru l francez) p re z in tă o d is tr ib u ­ţie de m a rc ă Yves Montând, Ge- rard D cpărd ieu , D ao ic lle D u teii, M arcel P agno l cte. E ste o m elo ­d ram ă frum oasă , u n f i lm tra g ic care po a te s â c a p e te u n p u b lic la rg p r in d u re ro a sa fu z iu n e a d rep tă ţii şi a n ed rep tă ţii, p rin se în b a lan ţa iu h irii p u re . D estinu l cocoşatulu i fiu a l F lo re tte i. J e a n Cam oins, un ' c u ltiv a to r genial, care m oare d is tru s d e lip sa iz­vo ru lu i „Ju ra t“ d e can a liile Ugo­liri şi C dsar (aparţiriînd n e a m u ­lu i g lorios şi decăzut n u m it So- berayn) v a .f i ră z b u n a t ' de fiica sa, M anon. - ■ : _ _ ■ ■ "

Poveste în cu rca tă ş i tr is tă , fo a r­te educa tivă (poate p re a ) în c a ­re d es tin u l n u este (uitat, c a p e ­cete a v ie ţii.

D orin SERGHIE

(U rinar* d ia ^ a g O

ttlo r d e ţin u ţi p o litic i ş i P -N .Ii, precum , ş i o rg an iza ţii c iv ice s a u ' d ife rite p a rt id e dem o cra te . F o a r­te b ine p rim ită a fo s t in te rv en ­ţia d o a m n ă E lena F ip e rn e a , «x - p e r t ju r is t d in laşi, a le c ă re i idei jau fast folosite şi în C hem area fina lă c itită d e C ăîîn N em eş la m itingul d in P ia ţa L ibet tă ţii de la o re le 17.00. A u fo s t ro ti; te cu- v în tări d e că tre m em brii m a r­canţi ai opoziţiei- doam na D oi­na Coi nea, dom nii Io a n Lup {P.N.Ţ.-c.d.), M arian M unteanu , S iits G cza. O ctav ian ISuracu, F lorin F u rtu n ă e tc c a re au p re ­z en ta t id e i' an tiguvernam en ta le , cerînd cu vehem enţă dem isia dom nilor Iliescu şi R om an şi coalizarea în tr-o u n iu n e an tito ta - lita ristă . S p irite le e ra u foarte a- p rinse în sp re o re le 19, c în d In p ia ţă e rau adunate cam 3.000 de persoane. D upă re trag e rea con­

d u că to rilo r, m an ifestan ţii « a p leca t, oco lind s ta tu ia in i M atei C o rv in s p re c lă d ire a - prefecturii, ce rîn d d em isia p refectu lu i ş i a p rim a ru lu i, căd e rea guvarovilui, av în d sp e ra n ţa in tr-o noua re ­vo lu ţie anticom unistă . A junşi în P ia ţa V ictoriei m a i m ulţi m ani­festan ţi a u în ce rca t dem olarea m o n um en tu lu i e ro i .or sovietică, considerind p rezen ţa tancu lu i ca aducă to r al* flagelu lu i cen'.unîst. P o liţia a fost p rezen tă prin echi­p a je şi scu tie ri, d a r n u a in ter­venit. D in soclu l s ta tu ii a u fost desprinse m ai m u lte p lăci, aşa că începu tu l dem olării ei a fost f ă c u t D em onstran ţii, (un grup foarte m ic) s-au reîn tors în p ia ­ţa L ib e rtă ţii ş i au ro stit o ru g ă ­ciune .în fa ţa s ta tu ii Lupoaicei. Este ră u c înd o in iţia tiv ă porn i­tă pe baze coerente, şi respec- tîntl, cel p u ţin aparen t, n işte re­guli a le conv ieţu irii politice, se poate co m prom ite p rin gesturi puerile. «'

DESPBE PRIVATIZARELa propunerea c e tă ţen ilo r d in

cartie ru l ■ M ănăştu r, so lic ităm • a- p ro b area c a In localu l u n ită ţii n r. 54 „A prozar" {din com plexul „O liiBjâar), sS s e desch idă o u n i­ta te ■.Gostat* p e n tru desfacerea

p roduselo r specifice acesto r nai» t t ţ i {legume, fru c te , p roduse <Je ca rm an g erie ) U n ita tea n r . 54 e s ­t e închisă (le la în c e p u tu l lun ii ■septembrie ş l se p a re că localul e s te d estin a t d e sch id e rii unu i C afc -b a r { in iţiativă p a rtic u la ră ) Moi au şîn tero îm p o triv a în c u ra ­jării acţiun ii de p riv a tiz a re , d a r aceasta să se facă în in teresu l ce tă ţen ilo r, cu m ă rfu ri şl p ro ­m ise n rcc sa re p o p u la ţie i din ca r­tier. Nici un ce tă ţean n u ; şi-a

e x p rim a t op ţiunea p en tru des­ch iderea unu i cafe-bar, în tru c lt în cad ru l com plexulu i .O lim p ia" funcţionează un-, re s tau ran t care serveşte cafea şi o u n ita te Cofe- tirie -ca fen ea .

P ropunem c u această ocazie ca am ato rii de- u n ită ţi , com erciale p a rtic u la re s ă f i e în d ru m aţi să dcsch idă m agaz ine cţj m ă rfu ri de s tr ic tă nccesi:.ate p en tru popu ­la ţ ie ţ i i n a c e s t c az poi vom f i

• recep tiv i ş i îi vom sp rijin i, d a r c a fen e le }5. «egoşerii s in t de ja de prisos*, _ . . . •

A sociaţiile de lo c a ta ri Micr® 2 —M ăn ăş ta r, s tr . M ebodhjţi — • .

M oldovcaim

O- a ltă « ie r e a r e neag ră . M olt n eag ră •dccît s -a r f i « ş tep ta t

« 4 m a i pesim ist d in tre n o i. F ra c ­ţie to a te echipcle s in t d e pe a- cum elim inate . D a r ş i sco ru rile : sîn t incred ib ile : 0—3, 5—»0, 7—8, uri 0—0, nici un gol înscris, 15 p rim ite i M ă în treb a c u m p en tru ce s-au ju c a t m eciu rile „lor în d ev an s? P en tru ce cam pionatu l es te o n e în tre ru p tă devansare , a - m înare , rep rogram are , o ogradă p riv a tă a S telei ţ i a lui Dinamo, c a re fac ce vor, iau ju că to ri de un d e vor şi clnd vor. S teau a , d u ­pă ce an i de zile, în tre a lte p e r­fo rm an ţe , a d is tra s o serie -de echipe, o face şi acum lu indu-i pe Sedecaru, pe D v. L azăr, pc S tan , pe M an teann {de la .J ’oli" Iaşi) pe P opa (de Ia C onstan ţa). Spun a -distrus ş î vo i d a exem ­p le : c înd D udcadam , Ito loni. m ai în a in te lovan şî S to ica, apoi S<ln. g.aciu ţ5 Lăcătuş, s a Iost lu a ţi c- ^ î ip e le 4hi Tg. Mureş, A rad , O- ra d e a . R eşiţa, Galaţi- s-au- p ră - b n jit şi nu şl-au m ai revenit nici p în ă azi, i a r FCM B raşo v .vupra- Tieţuieşte eu- m ari eforturi în. „A". Dincolo, Dinamo- a dem olat C orvinul^ ia r în această to am nă î- a „crescut" pe C iiercgi. Sely- m eşi, D am aschin, P an ă şi a tîţia a lţii . A şa cura p e v re tnn ri ţara , ■zicea o rev istă foarte Tevoluţio- n a ră a tu n c i, « ra cab ine tu l de la - ' c ru a l preşed in te lu i odios, divi- zia „A“ este, cnm spuneam , e- g rad a , m agazia de m în ă a celor două ech ipe ce iau cu schim bul titlu r ile de cam pioană, căci au nn spa te şi azi b in e a s ig u ra t A- poi, jucă to rii rom ân i d c v îrf au io s t lăsa ţi să plece ca la m i ting, încolonaţi, sp re toa te zările cc prom iteau an p um n dc d o la r i. Şi cei v îrstn ic i, d a r şi ce i fo a r te t i ­n eri. £ d e m ira re a tunc i că nu m a i avem resurse, e ă n u m ai sîn­tem com petitiv i? fn tim p ce la S p o rting L isabona joacă 7 in te r ­n a ţio n a li portughezi, u n u l sîrb , an u l au stra lian , 2 b raz ilien i şi ■Iţi 4 b razilieni ne in te rn a ţio n a li, la T im işoara joacă doi de

doliu!

la- Sînntieolsul M are , 3 dfc l a M ol- dova V eche ş i-u n u l d e la J im b o - lia. E chipa «• rep u rta t, a n succes d e prestig iu , p rin z in d p e p ic io r g reşit p e A fletico M a d rid , d a r a capo ta t cu m p lit t a L isabona..V eţi spune că şî nem ţii şi englezii şi danezii ex p o rtă ju că to ri. H ar cîţi im portă , a ş în treb a eu ?!! O r " noi d o a r exportăm !! N oi s tăm bine d o a r la cap ito lu l u ră r i , c a re le facem ziua şi noap tea şî la de­clara ţii p r in care n i se spune, şa ­blon, că ju că to rii vo r face to tu l, că sîn t m obilizaţi to ta l, că s în t ferm h o tă r îţi să sc califice . Ni­m eni nici în tr -o d ec la ra ţie n u spune' că v rea să p rac tic e u n fo t­bal m odem , elegant, să im presio - / neze p r in ţin u tă ş î m u n că . De unde şi a tî te a cartonaşe şi e li­m inări. P opa a p rim it u n ca rto ­n a ş roşu p e n tru ind isc ip lină , p en tru eă a s ta t in u tif , ca u n Plop, în f a ţa miijcii. L ăcă tu ş » -făcut o în d v a 'la fe l. I a r dacă d rep ţi « în tem , să re c u n o a ş te » c i M un tca iia tr e b u ia e lim ina t p en tru fa u l tu l g ra so lan , d e tip - G ura H um oru lu i, c a re l - a scos d in teren- p e ad v ersa ru l său .

R ezu lta te le 'din u ltim e le m ier­curi re flec tă S ta rea fo tb a lu lu i nostru , a conducerii lo tu r i lo r 'n a - ţionaie , a fed e ra ţie i. N oi n u ştim ce s ta tu t a re ş i c in e © Jucăto ru l de fo tbal. F e d e ra ţia este u n a de operetă . N u cred c ă a r e dom nul itlii'oea S an d u valoarea, ex p eri­en ţa şi fo r ţa de n conduce -o a* sem enea in s tiîn ţie . Ca să în ţe le ­gem m ai b ine dezastru l, a r tre ­bu i să facem un in v e n ta r , să ve­dem ce ju n io ri ţ i p itici a u ech i­pele -divizionare, ce bază m ate-

'r ia lă , ce an tren o ri, cc conducă- ' to ri au. A ltfe l, vom aştep ta vii­toarele ed iţii a cupelo r şi a cam ­p ionatu lu i m ond ia l d o a r cu sacul de u ră r i d e succes. In fotbal u ră rile şi an g a jam en te le s în t "ca f lo r ile . la ca ta fa lc . M m gîie ev en ­tua l, d a r n u a ju tă la n im ic!

V iorel CACOVEANU

PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE• FOTBAL. Duminică, de ia o-

ra 15. p c stadionul „Municipal" va avea loc partida dintre „V* şi Gloria Bistriţa, din cadrul e- tapei a Xî-a a Diviziei ^AM. Tot duminici, dc la «ra 11, £înt pro- eî-amate- două partide din cadrul D iviz ie i „C“ scria a Xl-a: Elcc- trometal — bietei m Al ud {teren Someşeni) şi C.U.G. — Minerul Lupeni (teren cartier Gheorxbe- «»)• / ,. ■ H A N D BA L, fiu p la j h an d b a­

lis tic , dum inică, 1n Sala sp o rtu ­r i lo r : o ra 9 : A rm ătu ra — E xplo­ră r i D eva (D 'rm ia „B" ■— manctl- lin ); o ra 10: ,U “ G.U.G. — Uni-

.A*versita tea C raiova - (D ivizia— m asculin).

• TEN JS DE M A SA. î n cadrul p rim ei «-tape a D iviziei „A" (fe­m inin), S îm bătă, -de- î a . o re le 9 ţi

. lfi, în S a la spo rtu rilo r, se -d isp u ­tă 'p a r tid a -dintre Q -SM :' C luj ţiC.S. Araci:

• VOfcMa Duminică, c u înce­pere de la ora 11.30. In Sala .sporturilor, se lnlîinesc divizio­narele .,£T masculine- «U“ Explo­rări . si Minerul era$ Dr. Petru Groza.

• BASCHET. S lm bflti. te o ra10, ha S a la spes-turilnr. p a rtid a tem inină de D ivizia „B“ • d in tre .W - II şi «.Ş.S. V oinţa B ucureşti.

PAGINA 3 — ' ADEVĂRUL' ÎN’ LIBERTATE

DAM DEŞLIU PAR (II)Legea d re p tu lu i de a u to r p rac tic n u s-a m odifi­

cat. *n schimb» cam în u ltim ii Zece an i, a t î t ed itu ri­le cl! ş i re v is te le nu m ai pu teau p lă ti. îndeosebi poezii» d ec ît Ia m ed iu , cu ra re excepţii. P e de a ltă p arte , după 1960 n u îţ i m a i dădea m îna sâ versifici cu grosolănie despre „tovarăşu l plan.1* şi desp re „S cîn te ia luptătoare* (hi'?te „poem e" a le lui

. D eşliu ch ia r aşa se in titu lează: „C în tec p e n tru tova­ră şu l P la n * .. .-J. Poezia devine a ltceva , Deşliu p ie r­de pasul, poziţia şi. firesc* ban ii, .d eşi "m u lţi ani în că ră m în e a - s u r s ă 'im p o r ta n tă d e v en itu ri îm ­p ru m u tu l de Ia Fondul lite ra r. N ababu lu i d e odi­nioară. i se a ra tă spectru l sărăciei. O vrem e, însă, c it F ondu l pom pează norm nl, s tă liniştit» ocupat

m inorm în teza -trecutul l n deceniul opt, nepu în d u -se baza -pe nim ic, r i d g in d să se agite. Mai n v îlt. p u n e e l însuşi u m ăru l Ia nou l cu lt al perso n a lită ţii, c ă d o a r experien ţă avea. ŞL o -face,

.«*»• r>«re; ce l m a i rad ical. la t a o p oez ie publicat? In tr -u n vo lum om agial 1a. an iv e rsa rea a 60 d e ani de Ia n a ş te re a d ic ta to ru lu i. F ă ră n ic i un p ic de je - ă , z iu a aco as 'a nefastă e ra propusă, d re p t în ­săşi ziua naţicm ilă .'a R 'm ânfeL C e să m i i .vorbim d e am ărîtu l „v izîonarism " din f in a l.-Ş i ăs ta se tn tîm pla In tr7un .mom ent în ca re nu se poate spâne că in te f i ţi ile I u i . C eauşescu n u deveniseră clare în pSIftîca cu ltiira lă : Jg ziua ţa rîî-n treg i aceas â z i. f S im bolică, solem nă să rb ă to a re : / Ş ai­zeci-de flam u ri s e în a lţă -n soare /, S p re slava scum - cx^ noastre’ R om ânii. 7 C u in im i înflorite-, u n p o -‘ por — ' T em ein ic —- m area In im ă şf-0 c în tă. f în ­crederea , sp e ran ţa netn f r în tă , / în d ru m u l to t m a i Ia ra sp re v iito r . / . A tă r ii- i î iu i-a c e a s ta şi va f i / L a fe l-,p rin 'ecu laxe generaţii, t C ît dăinui-vor

•O ltul ţ i f a r p a ţ i i / Ş i slava com unistei Rom ânii". -Nu ş tia d acă DeşIIlr a creztit în „‘la v a com unistei Rom ânii*, d a - , cu s ig u ran ţă , n u a p u tu t; pricepe cun# de C eauşescu, pentru., o ■ asem enea linguşitoare .vmBţţ(>‘ , .p ro o ro c ire”, n o a re n ic i Uh s tro p tie generozitate. U n „cîntec* neonorat l i va fî În fu ria t terib il. . Acum , In tr-a d e v ă r , xai m a i av e m .-nimic de ; •pierdut.. „G loria* foarte şifonată trebuie- refăcută în a lt p lan . -p e un fc o d -de boemâ. prelungită, sc r iito ru l îş i d ă demisia- d in p a r tid , gest ca re II

; * onorează, fă ră îndoială, d a r p e n tru care, p a ra ­doxali, M i i face nimeni nim ic. „D isidenţa* lu i este dezam orsată , probabil ch ia r p ro te ja tă , tocm ai d e

• tr e c u tu l său „glorios.*. C îţiva ani m a i tîrz iu , c înd c o rab ia e pe scufun :îa 'e ; ii scrie lu i C eauşescu o se ri-o a re de pro test,' după c a re i i este in terzis ' d re p tu l Ia publicare, li răm ăsese, to tuşi, cel de a se exp rim a oral o- făcea cu v îr f ş i îndesat. S ă fim 1 bine in ţe 'eşi: n u esle v o rb a a ici de a-i d isc red ita pe d i idenţi. P u ţin i scriito ri a u avu t c u ra ju l să .protesteze p e fa ţă . ' ă zicem oficial, îm p o tr iv a -lu i Ceauşescu, D an De>liu fiind u n u l' d in tre aceştia . N um ai că, din p ic a te , p ro testu l său n u a v e a aproape nici un p re tig 'u . e l ven ind d in p a r te a copilu lu i poate cel m ai r ă 'f â ţ â t a l com u­n is m u lu i P e t’e- a ltă p a r e, e l r i c i nu v iza sis­tem u l ea a ta re .' S e iscarea cu p ri'.ina m arca în

. fo d n iş te revendicări. I r m od au tom at, expedito­ru l e i recuno .tea au to rita tea destin a ta ru lu i. T rim isă m a i devrem e, nici nu e ra ex c lu s ea C eauşescu să f i a sc u lta t necazurile lui D an IJesPii. D ar problem a e .a lta : dacă scriitorii il accep tă ca p e unu l . d in tre lid erii lo r (nu • ştiu ce fu n c ţie a r e la îln iu - Tiea S criito rilo r) î i p riveşte pe ei, num ai ca în tr-o perspectivă m ai am p lă p a re in d ecen t ca un om cu o asem enea b iografie „ sp iritua lă" să facă o rd in e ,în c u ltu ra rom ânească. C ine a fo s t ob ligat să-l fnw-ţe în şcoală pe D an D eşliu Tn focul lui B laga, V oiculescu sau P illa t nu: m a i po a te f i încă

' o d a tă p ă c ă lit; c u -a t î t m ai m u lt cu r i t poetul nici nu n dovedit m are lucru după m om entu l lui

, d e „ v î,f“_ ş i e p u in p rohab 1 ~â a ib ă v re o carte* e x trao rd in a ră p r in sertare . M ia p ro b ab il e eă i-a ră m a s în continuare- doar „cu ra ju l revo lo ţionar* . De 'altfe l, .am văzu t câ i-a scris ţ i p re şed in te lu i Ton I lie scu ' d a r acum s-a în v ă ţa t m in te ■ji h u a .mai în cep u t cu linguşeli. S ta lin ism ul o rig in a r s-a re­c ic la t C a a d ev en it vom v edea . O ricum , deocam ­d a tă , în du b la : calitate de io s t ş i d e d iz id en t c red c i o duce bine. A ceasta o ş t iu m a i bine. colegii

’ săi. ' : '•■ Iu l ia n T . K lCQLA E

-S-â n ăscu t toam na, în oc tom ­b rie , ia r a riu l v iito r „ Ia ia De- m i ^ va in tra în „C lubul c en te ­n a rilo r" . . . „ Ia ia D em ir* i-au zis, rebotezîridu-1, ce i ,ce-l con­s id e rau „vlahlm " ş i-i în ch id eau Iio rţile şc o lilo r . ' O s in g u ra zi n -a a v a t b u cu ria de a în v ă ţa p r in şcoli., N ici în o răşe lu l Se- le ş , azi pe undeva în G recia , acolo u n d e s - a născut, n ic i p rin D ardanele , unde l-a u a ru n c a t va lu rile ş i necazurile .

E arom ân D u m itru Ia n u la , cu ră d ă c in i străv ech i în M unţii P in d u lu i., A rom ân, eu in im ă cu ­ra tă , caldă , v tb rfnd m ereu pen-

tru l C e tă ţii, a desch is o lâp tă - rie , d in care, destu l de repede, n u i-a m ai răm as dec ît am in-

. t ire a u n o r pag in i d e bonier, p u r tîn d ştam pila „ lăp tă ria B al­c a n i A ven it apo i v rem ea să lucreze ca m uncito r n eca lifica t la „V itadulci*. ia r d e vreo tre i decen ii, e pensionar. A re ş i u - m or c în d îţ i spune c lş tig u li vreo zece m ii . . . a n u a li

„Casa Ian u la“, cele d o u ă ca­m ere d e epocă d e p e s tra d a -U- n iv e rsită ţii nr. 8, e u n a p r im i­toare , m ereu desch isă oaspeţi­lor. C ei m ai m u lţi s în t u n iv e r­s ita ri: v in să v ad ă is to ria pe

La Mulţi Ani, Dumitru lanufaft r u R om ânia, pe c a re n -a m at p ă ră s it-o . A ad u n a t ş i p ăstrează în su fle t a m in tir i p e c a r e nici fan tez ia n u le poate in v e n ta : a fo s t com batan t în a rm a ta im ­p e riu lu i o tom an , p â rtie ip în d la cam paniile- d in M esopotam ia şi d in G aucaz; l- a cu n o scu t pe A ta ti irk ; a p a rt ic ip a t la a l IX- le a războ i b a lcan ic ; a desch is— cu p ro iec t e la b o ra t d e fiica lu i D elav rancea — c o fe tă rie la B alcie, u n d e av ea şi o m oşie v ec in ă e u P a la tu l R e g a l; şi-a e x tin s afacerile , cu m p ărîn d şi p ă m în t, prin. B asa rab ia ; a t r ă it îa cea m a i în a ltă ten s iune , d ram e le d e acum o ju m ă ta te d e veacf ş i p ie rd e rea B a sa ra ­biei, şi a C ad rila te rttlu i, ş i a T ra n s i lv a n ie i . . , .

La cap ă tu l d ram elo r d e -a tu n - ci, a lu a t d ru m u l C lu ju lu i, cu sp e ra n ţa că -i v a p u r ta noroc. N -a fo s t să fie aşa. P e n tru o v rem e, în tr-u n subsol d in cen­

viu . V m să discute d e sp re v ia­ţă . I a r e l, «Iaia D cm ir", cunos­că to r a vreo şase lim bi, om c a to a te lec tu rile Ia zi, este- în to t­d eau n a u n in te rlo cu to r d o r i t

D in acest co lţ d c pag ină . Ia p rag u l in tră r i i în „C lubul Cen­tenarilo r* , Ii tr im item n n b ra ţ d e f lo ri şi rom ânescul „La m u lţi ani!* Şî, m u lţu m iri pen­t r u superbe le sale gestu ri: sp re n eu ita re , c a © ş ta fe tă sp re viitorime-, a p la n ta t saţi va p la n ta s te ja r i şi p ru n i în punc­te d e m are v itra ţîe în su fle tu l să u — în cu rte a casei sa le , mo­n u m en t istoric, la g ru p u l s ta ­tu a r „Şcoala ardeleană* ş i „Ha­rta , C loşca ş i C rişan*. Ia S tu ­d iou l d e R adioteîeviziune ş i la T ea tru l M aghiar. In v re m e ce «V atra R om ânească* s e pregă­te ş te s ă - î sărbătoreasca. ; A şa cum s e cuvine. (CJ\T.) :

Misiunile familiei Ovari...N u e o poveste in v en ta tă , c i

una. adevăra tă . N ici num ele -nu e a îîu i. unui sim bolic, d e v rem e ce „povestea" —. tr is tă t ~ e una adevăra tă . U na d e ja tre c u tă în penum bră , d a r c a re a -zguduit C etatea în u rm ă cu vreo d e an i, to am na , in vrem e de Dic-

- ta t , a tu n c i c în d p es te C lu j era• suverană c izm a rusească . . .

, Povestea a m auzit-o d e m ult şi de m u lte o rL A m cunoscut şi -am ascu lta t m a rto ri ocu lari, fîe- .ca re în treb în d u -m â cam aşa : „Ei,

- doam nă, d e sp re a s ta a i cu ra ju l să scrii"? vţ R ecunosc, n -am a-

vvut, d a r am . a d u n a t m ereu a lte s i - a l te in fo rm a ţii care n iciodată

- n u se b ă tea ti c a p in cap. S e com- -p ie tau ,. Ju m in in d "1 d e s tin u l , fa ­m iliei O vari, u n a p redes tina tă jocurilo r po litice d in acest veac

. tu lb u re şi tum ultos.C ine a fost O vari? U n cam pion

■ al şovinism ului, g a ta orieînd să îm plinească idealu l d e a goli A r-

. d ea lu l de rom âni. C a ş i în zilele . noastre . In tre destu i a lţii , indi­vidul ce ră sp u n d e _la num ele de Dobay Is ta v a n l Sau, a ltu l, ia nu ­m ele d e L âszlo T okes. pastor-tu~ r is t în lum ea ; la rgă , cu osebire p rin . C anada, d a r m ai a le s p rin Ţ ara B udapestei, acolo unde se află S fîn tu l O racol.

A av u t dom ’ O vari ş ro -fa m ilie , ia r de locu it, a locuit pe s trad a M oţilor la n u m ăru l 15., O casă ca re m ai dă in u ie şi azi. n e a tin să ' în că de fu ria sistem atizărilo r. Lo­cul unde s-au în tîm p la t crim ele d in acel o c to m b rie ’45 . . .

F am ilia O vari n -a fost f i- te cine. El, O vari. b ă rb a tu l, a fost p rofesor şi s -a cocoţat în politică p în ă la rangu l de p rim ar. Ea. fi­ica, avea h a ru r i aparte . E ra fru ­m oasă, focoasă, un d ra c d e fe ­m eie, a ltfe l n tt sp re e a s-a r -fi în d rep ta t cea m ai grea m isiune polH ico-terito ria lă: s-a jungă în pa tu l con te lu i Ciano, g inerele lu i M ussoliriit . Eli.' B aba O tfari um bla d estu i'.ş i p rin mediile- ro-

Jnfirtcşti ; d e Ijt’ Roma, făcînd des- tu i cym naft con te lu i, d a r şi fă- c în o ijjjl m o to riile bine-nvăţate-. '

Paaţer "„B aba“ O vari m ai t r ă ­ieşte. Poate, n u Sâ m ai fi a juns v reodată acasă, pe M o ţilo r1 nr.19, la C luj? Vecinii' n u ştiu . Ştiu d o a r a tî t: eă-n toam na anului. 1944, in c a sa fam iliei O vari. -.tn p lin ă noapte, au fost a u z ite /fo ­cu ri de arm ă M ulte. P oate zrce, poate douăzeci si ftinci. N imeni nu Ie-a n u m ăra t în cllpele îlcc- l«a de groază; Ia r ■ In-’zoH i; d im i­

n e ţii, e ra d in n o u lin iş te : gropile d ia g răd in ă ascu n d eau deja. ca-

; dav re le . Cîte:? C am şase , d u p ă : to a te p resu p u n erile . C îteva doam ne, ci.ţiva 'dom ni, in v ita ţi la u n m a re ospăţ a l p rie ten ie i h o r- thysto -ruse ca re se -n fir ip a ln z ile le . acelea, p re fig u rîn d ; zod ia sp re care urcam . .

Zăcea în g ro ap a aceea rece şl n e fe r ic itu l d e -O v a ril E l,-ce l ca re lu p tase a t î t ,d e m u lt p e n tr u îm- p lin irea v isulu i s f în t d e a recu­ce ri A rdealul. -Plecase în 1919 cu

'u n ju râ m in t s fîn t: să v in ă în a­p o i cîf se poate de repedeJ P en­t r u carp, d in in im a , U ngarie i, n-a ' făcu t d oar p la n u r i. A. in c i ta t a

- a le rga t, p r in , lum e s ă convingă . fo t un iversu l câ A rd ea lu l a . fost , d in to td eau n a unguresc , a acor­d a t .co n su lta ţii ju r id ic e g ra tu ite .O ., doam ne, ce n -a făcu ţi De ce p lecase atunci, îh a n u l l ’919 şi n -a ră m a s c u a tite a su te de m ii d e ungu ri' c in s tiţi acasă , în o ra­şu l, lu i? Ş tia e l de ce: şi p en tru ce ^realizase", d a r ş i p e n tru p ro ­iecte" t

C ine e ra dom nul O vari? J a r is t de m eserie! Ş i-se c red ea ş i m are specia list In lu m ea re la ţiilo r in ­te rn a ţio n a le . ora o r ie n ta t. ,0e aceea inv itase acasă la e l, pe s tra d a M oţilo r n r . 19, a b ia in s­ta la te le au to r ită ţi d e ocupaţie. Voia să Ie asigure c ă ' m ag h ia ri- m ea e de p a rte a lo r , ad ică a ru ­şilor. Gă o rien ta rea m agh iarim ii a fost d in to tdeauna sp re răsă-~ ritu l-ro şu , evocînd cu d u re re că­d e rea reg im ulu i B ela K u n , răp u s p rin in te rven ţia b ru ta lă , an tico ­m unistă , a rom ânilor.

Aşa a fost s fîrş itu l m esei co­pioase-, cu cele m ai b u n e v inu ri şi fr ip tu r i, o ferită în s e a ra aceea d e octom brie 1944 de ne fe ric itu l O vari, în vrem e ce p e a iu re a „B aba“ O vari tră ia a l te a m a ru ri, a z v îr lită d in p a tu l con te lu i. De ce s-o r fi slobozit, to tu ş i, g loan­ţe le? U nii zic - că v in u l inc itase p re a m ult p a s iu n ile . . . P o a te m asa d in beciul c lăd irii, m a r to ră la evenim ente» a r m a i pu tea sp u n e ceva. dezgolită d e bo rca­nele de castrave ţi şi d £ za cuşcă, sau d e s tic le le ce o îm povărează. P o a te rude le su fle te lo r a zv îr lite în n o ap tea aceea în g ro ap a co­m ună.

Şl to tuşi, cazu l n -a r treb u i co n sid e ra t clasat. E. la u rm a u r ­mei, o lec ţie p e car«* is to ria n u trebu ie s-o ignore. O le c ţie d e s­p re m isiun ile unH fam ilii

Mărioara STANCU ENE

C 0 M F E S 1 M L E LU I M E X Â N D R I ÎM 0 V IE V ( V I )UN R Ă ZB O I M O N D IA L RA TA TM ulte even im en te ş i p rocese a le lu m ii de as­

tăz i a r răm in e n e în ţe le se d acă n u lu ă m în consi­dera ţie u n f a p t c ap ita lr om em rea a e v ita t p e m u­chie de c u ţi t u n răzb o i m ondial. In p rin c ip iu , răz ­boiul tre b u ia s â a ib ă loc. In să om en irea nu . s -a deb a rasa t în că d e sechele le în sp ă im in tă to a re a le R ăzboiului a l D oilea , c înd a fost, d e ja , trau m a ti­za tă de team a _ co n sec in ţe lo r p rev iz ib ile a le u n u i v iito r conflic t n u c le a r . Ş î războ iu l n -a a v u t Ioc. S -a reso rb it fă ră a f î rezo lv a te p rob lem e care s -a r fi d ec lan şa t şi fă ră a f i lich id a te m otivele ca re ge-- nerează ră z b o iu l A m en in ţa rea cu recu rg erea la a r - .me n -a d is p ă ru t; înf:ă a cu m este v o rb a d e un a lt conflict, n u d e cel r a t a t

P r sblema că războ iu l m ondial a fost’ r a ta t nu doar a n in a t e s te c ă âu fo s t lich ida te a rm am en te le

■ p revăzu te p e n tru acest răzb o i ca re n -a m a i a v u t loc• ş i care, deci, s u răm=is nefolosite. S în t acum înlo­

cuite cu a rm e no i. c a re co respund concepţie i războ­iului v iitor. T oa te p u n erile în scenă m o n ta te In ju ­ru l lim ită rii ş i red u ce rii a rm am en tu lu i n u fac de­cît să cam ufleze re îrra rm area de ja începu tă a ad - ver^arilo r p o ten ţi 'li. -. Ş i m ai e locven tă în să e s te te rm in a re^ tend in ţe i

de reg rupare a fo rţe ’o r în lum e: In perioada de- p'-egătire a război? îuî r a ta t d iv iderea îh două la ­

găre er-> rfem in ^n tă ; conflic tu l nem aiav înd Ioc. a- ceastă re c ru p a re nu^m al a re ro s t ş i d ife ren ţa d in ­tre sistem ele îo e ia le si-a p ie rd u t d in im portan ţă .

CRTZA COM UNISTAC onsecinţa cea m â i im portan tă a războiu lu i

-m ondial ra*at ş i a - p re lu n g irii p erioade i de pace este c c riză p ro fu n d ă ş i m -lt-frirm ă în U niunea Sovietică şi în cele lalte ţ^iri com uniste. Ea m ocnea îa sfircitiîl p erioadei b re înev îene si s -a d ec la ra t su b G orbnciov. E a nu-şi a re o rig inea în crim ele stalini'-ie şi n ic i tn nerozia b re jnev iană . ci în p ro ­cesele ob işnu ite in te rn e p roprii s istem u lu i social d in U.R.S.S. P lan ific a rea a g enera t an a rh ie econo- m că. to t aşa cum conducerea cen tra liza tă a făcu t ponufafja nesuvprnab ilS . ta r spiţlar^a c re je re lo r ide­ologice a p rovoca t dem oralizare şi c in is m ... C reş­terea şî în răd ăc in a rea com unism ului e s te însoţită

de p ră b u ş ire a p ro p riilo r iu i tem elii. G orbaciovienH a u fo s t adm işi lai p u te re p en tru a o p ri c riza crcs- c în iă . N u n u m ai că ac ţiunea to r n -a oprit-o , ci, d im ­po trivă . a co n tr ib u it Ia acceierarea ş i ap ro fundarea ci lz e i V ia ţa ţă r i i a ieş it de^sub c o n tro lu l p u te rii.

"Eu c re d că e p rim a c riză” specific com unistă d in i^ tn re . E a îng lobează to a te sfere le socie tă ţii; s-a n ă sc u t d in a p a riţia u n o r dezechilibre flag ran te^ în tre d iv e rse le p ă r ţ i a le sistem ului, în p rim u l r în d în tre p u te re şi ro r tu l societăţii, în tre fnstitu ţîilesti* p rem e şi re s tu l a p a ra tu lu i pu terii. în tre in s tan ţe ­le ca re guvernează econom ia şi d ife rite le sec toare a le p roduc ţie i, în t r e ideologia, sta tu lu i ş î s ta rea ideologică rea lă a populaţiei. O c riz ă a re la ţiilo r sociale de bază a le com unism ului. C ît d e sp re de*

~ fectele m odu lu i d e v ia ţă com unist, conducăto rii în ­cep de ac i în a in te şă vorbească deschis desp re ele, ch ia r cu o p lăce re m asochistă, defectele ad încin - dii-cf. în u rm a crizei.

Dasi se În treză rire încă de p e v rem ea lu i B rejnev , conducerea so v ie tic ă n u e ra deloc p reg ă tită s-o înUn'.pine, fiin d că lip sea o în ţe legere ş tiin tifică a com unism ulu i şi a societăţii sov ietice Ş tiin ţa eco­nom ico-socială s-a dovedit incapabilă să p ropună fu n d am en te teo re tice perestro ikăi. B agaju l tco re ţic a î go rb ac îo v îen ilo r s-a fo rm a t p lec înd de_Ia ideile fu ra te c ritic ilo r la ad resa soc;e tăţii sovietice, d e Ia observarea supe rfic ia lă a m odului de v ia ţă occi­d en ta l şi d e Ia îm p ru m u tu ri de doctrine econbm i-

- c e s; so c ia le d in O cc id e n t N ici o idee orig inală . ’C riza f i in d specific co m u n i-ti. a r fi tre b u it Să

f ie d e p ă ş ită cu m etode com uniste corespunzătoare. In să conducerea ţă r ii îş i p ierduse în crederea Ia ac(-«tf» m etode şi se tem ea ca ap lica rea lo r să no r’ezvălu ie to ta l esen ţa com unism ului. S -a încercat a şad a r o fo r ţa re a societăţii sovietice la a deoăşi o criză com unistă p rin m etode occidentale G or-

. baclov jem i n a credeau , fnsâ' câ Iucru r-le v o r a junge a tî t d e d e p a rte . S pe au să Joace desch is si prom i­ţă to r, p ă s tr în d con tro lu l asup ra even im entelor. N u­m i i că even im en te le , scăpate d e sub controL i-ati s ili t ' ă m e a r s ă m al d e n a rfe ^ccît p revăzuseră . T rep ­ta t, in iţia 'o r ii p e re s t o ikăi au deven it u rm ărito rii e t

( ln rom âneşte de Ileana l Tlm u)

Preocupaţi de problemele transilvăneneN im ic d in ceea ce se pe trece ln T ran silv an ia nu

ne. poate lăsa In d ife re n ţi..ia r o pub lica ţie p reocu­p a tă . de p rob lem ele tran s ilv ăn en e In ansam blu l lo r sau în m an ifestările , lo r p a r t ic u la re ne re ţine din .capul locu lu i a ten ţia . E cazul period icu lu i «Fapta tran s ilv ăn ean ă"^ ce poartă pe fron tisp iciu

însem nele P a rtid u lu i' D em ocrat a l M uncii, d a r ca-, re, " p r in p reo cu p ările d e la rg in teres, depăşeşte cadru l re la tiv lim ita t a l p ropagandei d e p artid (se poa te r e p l ic a , şi eu fap tu l că p la tfo rm a-p ro - gram a P.D.M. e su fic ien t d e cuprinzătoare , Im - b ră ţis în d p ra c tic to t c e a re con tingen ţă cu m unca). N um ărul pe octom brie , destu l d e e terogen , ne p ro ­pune, în ce p r iv e ţte rev irim en tu l m ult a ş te p ta t a l red resării' econom ice a ţă r ii , o: co nvo rb ire cu dl.

Io n H adnagy . v icep reşed in te al A sociaţiei Profe-' sionaje L ib ere a M icilo r M eseriaşi d in ju d e ţu l C Iaj.; av înd ca tem 3 stim u la rea p riv a tiză rii. C u toa te d if icu ltă ţile ş i ine rţiile ce în tîrz te încă p r i­vatizarea , îm p ied ic in d u -l în scrierea p e u n făgaş

p ro d u c tiv ş l p ro f ita b il, in terlocu to ru l e op tim ist şi fo rm u lează c h ia r p ro iecte am biţioase, cum o r fl cel a l "unei F tederaţif a p ro p rie ta rilo r (se în ţelege, în tre p rin z ă to r ii în peste 20 de Ju d e ţe a le ţ ă r i i „P riv a tiz a re a e s te u n p roces irev e rs ib il p en tru ţa ­r a n o a s tră ş i p e n tru to a te ţă r ile est-eu ropenc* . a - firm ă d in su l, şi no i sperăm fn ireversib ilita tea fap te lo r, a c a d ru lu i legal care sâ conducă m ai ho- tă r i t sp re aceasta . P ro m iţă to r ca tem ă, d a r Inc3 în s tad iu l de g en e ra lită ţi este artico lu l ■ C onflictele co îcc tive’ d e .m uncă , u n se r ia l ce va avea, proba­b il. tn vedere, şi o n ecesară analiză a fenom enului de la n o i In m o m en tu l d e faţă. P e n tru c itito ru l in te resa t, m ai sem nalăm artico le ( ş i problem ei)

. cum or.fi.-D e ce p leacă ev re ii? (desigur, nu num ai cil). “ R econcilie rea r u s tuden ţii, L nm bada prosti­tu ţie i c lu jen e , t e s tu l polem ic „Rom ânia m arc" po fo rm at „m ic". O m en ţiu n e aparte articolu lu i de a titu d in e R om ân ia în lum e, despre un a lbum „Clu­jul* a p :trn t în s tră in ă ta te , văd it tendenţios, d a r şl desp re g ra v e c a re n ţe ed ito riale rom âneşti. A u to r: C onstan tin C u b le ţan .

' ' CD.8.1

ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE j PAGINA f

CINE PE CINE PĂCĂLEŞTE?C lu jen ii care um blau cu d iver­

s e treb u ri prin ţâ ră apreciau că în m ulte judeţe aprovizionarea Cu produse alim entare este mai b u n ă decît -la noi. Mergeau la B istriţa . Oradea, Tim işoara, în a lte oraşe mai m ult sau m ai pu­ţin apropiate pen tru a cum păra cele necesare traiului zilnifc. N-am s ta t noi cel mai rău— sub acest aspect, d a r nu avem m otive de a ne m îndri că alţii stau mai rău decît noi. Ne-am pus adesea p ro ­b lem a: de ce la noi aproviziona­rea populaţiei este aşa cum este, ndică sub nivelul a lto r m ari o ra­şe, a a lto r Judeţe.

Răul îşi a re rădăcin ile în u r ­m ă cu foarte mulţi. ani. cînd p ri­o rită ţile în judeţul nostru erau a lte le sau. altfel spus. cînd în mod exagerat apronpe toate for­ţe le sau erau concentrate spre ob ţinerea unei producţii industri­a le cît mai mari şi a construi cît m ai mult. Ce a reprezentat dez-

*nop ţilo r nedorm ite, p en tru a gă­si soluţii să aducă $i să v îndă m arfă . A m asis ta t recen t la o discuţie avînd ca p rob lem atică com erţul cu p roduse a lim en tare în perspectivă im ed ia tă Deşi Ia astfe l de în tru n ir i am m ai p a rti­cipat, m -am convins şi de aceas­tă da tă câ se trişează. F iecare î n ­cearcă să-l păcălească pe celă lalt, care la rîndu l lui se face că s-a lăsat păcălit; cifrele ca re se p re ­z in tă sîn t spec tacu la re com para­tiv cu rea lita tea .

în tre b a re a care se p u n e este u rm ătoarea : cine pe cine păcă­leşte? în trep rin d e rea X pe în tre - p rindoreaV ? Nu! Am bele încear­că să păcălească au to rită ţile mai pu ţin versate în a le com erţului, iar în fiţial păcăliţi s în t cum pă­rătorii.

E ad ev ăra t că nu avem în "judeţ suficiente resurse p en tru anum ite p roduse; d a r se pot găsi în altă parte. C onducătorii de in trep rin -

vo ltarea galopantă a industriei şi dpri 'Ie ştju înS;1 b iro cra ţia , con-consţriictiilor: supraaglom erarea servatorism ul şi. nu în u ltim u lm unicip iu lu i Cluj-Napoca, inclu- j*înd com oditatea, devin stavilesiv cu oameni veniţi din alte ju - de netrec„ t Ce-i de fă cu t’ ' Cînddeţe. aţe tării,- locuinţe făcute ca vom ajunge îa un s tad iu avansa tsA fie ., fâcute, despre confort al economţei de p ia ţă nu vomşî a rh ite c tu ri ce sâ.m ai vorbim , maj* face analiza la p r im lr ie sauvedem acum Nu e rău că avem p refectură pe această tem ă. Dar.in d u strie şl locuinţe, dar nici nu s-a ncordat atenţia cuvenită caii- ta tii, condiţiilor de muncă şi v ia­ţă.

Aşa a fost, am m oştenit o zes­t r e însem nată la care cu mic cu m nre toţi am contribuit. Să nu neg3m c p am făcut pen tru că este rodul trudei noastre.

Dar, din păcate, am m oştenit şi o .neglijenţă, in soluţionarea problem elor r-urente ale- omului. D upă Revoluţie, nu se simte, pe plan local, o mai largă deschide­re spre îm bunătăţirea aprovizio­nării’ cu cele necesare., tra iu lu i z iln ir cu produ-ele alim entare.

Am asistat ia m ulte discuţii pe această tem ă organizate la P re- fectură, prim ării, la în trep rin d e ri- . le de sppciniitate. tn general sîn t discuţii sterile, care se .abat de la subiect pentru â nu mai Înţelege nim ic sau pentru a crede că se m unceşte pe b-înri şi că m arfă va fi satV nii va. fi d in tr-un m ili­on de motive. Prea puţini d irec­tori. care au răspunderi în do­m eniul aprovizionării cu alim en- - te. le-au alb it pârul din cauza

pînă atunci, va . m ai trece m ultă apă pe Someş, ia r oam enii tre ­buie să» m ănînce.

Cum vor fi lun ile noiem brie şi decem brie în p riv in ţa ap rov i­zionării nu risc să fac aprecieri pe baza d a te lo r p rezen ta te în re­centa analiză de la P rim ăria m u­nicipiului C luj-N apoca- -

Cîrid vom d işpune de da te cer­te, nu ap roxim ative, cu m ari to le ran ţe .' vom reveni. In înche­iere, trebu ie ■ să facem - sub lin ie­rea că nu ne pu tem _ a ştep ta la un belşug de produse. Din con­tră . Nu vrem să dăm explicaţii pe lîn g ă '' cele enun ţa te , . d a r e b ine să ştim că foarte pu ţin g rîu ' au liv ra t C .A .P .-urile la fondul de. stat, i a r consum ul de p îine a crescut cu ap rox im ativ 30 la su tă în u ltim ele 9 " luni, - că p roducţia de lap te ' este în descreştere .ac­centuată, că în une le sectoare zootehnice, fu ra le le s în t în , can ti­tă ţi insuficiente.

Şi m ai facem şi g reve.

IO N GOIA

Ş tiind fo a rte precis că econom ia treb u ie să se privatizeze, îm preună cu sectorul serv ic iilo r către populaţie , p en tru ca sâ tră im în alte. condiţii de­cît cele de p înă . acum , rom ânul se gîndeşte, să pornească, !n tr-un fel sau a ltu l, în tr-acolo . Unii au po rn iţ-o de ja : cum părînd, p rin mijloace- de ei ş tiu te (şi de noi), produse d in fab ric i sau m agazine de s ta t şi vînzîndu-le cu p re ţ d ub lu sau tr ip lu (asta num indu-se, de fapt, specu lă); a l­ţii încercînd sâ producă şi sâ v in- ............. — .—dă ce au produs — sîn t foarte a- p roape de ceea ce se-cheam ă p ri­vatizare. Peste toţi dom neşte pu­te rea legilor — pe unii „iertîn- du -i“ de obligaţii, pe a lţii — apă- sîndu-i şi îm piedieîndu-i în acest

fe] să îna in teze pe o cale, în ' fond. cinstită . ■ • •

In te resan tă d in acest punct de vedere (şi nu num ai) m i s-a p ă ru t situaţia în ca re se .g in eş te un rc>i; iv ran t p a rticu la r în fiin ţa t pe s t r Dacia, lîngă "•o1 vechiul şi ponositu l1 „D unărea"). In acest res-' ta u r a a t p a rtic u la r se putea b e i la un m om ent dat ţu ic j de p ru n e şi vin de casă ach iz iţionate de la p roducătorii particu la ri, se pu teau m înca grătare , jum ări, c îrn a ţi de porc, m ititei, c io rbă de~ burtă . La. p re ţu ri accesibile, mai mici în orice caz decît - !a re s tau ran te le de sta t unde, de altfe l, r.u se gă­sesc, de regulă, a 'tf e l de b u n ă tă ţi T oate acestea,

PRIVATIZAREA CA 0 STAFIE

pe fondu l unei m u 2ici p o p u la re p lăcu te şi al corn- p o rtă rli civ ilizate — pe c a re tura lu i Mîndruţ o asigură cu prisosin ţă. D espre tura cea la ltă ştiu mai pi ţine am ănunte, doar faptu! că unul d in tre chel­neri se poartă de parcă a r ' fi d ep rin s m an iere le spe­cifice com erţu lu i de stat. P ro ie -te le lu i M îndruţ sînt m ulte, toate o rien tîn d u -s t -pre c rea rea unui re s ta u ra n t cu specific, aşa cum am c itit că se gă­

seau a ltăd a tă . Ia tă însă că, de la o . i..— i vrem e, re s ta u ra n tu l a fost redus

la cond iţia de c rîşm ă în care se bea o ţuică ţi se pleacă. Asta, p rin h o tă r îre a in spec to ru lu i P re­cup, care a decis că n u sînt asi­g u ra te cond iţii de ' p re p a ra re a

....— -------^=7 h ranei în localu l respectiv . F ărăsă a ibă vreo rec lam aţie sau să facă

vreun • proces verbal, u itînd că am in tite le condiţii au fost aceleaşi şi cînd ^-a d a t au to riza ţia de func­ţionare. adică la desch iderea re s tau ran tu lu i. Şi asta în t ;m p ce * tî ţ:a v înzăt^ri p a rticu la ri continuă să v îndă în lo ra lit?tile iu- e t ’lni o tn lrâ de-a d rep ­tu l d ău n ă to a re pen tru să n ă ta te ’ consum atorilor. Au f' st sem nalate ch iar cazuri m ortale. P rivatiza­rea poate fi, deci pen tru unii m am ă bună, în tim p ee cen tru alţii ea se tran sfo rm ă în tr-o sta fie care le b în tu ie som nul.

' V. CHIOREANU

0 CATfGOWE SOCIALĂ Cf Ml TREBUIE NEGLIJATĂ; PENSjQNARII• In te rv iu cu d-l. ing. O ctavian D rage», v icep reşed in te a l U niunii G enerale a P en sio n arilo r, p re ­

şed in tele U niun ii jude ţene a pensionarilo r C luj « ~ -■ . ' — R ecent, a ţi partic ipa t la B ucureşti, la C onferin ţa N aţio­n a lă -a U niunii G enerale a Pen­sionarilor. Ce' nou tăţi aveţi pen­tru cei de v îrs ta a treia?

— In prim ul rînd, fap tu l că această categorie socială, p în ă ' n u de m u lt m arg inaliza tă şi ca­re pe ţa ră se c ifrează la peste 3,5 m ilioane de oam eni, iar la Cluj la peste 85.000- începe să se g rupeze în U niunea G enerală a Pensionarilo r, cu filiale în fi­ecare diri ju d e ţe le ţării, şi lup tă p en tru ap ă ra re a şi redobîndirea u n o r d re p tu ri ce au fost p ierdu­te în fostu l regim to ta l i ţa r /p r e ­cum şi p e n tru rezolvarea unor inech ită ţi ca re ab ia acum ies m ai b ine în ev iden ţă .

— Se a re în vedere cum va ela-. b o ra rea unei noi legislaţii a p e n -

- siilo r? ’ i. — V ă ră sp u n d cu satisfacţie

' că da. A ctuala legislaţie fiind tot»! d o p l-s ita, aceasta incli'7îpd reg lem en tări ca re nu au făcu t decît să îng reuneze situa ţia m ul­tor, pensionari şi s5 frustreze _de n işte d re p tu ri oam eni care o via­ţă în tre a g ă au m uncit, în m ulte cazuri, în condiţii grele, pen tru

sîrohetei

• De ce nu se reclam ă fu rtu rile? In - to a tă în v ă l­m ăşeala ce caracterizează perioada postrevo lu ţiona- r;.. un fenomen e>te de necontestat? creşterea fă ră p receden t a num ărului d e-fu rtu r i U nele în tre p rin ­deri cîm puse in situaţia de a da fa lim en t tocm ai din ca za ^ceasta. In t ’m p ce toată lum ea este de acord -

,că se fu ră -ca-n codru, la P o liţie ex istă pu ţine soli­c ită ri din pa rtea conducerilor în trep rin d e rilo r pen - tr> * se c?rre ta cazurile de fu rt. De eine să se team ă consiliile de adm inistra ţie? De po liţie (ele însele!) sa ' de scăderea popu larită ţii în rîn d u l s a la r ia ţi­lo r?

e „Bobocii" de Ia C lu j s în t puşi p e . . . m anifes­ta ţii. La „A rizona0 am Tntîlniţ un g rup de „boboci" de la A cadem ia de A rte V izuale şi i-ăm în treba t dacă fac politică. C oncluzia, form ulată în comun, a fost aceea că m ai degrabă d iscu tă despre poli­tică dec ît o fac, că se p ierde m u lt t i m D cu politica, d a r este necesar acest lucru . Am afla t ch iar ca in ten ţio n ează să .o rgan izeze m an ifestaţii. cu ltu ­ra le . M ai precis, expoziţii. Noi le ţinem pum nii. -

• V alu tă , ieftin ob ţinu tă . în tr tic ît în tim purile ce se an u n ţă b an u l' va fi idealu l suprem pen tru fo a rte m u lţi concetăţeni, scop fina l, ia r nu _ m ij­loc, vă sugerăm o cale de o b ţin e re a valutei. în­tr -u n m od cît se poate de sim plu : înch irierea u- nei cam ere, a ap a rtam en tu lu i (garsonierei) pe va­lu tă . C lienţii ti pu teţi re c ru ta d in rîn d u l s tră in i­lo r, îndeosebi a s tuden ţilo r, d a r şi rom ânilor, mai cu s ta re şl m ai cu neam uri la . Apus. N u conteazăcă ave ţi un ap a rtam en t de s ta t. p en tru care p lă-

• T ancul diii P ia ţa V i-torîei. P e tancu l d in p ia - ti ţi ch irie c îteva sute. P u te ţi scoate de 10 ori peţa V ictoriei, (din spate le .C ated ra le i O rtodoxe) a p a r to t felu l de inscripţii. Luni d im ineaţa e rau două zvastic i r 'ş i i m ari şl două tex te . în aceeaşi zi s-a tre c u t la ecarisirea num itulu i obiect (sim plu, că d e a rtă nu pare a fi), dacă to t dă a tîta b ă ta ie de cap oam enilor acest tanc, lăsa t am in tire de „elibe­ra to r i" de la R ăsărit, atunci de ce nu este în locu it c u ceva po triv it? Şi un b rad d in Apuseni a r fi m ai plăcut nrivirii decît b lindatu l de. pe .soclu.

Atcritie la limba rom ână! Cei ca re m inuicsc lim b a rom ână a r trebu i să fîe un p ic m ai a ten ţi, să nu spună „însă ţi faptul" în loc de „însuşi faptul." E -ad ev ă ra t că inovaţia ap a rţin e unui academ ician şi a fost oficializată prin. pub licare la rad io şi TV. dar s ă n u u ităm câ nici regii n u s în t m ai p resus de gram atică.

a t î t re închiriindu-1. S ta tu l e s te ’ generos şi vă oferă această m etodă de îm bogăţire . D eocam dată îşi per­m ite , d a r tot sacul (bugetul) a re un fund.

• în tr -o şed in ţă la P rc fec tu ră , o persoană dem ­n ă d e toa tă Încrederea afirm a , că lap te este su fi­cient. A şa o fi, d a r nu este su fic ien t de bine. p re­p a ra t şi. p rin u rm are , cînd îl punem la f ie rt se b rfnzeşte . L um ea, e x a s p e ra tă , ' aduce s t ic le le . cu la p te la redacţie . Noi u n d e şă m ai m ergem , p e n tru că la I.i.L . p reocupările s în t m ai m ult pen­tru dem ocra tiza re şi ^mal p u ţin p en tru calita tea lap te lu i?

Maria SANGEORZAN

GRĂDINILE SUSPENDATE ALE CLUJULUI ccri. De cc nu sc previn accsfe stricăciuni? De con-arc ursul coadă?

' Printre niuKipldo minunăţii alo Clujului so nu­mără $1 pădurile crcsculc deasupra zidurilor care înconjurau cindva orayul. Din ele. au mai rămas doar citcva sute de metri, reconstituite In partea ftuperioară, cil nu puţine chcltuicli. Accste vestigii demonstrează cum a putut apare viaţa pe pămint Kădiieinllo unor varietăţi arboricolc tşt fac loc In guntrS seacS, provoctnd, se înţelege, distrugeri. Pe- cuxlic, sume imense trebuie alocate pentru refa-

Nu accasta este prima sesizare: am făcut şi al­tele. Inutil Cum so poate face o ţară fericită? Nu ştiu, a răspuns. Confucius. Nenorocită poate devo- ni, dacă nimeni nu vrea să vadă răul ce se petre­ce fn Jur, fărfl a spune nimic. Accste ginduri mă determină n reveni din nou. Periodic, această vei gctaţie trebuie distrusă; poate- că atîta nu este su- licicnt.. Adesea, pieirea călăreţului s-a datorat lip—

, sci cuiului de la potcoavă; o' ştie oricine. •;- X .V .

a-şi asigu ra o .b ă tr în e ţe cît mai' lin iş tită . P a rtic ipan ţii au făcut p ropuneri p en tru noua legislaţie a pensiilor, care , după o tem ei­n ică analiză şi s in te tizarea lor, vor face obiectul unei in te rv en ţii ' la guvern . De a ltfe l, p r in tre idei­le ca re s-au veh icu la t d in ce in ce m ai m ult, a fost şi aceea a re ­ven irii la fostele case de pensii pe pro filu ri de ac tiv ită ţi. Aces­te a e rau un ită ţi independen te şi fo a rte ren tab ile , care ..' reuşeau ca, num ai d in su rsele de asigu­ră r i sociale, să garan teze la v re­m ea lor, un cuan tum de pensie, la n ivelu l u ltim u lu i sa la riu av u t îh perioada de ac tiv ita tc . De ase­m enea. s-a d iscu ta t m u lt despro necesita tea un o r reg lem entări ca­re să ţin ă seam a de corectarea pen siilo r în fu nc ţie * de n ivelu l p re ţu rilo r şi de procesul in fla ţi­onist, p recum şi de reevaluarea u n o r b aze de calcul, după care s-au s tab ilit unele pensii. Numai lu a rea în calcul şi a sporu lu i de vechim e a pus în in fe rio rita te o m a re m asă de oam eni. A ceştia n u au * beneficiat re troactiv de această prevedere, d a r sînt în d rep t să beneficieze. Apoi. nere- cunoaşterea unor ani lucra ţi în g rupele I şi II de m uncă, p re­cum şi m en ţinerea pensiilor lO V R ş id u p ă pensionare pen tru lim ită de Vîrstă.

— Ce obiectivc m ai im portan ­te şi-a propus U niunea p rin no­u l s ta tu t adop ta t la C onferin ţă?

— M ulte facilită ţi de care u r­m ează sâ beneficieze pensionarii. C îteva exem ple: • U niunea noas­tr ă este în tra ta tiv e cu M iniste­ru l T ran sp o rtu rilo r p en tru unele reduceri sau g ra tu ită ţi pe calea fe ra tă , în ca re scop se solicită U niun ii n işte fonduri eva lua te la c îtev a su te de mii lei. De asem e­nea, se preconizează reduceri de ta r ife la tran spo rtu l local. P en­tru aceasta am ce ru t sp rijin u l o rgane lo r locale. A m intim câ în une le localită ţi s -a şi ob ţinu t a- cest lucru (B ucureşti, T. Severin etc.). In co labo rare cu organele M in isteru lu i M uncii, vom d is tri­

bui p en sio n a rilo r b ile te de tra ta ­m ent în d iverse s ta ţiu n i d in ţară. Am în tre p rin s ' şi c îteva acţiun i de ordin ca ritab il, îm părţind p ensionarilo r cu pensii mici a ju ­toare constînd d in îm brăcăm in­te. ecţiun i ca re vor con tinua şi in' perioadele u rm ătoare . Nu trebu ie să om item s p r i j in u r aco rd a t Uni­unii noastre de A sociaţia „AS- K LE PIO S“. c ă re ia - î i aducem m ulţum iri pen tru în ţelegerea şi recep tiv ita tea de ca re a d a t do­vadă. D p asem enea, ne tăcem o d ato rie să m ulţum im p e n tru a - ten ţiă c e . ne-a fost aco rda tă a e Episcopia B isericii O rtodoxe, Di­recţia M uncii şi P rotecţiei So­ciale, P rim ă ria m unicip iu lu i Cluj şi în tre p rin d e re a ..Tehnofrig".,

— Ce se ‘ preconizează în mo­m entul de' fa ţă p en tru o m ai m a­re u n ita te în rîn d u l acestei ca­tegorii sociale?

— A fost una d in problem ele care s-a d iscu ta t fo arte m ult la conferin ţa noastră . Un lu c ru îm ­bucu ră to r este că m ulte orga­nizaţii şi asociaţii au ad e ra t la U niune: A sociaţia v e te ran ilo r de război, A sociaţia ve teran ilo r C.F R., carp n u m ără peste 60.000 m em bri, p recum rirc a '100 de ra­se de a iu to r reciproc ale pen­sionarilo r (C.A.R.P.) de pe în treg cuorinsul ţă rii F ără O un ita te deplină a celo r peste 3.5 milioa­ne de pensionari, nu se poa te ac­ţiona în aşa fel îne ît să se a lun ­gă pînă la re le m ai reprezen ta­tive foruri de conducere ale ţării, care pot d e c id e 'u n e le reglem en­tă ri în folosul m arii m ase de pensionari

— Cum p oa tf fi con tac tată IJ- n iunea ju d e ţean ă a pensionari­lor?

— Sediul n o s tru este p e Bule­vard u l E ro ilo r n r. 44. ap. 3. tele­fon 1-54-10, unde este asigurat zilnic serv iciu l în tre o rele 9—13. In cu rînd , a lte in fo rm aţii vor fi o ferite de pub lica ţia „Senior* a U niunii G en era le a S indicatelor d in R om ânia.

REPORTER

BREVIAR CETĂTENESC• CONTESTAŢIE. D -l Călin

Bolog, m uncito r la C om binatul m eta lu rg ic d in C îm pia T urzii, secţia bare tra se , roagă Com ite­tu l sind icatu lu i lib e r d in com bi­n a t să reanalizeze m odul de re­p a rtiz a re a locu in ţelo r d in cazu­rile sociale pe anu l 1990 din u r­m ăto a re le m otive: „ în anul 1986 am depus dosarul p e n tru rep a r­tiza rea unei locuinţe d in fondul locativ de sta t. A ctualm ente lo­cuiesc îm preună cu soţia şi fe ti­ţă în v îrs tă de 5 ani pe str. Tu-

im obil locuim 3 fam ilii cu 3 co­pil. M enţionez că şi fe tiţa mea 9uferă de b ronşită astm atică- (a- deverin ţa m edicală este anexată la dosar). în com paraţie cu cei care au p rim it recen t : locuinţe, am o vechim e, m u lt m ai m are în com binat si o s itu a ţie fam ilială m ai deosebită. R ugăm intea mea este 'să se constitu ie o comisie din p a rte a s ind ica tu lu i /îşi a. pri- m ăriei care să consta te cu obiec­tiv ita te s itu a ţia în caro locuim fiecare d in tre so licitanţi şi, în

do r V ladim irescu, nr.67, în tr-o ca- funcţie de aceasta , să se procede-___ :____* _1 _ 1 A M M ~ J . ‘ .v « . . < . . . .m eră de 14 m .p„ fă ră nici o de' p en d in ţă , In condiţii cu to tu l Im­proprii. Im obilul (vechi) e s te ‘for­m a t d in două cam ere (una fără gaz m etan ) şi o bucătă rie . în ca­să m ai locuiesc soacră-m ea, care este bo lnavă cu nerv ii,- precum , ţ i doi cum naţi din ca re unul că­sătorit, cu doi copii. Deci, In a c e s t ,

ze la o nouă rep a rtiza re a locuj inţelor. Nu doresc a ltceva decît Să s e 'f a c ă d rep tn to ş i sâ se rea­nalizeze c u , m ax im ă responsabi­lita te .concluziile comisiei fără a a v a n ta ja pe n im e n i/ • '

' ' ' ,y: ion JlDS

PAGINA s ADEVĂRUL !N LIBERTATE

P O L I T I A 2 4 d i n 2 4 d e o r p

„VOM AVEA Şl MAI MULTE PROBLEME"Ne d ec la ră dom nu l B cnedict BOCOŞ. com andan tu l P o liţie i m unicip iu lu i Dej

— Domnule căp itan Bocoş, nu s în te ţi de p rea m ultă vrem e l a com anda Poliţiei d in D ej şi. cu toate acestea, ave ţi destu le problem e.

— Nu ne pllngem de m uncâ, mai tr is t este în să că şi la noi, ca şi* în a lte p ă rţi a le ju d e ţu lu i nos­tru, se în reg istrează o creştere a in frac ţiun ilo r. In ultim a perioadă, ce tă ţen ii D ejului au av u t de su­ferit mai ales de pe u rm a fu rtu rilo r d in autom o­bile. din locuinţe, precum şi din avu tu l obştesc. Nici fu rtu rile dm bu zu n are nu au d a t pace, fa ţă de aceeaşi perioadă a anu lu i trecu t av înd cu 45 la’ sută m ai m ulte in frac ţiun i. Cu toa te că avem m ulte cazuri rezolvate, m ai trebu ie să descoperim făptaşi care, precizez, -încă, sîn t în liberta te , ne­prim ind pedeapsa cuven ită pen tru cele comise.^

— O situaţie deoseb ită în reg istra ţi în ceea co priveşte respectarea norm elor ru tiere . Ce aţi în ­treprins în acest sens?

— Nu există m etode spectaculoase, ca să le spun aşa, în ceea ce p riveşte educarea conducătorilor auto pentru fespec ta rea regu lilo r de circulaţie . Ce­le obişnuit? sîn t în curs rle desfăşu rare Este re­gretabil însă, şi c ifra spune m ulte, că p înă acum am întocm it 60 de dosare penale pen tru g rave în ­călcări a le regu lilo r de circulaţie .

D iscuţia' cu com andan tu l Poliţiei d in Dej s-a încheiat pe .o no tă op tim istă . V reau şă spun că tocmai mă bucuram câ am a fla t de inex isten ţa u - nor fu rtu ri de au tom obile şi m otorete. C înd, un subofiţer şi-a ce ru t perm isiunea sâ raporteze că s-an fu ra t n işte m otorete. Sigur, au to ru l a fost prins şi vi-1 p rezen tăm _ aşa cum a fost ad u s în curtea poliţiei; cu că tu şe le pe m îini.

V-

DE LA POLIŢIA ECONOMICĂ* Suciu Sim ion s-a g în d it sâ-şi

mobileze casa Ş i-a ad u s insă a- minte că este m aistru la I.P.L. Dej şi câ e mai s im p lu să-ţi iei mobilă pe gratis. L ipa-lipa a tot c ă ra t corpuri .şi p ă r ţi com po­nente din g a rn itu ra „L aura", pînă ce . . ; . politia econom ică l-a dibuit '

* A r fi bău t T oderu ţ Pe­tru şi Peştqan Ioan o ţu ică. Fiind şi consăteni (Jich i- şul de Jos), fiind şi cam de a- celaşi leat. s-aU în ţe les , şi-au pus m intea la co n trib u ţie (ce pă­cat câ în d irecţia u n o r fap te re - prob;.oile), şi au actionat. De la în treprinderea unde lucrează laici s e . prelucrează şi se indus­trializează legum ele şi fructele) au încercat să su s tragă 200 kg de gem asortat Cu d es tin a ţia cazan. Ei* N-a fost sâ f ie 1

* Dacă . locotenentul m ajor, domnul. V alentin Săuca şi dom ­nul sergent m ajo r V asile O şan si-au făcut da to ria la I.P.I.L.F.

Dej (felicitări), nu acelaşi lu c ru pu tem spune despre cei ca re m ai au destu l de lucru pen tru a „li­ch ida" num eroasele A .N .-urî d in dosare.

« în afacerea cu m obile tre ­buie să-l pom enim şi pe H oro-, d inschi P e tr u ‘(37 ani). Ş tie el .de

/. co! '© B işn iţa e în floare şi la D ej.

Se v inde şi se cum pără de toate. E d rep t, nim eni n u -fa c e nim ic. Iau d in ce face sta tu l şi rev în d la . . 1' ■ p rivatizare . N um ai în u lti­m ele 3 luni s-au 'confiscat b u n u ri în valoare de 164.870 lei. C îteva exem ple: Stoica E m ilian — 200 pachete de ţigări „C arpaţi11, S to i­ca R em us — 400 pachete de „B u- cegi“, B o ld ijar V asile ^500 „Bo- cegi“, C rişan Ioan D um itru — cîte 100 de pachete de .„Carpaţi*1* respectiv „Bucsgi**. „D om niile" lo r (nu vă spun de unde am a - flat) nu fum ează. „O trăvesc" d o a r b u zunaru l celo r pen tru ca re a - cest v iciu este de n e în lă tu ra t

a roşi prins un hot. . . şi s-âu co n s ta ta t u rm ă­

toarele: Pop V asile a re 17 an i­şori şi în loc să în v e ţe (a fost exm atricu lat), să iubească, să-şi făurească vise, s-a apuca t din fragedă p runcie să fure. L -a cău ta t po liţia din Dej- l-a to t c ău ta t şi p înă, la u rm ă l-a d ibu it. Fără a lte com en tarii, re­dăm o listă a „activ ităţii" , aces­tu i tînăr. Deci. un fu r t d in tr-o locu in ţă . 3 spargeri la L iceul de construcţii Dej (p rofita de o re le d e 'e d u c a ţie fizică şi golea vestia re le de b lue jean s , cea­su ri etc.); spargere la un ita tea G ospodina. 4 fu r tu r i d in . buzu­nare . spargerea b iseric ii d in

com una Sperm ezău, ju d e ţu l B istriţa-N ăsăud . E vantaiu l se lă rgeşte şi pungăşiile con tinuă.

_ H oţul m ai recunoaşte 10 fu r tu ­ri din poşete (acţiuni în tre p rin ­se în T îrg u M ureş). C um n -a re rem uşcări, nu recunoaşte a lt­ceva. D ar po liţia îi va p roba fap tele . C ert este că Ia m a tra - p az lîcu rile lu i i-a m ai a tra s pe C herecheş T eofil, om de 30 de an i d in N ireş, şi pe N edelca A urel H7 ani) d in Dej.

A cum urm ează puşcăria , u n ­de. d u p ă un la rg sch im b d e exp erien ţă , cu ho ţii de p re tu ­tinden i. v a ieşi şi . . .

*

DALE CIRCULAŢIEIIn accst sec to r de ac tiv ita tc şi la D ej e ja le . D om nul V alen tin

Săuca, loco tenen tu l m a jo r care conduce d c s tin 'ie fo rm aţiun ii po­liţie i ru tie re , n e-a spus că fă ră lu a re a u n o r m ăsuri h o tă r îte - îm ­p o tr iv a celor care încalcă regu lile d e c ircu la ţie şi, m ai ales, îm ­p o tr iv a ce lo r ca re beau de s ting lă v o lan , se va a junge la o s i­tu a ţie d in tre cele m ai grave. Ia tă : . ■

9 R usu A u re l (2-Cj-6337) s-a îm b ă ta t c r i ţă şi, conducînd pe ca ro sab il (b ine că n u ' n ţergea pe tro tu a r) , a lov it pe u n m ilita r în te rm en . O m ul îş i satisfăcuse s ta ­giul m ilita r , m ai avea 3 zile p înă la „ libera re" şi a fost r id ica t de că tre m am a lu i de la m orgă.

9 U n ARO (5-CJ-1857) a tre cu t ca o v ije lie ap ro ap e de m arg inea d rum u lu i şi l-a lov it pe M înzat V aier, om d e 67 de an i. G hiciţi cum a ră ta şo feru l?

N u m ai a re n ici u n ro s t să con tinuăm cu exem plele. T o t re s ­

tu l în ş iru irii in tră în ca tegoria ce lo r carc s-au u rca t la vo lan im ed ia t ce au b ău t tem einic la c rîşm ă sau acasă. Este ■ vtrrba desp re (inconştienţii) G hergh iu ţi A lex an d ru , C oroian Vasile, Pop Em il, R ada Ioan, Rogozan Teo­d o r, M o ln a r Ioan. Cine îi cunoaş­te să se ferească, cine n u . . . să a ib ă şl m ai m are g rijă Căci. i- m ed ia t ce vor in tra în posesia p e rm ise lo r d e conducere (m ai nou n u -i n ici o p roblem ă să te duci d u p ă u n an um it tim p la exam en), vor face ia r năstru şn ic ii p e şosele. P ăzea , deci!

“I

...,1O BIECTE D E SPEC U LA

• *•

S -au în m u lţit oam enii care, f ă r ă n ic i o rem u şca re „um blă1* la b u zu n are le noastre. V în d la n iş te p re ţu r i d e te apucă groaza. A tîta că m agazinele neo ferin d u -n e m ai .nim ic, b işn iţarii ne îm ­bie cu to t fe lu l de produse, de care, h a i să fim serioşi, avem nevoie. Ia tă o p a r te d in obiectele confiscate . D a r c îte n u m ai s în t . . .

„ N - A V E M . . . ”R ăspuns cu ca re n e -am obiş­

nu it. In m agazinul d e lac ta te , la pîine, sa lam sau cuie, v in ză to n i. cu m u tra p lic tisită a om ulu i cc parcă , nu -i pus la gh işeu să te servească, pe tine , cu m p ără to r, ră spunde ap roape .invariab il: „N -avem 1',- Ş i-ţi în to a rce cinstitu l spate, dem onstrînd su p e rio rita ­te a om ului dc t ip nou, construc­to r conşticn t şi aşa m a i departe .

Ia tă că v rem u rile s-au sch im ­b a t. că pe aici — pe colo au m ai în cep u t să a p a ră n iş te produse. N um ai ei, m inuna ta tagm ă a su­p erio rită ţii a fişa te a u ră m a s a - cecaşi.

C h ia r dacă au , n u dau .A scund pe undo po t şi cum

pot, fă ră să poa tă re n u n ţa la m u tra a c ră ce li s-a în tip ă r it pe figu ră . U n ' eşan tion de acest fel este S a n ta ' M ariana (I.C.S.M.I. Dej) şi colega ei de la un ita tea17, Popescu M aria , ca re au dosit fn scopul v înzării p re fe ren ţia le confecţii şi în că lţăm in te p en tru copii. A u fost dep is ta ţi în aceeaşi s i tu a ţie ' T rifan Ioan (un ita tea 32C.L.F.) şi S cnaşi R odica (un ita -’ tea 35 C.L.F.). la ca rc s-au găsit p itite b in e -b in c 116 b u te lii de vin, respcctiv 300 bo rcane cu ge­m uri.

Legea 12/1990 spune c la r : a - m endă 10.000 lei. B uc“r ie ca re li s-a fă cu t pc loc.

SPĂ R G Ă TO R IIN u ş tim cum le -a v e n it ideea.

C ert este ,că A dam ' Iu lian (21 an i) şi H osu A lex an d ru (17 an i) s-au în t îln it pe te renu l lu n e­cos a l spărgă to rilo r. S -au p lăcu t şi-au îm p ă rtă ş it d in sti­lu l de m uncă şi s-au p u s pe treab ă .

S -âu organ iza t, au făcu t p la ­n u ri m inu ţioase ş i-au s ta b ilit „zonele de in f lu en ţă1*. S pargeri d e locu in ţe şi d e au to tu rism e. L a un s in g u r lu c ru n u s-au g ln - d it. C ă in frac to rii s în t u rm ă­r i ţ i şi. m a i dev rem e s a u m a l tîrz iu , s în t p rinşi.

Au reu ş it p în ă acum 3 8 . de spargeri d in au to tu rism e fi lo­cu in ţe lu în d cu ja p c a to t ce au găsit. A cum i-a . . . lu a t «1 pe ei. La arest

M OTORETE

Ionaşi D aniel n -av ea benz i­n ă In m o to re ta -i persona lă . Şi ce s-a g în d it? S ă „ îm p ru m u te14 o m o to re tă , sigur, fă ră aco rd u l co legu lu i d e serv ic i şi sâ facăo tu ră . N u i-a ajuris o m otoretă . A m ai fu r a t u n a şi a ab ando ­n a t-o .

Acum stă . . . cu mîinile ia spate. In cătuşe. .

Pagină realizată de RADU VIDA

Fotografiile: N. PETCU

t

ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAGINA j

ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ

Str, Memorandumului nr*27

organizeazăîn- data de 5 noiembrie 1990, concurs pentru, ocuparea următoarelor posturi:

• un post. OPERATOR MAŞINI CALCUL• d o u ă posturi AJUTOR PROGRAMATORRelaţii suplimentare la I.R.E. CLUJ, Oficiul de cal­

cul, telefon 1-57-21, interior 169."n ' -

De asemenea. încadrăm prin transfer sau Oiiciul for­ţei de muncă;

• 5 PAZNICI<1584)

AUTOBAZA 02 MARFA CLUJ-NAPOCA

Str, Pata Rit nr. 17

- - angajeazâ

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoarele categorii de personal:

# MECAKICI AUTO— categoria 4—7• FOCHIŞTI AUTORIZAŢI pentru cazane de medie

presiune cu combustibil lichidRelaţii suplimentare la telefonul 4-11-90. (1586)

SPITALUL CLINIC DE ADULT! CLUJ-NAPOCA

, angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următorul per­sonala • • ■ ,

s * "« 2 FOCHIŞTI

• UN INSTALATOR APA-GAZ

• 2 PORTARI

Condiţii: conform Legii 12/1971. (1568) -

ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM" CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 12 încadrează piîn jconcurs: • . •

• UN BESIGNER (absolvent al Institutului de arteplastice sau Institutului de arhitectură) .

De asemenea Încadrează prin transfer sau Oficiul for­jei de muncă:

• RECTIFICATORI (bărbaţi) — categ. 2—3• MUNCITORI TERMOTEHNIŞTI sau TRATAMEN-

TISTI — cat 1—4, pentru deservirea cuptoarelor de sin - terizaro

Program de lucru: 12 cu 21.Concediu de odihnăT 28 plus 5 zile lucrătoare Alte sporuriîncadrarea se face In condiţiile Legii 12/1971 ţi. Lecii

57/1974.Informaţii suplimentare la sediul ■unităţii, Biroul

P.I.S., telefon 4-60-88, interior 135. {1569)

COOPERATIVA .SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA

Str. Da vid Francisc nr. 21

angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă, ln condiţiile Legii 12/1971:

• MAIŞTRI CONFECŢII ÎNCĂLŢĂMINTE pentru ac­tivitate de serie

• 3 PAZNICI ţcu domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca)

• UN LACATUS MECANIC pentru majini de cusut• 2 FOCHIŞTI (pensionari) pe perioadă de ? luni.

(1600)

SECŢIA ENERGOUTILAJ CLUJ-NAPOCA

Str. Uzinei electrice .nr, 4, telefon 1-58-94 vinde

prin l ic ita ţie :, •

• 6 TRACTOARE U TB cu cab ină

Licitaţia va avea. loc în data de 1' noiembrie 1990, ora -9, Ia sediul secţiei

Cota de participare la licitaţie so depune ia casieria secţiei numai ln zilele do 29, 30 $131 octombrie 1990.

' . (1601)

ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE TRANSPORT LOCAL CLUJ

Bulevardul 22 Decembrie nr. 120—130vtade • ;

la licitaţie, Ia d a ta de S noiem brie 1990 (ora f) :

• FONDURI FIXE DISPONIBILE (autocamlonete Da­cia 1302, autofurgonete, Estafette Dacia, autoutilitare, re­morci auto etc.). _ ■ '

Listele nominale pot fi consultate la sediul întreprin­derii, Biroul tehnic. (1602) v

ÎNTREPRINDEREA „ARMATURA" CLUJ-NAPOCA

Str. Gării nr. 19

încadrează

urgent prin Oficiul forţei tle munca sau prin transfer:• 3 PAZNICII /bărbaţi)• 3 MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi)Condiţiile de încadrare sînt ţele prevăzute de Legea

12/1971. ' -Candidaţii să aibă domiciliul stabil în ^municipiul

Cluj-Napoca, precum yi stagiul 'militar satisfăcut.Informaţii suplimentare la ttlefon 3-27-37, int. 148.

{1599)

ÎN TREPR IN D ER EA „TERMORGM” C LU J-NA POCA

B u levardu l M uncii n r. ÎS

încadreazăp r in tra n s fe r sau O ficiu l fo rţe i d e m uncă u rm ătoarele categorii d e p e rso n a l:

• 10 SUDORI ELECTRICI — categoria 2—4• 10 I.A C A TU ŞI CONSTRUCŢII M ETA LIC E — ca te ­

goria 2—4

• LĂCĂ TU ŞI pentru activitatea do întreţinere, — < tegoria 3—5

• ELEC TRICIEN I — categoria 3—5 9 IN STA LA TO R I — categoria 3—5

• UN ZID A R ŞAM OTOR

» 4 FO C H IŞT I '

• UN ZUGRAV• 6 PAZNICI• UN TRADUCĂTOR pen tru lim ba germ ană• UN DESIGNER

R elaţii sup lim en ta re în serviciile P.T.S., telefon 5-44-25 s a u 5-55-25, in te rio r 1091 şi 1191. (1603)

ÎNTREPRINDEREA „UNIREA" CLUJ-NAPOCA

invităsalariaţii ji pensionarii săi,-in ziua de 2 NOIEMBRII- 1999, ora 12,00 la

e FESTIVITĂŢILE PRILEJUITE DE SARBATORT- REA A 150 DE ANI DE LA FONDAREA ÎNTREPRIN­DERII

Festivităţile vor avea loc la sediul întreprinderii, din Piaţa 1 Mai nr. 1—2.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

(1575)

ÎNTREPRINDEREA „METALUL ROŞU* CLUJ-NAPOCA

Str. Maxim Gorkî nr. 167 încadrează

prin transfer sau prin Oficiul forţe! da muncă:* un traducător, cu studii superioara — germa­

na, engleză, — pentru activitatea de protocol (băr­bat)

* 5 forjori* 2 instalatori tehnico-sanitariCondiţiile de încadrare sini cele prevăzute de

Legea 12/1971 $1 Legea 57'1974.Relaţii suplimentare la telefon 8-77*77, Interior

274 sau 102. (1546)

T.A.G.C. INDUSTRIALE SECŢIA MECANO-ENERGETICÂ

Calea Baciului nr. 2—4 anunţă '

•închiriem şi vindem:• UTILAJE DE CONSTRUCŢII ̂ '

* UTILAJE PENTRU CONFECŢII METALICE atît pentru particulari cit şi pentru unităţi de stat

ÎNTREPRINDEREA DE CONTRACTARE, ACHIZIŢIONARE Şl PA5TRARE A

PRODUSELOR AGRICOLE CLUJachiziţionează

prin barele de recepţie din Judeţ:• 0RIU ?î PORUMB {la preţul de 4 le îk g u tî ld j

grîu, respectiv 5 lei kg util de porumb)Cheltuielile de transport sînt suportate d e ceo

mai apropiată bază de recepţie.D a asemenea, prin cooperativele d e consum ţ

credit se pot procura:» CIMENT • PLĂCI DE AZBOCIMENT şi• FOLIE DE POLIETILENA

pe schimb cu porumb.Informaţii suplimentare la telefonul 1 -55-57 |

|, la bazele de recepţie din. judeţ. (1578) •

„SĂPTĂMÎNĂECONOMIEI"• - ■

Mici o virtute umană nu este atît d e profund le* g a ta de hărnicie, chibzuinţă, cumpătare, şi bună­stare materială, ca spiritul de economie. ̂

Deprinderea de a fi econom se form ează şî se dezvoltă începînd din anii copilăriei pîriâ ia adinei bătrîneţe, fiind una dintre ceie mai frum oases tră­sături ale omului.

Această virtute umană — spiritul d e economie - se sărbătoreşte in toam na fiecărui an , intre 25-31 octombrie fn cadrul „Sâptâmînii Economiei" iar ziua de 31 octombrie este declarată „Ziua Mon­dială a Economie»".

în anul acesta se împlinesc 126 d e an i d e ia în­fiinţarea Casei de Depuneri ţ i Consemnaţiuni, pri­ma instituţie d e acest gen din fara noastră.

Numărul celor care apelează l a serviciile oferite de Casa de Economii şi Consemnaţiuni creşte con­tinuu. ^

O cifră grăitoare în acest sens, este numărul instrumentelor de economisire emise de judeţul Cluj, de peste 1.000.000.

Sucursala Judeţeană C.E.C. Cluj, va acorda, in continuare, o atenţie deosebită, ridicării calităţii servirii depunătorilor, în toate unităţile operative fapt ce va conduce, credem. Ia dezvoltarea mai ac­centuată a spiritului de economie în rîndul cetăţe­nilor. (1588/A)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE COSMETICE„FARMEC” CLUJ-NAPOCA '

Str. H. Barbusse nr. ÎS :

încadrează prin concurs:J UN ŞEF DEPOZIT pentru depozitul d in Deztnlr

(concursul va avea Ioc în data de 5 noiembrie 1990)De asemenea încadrează prin repartiţie sau transfer:• UN PRIMITOR-DISTRIBUITOR cu gestiune, pentru

acelaşi depozit■ Condiţii de încadrare: Legea 12/1971, Legea 22̂ 1969 |1 Legea 57/1974. Precizăm că întreprinderea este încadra­tă în grupa a N-a de muncă.

Informaţii suplimentare se1 pot obţine la Biroul P.I-S- al întreprinderii, telefon 3-20-66, interior 180. (1611)

INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA

anunţăvacante îi scoate la concurs următoareîfc posturi:

• CHIMIST PRINCIPAL• CHIMIST• INGINER METALURG• INGINER CONSTRUCTOR, specialitatea INSTALA­

ŢIICondiţii: conform Legii 12/1971.Concursul so va ţine după ÎS zile de la data apariţiei

In presS. tInformaţii* compartimeniul personal. Intre orele

11—14, din str. Emil Isac nr. 15. (1606) -

/

PAGINA?ADEVARUL IN LIBERTATE

CONSILIUL COOPERAŢI VET. D E CREDIT „A LIAN ŢA " C LU J-N A PO C A ■

Împreună cu conducerea TEA TRU LU I N A ŢIO N A L d ia Cluj, organizează, p e n tru m em brii cooperativei d e c red it

• UN SPECTACOL EXTRAO RDIN AR, In z iua de marţi. 30 octom brie 19î)0, o re le 18,30, la T e a tru l N aţio­nal cu piesa.

„ÎM BLÎN ZIREA SCO RPIEI"Pârtieiparea Ia spectacol se face p e baza ca rn c tu lu t d e

membru coopeiator (care tin e loc de. bilet). P o t partic ip a şi m em brii din fam ilie (soţ, so ţie , copii, d u p ă caz), în lipsa titu laru lu i.

Ocuparea locurilo r se face p e m ăsu ra p rezen tă rii în sală. Rugăm p a rtic ip an ţii să v ină din tim p , p rog ram u l fncepe la ora fixa tă . (1608) •, _ .

ÎNTREPRINDEREA «ARM ATURA" CLUJ-NAPOCA

S tr . G ării nr. 19 .

a n u n ţă . ,

scoaterea la vînzare, p r in lic ita ţie a !• UNOR M IJLOA CE F IX E D ISPON IBILE

• L icitaţia v a avea lo c în zilele 30 octom brie şi 20 no­iembrie, la o ra 9, la sediul în trep rinderii.

L ista com pletă, cup rinz înd ş i p re ţu rile der s trigare , es te afişată lâ sediul u n ită ţii.

Inform aţii su p lim en ta re Ia te lefon 3-27-37, in t. 151 şi 169. (1576) ... .;

AGENŢIA D E IM PR ESA R IA T A RTISTIC „D fcG "

.. . v . '. p rez in tă '

dum inică 2S octom brie 1990. « re le 1&30 ş i 15,08, în sa la CASEI U NIVERSITARILOR. în p rem ieră absoluţi*

• C abaretu l m uzical-um oristfc E D IŢ IE SPECIALA (sînt cău ta ţi T ER O R IS 'IH R ÎSU LW ) evad.-«ţ» din culise­le T eatru lu i de R evistă „C. TANASE“ '

Recompensă: d o u ă o rc d e rîs cu:• NAE LAZARESCU

■ • VASILE M URARU şi-• CRISTINA STA M A TEB iletele se v înd z iln ic , in t r e orele 12—17, la > CASA

UNIVERSITARILOR: (1609)

~ I.C.S.A.P. CLU J

. încadreazăprin tran sfe r sau O ficiul forţe i d e m uncă:

• PICTOR EXECUTANT 'C ondiţii: conform L egii 57/15)74.Concursul va- a v e a loc în da ta d c 31 octom brie, ora

8.00, la sediul în trep rin d e rii.In fo rm aţii sup lim en ta r? la te lefonul 1-72-75, Ia Biroul

organizare-personal. (1603)

LICEUL IN D U STRIA L „TEH N OFRIG " CLUJ-NAPOCA

Str. M aram ureşu lu i nr. 165/A . '. an u n ţă

u rm ătoarele posturi libe re :• 2 posturi de PED A G O G I (stud ii medii}• 2 posturi SUPRA VEG HETORI NOA PTE• 2 posturi LABO RA NT (studii medii»• u n post ADM INISTRATOR SCOALĂ (studii m edii)• u n post M UNCITOR C A LIFICA T (in sta la to r in s ta ­

laţii sanitare)• un post FO CH IST• un post M UNCITOR N ECA LIFICA T (bărbat)• 6 posturi M UNCITOR N ECA LIFICAT (femei) A ngaja rea ae face p rin O ficiul forţei de m uncă sau

prin concurs, care va avea loc la data de 23 octombrie1990, ora 10,00 (1SI1)

ÎNTREPRINDEREA M ECANICA M A TERIA L RULANT -16 FEBRU ARIE” C LU J-N A PO C A

încadreazău rgen t:

• M ANEVRANŢI U ZINA LI, beneficiind ţ i de d rep ln - n le p te v » iu te p e n tr» ang-ija ţii C .FR . (1304)

OFICIUL FARMACEUTIC CLUJ ’

C luj-N apoca, s tr . M aiaktjvski nr. .2 , ’ angajează

urgent- - /. • ? MUNCITORI NECALIFICAŢI tk i ib a ţ i ) . iK t i r t i -lorMoscârcStori, ta Depoxitvl dc nwdicantfBto

• UN INSTALATOR SA N ITA R C ondiţii d e In cad rar» : conform Legii 12/1971. (1G05)

STAŢIA U T IL A J TRANSPORT A U TO CLUJ-NAPOCA

Str. F abric ii a r . 125/A încadrează

p rin tr a n s fe r sau Oficiu* forţe i de m uncă:• F O C H IS T — categ. 2—4• 4 M ECAN ICI AUTO — categ. 2—4• UN SPĂLĂTOR GRESOR• U N TIM PL A R -TA PIŢ E R — cateir. 2—4 '• UN M UNCITOR NECALIFICATR e la ţii sup lim en ta re la telefon 4-53-1*8 sau 4-57-28, bi-

Toul personal. (1607)

G R U PU L ŞCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC* CLUJ-NAPOCA

Str. N P ascaly nr.' 2—4, telefon 4-11-26angajează - .

de u rgen ţă , p rin tran sfe r sau rep a rtiţie , u rm ă to ru l p e r­sonal:

• FO C H IST• PO R T A R - -• ÎN G R IJIT O R CURTE (bărbat)• LĂCĂTUŞ cu cunoştin ţe de su d u ră elec trică• PEDAGOG (bărbat)• • SUPRAVEGHETOR NOA PTE (b ă rb a t) (1618)

GLUIHJI. „TRHAPIA" CLU J'-N A PO CA

' ' ' organizeazăcursuri de:

* STEN O G R A FIE (durata 6 îu n iî* D ESEN TEH N IC (dura ta 6 lu n i)* D EPA NA RE RADIO-TV (a lb -ncg ru şi color) — du­

ra ta 2 an iîn sc rie r i ş i in form aţii num ai la te lefon 4-05-47, zilnic

în tre o re le 8—15. (1613)

~ REGIONALA DE CAI FE R A T E C L U J .

Pirita V ictoriei nr. 17 organizează

concurs p en tru ocuparea unui post d e ;• DESENATOR TEH N IC sau T EH N IC IA N PROIEC­

TANT/ la A te lieru l de P ro iec tare . în spec ia lita tea PO ­DURI D E C A L E FERATA şi L U C R Ă R I DE: ARTA

S o lic itan ţii treb u ie să a ib ă dom iciliu l stab il în m u­n ic ip iu l C luj-N apoca.

in fo rm a ţii , a su p ra d a te i ţin e r ii co n cu rsu lu i ţ i tem atica respec tivă se po t obţin* d e la se d iu l reg ionale i, c a s ie ­r a 211. tf615)

FEDERAŢIA SIN D ICA LA „STAR"

a . sa la ria ţilo r d in tran sp o rtu rile a u to d e m arfă şi că lă­to ri a n u n ţă declanşarea u n e i g reve g en e ra le p e tim p ne­lim ita t încep înd cu d a ta de 23 oc to m b rie 1990. ora 0.00.

A ceastă h o tă r îre ex trem ă l a ' c a re am recu rs a fast lu a tă în u rm a e ş u ă r ii . n egocie rilo r în t re federa ţia noas­t r ă şi guvern p riv in d asigu rarea b aze i tehnico-m ateriale .

în acest sens aducem Ia cu n o ştin ţa persoanelor fizice, u n ită ţilo r conom iee ş i : in s titu ţiilo r in te re sa te că tran s­p o rtu rile d e călători, ap rov iz ionare , m ărfu ri generale, poştă şi te rm in a le vor în ce ta cu d a ta de m ai sus. (1617)

- • ANUNŢ IM PO RTA N T

In v ederea execu tă rii de c ă tr e D IRECŢIA APELOR „SOM EŞ“ C L U J a u n o r lu c ră ri im p o rta n te la b a ra ju l Ia­culu i de a ru m u la re GTLAU, în in te rv a lu l 29 octom brie (orele 11,00) — 30 octom brie (o re le 24), d is trib u ţia apei p o tab ile se va face cu p res iun i scăzu te tn m unicipiul C luj-N apoca, o ra şu l G herla^, precum şi în com unele Gi­lău , F lo reşti, B a c it tş i A pah ida -

S itu a ţia va fi asem ănătoare cu cea d in bilele de 8 ţ i 9 octom brie . (1616)- * j •

RESTAURANTUL IT IIV A T .NKWA*

angajează' prin: concurs• tinere n ţD târr• b a i n a a• b u c ă ta r iTelfcfoti 1-47-01, s t r V ictor B a b e ţ 33. (3&eai)

IN SPECTO RA TU L PEN TR U CULTURA AL JU D E Ţ U L U I C LU J

a n u n ţa

organ izarea concursu lu i p en tru ocuparea postului de.• CO N TA BIL ŞEF ta Muzeul. E tnografic a î rra ris ilv a -

n iei (concursul va av ea Ioc In d a ta d e - 15 no iem brie IJJO)C ond iţiile sîn t cele p rev ăzu te tn Legea 12/1971 îi Le­

gea 57/1974. D osarele se d e p u n la sed iu l in s titu ţie t (sxr. 30 Eţecem brie n r. 21) încep îm f c a d a ta d e 26 octom brie a.c. ■ ' -

In fo rm aţii' su p lim en tare se pot o b ţin e la Inspecto ra tu l p e n tru C u ltu ră aî ju d e ţu lu i C lu j. telefon I-7S-I6 (secre­ta r ia t) şi M uzeul E tnografic a l T ransilvan iei, telefon 1-23-44-sau 1-21-43. (37787)

L u n i. 25 octom brie şi, m a rţi 30 octom brie de 13 orele16,30 şi 19.30 '

COMPANLV TEA TRA LA „a r l e c c h i n o -

p rez in tă

în sa la Casei S tu d en ţilo r spectaco lu l d e va rie tă ţi:

„CU MASCA — F ARA m a s c a *

A v eţi ocazia s ă revedeţi vedete- în d ră g ite a le scenei, ecranu lu i şi m uzicii u şoare ro m ân eşti în ipostaze in ed i­te , apoi în m icro rec ita lu ri in d iv id u a le d e înaltă, ţ i n u ţ i artistică . B iletele se po t p ro c u ra d e la A gen ţia tea tra îfc R eţineri lâ telefon 1-81-75. (37767)

IN ST IT U T U L DR C ER C ETĂ R I Ş I PRO IECTĂ RI MINIERE PEN TR U SU B ST A N Ţ E NEMETALIFEH®

C LU J-N A PO C A

- . Ş tr. T udor V lad im iresco «r. ■15—17'

organizeorăIn d a ta de 50 octom bric 1990, o ra 8,00. la sediul in s titu ­tu lu i, concurs p e n tru ocu p area u rm ă to a re lo r postu ri în ac tiv ita tea de proiectare.: - -

• TEH N IC IEN I M ECAN ICI '• TEH N IC IEN I PR EPA R A R E A M INEREURILORIn fo rm a ţii su p lim en ta re la te lefon 951/8-C0-16, in te rio r

119. (1572) -

SP IT A L U L C LIN IC DE RECU PERA RE CLUJ-NAPOCA

organizeazăta da fa d e 31 octom brie 1930, o r» 9, Ia sed iu l sp ita lttls i,concurs p e n tru ocu p area postn lu i v acan t de

* PR O FESO R C JM f. (1571)

ÎN TREPRIN DEREA M IC A — COM PLEX DE } A L IM E N T A Ţ IE PU BLICA 'R ESTA U R A N T „ARDEAL»

an g a jează N' ; .• econom ist — sp ec ia lita tea co n tab ilita te com ercială.^ A chiziţionăm : m arcu ti d in fru c te (borhoturi) cu p la tă

in b an i sau prodtţs (ch ia r d in m ate i ia p rim ă predată). Cei co in teresa ţi vă p u te ţi a d re sa la telefon 5-62-62.

(356Q4)

„PITOENIX CO“ÎN T R E PR IN D E R E PRIV ATA

angajeazâ p rin concurs

• confecţioucri fm brîicăm in te (m nşinişti).C oncursu l va avea loc fn d a ta de 5 noiem brie, o ra 9

la sediu? în trep rin d e rii, s tr . S tăn cscu P opa 17/A (vis-a-via c a n tin a „M etalul Ro$u“). (35725)

CENTRUL CULTURAL FRANCEZ

angajează ,p r in concurs: •

• • SECRETAR (A) cinoscStev almodutut. de organizare-ol «unii secretariat administrativ şi cuttttraf, bnn cano*-, cător al ITmbir francele (scrise yi vorbite)

• BIBLIOTECAR. (A) iHsSiciaat ţ l cu primirile ţi iii­lor mat ii Ie (buna cenoaştere a Umbli franceze obli«atoricj

Solicitările,, însoţite de un memoriu- de activitate, vor fi trimise pe adresai Bernartf Paqneteatr, Bibîrofecn Aca­demiei, str. Kogâlntcetons 12— 14. 3«W CIuJ-Napor». Rflţ-j p v n su rile la solicitări vor t i d a te paria pojtă: (36692)

ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE PAGINA 8

ANIVERSARI

• L a îm plin irea frum oasei v irs- te d e 18 an i îi dorim d ragei

noastre LAVINIA G IN A UNGUR, m ultă fericire, san ă ta - to j i muJ(i an i cu bucurii. M am i, ta tj, Sevi şi R âul. (37781)

• La 27 octom brie 1990, fiu l m eu drag, A i.aU HOREA, îm p li­neşte 40 de an i. Tatăl tău şi sora ta ioana ifi doresc săn ă ta te şi an i m ulfi şi fericiţi a lă tu r i d e frum oasa ta fa m ilia (35233), ® Cu ocazia îm plin irii v î r s te i '

dorim dragu lu i n o s tru b o r ţ i g t r i f o n f i li an Sănă­ta te Şl „La m ulţi an i“. S o ţia M a- n a < fiicele M ărioara, O tilia , L au - r a şi S ilv ia cu fam iliile , f ra ţi i(35579) ' Viorel cu farniliile.

VINZARI ~ CUM PĂRĂRI

• Vînd telecolor în s ta re fo a r­te bună. Telefon 4-66-64, d u p ă o- r a 18. (37812) A ’ 1 0

• Cum păr (sau chirie) sp a ţiu com ercial central. Telefon 8-54-31 orele. 18—21, (37813)_ © Cumpăr apartam ent.. Plata

(35679jVa^Ut^' ^ e^ on 8-41-90.

. - °_C um pâr parbriz fa ţă R enau lt• , ' le le fo n 8-25-31. (35242)

■ © Vind pick-up Tesla NZG 160• stereo, nou. Telefon 4-21-54 d u ­pă ora 16. (35239) ’ ■. * Cum păr p ian ină. T elefon8-52-55, seara. (35235) .

• Vînd TV color „Elcrom" şl candelabru cristal. Telefon5-14-83.(35243)

© Vînd gam aglobulină in trav e - noasă. Telefon 4-11-07. (37758)

f Vînd apartam en t ş i casă cu gradină. Telefon 5-40^81, o rele16—22. (37761)

• C um păr casă singur în cu rte - Şi televizor color nou (în scriere cu rid icare im ediată). Telefon8-98-23. (35686) >_ 9 V înd convenabil VW- ’ bus1,6, benzină, fab rica t 1978 şi. O pel Ascona 1,6, benzină, fab r ic a t 1978 (93.000 km). Telefon 3-23-00. (35629)

© Vînd TV color, cu ţ i fă ră telecom andă, în le i şi v a lu tă vest. Telefon 3-23-00. (35692/B)

® C um păr garsonieră sau ap a r- tament_ 2—3 cam ere. V înd rochie m ireasă, deosebită, m ă r im e a ' 42. Telefon 4-72-50, orele 20—23. ' (37773) -

® C um păr ap artam en t 1—2—3 cam ere, e taj I—IU. P re fe r M ă- năştu r. Telefon 6-77-36. (35058) '

© Vînd televizor color. T ele­fon 4-65-62. (35516)_ • V înd televizoare co lor: G run dig, Telefunken, A nitech (japonez) nou. Telefon 4-52-19 (36919 B)

• V înd g a rn itu ră m obilă p en ­t r u copii, tip „Decebal", în s ta re fo a rte bună. Telefon 1-76-96. (35206) - . ■

© V înd televizoare color sport. S tr . O lteniei 16, D îm bul R o tund (3071 &'A)

• V înd m aşină M itsub ish i Coltr G X an u l 1980, p a tru uşi, cu loa­re . v işiniu m etalizat. T elefon1-57-70. (35741)

• C um păr: TV sport color sau E lcrom , storcător de fruc te . T e­le fon 8-32-07. (35742)

© V înd, convenabil, m aşină e- Iectrică, p en tru va tă de zah ăr. S tr . Byron nr. 15, bl. H, ap . 16, o re le 15—22. (35215)

• V înd curele d is tribu ţie fran* (3*224) Telefon 5-89-72.

• C um păr . du lap şi canapea. T elefon 1-40-36. (35225)

© V înd sp ira le im port (pen tru fem ei). C um păr num ăr de în scri- e re la televizor color, cu posibi­l i ta te de ridicare. Telefon8-28-12. (33229)

• V înd: televizor a lb -negru , cazan baie, cărucior copil. S tr

(35219" Vu'a n r ' l50, B anu-• De vînzare Skoda 120 L , ac-

î o Ic^ at<1 Tclcfon 2-36-76, o re le ' 18—20, zilnic.. (37789)

. © Vînd TV color, p u ţin uzat. C um păr garson ieră , cen tru . - Te­lefon 5-05-26, d u p ă o ra 20.(3G676)

® V înd: te lev izo r T elefunken , supercolor, 70 cm , telecom andă, rad io •„Bucur". T elefon 1-13-24.

. (36636) '• V înd casă cu g răd ină , în

F loreşti. T elefon 5-67-93. (35052) ® V înd O pel A scona B 1956

cmc (1978, Ia 91 m ii km .), în va­lu tă ş i D acia 1300 (1975, la 78 mii- km ), în lei. T elefon 3-12-87. (37852) ■

© V înd fr ig id e r „A rctic". Tele­fon 2-44-42. (37853) ’

o V înd T elecolor, nou . Telefon4-97-63. (37853/A)

O V înd CEC c îş tig ă to r „D acia • 1300“. T elefon 3-47-34: (37782)- o V înd CEC D acia 1300, depu­nere decem brie 1988. T elefon4-39-56.(37791)

® V înd: te lev izo r a lb -n eg ru , cu circu ite in teg ra te , rad io „V ef“. Telefon 7-51-28, d u p ă o ra 16. (37800) . ; . '

© C um păr g răd in ă , even tua l .cu casă m ică. S p ec ia lis t în cons­tru c ţii cau t p a r te n e r , cu grăd ină , p e n tru construc ţia . T elefon:5-91-23. (35051) . .

D IV ER SE

• C au t perso an ă - serioasă, e- ven tua l . cunoscă toare a lim bii . germ ane, p e n tru m en aj şi îng ri­jire copil m ic în R .F.G ., pe o pe­rioadă de 6 lu n i. TeJefon 3-23-00. (33092 D)

• C au t b ă rb a t p ric e p u t p en tru în g rijire bolnav. R e la ţii: telefon4-02-00.(35684) ■

® C aut fem eie ex te rn ă (in te r­nă) p e n tru su p rav eg h ere bo lnav în v îrstă . T elefon 3-47-70 sau1-70-27. (35689)

• A ngajăm fem eie îng rijire . co­p i l ' 4 an i, serioasă, cu experi­en ţă . C ondiţii deosebite. C artier G rigoreseu, te le fo n 8-08-08, după o ra 17. (3ă570)

® P ro fesoară , m ed itez chim ie. Telefon 4-93-64. (36608) .

• D oriţi u n p e rm a n e n t lâ do­m iciliu? T elefonaţi la 8-60-36, după o ra 20. (35231) ‘

9 A ngajăm fem eie p e n tru me-, naj, serioasă, cU ex p e rien ţă , e- ven tual in te rn ă . C ond iţii deose­bite. C a rtie r G rigoreseu , te lefon8-08-08, după o ra 17. (35570.'A) •

© A genţia m a trim o n ia lă > „Cu­rie ru l in im ii" , cu sed iu l în C lu j- Napoca, s tr. Iu liu M an iu n r. 2, e ta j II , ap. 8, te le fo n 1-83-69, vă- oferă- serv icii g a ra n ta te . A pela ţi cu încredere . (37780)

SCHIM B d e LOCU IN ŢA

© Schim b u r g e n t ' ap a rtam en t, ICRAL, 2 cam ere , p e n tru 3—4 cam ere. S upo rt ch e ltu ie li sau do­resc p rim ire în sp a ţiu a p a r t a - 1 m en t IC R A L la fam ilie ce em i­grează’ su p o rt ch e ltu ie li T ele­fon 4-24-23. (37765) ■

• Schim b . a p a rta m e n t 2 cam e­re, p ro p rie ta te -de s ta t, d in O ra-

-dea, cu' s im ila r C luj-N apoca. T e­lefon 7-83-62. (35694)

© Schim b a p a rta m e n t p ro p rie ­ta te , 3 cam ere, c a r tie r M ănăştur,

' c u 2 cam ere, in d ife re n t de ca r­tie r. Telefon 6-84-02. (35696)

© S chim b a p a rta m e n t de sta t,3 cam ere, decom andate , cen tru . O radea, cu s im ila r C luj-N apoca. . In form aţii: C luj-N apoca 8-75-90. (37768)

• © Schim b ap a rta m e n t 3 cam e­re, B ucureşti, cu s im ila r C luj- N apoca Telefon 22-67-43.(35099/A).

• Schim b a p a rta m e n t cu 2 ca­m ere, dependin ţe , cu sim ila r T i­m işoara. In fo rm aţii: în zilele de 26, 27 octom brie, Ia telefon

' 7-11-74 şi 3-55-46. (35640)• Schim b a p a rta m e n t 2 cam e­

re, confort I, p lu s beci, p rop rie ­ta te sta t, G herla, cu ap a rtam en t2—3 cam ere în C luj-N apoca. T e­lefon D52/4-19-15, în tre o rele 8— 15 sau 4-18-89, d u p ă o ra 17 şl S lu j-N apoca 0-21-17. (35207)

• Schimb apartament, pro­prietate personală, 3 camere, eUjJII, pivniţă, garaj, Alba lulia, car­tier Cetate, cu similar Cluj-Na­poca. Telefon 968^2-26-74 . sau7-95-38 Cluj-Napoca (după , ora ' 16). (36581/A)

© Bucureşti, schimb aparta­ment 3 camere, BIG Berceni, cu3—4. camere Cluj-Napoca. Tele­fon 2-01-45; 6-62-14. (36289)

■D/E »C,E ■ S/E mec

O A u tre c u t 7 Săptăm îni de cln d n e -a păxăstt, p e n tru to td ea­u n a , b u n u l nos l.vu so ţ, ta tă ş l b u ­n ic VASILE GROZA. P a ra s ta su l va av ea loc la b iserica d in Apa» h id a , dum in ică 28 octom brie . F a­m ilia tn veci nem îngU ată. (35635)

• L acrim i ş i flori la m orm ln - tu l b u n ic ilo r n o ştr i TEREZIA şi VASILE MORAR, d in Iclod. D um ­n ezeu să -l o d ihnească in pace . M onlca ş l SUucu. (35G69) ~

• In 28 octom brie 1990 se Îm ­p lin e ş te u n an de d u re re , la c r i­m i ' ş i de d o r nem ărg in it, de la d isp a riţia fu lg e ră to a re de scum ­

p u l m e u so ţ, Ing. ŞTEFI MOLDOVAN, d in G herla . D ragul m eu ŞteH v a răm în e veşn ic v iu in in im a m ea . Soţia În d u re ra tă .

(36978)S 6 să p tăm in i de lacrim i şl d u ­

re re d e la d isp a riţia scum p u lu i n o s tru so ţ, ta tă şi bun ic

GRIGORE RAŢIU, d isp ă ru t in ­t r -u n tra g ic acciden t. T e vom p linge to a tă v ia ţa . P o m en irea v a av ea Ioc dum in ică 28 octom brie , o ra IX,45, la b ise rica d in c a r tie ru l G rigo reseu . F am ilia îndo lia tă . (37749) ‘ ___

© P e n tru to td eau n a în d u re ra ţi, am in tim celo r ca re l-a u cun o scu t ş l În d răg it, scu,rgerca celor- c in c i a n i de Ia tra g ic a d isp a riţie a t r - b iiu lu i ş i n e u ita tu lu i n o s tru f iu şi f ra te ADRIAN GRIGORE. R e­cu n o ş tin ţă ce lo r ca re , a lă tu r i de no i, ii v o r p ă s tra un m om ent de recu leg ere . F am ilia . (35554)

O L acrim ile ş i d u re re a Îm i Înso­ţe sc v ia ţa t r i s t ă , ş l acum , la 2 a n i de cînd m -a p ă ră s it scum ­p u l m e u so ţ, GUIŢA PRECUP. S o ţia A ngela . (35550)

O P io a să ad u cere am in te , az i, 28 o c to m b rie , c înd se îm plinesc cinei' an i dc la m o artea iub itu lu i ş i n eu ita tu lu i n o stru fiu ş l f ra te VASILE ERCHEDI. M am a şi su ­ro rile . (33453)

O Sc îm p lin eşte u n an de clnd iu b ita n o a s tră m am ă, FLORICA P O PA (TARAŞ), a tre c u t în n e ­f iin ţă . P o m en ire a în 27 octom ­b r ie , o ra XS, ia C atedrala o rto ­d o x ă d in C luj-N apoca. cop iii. (351X4) , ' _________

© S -a u sc u rs 6 lu n i de lacrim i ş l d u re re , de cînd a" p lecat d in ­t r e n o i iu b itu l n o stru so ţ, ta tă ,

b u n ic , f iu , g inere şl cum nat M IIIAILA MOLDOVAN ION. Co­m em o ra rea v a avea loc In 27 oc­to m b rie , o ra 9, Ia b iserica Cal-

v a r ia . N u te vom u ita n iciodată . F am ilia În d u re ra tă . (35232)

O U n m o m en t dc reculegere la 5 a n i de Ia trecerea în e te rn ita ­

te az i, 26 octom brie 1990, a iu l VASILE ERCHEDI, d in co jo cn a . S o ţia S anda, fiica O ana R uxan- d ra E rched i. (36683)

O T ris tă şi d u re ro asă am in tire Ia îm p lin irea a 2 an i de la tre c e ­re a in e te rn ita te a l d ragu lu i n o s­tr u so ţ, ta tă şi bun ic GAVRIL TARCEA. L acrim ile şl florile iţi v o r aco p e ri veşnic m o rm in tu l tr is t . D orm i tn pace su fle t b u n . Fam ilia . (36649)

O Azi se îm plinesc 2 an i de clnd v ă lu l n eg ru al m orţii a u m ­b r i t su fle te le n o astre , răpindu-1 d in tre no i, p e n tru to td eau n a pe cel m ai iu b it so ţ, ta tă , socru şi bun ic CANACEAN AUGUSTIN

(GUSTICA), d in P an ticcu . D ragă tă ticu le , u m b ra fiin ţe i ta le va răm în e veşn ic p rin tre n o i. So­ţia C heta , fiica D ina cu so ţu l N elu şl fiice le C arm en şl B lanca, fiu l D inu şi so ţia M ariana, F lo ­r in cu so ţia L um in iţa şi fiica A nd rad a . (36248) ______ .O L acrim i şl flo ri, du ioasă a- m in tlre , v eşn ică recu n o ştin ţă şt reg re te e te rn e , Ia 6 an i de Ia tre c c re a In e te rn ita te a n e p re ţu ­itu lu i şl d rag u lu i n o stru so ţ, ta ­

tă , socru şl bunic , econom ist ALEXANDRU FLUERAŞ. Com e­m o ra re a v a av ea Ioc sîm bătă , 27 o c tom brie , Ia C a tedra la « rtortoxă, Ia o ra -19. în d u re ra ta so ţie E u­genia ş l copiii L iviu, M onlca, cu fam iliile . (36274)

© Ns a litn râ m d u re rii dom nu­lu i d irec to r Io an Sam ollă şl a fam iliei salo la trece rea în e te r­n ita te a ta tă lu i iu b it. S indicatu l L iber a l Specialiştilo r d in A grl- cu ltu ra ju d e ţu lu i C luj. (1612)

© E xprim ăm sincere , condolean­ţe dom nului d irec to r, ing . Ioan S am oilă şi famUiei sa le . In m a­re a d u re re 'p r ic in u ită de p ie rd e­re a ta tă lu i d rag . Din p a rtea co­lec tivu lu i D.G.A.A. C luj, (35677/Â)

0 S incdre condoleanţe- ?T in-" treag a n o astră com pasiune dom ­n u lu i d irec to r IOAN SAMOILA şl fam ilie i sa le In p ie rd e re a ta tă lu i d rag . co leg ii de la C om partim en­tu l Vegetal a l D.G.A.A. c lu j. (35677)

• U ltim om agiu fo stu lu i n o stru lo ca ta r KAST ANDREI. Condole­an ţe fam iliei. A sociaţia de loca-- ta r l Borsee 2. (35673)

© Cu d u rere In su fle t n e des­p ă r ţim de scum pa n o as tră m a­m ă , soacră , b u n ică ş i s trăb u n ică l u c r e ţ i a g o c a n . o d ih n eas- că-se -n pace. G uşti, C ristina , ■ Poţll c r is tin a , R odica, Ţ u ţu , s tr ă ­nepo ţii C laudia, Bogdan şi Vall. (35671)

© S incere condolean ţe fam iliei in g . P e tr ic ă ş l Iu liân a H anganu Ia p ie rd erea ta tă lu i. CoiegU G.S. D .P. C luj. (35667)

B U n u ltim om ag iu doam nei MARIA PALACEAN, d in p a r te a vecin ilo r. (35245)

© S incere condolean ţe p rie ten e i n o a s tre L u cre ţia F a n e a . F am ilia S avu N icodin. (37750)

• S in tem a lă tu r i d e tin e , Att- cu ţa , în m area d u re re p ric in u ită d e m o artea ta tă lu i d rag . A lin şi V olchiţa. (37750/A)

T ransm item sin c e re condole­an ţe fam iUel FU ipolu p e n tru m a­re a d u re re p ric in u ită de înce ta ­re a d in v ia ţă a m am ei- d rag i. Co­legii de la „CERO“. (37751)

Q D ragă Ş u ţi ş i N icu sîn tem a lă tu r i de voi în aceste clipe nes­p u s de tr is te . S incere cbndolean- ţe . Luci şi I liu ţă . (37756)

9 S în tem a lă tu r i de fam ilia ing. Io n F illpo iu în m a re a d u re re p r in c a re trece , acum , cînd se d esp a rte d e draga, lor m am i. S in ­cere condolean ţe în tre g ii fam i­lii. Colectivul D ecalcom anii — „CERO“. (37757)

O U ltim şi pios om ag iu celei c a re a fo st MARIA PALACEAN. p e ca re o reg re tă m şi adresăm s in c ere condolean ţe fam ilie i în ­do lia te . S a la ria ţii în tre p rin d e r ii m ic i „U n irea” C luj. (35687)

© S intem a lă tu r i de colega n o a s tră , p ro f. S m aran d a L elu ţiu In m om entele de g rea încercare p r in ca re trece îm p reu n ă cu fa- m iUa ei. Colectivul de cad re di- 'd a c tic e de Ia L iceul „G eorge Coş- b u c “. (37774)

• S in tem a lă tu ri dc fam ilia în d o lia tă la decesul s tim atu lu i n o s lru coleg SZABO JA NCSI. Co­legii de la O.J.T. C luj. (37772)

9 S în tem a lă tu r i de colegul n o s tru Gelfi B ogdan în m arca d u re re p ric in u ită de p ie rd ere a m am ei d rag i. Condoleanţe fam i­lie i. C olectivul C linicii de S tom a­to logie. (37769)

O Colectivul G răd in iţe i n r . 69, d in C luj-N apoca, e s te ' a lă tu r i de doam na Itjaria C hiclnaş tn marea su fe rin ţă p ric in u ită 'de m o artea so c ru lu i său . S incere condolean­ţe . (35221)

Q C ercetă to rii In s titu tu lu i de Is to rie s în t a lă tu r i de ^colegul Ion ică Bolovan In m area d u rere p r ic in u ită de m o artea ta tă lu i s (35222) ’

• P ios om agiu d rag u lu i n o stru , d r . Ioan Tuduc, la u n an de la tre c e re a • in e te rn ita te . I i p ă s ­tră m in su fle t Im aginea şl gene­ro z ita tea sa cu reg re te e te rn e ş î veşn ică recu n o ştin ţă . F am ilia . . (35611)

D S intem a lă tu r i de M ărioara P o p tean In m area d u re re p ric in u ­ită dc m o artea so ţu lu i său d rag . F am iliile B ă lu lţă şl Roba.(37779)

• R egretăm p ro fu n d trecerea tn n e fiin ţă a b u n u lu i n o stru co­leg , it. col. (r.) AUREL MARCEL şl cx u rlm ăm sincere condoleanţe

fam ilie i îndoliate. C adrele G ru p u ­lu i de pom p ieri a l Judeţu lu i C luj. (37783)

• E xprim ăm sincere condolean-, ţe colegului n o stru -Ioan P ălăcean In m arca d u re re p ric in u ită dc p ie rd e re a soţiei. C olcctivul TESA— A utobaza că lăto ri. (37*81)

• S in tem a lă tu r i de colega n o a s tră E lena Clup In m a re a d u re re p ric in u ită do m oartea ta ­tă lu i drag . Colegii d in Servi O rM şl p re ţu ri . (37786),

© Cu n e m ărg in ită d u re re a n u n ­ţă m În c e ta re a fu lg e ră to a re d in v ia ţă , la d a ta d e 21 o c to m b rie 1990, a ce lu i c a re a fo s t so ţ, ta ­

tă , b u n ic IO A N PALACIAN (NUŢU), în v lr s tă d e 58 de anL In m o rm ln ta re a va av ea Ioc s lm - b&tă, 27 o c to m b rie , o ra 13, tn sa tu l F c ld lo a ra , c o m u n a C ătina. S o ţia , fiica L en u ţa cu fam ilia ş i FeUcia. (37793)

O S e Îm p linesc 2 a n i d e la des­p ă r ţ ire a de iu b ita n o a s tră MARIA COZMA. N u o vom u ita ’ n icio­d a tă . F am ilia . (37755)

• Cu a d ln c ă d u re re an u n ţăm în c e ta re a d in v ia ţă â scum pei n o a s tre m am e, s o a c re ' şi bunici ANA DUCA, d in D ezm ir. In m o r- m in ta re a a re loc az i, 2S octom ­b r ie 1990, o re le 13. O d ihnească-se In pace . Copiii L a u re d ţlu ş i Va­ie r , n u ro rile V iorica ş l EmUia, nep o a te le A n ca , L u m in iţa şl Vali. (37851)

O Cu a d ln c ă d u re re In su fle t a - a n u n ţă m tre c e re a In n e fiin ţă d u ­p ă o lu n g ă ş i g rea su fe r in ţă , a

so ţu lu i şi ta tă lu i n o s tru . CONSTANTIN PO PA . In v irs tă d e 55 an i. L acrim ile n o a s tre iţi v o r u d a m o rm in tu l p lin cu flo ri. N u te vom u ita n ic io d a tă , su fle t b u n şi c u ra t, om de a leasă că ld u ră su fle tească . D um nezeu să te o- dU rnească în pace . Inm orm ln ta- re a a re Ioc az i, vinH.,~i 28 octom ­b r ie 1990,' o ra 12, d in cancla ci­m itiru lu i C en tra l. S o ţia o til ia . f i- iccle L u m in iţa , S lm ona ş i gine­re le D ănu ţ. (37809)

<t Cu d u re re in su fle t an u n ţăm p ie rd e re a f iu lu i ş l fra te lu i

CONSTANTIN PO PA . M am a şi f ra ţii , cu fam iliile . (37809/A,

O Cu ad in că d u re re tn sufle t ad u ccm u n u ltim om agiu cu m na­

tu lu i n o s tru CONSTANTIN PO PA . S in cere condo lean ţe - fam i­liei. c u m n a te le ş i cum n aţii. (37809/B) ' - _____

O S in tem a lă tu r i de ' colegă n o a s tră O tilia P o p a tn această d u re ro a să c lip ă p r ic in u ită de d is­p a r iţia so ţu lu i d rag . Colegii L. 3.— I.C.P.M .S.N , (37810) _

O Cu d u re re în su fle te le n e des­p ă r ţim de colegul n o s tru « ra s , CONSTANTIN PO PA , ş i s în tem a lă tu r i d e fam ilia în d o lia tă . Co­leg ii de Ia în tre p rin d e re a I.U.G. T.C. — secţia , so m eşen i. (37806)

© Cu in im ile zd rob ite de d u re ­re u e d esp ă rţim de p rie ten u l

n o s tru cilrag, ca re a 'f o s t TITT PO PA . S incere condo lean ţe fam i­lie i. F a in . V asile T opan . .(37806/A)

0 Cu p ro fu n d ă d u re re anu n ţăm n e a ş te p ta ta în ce ta re d in v ia ţă a scu m p u lu i n o s tru so ţ, ta tă , b u ­n ic , so c ru , f ra te , cu m n a t, ; unch i, n aş , ru d ă , b u n vecin şl p rie ten VINCZE ALADAR, p ensionar CFR în a l 66-lea a n a l vleţU; Inm or- m in ta re a va avea loc la d a ta de 27 octo m b rie 1990, o ra 14 în ci­m itiru l C ordoş. F a m ilia . în d u re­r a tă . (37875) ___________

© Cu ad in că d u re re anunţăm d ecesu l iub ite i n o as tre m am e,

bun ici şi , s trăb u n ic i MARIA BEU. In m o rm în ta rea sîm bătă 27 octom brie 19S0, u ra 11- în cim itirul C entral. F am ilia în d u re ra tă . (37850

• Cu n em ărg in ită d u re re a- n u n ţă m în ce ta rea fu lgerătoare d in v ia ţă , d u p ă o g rea suferin­ţă la d a ta de 24 octom brie 19S0, a celei c a re a fo st so ţie , _ m am ă, so acră ş i b u n ică ECATERINA PO P, in v îrs tă de 74 an i. Inm or- m în ta re a a re loc în ziua de 30 octom brie 1990, o ra 13 d in capelaI a c im itiru lu i C en tral. Soţul Ioan , fiica D oina, g in ere le Ma­r iu s , nep o ţe lu l C iprian . (37815)

© Cu d u re re în su fle t anunţăm " îm­p lin irea a şa se săp tăm în i d e la tre­cerea 1n n e fiin ţă a scum pei noastre MIHAELA. N ici trecerea "tim pului, nici lacrim ile , n u - i v o r şte rge amin­tire a . O dihnească-se in pace. Tata Emil B urcă» b u n ica Rozalia, tuşa V iorica. (35717)

O S in tem a lă tu r i d e fo sta noastră colegă L u cre ţia F an ea în g reaua în­cercare p r in carc trece la pierderea so ţu lu i e i. CoiegU d e Ia Industria L aptelu i C lu j. (33744)

© Se îm p lineşte u n an d e lacrim i ş l d u re re , d e clnd n e -a p ărăsit, pen­tru to td eau n a , scum pa noastră so­ţie, m am ă, soacră , bun ică şl stră­bunică ANIŞCA MUREŞAN, din Câ- d â tia . Im aginea ta d ragă n e va In­so;! în c lipele d e sin g u ră ta te . Lacri­m ile şl d u re re a nu le v o r scoate ni­m eni d in su fle te le noastre . Te vom p ăs tra în su fle t c it vom trăi. Soţul Ioan , f iic a U usahda, nepoţii Mârl- oara şl D um itru cu fam iliile. (37790)

COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie CSllnn (rcdactor je t). Dan (tehrrann (rcdactor jel adjunct) Trnlon' Bara (se­cretar tienrral do redacţie). Vaier Chioreanu, Emil I.uca. Ion Rus, Maria Sângeorzan. Radu Vida -

REDAGŢIAî Cluj, str. Napoca nr. 18. TELEFOANE: 1-10-32 (redactor şef): 1-75-07 (redactor $eî adjunct sl secretariatul de redacţie): 1-74-11» (secţia culturala): 1-71-07 (secţia probleme social- economlrc): 1-74-90 (secţia probleme cetfiten e$ti)i 1-73-04 (administraţia ilarului) Mica publi­

citate se-primeşte zilnic, tntre orele 10—16. $tr Napoca nr Ifl (la carter) Sfmb«ta <1 duminica închis.

Tiraj38.042'