An. II, Nr. 4-5 ZI:ARE ~I REVIST'E AROMANE LA SFAR$ITUL. S,E,CO'lUlUI XIX $1 A INCEPU'TUL S,EC,OlUlUI XX _ _ _ . , , _ , _ _ ~• . ~ _ _ • ; . < _ . . _ _. ' " . ; Tn secolul XIX arornanii, desi formau un grup numeros, locuiau ln spatii diferite, neal- catuind 0 comunitate compacta. Prezenta lor este semnalata In M cedonia, cu principalele centre - Bitolia, Crusova, Ohrida, Gramostea, Moscopole, Lunca, Osani, Moloviste etc. Tn Albania ei sunt mentionati in localitatile: " , Carvunari, Cerveni, Cavaia, Gramara ;;.a. Tn Epir si Thesalia au format grupuri compacte In localitatile Samarina, Perivoli,' Avdela, , Cutufani, Doliani, Darnasuli si Ameru Evaluarilo facute de istoriografia ro- mana estirneaza ca aroman!i sunt Tn jur de un milion ;;i jurnatate. Chestiunea nurnarului acestei etnii a fost 0 preocupare irnportanta atat pentru istoricii roman; cat ;;i pentru cei din Peninsula Bal anica. Istoricii straini sustin ca arornanii sunt in nurnar de 400.000, iar cei din unele state balcanice considera ca acestia sunt nesemnificativi ca numar. Cei mai multi arornani din Bulgaria s-au strarnutat In Dobrogea In urma tratatului rornano-bulqar de la Craiova din anul 194G. Astazi ln afara qranitelor Romaniei trai- esc intre 9 - 12 milioane de rornani, din care aproape un milion $i jumatate sunt arornani. Tragedia arornanilor a inceput In anul 1829 cand, prin tratatul de la drianopol, grecii au obtinut ir dependenta. Dupa acest eveni ent ei au declansat 0 alta rniscare prin care urrnareau Tncorporarea Macedoniei, Epirului, Thesaliei ;;i Albaniei, Tn anul'1881 Grec'ia a ocupat Th salia ;i Epirul, teritorii lo cu it e de arornani. In conceptia grecilor Peninsula Balcanica trebuia sa fie 0 "peninsula qreec« IT. Guvernul grec a dus '0 politica diferita fata d bu gari, sarbi ;;i arornani, folosind principiul "divide et impera". Atitudinea Greciei fata de prof. Gica Gica adversarii lor erau bulgarii ;; i sarbii. Tratamentul aplicat arornanilor de catre autoritatile qrecesti a dus la ruperea relatiilor rornano-elene ln anii 1887-1888, 1892-1896 si 1906-1911. Arornanii luptau pentru drepturi cetate- n sti egale cu celelalte natiu i din Imperiul Otoman, dorind autonomie culturala si nu fori marea unui stat propriu I n Peninsula Balcanica. Ei au avut 0 viata culturala si spiri- tuala care a dominat secolul XVIII In Balcani prin vestitul centru Moscopole. Tn a doua jurnatate a secolului XIX arornanii au infiintat scoli in Peninsula Balcanica ~i au tiparit manuale In romans :;;i arornana. Emanciparea culturala s-a facut ;;i prin editarea unor ziare ;;i reviste. Multe din ele au fost subventionate de statui roman, fiind tiparite Tn tara dar si tn Imperiul Otornan. Ziarele si revistele au fost redactate in Iimba rornana si I n dialect arornan. Tn G ecia unele ziare ;;i rev ste apareau tn qreaca si arornana deoarece autoritatile interziceau folasirea lim, bii romans. Unele ziare si reviste arornane au fost publicatii efemere ale unor asociatil ;; i sociotati cu sediul in Romania. Tn tudiul de fata prezentarea ziarelor si revistelor arornane se va face In ordine alfa- betica si nu cronoloqica. ALBINA PINDULUI - a aparut mai intai la Bucuresti, iar apoila Craiova, In doua serii, 1866 -1871 ~i 1875-1816, A fost 0 revista bilu- nara de "lliere, §tiinta §i erie": Redactorul revistei a ast Griqore N Grandea. La aceasta revista, care a publicat mult folclo arornan, a colaborat ;;i V . A. Urechia. , ALBUMUL MAC_EDO~OMAN - publi-
Tn secolul XIX arornanii, desi formau ungrup numeros, locuiau ln spatii diferite, neal-catuind 0 comunitate compacta. Prezenta loreste semnalata In Macedonia, cu principalelecentre - Bitolia, Crusova, Ohrida, Gramostea,Moscopole, Lunca, Osani, Moloviste etc. TnAlbania ei sunt mentionati in localitatile:
" ,Carvunari, Cerveni, Cavaia, Gramara ;;.a. TnEpir si Thesalia au format grupuri compacte Inlocalitatile Samarina, Perivoli,' Avdela,,Cutufani, Doliani, Darnasuli si Ameru.
Evaluarilo facute de istoriografia ro-mana estirneaza ca aroman!i sunt Tn jur de unmilion ;;i jurnatate. Chestiunea nurnaruluiacestei etnii a fost 0 preocupare irnportantaatat pentru istoricii roman; cat ;;i pentru cei dinPeninsula Balcanica. Istoricii straini sustin caarornanii sunt in nurnar de 400.000, iar cei dinunele state balcanice considera ca acestiasunt nesemnificativi ca numar.
Cei mai multi arornani din Bulgaria s-austrarnutat In Dobrogea In urma tratatuluirornano-bulqar de la Craiova din anul 1 9 4 G .
Astazi ln afara qranitelor Romaniei trai-esc intre 9 - 12 milioane de rornani, din careaproape un milion $i jumatate sunt arornani.Tragedia arornanilor a inceput In anul 1829cand, prin tratatul de la Adrianopol, grecii auobtinut ir dependenta. Dupa acest evenimentei au declansat 0 alta rniscare prin careurrnareau Tncorporarea Macedoniei, Epirului,Thesaliei ;;i Albaniei, Tn anul'1881 Grec'ia a
ocupat Thesalia ;;i Epirul, teritorii locuite dearornani. In conceptia grecilor PeninsulaBalcanica trebuia sa fie 0 "peninsula qreec« IT.
Guvernul grec a dus '0 politica diferita fata debulgari, sarbi ;;i arornani, folosind principiul"divide et impera". Atitudinea Greciei fata dearornani a fost greu de inteles deoarece
prof. Gica Gica
adversarii lor erau bulgarii ;; i sarbii.Tratamentul aplicat arornanilor de catre
autoritatile qrecesti a dus la ruperea relatiilorrornano-elene ln anii 1887-1888, 1892-1896 si1906-1911.
Arornanii luptau pentru drepturi cetate-nesti egale cu celelalte natiuni din ImperiulOtoman, dorind autonomie culturala si nu forimarea unui stat propriu In PeninsulaBalcanica. Ei au avut 0 viata culturala si spiri-tuala care a dominat secolul XVIII In Balcaniprin vestitul centru Moscopole.
Tn a doua jurnatate a secolului XIXarornanii au infiintat scoli in PeninsulaBalcanica ~i au tiparit manuale In romans :;;iarornana. Emanciparea culturala s-a facut ;;iprin editarea unor ziare ;;i reviste. Multe din eleau fost subventionate de statui roman, fiindtiparite Tn tara dar si tn Imperiul Otornan.Ziarele si revistele au fost redactate in Iimbarornana si In dialect arornan. Tn Grecia uneleziare ;;i reviste apareau tn qreaca si arornanadeoarece autoritatile interziceau folasirea lim,bii romans.
Unele ziare si reviste arornane au fostpublicatii efemere ale unor asociatil ;; i sociotaticu sediul in Romania.
Tn studiul de fata prezentarea ziarelor sirevistelor arornane se va face In ordine alfa-betica si nu cronoloqica.
ALBINA PINDULUI - a aparut mai intaila Bucuresti, iar apoila Craiova, In doua serii,
1866 -1871 ~i 1875-1816, A fost 0 revista bilu-nara de "lliere, §tiinta §i erie": Redactorulrevistei a fast Griqore N Grandea. La aceastarevista, care a publicat mult folclor arornan, acolaborat ;;i V . A. Urechia.
, ALBUMUL MAC_EDO~OMAN - publi-catie fondata ln anul 1880 sub redactia lui V .A
Urechia, cu concursul unui nurnar de aproape200 de colaboratori din tara !?i din strainatate.Este organ al "Societatii Macedo-Romane" 9ia aparat drepturile romanilor din PeninsulaBalcanica. Dintre colaboratorii din tara men-tionarn pe N. Desusianu, losif Vulcan, TascuIliescu, Anastasie Marinescu, T. G. Djuvara, B.P. Hasdeu, Veronica Miele, Maria Rosetti, A.D. Xenopol s.a.
Dintre colaboratorii straini care au scrisdespre aromani amintim pe Marie Nizet, VHugo 9i E. Legrand. In anul 1906 s-au expedi-at la Constantinopol 500 de exemplare dinprimul Album Macedo-Roman - care urmau safie date ca premii elevilor la starsitul anului
scolar. Cele 500 de exemplare erau ° donatiodin partea lui TG. Dabo, arornan dinConstanta.
, -ALMANAHUL MACEDO·ROMAN -
redactat la Constanta in anul 1900 9i laBucuresti in anii 1901-1903. Esfe primulalmanah pentru literatura ;;i cultura aromanilor.Comitetul director era alcatuit din T.G. Dabo,p. Vulcan, Tascu Sunda 9i N. Tacit.
Tn almanah sunt trecute inforrnatiidespre situatia scolilor si bisericilorarornane din Imperiul Otoman dar !?i creatiiin dialect arornan semnate de NU9i Tulliu,Costa Bellimace, George Murnu 9i TSunda.
AROMANUL - sub acest nume au
existat mai multe ziare In Bucuresti,Constanta, Turnu Magurele 9i Craiova.Mentionarn "Aromanul" - organ national alrornaniior din Peninsula Balcanica 9i care aaparut in Bucuresti in perioada 1910-1911 subrsdactia unui comitet. a qazeta saptarnanalanumita tot "Arotnenu!" a fost sernnalata laTurnu-Maqurele in perioada februarie-iunie1906. A fost interzisa de autoritatile localedeoarece avea ° tents nationalists.
CALENDARUL AR'OMANESC - revistaeditata de Societatea studentilor mace-,
dorornani din Bucuresti in anul 1910, in dialectarornan. Au fost tiparite doar patru numere princontributia unor distinsi colaboratori: George
Murnu, Nicolae lorga, P. Papahagi, MarcuBeza, luliu Valaori s.a. Revista a publicatportretele unor personalitati aromane care ausprijinit rniscarea culturala §i au aparat traditi-ile arornanesti.
CUVANTUL AROMANILOR - publi-catis politica, redactata la Bucuresti In perica-da februarie-iunie 1908. A fost editata de ungrup de aromani avand un tiraj foarte mic.
redactata de arornanli din Grecia, a aparut laSalonic tn perioada 1908 - 1910. Revista a fostcondusa de Nicolae Batzaria (director ::?ipro-prietar) care a fast 0 perioada senator de
. Istanbul. Tn anul 1909 publicatia a primit dinpartea statului roman 0 subventie de 6 000 delei (0 sur-ra foarte mare avand ln vedere va-loarea leului din acea perioada $ 1 faptul capretul unui exemplar era de 20 de bani).Subtitlul revistei era scris ln arornana "Easeuni oert tu septemene".
Cu ocazia Congresului AsociatieiCorpului Didactic ::?iBisericesc din Turcia dinanul 1909, a seos un supliment la 23 august1909 In care apare urrnatorul apel "Pentru/uminarea §i trezirea constiinte! noastre
rietionele prin tntiinieren de §eo/i §i biseticis-eu tecut lnsemnate saerifieii morale §i mate-ria/e. Este imperioasa necesitatea de a seintroduce dialeetul eromeri in scotile primere".La sfarsitul anului 1910 revista si-a Tncheiatactivitatea din lipsa fonduriior banesti.
FRATILIA - revista lunata aroma-,neasca redactata la Bitolia $i Bucuresti lnperioada februarie 1901- februarie 1902. Dupa
o scurta Tntrerupere a reaparut la SaIonic inperioada 1 ianuarie-1 martie 1903. -Cornitetulde redactie era alcatuit de N_ Batzaria (direc-tor), Nu::?iTulliu, N. Papahagi, P.Vulcan, N.Tacit, Ecaterina M_ Dimonie s.a.
FRATILIA INTRU DREPTATE - a vazut,lumina tiparului la Bucuresti, la 22 martie1880. Era un ziar saptarnanal cu subtitlulGazeta rornanilor de peste Balcani, iar de-
desubtul subtitlului era scris In arornana "eesiun! oerl pre seoietnene". Directorul ziarului afost v.A. Urechia, redactarea ln dialect arornanfiind tacuta de poetul Costa Belimace. Tnnurnarul 2 din 29 rnartie 1880 au fost publicateIn dialectul aroman, transpunerea fiind facutade Tascu lIiescu, "Miorita" ::?i"Soare/e §i luna".Tn ultimul numar din 22 august 1880, a fostpublicata poezia lui Mihalachi Niculescu,
devenita atat de cunoscuta qeneratiilor dearornani prin primul sau vers 'Spuni bregione ... n Este prima revista aromaneasca ::?i Inanul 2005 s-au implinit 125 de ani de laaparitia primului numar .
GRAI BUN - revista arornaneasca, cul-turala, editata un comitet arornan condus de
An. II, Nr. 4-5
N. Macedoneanu in anul 1906, la Bucuresti. Inanu! 1907 au aparut cateva numere subredactia lui N. Batzaria. T!ili inceteaza activi-tatea la sfarsitul anului 1907 din lipsa banilor.LUMINA - revista fondata in ianuarie 1903 deun comitet alcatuit din Dumitru Cosmulei(director), G. Zuca, N. Batzaria. StereCiumetti, T. Pucerea, C.N. Adam. Subtitlul er,~
"Revista ooouter« a romenitor din lmpetiuOtoman". Din anul 1904 director al revistei afast N. Batzaria. Tn nurnarul tntai al revisteicomitetul de redactie a publicat scopul si pro-gramul publicatiei din care redarn un fragment:"Vom lucra netintind seama de sacrificiile
s
ce trebuie sa Ie iecem, cstiiuztt! numai der
gandul binelui. Nu cuqetem la resptetemeieriele, csci acesta este ogorul care
aduce fericirea. Nu avem pretentiunee, c avom da fa lumina lucruri numai auzite §i
numai vedzute. LUMINA - avfmd un cuprinspedagogic-literar, va publica articole vari-ate, cautand sa intereseze pe cetitorii sel.Ideile po/itice nu-s! vor gasi ospitalitatea fanoi.
Trei sferturi din cuprinsul revisteivor fi scrise in limba romimeesce titerere $iun sfert numai in dialectul mecedo-romsn.A§a credem noi ce se va lati graiul roms-nesc eel curat si astfeJ se vor vedea frarialimbei din Regat cu cea din Macedonia. Vor.fi dorit uoii, poate,
carevista
safie scrise in
intregime in dialect, dar ecestie sa-§ieminteesce, ca tiice e mai mica de catmuma s! ca dialectele se pestreeze dar nuse cultive. Cu incredere §i iubire, rugampub/icul cititor sa-$i ia, dupa putere,aceasta reviste §i sa 0 aiba in cas a lui la locde cinste. "
Revista "Lumina" este considerate ceamai buna publicatie arornana. Tn paginile ei aupublicat nurnerosi intelectuali arornani dinMacedonia, din care rnentionarn pe Nida, oga, Zicu Araia (poezia vanqnelita), CostaBelimace (poezia Un cantle). Tn perioada 1907- 1908 revista a fost subventionata de statuiroman cu suma de 2 880 lei. La starsitu' anu-lui 1908 T~i Inceteaza aparitia.
ROMANUL DE LA PIND - qazetanationalista, pentru rornanii din dreapta
Dunarii. A aparut In anul 1903, la Bucuresti,sub conducerea lui N. Batzaria, In colaborarecu un grup de arornani din Turcia.
[n nurnarul 12 din 26 mai 1903 a fostpublicat articolul "Asaltu/ du§manulu;" din carereproducem un fragment:
"lnime iiociirul roman ar trebui sasimtii, ar trebui sa se revolte de infamiile §i
. nelegiuirile neomenosului· Fanariot, per-
J;idului grecoteiu, din partea cerore cetetuie
';r (~ '\-' R .s ' t . . Je l
d.Nn
romeneesce din Pind este asaltata cu furieintemete. Cefe petrecute fa Molovi$te nefac sa ne temem pentru bana (viata) noes-tre. Grecoteii vor sa ne distruga putinetebiserici in care se aude graiul nostru §i peurme are sa Ie fie usor sa ne rapeasca §i
scoetete. Biserica este piatra de la temeliepentru viete unei netiuni, mai ales pentruun popor evlavios. Ei, grecoteii, cauta sane Iipseesce de mica ptetricice, de caremisceree noestrii nationala se bucurii inBalcani. "
Tenta nationalista a revistei se poatevedea ~i din motto-u: scris deasupra titlului"Timeo danaos et dona terentes". Tntre anii1905-1906 fuzioneaza cu gazeta "RevistaMacedoniei", organ saptarnanal al Societatilde Cultura Macedo-Rornana. La sfarsitul anu-lui 1906 revine la vechea titulatura, iar din anul1911 sub titlu apare motto-ul "Ptin noi, pentrunoi". Nefiind subventionata de statui roman,revista a incercat sa reziste prin abonamente.In partea dreapta, langa titlu, era scris "Cinecumpara 3 numere consecutive este conside-rat ca abonat". T nanul 1912, anul primului
razboi balcanic, ziarul Isi tnceteaza aparitia.Unele ziare ~i reviste au aparut in lim-
bile franceza ~i enqleza pentru ca. "chestiuneaeromenilor sa fie cunoscuie tn TntreagaEuropa".
Cea mai irnportanta revista aromanaredactata tn limba franceza a fast Le Courrierdes Balkans, Organe des Interet roumains enTurquie. Revista a aparut tirnp de 7 ani, In
perioada 1904-1911, la Bucuresti, totalizand
F~l,·~tnnH:;~ilpuL·h(~~ltir f.lpare cu pdnnd c;n._luna.~-In ~.ant}~~ri_('190"3
-''\'f'n.t~t3t':nK~n~~i-;itt\, tJiH cornitetu1 e,i d{~; ,~{:~drn·eL~c}.nd pa rte , lntrc ahh, (~.i'\,/vbw, G, LUUt, N. B4"ria, St Ci;rmcili,r. Plh-~CJe,;,\,
C(; : ; ; ; \ l ; ; : ;~~~~jr l n ~ ~ ~ p ~ ' ! j : : : l~ ~ ~ ;; c : )~ \ '~ ,?~;~r~~t[~~~
1~l~l.;:;ond~icen::,t tf\t 1 s1ei trecc Nicc.i;.{f;B a t. a. ria ( vH f ~ )r uj N .Bnt~lrj2 ),i ~~~\jD) ?";{iz/c~a~H(1! pnn e-x.c t~~enUt de.]jter;'Hllr~1 pe.nTn.~
t~';:~i~~~:~~:::~~;mde rcvbte de 8C«~;t gen. \'n
(~urH :~dnd>e2Xi'_: : i , C c - ; , t t :f1i)JrU; (k~ ~·~ur ,:.d~,~<.~ri.::;tihl(~InJ i ; ; Je>: : iu . luTornan?
. I~H~!.~von1:.~.re-E.r(~,~n~?,.}r:,. ?C( ; ._~!~~,~~{3tts~d.b~Cuvjnnd. "LA 1R.1' U iII OR\" , ;;:u cares e d es c-ld f.ie n r. 1 ~din ~ulu11903~. in c~ar.ef;(~; ;e r ie In ttQ . a l le le ,;
n c:~~;, '~~:~:;~j~n~~:I~~~z~;: jJj~~::; t~1~~i\ ~;~: '}i 'ennurnai ~n ·~Iiale{:tu.lrna(:'f:(h)·j\J·rn[in~
Asa c;_-ede.IH H(}l Cf1 se 'V;J 1 : ~ , 1 . · !gr~ahi~rDJT1f.ir1e:,:tCf~~lc-unit . ~ , i~~stfciS (; v'~ iv~~de-a.-frJt-i;;l l -b - n b e i d in H .- .< ._ ~ ·g a tc'n ce a tE.nlVlacedonu,"
E~p'fY,:-:.cris de - (1', /:~h-:-~.Lpn~LUJn~j ' ~ J ; : _ :~)D~~:·11n1eT:t;J l vren;~i~ d t' :, sr r c ; c( )hl l! 'ronl~h;{~$tio<;~rn.ru.an.)Inf.tni~.suh~".~er;ti-Qn:Jt(~d e R _o rr iilr ;ia, !j-',:~n~n.a_l...'dt: l-L-trtLac:.:~rl~tri{'-lare COi'l~tiin~':l r(3Dj~tr-.;;:·3SC~i ;),
164 de numere. In primul nurnar din 5 iunie1904, Nicolae Papahagi, ln calitate de redac-tor-set, a expus programul sl scopul revistei:
"Noi suntem un popor care traie§tede mai multe secole in Macedonia Epir. , ,
Thesalia §i Albania. Originea noestre estelatina §i no; nespunem romeni, cu toate castreinti ne dau numele de cutovlehi. NoJ ampastrat intacte de-a lungul timpului carac-terul etnic propriu, obiceiurile, treditil!« ~idatinile noastre, limba noestrii, suntemromiin! §i vrem sa remimem asa. "
In anul 1905, prin iradeaua imperialadin 22 rnai, sultanul a recunoscut natiunea
arornana din Turcia: "Maiestatea Sa Impe-riala Sultanulluand in seeme rugile inettstespre Tronul Imperial de supu§ii' saieromsni, s-a indurat sa ordone ca, petemeiul drepturilor civile, ei sa se bucureca $; ceilal!; supusi musulmani. " .
La sfarsitul lunii mai 1905 revista LeCourrier des Balkans a publicat articolul "Un
triomphe" tn care se faceau aprecieri elo-gioase la adresa sultanului, ia.r ziua de 9/22mai a devenit ziua nationals a arornanilor dinPeninsula Balcanica. .
Revista a publicat erticote privitoare (a
istoria ~romfm'l\or din Macedonia, Epir, The-
salia. In anul 1909, Banca Nationala aRornanioi i-a trimis lui N. Papahaqi suma de2.500 lei ca subventie.
Pana la razboaiele balcanice din anii1912-1913 au mai aparut ~i alte ziarearornane. Merita mentionate Armetoti! Dimen-
. , "darea, Ecoul Macedoniei (revista In care NU$iTulliu a publicat in dialect arornan romanul"Morminte (ara cruce"), Flambura (revista con-
dusa de loan Foti), Ffambura Pindului (revistaredactata de studentii arornani aflati la studii InRomania), Lilicea Pfndului (revista' la care aucolaborat Marcu Beza, Tache Cociona, NuslTulliu), Lumina (revista liceului roman din-Bitolia tn care a debutat Nida Boga, autorulvestitei epopei Voshopole), Macedonia(revista In care Costa Belimace a publlcatpoezia "Dimenderee oerinteesci; ", cevenita
imnul aromanllor de pretutindeni).Razboaiele balcanice au dus la dispa-ritia multor ziare ~i reviste arornane.Conferinta de pace din 1913 de la Bucuresti,prezidata de Titu Maiorescu, specifica lntr-oanexa a tratatului obliqatia tarilor semnatarede a proteja drepturilor arornanilor. In anul1914 a Tnceput primuI razboi mondial, iar laConferinta de Pace de la Paris din anii 1919-1920 drepturile arornanilor au fost uitate.Arornanii au pierdut §i putinele drepturicucerite pana In anul 1912. In perioada inter-belica unele publicatii arornanesti sl-au contin-uat existenta. Printre ele amintim "PeninsulaBetcenice", "Graiul Macedoniei", "Revistaermeneesce", "Armeioii", "Dimetuietee" etc.
Bibliografie selectiva:* Raduica Georgeta; Raduica Nicolae -Dictioneru! preset romenest!* Berciu Dreqhlcescu Adina - Romenii dinBalcani* Un veac de poezie aromana
