Hotărâre 476 2020-

06-16Guvernul României

privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Monitorul Oficial al României nr 515 din 2020-06-16

NOTĂ DE FUNDAMENTAREla Hotărârea Guvernului nr. 476/2020

privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor

pandemiei de COVID-19

Secțiunea 1Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂREprivind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică

pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Secțiunea a 2-aMotivul emiterii actului normativ

2.1. Descrierea situației actuale

I. CONSIDERAȚII GENERALE ALE CORONAVIRUSULUILa data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat starea

de pandemie globală din cauza infecțiilor cu virusul SARS-CoV-2.Pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 este cea mai mare criză de

sănătate publică, la nivel mondial, din istoria recentă.Pe parcursul primelor cinci luni de evoluție a infecțiilor cu virus SARS-CoV

2, care nu a mai afectat în trecut populația umană, au fost observate și consemnate câteva caracteristici generale ale acestuia, respectiv:

- Transmisie aerogenă prin particule - Rata de contagiozitate este, în absența măsurilor adecvate de control, între 2.5-3;

- Perioada de incubație între 2 – 14 zile;- Nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecție;- Nu a fost dezvoltat un vaccin pentru imunizarea populației.Transmisia aerogenă prin particule a făcut posibilă infectarea a peste 8

milioane de oameni de pe întreg globul, fiind foarte dificil de controlat rapid și eficient (în comparație cu agenți patogeni transmiși prin apă, alimente sau sânge).

Interpretarea datelor privind rata de contagiozitate relevă valori mai ridicate decât în cazul altor agenți patogeni, iar transmiterea aerogenă prin particule

1

favorizează infectarea rapidă a populației expuse, cu posibilitatea de a genera focare extinse comunitare și de suprasolicitare a capacității sistemului sanitar.

Pe de altă parte, durata relativ mare a perioadei de incubație face ca eficiența implementării unor măsuri de limitare și control al infecțiilor, precum și efectul măsurilor de relaxare să poată fi evaluate după un interval de 14-21 de zile de la implementare.

Totodată, imposibilitatea dezvoltării într-un timp foarte scurt a unor antivirale eficiente pentru tratarea bolnavilor sau a unui vaccin pentru imunizare, face ca principalele mijloace de răspuns pentru limitarea și controlul îmbolnăvirilor să fie măsuri non-medicale, în care mecanismele naționale de reacție în timp scurt -atunci când evoluția situației epidemiologice este defavorabilă– sunt esențiale.

Caracteristicile observate ale virusului, precum și procentul de populație susceptibilă a se infecta duc la unele concluzii referitoare la o posibilă evoluție și la necesitatea implementării unor măsuri non-medicale de prevenire și control:

numărul de cazuri confirmate nu scade în mod natural până la zero, iar virusul nu dispare de la sine;

în absența unor măsuri adecvate de control, răspândirea virusului urmează cursul natural, la o rată de contagiozitate ridicată;

implementarea măsurilor non-medicale trebuie efectuată în mod unitar și susținut pe tot teritoriul țării. În condițiile în care populația oricărei localități are posibilitatea de circulație neîngrădită (în afara localității, județului și țării), nicio localitate, județ sau regiune, care pentru o perioadă scurtă de timp nu înregistrează niciun caz confirmat, nu va avea certitudinea că acea stare de fapt se va menține, fiind mai probabilă reintroducerea transmisiei virusului în comunitatea respectivă. Cât timp sunt înregistrate cazuri atât pe teritoriul României, cât și în alte state, atât pe plan european cât și mondial, nu se poate afirma că riscul pentru populația României a dispărut.

ridicarea tuturor măsurilor de limitare a infecțiilor, în acest moment, va conduce, cel mai probabil la creșterea numărului de cazuri confirmate, ceea ce va putea atrage după sine inclusiv limitarea accesului cetățenilor români pe teritoriul altor state și apariția de focare cu transmisie comunitară care poate conduce la supraaglomerarea sistemului sanitar.

II. EVOLUȚIA MĂSURILOR ADOPTATE LA NIVEL NAȚIONAL RAPORTAT LA SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ

La data declarării stării de urgență pe teritoriul României, respectiv 16 martie 2020, la nivel mondial erau înregistrate 160.000 de cazuri de infecție din care 5.800 de decese, iar în România se înregistra o medie de 25 noi cazuri confirmate/zi.

Măsurile luate în vederea reducerii numărului de infecții și a mortalității asociate au dus la evitarea unui vârf epidemic major și aplatizarea curbei

2

infectărilor. Evoluția infecțiilor a fost limitată la o medie de 320-360 cazuri confirmate/zi pe parcursul lunii aprilie, iar menținerea în continuarea a acestor măsuri a dus la scăderea mediei de cazuri confirmate până la 230 cazuri/zi la mijlocul lunii mai.

Ulterior, la data de 15 mai 2020, când la nivel mondial erau înregistrate peste 4.400.000 de cazuri confirmate, din care peste 300.000 de decese, iar măsurile adoptate pe teritoriul României și-au dovedit eficiența fiind înregistrate aproximativ 16.500 de cazuri confirmate, din care peste 1.000 de decese, a fost făcută trecerea la starea de alertă și au fost relaxate unele masuri. In perioada 15 – 30 mai media cazurilor confirmate a continuat trendul descendent până la nivelul de 150 cazuri confirmate/zi, reprezentând un efect al măsurilor din timpul stării de urgență.

Începând cu data de 1 iunie 2020, a fost implementată a doua etapa de relaxare a măsurilor. In perioada 1 – 14 iunie, media cazurilor confirmate a urmat un trend ascendent până la 200 cazuri confirmate/zi, putând fi considerat un efect al primelor măsuri de relaxare.

La data de 15 iunie 2020 sunt înregistrate la nivel mondial peste 8.030.000 de cazuri confirmate, dintre care aproximativ 436.000 de decese.

La data de 15 iunie 2020, prin corelarea numărului de cazuri confirmate în România cu studiile publicate de alte state referitoare la populația estimată a fi infectată, se poate concluziona că, în continuare, peste 95% din populația României nu prezintă imunitate față de acest virus și este susceptibilă pentru infectare.

Până la momentul actual, Organizația Mondială a Sănătății nu a scăzut nivelul pandemic și nu au fost formulate ipoteze științifice valide referitoare la un orizont de timp pentru declararea închiderii pandemiei.

III. EVOLUȚIA CAZURILOR LA NIVELUL ROMÂNIEIAșa cum rezultă din analiza Institutului Național de Sănătate Publică

prezentată și în graficul de mai jos, evoluția cazurilor active a urmat un trend puternic ascendent de la începutul lunii martie până la sfârșitul lunii aprilie. Vârful a fost atins la data de 29 aprilie 2020, dată la care era înregistrat un număr de peste 8200 de cazuri active, perioada imediat următoare fiind caracterizată de o pantă descendentă alungită, până la data de 2 iunie, când începe să se constate o ușoară creștere.

3

07/0313/03

19/0325/03

31/0306/04

12/0418/04

24/0430/04

06/0512/05

18/0524/05

30/0505/06

11/060

50100150200250300350400450500550

Evoluția cazurilor ca medie pe 7 zile raportat la principalele

Medie cazuri 7 zile

Stare de ur-genta

Etapa I de relaxare

Etapa II de relaxare

Etapa III de relaxare

La data de 15 iunie 2020 la nivel național sunt înregistrate peste 4.900 de cazuri active. Până la această dată au fost externați deja pacienții confirmați în zile în care se înregistra o medie de peste 250-300 cazuri/zi, urmând ca în următoarele săptămâni să fie externați pacienții confirmați în perioada în care s-a înregistrat o medie de 150-200 de cazuri confirmate/zi.

De altfel, numărul de cazuri confirmate zilnic, în ultima săptămână (media cazurilor nou confirmate zilnic în această perioadă fiind de 217) a prezentat un trend crescător, valorile fiind similare cu cele din perioada 11-17 mai 2020 (sfârșitul stării de urgență - media cazurilor nou confirmate zilnic în această perioadă fiind de 216). Totodată în ultima săptămână au existat vârfuri (ex. în data de 14.06.2020 – 320 de noi cazuri, 13.06.2020 – 275 de noi cazuri), în acest context, riscul de infectare rămâne ridicat, mai ales că trendul crescător a apărut începând cu data de 11.06.2020. În data de 15.06.2020 numărul cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore a fost de 166 dat fiind faptul că numărul testelor prelucrate în aceeași perioada de referință a fost de 3304 (indicele de confirmare fiind de 5% așa cum rezultă din graficul de mai jos).

În mod similar, din analiza numărului de cazuri grave internate în secțiile de terapie intensivă, după data de 1 iunie se remarcă o evoluție clar ascendentă a acestora la nivel național. Subliniem faptul că acest indicator este unul de

4

importanță deosebită în privința aprecierii suportabilității sistemului sanitar pentru patologia respectivă. Depășirea capacității de tratament pentru cazurile grave, care necesită intervenții de terapie intensivă, chiar în situația în care există paturile necesare pentru tratamentul celorlalte cazuri medii sau ușoare, este de natură să pună medicii în situații etice și morale la limită, obligându-i să aleagă un număr limitat de cazuri care pot primi tratament specific (de exemplu ventilație asistată) dintr-un număr mult mai mare de pacienți care ar avea nevoie de acel tratament.

IV. PROGNOZE DE EVOLUȚIELuând în considerare diferite cifre medii constante de cazuri confirmate

pentru următoarea perioadă (100, 150, 200 si 300 cazuri confirmate/zi), potrivit analizelor efectuate de Institutul Național de Sănătate Publică, se pot proiecta următoarele scenarii:

a) pentru primele două valori (100, respectiv 150 cazuri confirmate/zi) evoluția va fi în continuare puternic descendentă până la începutul lunii iulie, urmând apoi un trend descendent moderat;

b) pentru celelalte două situații (200, respectiv 300 cazuri confirmate/zi), evoluția va relua un trend ascendent până la începutul lunii iulie, urmând apoi un trend descendent moderat. In cazul aplicării acestei medii constante de cazuri zilnice se poate observa ca numărul de cazuri active nu ajunge la zero nici până la data de 30 septembrie, când s-ar înregistra între 1.500 – 5.000 de cazuri active. Această evoluție nu aduce creșterea marcată a unei proporții suficiente de populație imună la boală, ci mai degrabă creează premisele suprasolicitării personalului medical dedicat îngrijirii bolnavilor de COVID-19, în condițiile în care de la 1 octombrie va începe sezonul de transmitere specific tuturor celorlalte boli respiratorii.

5

3/3/2020

3/17/2020

3/31/2020

4/14/2020

4/28/2020

5/12/2020

5/26/2020

6/9/2020

6/23/2020

7/7/2020

7/21/2020

8/4/2020

8/18/2020

9/1/2020

9/15/2020

9/29/20200

2000400060008000

10000Posibile evolutii ale cazurilor active 6.06 - 30.09.2020

Cazuri active 100 cazuri si 10 decese150 de cazuri si 10 decese 200 de cazuri si 20 de decese300 de cazuri si 25 de decese

Corelând toate aceste prognoze cu datele statistice din ultimele 4 zile, tinde să se confirme scenariul elaborat pentru 200-300 de cazuri confirmate/zi.

Un alt indicator deosebit de important îl reprezintă distanța socială, definită ca intervalul de timp mediu după care o persoană contagioasă ajunge să infecteze o altă persoană. Pentru ca numărul cazurilor active să scadă, distanța socială trebuie să fie mai mare decât durata medie în care o persoană infectată este contagioasă. Analiza acestui indicator probează faptul că distanța socială în România este de 16,32 zile, mult sub pragul de siguranță (25,3 zile), la care numărul cazurilor active ar rămâne constant.

sursa datelor: https://www.avantera.co/defining-social-distance

V. IMPACT SOCIAL ȘI ECONOMICAceastă criză a avut consecințe nu doar în planul sănătății individuale,

vizibile în numărul de cazuri și decese, dar și în planul economic și social, prin măsurile de distanțare socială și restricționare a activității economice în unele sectoare.

6

În urma efortului comun și coordonat al populației României, al mediului de afaceri, al societății civile și al instituțiilor publice centrale și locale, implicate în această acțiune, se înregistrează o evoluție favorabilă a epidemiei. Astfel, în România, nu au existat spitale care să fie blocate de afluxul de pacienți, medicii nu au fost puși în situația să ia decizii extrem de dificile din punct de vedere etic și au existat suficiente paturi pentru tratarea tuturor cazurilor diagnosticate, iar capacitatea de testare a devenit adecvată numărului de cazuri raportat.

In urma deciziilor de relaxare, etapa I - de la 15 mai, etapa a II-a - de la 1 iunie, etapa a III-a - de la 15 iunie, au rămas în vigoare restricțiile de zbor spre și dinspre unele state, restricții pentru restaurante care funcționează în spații închise, locuri de joacă sau săli de jocuri, restricții privind participarea unui număr determinat de persoane pentru evenimente private organizate în spatii închise și deschise, restricții pentru organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise.

De asemenea pentru persoanele care intră pe teritoriul național sunt în vigoare unele interdicții (cetățenii străini), sunt dispuse măsuri de izolare/carantinare în funcție de țara din care sosesc (la data de 15 iunie 2020 sunt 1.331 persoane în carantină instituționalizată, iar alte 92.734 persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală), ori sunt impuse reguli pentru desfășurarea unora din activitățile economice ce implică participarea unui număr însemnat de persoane.

IV. CONCLUZIIÎn considerarea dispozițiilor art.3 alin.(4) din Legea nr.55/2020 privind unele

măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, la nivelul Centrului național de coordonare și conducere a intervenției din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost întocmită Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-COV-2 pe teritoriul României la data de 15.06.2020, care cuprinde date și informații analizate în mod cumulativ prin raportare la:

a) amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, județean sau național;

b) intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;

c) insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;e) existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării

tipului de risc.Evaluarea realizată în baza analizei factorilor de risc privind managementul

situației de urgență generată de virusul SARS-COV-2 pe teritoriul României la

7

data de 15.06.2020, întocmită la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020, indică necesitatea menținerii unui răspuns amplificat la situația de urgență determinată de răspândirea noului coronavirus.

Totodată la nivelul celorlalte instituții ale administrației publice centrale cu competențe în gestionarea fenomenului, au fost realizate analize sectoriale prin raportare la implicațiile efortului prevenirii și combaterii COVID-19, care au vizat în principal impactul asupra domeniului de referință/competență.

Din toate aceste analize a rezultat că reluarea accelerată a tuturor celorlalte activități (în condițiile în care nu se poate verifica în mod cert respectarea condițiilor de funcționare și comportament al populației), coroborată cu posibilitatea de mișcare neîngrădită a persoanelor dintr-un UAT în altul, relaxarea efectivă a populației în privința pandemiei, cât și un trend susținut de informații fake-news și de negare a gravității acesteia, precum și a măsurilor necesare pentru controlul și combaterea infecțiilor, poate duce inevitabil la reluarea unui trend puternic ascendent al infecțiilor. Nu există niciun motiv științific și rezonabil pentru care virusul să dispară sau să își reducă semnificativ rata de contagiozitate de până acum, având în vedere gradul aproape inexistent de imunitate a populației la această infecție.

Totodată, este important de menționat că gestionarea situațiilor de urgență poate fi realizată astfel:

- pe parcursul stării de normalitate, când adoptarea măsurilor specifice se realizează fără afectarea la nivel general a vieții economice și sociale;

- pe parcursul stării de alertă, când manifestarea tipurilor de risc afectează cadrul general de desfășurare a vieții economico-sociale și pentru gestionarea acestora este necesară dispunerea unor măsuri ce pot influența negativ desfășurarea normală a unor activități sau relații sociale;

- pe parcursul stării de urgență, când manifestarea tipurilor de risc afectează grav cadrul general de desfășurare a vieții economico-sociale și pentru gestionarea acestora este necesară dispunerea unor măsuri restrictive ce limitează sau restrâng exercitarea unor drepturi și libertăți și influențează negativ întreaga activitate socio-umană.

La acest moment, este evident că evoluția epidemiologică nu poate fi gestionată într-o stare de normalitate, tendințele fiind de agravare a consecințelor și nu de restrângere a efectelor. Revenirea la o stare de normalitate, în locul prelungirii stării de alertă poate crea o falsă impresie de siguranță, iar cadrul normativ specific stării de normalitate este insuficient pentru asigurarea unui răspuns operativ adaptat evoluției rapide și imprevizibile pe care o are epidemia la nivelul României și pentru care starea de alertă oferă instrumentele necesare gestionării la un nivel optim a situației de urgență.

Astfel, prelungirea stării de alertă, care permite menținerea activă a tuturor mecanismelor, funcționarea continuă a componentelor

8

operaționale de natură să asigure un răspuns coordonat, flexibil și rapid, precum și impunerea, la nevoie, a unor măsuri compensatorii proporționale cu măsurile de relaxare graduală, reprezintă o necesitate justă și echilibrată raportată la starea actuală, respectiv la evoluțiile prognozate potrivit scenariilor descrise mai sus.

Principalele avantaje și instrumente pe care le asigură o astfel de perspectivă constau în: - comanda unitară a acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns, cu implicarea tuturor autorităților și instituțiilor cu responsabilități în managementul tipului de risc; - adoptarea, implementarea și controlul unor măsuri generale minime de prevenire a infecțiilor (portul măștii în spații închise, păstrarea unei distanțări fizice)

posibilitatea de implementare a unor măsuri de carantină la domiciliu pentru persoanele sosite din unele state în care evoluția este negativă;

posibilitatea de implementare a măsurilor punctuale de limitare a mișcării în cadrul unor localități/zone în cazul în care se constată o evoluție ce poate deveni necontrolabilă;

posibilitatea de a reveni rapid asupra unor măsuri de relaxare graduală, în cazul în care evoluția situației o impune.

2.11. În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislație comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în cauză, însoțite de elementele de identificare ale acestora

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2.2. Schimbări preconizate

În contextul situației prezentate mai sus, a fost elaborată Hotărârea Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prezenta hotărâre a Guvernului ține seama de măsurile adoptate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 30 din 16

9

iunie 2020 privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin hotărâre se propune:- prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe întreg teritoriul țării,

începând cu data de 17 iunie 2020;- instituirea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, a condițiilor

concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și a instituțiilor și autorităților publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă, grupate în trei categorii, în anexele 1-3 ale proiectului de hotărâre a Guvernului, astfel:a) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns;b) măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților;c) măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc.

- faptul că, în aplicarea dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin ordin al comandantului acțiunii, măsurile necesare prevenirii și combaterii infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acțiunilor de răspuns la nivel național;

- faptul că regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1-3 este stabilit la art. 64 - 70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19;

- menținerea aplicabilității actelor emise pentru punerea în executare a Hotărârii Guvernului nr. 394/2020, în măsura în care prin prezenta hotărâre nu se dispune altfel.

Precizăm faptul că măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă prevăzute în anexele nr.1-3 la proiectul hotărârii, sunt pe fond similare cu cele în vigoare la data de 16 iunie 2020, cuprinse în anexele nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 394/2020. Acestea includ modificările efectuate în scopul relaxării măsurilor de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, respectiv desfășurarea în condițiile respectării măsurilor de protecție

10

sanitară, a unor activități, precum:

Măsuri aplicabile din data de 1 iunie 2020:- reluarea competițiilor sportive în aer liber, fără spectatori;- reluarea pregătirii fizice a sportivilor profesioniști, legitimați și/sau

de performanță și a competițiilor sportive, fără participarea spectatorilor, în bazine acoperite sau aflate în aer liber;

- reluarea pregătirii fizice a sportivilor profesioniști, legitimați și/sau de performanță în spații închise;

- prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber;

- reluarea transportului rutier și feroviar internațional de persoane, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România;

- organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in.

Măsuri aplicabile din data de 15 iunie 2020:- reluarea activităților în centrele comerciale în care își desfășoară

activitatea mai mulți operatori economici (mall-uri), cu excepția activității restaurantelor, cafenelelor sau altor asemenea localuri publice care nu dispun de spații amenajate în exteriorul clădirii, în aer liber, activității locurilor de joacă și a sălilor de jocuri;

- reluarea activităților în creșe, grădinițe și after-school;- reluarea activităților de administrare a ștrandurilor exterioare, a

piscinelor exterioare și a sălilor de sport/fitness;- reluarea activităților de tratament balnear.

2.3. Alte informații

Secțiunea a 3-aImpactul socioeconomic al prezentului act normativ

3.1. Impactul macroeconomic

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3.11. Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3.2. Impactul asupra mediului

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

11

de afaceri3.3. Impactul social

Preconizăm o îmbunătățire a activității economice, concomitent cu menținerea răspunsului la situația de urgență determinată de răspândirea virului SARS-COV-2, inclusiv a calității asistenței medicale.

3.4. Impactul asupra mediului

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3.5. Alte informații

Secțiunea a 4-aImpactul financiar asupra bugetului general consolidat,

atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)

Indicatori Anul curent

Următorii 4 aniMedia pe

5 ani2020 2021 2022 2023 20241. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus din care:a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venitb) bugete locale: (i) impozit pe profitc) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuții de asigurări2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus din care:a) buget de stat, din acesta:(i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și serviciib) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii

12

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:(i) cheltuieli de personal(ii) bunuri și servicii3. Impact financiar, plus/ minus din care:a) buget de statb) bugete locale4. Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare7. Alte informații Prezentul act normativ nu are impact direct asupra bugetului

general consolidat.

Secțiunea a 5-a                                                            Efectele prezentului act normativ asupra legislației în vigoare

5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ:a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții.5.2. Conformitatea prezentului act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5.3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

13

normative comunitare5.4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5.5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5.6. Alte informații

Secțiunea a 6-aConsultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

6.1. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6.2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de Prezentul act normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6.3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care Prezentul act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6.4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6.5. Informații privind avizarea de către:

Proiectul prezentului act normativ a fost avizat de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 587/2020.

14

a) Consiliul Legislativb) Consiliul Suprem de Apărare a Țăriic) Consiliul Economic și Sociald) Consiliul Concurențeie) Curtea de Conturi6.6. Alte informații Prezenta hotărâre a Guvernului ține seama de măsurile

adoptate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 30 din 16 iunie 2020 privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Secțiunea a 7-a Activitãți de informare publicã privind elaborarea și implementarea

prezentului act normativ

7.1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act normativ

Prezentul act normativ se încadrează în prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.

7.2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice7.3. Alte informații

Secțiunea a 8-aMăsuri de implementare

8.1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente8.2. Alte informații

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se

15

aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ministrul afacerilor interneIon Marcel Vela

Ministrul sănătățiiNelu Tătaru

Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor

Lucian Nicolae Bode

Ministrul muncii și protecției socialeVictoria Violeta Alexandru

Ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri

Virgil-Daniel Popescu

Ministrul culturiiBogdan Gheorghiu

Ministrul tineretului și sportuluiMarian Ionuț Stroe

Ministrul mediului, apelor și pădurilorCostel Alexe

Ministrul educației și cercetăriiCristina Monica Anisie

Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației

Ion Ștefan

Ministrul afacerilor externeBogdan Lucian Aurescu

Secretariatul de Stat pentru CulteSecretar de statVictor Opaschi

16