Prof.dr. Mariana Graur

UMF “Grigore T Popa” Iasi

Gliclazid in tratamentul diabetului

zaharat de tip 2

Gliclazid in tratamentul diabetului

zaharat de tip 2

• Insulinosecretia fiziologica

• Patofiziologia diabetului zaharat de tip 2

• Secretia de insulina stimulata de sulfonilureice

• Particularitatile gliclazid

• Studiul Advance

• Pozitionarea gliclazid in ghidurile de tratament ale dz 2

Insulinosecreţia fiziologică – profil 24 ore

După Pratley RE, Weyer C. Diabetologia 2001; 44: 929–45.

0

100

200

300

400

0 20 40 60 80 100 120

Time (min)

Pla

sm

a i

ns

uli

n (

pm

ol/

l)

Prima

fază

A 2a

fază

Insulinosecretia normala (bifazică)

Secretia fiziologica a insulinei

Patogeneza DZ de tip 2

Defecte fiziopatologice majore

Diabet = Hiperglicemie

productie hepatica de glucoza

preluare

glucoza

Adaptat dupa American Diabetes Association Diabetes Care 2004;27(suppl 1):S5–S10; Beers MH, Berkow R, eds. Merck Manual of Diagnosis

and Therapy, 17th ed. Whitehouse Station, NJ: Merck Research Laboratories, 1999.

Muscle

Pancreas secretie

insulina

Liver

Disfunctie beta-celulara

Istoria naturala a diabetului de tip2

Patofiziologia diabetului zaharat tip 2 dupa DeFronzo

"Ominous Octet"

Incretin effect

Glucose uptake

Lipolysis

Food intake

Glucose reabsorption

Glucose output

Glucagon secretion

α

Insulin secretion

β β

α

DeFronzo RA. From the Triumvirate to the Ominous Octet: A New Paradigm for

the Treatment of Type 2 Diabetes Mellitus. Diabetes. 2009;58:773-795

Beta-cell Dysfunction

Insulin Resistance

Adapted from Lebovitz. Diabetes Reviews 1999;7(3)

UKPDS Group. Diabetes. 1995; 44:1249-1258.

2 -2 -10 -6 0 6 10 14

Fu

ncţi

a b

eta

celu

lară

(%

)

50

100

75

25

IFG/IGT

Ani de la diagnostic

DZ tip 2

Declinul functiei celulare in diabetul

zaharat de tip 2

Ce este exact ?

“disfunctia β-

celulara”

Reducerea masei

β celulare

Disfunctia progresiva a

celulei β

ambele

sau

sau

Succesul controlului

diabetuluizaharat de tip 2

• Reducerea

rezistentei la

insulina

• Imbunatatirea functiei

celulei β

(intarzierea progresiei bolii)

Sulfonilureicele si calalele KATP – istoric (1)

1942 – Marcel Jambon descopera intamplator efectul hipoglicemiant

al sulfonilureicelor.

1954 –Loubatières- prima utilizare clinică a sulfonilureicelor

1958 – Berson & Yallow: tehnica de dozare a insulinei

1968 – Dean-Matthews: celulele β pancreatice sunt electric excitabile.

1975 – Sehlin-Taljedal: glucoza reglează insulinosecreţia prin

controlul permeabilităţii pentru K+

1976 – Nehr şi Sachman, pun la punct tehnica “patch-clamp”

1977 – Loubatières – efectul hipoglicemiant al sulfonilureicelor

depinde de stimularea celulelor β pancreatice.

Sulfonilureicele si calalele KATP – istoric (2)

1983 Noma: canalele de KATP sunt descrie pentru prima data în

muşchiul cardiac; ulterior aceste canale au fost descoperite în

celula β pancreatică (Aschroft 1984), în muşchiul scheletic

(Spruce 1985), muşchiul neted (Standen 1989), creier (Aschroft

1988), hipofiză (Bernardi 1988), rinichi (Hunter & Giebisch

1988). Ulterior s-au mai descoperit canale de KATP în ovare,

testicule, suprarenale, limbă.

1984 Schmid-Antomarchi şi col. identifică receptorul

sulfonilureic (SUR) identificat cu canalul ionic KATP

Sulfonilureicele si calalele KATP – istoric (3)

1985 Sturgess et al, studiile de “patch-clamp” sugerează că

închiderea canalului KATP produce depolarizarea membranei

celulare.

1995 Aquilar-Bryan şi col. purifică şi apoi clonează

receptorul sulfonilureic (SUR1)

1999 Suzuki – în celula beta, SUR1 deţine senzorul

nucleotidic din canalul KATP, care este molecula ATP.

2001 Studii de confirmare pe şoareci transgenici şi şoareci

knock-out a rolului substructurilor canalului KATP (SUR1 sau

Kir6.1).

Celula β-pancreatica

• Fiecare celulă conţine ≈ 5.000 canale de KATP

• Canalele KATP sunt esenţiale pentru insulinosecreţie

• Insulinosecreţia apare rapid (la 1-3 min.) după

creşterea glicemică

• Insulinosecreţia presupune consum energetic

Canalul K ATP

Canalele rectificatoare spre interior

(inward rectifying channels - Kir)

• Rectificarea = proprietatea de a

conduce preferential intr-o directie

• Subfamilia Kir cuplat cu SUR = canal

ATP reglat

• Localizare Kir-ATP: cord, muschi neted,

pancreas, SNC

• Functioneaza ca “senzori metabolici”

• SUR1 - pancreatic

• SUR2a - cardiac

• SUR2b - vascular

• ATP inchide si ADP deschide Kir-ATP

• SUR inchid Kir-ATP

SUR

Sulfonilureicele • Prima generatie:

– Acetohexamide

– Chlorpropamide

– Tolbutamide

– Tolazamide

Tolazamide

Gliclazide

Glimepiride

• Generatia a II-a – Glipizide

– Gliclazide

– Glibenclamide

– Gliquidone

– Glyclopyramide

• Generatia a III-a – Glimepiride

Grupări tip sulfoniluree şi benzamid (ex. Glibenclamid sau glimepirid)

SUR1

SUR1

SUR2

SUR2

B

B B

S

S

S

S

S

K+

S

Kir

6.2 Kir

6.2

Kir

6.2 Kir

6.2

B

B

B

Grupare tip sulfoniluree (ex. Gliclazid )

Ashcroft FM Diabetologia 1999

Structură: relaţiile funcţionale

Distributia tisulara a subunitatilor de

canale KATP

SUR1 SUR2A SUR2B Kir 6.1 Kir 6.2

Celule β +++ ++ ++ ++ +++

Creier + ++ ++ — ++

Inimă — +++ ++ +++ ++

Muşchi ± +++ ++ ++ ++

scheletic

Miki T,Nagashima S. & Seino S., J. Mol. Endocrinol. 22: 113-123, 1999

Sensibilitatea la AHO a canalelor KATP clonate

beta-celulare si cardiace (efectul de blocare cu

afinitate inalta a canalelor KATP)

Kir 6.2/SUR1 Kir 6.2/SUR 2A

GLICLAZID + -

TOLBUTAMID + -

GLIBENCLAMID + +

GLIMEPIRID + +

MEGLITINIDE ( nu e SU; are grupare

benzamid)

+ +

Prezenta efectului de blocare cu afinitate inalta a canalelor KATP implica

posibilitatea blocarii lor in conditiile realizarii nivelelor circulante terapeutice

ale SU respective

Utilizarea terapiei cu SU ar putea fi unul din

factorii care contribuie la cresterea

morbiditatii si mortalitatii pacientilor cu

diabet zaharat?

(Klimt et al; Diabetes; 1970; 19:747-830)

• UGDP

( University Group Diabetes Program)

Canalele KATP au un rol important in

preconditionarea ischemica

1. Activarea canalelor K+ATP mimeaza complet

preconditionarea ischemica

2. Administrarea unor inhibitori ai KATP ( exp. glibenclamid)

aboleste efectul protector al preconditionarii ischemice

3. Infuzia de adenozina reduce intinderea necrozei

miocardice la caine avand acelasi efect ca si

preconditionarea ischemica. Administrarea prealabila de

glibenclamid impiedica instalarea acestui efect

Canalele K ATP in pancreas si inima

JACC 1998;31(5):950-956

Preconditionarea ischemica si

sulfonilureicele

• Preconditionarea ischemica este

un efect benefic al ischemiei

tranzitorii existent si in patologia

umana

• Blocarea ei prin blocarea canalelor

KATP ar putea avea efecte nedorite

• Medicamentele blocante selective

(ex. gliclazid) sunt mai indicate in

tratamentul bolnavilor diabetici cu

cardiopatie ischemica

JACC 1998;31(5):950-956

Canalele KATP in reglarea metabolismului

energetic

Celula pancreatica

Secretie de insulina

Corectia hiperglicemiei

Miocitele scheletice

si miocardice

Creste captarea si

utilizarea glucozei

prin translocarea

GLUT4

Celulele hipotalamice

(Nucleu ventromedial)

Stimularea glucagonului

(Prin SNSimpatic)

Corectia

hipoglicemiei

Efecte antihiperglicemiante Efect antihipoglicemiant

Diferente intre terapiile curente

Efectul pe Celula Beta

Adaptat dupa Buchanan TA et al Diabetes 2002;51:2796–2803; Ovalle F, Bell DS Diabetes Obes Metab 2002;4(1):56–59; Wolffenbuttel BH, Landgraf R Diabetes Care

1999;22(3):463–467; DeFronzo RA Ann Intern Med 1999;131:281–303; Ahrén B Curr Diab Rep 2003;3:365–372; Drucker DJ Expert Opin Invest Drugs 2003;12(1):87–100;

Buse JB et al. In: Williams Textbook of Endocrinology. 10th ed. Philadelphia: Saunders, 2003:1427–1483; Skrumsager BK et al J Clin Pharmacol 2003;43(11):1244–1256.

Clasa Efectul pe celula beta

Sulfoniluree

Stimularea secretiei de insulina;

Epuizarea celulei beta la expunerea pe termen lung

Meglitinide

Stimularea secretiei de insulina;

Epuizarea celulei beta la expunerea pe termen

Biguanide (metformin) Fara efecte directe

Agonisti PPARγ

Efecte indirecte prin imbunatatirea insulino-senzitivitatii;

Evidente ale imbunatatirii functiei beta-celulare

inhibitori alfa-glucozidaza Dau timp celulei beta sa augmenteze eliberarea de glucoza;

Fara efecte directe

Terapiile recente:

Analogi GLP-1 Prezervare si restaurare a functiei (date animale)

DPP-4 Inhibitori Prezervare si restaurare a functiei (date animale)

Diferente intre terapiile curente

Efecte terapeutice si limitari

Adaptat dupa DeFronzo RA Ann Intern Med 1999;131:281–303; Williams G, Pickup JC, eds. Handbook of Diabetes. 3rd ed. Malden, MA: Blackwell

Publishing, 2004; Holz GG, Chepurny OG Curr Med Chem 2003;10(22):2471–2483; Meneilly GS Diabetes Care 2003;26(10):

2835–2841; Ahrén B et al Diabetes Care 2002;25(5):869–875; Moller DE Nature 2001;414:821–828.

Clasa

Efect

terapeutic

primar Limitari

Sulfonyluree HbA1c Hipoglicemie, cresteri in greutate

Meglitinide PPG Hipoglicemie, cresteri in greutate

Biguanide (metformin) HbA1c efecte adverse GI, acidoza lactica (rar)

PPARs HbA1c cresteri in greutate, edeme, anemie, potential

pentru toxicitate hepatica

inhibitori de alfa-

glucosidaza

PPG efecte adverse GI

Insulina HbA1c adiminstrare injectabila, hipoglicemie, cresteri

in greutate

Analogi GLP-1 HbA1c administrare injectabila, experienta limitata

Inhibitori DPP-4 HbA1c experienta limitata

Hazard ratio(95%CI)

for diferent endpoints in

relation to

monotherapies with

different glucose-

lowering agents

according to previous

myocardial infarction

Schramm T et al

Schernthaner G et al. Eur J Clin Invest. 2004;34:535-542.

Gliclazid-un control glicemic eficient

încă de la începutul tratamentului

Reducere rapidă şi eficientă a HbA1c

∆ HbA1c (%)

w 0 w 18 Week 27 Week 9

0

-0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-1.0

-1.2

-1.1%

-1.3%

Control glicemic eficient timp de aproapre 15 ani, fără a fi nevoie de insulină

Satoh J et al. Diabetes Res Clin Pract. 2005;70:291-297.

Gliclazid- un control glicemic

susţinut pe termen lung

5 10 7 *P<0.0001

Ani până la iniţierea insulinei HbA1c medie (%)

Gliclazid MR

n=106

Glibenclamid

n=168

0

6.5 ani 8 ani

14.5 ani 6.8%

7.4%

Schernthaner G et al. Eur J Clin Invest. 2004;34:535-542.

De 2 ori mai puţini pacienţi cu hipoglicemii…

… pentru acelaşi

control glicemic

Gliclazid- un raport eficacitate/siguranţă remarcabil

Gliclazid MR Reducerea HbA1c (%)

Pacienţi cu

hipoglicemii (%)

-1.0%

8.9%

-1.1%

De 2 ori mai puţine hipoglicemii

* *P<0.003

Gliclazid MR Glimepirid

Glimepirid

3.7%

Protejează celulele umane b de apoptoză

Grupillo M et al. Diabetologia. 2005;48(suppl 1):A45.

Reduce stresul oxidativ

cauzat de hiperglicemie

Gliclazid - proprietăţi antioxidante unice

apoptoza în celulele umane (%)

5

10

15

20

25

P<0.01

P<0.05

0.5

11.7

20.7

5.7

Glicemie normala Hiperglicemie Hiperglicemie +

glibenclamid

Hiperglicemie +

Gliclazid MR

5.7

Corelaţia dintre valorile HbA1c şi evenimentele macrovasculare

Nu doar reducerea valorilor HbA1c este importanta

ci şi modul cum aceasta este obţinută

HbA1c

Evenimente

macrovasculare

Stress

oxidativ

Gliclazid - proprietăţi antioxidante unice

Johnsen SP et al. Am J Ther. 2006;13:134-140.

Gliclazid- protecţie cardiovasculară directă

Riscul de IM este cu 35% mai mic decât în cazul altor SU

Riscul de IM

2.5

-35% *

1.36

Diabetici cu

gliclazid

*P=0.01

n=6738

2.07

Diabetici cu SU de generatie

veche

2.0

1.5

1.0

Efect antiaterogenic independent de controlul glicemic

Reducere semnificativă a

progresiei IMT (intima-

media thickness)

Katakami N et al. Diabetologia. 2004;47:1906-1913.

0.06 mm pe an -50%

P<0.005

0.03 mm pe an

gliclazid glibenclamid

Artere carotide umane

Gliclazid - protecţie cardiovasculară directă

Un control glicemic riguros scade incidenta complicatiilor

macrovasculare si determina o ameliorare a celor microvasculare?

Care sunt beneficiile si riscurile unui control glicemic riguros

la pacientii cu boala cardiovasculara deja existenta?

Este benefica scaderea TA la pacientii diabetici non-hipertensivi,

asa cum se intampla la diabeticii cu HTA?

Obiective : A se vedea daca scazind tensiunea arteriala si

controlind glicemia la nivele mai joase decit uzual se reduce

riscul complicatiilor la adultii cu diabet zaharat de tip 2

Chalmers J Diabetologia 2001

Contextul

Study design

3. Rationale and design of the ADVANCE study. J Hypertens. 2001;19(suppl 4):S21-S28.

4. ADVANCE-baseline characteristics. Diabet Med. 2005;22:1-7.

Studiu 2x2 factorial randomizat3,4 (2 braţe, 4 subgrupe)

– Braţ control TA: Noliprel şi Placebo adăugate peste terapia curentă

, incluzând Şi alte hipotensoare.

– Control glicemic: Glyclazid medicament de bază al terapiei intensive

(HbA1c ≤ 6.5%) versus tratament tradiţional

11.140 pacienti

Control glicemic intensiv

Gliclazid MR

Noliprel Placebo

Control glicemic standard

STANDARD

Noliprel Placebo

(acelaşi control al TA)

5 571 5 569

UK Prospective Diabetes Study

UKPDS

ADVANCE reducerea glicemiei în contextul

celorlalte trialuri:UKPDS

ADV

ADVANCE depăşeşte UKPDS

Obiectiv primar Riscul combinat micro şi macrovascular

ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th

*2P=0.013

**2P=0.014

Macrovascular 557 (10.0%) 590 (10.6%) 6% (-6 to 16)

Microvascular 526 (9.4%) 605 (10.9%) 14% (3 to 23)

Combinat macro+micro 1009 (18.1%) 1116 (20.0%) 10% (2 to 18)

Număr de pacienţi cu risc (%) Intensive Standard (n=5,571) (n=5,569)

Riscul Relativ

Reducerea (95% CI)

Intensive Standard

Hazard ratio

0.5 1.0 2.0

*

**

Obiectiv primar Riscul combinat micro- şi macrovascular

ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th

Reducerea evenimentelor microvasculare majore

Microvascular 526 (9.4%) 605 (10.9%) 14% (3 to 23)

New or worsening nephropathy 230 (4.1%) 292 (5.2%) 21% (7 to 34)

New or worsening retinopathy 332 (6.0%) 349 (6.3%) 5% (-10 to 18)

Number (%) of patients with eventIntensive Standard(n=5,571) (n=5,569)

Relative riskreduction (95% CI)

FavoursIntensive

FavoursStandard

Hazard ratio

0.5 1.0 2.0

Gliclazid MR asigură protecţie renală

*

**

*2P=0.014

**2P=0.006

Number (%) de pacienţi cu risc

ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th

Rata evenimentelor renale

Intensive Standard (n=5,571) (n=5,569) Intensive Standard

Hazard ratio

0.5 1.0 2.0

Albumina este recunoscută ca marker de prognostic pentru evenimentele cardiovasculare

Microalbuminuria 1318 (23.7%) 1434 (25.7%) 9% (2 to 15)

Macroalbuminuria 162 (2.9%) 231 (4.1%) 30% (15 to 43)

*2P=0.018

**2P<0.001

*

**

Riscul Relativ

Reducerea (95% CI)

Number (%) de pacienţi cu risc

Follow-up (months)

ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th

Reducerea evenimentelor cardiovasculare

Reducerea Riscului

Relativ

6%: 95% CI: -6 to 16%

p=0.3

Trend pozitiv de reducere a evenimentelor cardiovasculare

(12% RRR, p=0.12)

Hipoglicemii 2931 (52.6%) 2102 (37.7%) -57% (-66 to -49)

Hipoglicemie severă 150 (2.7%) 81 (1.5%) -86% (-144 to -42)

Hipoglicemie usoară 2898 (52.0%) 2077 (37.3%) -57% (-66 to -49)

Număr de pacienti (%) Intensive Standard (n=5,571) (n=5,569)

Relative risk reduction (95% CI) Intensive Standard

Hazard ratio

0.5 1.0 2.0

Hipoglicemiile

Rată scăzută a hipoglicemiilor

• 1/3 vs UKPDS

• În braţul de control glicemic intensiv nu a fost nici un caz

de hipoglicemie fatală

ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th

Modificarea greutăţii corporale

0.75 Kg (95% CI 0.56, 0.94); p<0.0001

Standard Intensive

We

igh

t (K

g)

75

76

77

78

79

80

Follow-up (Months)

0 6 12 18 24 30 36 42 48 54 60

• Greutate corporală medie nemodificată la pacienţii trataţi cu Gliclazid MR

• Scăderi uşoare în greutate la pacienţii trataţi standard

ADVANCE collaborative group. NEJM, published on line June 6th

Efectele clinice combinate ale controlului intensiv al glicemiei (Gliclazid MR) şi al tensiunii arteriale (Noliprel)

Scăderea cu 1/3 a nefropatiei

Scăderea cu 1/4 a mortalităţii cardiovasculare

Gli

claz

id M

R

Gli

claz

id M

R

No

lipre

l

No

lipre

l

ADA/EASD – Avocatul abordarii centrate pe

pacient pentru managementul hiperglicemiei

49

Abordări în managementului

hiperglicemiei: Mult mai

stringent

Mai puțin

stringent

Foarte motivat, aderent,

capacități excelente de auto-ingrijire

Mai puțin motivat, neaderent,

capacitatei scazutăe de auto-ingrijire

Scăzut Ridicat

Nou diagnosticat De lungă durată

Mare Mică

Absente Severe Puține / moderate

Absente Severe Puține / moderate

Disponibile Limitate

Atitudinea pacientului și

efortul preconizat de tratament

Riscul potential asociat cu

hipoglicemia, alte efecte adverse

Durata bolii

Speranța de viața

Comorbiditați importante

Complicații vasculare

Resurse, suportul acordat de sistem

ADA=American Diabetes Association; EASD=European Association for the Study of Diabetes. Adapted with permission from Inzucchi SE.1

1. Inzucchi SE et al. Diabetes Care. 2012;35:1364–1379.

Ghidul ADA/EASD: Puncte cheie • Obiectivele glicemice și tratamentul antihiperglicemic trebuie individualizat.

• Dieta, exercitiile fizice și educatia reprezintă fundatia oricărui program

terapeutic.

• Metformin este medicamentul de primă linie optimin în cazul în care nu există

contraindicații

• După metformin, există date limitate în vederea ghidării terapiei. Terapia

combinată cu un 1 - 2 antidiabetice orale sau injectabile suplimentare este

rezonabilă, cu scopul de a minimiza efectele secundare atunci când este posibil.

• Mulți pacienți vor necesita in cele din urma insulinoterapie în monoterapie sau

în combinație cu alți agenți pentru a menține controlul glicemic.

• Deciziile terapeutice trebuie să se facă în colaborare cu pacientul (dacă este

posibil), punându-se accent pe preferintele pacientului, nevoile și valorile

acestuia.

• Reducerea riscului cardiovascular trebuie să fie obiectivul major al

tratamentului.

50

ADA=American Diabetes Association; EASD=European Association for the Study of Diabetes.

1. Inzucchi SE et al. Diabetes Care. 2012;35:1364–1379.

Posibile avantaje ale

tratamentului combinat precoce1,2

• Obţinerea controlului glicemic într-un timp mai scurt

• Administrarea unor doze mai mici de compuși individuali

• Oportunitatea de a asocia agenţi antihiperglicemici orali cu mecanisme de acţiune complementare

9

1. Bailey CJ et al. Int J Clin Pract. 2005;59(11):1309–1316.

2. Bailey CJ et al. Diab Vasc Dis Res. 2009;6:283–287.

Ghidul ADA/EASD: Recomandari generale pentru

terapia antihiperglicemica la pacienții cu Diabet

Zaharat tip 21

Monoterapie Metformina

Terapia dublă

Metformin +

SU

Metformin + TZD

Metformin +

DPP-4i

Metformin +

GLP-1-RA

Metformin + Insulină (de obicei

bazal)

• Pentru pacientii cu o valoare initiala A1C ≥

9,0%, se ia în considerare terapia

combinată cu doi agenți (terapii

noninsulino) sau insulinoterapie

aUnless there are explicit contraindications.

ADA=American Diabetes Association; EASD=European Association for the Study of Diabetes;

DPP-4i=dipeptidyl peptidase 4 inhibitor; GLP-1-RA=glucagon-like peptide-1 receptor agonist; SU=sulfonylurea; TZD=thiazolidinedione.

1. Inzucchi SE et al. Diabetes Care. 2012;35:1364–1379.

• În cazul în care prin monoterapia cu

metformin nu se atinge tinta individualizată

A1C după aproximativ 3 luni, se adaugă

un al doilea agent

• Dacă terapia duală nu atinge ținta

individualizată A1C după aproximativ 3 luni,

se adaugă un al treilea agent, în conformitate

cu indicatiile aprobate

• În plus față de dietă, controlul greutatii, creșterea activității fizice:

• Nu toate clasele de medicamente se

regăsesc aici. Pentru informații

suplimentare vezi ghidul ADA/EASD.

55

Glyclada

Glyclada este gliclazida cu formulare cu eliberare modificata.

Dezvoltarea sa a fost bazat pe Krka know-how.

Glyclada conține gliclazidă de înaltă calitate care a fost certificat și de

Certificatul de Conformitate, eliberat de Directoratul European pentru Calitatea

Medicamentelor (cel mai inalt standard de calitate european).

Gliclada este terapeutic echivalent cu gliclazidă originala, care a fost dovedit

prin studii de bioechivalență pentru fiecare doză separat.

57

Evaluarea eficienței și siguranței tratamentului cu Glyclada în cazul pacienților cu diabet

zaharat tip II a fost realizată printr-un chestionar prospectiv derulat în condiții standard

de ambulator. Țara unde studiul a avut loc este Slovacia.1

Glyclada a fost adaugată terapiei existente1

47 de centre1

39 districte2

1738 pacienți1

Dar KRKA are si studiul sau propriu

Studiul GliSafe

• 1. Macko M. GliSafe: Non-intervention clinical efficacy and safety monitoring of Gliclada in diabetes mellitus type 2 patients therapy.

Retrospective study. Interná med. 2009; 9(4): 223

• 2. Data on file. Krka d.d., Novo mesto, Slovenia, 2009

•Distribuția regională2

•Distribuția reședințelor pacienților

58

Studiul Glisafe a ilustrat cum Glyclada reduce în mod

eficient nivelul glucozei a jeun

• Nivelul mediu al glucozei a jeun la finalul studiul: 6.7 mmol/l (120.6 mg/dl)1

• Dozajul mediu Glyclada la finalul studiului: 53.6 mg1

• În timpul studiului nu au fost înregistrate reacții adverse semnificative

9 din 10 medici au evaluat tratamentul cu Gliclada ca „very good“ ori „excellent“

Rezultatele studiilor Glisafe au fost publicate in 2009.

• FPG: nivelul matinal mediu al glucozei a jeun1,2

Relation between FPG and Gliclada daily dose

9.7

7.9

6.753.6

51.6

43.21st visit (0 months)

1st control visit

(after 1 month)

2nd control visit

(after 2 months)

Average FPG (mmol/l) Gliclada average daily dose (mg)

• 1. Macko M. GliSafe: Non-intervention clinical efficacy and safety monitoring of Gliclada in diabetes mellitus type 2 patients therapy.

Retrospective study. Interná med. 2009; 9(4): 223

• 2. Data on file. Krka d.d., Novo mesto, Slovenia, 2009 (reference refers to 1st visit and 1st control visit)

Glyclada®, tablete cu eliberare modificată 30 mg si 60 mg

Unicul cu ambele doze necesare pentru ajustarea dozei

Glyclada – unica gliclazida prezenta in

ambele doze

R Eldor, I. Raz. The Review of Diabetic Studies, 2009, , 6: 6-12

Conclusions:

No guideline, amendment or scoring system can replace

sound clinical judgment based on an intimate

knowledge and understanding of the patient

Tinte individualizate pentru A1c:

O noua metoda de a imbunatati riscul macrovascular si

glicemia fara hypoglicemie si crestere ponderala