Ghidul -...

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT „GRIGORE GHICA

VODĂ”

Iași, Str. Nicolae Bălcescu nr. 19 cod 700117

Telefon/fax: 0232.219516 e-mail: [email protected]

Ghidul EXAMENULUI DE ABSOLVIRE 2019

Calificarea profesională: asistent medical de farmacie

Ediția a VII-a Ediție revizuită și adăugită

Coordonatori:

Prof. Edmond Ciumaşu

Prof. Mihaela Postelnicu

Farm primar Daniela Șfichi

Școala Postliceală Sanitară ”Grigore Ghica-Vodă” din Iași

Ghidul examenului de absolvire 2017 –calificarea profesională asistent medical de farmacie

2

ISBN.........

Editura...........

Copertă și tehnoredactare:

Tania Bararu

Mihaela Postelnicu



3

ARGUMENT

Această lucrare a fost elaborată pe baza Curriculum-ului și a

Standardelor de Pregătire Profesională pentru calificarea profesională asistent

medical de farmacie, (nivel 5) aprobate prin OMEdC Nr. 5042/27.09.2005.

Ghidul examenului de absolvire 2019 pentru calificarea profesională

asistent medical de farmacie (aflat în acest an la cea de a șaptea ediție)

apare ca urmare a experiențelor dobândite în desfășurarea acestui examen în

ultimii ani. Dorința de a oferi un instrument de lucru util și complet elevilor

noștri și cadrelor didactice, ne-au determinat să concepem această lucrare.

Scopul principal a avut în vedere o evaluare fidelă și obiectivă a nivelului

dobândirii competențelor de către absolvenții acestei specializări.

Cum se va derula examenul de absolvire în sesiunea iunie - iulie

2019 ?

În anul școlar 2018-2019 examenul de absolvire se desfășoară în

baza OMEN nr. 5005/2.12.2014 privind Metodologia de organizare și

desfășurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a

absolvenților învățământului postliceal și a OMEN nr. 4824 / 30.08.2018

privind aprobarea graficului de desfășurare a examenelor de certificare a

învățământului profesional și tehnic preuniversitar în anul școlar 2018-2019.

Facem precizarea că Metodologia și Calendarul pot suferi modificări

în fiecare an școlar.

Care este calendarul examenului de absolvire din sesiunea iunie -

iulie 2019 ?

Înscrierea candidaților 18 – 21 iunie 2019

1. Desfășurarea PROBEI PRACTICE 24 - 28 iunie 2019

2. Desfășurarea PROBEI SCRISE 1 iulie 2019

Afișarea rezultatelor la proba scrisă 2 iulie 2019

Depunerea și soluționarea contestațiilor 2-3 iulie 2019

3. SUSŢINEREA PROIECTULUI 4-5 iulie 2019

Afișarea rezultatelor finale 8 iulie 2019



4

Care sunt probele examenului de absolvire?

Examenul de absolvire cuprinde 3 probe, în ordine:

proba practică

proba scrisă

susținerea unui proiect

Cum se desfășoară proba practică?

Detaliile le găsim în PARTEA I a lucrării.

Proba practică se desfășoară în data de 24 iunie 2019 în laboratorul

de farmacie al școlii și constă în extragerea unui bilet de examen care

cuprinde subiecte specifice. Candidații vor trata subiectele în fața comisiei de

examen, care va urmări o evaluare cât mai fidelă a competențelor practice

dobândite de către elevi pe parcursul celor trei ani de studiu.

Rezultatul probei practice se apreciază cu note de la 1 la 10 și nu

poate fi contestat.

Nota minimă de promovare a probei practice este 6 (șase)

Promovarea probei practice dă dreptul candidaților să susțină

următoarea probă, cea scrisă.

Cum se desfășoară proba scrisă? Detaliile le găsim în PARTEA a II-a a lucrării.

Proba scrisă se desfășoară în data de 1 iulie 2019, începând cu ora

9,00 și cuprinde itemi de evaluare (întrebări tip grilă) din modulele de

specialitate prevăzute de curriculum.

Comisia metodică de farmacie din școală va înainta comisiei județene

de evaluare și certificare, cu 30 de zile înainte de începerea examenului, 3

variante de subiecte, însoțite de baremele de corectare și notare. Fiecare

variantă de subiecte va cuprinde 90 de itemi de evaluare din module de

specialitate

Cei 270 de itemi de evaluare ( 3 variante x 90 de itemi de evaluare ) vor

fi selectați de către comisia de examen din itemii cuprinși în lucrarea de față.

Itemii de evaluare au o singură variantă de răspuns corect a) sau b)

sau c) sau d). Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. La final,

punctajul obținut se transformă în notă (de exemplu, 90 de puncte obținute,

înseamnă nota 9,00). Se acordă 10 puncte din oficiu.

Proba scrisă durează 3 ore.

Nota minimă de promovare este 5 (cinci).

Rezultatul probei scrise poate fi contestat.



5

Cum se desfășoară susținerea proiectului ?

Detaliile le găsim în PARTEA a III-a a lucrării.

Pe parcursul ultimului semestru de studiu ați redactat partea scrisă a

proiectului, cu respectarea structurii stabilite în cadrul catedrei de farmacie.

Proiectul a fost monitorizat de către îndrumătorul lucrării care a completat o

FIŞĂ DE EVALUARE (părțile I-III) pe parcursul elaborării acesteia. Partea

a IV a fișei de evaluare Aprecierea prezentării susținerii orale a proiectului

va fi completată de către comisia de examen.

La examen ( 4 iulie 2019 ) va trebui să prezentați sintetic, echilibrat și

argumentat proiectul pe care l-ați întocmit. Este bine să sintetizați din timp

varianta scrisă a proiectului de absolvire, astfel încât să realizați o

comunicare orală clară, coerentă și fluentă. Atenție! Nu citiți sinteza pe care

o faceți. Încercați să prezentați liber, argumentat. Modul în care prezentați

proiectul de absolvire se notează în partea a IV-a a fișei de evaluare a

proiectului. După prezentarea părții scrise a proiectului, comisia de examen

va adresa candidatului întrebări cu referire la tema care a fost aleasă.

Proiectul este notat cu note de la 1 la 10.

Nota minimă de promovare a probei de susținere a proiectului este 6

(șase) și nu poate fi contestată.

Media generală minimă de promovare a examenului de absolvire este 6

(șase)!

Facem o observație: Curriculumul în baza căruia v-ați pregătit

cuprinde 31 de module ( în curriculum ele apar notate cu cifre romane,

XXXI): în anul I de studiu se studiază 11 ( XI ) module, în anul II se studiază

10 ( X) module, în anul III se studiază 10 (X) module. Nu veți găsi formulate

întrebări grile din toate aceste module. Unele fac parte din pregătirea

dumneavoastră generală, competențele dobândite la aceste module

interferând cu cele dobândite la modulele de specialitate, fiind aplicate sub

diverse forme pe parcursul desfășurării examenului de absolvire.

De exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul I din anul II

Comunicare profesională în limba modernă, dar competențele dobândite la

acest modul pot fi aplicate atunci când consultați surse bibliografice în limbi

moderne. Un alt exemplu, nu există întrebări grilă din Modulul VII din anul

II Tehnologia informației și comunicării, dar dumneavoastră aplicați

competențele dobândite la acest modul atunci când redactați partea scrisă a

proiectului de absolvire. Exemplele pot continua. În mod explicit sau



6

implicit, toate cele 31 (XXXI) de module se regăsesc, sub o formă sau alta,

în desfășurarea examenului de absolvire.

În perioada 30 mai – 31 mai 2019 se desfășoară simularea

examenului de absolvire Simularea este benefică atât pentru elevi cât și

pentru organizatori. Elevii intră în atmosfera de examen și pot stabili nivelul

de pregătire la care se situează. Organizatorii pot constata eventualele

deficiențe și pot lua măsuri pentru remedierea lor.

Vreau să adresez pe această cale mulțumiri tuturor celor care au făcut

posibilă apariția acestei lucrări. La ea și-au adus contribuția cadre didactice

ale școlii, farmaciști, medici, profesori, asistenți medicali de farmacie.

Vă dorim mult succes !

Prof. Edmond CIUMAŞU

Directorul Școlii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica-Vodă” din Iași



7

Lista competențelor curriculumului

asistent medical de farmacie

Aprobate prin OMEdC nr. 5042/27.09.2005

Pentru fiecare din cele 31 de module cuprinse în curriculum sunt stabilite

competențe specifice, în total 116. Dintre acestea, se vor alege competențele

specifice utilizate la elaborarea proiectului de absolvire, în funcție de tema aleasă.

1. Definește obiectul tehnologiei farmaceutice şi a conexiunilor cu celelalte

discipline, analizează evoluția medicamentului şi actului farmaceutic.

2. Explică noțiunile de remediu, medicament şi forma farmaceutică.

3. Descrie modul de prescriere, preparare şi eliberare a medicamentului din farmacie.

4. Descrie principalele operații generale si specifice farmaceutice.

5. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați.

6. Identifică şi numește modificările observate la inspecția generală

7. Recunoaște manifestările cauzate de diferite afecțiuni

8. Analizează noțiunile generale despre plantele medicinale

9. Descrie părțile de plante medicinale utilizate în terapeutică

10. Explică metodele tehnologiei de obţinere a produselor vegetale

11. Descrie formularea soluţiilor medicamentoase şi a solvenţilor.

12. Clasifică şi prepară soluţii medicamentoase

13. Definește şi prepara soluţii administrate pe mucoase.

14. Enumera metodele de extracţie din produsele vegetale.

15. Analizează combinaţiile chimice cu acţiune farmaceutică a elementelor din

tabelul lui Mendeleev.

16. Descrie aspectele fizice –chimice ale compuşilor anorganici farmaceutice.

17. Explica acţiunea farmaceutică a combinaţiilor chimice anorganice.

18. Descrie noțiunile de farmacologie generală (forme medicamentoase,

compoziție etc.)

19. Explică noțiunile de farmacocinetică ( absorbţia, metabolizarea, eliminarea)

20. Descrie acţiunea, efectele şi mecanismele de acţiune ale medicamentelor

21. Explică reacțiile adverse şi incompatibilitățile

22. Analizează noțiunile generale despre glucide, poliuronide şi heterozide

23. Recunoaște uleiurile volatile şi plantele din care provin

24. Stabilește importanță vitaminelor pentru sănătate şi numește plantele din care provin

25. Specifică originea lipidelor şi modul lor de obţinere

26. Descrie diferitele tipuri de alcaloizi

27. Demonstrează bazele farmacocinetice ale unui medicament

28. Determina bazele farmacodinamice şi farmacoterapeutice ale medicamentelor

29. Identifica bazele farmacotoxicologice

30. Indică farmacografia unui medicament

31. Clasifică medicamentele în funcție de mecanismul şi locul de acţiune

32. Specifica bazele unei recomandări

33. Explica noțiunea de forma farmaceutică sterilă şi respectă normele de

asepsie conform standardelor în vigoare.



8

34. Descrie formele farmaceutice injectabile şi perfuzabile.

35. Descrie metodele de preparare a soluţiilor oftalmice – colire în industria

farmaceutică.

36. Enumeră clasele de substanţe organice cu acţiune pe sistemul nervos central

37. Caracterizează substanțele din punct de vedere fizico-chimic

38. Descrie structura chimică a substanţelor organice cu acţiune pe sistemul

nervos central

39. Clasifica substanțele în funcție de acţiunea asupra sistemului nervos central

40. Prezintă acţiunea farmacodinamica a substanţelor

41. Precizează condițiile de conservare şi păstrare

42. Precizează rolul plantelor medicinale în fitoterapie

43. Explică metodele de obținere a preparatelor farmaceutice prin extracția

produselor vegetale

44. Descrie efectele fiziologice şi terapeutice ale principiilor active din plantele medicinale

45. Descrie şi clasifică soluțiile coloidale.

46. Enumera şi aplică tehnicile de preparare a formelor farmaceutice - emulsii şi suspensii

47. Descrie şi clasifică unguentele şi supozitoarele ca sisteme eterogene.

48. Definește şi aplică tehnicile de preparare a formelor farmaceutice - pulberi

49. Identifică şi descrie formele farmaceutice sub formă de capsule şi granulate după FR X

50. Definește şi aplică tehnicile de preparare a formelor farmaceutice – pilule

51. Identifică şi definește principalele tipuri de reacţii adverse produse de medicamente

52. Analizează tipurile de reacţii adverse/ toxice în conformitate cu normele acceptate

53. Descrie elemente clinico-terapeutice conexe tipurilor de reacţii adverse

54. Clasifica substanțele chimice organice în funcție de structură

55. Descrie substanțele farmaceutice organice din punct de vedere fizico-chimic

56. Analizează substanțele organice în funcție de acţiune

57. Explică acțiunea substanțelor cu un anumit nucleu organic

58. Specifica condițiile de conservare

59. Definește formele farmaceutice comprimate.

60. Descrie formele farmaceutice numite comprimate acoperite – drajeuri.

61. Studiază formele farmaceutice solide cu acţiune modificată.

62. Clasifica preparatele pentru îngrijirea feței.

63. Prepară forme farmaceutice pentru ten.

64. Descrie preparatele pentru îngrijirea corpului.

65. Prepara forme farmaceutice pentru îngrijirea corpului.



9

Partea I

GHIDUL

Examenului de absolvire 2019

calificarea profesională:


Proba practică

Teme pentru proba practică

Model de evaluare probă practică



10

PROBA PRACTICĂ

Teme pentru examen de absolvire 2019

Farmacoterapie

1. Acetilcisteina

2. Acid acetilsalicilic

3. Alprazolam

4. Ambroxol

5. Amiodarona

6. Amoxicilina

7. Ampicilina

8. Augmentin

9. Azitromicina

10. Benzilpenicilina

11. Bromhexin

12. Cafeina

13. Carbamazepina

14. Carbonat acid de sodiu

15. Cefuroxim

16. Celecoxib

17. Ciprofloxacina

18. Claritromicina

19. Codeina

20. Cotrimoxazol (sulfametoxazol+trimetoprim)

21. Dextrometorfan

22. Diazepam

23. Diclofenac

24. Digoxina

25. Doxiciclina

26. Drotaverina

27. Enalapril

28. Erdosteina

29. Eritromicina

30. Extract de ginkgo biloba – Tanakan

31. Fenobarbital

32. Fluoxetina

33. Furazolidona

34. Gentamicina

35. Ibuprofen



11

36. Ketotifen

37. Loperamid

38. Loratadina

39. Metamizol

40. Metoclopramid

41. Montelukast

42. Nicergolina

43. Nifedipina

44. Nistatina

45. Nitroglicerina

46. Omeprazol

47. Oxacilina

48. Pantoprazol

49. Papaverina

50. Paracetamol

51. Piracetam

52. Tramadol

53. Trimebutina

54. Trimetazidina

55. Vitamina A

56. Vitamina B6

57. Vitamina C

58. Vitamina D

59. Vitamina E

60. Vitamina K

Tehnica farmaceutica

1. Capsule - monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

2. Capsule – definiție și clasificare

3. Capsule operculate – avantaje și dezavantaje

4. Comprimate - monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

5. Comprimate – definiție și clasificare

6. Comprimate – avantaje și dezavantaje

7. Comprimate efervescente

8. Comprimate orodispersabile

9. Emulsii – monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

10. Emulsii – definiție și clasificare

11. Emulsii – avantaje și dezavantaje

12. Granulate - monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

13. Granulate – definiție și clasificare

14. Granulate – avantaje și dezavantaje

15. Oculoguttae (picături pentru ochi) - monografia generală Farmacopeea

Română Ed. X



12

16. Oculoguttae (picături pentru ochi) – definiție și clasificare

17. Oculoguttae (picături pentru ochi) – avantaje și dezavantaje

18. Oculoguttae ( picături pentru ochi) – sterilitate

19. Otoguttae (picături pentru ureche) – monografia generală Farmacopeea

Română Ed. X

20. Otoguttae (picături pentru ureche) – definiție și clasificare

21. Otoguttae (picături pentru ureche) – avantaje și dezavantaje

22. Preparate injectabile - monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

23. Preparate injectabile – definiție și clasificare

24. Preparate injectabile – avantaje si dezavantaje

25. Preparate injectabile – sterilitate

26. Preparate injectabile – apirogenitate

27. Preparate perfuzabile - monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

28. Preparate perfuzabile – definiție și clasificare

29. Preparate perfuzabile – avantaje și dezavantaje

30. Preparate perfuzabile și injectabile – diferențe

31. Pulberi – monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

32. Pulberi – definiție și clasificare

33. Pulberi – avantaje și dezavantaje

34. Pulberi – operații generale la preparare (definiți și enumerați operațiile)

35. Rhinoguttae (picături pentru nas) – monografia generală Farmacopeea

Română Ed. X

36. Rhinoguttae (picături pentru nas) – definiție și clasificare

37. Rhinoguttae (picături pentru nas) – avantaje și dezavantaje

38. Siropuri – monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

39. Siropuri – definiție și clasificare

40. Siropuri – avantaje și dezavantaje

41. Siropul simplu

42. Soluții – monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

43. Soluții – definiții și clasificare

44. Soluţii – avantaje și dezavantaje

45. Sterilizarea cu vapori de apă sub presiune

46. Sterilizarea prin căldură uscată

47. Sterilizarea prin filtrare

48. Sterilizarea cu gaz

49. Supozitoare – monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

50. Supozitoare – definiție și clasificare

51. Supozitoare – avantaje și dezavantaje

52. Suspensii - monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

53. Suspensii – definiție și clasificare

54. Suspensii – avantaje și dezavantaje

55. Suspensii – fenomene de instabilitate fizică

56. Suspensii – badijonaj bucal și pastă cu apă



13

57. Unguente – monografia generală Farmacopeea Română Ed. X

58. Unguente – definiție și clasificare

59. Unguente – avantaje și dezavantaje

60. Unguentul simplu



14

MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ Obiectiv evaluat Tehnica / procedura Punctaj

1) Farmacoterapie

~ Încadrarea medicamentului în grupa terapeutică 1

~ Indicații

~ Contraindicații 1

~ Precauții

~ Atenționări 1

~ Posologie – doze si mod de administrare 1

~ Reacții adverse 1

2) Tehnica

farmaceutică

~ A enunțat corect şi complet definiția formei

farmaceutice

~ A descris şi identificat corect şi complet forma

farmaceutică

1

~ Calea de administrare

~ A enunțat corect avantajele şi dezavantajele formei

farmaceutice

1

~ Prepararea formei farmaceutice conform FRX

~ Enumerarea substanțelor auxiliare şi descrierea lor 1

~ A evidențiat caracteristicele şi controlul calității

~ Depozitare, expediție, transport 1

~ Biodisponibilitatea substanțelor medicamentoase din

forma farmaceutică

~ Exemplificarea rețetelor magistrale (acolo unde este

cazul)

1

Total puncte 10



15

Partea a II-a

Ghidul

Examenului de absolvire 2019

calificarea profesională:


Proba Scrisă

Grile cu itemi de evaluare

Răspunsuri



16

GRILE CU ITEMI DE EVALUARE

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul V.

Propedeutică farmaceutică și operații generale în practica farmaceutică

Farm. Alexandrescu Olimpia → Itemi de evaluare

1. O substanță delicvescentă:

a) Absoarbe vaporii de apă din atmosferă

b) Se dizolvă în propria apă de cristalizare

c) Este incoloră și inodoră

d) Pierde apă de cristalizare

2. Conform FRX „la loc răcoros” înseamnă:

a) 2-8°C

b) 8-15°C

c) 15-25°C

d) 30-40°C

3. „Recipientele bine închise” (FRX):

a) Evită contaminarea cu vapori

b) Evită contaminarea cu microorganisme

c) Evită contaminarea cu gaze

d) Evită contaminarea cu lichide și solide

4. O linguriță corespunde la un volum aproximativ de:

a) 5 ml apă

b) 15 ml apă

c) 20 ml apă

d) 50 ml apă

5. Etichetele pentru preparatele de uz extern au culoare:

a) Neagră cu margini albe

b) Albă cu margini negre

c) Roșie

d) Albastră

6. Ce formă farmaceutică are cea mai mare biodisponibilitate?

a) Soluția

b) Comprimatul

c) Capsula

d) Suspensia

7. După specificul activității farmaciile nu pot fi:

a) De circuit deschis

b) De circuit închis

c) Comunitare

d) De circuit continuu

8. Farmaciile de circuit închis se găsesc în:

a) Centre comerciale



17

b) Gări

c) Spitale

d) Apropierea spitalelor

9. În farmacie nu există:

a) Oficina

b) Receptura

c) Spațiu de fumat

d) Depozit

10. Oficina este:

a) Încăperea accesibilă pacienților

b) Încăperea în care se prepară preparatele oficinale

c) Locul unde se păstrează FRX

d) Încăperea oficială de depozitare a surplusului de medicamente

11. Etichetele pentru preparatele de uz intern au culoare:



c) Roșie

d) Albastră

12. Receptura este:

a) Încăperea în care se face recepția medicamentelor

b) Încăperea în care se eliberează rețetele compensate și gratuite

c) Încăperea în care se prepară medicamentele magistrale

d) Încăperea în care se consiliază pacientul

13. Substanțele toxice și stupefiante se păstrează la:

a) Venena

b) Separanda

c) Loc accesibil pacientului

d) Nu necesită spațiu special de depozitare

14. Substanțele puternic active se păstrează la:

a) Venena

b) Separanda

c) Loc accesibil pacientului

d) Nu necesită spațiu special de depozitare

15. FRX reprezintă:

a) Nomenclatorul de medicamente din România

b) Organizația Farmaciștilor din România

c) Farmacopeea Română ediția X

d) Farmacopeea Română prima ediție

16. Medicamentul (OMS):

a) Orice substanță chimică sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat în

vederea modificării sau explorării unui sistem fiziologic sau a unei

stări patologice, în interesul subiectului căruia îi este administrat



18

b) Orice substanță sau produs vegetal utilizat sau destinat a fi utilizat în



c) Orice substanță sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat în vederea

modificării sau explorării unui sistem fiziologic sau a unei stări

patologice, în interesul subiectului căruia îi este administrat

d) Orice substanță sau produs neutilizat sau nedestinat a fi utilizat în



17. DCI reprezintă:

a) Denumirea chimică internațională a substanței active

b) Denumirea comună internațională a substanței active

c) Documentația comună internațională de care are nevoie o substanță

activă pentru a fi aprobată

d) Diminutivul comun internațional care ușurează globalizarea

substanței active

18. După modul de formulare, medicamentele sunt:

a) Oficinale

b) Stupefiante

c) Oficiale

d) Toxice

19. Medicamentele magistrale:

a) Se prepară în industrie

b) Se prepară în oficină

c) Se prepară în receptură

d) Se prepară în bucătărie

20. Scopul amestecării este:

a) Reducerea dimensiunii particulelor

b) Solubilizarea substanței active

c) Omogenizarea formelor farmaceutice

d) Sterilizarea formelor farmaceutice

21. Câte site oficializează FRX?

a) 8

b) 9

c) 5

d) 10

22. Ex tempore presupune:

a) Prepararea medicamentului înainte de administrare

b) Perioada de valabilitate foarte mare, de minim 10 ani

c) Prepararea medicamentului după administrare

d) Prepararea medicamentului doar în farmacie



19

23. Rp. din invocație înseamnă:

a) Rețetă

b) Receptură

c) Recepție

d) Recipe (în limba latină)

24. OTC-urile sunt:

a) Medicamente care au nevoie de rețetă specială pentru a fi eliberate

b) Medicamente care se pot elibera la cerere fără rețetă

c) Medicamente care se administrează doar intern

d) Medicamente care se administrează doar extern

25. Părțile unei rețete sunt următoarele, cu excepția:

a) Antet

b) Prescripția

c) Subscripția

d) Suprascripția

26. Intravaginal este o cale de administrare:

a) Parenterală

b) Internă

c) Externă

d) Per os

27. Conform FRX „la temperatura camerei” înseamnă:

a) 2-8°C

b) 8-15°C

c) 15-25°C

d) 30-40°C

28. Peambalajul medicamentelor industriale – sunt obligatorii următoarele

elemente, cu excepția:

a) Termenului de valabilitate

b) Denumirea substanței medicamentoase

c) Parafa medicului prescriptor

d) Numărul lotului de fabricație

29. Rețeta:

a) Nu are valoare de act legal

b) Reprezintă indicația scrisă a farmacistului către medic

c) Conține modul de administrare și durata tratamentului

d) Întotdeauna conține un singur medicament

30. De la administrare până la apariția efectului farmacodinamic, medicamentul

străbate:

a) O fază

b) 2 faze

c) 3 faze

d) 4 faze



20

31. În farmaciile de circuit deschis medicamentele se pot elibera:

a) Numai pe bază de prescripție

b) La cerere, dar din categoria psihotropelor

c) Pe bază de prescripție medicală

d) Pe condici de prescripție

32. Precizați varianta corectă în ceea ce privește calea parenterală:

a) Nu necesită personal calificat

b) Presupune administrarea injectabilă și perfuzabilă

c) Necesită corectarea gustului și mirosului

d) Presupune administrarea în picături

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul V.

Propedeutică farmaceutică și operații generale în practica farmaceutică

Farm. specialist Roșu Andreea → Itemi de evaluare

33. Pe eticheta medicamentelor care se eliberează pe bază de rețetă, care se reţine

în farmacie, se regăsește simbolul:

a) P6L

b) PRF

c) PS

d) OTC

34. Următorul enunț despre medicamentele utilizate „off-label” este incorect:

a) Prescrierea off-label pentru medicamentele înregistrate înseamnă

utilizarea lor înafara indicațiilor terapeutice aprobate şi cuprinse în

RCP

b) Prescrierea off-label nu este implicit ilegală, dar trebuie fundamentată

profesional

c) Este permisă promovarea de către companiile producătoare utilizarea

off-label

d) Expertiza clinică de calitate a utilizării off-label oferă frecvent

argumente pentru aprobarea unor noi indicaţii terapeutice

35. Următorul enunț despre dispozitivele medicale este incorect:

a) Dispozitivele medicale exercită o acţiune fizică, mecanică, electrică

b) Au rol de suport, barieră, monitorizare, administrare sau facilitare a

administrării tratamentului

c) În farmacie se găsesc dispozitive medicale consumabile şi non-

consumabile

d) Își îndeplinesc acţiunea principală prevăzută prin mijloace

farmacologice, imunologice, metabolice

36. Fac parte din categoria dispozitivelor medicale consumabile următoarele, cu

excepţia:

a) Termometre

b) Teste de sarcină



21

c) Teste de ovulaţie

d) Sonde vezicale

37. Sunt sisteme de închidere a medicamentelor „child-resistant” următoarele, cu

excepţia:

a) „Snap-safe”

b) „Click-look”

c) „Pop-lock”

d) Capace fără filet

38. Următoarele medicamente se măsoară prin unități biologice standardizate

internațional, cu excepţia:

a) Insulină

b) Penicilina G

c) Gentamicină

d) Heparine fracţionate

39. Cele mai importante categorii de produse de sănătate care fac obiectul

activităţii farmaciei sunt următoarele, cu excepţia:

a) Medicamente de uz uman

b) Produse alimentare clasice

c) Produse alimentare cu statut special

d) Dispozitive şi aparate medicale

40. Prin condici de aparat se înţelege:

a) Prescripţiile medicale individuale pentru pacienţii internaţi

b) Prescripţiile de produse de sănătate necesare consumului întregii

secții de spital

c) Prescripţiile medicale individuale pentru pacienţii din ambulator

d) Prescripţiile pentru stupefiante

41. Triunghiul echilateral de culoare neagră, cu vârful în jos, de pe eticheta unui

medicament semnifică:

a) Medicament de uz uman care se supune unei monitorizări

suplimentare

b) Medicament de uz uman care are şi uz veterinar

c) Medicament de uz uman orfan

d) Medicament de uz uman interzis pentru administrare gravidelor

42. Formularul pe care se prescriu preparatele psihotrope din tabelul III (legea

339/2005) are culoare:

a) Galbenă

b) Albă

c) Verde

d) Roz



22

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul VII - Farmacognozie generală

Farm. specialist Sajin Ana Maria → Itemi de evaluare

43. Opiul este un produs natural care reprezintă:

a) O rezină extrasă din capsulele de Papaver somniferum

b) Latexul concretizat recoltat de la capsulele de mac imature

c) Extractul din partea aeriană a macului ajuns la maturitate

d) Latexul de la specia Papaver rhoeas

44. Produsul Secale cornutum reprezintă:

a) Hifele ciupercii Claviceps purpurea

b) Fructele speciei Secale cereale

c) Sporii ciupercii Claviceps purpurea

d) Scleroții speciei Claviceps purpurea

45. Care din produsele vegetale provin de la Rosa canina?

a) Rosae fructus

b) Cynosbati fructus

c) Rosae folium

d) Carvi fructus

46. Opium se obține prin incizarea capsulelor de mac imature ale plantei:

a) Papaver bracteatum

b) Papaver somniferum

c) Papaver orientale

d) Papaver rhoeas

47. Denumirea populară a speciei Humulus lupulus este:

a) Mutulică

b) Lupoaică

c) Măselariță

d) Hamei

48. Sub ce forme nu este folosit în terapeutică produsul Hyperici herba?

a) Soluție injectabilă

b) Comprimate

c) Pulbere pentru infuzii

d) Unguente

49. De la care specie se recoltează frunzele de mătrăgună?

a) Datura innoxia

b) Datura stramonium

c) Hyoscyamus niger

d) Atropa belladonna

50. Recoltarea produselor vegetale de tip „folium” se face:

a) Dimineața

b) Seara

c) Pe timp noros

d) Înainte de înflorire



23

51. Recoltarea scoarțelor nu se face prin:

a) Secționare longitudinală

b) Secționare transversală

c) Incizare

d) Ciupire

52. Produsul vegetal Ginseng radix se recoltează în:

a) Primul an de vegetație

b) Al 4-5 an de vegetație

c) Al doilea an de vegetație

d) Imediat după înflorire

53. Care parte de plantă nu face parte din categoria organelor subterane?

a) Radix

b) Fructus

c) Bulbus

d) Tuber

54. Care din afirmațiile referitoare la produsul vegetal este adevărată?

a) Reprezintă organul plantei supus unor prelucrări, uscat după recoltare

și folosit la prepararea de medicamente

b) Reprezintă organul plantei care imediat după recoltare este utilizat

c) Reprezintă partea de plantă care se usucă și se administrează

d) Reprezintă substanța cu efect terapeutic

55. Afirmația corectă referitoare la principiul activ este:

a) Substanța introdusă în corpul plantei cu efect terapeutic

b) Substanța toxică care există în produsul vegetal

c) Substanța sintetizată de plantă

d) Substanța chimică sintetizată de organismul animal sau vegetal cu

acțiune terapeutică

56. Care afirmație nu este adevărată referitoare la principiul activ?

a) Este localizat în anumite organe

b) Este depozitat în țesuturi nespecializate

c) Se găsește în cantități diferite în diverse organe

d) Funcție de localizarea lui se recoltează anumite organe

57. Care din următorii factori nu influențează conținutul în principii active?

a) Factorii de climă

b) Factorii interni

c) Factorul de creștere

d) Structura solului

58. Următoarea afirmație referitoare la recoltarea florilor nu este adevărată:

a) Recoltarea florilor se face după ofilire

b) Recoltarea se face la deplină maturitate

c) Recoltarea se face prin strunjire

d) Recoltarea florilor se poate face și în stadiul de boboc



24

59. Partea aeriană a plantei se poate recolta:

a) Toamna

b) Primăvara devreme

c) La începutul înfloririi sau la deplina maturitate a florii

d) După perioada de înflorire

60. Care din următoarele afirmații nu este adevărată?

a) Fructele se recoltează imature, înainte de coacere, pentru prevenirea

pierderilor prin scuturare

b) Fructele se recoltează la completa maturitate

c) Fructele se pot recolta manual sau mecanizat

d) Fructele se pot recolta prin ciupire și strunjire

61. Următoarele afirmații la scoarță nu sunt adevărate:

a) Scoarță reprezintă totalitatea țesuturilor extreme cuprinse între suber

și cambiu

b) Sunt desprinse de pe ramurile tulpinilor sau de pe rădăcinile unui

arbust sau arbore

c) Se recoltează când tulpinile și rădăcinile sunt lignificate

d) Se recoltează prin incizare

62. Următoarea afirmație referitoare la uscare este falsă:

a) Este procesul de îndepărtare a apei din produsele proaspăt recoltate

b) Reprezintă un proces de stopare a proceselor fermentative

c) Reprezintă un proces de accelerare a proceselor fermentative

d) Uscarea se poate face natural sau artificial

63. Găsiți afirmația adevărată:

a) Plantele toxice se usucă împreună cu cele puternic mirositoare

b) Plantele cu frunze și flori colorate se pot usca prin expunere la soare

c) Uscarea este un procedeu care oprește procesele fermentative din

produse

d) Uscarea artificială se face în aer liber, la soare

64. Dintre afirmațiile referitoare la uscarea în vid, nu este adevărată următoarea:

a) Se face în etuve din fontă cu pereții rezistenți, prevăzute cu pompe de vid

b) Se utilizează pentru produsele cu conținut în uleiuri volatile

c) Încălzirea se face la 70-900C

d) Încălzirea se realizează electric sau cu raze infraroșii

65. Următoarea afirmație este adevărată:

a) Excesul de umiditate poate duce la formarea de principii active mai

puternice

b) Deficitul de umiditate duce la alterarea produsului vegetal

c) Excesul de umiditate duce la formarea de compuși mai puțin activi și

chiar toxici

d) Nu există norme care să reglementeze conținutul de apă în produsele

vegetale



25

66. Din următoarele afirmații referitoare la sortare una este falsă:

a) Sortarea constă în îndepărtarea țesuturilor externe cu ajutorul cuțitelor

b) Sortarea reprezintă îndepărtarea corpurilor străine a impurităților din

plantă

c) Prin sortare se elimină părțile brunificate, lignificate și putrezite

d) La sortare se detașează impuritățile străine de plantă producătoare

67. Pe ambalajele produselor nu se regăsește:

a) Denumirea produsului (în limba română și latină)

b) Greutatea brută și netă

c) Semnul avertizor „cap de mort” pe produsele toxice

d) Numele recoltatorului și locul recoltării

68. Produsul vegetal Menthae folium se recoltează prin:

a) Culegerea frunzelor prin ciupire

b) Tăierea părții aeriene, uscare și strunjirea frunzelor de pe tulpină

c) Scuturare

d) Decorticare

69. Recoltarea produsului Myrtilli fructus se face:

a) Prin sacrificarea plantei

b) Cu ajutorul unor piepteni speciali a fructelor la deplină maturitate

c) Mecanizat

d) Prin scuturarea plantei

70. Pentru recoltarea scoarței de pe rădăcini:

a) Se taie planta

b) Se sacrifică planta

c) Se decortică și se usucă

d) Se scindează doar o parte din rădăcină

71. Pentru a se obține principiul activ antrachinonic din Frangulae cortex,

produsul vegetal trebuie:

a) Să fie menținut 1 oră la temperatură constantă

b) Să fie așezat în atmosferă de vapori timp de 10 minute

c) Să fie ținut 1 ora la 1000C sau 1 an la conservat

d) Să fie presat înainte de utilizare

72. Referitor la produsul Sinapis nigrae semen următoarea afirmație nu este

adevărată:

a) Prin zdrobire și sfărâmare se degajă miros picant, caracteristic

b) Alil-senevolul degajat la umectare are efet revulsiv

c) Principiul activ se obține prin hidroliza enzimatică din sinigrozidă

d) Se poate păstra și conserva timp îndelungat, fără a se pierde din

principiile active



26

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul VII - Farmacognozie generală


73. Următorul enunț despre plantele medicinale / produsele vegetale este incorect:

a) Momentul optim de recoltare pentru florile de mușețel este când

florile ligulate sunt dispuse orizontal

b) După 6 luni de conservare cantitatea de ulei volatil din rădăcinile de

valeriană scade la aproximativ 50%

c) În condiții de iluminare prelungită menta sintetizează cu precădere

pulegonă şi mentofuran generând astfel un ulei volatil de calitate

inferioară

d) Afinul este o specie indicatoare pentru soluri cu fertilitate scăzută

74. Cantitatea cea mai mare de lectine este sintetizată de vâscul care parazitează:

a) Mărul

b) Plopul

c) Salcâmul

d) Mesteacănul

75. Sursele pentru produsele vegetale cu valoare terapeutică sunt următoarele, cu

excepţia:

a) Flora spontană

b) Flora de cultură

c) Culturile de celule şi ţesuturi

d) Fosilele de plante medicinale

76. Formele de prezentare ale produselor vegetale sunt următoarele, cu excepţia:

a) Produse întregi (in toto)

b) Fragmente (concissum)

c) Pulverizate (pulveratum)

d) Soluţii extractive apoase și hidroalcoolice

77. Următorul enunț privind relațiile caractere organoleptice - compoziţie chimică

orientativă este incorect:

a) Culoarea portocalie a scoarţelor şi organelor subterane indică prezenţa

antraderivaţilor

b) Gustul astringent al produselor vegetale este imprimat de carbohidraţi

c) Culoarea brună a frunzelor, scoarţelor, organelor subterane indică

prezenţa taninurilor catehice

d) Gustul aromat al produselor vegetale este imprimat de uleiuri volatile,

rezine

78. Produsele vegetale care au în compoziţie uleiuri volatile se recoltează:

a) Dimineaţa

b) La prânz

c) Seara

d) În timpul nopții



27

79. Următorul enunț privind recoltarea produselor vegetale este incorect:

a) Scoarțele se recoltează primăvara până la apariția primelor frunze

b) Frunzele se recoltează când apar fructificaţiile

c) Fructele se recoltează la deplina maturitate (excepție cele dehiscente)

d) Rădăcinile se recoltează la sfârșitul perioadei de vegetație

80. Următorul enunț despre medicamentele vegetale tip 1 (care conţin extracte sau

droguri vegetale) este incorect:

a) Sunt indicate în automedicație

b) Se utilizează profilactic şi curativ in afecțiuni acute şi cronice, forme

ușoare şi medii

c) Conţin substanţe vegetale în stare pură

d) Sunt parțial standardizate chimic şi biologic

81. Următorul enunț despre „fingerprint” (amprentă) este incorect:

a) Certifică prezenţa în produs a unui anume compus chimic, biologic

activ

b) Se stabilește de către producător

c) Caracterizează doar preparatele tip „monoextract”

d) Se stabilește prin HPLC (cromatografie de lichide)

82. Solventul cu cea mai mare capacitate de extracţie a celor mai multe principii

active de origine vegetală este:

a) Apa

b) Eterul

c) Alcoolul etilic

d) Amestecul hidroalcoolic cu concentrație alcoolică 40-70

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul VIII.

Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene


83. FRX prevede prepararea soluțiilor prin:

a) Suspendarea substanței medicamentoase în solvent

b) Dizolvarea substanței medicamentoase în solvent

c) Emulsionarea substanței medicamentoase în solvent

d) Filtrarea substanței medicamentoase în solvent

84. Acidul tartric din formula soluției de clorhidrat de Bromhexin 0.2% are rolul de:

a) A menține un pH acid între 2,5-3,5

b) A menține un pH acid între 10-11,5

c) A menține un pH bazic între 12,2-13,4

d) A menține un pH bazic între 3,5-4,5

85. Aqua destillata (FRX)

a) Prezintă 3 monografii (una simplă, una pentru preparatele injectabile

și una pentru colire)

b) Aqua destillata ad injectabilia se depozitează în recipiente bine



28

închise

c) Este cel mai puțin utilizat solvent din tehnica farmaceutică

d) Aqua destillata ad injectabilia se depozitează în recipiente etanș

86. Limonada efervescentă:

a) Se prepară în cantități mari și se conservă cel puțin 6 luni

b) Este compusă din 2 soluții, una are caracter acid și una alcalin

c) Limonada Roge

d) Soluție oficinală uleioasă

87. Apele aromatice:

a) Sunt forme farmaceutice stabile la acțiunea oxigenului și a luminii

b) Au monografie în FRX

c) Au monografie în FRIX

d) Nu necesită adăugarea de conservanți

88. Siropul de codeină se păstrează la:

a) Fiind o substanță anodină nu contează locul de depozitare

b) Frigider

c) Separanda

d) Venena

89. Solventul utilizat pentru formularea tincturilor este:

a) Glicerina

b) Alcoolul

c) Uleiul de parafină

d) Uleiul de floarea soarelui

90. Soluția de fenosept (borat de fenilmercur) se utilizează ca:

a) Expectorant

b) Antitusiv

c) Conservant

d) Antispastic

91. Soluția de alcool diluat se obține prin adăugarea peste alcoolul concentrat de:

a) Apă distilată

b) Alcool de 10°

c) Glicerină

d) Ulei de floarea soarelui

92. Metoda „per descensum” presupune:

a) Administrarea întregii cantități de medicament dimineața

b) Administrarea întregii cantități de medicament pe stomacul gol

c) Reconstituirea formei farmaceutice înainte de administrare

d) Un săculeț de tifon suspendat la partea superioară a soluției

93. Când este specificat alcool diluat, se folosește:

a) Alcool 96°

b) Alcool 70°

c) Alcool 50°



29

d) Alcool 10°

94. Pentru „la rece” FRX prevede:

a) 2-8°C

b) 8-15°C

c) 15-25°C

d) 30-40°C

95. Uleiul de parafină este:

a) Obținut prin fermentarea unor lichide care conțin zahăr

b) De origine vegetală

c) De origine minerală

d) De origine animal

96. Siropul simplu conține:

a) 60% zahăr

b) 10% zahăr

c) 64% zahăr

d) 25% zahăr

97. Care sirop nu este oficinal?

a) Siropul de tolu

b) Siropul de mătrăgună

c) Siropul de pătlagina

d) Siropul de codeine

98. Care soluție a iodului nu conține alcool?

a) Soluția Lugol

b) Tinctura de iod

c) Alcoolul iodat

d) Soluția alcoolică de iod iodurat

99. Care dintre soluții este oficinala?

a) Apa oxigenată

b) Soluția alcoolică de iod iodurat

c) Soluția conservantă

d) Soluția apoasă de iod iodurat

100. Etichetele pentru soluțiile de uz intern au culoare:



c) Roșie

d) Albastră

101. Câte exemple de erine oficinale există?

a) 1

b) Niciunul

c) 3

d) 2



30

102. Helianți oleum neutralizatum:

a) Nu se poate folosi la formularea erinelor

b) Nu se poate folosi la preparate parenterale

c) Este un lichid limpede, vâscos ușor solubil în apă

d) Este un lichid limpede, vâscos, cu miros caracteristic

103. Soluția de nafazoliză are acțiune:

a) Laxativă

b) Antidiareică

c) Vasoconstrictor și decongestiv local

d) Diuretic

104. Care este singura soluție uleioasă din FRX?

a) Soluția uleioasă de vitamina C

b) Soluția uleioasă de vitamina E

c) Soluția uleioasă de vitamina A

d) Soluția uleioasă de vitamina K

105. Soluția oficinală de camfor conține:

a) Ulei de parafină

b) Glicerină

c) Apă

d) Alcool

106. Soluția alcoolică de trinitat de gliceril 1%:

a) Se administrează intramuscular lent

b) Se administrează subcutanat

c) Se administrează intrarectal

d) Se administrează sublingual

107. Metoda „ex tempore” presupune:

a) Administrarea întregii cantități de medicament dimineața

b) Administrarea întregii cantități de medicament pe stomacul gol

c) Reconstituirea formei farmaceutice înainte de administrare

d) Un săculeț de tifon suspendat la partea superioară a soluției

108. Soluțiile extractive apoase sunt următoarele, cu excepția:

a) Tincturi

b) decocturi

c) infuzii

d) macerate

109. Un dezavantaj al erinelor este:

a) Acțiune rapidă

b) Acțiune sistemica nedorită

c) Aplicare ușoară și rapidă

d) Biodisponibilitate bună

110. La prepararea soluțiilor otice nu se folosește:

a) Glicerină



31

b) Apă distilată

c) Ulei de floarea soarelui

d) Ulei de parafină

111. Pe mucoasa nazală se pot folosi:

a) Soluții hipotone

b) Soluții hipertone

c) Soluții puternic acide

d) Soluții puternic bazice

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul VIII - Forme farmaceutice ca sisteme disperse,

omogene ---Farm. Carp Vasilica Maria → Itemi de evaluare

112. Avantajele siropurilor sunt , cu excepția:

a) Au gust dulce, aromat, miros plăcut

b) Permit o administrare ușoară

c) Sunt indicate la diabetici

d) Au valoare nutritivă

113. Siropurile au un conținut crescut de:

a) Zahăr

b) Ape aromatice

c) Adjuvanți

d) Diluanți

114. Siropul simplu are o concentrație de:

a) 80%

b) 64%

c) 10%

d) 1%

115. Ca solvent, la preparare siropurilor, se utilizează:

a) Alcool

b) Apă

c) Glicerină

d) Ser fiziologic

116. Siropurile se depozitează la:

a) Loc răcoros, ferit de lumină

b) Loc cald, ferit de umiditate

c) Loc special amenajat

d) Loc uscat, ferit de umiditate

117. Preparatele farmaceutice otologice se mai numesc:

a) Auriculare

b) Nazale

c) Oculare

d) Erine



32

118. Soluțiile alcoolice auriculare sunt indicate în tratamentul:

a) Afecțiuni supurative

b) Afecțiuni nesupurative

c) Nu contează tipul de afecțiune

d) Afecțiuni nazale

119. Preparatele otologice se condiționează în flacoane prevăzute cu:

a) Linguriță dozatoare

b) Mensură dozatoare

c) Dop picurător

d) Seringă dozatoare

120. Preparatele otologice au acțiune:

a) Locală

b) Generală

c) Sistemică

d) Retard

121. Preparatele rinofaringiene se mai numesc:

a) Otice

b) Erine

c) Auriculare

d) Badijonaje

122. La administrarea transnazală se evită:

a) Efectul primului pasaj hepatic

b) Efectul acțiunii enzimatice

c) Efectul Clarence-ului mucociliar nazal

d) Efectul vascularizării bogate

123. O substanță medicamentoasă se absoarbe la nivel nazal în:

a) 20 minute

b) 60 minute

c) 2 ore

d) 8 ore

124. Ca solvent în preparatele nazale se utilizează:

a) Serul fiziologic

b) Apa distilată

c) Alcoolul

d) Glicerolul

125. Soluțiile uleioase administrate nazal timp îndelungat produc:

a) Efect decongestiv local

b) Oleoame

c) Răni superficiale

d) Arsură locală

126. Badijonajele bucale se mai numesc:

a) Colutorii



33

b) Gargarisme

c) Produse dentrifice

d) Ape de gură

127. Preparatele bucofaringolaringiene utilizează următoarele forme farmaceutice,

cu excepția:

a) Ape de gură

b) Colutorii

c) Comprimate sublinguale

d) Băi auriculare

128. Soluțiile dentrifice au un efect:

a) De reducere a tartrului dentar

b) De apariție a halenei

c) De creștere a pH-ului

d) De producere a cariilor

129. Soluția de albastru de metilen se administrează:

a) Sub formă de pensulații locale

b) Cu picătura

c) Cu seringa dozatoare

d) Cu dopul picurător

130. Apele de gură concentrate se diluează cu:

a) Apă

b) Amestec hidroalcoolic

c) Alcool

d) Orice solvent

131. Administrarea comprimatelor sublinguale se face în:

a) Situații de criză

b) Orice situație

c) Cu apă

d) Cu alimente

132. Dezavantajul preparatelor vaginale este :

a) Administrare ușoară

b) Efect local

c) Evitarea tulburărilor gastrointestinale

d) Evitarea primului pasaj hepatic

133. PH-ul mucoasei vaginale este :

a) Acid

b) Bazic

c) Neutru

d) Puternic bazic

134. În medicația vulvo-vaginală se utilizează următoarele categorii de substanțe,

cu excepția:

a) Antibiotice



34

b) Antiinflamatoare

c) Antihipertensive

d) Antimicotice

135. Următoarele substanțe au efect anticoncepțional, cu excepția:

a) Acid citric

b) Acid boric

c) Acid lactic

d) Sulfat de chinină

136. Microclismele se mai numesc:

a) Rectiole

b) Soluții vaginale

c) Băi locale

d) Supozitoare

137. Următoarea soluție nu are efect purgativ:

a) Sulfat de magneziu 5%

b) Clorură de sodiu 8%

c) Sulfat de sodiu 5%

d) Bicarbonat de sodiu 1%

138. Microclismele au :

a) Volum mic

b) Volum variabil

c) Volum mare

d) Un număr mare de doze

139. Microclimele sunt condiționate în:

a) Recipient din plastomer suplu prevăzut cu tub rigid

b) Recipient din plastomer dur

c) Recipient din sticlă cu tub aplicator

d) Recipient plastomer fără aplicator

140. Soluțiile rectale se administrează la:

a) Temperatura camerei

b) Temperatura corpului

c) Temperatura mediului ambiant

d) Temperatură constantă

141. Următoarea substanță se folosește în scop radiodiagnostic:

a) Sulfat de magneziu

b) Sulfat de aluminiu

c) Sulfat de bariu

d) Sulfat de sodiu



35

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul IX. Chimia compușilor anorganici farmaceutici


142. Cum se numește grupa IA din sistemul periodic?

a) Grupa metalelor alcaline

b) Grupa nemetalelor alcaline

c) Grupa metalelor alcalino-pământoase

d) Grupa lantanidelor

143. Desublimarea este fenomenul prin care:

a) Un solid trece în lichid

b) Un lichid trece în gaz

c) Un solid trece în gaz

d) Un gaz trece în solid

144. Din grupa halogenilor nu face parte:

a) Cl

b) F

c) He

d) Br

145. Care halogen este solid?

a) Cl

b) Br

c) F

d) I

146. Care element din grupa halogenilor sublimează?

a) Clorul

b) Florul

c) Iodul

d) Bromul

147. Florul este utilizat sub formă de NaF pentru:

a) Provocarea cariilor dentare

b) Dezinfectant

c) Prevenirea cariilor dentare

d) Laxativ

148. Serul fiziologic:

a) Se administrează împreună cu Moldamin

b) La administrare parenterală trebuie să fie obligatoriu pirogen

c) Este indicat mai ales hipertensivilor

d) Se utilizează pentru menținerea echilibrului hidric

149. Clorul este ca și stare de agregare:

a) Plasmă

b) Gaz

c) Lichid

d) Solid



36

150. Deficitul de iod produce:

a) Gușă

b) Gută

c) Iodismul

d) Strabismul

151. Acidul clorhidric este o componentă a:

a) Lichidului cefalorahidian

b) Sucului gastric

c) Lichidului lacrimal

d) Plasmei

152. O substanță eflorescentă are următoarea caracteristică:

a) Are mai multe forme de cristalizare

b) Pierde apa de cristalizare

c) Luminează în întuneric

d) Se dizolvă în apa de cristalizare

153. Care substanță este delicvescentă?

a) NaF

b) NaCl

c) CaCl2

d) KI

154. Iodul se cântărește folosind:

a) Lingurițe farmaceutice din metal

b) Spatule din metal

c) Lingurițe din plastic

d) Direct pe talerul balanței

155. BETADINA:

a) Este sinonim cu apă de clor

b) Este sinonim cu apă de brom

c) Conține NaF

d) Este o soluție de iod

156. Soluția Lugol conține:

a) Iodura de potasiu

b) Doar iod și apă distilată

c) Alcool diluat

d) Alcool concentrat

157. Tinctura de iod nu are acțiune:

a) Antispastică

b) Bactericidă

c) Antiseptică

d) Micostatică

158. Sodiul (Na):

a) Este un ion avid de apă



37

b) NaCl este indicată cardiacilor

c) NaCl este indicată în edeme

d) Este un metal alcalino-pământos

159. Serul fiziologic este:

a) Soluție 1% de NaCl

b) Soluție 9% de NaCl

c) Soluție 0.9% de NaCl

d) Soluție 10% de NaCl

160. Bromul:

a) Este un solid cu reflexe metalice

b) Este un lichid care emite vapori bruni

c) Are un miros plăcut

d) Este un gaz cu miros înțepător

161. MgCl2:

a) Se utilizează strict extern

b) Nu se folosește în crampe musculare (cârcei)

c) Are proprietăți laxative și purgative

d) Este folosită în diaree

162. Iodul este necesar pentru buna funcționare a:

a) Ficatului

b) Glandelor sudoripare

c) Tiroidei

d) Pancreasului

163. Unguentul cu sulf se folosește în:

a) Candidoză

b) Scabie

c) Hemoroizi

d) Trombocitopenie

164. Sulfatul de bariu:

a) Este același produs cu sulfură de bariu, putând fi înlocuit

b) Este utilizat strict extern

c) Se folosește ca substanța de contrast în examenul radiologie

d) Este toxic

165. Cărbunele medicinal:

a) Se administrează împreună cu cardiotonice

b) Se administrează împreună cu antidiabetice

c) Nu se asociază cu alte medicamente

d) Se administrează împreună cu antihipertensive

166. Bicarbonatul de sodiu se folosește ca:

a) Antiacid

b) Antibazic

c) Antitusiv



38

d) Antihipertensiv

167. Hemoglobina are rolul de a transporta:

a) Clorul

b) Oxigenul

c) Fosforul

d) Azotul

168. Cărbunele medicinal se găsește în produsul industrial:

a) CARBOCIT

b) OXICIT

c) SULFOCIT

d) FLUOROCIT

169. Sulfatul de magneziu este:

a) Sarea amară

b) Sarea acră

c) Sarea iute

d) Sarea dulce

170. Apa oxigenată este o soluție:

a) 3%

b) 30%

c) 10%

d) 50%

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul IX. Chimia compușilor anorganici farmaceutici


171. Despre soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu următorul enunţ este

incorect:

a) Se utilizează pentru alcalinizarea urinei în intoxicații cu salicilați

b) Este contraindicată în acaloză

c) Se administrează iv în doză dependentă de examenele de laborator

d) Nu prezintă incompatibilităţi cu alte soluţii injectabile/perfuzabile

172. Clorura de amoniu prezintă următoarele acţiuni farmacodinamice, cu

excepţia:

a) Expectorant

b) Stimulant SNC

c) Alcalinizant

d) Acidifiant

173. Formula sărurilor pentru rehidratare orală, recomandată de OMS este:

a) Clorură de sodiu, clorură de potasiu, citrat trisodic, glucoză

b) Clorură de sodiu, clorură de potasiu, citrat trisodic, zahăr

c) Clorură de sodiu, clorură de potasiu, citrat trisodic, fructoză

d) Clorură de sodiu, clorură de potasiu, citrat trisodic



39

174. Soluţia Ringer conţine următoarele cloruri, cu excepţia:

a) Clorură de magneziu

b) Clorură de sodiu

c) Clorură de calciu

d) Clorură de potasiu

175. Soluţia injectabilă de sulfat de magneziu este contraindicată în:

a) Relaxarea uterului tetanizat

b) Insuficienţă renală

c) Convulsii

d) Extrasistole prin supradozaj digitalic

176. Se utilizează în scop diagnostic:


b) Sulfat de sodiu

c) Sulfat de zinc

d) Sulfat de bariu

177. Se utilizează în scop diagnostic pentru evaluarea tulburărilor tiroidiene:

a) Razele X emise de iodul radioactiv

b) Razele β emise de iodul radioactiv

c) Atât razele X cât şi razele β emise de iodul radioactiv

d) Iodul neradioactiv

178. Următorul compus al sulfului este antimicotic faţă de Malassezia furfur, fiind

component al șampoanelor medicinale:

a) Hidrogenul sulfurat

b) Sulfura de seleniu

c) Sulfatul de magneziu

d) Dioxidul de sulf

179. Următorul enunţ despre aditivii alimentari cu sulf (dioxid de sulf, sulfit de

sodiu, metabisulfit de sodiu etc.) este incorect:

a) Se întâlnesc pe eticheta băuturilor alcoolice, fructelor uscate

b) Reduc absorbţia tiaminei

c) Nu sunt implicați în reacţii adverse

d) Au rol conservant

180. Nu prezintă acţiune astringentă:

a) Sulfat de zinc

b) Sulfat de aluminiu

c) Sulfat de aluminiu și potasiu (alaun de potasiu)

d) Sulfat de magneziu

181. Se utilizează ca medicament de a doua linie (datorită mecanismului lent de

acţiune) în intoxicația cu cianuri:

a) Tiosulfat de sodiu

b) Sulfat de sodiu

c) Sulfat de magneziu



40

d) Sulfat de zinc

182. Următorul enunţ despre seleniu este incorect:

a) Aportul se calculează pe baza cantității necesare pentru activarea la

maximum a glutation peroxidazei plasmatice

b) Nu sunt raportate efecte adverse ale supradozării

c) Suplimentarea cu seleniu se utilizează în serviciile ATI pentru

formele severe de sepsis şi arsuri

d) Se întâlnește în preparatele antioxidante împreună cu vitaminele A, E,

C

183. Următorul enunţ despre iodura de potasiu şi iodura de sodiu este incorect:

a) Sunt expectorante prin mecanism direct şi indirect

b) Au potenţial alergizant

c) Se pot administra şi pacienţilor cu ulcer gastroduodenal

d) Sub formă de soluţie orală (ASMOFUG) sunt indicate în bronşita

cronică

184. Nu este antiseptic cu clor în moleculă:

a) Iodoform

b) Cloramina B

c) Cloramina T

d) Dakin

185. Pentru întărirea smalţului dentar (prin transformarea hidroxiapatitei în

fluoroapatită) se administrează:

a) Clor

b) Iod

c) Fluor

d) Brom

186. Are rol de stimulant al osteoblastelor, fiind component al preparatelor indicate

ca adjuvante în terapia osteoporozei:

a) Seleniu

b) Siliciu

c) Sulf

d) Sodiu

187. Zincul nu se utilizează în terapia:

a) Acneei

b) Herpesului

c) Virozelor respiratorii (răceală)

d) Scabiei

188. Absorbitia fierului este crescută de:

a) Acid ascorbic

b) Antiacide

c) Cafeina

d) Acid citric



41

189. Următorul enunţ privind farmacoterapia cu fier este incorect:

a) Se preferă administrarea orală deoarece reglarea absorbției fierului se

face la nivelul mucoasei intestinale

b) Tratamentul trebuie să asigure corectarea anemiei şi refacerea

depozitelor tisulare de fier

c) Se administrează profilactic în sarcină, alăptare

d) Corectarea anemiei nu conduce la regresia simptomatologiei (astenie,

dispnee, glosite)

190. Următorul enunţ despre carbonatul de calciu este incorect:

a) Face parte din grupa antiacidelor neutralizante

b) În exces faţă de echivalentul de acid clorhidric gastric, nu se dizolvă

şi are efect diareic

c) Dozele mari antrenează efect rebound acid

d) Se utilizează în diareea de fermentație

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul XI. Farmacologie generală


191. Biotransformarea medicamentelor prezintă următoarea caracteristică:

a) Se produce, în general, în sensul apariției de metaboliți inactivi și

netoxici

b) Produșii rezultați prin metabolizare sunt întotdeauna inerți

farmacodinamic

c) Este obligatorie pentru toate substanțele medicamentoase

d) Majoritatea medicamentelor sunt metabolizate la nivelul intestinului

gros

192. Calea de administrare rectală a medicamentelor:

a) Are biodisponibilitate maximă

b) Se utilizează numai pentru obținerea unor efecte terapeutice locale

c) Evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic

d) Se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavității bucale, în

pediatrie

193. Care dintre următoarele afirmații privind legarea medicamentului de

proteinele plasmatice este incorectă?

a) Legarea se face numai de elementele figurate ale sângelui

b) Forma legată influențează latența şi durata acțiunii medicamentului

c) Medicamentul puternic legat de proteinele plasmatice are un profil

farmacocinetic retard

d) Legarea este un proces reversibil

194. Factorii care influențează absorbția și biodisponibilitatea pe cale orală sunt

următorii, cu excepția:

a) Culoarea substanței medicamentoase

b) Motilitatea gastrică și intestinală



42

c) Forma farmaceutică („primul pasaj pulmonar”)

d) Primul pasaj hepatic

195. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice scade în ordinea:

a) Emulsii-solutii-suspensii-comprimate-drajeuri-capsule-comprimate retard

b) Suspensii-solutii-emulsii-comprimate-capsule-drajeuri-comprimate retard

c) Solutii-emulsii-suspensii-capsule-comprimate-drajeuri-comprimate retard

d) Soluții-suspensii-comprimate-emulsii-drajeuri-comprimate retard- capsule

196. Selectivitatea unei substanțe medicamentoase:

a) Doza necesară apariției unui efect maxim posibil

b) Este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică

c) Este proprietatea unui medicament de a influența un teritoriu cât mai

limitat din organism

d) Este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un

anumit efect maxim posibil

197. Care dintre următoarele afirmații privind latența acțiunii farmacodinamice a

unui medicament este corectă?

a) Medicamentele utilizate în terapia de urgență trebuie să aibă o latență

cât mai mare

b) Substanțele medicamentoase care acționează prin metabolitul activ au

o latență scurtă

c) Formele farmaceutice retard au o latență mai mare decât formele cu

eliberare rapidă

d) Medicamentele din aceeași grupă farmacodinamică au o latență

identică

198. Biodisponibilitatea:

a) Depinde numai de viteza procesului de dizolvare a substanței

medicamentoase

b) Este caracterizată numai de cantitatea relativă de substanța

medicamentoasă care este absorbită

c) Este compusă din două variabile: cantitatea relativă de substanța

absorbită în circulația sanguină și viteza acestui proces

d) Exista numai două tipuri de biodisponibilitate: absolută și relativă

199. Calcularea biodisponibilității medicamentelor necesită cunoașterea

concentrației substanței medicamentoase

a) Legată de proteinele plasmatice

b) Din vecinătatea receptorilor

c) Din organism

d) Din sânge

200. Când sunt considerate două medicamente bioechivalente?

a) Dacă prezintă echivalenta chimică, farmaceutică și au

biodisponibilitatea aproape identică

b) Dacă se dovedește că au aceeași biodisponibilitate



43

c) Dacă sunt doar echivalente chimic

d) Dacă au aceeași acțiune terapeutică

201. Alegeți afirmația incorectă privind biodisponibilitatea absolută:

a) Se calculează în raport cu un test

b) Se determină după administrarea unei doze pe cale i.v.

c) Se utilizează o soluție apoasă a substanței active noi

d) Se studiază în cercetarea clinică a unui nou medicament

202. Se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:

a) Se folosesc în tratament analgezice-antipiretice

b) Substanța medicamentoasă are indice terapeutic îngust

c) Se utilizează antianginoase

d) Se utilizează antidiabetice

203. Care este etapa esențială în faza biofarmaceutică, după administrarea

medicamentului?

a) Menținerea integrității formei farmaceutice

b) Dizolvarea substanței medicamentoase

c) Evitarea efectului primului pasaj intestinal

d) Absorbția

204. Nu reprezintă tipuri de echivalență:

a) Echivalența farmacologică

b) Echivalența farmaceutică

c) Echivalența fizică

d) Bioechivalența

205. În faza farmacocinetică, o substanță administrată p.o., parcurge:

a) Răspunsul terapeutic

b) Absorbția

c) Dizolvarea

d) Eliberarea din forma farmaceutică

206. Biodisponibilitatea este maximă (100 %) în cazul administrării de:

a) Injecții subcutanate

b) Perfuzii

c) Injecții intramusculare

d) Soluții de uz intern

207. Etapa de epurare a organismului este alcătuită din:

a) Metabolizare și biotransformare

b) Distribuire și eliminare

c) Metabolizare și eliminare

d) Transport și eliminare

208. Avantajele căii sublinguale sunt următoarele, cu excepția:

a) Este o cale des folosită pentru persoanele aflate în comă sau cu

vărsături

b) Reprezintă o cale de urgență în crize (angină pectorală)



44

c) Ocolește barieră hepatică

d) Ocolește degradarea medicamentelor sub influența sucurilor digestive

209. Intravenos se pot administra:

a) Emulsii U/A

b) Substanțe care precipită proteinele plasmatice

c) Substanțe care produc hemoliza

d) Substanțe iritante datorită pH-ul diferit de 7,4 (pH-ul sanguin)

210. Ce cale de administrare are acțiune exclusiv sistemică?

a) Intraventriculară

b) Intraarticulară

c) Intravaginală

d) Sublinguală

211. Nu se administrează oral:

a) Sisteme terapeutice transdermice

b) Comprimate

c) Soluții

d) Emulsii U/A

212. Un medicament trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu excepția:

a) Să aibă utilitate terapeutică

b) Forma farmaceutică să asigure un dozaj corect

c) Forma farmaceutică să fie ușor acceptată de către pacient

d) Să prezinte toxicitate marcată

213. Parametrii definitorii ai acțiunii farmacodinamice sunt:

a) Timpul de înjumătățire

b) Concentrația plasmatică

c) Selectivitatea

d) Volumul de distribuție

214. Efectul primului pasaj hepatic:

a) Este caracteristic căii intravenoase

b) Se manifestă prin biotransformarea substanței active

c) Nu apare dacă substanța medicamentoasă este administrată pe cale

rectală

d) Crește biodisponibilitatea căii orale

215. Administrarea sublinguală are următorul avantaj:

a) Permite administrarea substanţelor cu gust neplăcut

b) Permite absorbția substanţelor puternic hidrofile

c) Evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic

d) Este folosită pentru un număr mare de substanțe

216. Inducția enzimatică:

a) Poate fi produsă doar de substanțe cu caracter bazic

b) Se manifestă prin diminuarea sintezei de enzimă

c) Produce efecte adverse toxice prin cumulare



45

d) Conduce la ineficacitate terapeutică

217. Ce condiție este obligatorie pentru formele farmaceutice injectabile?

a) Facultativ sterile

b) Hemolitice

c) PH < 1

d) Obligatoriu sterile

218. După mecanismul de acțiune, acțiunea farmacodinamică poate fi:

a) Principală

b) Selectivă

c) Mimetică

d) Directă (pe receptori)

219. Biodisponibilitatea unui medicament:

a) Este maximă după administrarea orală

b) Este strict doza-dependentă

c) Depinde de calea de administrare a medicamentului

d) Nu poate fi modificată prin schimbarea excipientului din compoziția

medicamentului

220. Formele în care medicamentele pot fi transportate în sânge sunt:

a) Niciodată în sânge în elementele figurate

b) Pot fi transportate în plasmă, o parte sub formă legată de proteinele

plasmatice

c) În plasmă numai sub formă liberă (dizolvate în plasmă)

d) Pot fi transportate în plasmă numai sub formă legată de proteinele

plasmatice

221. Anestezicele generale se pot distribui în:

a) inimă

b) tiroidă

c) preferențial organe bogate în lipide

d) oriunde

222. Prin metabolizare codeină poate trece în:

a) papaverină

b) morfină

c) acid acetilsalicilic

d) acid cianhidric

223. Se utilizează în tratamentul tusei cu expectorație:

a) Codeina

b) Ambroxol

c) Dextrometorfan

d) Butamirat

224. Propulsivele:

a) Neutralizează aciditatea

b) Stimulează motilitatea gastrointestinală



46

c) Inhibă receptorii H2

d) Au acțiune antiinflamatoare

Nr.

crt.

ANUL I - Modulul XI - Farmacologie generală


225. Următoarele substanţe medicamentoase acționează prin mecanisme

nespecifice de acţiune, cu excepţia:

a) Alcool etilic

b) Clorură de benzalconiu

c) Fluorochinolone

d) Diosmectită

226. Nu prezintă mecanism specific de acţiune:

a) Simpatomimeticele decongestionante nazale

b) Parasimpatoliticele antispastice

c) Blocantele canalelor de calciu

d) Macrogolii cu acţiune laxativă

227. Următoarele substanţe medicamentoase acţionează prin adsoprbţie, cu

excepţia:

a) Macrogoli

b) Diosmectită

c) Cărbune activ

d) Sărurile de bismut

228. Prin mecanism direct de acţiune se înţelege acţiune la nivelul:

a) Enzimelor membranare

b) Farmacoreceptorilor celulari

c) Neuromediatorilor

d) Enzimelor nucleare

229. Următoarele medicamente îşi manifestă efectul prin inhibiție enzimatică, cu

excepţia:

a) Aspirină

b) Metilprednisolon

c) Atorvastatină

d) Nitroglicerină

230. Următoarele substanţe medicamentoase sunt inhibitori selectivi ai COX-2, cu

excepţia:

a) Celecoxib

b) Etoricoxib

c) Aspirină

d) Parecoxib

231. Următoarele substanţe medicamentoase sunt inhibitori ai pompei de protoni,

cu excepţia:

a) Pantoprazol



47

b) Esomeprazol

c) Lansoprazol

d) Famotidina

232. Nu este antagonist al receptorilor pentru angiotensină, manifestând ca efect

advers tuse seacă:

a) Enalapril

b) Irbesartan

c) Candesartan

d) Losartan

233. Nu prezintă mecanism antioxidant (protecţia organismului contra radicalilor

liberi ai oxigenului):

a) Vitamina C

b) Vitamina E

c) Vitamina B1

d) Beta-carotenii

234. Nu manifestă efect antispastic digestiv de tip parasimpatolitic:

a) Butilscopolamină

b) Otiloniu

c) Oxifenoniu

d) Drotaverină

235. Este bronhodilatator parasimpatolitic:

a) Tiotropiu

b) Salbutamol

c) Salmeterol

d) Teofilină

236. Este antagonist al receptorilor serotoninergici 5-HT3 cu acţiune antivomitivă:

a) Buspironă

b) Ondansetron

c) Risperidon

d) Ciproheptadină

237. Nu este antagonist din a doua generație (nesedative) ai receptorilor

histaminergici H1:

a) Loratadina

b) Desloratadina

c) Clorfeniramin

d) Fexofenadină

238. Următoarea substanță medicamentoasa este agonist opioid cu acţiune

reglatoare a motricităţii tubului digestiv, activă în diaree şi constipaţie:

a) Codeina

b) Loperamid

c) Trimebutina

d) Morfina



48

239. Nu se utilizează în terapia glaucomului cu unghi deschis următorul analog de

prostaglandină:

a) Misoprostol

b) Latanoprost

c) Bimatoprost

d) Travoprost

240. Următoarele interacţiuni medicamentoase de natură farmacocinetică au ca

rezultat reducerea eficacității terapeutice, cu excepţia:

a) Ciprofloxacina + antiacide

b) Săruri de fier + acid citric

c) Săruri de fier + acid ascorbic

d) Alendronat de sodiu + calciu lactic

241. Următoarele asocieri au ca rezultat creșterea acțiunii anticoagulantului oral, cu

accidente hemoragice, cu excepţia:

a) Acenocumarol + AINS

b) Acenocumarol + ginseng

c) Acenocumarol + ginkgo

d) Acenocumarol + vitamina K

242. Următoarea substanță creşte biotransformarea paracetamolului la metabolitul

toxic hepatic:

a) Alcoolul în consum cronic

b) Aspirina asociată în medicamentele antalgice

c) Cafeina asociată în medicamentele antalgice

d) Codeina asociată în medicamentele antalgice

243. Prin administrare de butilscopolamină (SCOBUTIL) apare ca efect advers

sedare deoarece butilscopolamina:

a) Se prelucrează pentru biodisponibilitate optimă ca bromură

b) Traversează bariera sânge-creier şi acţionează pe receptorii

muscarinici centrali

c) Traversează bariera sânge-creier şi acţionează pe receptorii nicotinici

centrali

d) Are structură de derivat de amoniu cuaternar

244. Biotransformarea paracetamolului este redusă când pacientul este în terapie cu

următoarele substanţe medicamentoase inhibitori enzimatici, cu excepţia:

a) Diltiazem

b) Claritromicină

c) Omeprazol

d) Carbamazepină

245. Paracetamolul creşte efectul următoarelor substanţe medicamentoase, cu

excepţia:

a) Aspirină

b) Teofilină



49

c) Propafenonă

d) Anticoagulante cumarinice (acenocumarol)

246. Nu se înregistrează creşterea toxicităţii digoxinei în cazul asocierii cu:

a) Spironolactonă

b) Glucocorticoizi

c) Furosemid

d) Antraderivaţi

247. Creşte riscul de sângerare la asocierea aspirinei cu următoarele plante

medicinale/suplimente alimentare/alimente, cu excepţia:

a) Ginseng

b) Acizi grași omega-3

c) Vitamina E în doze mari

d) Varza şi alte Brassicaceae

248. Pacienţiilor care sunt în terapie cu apixaban (Eliquis) sau dabigatran (Pradaxa)

li se recomandă să evite în alimentație următoarele fructe, cu excepţia:

a) Mere

b) Rodii

c) Afine

d) Grape-fruit

249. Acţiunea terapeutică a losartanului este redusă prin consumul următoarelor

fructe, cu excepţia:

a) Grape-fruit

b) Pomelo

c) Portocale

d) Pere

250. Următorul enunţ despre efectul bisens al aspirinei este corect:

a) În doze mici este antiagregant, în doze mari este proagregant

plachetar

b) În doze mari este antiagregant, în doze mici este proagregant

plachetar

c) La doze medii efectul antiagregant creşte

d) La doze medii efectul antiagregant scade

251. Următorul enunţ despre selectivitatea medicamentelor este incorect:

a) Este proprietatea unei substanţe de a avea un număr cât mai limitat de

acţiuni farmacodinamice

b) Poate fi consecinţa existenţei de subtipuri de receptori specifici în

anumite ţesuturi

c) Din punct de vedere clinic este proprietatea unui medicament de a

manifesta efect benefic terapeutic, fără efecte secundare

d) Nu este influenţată de doză



50

252. Următorul enunţ depre potenţa acţiunii analgezice a paracetamolului şi

codeinei este corect:

a) Potenta acţiunii analgezice a paracetamolului este mai mare decât cea

a codeinei

b) Potenta acţiunii analgezice a paracetamolului este mai mică decât cea

a codeinei

c) Potenta acţiunii analgezice a paracetamolului este egală cu cea a

codeinei

d) Pentru că cele două substanţe acţionează prin mecanisme diferite nu li

se poate compara potenţa acţiunii analgezice

253. Următorul enunţ despre latenţă este incorect:

a) Este timpul scurs de la administrarea substanţei medicamentoase până

la apariţia efectului

b) În urgențe se aleg medicamente cu latenţă foarte scurtă şi scurtă

c) Administrarea desloratadinei sublingual are latenţă mai mare decât

administrarea orală

d) Medicamentele cu mecanism indirect de acţiune au latenţă mai mare

decât medicamentele cu mecanism direct

254. Având în vedere noţiunile teoretice despre latenţa simpatomimeticelor

bronhodilatatoare şi caracteristicile farmacoterapiei astmului bronşic (terapia

crizei şi profilaxia de lungă durată a crizei), următoarea asociere pe este

corectă:

a) Salmeterol + salbutamol

b) Salmeterol + formoterol

c) Salmetrol + bambuterol

d) Formoterol + bambuterol

255. Având în vedere noţiunile teoretice despre latenţă, pentru o pacientă cu o criză

hipocalcemică în farmacia publică, prima inteţie de terapie este:

a) Soluţie administrată oral

b) Comprimat efervescent administrat oral

c) Pulbere efervescentă administrată oral

d) Comprimat administrat oral

256. Durata de acţiune a unui medicament se exprimă prin:

a) Indicele terapeutic

b) Doza pe 24 ore

c) Timpul de înjumătățire

d) Priză

257. Următoarele medicamente au caracter retard, cu excepţia:

a) Doxiciclină

b) Benzatin benzilpenicilină

c) Flupentixol decanoat



51

d) Benzilpenicilină

258. Următoarele substanţe medicamentoase se administrează în timpul sau

imediat după masă, cu excepţia:

a) Glucocorticoizi

b) Săruri de potasiu

c) Diuretice

d) Teofilină

259. Următoarea asociere are ca rezultat sinergism de potenţare:

a) Aspirină + paracetamol

b) Paracetamol + propifenazonă

c) Paracetamol + ibuprofen

d) Paracetamol + codeină

260. Pentru următoarele substanţe medicamentoase este obligatorie administrarea

pe stomacul gol, cu excepţia:

a) Fluconazol

b) Paracetamol

c) Sotalol

d) Azitromicină

261. La femeia gravidă apar următoarele consecințe farmacocinetice ca urmare a

modificărilor fiziologice survenite:

a) Scade viteza de absorbţie la nivel intestinal

b) Scade volumul de distribuţie pentru medicamentele hidrofile

c) Scade fracţiunea de medicament liberă plasmatică

d) Scade T1/2 pentru medicamentele lipofile

262. Se administrează dimineaţa între 7-10:

a) glucocorticoizi

b) teofilină

c) famotidină

d) montelukast

263. Factorii fiziologici care influențează absorbţia pe cale orală a medicamentelor

sunt următorii, cu excepţia:

a) Spasmul sfincterului piloric

b) Timpul de golire a stomacului

c) Motilitatea gastrică şi intestinală

d) Sistemele enzimatice amilolitice, proteolitice, lipolitice

264. Următorul enunţ despre influenţa alimentelor asupra absorbţiei orale a

medicamentelor este incorect:

a) Alimentele influenţează negativ absorbţia medicamentelor pentru că

reprezintă o barieră fizică spre suprafaţa de absorbţie

b) Prezenţa alimentelor nu este utilă în cazul substanţelor iritante ale

mucoaselor (teofilină, piroxicam, clorură de potasiu)

c) Alimentele întârzie absorbţia intestinală a medicamentelor prin



52

întârzierea golirii stomacului

d) Alimentele scad absorbţia pentru medicamentele degradate în stomac

265. Următorul enunţ despre influenţa stărilor patologice asupra absorbţiei orale a

medicamentelor este incorect:

a) Aclorhidria influenţează negativ absorbţia unor medicamente acide

b) Spasmul sfincterului piloric întârzie absorbţia intestinală a

medicamentelor

c) Tranzitul intestinal accelerat creşte absorbţia intestinală a

medicamentelor

d) Febra are consecințe negative asupra absorbţiei medicamentelor acide

şi bazice la nivel gastric şi intestinal

266. Următorul enunţ despre adminstrarea şi absorbţia pe cale nazală este incorect:

a) Este o cale utilizată exclusiv pentru acţiune locală

b) Se pot administra soluţii apoase izotone sau uşor hipertone şi geluri

c) Secreţia nazală poate antrena şi elimina o parte din substanţa

medicamentoasă

d) Înaintea utilizării acestei căi obligatoriu se suflă nasul

267. Următorul enunţ despre administrarea şi absorbţia pe cale oculară este

incorect:

a) Formele farmaceutice administrate sunt obligatoriu sterile

b) Se utilizează pentru acţiune exclusiv locală

c) Se pot administra soluţii izotone şi hipotone

d) Secreţia şi scurgerea lacrimală scurtează timpul de contact

268. Următorul enunţ despre absorbţia şi administrarea pe cale rectală este

incorect:

a) Se utilizează pentru acţiune locală şi generală

b) Reflexul de respingere prelungeşte retenţia supozitorului în rect

c) Abordabilă la copii, bolnavi cu vărsături, în comă sau inconștienți

d) Asigură absorbţie incompletă şi inegală

269. Următorul enunţ despre administrarea şi absorbţia pe cale cutanată este fals:

a) Se utilizează pentru acţiune locală şi generală

b) În cazul substanţelor lipofile (hormoni sexuali feminini) apare efectul

de retenție în stratul adipos subcutanat

c) Creşterea hidratării pielii favorizează absorbţia

d) Existenţa inflamaţiilor defavorizează absorbţia

270. Următorul enunţ despre efectele factorilor care influenţează absorbţia

gastrointestinală şi biodisponibilitatea orală este incorect:

a) Grăsimile scad viteza de golire a stomacului

b) Anticolinergicele antispastice (butilscopolamina) şi etanolul cresc

viteza de golire a stomacului

c) Alimentele pot forma cu unele medicamente complexe cu solubilitate

redusă



53

d) Enzimele din tractul digestiv pot degrada unele medicamente

271. Următorul enunţ despre efectul interacţiunilor medicament-medicament

asupra absorbţiei şi biodisponibilităţii orale este incorect:

a) Ionii bivalenţi (Ca2+

, Mg2+

) formează complecşi neabsorbabili cu

unele medicamente

b) Adsorbantele (cărbune, pectine) pot adsorbi şi forţa eliminarea

digestivă, reducând absorbţia unor substanţe active

c) Antiacidele grăbesc dizolvarea preparatelor enterosolubile, prin

creşterea pH-ului gastric

d) Metoclopramidul încetinește absorbţia intestinală deoarece scade

viteza de golire a stomacului

272. Următoarele enunțuri despre circuitul entero-hepatic sunt adevărate, cu

excepţia:

a) Participarea la acest circuit determină creşterea duratei de acţiune,

b) Colecistografia este utilitatea practică a participării la acest circuit a

unor derivaţi iodați

c) Consecinţa farmacotoxicologică a participării la circuit constă în

efecte adverse când eliminarea biliară este întârziată

d) În intoxicațiile cu alcaloizi se întrerupe circuitul prin aplicare de

spălaturi gastrice

273. Următorul enunţ privind biotransformarea medicamentelor este incorect:

a) Obezitatea determină o incidenţă sporită a afecţiunilor hepatice şi în

consecinţă şi o deficienţă a metabolizărilor la nivel hepatic

b) Hepatita acută cu enzime serice crescute este însoţită de modificări

ale metabolizării medicamentelor

c) Există diferenţe de metabolizare, calitative şi cantitative, între specii

d) Procesul de biotransformare diferă mult la vârstele extreme (nou-

născut, vârstnic) comparativ cu adultul

274. Următorul enunţ despre eliminarea pe cale renală este incorect:

a) Modificarea pH-ului urinar determină modificări ale eliminării urinare

b) Mecanismul care accelerează foarte mult eliminarea este reabsorbţia

tubulară

c) Substanțele medicamentoase legate în procent mare de proteinele

plasmatice se elimină greu

d) Etapa de eliminare este cea mai influenţată de înaintarea în vârstă

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul III. Farmacognozie specială


275. Uleiurile volatile cu compuși cu acțiune estrogenă se administrează la femei:

a) Înainte de masă

b) Seara

c) În perioada preovulatorie



54

d) Dimineața

276. Mentholum nu are acțiune:

a) Analgezică

b) Hepatostimulentă

c) Ușor anestezică locală

d) Cicatrizantă

277. Mentolul are următoarele acțiuni, cu excepția:

a) Antiinfecțioasă

b) Astringentă

c) Antipruriginoasă

d) Decongestivă

278. Care din următoarele produse nu este oficinal în FR X?

a) Lavandulae aetheroleum

b) Lavandulae flores

c) Mentholum

d) Menthae aetheroleum

279. Camphora:

a) Se prezintă sub formă de lichid uleios de culoare galbenă

b) Are acțiune revulsivă la administrare externă

c) Are acțiune relaxantă pe SNC

d) Se poate utiliza injectabil în doze mari, fără reacții adverse

280. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevăzute în FR X și se

conserva la Venenum?

a) Tinctura Rhei

b) Tinctura Belladonnae

c) Pulvis Opii et Ipecacuanhae

d) Pulvis Belladonnae

281. Dintre alcaloizii enumerați care au acțiune antitusivă manifestă?

a) Morfina

b) Papaverina

c) Codeina

d) Laudanosina

282. Carvi fructus:

a) Are acțiune galactagogă

b) Se folosește drept condiment sub denumirea de ienibahar

c) Fructele mature nu au miros specific

d) Nu se utilizează la nou-născuți

283. Chamomillae aetheroleum nu conține:

a) Chamazulenă

b) Bisabolol

c) Matricină

d) Farnesol



55

284. Una din afirmațiile referitoare la produsul Camphora nu este adevărată:

a) Stearoptenul uleiului volatil extras din lemnul şi frunzele speciei

Cinnamomum camphora

b) Analeptic cardio-respirator

c) Rubefiant şi revulsiv

d) Nu este oficializat în FRX

285. Chamomillae aetheroleum:

a) Este un lichid uleios de culoare galbenă

b) Are acțiune antispastică musculotrope

c) Este oficinal în FR X

d) Se obține prin extracție cu uleiuri grase

286. Dintre afirmațiile referitoare la produsul vegetal Millefolii flores, una nu este

adevărată:

a) Reprezintă florile speciei Achillea millefolium

b) Se folosește în tratarea hemoroizilor

c) Este hemostatic

d) Este antitusiv

287. Care vitamină este hidrosolubilă?

a) D

b) B1

c) K

d) E

288. Care vitamină este liposolubilă?

a) E

b) C

c) B1

d) B6

289. Următorul produs conține complexului vitaminic B:

a) Hippophae fructus

b) Faex medicinalis

c) Tagetes flores

d) Digitalis lanatae folium

290. Următorul produs conține vitamina C:

a) Plantaginis folium

b) Cynosbati fructus

c) Medicagini herba

d) Rosae fructus

291. Carotenoidele:

a) Au doar structură lineară

b) Sunt sintetizate şi de animale

c) Sunt provitamine A

d) Catalizează oxidările



56

292. Care din afirmațiile următoare referitoare la acidul ascorbic este falsă?

a) Crește capacitatea de apărare a organismului față de infecții

b) Este sintetizat de organismul uman

c) Este necesară în producerea carnitinei, importantă în transferul

energetic celular

d) Favorizează absorbția fierului din tubul digestiv

293. Care din afirmația următoare referitoare la acidul ascorbic este adevărată?

a) Este sintetizat de organismul uman

b) Stimulează formarea hemoglobinei

c) Favorizează absorbția fierului din tubul digestiv

d) Carenta să în organism nu provoacă boală numită scorbut.

294. Denumirea vitaminelor după efectul farmacodinamic este:

a) Vitamina A – vitamina antixeroftalmică

b) Vitamina C – vitamina scorbutică

c) Vitamina E – vitamina antipelagră

d) Vitamina K – vitamina antisterilitate

295. Denumirea vitaminelor după efectul farmacodinamic este:

a) Vitamina P – vitamina antirahitică

b) Vitamina K – vitamina anticoagulare

c) Vitamina D – vitamina antirahitică

d) Vitamina A – vitamina antipelagră

296. Următoarele produse vegetale sunt utilizate în fitoterapie pentru conținutul în

carotenoide:

a) Aurantii pericarpium

b) Calendulae flores

c) Lavandulae flores

d) Tiliae flores

297. Faex medicinalis:

a) Conține vitaminele complexului B

b) Se numește cărbune medicinal

c) Are acțiune antioxidantă

d) Este secretată de glande

298. Din afirmațiile referitoare la Faex medicinalis care nu este adevărată?

a) Conține vitaminele complexului B

b) Se prezintă sub formă de granule sau cuburi

c) Este un produs vegetal recoltat de la planta Saccharomyces cerevisiae

d) Are acțiune antiacneică

299. Vitamina C:

a) Este alergică

b) Crește capacitatea de apărare a organismului față de infecții

c) Favorizează absorbția calciului din tubul digestiv

d) Nu are efect asupra radicalilor liberi



57

300. Cynosbati fructus:

a) Reprezintă achenele recoltate de la unele specii din genul Rosa

b) Se utilizează în stresul oxidativ

c) Produsul se recoltează când fructele nu sunt ajunse la maturitate

d) Nu se recomandă copiilor

301. Uleiurile volatile se localizează în perii glandulari la speciile:

a) Myrtaceae

b) Compositae

c) Coniferae

d) Lamiaceae

302. Uleiul volatil de mentă se administrează intern în:

a) Afecțiuni respiratorii

b) Afecțiuni digestive

c) Afecțiuni dermatologice

d) Afecțiuni reumatismale

303. Alcaloidul chinină se obține de la planta:

a) Cinchona succirubra

b) Berberis vulgaris

c) Camelia sinensis

d) Rauwolfia serpentina

304. Alcaloidul cel mai important din specia Atropa Belladonna este:

a) Scopolamina

b) Cocaina

c) Atropina

d) Reserpina

305. Fructele cu conținutul mare în vitamina C sunt:

a) Fructele măceșului

b) Fructele afinului

c) Fructele păducelului

d) Fructele socului.

306. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la produsele vegetale cu mucilagii

este falsă?

a) Produsul vegetal Lini semen conține mucilagii, ulei gras și

linamarozidă

b) Produsul vegetal Tiliae flores conține mucilagii, ulei volatil și taninuri

c) Produsul vegetal Plantaginis folium este un drog colectiv

d) Produsele vegetale au acțiune laxativă și de activare a peristaltismului

intestinal

307. Constipația cronică se poate trata prin administrarea următorului produs

vegetal:

a) Quercus cortex

b) Mel depuratum



58

c) Frangulae cortex

d) Equiseti herba

308. Produsele vegetale cu taninuri se utilizează în:

a) Constipație cronică

b) Diaree acută

c) Insuficiență cardiacă

d) Astm bronşic

309. Produsul vegetal care conține ca grup de principii active majoritar taninurile

este:

a) Juglandus folium et pericarpium

b) Gei rhizoma

c) Sennae folium et fructus

d) Frangulae cortex

310. Care din produsele vegetale cu antracenozide este oficinal în FRX?

a) Rhei rhizoma

b) Aloe

c) Frangulae cortex

d) Sennae folium et fructus

311. Produsele vegetale cu acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal se

utilizează în:

a) Afecțiuni dermatologice

b) Stări febrile

c) Constipație

d) Diaree

312. Glucofrangulozida este principiul activ din:

a) Hyperici herba

b) Frangulae cortex

c) Aloe

d) Juglandus folium et pericarpium

313. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la produsul vegetal Liquiritiae radix

este falsă?

a) Conține antracenozide

b) Are acțiune antiinflamatoare de tip cortizonic

c) Provine de la specia denumită popular lemn dulce

d) Se utilizează în ulcer gastro-duodenal

314. Principiile amare:

a) Se administrează cu 30 de minute înainte de masă pentru stimularea

secrețiilor gastrice

b) Au gust slab amar

c) Sunt localizate doar în rădăcini

d) Se administrează pentru tratamentul diareii infecțioase



59

315. Speciile producătoare care conțin principii amare în întreaga plantă sunt:

a) Olea europea L.

b) Taraxacum officinale L.

c) Cichorium intybus L.

d) Liquiritiae radix

316. Care din următorii compuși este protoalcaloid?

a) Morfina

b) Efedrina

c) Papaverina

d) Atropina

317. Din afirmațiile referitoare la produsul vegetal Ephedrae herba doar una este

adevărată:

a) Se numește iarbă de negi

b) Conține efedrină

c) Este indicat în adenomul de prostată

d) Are acțiune antigutoasă prin efedrină

318. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice expectorante este:

a) Nerii folium

b) Calendulae flores

c) Primulae rhizoma cum radicibus

d) Ginseng radix

319. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice diuretice este:

a) Equiseti minoris herba

b) Ginseng radix

c) Liquiritiae radix

d) Hedera helix

320. Myrtilii fructus este indicat în tulburări vasculare datorita conținutului în:

a) Antocianozide

b) Heterozide ale hidrochinonei

c) Arbutozida

d) Taninuri

321. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii tropanici?

a) Fenilalanina

b) Triptofanul

c) Ornitina

d) Lisina

322. Care din alcaloizii enumerați are acțiune anestezica locală?

a) Morfina

b) Atropina

c) Cocaina

d) Emetina



60

323. Morfina:

a) Se poate obține din atropină

b) Deprimă centrul respirator bulbar

c) Este un analgezic slab

d) Nu dă dependență fizică și psihică

324. Una dintre afirmațiile referitoare la Menthae aetheroleum nu este adevărată:

a) Este utilizat pentru obținerea apei de mentă (Aquae Menthae), utilizat

ca vehicul în industria farmaceutică

b) Prin răcirea acestuia la -10°C, cristalizează mentolul

c) Se poate utiliza fără restricții la copii de orice vârstă

d) Este contraindicat la copiii sub 2 ani

325. Sunt contraindicații ale uleiului volatil de mentă următoarele, cu excepția:

a) Nu se utilizează la femeile gravide datorita conținutului în cetone care

sunt avortive și neurotoxice

b) Pot determina la sugari oprirea reflexă a respirației prin spasm glotic

c) Se poate utiliza în colici renale și biliare

d) Nu se utilizează sub nici o formă pe zona temporală, frontală la copiii

sub 2 ani

326. Dintre afirmațiile referitoare la Absinthii herba, una nu este adevărată:

a) Produsul vegetal nu este oficializat în FRX

b) Se utilizează partea aeriană, cu un conținut de cel puțin 0.3% ulei

volatil

c) Este utilizat ca tonic amar, colagog, antibacterian și antihelmintic

d) Este neurotoxic și avortiv prin tuionă

327. Taraxaci radix et herba:

a) Reprezintă produsul vegetal obținut din valeriană

b) Este utilizat ca diuretic, tonic amar și vitaminizant

c) Datorită gustului neplăcut nu se utilizează în alimentație

d) Este contraindicat în curele de slăbire

328. Identificați afirmația greșită referitoare la Helianthi Oleum:

a) Se obține prin presarea la rece și centrifugare a semințelor fără

pericarp de floarea-soarelui

b) Nu se utilizează în industria farmaceutică datorită oxidării rapide

c) Se prezintă ca un lichid de culoare galben-aurie

d) În FRX se găsește oficializat ca Helianthi Oleum Neutralisatum

329. Referitor la Butyrum Cacao una din afirmații este greșită:

a) Se obține prin presare la rece a semințelor fermentate ale speciei

Teobroma cacao b) Se utilizează ca excipient la prepararea supozitoarelor si ovulelor

c) Este oficializat în FRX

d) Are principala proprietate de a se topi la temperatura corpului.



61

330. Dintre afirmațiile referitoare la alcaloidul codeina, una nu este corectă:

a) Este analgezic mai slab ca morfina

b) Nu dezvoltă toxicomanie la administrare prelungită

c) Este sedativ și antitusiv

d) Inhibă tusea prin deprimarea centrului respirator bulbar

331. Papaver bracteatum:

a) Se utilizează pentru obținerea Opium

b) Se utilizează pentru obținerea tebainei, utilizată ca materie primă în

semisinteză codeine

c) Conține alcaloizi morfinanici

d) Nu se cultivă în țara noastră

332. Alcaloizii din Rauwolfia au următoarele utilizări, cu excepția:

a) Hipotensiv

b) Antiaritmic

c) Proconvulsivant

d) Antidot în mușcătura de șarpe

333. Alcaloizii din semințele de Strychnos au următoarele utilizări, cu excepția:

a) Afecțiuni gastrice (hipotonie gastro-intestinală, anorexie)

b) Afecțiuni neuropsihice (astenie, paralizii, parestezii)

c) Adjuvant în cura de dezalcoolizare

d) Este lipsită de toxicitate și nu poate produce moarte indiferent de doză

334. Alcaloizii din Chinae cortex sunt următorii, cu excepția:

a) Chinina

b) Chinidina

c) Cinconina

d) Vincamina

335. Sunt alcaloizi următorii, cu excepția:

a) Vincamina

b) Mentona

c) Codeina

d) Papaverina

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul III. Farmacognozie specială


336. Sunt prebiotice următorii carbohidraţi, cu excepţia:

a) Glucoză

b) Lactoză

c) Lactuloză

d) Sorbitol

337. Produsele farmaceutice „ISLA” conţin lichen islandez (Cetraria islanidica)

sub formă de extract:

a) Alcoolic



62

b) Glicerolic

c) Uleios

d) Apos

338. Se utilizează în terapia sindromului de ochi uscat, ca lacrimi artificiale:

a) Derivaţii de celuloză obţinuţi prin esterificare

b) Celuloza ca atare

c) Derivaţii de celuloză obţinuţi prin eterificare

d) Mucilagiile extrase din alge

339. Produsul vegetal Psyllii semen are următoarele indicaţii, cu excepţia:

a) Diaree

b) Colecistopatie

c) Constipaţie

d) Sindrom de colon iritabil

340. Nu reprezintă sursă de fibre solubile şi insolubile:

a) Lactatele

b) Fructele

c) Legumele

d) Cerealele

341. Produsul vegetal care inhibă pompele de eflux ale microorganismelor,

contribuind la creşterea sensibilităţii germenilor la antibiotice este:

a) Tiliae flos

b) Plantaginis folium

c) Verbasci flos

d) Althaea folium

342. Nu reprezintă contraindicație pentru administrarea produselor vegetale cu

antraderivaţi în scopul terapiei constipaţiei:

a) Sarcina

b) Alăptarea

c) Perioada menstruală

d) Pacienţi imobilizaţi la pat, fără patologie cardiovasculară,

inflamatorie intestinală

343. Produsele vegetale cu antraderivaţi determină la utilizare cronică:

a) Hiperkaliemie

b) Hipokaliemie

c) Hipocalcemie

d) Hipercalcemie

344. Complicaţiile hipopotasemiei determinate de administrarea cronică a

produselor vegetale cu antraderivaţi sunt următoarele, cu excepţia:

a) Accentuarea constipaţiei

b) Atonie musculară

c) Tulburări de ritm cardiac



63

d) Edeme

345. Următorul enunţ despre produsele vegetale cu antraderivaţi este incorect:

a) Se administrează seara înainte de culcare

b) Efectele se instalează lent, în 11-12 ore de la administrare

c) Se utilizează pentru tratamentul constipaţiei acute şi cronice

d) Prezintă reacţii adverse şi contraindicaţii

346. Hyperici herba prezintă următoarele efecte, cu excepţia:

a) Galactogogă

b) Coleretică-colagogă

c) Antidiareică

d) Antiinflamatoare, cicatrizantă

347. Contraindicatiile pentru Hyperici herba sunt următoarele, cu excepţia:

a) Sarcină

b) Afecţiuni biliare la femei peste 60 de ani

c) Alăptare

d) Asociere cu medicamente metabolizate pe calea citocromului P450

348. Următorul enunţ despre extractul din frunze de strugurii ursului (Uvae ursi

folium) este incorect:

a) Este contraindicat în sarcină

b) Colorează urina în verde

c) Se utilizează în terapia infecțiilor urinare joase (cistită)

d) Îşi manifestă efectul în cazul unui pH urinar acid

349. Mugurii de plop nu au acţiune:

a) Antibacteriană, antifungică

b) Diuretică

c) Antiinflamatoare

d) Capilar-protectoare

350. Următorul enunţ despre produsele vegetale cu salicilaţi (Spiraeae herba,

Salicis cortex, Populi cortex, Gaultheriae folium), este incorect:

a) Prezintă acţiune antiinflamatoare, analgezică

b) Se utilizează în terapia afecţiunilor reumatice

c) Se pot administra şi copiilor sub 6 ani

d) Se utilizează ca atare prelucrate în mediu casnic şi sub forma

produselor preparate în industria farmaceutică

351. Frunzele de anghinare (Cynarae folium) nu au acţiune:

a) Hepatoprotectoare

b) Hipocolesterolemiantă

c) Coleretică

d) Antiulceroasă

352. Taninurile imprimă următoarele acţiuni, cu excepţia:

a) Expectorantă

b) Astringentă



64

c) Antidiareică

d) Hemostatică locală

353. În terapia dismenoreei spastice este util următorul produs vegetal:

a) Gei rhizoma

b) Anserinae herba

c) Hamamelidis folium

d) Quercus cortex

354. Despre produsul vegetal Vaccinii fructus următorul enunţ este incorect:

a) Este lipsit de genotoxicitate putând fi administrat şi gravidelor

b) Se utilizează pentru profilaxia căilor urinare recidivante, fără

complicații

c) Proantocianidinele oligomere (PAC) împiedică internalizarea

patogenului în celulele tractului urinar

d) Nu se asociază cu antibiotice

355. Pentru produsul vegetal Vaccinii fructus este emisă avertizare de către FDA

privind interacţiuni cu creşterea reacțiilor adverse pentru următoarea categorie

de medicamente:

a) Anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol)

b) Antibiotic

c) Antispastice

d) Analgezice

356. Imprimă proprietăți fotosensibilizante cu fototoxicitate:

a) Antraderivatii

b) Furanocumarinele

c) Flavonoidele

d) Saponozidele

357. Produsul farmaceutic CANEPHRON (drajeuri şi soluţie orala) utilizat pentru

terapia inflamaţiilor şi infecțiilor tractului urinar conţine:

a) Angelicae radix

b) Meliloti herba

c) Levistici radix

d) Ammi majoris fructus

358. Pentru terapia vegetaţiilor veneriene se utilizează:

a) Mitopozid

b) Podofilotoxină

c) Etopozid

d) Tenipozid

359. Următorul enunţ despre produsul vegetal Schisandrae fructus este incorect:

a) Este eficient în tulburările de memorie

b) Creşte capacitatea de concentrare

c) Creşte capacitatea de adaptare la întuneric a vederii

d) Nu interacționează cu alte medicamente



65

360. Saponozidele nu imprimă acţiune:

a) Laxativă

b) Expectorantă

c) Diuretică

d) Emetică

361. Extractele din Calendulae flos se administrează în următoarele afecțiuni, cu

excepţia:

a) Orofaringiene

b) Cutanate

c) Anorectale și vaginale

d) Cardiovasculare

362. Escina şi preparatele din Hippocastani semen nu se utilizează în tratamentul:

a) Insuficienței venoase şi limfatice

b) Hemoroizilor

c) Hematoamelor şi luxaţiilor

d) Afecţiunilor respiratorii însoţite de tuse

363. Se recomandă prudenţă la administrarea ginsengului în următoarele situații, cu

excepţia:

a) Pacienţi cu diabet

b) Pacienţi în convalescenţă după pneumonie

c) Pacienţi în terapie cu antiagregante plachetare

d) Pacienţi în terapie cu anticoagulante

364. Pentru efect cicatrizant la nivelul pielii nu se utilizează:

a) Calendulae flos

b) Centellae herba

c) Hederae folium

d) Allii cepae bulbus

365. Următoarele produse vegetale se utilizează în terapia afecţiunilor venoase, cu

excepţia:

a) Liquiritiae radix

b) Rusci aculeati rhizoma

c) Centellae herba

d) Hippocastani semen

366. Următoarele uleiuri volatile au acţiune antibacteriană, cu excepţia:

a) Ulei volatil de cuişoare

b) Ulei volatil de muşetel

c) Ulei volatil de lavandă

d) Ulei volatil de ienupăr

367. Următoarele uleiuri volatile au acţiune antivirală, cu excepţia:

a) Ulei volatil de melisă (roiniţă)

b) Ulei volatil de eucalipt

c) Ulei volatil de ienupăr



66

d) Ulei volatil de busuioc

368. Nu prezintă acţiune antihelmintică uleiul volatil de:

a) Scorțișoară

b) Pin

c) Cuişoare

d) Cimbru

369. Nu prezintă acţiune carminativă uleiul volatil de:

a) Coriandru

b) Fenicul

c) Anason

d) Scorţişoară

370. Prezintă acţiune sedativă următoarele uleiuri volatile, cu excepţia:

a) Ulei volatil de lavandă

b) Ulei volatil de roiniţă

c) Ulei volatil de rozmarin

d) Ulei volatil de valeriană

371. Produsul vegetal cu acţiune inotrop pozitivă este:

a) Crataegi folium, flos, fructus

b) Myrtilli fructus

c) Cardui mariae fructus

d) Chamomillae flos

372. Produsul vegetal cu acţiune spasmolitică este:

a) Betulae folium

b) Arnicae flos

c) Myrtilli fructus

d) Chamomillae flos

373. Următorul enunţ despre rutozidă este incorect:

a) Scade permeabilitatea vasculară

b) Scade rezistenţa peretelui vascular

c) Contribuie la menţinerea integrităţii mucoasei intestinale

d) Absorbţia şi biodisponibilitatea sunt reduse de asocierea cu alimente.

374. Prezintă acţiune estrogenă următorul produs vegetal:

a) Ginkgo folium

b) Sojae semen

c) Maydis stigma

d) Citri fructus

375. Myrtilli fructus (fructele de afin) au următoarele indicaţii, cu excepţia:

a) Retinopatie diabetică

b) Tulburări de vedere nocturnă

c) Miopatie

d) Demenţe Alzheimer



67

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul IV. Farmacoterapie

Farm. primar Șfichi Daniela → Itemi de evaluare

376. Care din următoarele antibiotice sunt peniciline naturale injectabile?

a) Benzilpenicilina

b) Fenoximetilpenicilina

c) Amoxicilina

d) Ampicilina

377. Benzilpenicilina (Penicilina G) are următoarele indicații, cu o excepție:

a) Angine, erizipel, scarlatină

b) Lues (sifilis)

c) Infecții cu germeni rezistenți la peniciline

d) Meningite (infecții cu meningococ)

378. Reacțiile adverse provocate de peniciline sunt următoarele, cu o excepție:

a) Reacții alergice

b) Efect iritant local

c) Favorizarea suprainfecțiilor

d) Efect bacteriostatic la doze terapeutice

379. Penicilinele sunt antibiotice naturale sau de semisinteză care au ca nucleu

comun:

a) Acidul 7-aminocefalosporanic

b) Acidul 6-aminopenicilinamic

c) Structura aminociclitol-aminoglicozidică

d) Policiclic naftacencarboxamidic

380. Augmentin reprezintă asocierea dintre:

a) Ampicilina-sulbactam

b) Sulfametoxazol-trimetoprim

c) Amoxicilina-acid clavulanic

d) Ticarcilina-acid clavulanic

381. Care din următoarele antibiotice prezintă absorbția din tubul digestiv

neglijabilă?

a) Doxiciclina

b) Gentamicina

c) Claritromicina

d) Ampicilina

382. Din clasa macrolidelor face parte:

a) Claritromicina

b) Oxacilina

c) Ciprofloxacina

d) Gentamicina

383. Amoxicilina prezintă o serie de avantaje comparativ cu ampicilină, cu o

excepție:

a) Biodisponibilitate orală mai mare comparativ cu ampicilină



68

b) Absența reacțiilor adverse

c) Absorbția nu este influențată de prezența alimentelor

d) Are difuziune mai bună în țesuturi, inclusiv în secrețiile

traheobronșice

384. Din grupa antibioticelor betalactamice fac parte:

a) Macrolide

b) Aminoglicozide

c) Cefalosporine

d) Tetracicline

385. Administrarea penicilinelor este indicată:

a) În infecții cu germeni rezistenți (în special stafilococ

penicilinazopozitiv)

b) În aplicare locală pe tegumente (crește riscul alergizant)

c) În infecții ce germeni sensibili

d) În aplicare local ape mucoase (crește riscul alergizant)

386. Care afirmație este falsă în cazul cefalosporinelor?

a) Sunt antibiotice cu structură betalactamică

b) Pot produce reacții de hipersensibilizare

c) Nu produc reacții adverse gastrointestinale (grețuri, vărsături)

d) Mecanismul de acțiune este bactericid, împiedicând formarea

peretelui bacterian

387. Dintre următoarele medicamente antimicrobiene, care este un antibiotic cu

structura aminoglicozidică fiind caracterizat farmacotoxicologic prin oto- și

nefrotoxicitate:

a) Doxiciclina

b) Rifampicina

c) Nitrofurantoina

d) Gentamicina

388. Eritromicina prezintă următoarele proprietăți farmacologice, cu o excepție:

a) Nu este activ după administrarea orală

b) Este un antibiotic natural din culturi de Streptomyces erythreus, cu

caracter bazic

c) Are efect bacteriostatic sau bactericid în funcție de concentrația

antibioticului, microorganism și faza de creștere a acestuia

d) Reprezintă o medicație de alternativă la bolnavii alergici la peniciline

389. Antibioticele aminoglicozide au următoarele proprietăți farmacologice, cu o

excepție:

a) Principalele reacții adverse sunt oto- și nefrotoxicitate

b) Absorbție digestivă crescută după administrare orală

c) Mecanismul de acțiune este bactericid, inhibând sinteza proteică

bacteriană

d) Absorbția este completă după administrarea i.m., cu realizarea unor



69

concentrații plasmatice maxime în aproximativ o oră de la

administrare

390. Afirmația greșită în legătură cu cloramfenicolul este următoarea:

a) Are spectru larg de acțiune

b) Este un antibiotic de rezervă, utilizat în infecții grave pentru care nu

există altă alternativă terapeutică

c) Se fac serii repetate de tratament

d) Prezinta riscul unor reacții adverse hematologice: anemie plastică,

leucopenia, agranulocitoza, trombocitopenie

391. Următoarele afirmații privind tetraciclinele sunt adevărate, cu o excepție:

a) Biodisponibilitatea orală a tetraciclinelor este scăzută de alimente

(mai ales lactate), medicamente antiacide cu Ca, Mg, Al

b) Spectrul antimicrobian este larg

c) Sunt indicate la femei gravide și copii

d) Pot favoriza apariția disbacteriozei intestinale (infecții enterice cu

Candida)

392. Următoarele afirmații referitoare la fluorochinolone sunt adevărate, cu o

excepție:

a) Absorbția fluorochinolonelor este scăzută dacă se asociază cu

antiacide cu ioni bivalenți de Ca, Mg sau trivalenți Al

b) Sunt indicate în infecții cu germeni rezistenți

c) Prezintă biodisponibilitate bună după administrare orală (aprox. 70%

pentru ciprofloxacina)

d) Pot provoca fotosensibilizare

393. Furazolidona este indicată în următoarele afecțiuni, cu o excepție:

a) Enterite, enterocolite, toxiinfecții alimentare

b) Infecții digestive cu germeni sensibili

c) Amigdalita streptococică

d) Tricomoniaza, giardioza

394. Care afirmație legată de metronidazol este falsă?

a) Este un chimioterapic cu spectru larg

b) Este contraindicată asocierea cu alcoolul deoarece pot apare efecte de

tip disulfiram

c) În afecțiuni hepatice severe nu este necesară reducerea dozelor

d) Se administrează cu prudență în sarcină

395. Următoarele afirmații legate de cotrimoxazol sunt adevărate, cu o excepție:

a) Reprezintă asocierea dintre sulfametoxazol și trimetoprim

b) Este contraindicat la pacienții alergici la peniciline

c) Este indicat în infecții urinare cu germeni sensibili

d) Este contraindicat în sarcină

396. Componențele majore ale astmului bronșic sunt următoarele, cu o excepție:

a) Bronhospasm



70

b) Infecție cu Helicobacter pylori

c) Hipersecreție bronşică, vâscoasă, aderentă, obstructivă

d) Inflamație și edem al mucoasei

397. În terapia astmului bronșic se folosesc următoarele clase de medicamente, cu

o excepție:

a) Antiacide

b) Antileucotriene

c) Corticosteroizi

d) Inhibitoare ale degranulării mastocitelor

398. Care medicament utilizat în terapia astmului bronșic face parte din clasa

inhibitoare ale degranulării mastocitelor:

a) Adrenalina

b) Hidrocortizon hemisuccinat

c) Ketotifen

d) Montelukast

399. La administrarea locală (aerosoli), corticosteroizii pot produce următoarele

reacții adverse, cu o excepție:

a) Atrofia mucoasei respiratorie

b) Acțiune antiinflamatoare

c) Candidoze orale și orofaringiene

d) Insuficiența suprarenală acută

400. Dezavantajul căii de administrare inhalatorii a medicamentelor în astmul

bronșic este:

a) Dozele pe cale inhalatorie reprezintă circa 10-20% din cele sistemice,

fiind bine tolerate

b) Conferă bronhoselectivitate, cu eficacitate pronunțată

c) Efectele sistemice sunt reduse comparativ cu celelalte căi de

administrare

d) Apariția candidozelor orale în cazul administrării inhalatorii a

corticosteroizilor.

401. Acțiunile farmacodinamice utile în astmul bronșic ale bronhodilatatoarelor

adrenomimetice sunt următoarele, cu o excepție:

a) Bronhodilatația

b) Reducerea edemului mucoasei

c) Stimulare cardiacă cu tahicardie, palpitații, crize de angină pectorală

d) Ameliorarea clearance-ului mucocililor

402. Care afirmație este greșită în cazul teofilinei?

a) Face parte din clasa bronhodilatatoare musculotrope cu efect

antiasmatic

b) Este indicată în epilepsie

c) Produce stimulare cardiacă

d) Este un medicament cu indice terapeutic mic



71

403. Identificați afirmația greșită:

a) Antileucotrienele sunt medicamente utile în astmul bronșic

b) Antileucotrienele sunt medicamente indicate în tratamentul de fond,

pe termen lung, al astmului moderat persistent

c) Din punct de vedere farmacodinamic, antileucotrienele antagonizează

bronhospasmul, scad secreția de mucus, combat edemul

d) Antileucotrienele sunt medicamente care se recomandă în criza de

astm bronșic

404. Care din următoarele substanțe medicamentoase face parte din clasa

antileucotriene:

a) Montelukast

b) Salbutamol

c) Teofilina

d) Hidrocortizon hemisuccinat

405. Ketotifenul este contraindicat:

a) Astm alergic

b) Conducători auto

c) Urticarie cronică

d) Rinita și conjunctivită alergică

406. Care din următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune antitusivă este

opioidă?

a) Butamirat

b) Oxeladina

c) Codeine

d) Noscapina


a) Tusea uscată, inutilă, dăunătoare se combate

b) Tusea umedă nu trebuie suprimată, ci trebuie diminuată când este

supărătoare

c) Primul tratament al tusei trebuie să fie unul cauzal

d) Opioidele pot fi recomandate pe termen lung și la indivizii cu

predispoziție la farmacodependență

408. Care din următoarele afirmații este falsă pentru codeină:

a) Nu poate dezvolta toxicomanie la administrare prelungită

b) Difuzează prin placenta și laptele matern

c) Efectul antitusiv apare la doze mici (15mg) decât efectul analgezic

(120mg)

d) Se administrează cu prudență la astmatici, în emfizem pulmonar,

insuficiență respiratorie și la copii mici

409. În care din următoarele situații este indicată morfina ca antitusiv:

a) De elecție în tusea uscată iritativă în răceală comună

b) În tusea din bronșita cronică obstructivă



72

c) În tusea generată de antihipertensive

d) În tusea foarte intensă și însoțită de durere intensă (cancer pulmonar,

fracturi de coaste, infarct pulmonar)

410. Care afirmație este falsă legat de dextrometorfan?

a) Prezintă acțiune analgezică

b) Nu deprimă respirația

c) Este indicat în tusea seacă, iritativă

d) Nu prezintă acțiune analgezică

411. Care clasă de medicamente acționează prin fluidificarea și eliminarea sputei,

diminuând factorul iritativ local?

a) Antiseptice și decongestionante nazale

b) Expectorante

c) Antitusive opioide

d) Antitusive neopioide

412. Expectorantele produc fluidificarea sputei prin următoarele mecanisme, cu o

excepție:

a) Mărirea secreției glandelor bronșice

b) Modificarea proprietăților fizico-chimice ale secreției vâscoase

c) Inhibarea secreției glandelor bronșice

d) Stimularea mecanismelor de eliminare a sputei

413. Consecințele fluidificării sputei sunt următoarele, cu o excepție:

a) Blocarea cililor, inhibarea activității lor pendulare

b) Ușurarea eliminării sputei

c) Deblocarea cililor cu favorizarea activității lor pendulare

d) Eliberarea celulelor glandulare cu îmbunătățirea activității lor

414. Care din următoarele metode terapeutice cu valoare expectorantă este

nemedicamentoasă:

a) Benzoat de sodiu administrat per os

b) Bromhexin administrat per os, după mese

c) Acetilcisteina administrata per os

d) Inhalare de vapori de apă calzi sau aerosoli dintr-o soluție de clorură

de sodiu și ingestie de apă

415. Identificați afirmația falsă pentru bromhexin:

a) Produce iritație gastrică

b) Mucolitic, mucoreglator

c) Indicat la persoanele cu ulcer gastric

d) Este biotransformat la nivel hepatic în ambroxol (metabolitul activ)

416. Care din următoarele expectorante poate fi utilizat ca antidot în intoxicația cu

paracetamol?

a) Benzoat de sodiu

b) Acetilcisteina

c) Bromhexin



73

d) Ambroxol

417. În farmacoterapia tusei se pot folosi următoarele clase de medicamente, cu o

excepție:

a) Anestezice locale care diminua iritația receptorilor

b) Inhibitoare ale centrului tusei

c) Inhibitoare ale recaptării serotoninei

d) Expectorante

418. Acetilcisteina prezintă următoarele caracteristici, cu o excepție:

a) Este un bronhosecretolitic care acționează prin mecanism chimic

b) Se administrează cu prudență la astmatici

c) Este un inhibitor al centrului tusei

d) Reprezintă antidot în intoxicația cu paracetamol

419. Corticosteroizii se administrează în astmul bronșic pe următoarele căi, cu o excepție:

a) Per os

b) Intravenos

c) Sistemic

d) Percutan

420. Identificați afirmația greșită legat de tratamentul insuficienței cardiace:

a) Scăderea muncii inimii

b) Regim hiposodat

c) Administrarea de medicamente inotrop pozitive

d) Regim hipersodat

421. Identificați afirmația greșită în cazul glicozizilor cardiotonice:

a) Se eliberează fără recomandarea medicului

b) Se recomandă în insuficiența cardiacă

c) Se numesc și cardiotonice digitalice

d) Sunt medicamente cu indice terapeutic mic

422. Medicamentele active în insuficiența cardiacă sunt următoarele clase, cu o excepție:

a) Medicamente inotrop pozitive

b) Vasodilatatoare

c) Diuretice

d) Inhibitoare ale pompei de protoni

423. Care afirmație legată de medicamentele antiaritmice este falsă?

a) Previn sau tratează aritmiile cardiace

b) Se recomandă în tusea cu expectorație

c) Reduc dereglările automatismului cardiac

d) Prezintă indice terapeutic mic, zonele concentrațiilor terapeutice și

toxice fiind extrem de apropiate

424. Verapamilul prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:

a) Efect antiaritmic

b) Efect antianginos

c) Efect antihipertensiv



74

d) Efect hipertensiv

425. Efectele clinice ale medicamentelor antianginoase sunt următoarele, cu o excepție:

a) Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic

b) Profilaxia sau suprimarea crizelor anginoase

c) Creșterea rezistenței la efort

d) Prevenirea complicațiilor datorate aterosclerozei

426. Căile de administrare ale nitroglicerinei sunt următoarele, cu o excepție:

a) Per os

b) Percutan

c) Sublingual

d) Subcutanat

427. Care din medicamentele următoare nu aparține clasei de nitrați organici cu

acțiune antianginoasă:

a) Montelukast

b) Nitroglicerina

c) Isosorbid dinitrat

d) Pentaeritril tetranitrat

428. Mecanismele acțiunii antianginoase sunt următoarele, cu o excepție:

a) Scăderea tonusului simpatic cardiostimulator

b) Stimularea eliberării de serotonină

c) Creșterea aportului de oxigen, prin coronarodilatație

d) Scăderea concentrației ionilor de calciu disponibili pentru contracția

coronarelor

429. Următoarele substanțe medicamentoase cu acțiune anti hipertensivă sunt

betablocante, cu o excepție:

a) Enalapril

b) Atenolol

c) Metoprolol

d) Betaxolol.

430. Următoarele medicamente cu acțiune antihipertensivă aparțin clasei

vasodilatatoare, cu o excepție:

a) Nifedipina

b) Amlodipina

c) Diltiazem

d) Furosemid

431. Următoarele masuri nefarmacologice se recomandă în hipertensiune arterială,

cu o excepție:

a) Suprimarea fumatului

b) Regim hipersodat și hipercaloric

c) Limitarea consumului de alcool

d) Reducerea stresului



75

432. Identificați afirmația falsă:

a) Nifedipina are o absorbție bună sublinguală și per os

b) Nifedipina nu produce efecte adverse circulatorii

c) Nifedipina este recomandată în hipertensiunea arterială de sarcină

d) Nifedipina prezintă acțiune antianginoasă

433. Tusea uscată și obstrucția nazală (datorită excesului de bradikinina) apare

când se institute un tratament cu una din substanțele medicamentoase:

a) Nifedipina

b) Propranolol

c) Captopril

d) Nitroglicerina

434. Reprezentanții inhibitorilor enzimei de conversie sunt următoarele substanțe,

cu o excepție:

a) Enalapril

b) Perindopril

c) Lisinopril

d) Nifedipin

435. Diltiazemul prezintă următoarele acțiuni, cu o excepție:

a) Antiacid

b) Antiangios

c) Antihipertensiv

d) Antiaritmic


a) Colereticele propriu zise măresc volumul bilei fără a-i modifica

compoziția și concentrația

b) Hidrocolereticele cresc volumul bilei concomitent cu diluarea ei

c) Colereticele nu stimulează secreția biliară hepatică

d) Colereticele stimulează secreția biliară hepatică

437. Identificați afirmația falsă în cazul acizilor și sărurilor biliare:

a) Scad absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile

b) Emulsionează grăsimile facilitând digestia

c) Activează lipaza pancreatică

d) Contribuie la menținerea tranzitului intestinal normal

438. Care din următoarele substanțe medicamentoase sunt alcalinizante?

a) Acid alginic

b) Oxid de magneziu

c) Carbonat acid de sodiu

d) Carbonat de calciu

439. Care din următoarele substanțe medicamentoase este un antihistaminic H2:

a) Omeprazol

b) Propantelina

c) Pantoprazol



76

d) Ranitidina

440. Care din următoarele substanțe medicamentoase este un inhibitor de pompă de

protoni?

a) Famotidina

b) Omeprazol

c) Carbonat de calciu

d) Sucralfat

441. Substanțele medicamentoase antihistaminice H2 inhibă secreția gastric acidă

prin următorul mecanism:

a) Antagonizează acțiunea stimulatoare a histamine prin activarea

receptorilor H2

b) Antagonizează acțiunea stimulatoare a histamine prin blocarea

receptorilor H2

c) Inhibarea secreției peptidelor sistemului endocrin gastro-pancreatic

d) Blocarea ATP-azei H+/K+ (pompa de protoni)

442. Care afirmație este falsă referitor la ranitidină?

a) Momentul optim de administrare: dimineața, după masă

b) Este indicat în esofagita de reflux

c) Momentul optim de administrare: seara la culcare

d) Este un medicament antihistaminic H2

443. Care din următoarele afirmații este greșită pentru bicarbonatul de sodiu?

a) Este un antiacid din grupa alcalinizante

b) Se administrează pe cale orală

c) Este indicat în insuficiență renală, edeme

d) Este contraindicate în insuficiența renală, edeme

444. Momentul optim de administrare a medicamentelor purgative este:

a) Seara, înainte de culcare

b) Dimineața, pe nemâncate

c) Indiferent de momentul zilei

d) Seara, pe nemâncate

445. Farmacoterapia ulcerului gastroduodenal urmărește atingerea următoarelor

obiective, cu o excepție:

a) Înlăturarea durerii

b) Grăbirea cicatrizării

c) Scăderea procentului de vindecare

d) Prevenirea complicațiilor

446. Care din următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune antispastică?

a) Papaverina

b) Ranitidina

c) Esomeprazol

d) Lactuloza.



77

447. Căile de administrare a medicamentelor antispastice pot fi următoarele, cu o

excepție:

a) Oral – în forme ușoare și medii

b) Injectabil – în forme acute și grave

c) Intrarectal – când există vomă, convulsii sau în pediatrie

d) Local, pe tegumente

448. Care din următoarele substanțe medicamentoase prezintă acțiune antiemetică:


b) Drotaverina

c) Metoclopramid

d) Carbonat acid de sodium

449. Metoclopramidul prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:

a) Efect antivomitiv

b) Inhibă peristaltismul esofagului, stomacului, intestinului subțire

c) Împiedică refluxul gastro-esofagian

d) Grăbește tranzitul intestinului subțire

450. Medicamentele antiacide nu se administrează:

a) În același timp cu tetraciclinele

b) În asociere cu medicamente cu capacitate ulcerogenă (ex.

antiinflamatoare nesteroidiene și steroidiene)

c) La interval de 1-2 ore față de alte medicamente

d) În gastrită hiperacidă

451. Care afirmație este greșită referitor la diosmectită?

a) Produce absorbția gazelor, a toxinelor microbiene

b) Se indică în diareea acută și cronică, inclusiv la copii

c) Este un aluminosilicat natural cu capacitate mare de acoperire a

mucoasei intestinale

d) Prezintă dezavantajul reacțiilor adverse foarte severe

452. Care afirmație referitoare la loperamid este falsă?

a) Este un antidiareic simptomatic-patogenic

b) Este indicat în diareea cronică și acută fără semen de infecție

c) Este indicat în diareea acută la adulți: inițial 4 mg apoi câte 2 mg după

fiecare scaun, max. 16 mg / zi

d) Este indicat în diareea infecțioasă

453. Medicamentele purgative prezintă următoarele indicații, cu o excepție:

a) După antihelmintice, pentru grăbirea eliminării viermilor intestinali

b) Înainte de examenul radiologic al tubului digestiv și preoperator

c) În abdomen acut, obstrucție intestinală și apendicită acută

d) În constipație acută

454. Identificați afirmația greșită în cazul drotaverinei:

a) Este indicată în spasme și colici biliare, renale, gastro-intestinale

b) Prezintă acțiune antispastică



78

c) Se administrează exclusiv pe cale injectabilă

d) Este indicată în dismenoree, iminentă de avort

455. Metoclopramidul este contraindicat:

a) În cancer de sân

b) În rău de mișcare

c) În migrenă (la începutul crizei)

d) Ca antivomitiv

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul IV. Farmacoterapie


456. Următorul enunţ despre montelukast este incorect:

a) Se administrează seara la culcare

b) Este antagonist selectiv al receptorilor pentru cistenil-leucotriene

c) Este indicat în tratamentul de fond al astmului bronşic

d) Este inactiv în astmul sensibil la aspirină

457. Are durată medie de acţiune fiind indicat în terapia crizei şi profilaxia

imediată a astmului bronşic:

a) Salbutamol

b) Salmeterol

c) Formoterol

d) Izoprenalină

458. Următoarea substanţă medicamentoasă cu acţiune bronhodilatatoare se

utilizează în asociere cu xilometazolina în terapia rinoreei:

a) Tiotropiu

b) Ipratropiu

c) Teofilină

d) Fenoterol

459. Are acţiune de inhibare a centrului bulbar al tusei şi bronhodilatatoare:

a) Dextrometorfan

b) Oxeladină

c) Codeină

d) Butamirat

460. Următorul enunţ despre acetilcisteină este incorect:

a) Nu produce bronhospasm

b) Se administrează oral, inhalator, im, iv

c) Este indicată în afecţiuni bronhopulmonare cu hipersecreţie

obstructivă

d) Are efect mucolitic intens la pH slab alcalin

461. Următorul enunţ despre ambroxol este incorect:

a) Creşte concentraţia pulmonară a amoxicilinei

b) Este indicat în episoade acute ale BPOC

c) Se poate administra şi în sarcină (inclusiv în primele 3 luni)



79

d) Se administrează după masă

462. Următorul expectorant este contraindicat şoferilor auto:

a) Bromhexin

b) Guaifenesină

c) Acetilcisteină

d) Ambroxol

463. Nu determină hipokalemie ca efect advers următorul diuretic:

a) Furosemid

b) Spironolactonă

c) Indapamid

d) Hidroclorotiazidă

464. Următorul enunţ despre indapamid este incorect:

a) Se poate administra şi la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale

recente

b) Nu modifică profilul glucidic şi lipidic

c) Are şi acţiune vasodilatatoare proprie

d) Are durată lungă de acţiune (24-36 ore)

465. Următorul diuretic se administrează în sindromul premenstrual în zilele 18-26

ale ciclului:

a) Furosemid 40 mg/zi

b) Indapamid 1,5 mg/zi

c) Acetazolamidă 250 mg de 4 ori pe zi

d) Spironolactonă 25 mg de 4 ori pe zi

466. Următoarele substanţe medicamentoase se utilizează ca hemostatice locale, cu

excepţia:

a) Gelatină

b) Adrenalină

c) Etamsilat

d) Fibrină umană

467. Nu se administrează anticoagulante orale (acenocumarol) în următoarea

situaţie:

a) Tromboză venoasă profundă

b) Tromboemboliile din fibrilaţia atrială cronică

c) Complicaţii tromboembolice din infarctul miocardic acut

d) Hipertensiune arterială malignă

468. Următoarele substanţe medicamentoase au acţiune antiagregantă plachetară,

cu excepţia:

a) Dipiridamol

b) Nadroparină

c) Clopidogrel

d) Acid acetilsalicilic



80

469. Următoarele enunţuri privind terapia cu statine sunt corecte, cu excepţia:

a) Cînd valoarea CPK (creatin fosfokinazei) creşte de 5 ori peste normal

se întrerupe terapia

b) Cînd valorile transaminazelor sunt de 3 ori peste normal se întrerupe

administrarea

c) Se preferă administrarea în doză unică, dimineaţa

d) Se utilizează pentru prevenţia infarctului şi recidivei de infarct la

bolnavii cu boală coronariană şi hipercolesterolemie

470. Următoarul enunţ privind administrarea normolipemiantelor este incorect:

a) Ezetimibul se administrează în orice moment al zilei, în doză unică,

fără alimente

b) Fibraţii se administrează cu 30 minute înaintea mesei

c) Statinele se administrează seara la culcare

d) Colestiramina se administrează in 3-4 prize după mese

471. Nu este activ în criza de gută:

a) Colchicina

b) Ketoprofen

c) Alopurinol

d) Diclofenac

472. Despre alopurinol următoarele enunţuri sunt corecte, cu excepţia:

a) Inhibă xantinoxidaza, enzima implicată în catabolismul purinelor

b) Determină scăderea uricemiei şi astfel previne dezvoltarea nefropatiei

gutoase

c) Se administrează curativ în guta cu complicaţii renale

d) Nu determină reacţii adverse cutanate

473. Următorul enunţ despre bifosfonaţi este incorect:

a) Nu sunt activi în prevenţia şi terapia osteoporozei de menopauză

b) Se administrează obligatoriu pe stomacul gol, doar cu apă plată

c) Se utilizează pentru prevenirea şi tratamentul osteoporozei indusă prin

corticoterapie

d) Au ca efect advers afectarea esofagiană cu degluţie dureroasă,

eroziuni, ulceraţii

474. Următorul enunţ depre insulină este incorect:

a) Stimulează pătrunderea şi utilizarea glucozei în ţesuturi

b) Preparatele farmaceutice cu insulină se păstrează la frigider

c) Determină lipodistrofii la locul injectării

d) În supradozare determină hiperglicemie cu tahicardie, iritabilitate,

foame

475. Următorul enunţ despre biguanidele antidiabetice (metformin) este incorect:

a) Efectul antihiperglicemiant apare prin mecanisme extrapancreatice

b) Sunt indicate şi în patologiile care favorizează acidoza lactică

c) Indicaţia principală este diabetul zaharat non-insulinodependent al



81

adultului obez

d) Se administrează în 3 prize zilnice, în timpul mesei sau după mese

476. Următorul enunţ despre levotiroxină este incorect:

a) Alimentele îi scad biodisponibilitatea orală

b) La bolnavii cardiaci terapia se începe cu doze mici, sub supraveghere

clinică şi control EKG

c) Se pot depăşi 0,2 mg pe zi

d) Pentru evitarea cumulării dozele de menţinere se administrează 4-5

zile pe săptamînă cu 2-3 zile pauză

477. Nu se utilizează în terapia hipertiroidismului:

a) Levotiroxină

b) Metiltiouracil

c) Carbimazol

d) Tiamazol

478. Următorul corticosteroid se administrează doar parenteral:

a) Metilprednisolon

b) Mometazonă

c) Clobetasol dipropionat

d) Daxametazon fosfat de sodiu

479. Pe durata tratamentului de lungă durată cu corticosteroizi dieta trebuie să fie:

a) Hipoproteică

b) Hiperproteică

c) Hiperglucidică

d) Hipopotasemică

480. Patologiile neendocrine care beneficiază de terapia cu corticosteroizi sunt

următoarele, cu excepţia:

a) Astm bronșic

b) Boli inflamatorii severe

c) Insuficienţă corticosuprarenală cronică

d) Limfoame maligne

481. Următorul enunţ despre administrarea sistemică de lungă durată a

glucocorticoizilor este incorect:

a) Administrarea este preferabil să se facă în doză unică, la ora opt

dimineaţa

b) Este esenţială monitorizarea glicemiei, potasiului sangvin, tensiunii

arteriale, greutăţii corporale

c) Se instituie regim hiposodat, hipoglucidic, hiperproteic

d) Administrarea se întrerupe brusc

482. Următoarea recomandare despre administrarea glucocorticoizilor este corectă:

a) După masă, regim fără sare

b) După masă, regim hipersodat

c) Înainte de masă, regim fără sare



82

d) Înainte de masă, regim hipersodat

483. Sunt contraindicaţii absolute pentru administrarea hormonilor estrogeni

următoarele situaţii, cu excepţia:

a) Alăptare

b) Antecedende tromboembolice

c) Obezitate

d) Fibrom uterin

484. Combinaţiile estropreogestative monofazice conţin următoarele doze de

hormoni (estrogen şi progestativ):

a) Estrogen în doză fixă, progestativ în doză fixă

b) Estrogen în doză fixă, progestativ în doză variabilă

c) Estrogen în doză variabilă, progestativ în doză fixă

d) Estrogen în doză variabilă, progestativ în doză variabilă

485. Se eliberează fără prescripţie medicală (sunt OTC) contraceptivele:

a) Estroprogestative monofazice

b) Estroprogestative bifazice

c) Progestative de urgenţă

d) Estroprogestative trifazice

486. Următorul enunţ despre ulpristal este incorect:

a) Este utilizat în contacepţia de urgenţă

b) Are eficacitate dacă se administrează în primele 72 de ore de la

contactul neprotejat

c) Dacă apare voma în primele 4 ore de la administrare, se repetă doza

d) Eficacitatea sa este redusă de inductoarele enzimatice

487. Următorul antihistaminic se utilizaeză în terapia răului de mişcare:

a) Meclozina

b) Loratadina

c) Cetirizina

d) Desloratadina.

488. Sunt caracteristici ale antihistaminicelor din prima generaţie, cu excepția:

a) Majoritatea au efect sedative

b) Au proprietăţi anticolinergice semnificative

c) Au durată mare de acţiune

d) Pentru majoritatea se administrează mai multe prize pe zi

489. Sunt caracteristici ale antihistaminicelor H1 din a doua generaţie, cu exceptia:

a) Sunt lipsite de efecte sedative

b) Au durată lungă de acţiune

c) Au acţiune rapidă

d) Au efecte anticolinergice semnificative

490. Antihistaminicele H1 nu sunt indicate în:

a) Înţepături de insecte

b) Dermatită atopică



83

c) Ulcer gastro-duodenal

d) Rinite alergice

491. În terapia conjunctivitelor alergice se administrează local:

a) Acid spaglumic

b) Ketotifen

c) Fexofenadină

d) Cetirizină

492. Dexpantenolul se utilizează în terapia următoarele patolgii, cu excepţia:

a) Arsuri

b) Fisuri anale

c) Conjunctivite

d) Viroze respiratorii

493. Vitamina C nu intervine în:

a) Metabolismul acidului folic

b) Sinteza bilei din colesterol

c) Sinteza colagenului

d) Absorbția fierului

494. Vitamina D are următorul efect în metabolismul calciului:

a) Favorizează absorbţia calciului la nivel intestinal

b) Creşte eliminarea calciului la nivel renal

c) Scade reabsorbţia calciului la nivel renal

d) Reduce absorbţia calciului la nivel intestinal

495. Deficitul de vitamină A determină următoarele semne /simptome /patologii,

cu excepţia:

a) Tulburări de vedere

b) Risc crescut de infecţii respiratorii

c) Hipercheratoză

d) Hepatomegalie.

496. Nu este manifestare a deficitului de riboflavină:

a) Anemia normocromă

b) Creşterea riscului de infecţii respiratorii

c) Glosită

d) Stomatită

497. La eliberarea digoxinei îi facem pacientului următoarele recomandări, cu

excepţia:

a) Să îşi monitorizeze pulsul folosind un tensiometru şi să ia legătura cu

cardiologul dacă sunt valori sub 60/minut

b) Să nu îşi administreze laxative antrachinonice pentru a nu creşte

toxicitatea digoxinei

c) Dacă manifestă iritaţie gastrică şi ia antiacide, acestea se administrează la

un interval de minimum două ore distanţă faţă de digoxin

d) Să întrerupă administrarea dacă efectele adverse se manifestă prea



84

intens

498. Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei se recomandă în terapia

insuficienţei cardiace pentru capacitatea de:

a) Stimulare a forţei de contracţie ameliorând deficitul de pompă

b) Reducere a remodelării ventriculare şi vasculare pe termen lung

c) Eliminare a excesului de sodiu şi apă cu reducerea volemiei

d) Deprimare a miocardul contractil şi exicito-conductor

499. Se pot administra în criza de angină pectoarală şi profilactic, înainte de efort:

a) Blocantele canalelor de calciu

b) Beta-blocantele

c) Nitraţii

d) Amiodarona

500. Se administrează ca adjuvante în terapia tulburarilor de ritm cardiac

următoarele, cu excepţia:

a) Săruri de calciu

b) Săruri de potasiu şi magneziu

c) Sedative

d) Tranchilizante

501. Următorul enunţ despre beta-blocante este incorect:

a) Cresterea aportului de oxigen la nivelul miocardului explică efectul

antianginos

b) Diminuarea excitabilităţii miocardului contribuie la efectul antiartimic

c) Nu se asociază cu verapamil

d) Cele neselective pot produce bronhoconstricţie la astmatici

502. Următoarea afirmaţie privind terapia hipertensiunii arteriale este incorectă:

a) La hipertensivii cu insuficienţă cardiaca sunt de elecţie inhibitorii

enzimei de conversie a angiotensinei

b) In hipertensiunea pacienţilor hipertiroidieni sunt de elecţie beta-

blocantele

c) Alfa-adrenoliticele influenţează favorabil profilul lipidelor plasmatice

d) La hipertensivii cu astm bronşic sunt de elecţie beta-adrenoliticele

neselective

503. Loperamidul nu se poate administra în diareea:

a) Acută, fără semne de infecţie/infestare intestinală

b) Cronică, fără semne de infecţie/infestare intestinală

c) Postantibiotică

d) Cu fiziopatogenie de hiperfuncţie intestinală

504. Profilaxia diareei cu Clostridium difficile se face cu:

a) Saccharomyces boulardii

b) Diosmectită

c) Prebiotice

d) Loperamid



85

505. Diosmectita are următoarele avantaje, cu excepţia:

a) Este lipsită de reacţii adverse

b) Se poate administra din prima zi de viaţă

c) Determină o mucoprotecţie activă

d) Înlocuieşte rehidratarea

506. Următorul enunţ despre drotaverină este incorect:

a) Are acţiune relaxantă predominant la nivel gastrointestinal, urinar,

uterin

b) Are efecte secundare cardiovasculare mai slabe decît papaverina

c) Este containdicată în insuficienţa cardiacă severă

d) Se administrează doar oral

507. Următorul enunţ despre metoclopramid este incorect:

a) Timpul optim de administrare este la 30 minute după masă

b) Este activ în toate tipurile de vomă

c) Determină efecte secundare de tip colinergic (diaree, dureri

abdominale)

d) Creşte absorbţia digestivă a paracetamolului

508. Următorul enunţ despre trimebutin este incorect:

a) Este stimulator al motilităţii gastrointestinale în hipomotilitate

b) Nu se administrează la copii

c) Este spasmolitic în hipermotilitate gastrointestinală

d) Se administrează pe cale orală sub formă de comprimnate şi suspensie

509. Nu reprezintă indicaţie pentru sărurile şi acizii biliari:

a) Dischinezii biliare hipotone

b) Constipaţie prin hipocolie

c) Migrene de origine digestivă

d) Ulcer gastroduodenal.

510. Următorul enunţ despre acidul alginic este incorect:

a) Are efect adsorbant şi protector al mucoasei gastrointestinale

b) Este indicat în reflux gastroesofagian

c) Nu întirzie absorbţia altor medicamente asociate

d) Se administrează în gastroduodenite cu alte antiacide

511. Următorul enunţ despre pantoprazol este incorect:

a) Este inhibitor puternic al pompei de protoni

b) Este formulat şi condiţionat şi ca OTC

c) Se administrează într-o singură priză pe zi

d) Se utilizează şi în terapia ulcerului Helicobacter pylori pozitiv

512. Următorul enunţ despre paracetamol este corect:

a) Are efect antiinflamator puternic

b) Este containdicat copiilor sub 6 luni

c) Poate produce sindrom reye la copii cu infecţii virale

d) Inductoarele enzimatice îi accentuzează biotransformarea la



86

metabolitul toxic hepatic

513. Următorul enunţ despre analgezicele antipiretice este incorect:

a) Efectul analgezic are mecanism central şi periferic

b) Au efect miorelaxant central

c) Nu produc toleranţă şi dependenţă

d) Se asociază cu analgezice opioide

514. Următorul enunţ despre aspirină este incorect:

a) Are efect analgezic şi antipiretic

b) Poate agrava astmul bronşic

c) Determină acetilarea reversibila a COX-2

d) Favorizează microhemoragiile şi anemia

515. Nu se administrează ca antitermic la copii cu viroze:

a) Paracetamolul

b) Ibuprofenul

c) Metamizolul

d) Aspirina

516. Următorul enunţ depre metamizol este incorect:

a) Este contraindicat la copii sub 6 ani

b) Poate produce agranulocitoză

c) Are şi efect antispatic musculotrop util în terapia colicilor biliare

d) Se administrează oral, intrarectal, parenteral

517. Antiinflamatorul nesteroidian cu intensitatea cea mai mare a efectelor adverse

gastrointestinale este:

a) Piroxicam

b) Ketoprofen

c) Ibuprofen

d) Dexketoprofen

518. Următorul enunţ despre AINS este incorect:

a) Pot avea acţiune antiagregantă plachetară

b) Nu modifică evoluţia procesului patologic în bolile reumatice

c) Cresc efectul antihipertensivelor

d) La pacienţii deshidrataţi pot produce insuficienţă renală acută

519. Inhibarea formării AMPc de către β1-adrenolitice are ca rezultat:

a) Stimularea tuturor celor cinci funcţii ale inimii

b) Stimularea miocardului contractil şi deprimarea miocardului excite-

conductor

c) Deprimarea tuturor celor cinci funcţii ale inimii

d) Deprimarea miocardului contractil şi excitarea miocardului excite-

conductor

520. Prezintă şi acţiune bacteriostatică:

a) Xilometazolina

b) Tetrizolina



87

c) Oximetazolina

d) Nafazolina

521. Produsele farmaceutice cu pseudoefedrină sunt contraindicate în următoarele

situaţii, cu excepţia:

a) Glaucom

b) Astm bronşic

c) Adenom de prostată

d) Diabet

522. La administrarea pseudoefedrinei ca decongestionant apar urmatoarele reactii

adverse, cu excepţia:

a) Hiperglicemie

b) Midriază pîna la fotofobie

c) Tremor

d) Somnolenţă

523. Următoarele enunţuri despre nicergolină sunt adevarate, cu exceptia:

a) Este vasodilatator prin două mecanime: α-adrenolitic şi musculotrop

b) Are şi efect antiagregant plachetar

c) Determina ca efect advers senzaţie de căldură şi roşeaţă cutanată

d) Se administrează după o masă frugală

524. Butilscopolamina se poate administra în următoarea situaţie:

a) Adenom de prostată

b) Glaucom

c) Dismenoree

d) Asociere cu alcool

525. La administrarea parasimpatoliticelor apar următoarele efecte adverse, cu

excepţia:

a) Diaree

b) Uscăciunea gurii şi tulburări de deglutiţie

c) Creşterea presiunii intraoculare

d) Rărirea micţiunilor şi disurie

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul V. Forme farmaceutice sterile


526. Care dintre tipurile de solvenți enumerați, sunt recomandați de Farmacopeea

Română Ed. X pentru preparate injectabile?

a) Apa distilată pentru preparate injectabile

b) Apa distilată

c) Apa demineralizată

d) Apa sterilizată

527. Care din afirmațiile referitoare la preparatele injectabile este falsă?

a) Pot fi soluții, suspensii, emulsii sterile

b) Pot fi pulberi sterile care se dizolvă sau se suspendă într-un solvent



88

steril înainte de utilizare

c) Sunt administrate prin perfuzie

d) Sunt administrate prin injectare

528. Care este metoda de sterilizare care nu este prevăzută de Farmacopeea

Română Ed. X?

a) Sterilizare prin căldură uscată

b) Sterilizare prin flambare

c) Sterilizare prin filtrare

d) Sterilizare cu gaz

529. În cazul preparatelor injectabile Farmacopeea Romana Ed. X prevede:

a) PH acid

b) PH alcalin

c) PH neutru

d) PH-ul trebuie să asigure stabilitatea preparatelor injectabile

530. Soluțiile injectabile:

a) Trebuie să fie limpezi, practic lipsite de particule în suspensie

b) Trebuie să fie omogene și să nu prezinte semne de separare a fazelor

c) Trebuie să fie omogene, cu particule care să treacă prin acul de

seringă nr. 16

d) Pot prezenta particule în suspensie

531. Substanțele pirogene sunt:

a) Substanțe care asigură sterilizarea

b) Substanțe responsabile de reacțiile febrile

c) Substanțe auxiliare folosite la prepararea preparatelor injectabile

d) Substanțe care cresc solubilitatea diferitelor substanțe

medicamentoase.


a) Preparatele injectabile asigură rapiditate de acțiune – efect imediat

sau chiar instantaneu în cazul căii intravenoase

b) Preparatele injectabile au un dozaj exact al substanțelor

medicamentoase

c) În cazul administrării preparatelor injectabile nu există risc de

complicații ca septicemii, infecții fungice, interacțiuni

medicamentoase

d) Preparatele injectabile pot fi administrate și la pacienți inconștienți

sau în comă

533. Apa distilată pentru preparate injectabile prezintă următoarele avantaje, cu o

excepție:

a) Este perfect suportată de organism

b) Asigura o absorbție și o acțiune prelungită

c) Dizolvă o mare parte din substanțele medicamentoase

d) Este solventul cel mai folosit pentru preparatele injectabile



89

534. Care afirmație este greșită?

a) Terapia parenterală furnizează mijloace de corectare a tulburărilor

hidroelectrolitice grave

b) Preparatele injectabile necesită condiții speciale de fabricare,

tehnologie complexă și costisitoare pentru a realiza preparate sterile,

stabile și tolerabile

c) Se impune respectarea unei riguroase asepsii la injectare pentru a

evita contaminarea bolnavilor

d) Nu este necesară folosirea de materii prime cu puritate fizică, chimică

și microbiologică înaltă

535. Calitățile obligatorii pe care trebuie să le prezinte preparatele injectabile sunt

următoarele, cu o excepție:

a) Toleranță

b) Sterilitate

c) Apirogenitate

d) Inocuitate

536. Calea principală de administrare a medicamentelor perfuzabile este:

a) Intramusculară

b) Intravenoasă

c) Subcutanată

d) Intracardiacă

537. Procedeul aseptic utilizează:

a) Materiale și aparatură, recipiente, mediu de lucru sterile

b) Temperatura ridicată

c) Umiditate

d) Gaze

538. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:

a) Distruse

b) Atenuate

c) Coagulate

d) Eliminate

539. Eficacitatea sterilizării cu oxid de etilen este în funcție de următorii factori, cu

o excepție:

a) Concentrația oxidului de etilen

b) Timpul de expunere

c) Umiditatea și temperatura din instalații

d) Gravitația

540. Care afirmație este greșită:

a) Sterilizarea prin căldură uscată se efectuează în etuve

b) Sterilizarea prin căldură uscată utilizează ca agent sterilizant oxigenul

din aer adus la temperatură crescută

c) Sterilizarea prin căldură uscată provoacă coagularea proteinelor



90

datorită a trei factori: umiditate, temperatură, presiune

d) Sterilizarea prin căldură uscată se efectuează, de obicei, la 160 0 C

timp de 3 ore

541. Soluțiile perfuzabile sunt:

a) Soluții apoase sau emulsii ulei în apă, izotonice, sterile și apirogene

b) Suspensii apoase sterile și apirogene

c) Suspensii uleioase sterile și apirogene

d) Emulsii apă în ulei, sterile și apirogene

542. În grupa medicamentelor sterile sunt incluse următoarele categorii, cu o

excepție:

a) Preparate injectabile

b) Preparate oftalmice

c) Suspensii orale

d) Preparate perfuzabile

543. Dezavantajele preparatelor injectabile sunt următoarele, cu excepția:

a) Necesită personal calificat la administrare

b) Se asigură un dozaj exact al substanțelor medicamentoase

c) Necesită condiții speciale de fabricare, tehnologie complexă și

costisitoare

d) Mod de administrare traumatizant


a) Preparatele perfuzabile se administrează intravenos în volume de 100

ml sau mai mari cu ajutorul unor dispozitive de perfuzare

b) La prepararea preparatelor perfuzabile se iau precauțiile necesare

pentru asigurarea stabilității fizico-chimice, microbiologice și

biologice

c) Apa folosită la prepararea perfuziilor trebuie să corespundă

prevederilor monografiei „apă distilată pentru preparate injectabile’’

d) Soluțiile perfuzabile pot prezenta particule în suspensie

545. Solvenții folosiți la prepararea medicamentelor injectabile trebuie să

îndeplinească o serie de condiții, cu o excepție:

a) Să aibă acțiune farmacologică proprie

b) Să poată fi sterilizați fără descompunere

c) Să asigure stabilitatea medicamentelor injectabile

d) Să fie bine tolerați de țesuturile organismului

546. Care din următoarele forme parenterale au debutul cel mai rapid de acțiune?

a) Suspensii apoase

b) Soluții apoase

c) Suspensii uleioase

d) Soluții uleioase



91

547. Din grupa formelor parenterale cu acțiune prelungită fac parte următoarele, cu

excepția:

a) Soluții injectabile uleioase

b) Emulsii injectabile

c) Soluții apoase

d) Implante

548. Soluțiile injectabile pot avea acțiune prelungită când:

a) Au pH alcalin

b) Se crește vâscozitatea vehiculului

c) Se sterilizează cu gaz

d) Se folosește ca solvent apă distilată pentru preparate injectabile

549. Diferența între medicamente injectabile și medicamente perfuzabile este:

a) Volumul de lichid administrat

b) Sterilitate

c) Lipsa particulelor insolubile (în cazul soluțiilor)

d) Stabilitate


a) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală se prepară în

concentrație de 0,9%

b) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală se prepară în

concentrație de 9%

c) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală este o soluție

limpede, incoloră, cu gust slab sărat

d) Soluția perfuzabilă de clorură de sodiu oficinală se administrează cu

precauție la pacienții cu insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială

și tulburări renale

551. Care este perfuzie medicamentoasă?

a) Soluție perfuzabilă de sorbitol

b) Soluție perfuzabilă de dextran 70 cu glucoză

c) Soluție perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9%

d) Soluție perfuzabilă de metronidazol

552. Avantajele medicamentelor oftalmice sunt următoarele, cu o excepție:

a) Localizarea efectelor substanței medicamentoase în ochi

b) Acțiune directă și rapidă

c) Concentrație terapeutică ridicată în zona oculară

d) Staționare îndelungată la nivelul zonei oculare

553. Conform Farmacopeii Române Ed. X. mărimea particulelor solide ale

suspensiilor oftalmice este:

a) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 25 µm,

pentru 10% din particulele examinate se admite un diametru de 50 µm

b) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 50 µm,




92

c) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 100 µm,


d) 90% din particulele examinate trebuie să prezinte un diametru de 150 µm,


554. Care din următoarele colire sunt oficinale?

a) Picături pentru ochi cu tobramicina

b) Picături pentru ochi cu cloramfenicol

c) Picături pentru ochi cu sulfat de atropina 1%

d) Picături pentru ochi cu indometacin

555. Farmacopeea Romana Ed. X oficializează:

a) Unguentul oftalmic cu ciprofloxacina

b) Unguent oftalmic cu sulfat de kanamicina

c) Unguent oftalmic cu tobramicina

d) Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina 2%

556. Obiectivele formulării medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea

următorilor parametri, cu o excepție:

a) Sterilitatea colirului

b) Stabilitatea chimica a substanței active

c) Toleranța la administrare

d) Lipsa particulelor în suspensie

557. Colirul cu sulfat de atropină se prepară în concentrație de:

a) 1g%

b) 0,1g%

c) 0,5g%

d) 2g%


a) Băile oculare se mai numesc și ape oftalmice

b) Băile oculare sunt soluții apoase sterile

c) Băile oculare conțin concentrații mari de substanțe active

d) Băile oculare sunt folosite pentru spălarea globului ocular


a) Unguentele oftalmice prelungesc durata contactului cu mucoasa

oculară

b) Unguentele oftalmice nu trebuie să fie sterile

c) Conțin excipienți sterili ca: vaselină, lanolină, parafină lichidă

d) Trebuie să se topească la temperatura suprafeței ochiului

560. Oculoguttae reprezintă denumirea pentru:

a) Picături pentru ochi

b) Picături pentru nas

c) Picături pentru ureche

d) Picături cu administrare internă



93

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul V. Forme farmaceutice sterile

Farm. Carp Vasilica Maria → Itemi de evaluare

561. Denumirea de medicament „parenteral” desemnează:

a) Medicament care ocolește tractul gastro-intestinal

b) Medicament care se absoarbe la nivelul pielii

c) Medicament care traversează tractul gastro-intestinal

d) Medicament care se absoarbe la nivel gastric

562. Parenteralele includ :

a) Preparate oftalmice

b) Preparate injectabile

c) Preparate auriculare

d) Preparate orale

563. Avantajul căii parenterale:

a) Este o metodă traumatizantă

b) Necesită condiții speciale de administrare

c) Prezintă acţiune imediată

d) Se utilizează materii prime uzuale

564. Soluțiile sterile trebuie să fie, cu o excepție:

a) Sterile

b) Izotone

c) Izomorfe

d) Apirogene

565. Sterilizarea presupune:

a) Distrugerea agenților patogeni dintr-un organism viu

b) Distrugerea agenților saprofiți dintr-un organism viu

c) Distrugerea tuturor germenilor dintr-un mediu de cultură

d) Distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor vii, sub forma

vegetativă sau sporulată de pe un obiect sau produs

566. Autoclavul se mai numește:

a) Sterilizator cu vapori

b) Etuvă

c) Distilator

d) Baie de apă

567. Pirogenele determina în organism:

a) Reacţii alergice

b) Reacţii febrile

c) Reacţii paradoxale

d) Reacţii cutanate

568. Izotonia medicamentelor injectabile presupune :

a) Să aibă aceeași presiune osmotica cu lichidele tisulare

b) Să aibă aceeași toleranta

c) Să aibă aceeași densitate



94

d) Să aibă același pH cu lichidele tisulare

569. Tindalizarea are la bază:

a) Principiul osmozei: membranele și microorganismele absorb apa, îşi

modifică permeabilitatea și, la cald, protoplasma este coagulată

b) Principiul carbonizării microbiene

c) Principiul coagulării proteinelor germenilor microbieni

d) Principiul denaturării proteinelor bacteriene prin oxidare

570. Preparatele perfuzabile se administrează cu ajutorul:

a) Trusei de recoltare

b) Trusei de perfuzare

c) Linguriței dozatoare

d) Picurătorului normal

571. Procedeele de sterilizare includ, cu excepţia:

a) Sterilizarea cu gaze

b) Sterilizarea cu clor

c) Sterilizarea cu radiații ionizante

d) Sterilizarea cu ultrasunete

572. Soluțiile perfuzabile se administrează:

a) Rapid, într-un timp scurt

b) Lent, picătură cu picătură

c) Seara, înainte de culcare

d) Dimineaţa, pe stomacul gol

573. Materialele textile se sterilizează la:

a) Etuvă

b) Autoclav

c) Distilator

d) Vaporizator

574. Sterilizarea prin încălziri repetate se mai numește:

a) Autoclavare

b) Fluidizare

c) Tindalizare

d) Carbonizare

575. O substanță medicamentoasă se administrează strict injectabil:

a) Ampicilina

b) Neomicina

c) Insulina

d) Paracetamol

576. Seringile sunt instrumente:

a) Sterile de unică folosință

b) Nesterile de unica folosință

c) Reutilizabile prin încălziri repetate

d) Obligatoriu apirogene



95

577. Preparatele oftalmice sunt:

a) Preparate strict individuale

b) Preparate cu termen de valabilitate mare

c) Preparate pentru vârsta a treia

d) Preparate cu efect sistemic

578. Băile oculare trebuie sa fie obligatoriu:

a) Soluţii izotone sterile

b) Soluţii uleioase sterile

c) Soluţii hipotone sterile

d) Soluţii sterile încălzite la 1000C

579. Colirele se administrează cu ajutorul:

a) Picurătorului normal

b) Seringii dozatoare

c) Dopului picurător

d) Pipetei

580. Următoarele substanţe medicamentoase se utilizează la prepararea colirelor,

cu o excepție :

a) Tobramicina

b) Cloramfenicol

c) Paracetamol

d) Indometacin

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul VIII

Chimia compușilor cu acțiune asupra sistemului nervos central


581. Identificați afirmația greșită în cazul fenobarbitalului:

a) Este un derivat barbituric cu latență și durată lungă de acțiune

b) Este indicat la conducătorii auto

c) Prezintă acțiune sedativă la doze mici, subhipnotice

d) Este indicat în epilepsie

582. Fenobarbitalul poate prezenta următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o

excepție:

a) Sedativ

b) Hipnotic

c) Anticonvulsivant

d) Antiinflamator

583. Care din următoarele substanțe medicamentoase este un hipnotic

benzodiazepinic?

a) Nitrazepam

b) Fenobarbital

c) Zopiclona

d) Zolpidem



96


a) Sedativele sunt deprimante neselective ale sistemului nervos central

b) Sedativele forțează instalarea unui somn asemănător celui fiziologic

c) Sedativele diminua hiperexcitabilitatea senzitiva și psihomotorie

d) La doze mici hipnoticele au efect sedativ

585. Hipnoticele barbiturice au următoarele indicații, cu o excepție:

a) Ca sedative, barbiturice hipnotice în doze mici

b) În epilepsie (fenobarbitalul)

c) În insomnia din hiperexcitabilitate nervoasă

d) La conducători auto

586. Identificați afirmația greșită în legătură cu acțiunile tranchilizantelor:

a) Acțiune miorelaxantă

b) Acțiune hipnoinductoare, în insomnii psihogene

c) Acțiune psihostimulantă

d) Acțiune anticonvulsivantă

587. Care din următoarele afirmații referitoare la acțiunea tranchilizantă este falsă?

a) Accentuarea anxietății

b) Reducerea stării de tensiune psihică

c) Calmarea excitației psihomotorii

d) Temperarea reacțiilor emoționale

588. Diazepamul prezintă următoarele indicații, cu o excepție:

a) Anxietate din nevroze și psihoze

b) Anxietatea din primul trimestru de sarcină la gravide

c) Pentru combaterea contracturilor și stărilor spastice musculare

d) În stări convulsive de diferite cauze (tetanos, stare de rău epileptic)

589. Care medicament cu acțiune tranchilizantă nu aparține clasei

benzodiazepinelor?

a) Medazepam

b) Alprazolam

c) Meprobamat

d) Bromazepam

590. Reprezintă contraindicație pentru administrarea de diazepam:

a) Combaterea contracturilor și stărilor spastic ale musculaturii striate

b) Miastenia gravis

c) Terapia sindromului anxios din nevroze

d) Anxietate

591. Care din următoarele medicamente cu acțiune anticonvulsivantă aparțin clasei

benzodiazepinelor?

a) Fenobarbital

b) Fenitoina

c) Carbamazepina

d) Clonazepam



97

592. Principiile de tratament al epilepsiei sunt următoarele, cu o excepție:

a) Individualizarea antiepilepticului și a dozelor

b) Monitorizarea efectelor adverse pe parcursul tratamentului

c) Întreruperea tratamentului se va face brusc, nu prin reducerea treptată

a dozelor

d) Dozele mici incipiente sunt crescute gradat

593. Care din următoarele medicamente anticonvulsivante este util în nevralgia de

trigemen?

a) Carbamazepina

b) Fenobarbital

c) Fenitoina

d) Etosuximida

594. Carbamazepina prezintă următoarele indicații, cu o excepție:

a) Tulburări de stres posttraumatic

b) Nevralgie de trigemen

c) Tulburări de concentrare

d) Adjuvant în durere cronică pătrunzătoare

595. Care din următoarele medicamente este un antidepresiv aparținând clasei

inhibitoare moderne selective ale recaptării serotoninei?

a) Sertalina

b) Imipramina

c) Doxepina

d) Tianeptin

596. Fluoxetina prezintă următoarele indicații, cu o excepție:

a) Depresie majoră

b) Afecțiuni obsesiv-compulsive

c) Stare de panică

d) Insomnia ocazională

597. Care din următoarele medicamente face parte din clasa antidepresivelor?

a) Fenobarbital

b) Mianserina

c) Amfetamina

d) Fenitoina

598. Medicamentele neurotonice prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu

o excepție:

a) Influențează favorabil procesele biochimice cerebrale

b) Efectul este evident în cazurile în care metabolismul neuronal este

afectat (suprasolicitare, surmenaj etc.)

c) Scad randamentul activității intelectuale

d) Toate neurotonicele sunt active în suferințe cornice (de involuție),

eficacitatea fiind diferită în funcție de caz și în funcție de substanță.



98

599. Următoarele medicamente sunt nootrope (neurotonice), cu o excepție:

a) Piracetam

b) Piritinol

c) Pramiracetam

d) Noraminofenazona

600. Medicamentele neurotonice prezintă următoarele indicații, cu o excepție:

a) Tulburări de concentrare și de memorie

b) Astenie, surmenaj psihic

c) Tulburări funcționale cerebrale după accidente cerebrale

d) Dezvoltare psihomotorie normal la copii

601. Cafeina prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o excepție:

a) Inhibitor psihomotor moderat

b) Stimulează secreția gastrică

c) Acțiune diuretică

d) Acțiune ulcerigenă, la doze mari

602. Care din următoarele afirmații legat de morfină este falsă?

a) Este un analgezic opioid

b) Produce deprimare respiratorie

c) Este indicată în dureri de intensitate moderată

d) Prezintă potențial toxicomanogen ridicat

603. Analgezic prin mecanism complex (opioid și monoaminergic spinal) este:

a) Morfina

b) Tramadol

c) Codeina

d) Paracetamol

604. Acțiunile farmacodinamice principale utile în terapeutică, semnalate la

analgezice antipiretice sunt următoarele, cu o excepție:

a) Analgezică

b) Antiinflamatoare

c) Euforizanta

d) Antispastică

605. Acidul acetilsalicilic prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice, cu o

excepție:

a) Analgezică

b) Antiinfecțioasă

c) Antiinflamatoare

d) Antiagregant plachetară

606. Efectele adverse ale aspirinei sunt următoarele, cu o excepție:

a) Creșterea temperaturii corpului

b) Erupții cutanate

c) Efect ulcerigen

d) Bronhoconstricție



99

607. Precizați informația greșită:

a) Paracetamolul prezintă acțiune antiinflamatoare puternică

b) Paracetamolul prezintă la doze mari toxicitate hepatică

c) Antidotul specific în intoxicația acută cu paracetamol este

acetilcisteină

d) Paracetamolul este antipireticul de elecție la copii mici, în viroze

608. Care este doza de aspirină indicată în profilaxia infarctului de miocard?

a) 500 mg de 3 ori pe zi

b) 500 mg pe zi

c) 100 mg pe zi

d) 3-5 g pe zi


a) Metamizol este derivat de pirazolona

b) Noraminofenazona este indicată în dismenoree

c) Algocalminul nu poate fi administrat intrarectal

d) Metamizol prezintă acțiune analgezica și antispastică

610. Paracetamolul prezintă următoarele efecte secundare, cu o excepție:

a) Toxicitate hepatică, la doze mari

b) Toxicitate cardiacă

c) Toxicitate renală, la doze mari

d) Methemoglobinemie

Nr.

crt. ANUL II - Modulul VIII.

Chimia compușilor cu acțiune asupra sistemului nervos central


611. Miorelaxantele centrale prezintă următoarele tipuri de acţiuni

farmacodinamice, cu excepţia:

a) Miorelaxantă

b) Sedativă

c) Anlagezică indirectă

d) Antiinflamatoare

612. Următorul enunţ despre miorelaxantele centrale este incotect:

a) Reprezintă o medicaţie simptomatic-patogenă, mai activă în formele

acute spastice dureroase

b) Nu determină somnolenţă

c) Reduc capacitatea funcțională motorie

d) În inflamații însoţite de durere şi contractură se asociază cu

analgezice-antipiretice

613. Miorelaxantul care prezintă şi acţiune anticonvulsivantă este:

a) Diazepam

b) Clorzoxazona

c) Baclofen



100

d) Tolperison

614. Terapia hiposomniilor prevede următoarele, cu excepţia:

a) Tratamentul cauzelor

b) Psihoterapie

c) Obligatoriu hipnocoercetive, chiar dacă celelalte măsuri au succes

d) Măsuri igieno-dietetice de viaţă

615. Următorul enunţ despre hipnocoercetivele barbiturice este incorect:

a) Reduc durata somnului paradoxal REM

b) Trezirea se face cu dificultate

c) Forțează somnul şi la indivizii care nu suferă de hiposomnie

d) Supradozarea nu poate fi folosită în scop suicidal

616. Următorul enunţ despre fenobarbital este incorect:

a) Este inhibitor enzimatic

b) Se utilizează ca sedativ în doze de 15 mg de 2-3 ori pe zi

c) Are şi efect anticonvulsivant

d) Este util în tratamentul icterului neonatal

617. Nu dezvoltă obișnuință şi farmacodependență, în tratament cronic, cu doze

terapeutice:

a) Diazepam

b) Zolpidem

c) Zopiclon

d) Fenobarbital

618. Următorul enunţ despre diazepam este incorect:

a) Are acţiune anxiolitică intensă

b) Are acţiune anticonvulsivantă

c) Are acţiune miorelaxantă

d) Nu are acţiune sedativ-hipnoinductoare

619. Este antidepresiv prin inhibarea selectivă a recaptării serotoninei (5-HT):

a) Maprotilina

b) Mianserina

c) Escitalopram

d) Mirtazapin

620. Următorul enunţ despre cafeină este incorect:

a) Este inhibitor al fosfodiesterazei cu creşterea AMPc

b) Este antagonist al adenozinei la nivelul receptorilor purinergici P1

c) Scade fluxul sangvin cerebral şi diminuă presiunea LCR

d) Determină bronhoconstricţie

621. Reprezintă contraindicaţie pentru cafeină:

a) Migrena

b) Epilepsia

c) Hipotensiunea arteriala

d) Supradozarea şi intoxicaţia cu alcool



101

622. Au acţiune neurotonică următoarele substanţe medicamentoase, cu excepţia:

a) Cafeina

b) Piracetam

c) Pramiracetam

d) Piritinol

623. Nu face parte din clasa medicamentelor antiparkinsoniene:

a) Levodopa

b) Biperiden

c) Pramipexol

d) Acid valproic

624. Se utilizează în terapia epilepsiei următoarele substanţe medicamentoase, cu

excepţia:

a) Carbamazepina

b) Acid valproic

c) Tetrazepam

d) Clonazepam

625. Se utilizează în terapia demenţei Alzheimer următoarele substanţe

medicamentoase, cu excepţia:

a) Entacapon

b) Donepezil

c) Memantina

d) Tacrin

626. Are mecanism complex de acţiune, opioid şi monoaminergic:

a) Tramadol

b) Codeina

c) Hidrocodona

d) Morfina

627. Analgezicele morfinomimetice acţionează prin:

a) Împiedicarea transmiterii influxului nervos prin fibrele senzitive

b) Împiedicarea perceperii durerii, la nivelul centrilor de integrare,

neselectiv

c) Împiedicarea perceperii durerii, la nivelul centrilor de integrare,

selective

d) Împiedicarea formării influxului nervos în terminațiile senzitive

628. Prezintă pe lângă acţiunea analgezică şi acţiune antispastică musculotropă:

a) Acid acetilsalicilic

b) Metamizol

c) Paracetamol

d) Acetilsalicilat de lizină

629. Următorul enunţ despre analgezice-antipiretice este incorect:

a) Acţiunea analgezică are mecanism central şi periferic

b) Nu produc toleranţă, farmacodependență şi toxicomanie



102

c) Diminuă sau suprimă durerea

d) Reduc febra şi sunt hipotermizante

630. Următoarele asocieri pentru paracetamol sunt posibile, cu excepţia:

a) Paracetamol + codeină

b) Paracetamol + rifampicină

c) Paracetamol + tramadol

d) Paracetamol + cafeină

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul IX. - Fitoterapie


631. În ce afecțiune este indicată cofeina?

a) Insomnie

b) Ulcer gastric şi duodenal

c) Hipotensiune arteriala

d) Colon iritabil

632. Una din afirmațiile referitoare la Althaea officinalis nu este adevărată:

a) Se numește popular nalba mare

b) Este sursa de 3 produse vegetale (Althaeae radix, Althaeae folium și

Althaeae flores)

c) Conține mucilagii

d) Nu este recomandată să se utilizeze în afecțiuni respiratorii

633. Următoarele produse vegetale nu se utilizează în colici abdominale:

a) Carvi fructus

b) Anisi vulgaris fructus

c) Myrtilli fructus

d) Serpylli herba

634. Papaverina este utilizată în terapeutică:

a) Ca antiulceros

b) Ca antispastic

c) În tratamentul unor afecțiuni hepatice

d) În glaucom

635. Papaverina nu este utilizată în terapeutică:

a) În tratamentul unor afecțiuni hepatice

b) În tratamentul afecțiunilor gastro-intestinale și ale traiectului urinar,

caracterizate prin spasme

c) Ca antitusiv

d) În tratamentul depresiilor

636. Extractele de Chelidonii herba nu se utilizează:

a) În tratamentul diskineziilor biliare

b) Pentru eliminarea calculilor biliari

c) În colica renală

d) În ciroza hepatică



103

637. Extractele de Chelidonii herba se utilizează:

a) În tratamentul diskineziilor biliare

b) În hipotensiune arterială

c) În tratamentul ulcerului gastric

d) Ca expectorant

638. În tratamentul afecțiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:

a) Chelidonii herba

b) Rauwolfiae radix

c) Opium

d) Frangulae cortex

639. Latexul proaspăt de rostopască se folosește:

a) În tratamentul icterului

b) În tratamentul verucilor

c) Ca antimiotic

d) Pentru efectul cicatrizant

640. Selectați produsele farmaceutice cu alcaloizi din Rauwolfiae radix:

a) Hiposerpil

b) Hipromeloza

c) Extrasedyl

d) Septilin

641. Care din afirmațiile referitoare la produsul vegetal Carbo medicinalis nu este

corectă?

a) Absoarbe gazele din intestin

b) Se utilizează în meteorism, colici şi flatulență

c) Nu se adsoarbe din intestin

d) Se administrează la distanță față de alte medicamente

642. Următoarele afirmații referitoare la Capsici fructus nu sunt adevărate:

a) Conține acid ascorbic

b) Intern se poate utiliza pentru creșterea poftei de mâncare

c) Se folosește în mialgii lombo-sciatice

d) Se utilizează în tratamentul alcoolismului

643. Acțiunile produsului vegetal Theae folium sunt:

a) Antioxidantă

b) Diuretică

c) Sedativă

d) Antiinflamatoare

644. Produsul EXTRAVERAL conține:

a) Crataegi flos

b) Valerianae radix

c) Tiliae flos

d) Plantaginis folium.



104

645. În tratamentul fitoterapic al anginei pectorale se utilizează:

a) Crataegi flos et folium

b) Ginkgo biloba

c) Taraxaci herba

d) Maydis stygmata

646. Pentru tratamentul adjuvant al hipertensiunii arteriale nu se folosește:

a) Leonuri herba

b) Crategi folium et flos

c) Rauwolfiae radix

d) Tilliae flores

647. Cu efect antiinflamator în reumatism și artroze se folosesc următoarele, cu

excepția:

a) Salicis cortex

b) Capsici fructus

c) Helleborus herba

d) Calendulae flores

648. Hepatoprotectoare vegetale sunt următoarele, cu excepția:

a) Cardui marianae fructus

b) Capparis spinosa

c) Tiliae flos

d) Chamomillae flos

649. În compoziția siropului PLANTUSIN intră următoarele produse vegetale, cu

excepția

a) Plantaginis folium

b) Pini turiones

c) Eryngii planum herba

d) Absinthii herba

650. Pentru eliminarea paraziților intestinali se folosesc:

a) Absinthi herba

b) Millefolli flos

c) Ginkgo biloba

d) Populi gemmae

651. În tratamentul afecțiunilor dermatologice se utilizează infuzii din următoarele,

cu excepția:

a) Violae tricoloris herba

b) Calendulae flos

c) Bardanae radix

d) Ginkgo Biloba

652. Pentru acțiunea carcinogenetică cu efect imunostimulator se folosesc:

a) Rheishi și Shiitake

b) Uncaria tomentosa

c) Millefolli flos



105

d) Pini turiones

653. În compoziția CEAIULUI GASTRIC intră următorul produs vegetal:

a) Hyperici herba

b) Polygonum herba

c) Feniculi fructus

d) Lavandulae flores

654. Ceaiul DIURETIC conține următoarele produse vegetale, cu excepția:

a) Cerasorum stipites

b) Betulae folium

c) Sambuci flos

d) Equiseti herba

655. Ceaiul ANTIHEMOROIDAL conține următoarele, cu excepția:

a) Sennae folium

b) Millefolii herba

c) Calendulae flos

d) Frangulae cortex

656. Preparatul industrial NORMOPONDEROL conține următoarele, cu excepția:

a) Frangulae cortex

b) Bursae pastoris herba

c) Cichorii radix

d) Absinthii herba

657. Ceaiul ANTIDIAREIC conține următoarele, cu excepția:

a) Quercus cortex

b) Eupathoriae herba

c) Menthae folium

d) Frangulae cortex

658. Produsul SEDOCALM conține următoarele, cu excepția:

a) Leonurus cardiaca herba

b) Lavandulae aeteroleum

c) Crataegi flos et folium

d) Tiliae flores

659. Absinthi herba nu are următoarea acțiune:

a) Antihelmintică prin principiile amare

b) Expectorantă

c) Anorexigenă prin principiile amare

d) Colagogă prin vitamina C

660. În hipertensiune arterială cu substrat nervos sunt folosite următoarele, cu

excepția:

a) Sedocalm

b) Ceai calmant cardiac

c) Păducel comprimate

d) Echinaceea herba



106

661. În tratamentul diabetului se utilizează următoarele produse fitoterapice, cu

excepția:

a) Bardanae radix

b) Momordica charantia

c) Myrtilli folium

d) Ginkgo Biloba

662. În tratamentul diabetului se utilizează următoarele produse fitoterapice:

a) Chamomillae flores

b) Myrtilli folium

c) Carvi fructus

d) Myrtilli fructus

663. În prostatită și adenom de prostată nu se recomandă utilizarea următoarelor:

a) Ononis spinosa

b) Xanthi herba

c) Serenoa repens

d) Efedrae herba

664. În tratamentul gingivitelor nu se recomandă administrarea preparatelor cu

acțiune:

a) Antiinflamatoare

b) Astringentă

c) Antiseptică

d) Iritantă

665. În tratamentul afecțiunilor reumatismale se utilizează preparate fitoterapice

sub formă de:

a) Infiltrații

b) Unguente, creme, geluri

c) Spume

d) Perfuzii

666. Cea mai simplă formă de preparare a plantelor medicinale este:

a) Sub formă de pulbere

b) Masticarea plantelor

c) Comprimatele

d) Infuzarea

667. În soluțiile extractive apoase, solventul este:

a) Apa distilată sau dedurizată

b) Apa obișnuită

c) Alcoolul

d) Eterul

668. Extracția apoasă prin macerare se recomandă:

a) Pentru frunze

b) Pentru flori

c) Pentru rădăcini și scoarțe



107

d) Pentru părți aeriene

669. În afecțiunile prostatei se utilizează următoarele produse vegetale, cu excepție:

a) Xanthium spinosum (ghimpe)

b) Ononis spinosa (osul iepurelui)

c) Papaver somniferum

d) Lamium album

670. Sunt produse vegetale cu efect sedativ următoarele, cu excepția:

a) Lavandulae flores

b) Valerianae radix

c) Hippophae fructus

d) Leonuri herba

671. Pentru tratamentul fitoterapic al diabetului zaharat se pot folosi următoarele, cu

excepția:

a) Frunzele de afin

b) Fructele de afin

c) Frunzele de dud alb

d) Tecile de fasole

672. În tratamentul fitoterapic al obezității se utilizează produse:

a) Antiseptice

b) Laxative /purgative

c) Antispastice

d) Antiflatulente

673. Următoarele produse laxative pentru tratamentul adjuvant al obezității nu se

folosesc mai mult de o săptămână, cu excepția:

a) Frangulae cortex

b) Sennae folium

c) Mel depuratum

d) Aloe

674. Cu efect antihelmintic se utilizează:

a) Valerianae radix

b) Absinthii herba

c) Opium

d) Maydis stigmata

675. Ca adjuvant în terapia reumatismală se utilizează următoarele, cu excepția:

a) Boswelia serrata

b) Harpagophytum procumbers

c) Helleborus purpurascens

d) Melissa officinalis

676. Infuzia de Violae tricoloris herba se utilizează intern și extern în afecțiuni:

a) Digestive

b) Nervoase

c) Dermatologice



108

d) Cardiac

677. Sucul proaspăt din Brassica oleracea se folosește cu succes în tratamentul

adjuvant al:

a) Diareii

b) Ulcerului gastro-duodenal

c) Insomniei

d) Constipației

678. Combinația de glucozamina și condroitina se utilizează în tratarea afecțiunilor:

a) Reumatismale

b) Digestive

c) Cardiac

d) Alergice

679. Extractul de orez roșu (Monascus purpureus) se utilizează în tratarea:

a) dislipidemiilor

b) hipercolesterolemiei

c) hipertensiunii arteriale

d) ulcerului gastro-duodenal

680. Extractele de dud alb (Morus alba) sunt utilizate în tratamentul adjuvant al:

a) Obezității

b) Diabetului zaharat

c) Hipertensiunii arteriale

d) Insomniilor

681. Din Vaccinium myrtillus se utilizează în terapie următoarele:

a) Frunzele și fructele

b) Doar frunzele

c) Scoarța

d) Fructele

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul IX. - Fitoterapie


682. Pentru terapia bolii arteriale periferice sunt eficiente preparatele care

condiționează extracte de:

a) Ginkgo bilobae folium

b) Allii sativi bulbus

c) Cynarae folium

d) Rusci aculaeti rhizoma

683. Următorul enunţ despre Allii sativi bulbus (bulb de usturoi) este incorect:

a) Extractul de usturoi îmbătrânit creşte semnificativ producţia de NO

b) Acțiunea antiatesclerotică a usturoiului se explică prin reducerea unor

procese patologice de la nivelul peretelui arterial

c) Pulberea standardizată (1,3% aliina) scade nivelul seric al LDL şi

creşte nivelul seric al HDL



109

d) Preparatele de usturoi se pot administra concomitent cu

anticoagulantele

684. În fitoterapia hipertensiunii arteriale se pot utiliza următoarele produse

vegetale, cu excepţia:

a) Crataegi folium cum flore

b) Oleae folium

c) Rosmarini folium

d) Allii sativi bulbus

685. Adaptogenele trebuie să exercite următoarele efecte, cu excepţia:

a) Să crească rezistenţa nespecifică faţă de stresori neiinfecţioşi

b) Să influenţeze cât mai mult funcţiile organismului

c) Să crească capacitatea de rezistenţă a organismului la efort în situaţii

de suprasolicitare

d) Să prevină îmbolnăvirea organismului care ar putea apărea în urma

suprasolicitării

686. Nu prezintă acțiune antistres-adaptogenă:

a) Ginseng radix

b) Eleutherococci radix

c) Schisandrae fructus

d) Avenae stramentum

687. Următoarele produse vegetale au acţiune antioxidantă, cu excepţia:

a) Passiflorae herba

b) Theae folium

c) Vitis viniferae folium

d) Myrtilli fructus

688. Nu face parte din categoria „phytochemicals” cu acţiune antioxidantă:

a) Fitosterolii

b) Tioderivaţii

c) Compuşii polifenolici

d) Vitaminele

689. Stările imunodeficitare dobândite sunt induse de următorii factori, cu

excepţia:

a) Abuz de medicamente

b) Stări depresive şi de stres

c) Mod de viaţă sănătos

d) Boli cronice (diabet)

690. Fitopreparatele imunostimulatoare nu se pot administra în următoarea situaţie:

a) Infecţii recidivante ale tractului urinar

b) Afecțiuni autoimune

c) Infecţii recidivante sau cronice ale căilor respiratorii superioare

d) Infecţii post-avortum.



110

691. Următorul produs vegetal NU este în prezent utilizat ca imunostimulator (din

cauza proprietăților cancerigene):

a) Aristolochiae rhizoma (rizomi de mărul lupului)

b) Ginseng radix

c) Echinaceae radix

d) Droserae herba

692. În fitoterapia tulburărilor de somn se utilizează următoarele produse vegetale,

cu excepţia:

a) Valerianae radix

b) Passiflorae herba

c) Melissae folium

d) Ginseng radix

693. Sunt active în epuizare neuropsihică următoarele produse vegetale, cu

excepţia:

a) Ginseng radix

b) Eleutherococci radix

c) Zingiberis rhizoma

d) Guarana

694. Se poate administra în timpul zilei deoarece nu determină somnolență:

a) Valerianae radix

b) Valerianae wallichii radix

c) Eschscholtziae radix et herba

d) Corydalidis rhizoma

695. Nu se utilizează în aplicări externe pentru terapia afecțiunilor inflamatorii:

a) Ulei volatil de cuișoare

b) Ulei volatil de scorțișoară

c) Ulei volatil de portocală

d) Camfor

696. Se utilizează în fitoterapia afecțiunilor inflamatorii următoarele produse


a) Allii sativi bulbus

b) Capsici fructus

c) Harpagophyti radix

d) Arnicae flos

697. Nu face parte din clasa antidiscraticelor (care stimulează excrețiile din

organism) propriu-zise următorul produs vegetal:

a) Taraxaci radix et herba

b) Phaseoli fructus sine seminibus

c) Urticae herba et folium

d) Tiliae flos

698. Următorul produs vegetal are acţiune diuretică (elimină ioni de sodiu şi clor):

a) Betulae folium



111

b) Levistici radix

c) Juniperi fructus

d) Petroselini fructus et radix

699. În fitoterapia litiazei urinare se utilizează următoarele produse vegetale, cu

excepţia:

a) Ononidis radix

b) Solidaginis herba

c) Orthosiphonis herba

d) Epilobii herba

700. Următorul enunţ privind fitoterapia infecțiilor urinare este incorect:

a) Preparatele cu Uvae ursi folium se utilizează de maximum 4-5 ori pe an

b) Proantocianii din speciile de Vaccinium nu se pot utiliza profilactic

c) Preparatele cu Uvae ursi folium sunt active dacă pH-ul urinar este

alcalin

d) Preparatele cu proatociani din specii de Vaccinium se pot administra

şi 2-3 luni consecutiv

701. Sunt active în HBP (hipertrofia benignă de prostată) următoarele produse


a) Curcubiatae peponis semn

b) Sabalis serrulatae fructus

c) Solidaginis herba

d) Epilobii herba

702. Nu se utilizează în fitoterapia menopauzei:

a) Cimicifugae rhizoma

b) Epilobii herba

c) Sojae extractum

d) Trifolii pratense extractum

703. Ameliorarea simptomatologiei din sindromul premenstrual se obține prin

administrare de:

a) Oenotherae oleum

b) Anserinae herba

c) Alchemillae herba

d) Bursae pastoris herba

704. Următorul enunţ despre fitoterapia constipației este incorect:

a) Administrarea polimerilor glucidici trebuie însoțită de o cantitate

corespunzătoare de apă pentru a evita ocluzia intestinală

b) Polimerii glucidici normalizează microbiomul intestinal

c) Preparatele cu antraderivaţi (siminiche, aloe, crușin) se pot administra

şi gravidelor

d) Uleiul de ricin nu se administrează în constipația cronică

705. Următorul enunţ despre fitoterapia diareii este incorect:

a) Antidiareicele de provenienţă microbiană sunt active în diaree



112

postantibiotică

b) Psyllii semen este activ în diareea din afecțiunile inflamatorii

intestinale

c) Taninurile împiedică reabsorbţia apei şi toxinelor din lumenul

intestinal

d) Taninurile din Theae folium favorizează menținerea diareii

706. Următorul enunţ despre fitoterapia afecțiunilor biliare este incorect:

a) În litiaza biliară confirmată imagistic este permisă administrarea

colagogelor

b) Cynarae folium acționează coleretic-colecistokinetic

c) Florile de mușețel manifestă efect spasmolitic la nivelul vezicii biliare

d) Sucul de ridiche neagră poate produce disconfort gastric

707. Manifestă acţiune hepatoprotectoare şi hepatoregeneratoare:

a) Silimarina

b) Glicirizina

c) Fosfolipidele esențiale

d) Betaina

708. Nu prezintă acţiune carminativă:

a) Carvi fructus

b) Cynarae folium

c) Foeniculi fructus

d) Menthae aetheroleum

709. Următoarele produse vegetale prezintă acţiune expectorantă, cu excepţia:

a) Hederae folium

b) Plantaginis folium

c) Pelargonium sidoides

d) Primulae rhizoma cum radicibus

710. Extractul de Hederae folium condiţionat în medicamentul Prospan (soluție,

sirop, comprimate efervescente) manifestă următoarele efecte, cu excepţia:

a) Mucosecretolitic

b) Expectorant

c) Bronholitic (spasmolitic pe musculatura bronşică)

d) Analgezic

711. Următorul produs vegetal prezintă acţiune bronhospasmolitică fiind utilizat în

terapia tusei spastice şi la copii:

a) Droserae herba

b) Tiliae flos

c) Plantaginis folium

d) Verbasci flos



113

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul X - Forme farmaceutice ca sisteme disperse,

eterogene - Farm. primar Șfichi Daniela → Itemi de evaluare

712. Stabilitatea unei emulsii este dată de:

a) Apă

b) Ulei

c) Emulgator

d) Conservanți antimicrobieni

713. Fenomene de instabilitate a emulsiilor sunt următoarele, cu o excepție:

a) Cremarea

b) Flocularea

c) Inversarea fazelor

d) Cimentarea

714. Emulsiile sunt:

a) Preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai puțin vâscoase,

constituite dintr-un sistem dispers, format din două faze lichide

nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori

b) Preparate farmaceutice lichide, constituit din una sau mai multe

substanțe active insolubile

c) Preparate farmaceutice lichide, care conțin una sau mai multe

substanțe active, dizolvate într-un solvent

d) Preparate farmaceutice lichide, cu un conținut crescut în zahăr, de

consistență vâscoasă, destinate administrării interne

715. Emulsiile se conservă în următoarele condiții:

a) În recipiente închise

b) În recipiente bine închise, la 8-15 0 C

c) În recipiente bine închise, la 2-8 0 C

d) În recipiente închise etanș

716. Linimentele sunt emulsii care se administrează:

a) Intern

b) Intravenos

c) Extern

d) Per os

717. Obținerea unei emulsii stabile se obține prin adăugarea:

a) Fazei hidrofile

b) Emulgatorului

c) Fazei lipofile

d) Mediului de dispersie

718. Farmacopeea Română Ed. X prevede folosirea următoarelor substanțe

auxiliare la prepararea emulsiilor, cu o excepție:

a) Stabilizanți

b) Agenți pentru creșterea vâscozității

c) Conservanți antimicrobieni potriviți



114

d) Umectați

719. Care din următoarea afirmație este falsă?

a) Soluția de lactat de etacridina se prepară în concentrație 0,1%

b) Soluția de lactat de etacridina se mai numește și soluție de albastru de

metilen

c) Soluția de lactat de etacridină este de culoare galbenă, cu fluorescenta

verzuie

d) Soluția de lactat de etacridină se folosește la antistatizarea plăgilor


a) Soluția de albastru de metilen se prepară în concentrație 1%

b) Soluția de albastru de metilen se aplică prin badijonare pe mucoasă

buco-faringiană

c) Soluția de albastru de metilen are acțiune antiseptică

d) Soluția de albastru de metilen conține lactat de etacridină

721. Mențiunea „ A se agita înainte de administrare” se scrie pe eticheta:

a) Soluțiilor

b) Suspensiilor

c) Perfuziilor

d) Mucilagiilor

722. Suspensiile se conservă:

a) În recipiente bine închise

b) În recipiente închise etanș

c) La rece

d) La loc răcoros

723. Pentru care substanțe masă prelucrată sub formă de suspensie nu trebuie să

depășească doza maximă pentru 24 ore:

a) Substanțe anodine

b) Substanțe auxiliare

c) Substanțe puternic active și toxice

d) Substanțe inerte farmacologic

724. Suspensiile se obțin prin:

a) Dizolvare

b) Dispersare

c) Emulsionare

d) Triturare

725. Componentele unei suspensii sunt următoarele, cu o excepție:

a) Faza dispersată

b) Faza dispersantă

c) Agent de suspendare

d) Agent de emulsionare

726. Care din următoarele afirmații reprezintă un avantaj al suspensiilor?

a) Instabilitatea suspensiilor impune agitarea produsului, înainte de



115

prelevarea fiecărei doze de administrare

b) Divizarea avansată a unor pulberi prelucrate în suspensii poate cauza

fenomene toxice

c) Suspensiile, ca sisteme eterogene, se caracterizează prin instabilitate

fizică

d) Biodisponibilitatea substanței medicamentoase în suspensie este

superioară față de capsule sau comprimate

727. O suspensie de bună calitate trebuie să prezinte următoarele caracteristici, cu

o excepție:

a) Să asigure o dispersie adecvată a particulelor solide în vehicul

b) Să prezinte o sedimentare rapidă a particulelor

c) Să rămână omogenă după agitarea recipientului, o perioadă de timp

suficientă, necesară pentru prelevarea și administrarea dozei de către

pacient

d) Să prezinte o sedimentare mică a particulelor

728. Care afirmație este greșită în cazul mecanismului de acțiune al agentului de

suspensie?

a) Scade tensiunea interfacială solid-lichid

b) Oferă sterilitate preparatului

c) Conferă sarcini electrice particulelor solide în suspensie

d) Mărește vâscozitatea vehiculului

729. Suspensiile floculate se caracterizează prin:

a) Sediment compact, dens

b) Supernatant opalescent

c) Redispersarea suspensiilor dificilă

d) Particule solide legate în flocoane (agregate)

730. Parametrul de care se ține cont la prepararea suspensiilor este:

a) Mărimea particulelor

b) Vâscozitatea

c) Lipsa particulelor insolubile

d) PH-ul

731. Metoda de preparare a suspensiilor prin condensare (precipitare) prezintă

următoarele caracteristici, cu o excepție:

a) Este o metodă chimică

b) Prezintă avantajul obținerii de particule fine

c) Este o metodă fizică, de dispersare a pulberilor insolubile într-un

vehicul

d) Este o metodă limitată la un număr restrâns de suspensii

732. În cazul căror suspensii nu este obligatorie condiția de sterilitate:

a) Suspensiile care se aplică pe plăgi

b) Suspensii care se aplică pe pielea sugarilor

c) Suspensii care se aplică pe arsuri



116

d) Suspensii care se administrează per os


a) Pasta cu apă este o suspensie

b) Pasta cu apă conține talc, oxid de zinc, glicerol și apă

c) Pasta cu apă se aplică prin badijonare pe mucoasa buco-faringiană

d) Pasta cu apă are acțiune calmantă, răcoritoare

734. Conform Farmacopeei Române Ed. X, unguentele se conservă:

a) În recipiente sterile, închise etanș

b) În recipiente închise la 2-80 C

c) În recipiente care conțin cel mult 10 g unguent

d) În recipiente bine închise, la cel mult 250 C

735. Care din următoarele unguente nu este oficinal?

a) Unguent cu clotrimazol 1%

b) Unguent simplu

c) Unguent cu diclofenac

d) Unguent cu glicerol

736. Dacă faza dispersată depășește 25% din masa unguentului, unguentele-

suspensii sunt denumite:

a) Paste

b) Creme

c) Linimente

d) Emulsii

737. Alegeți varianta falsă referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform

farmacopeei:

a) Se prepară baza de unguent prin dispersarea fazei interne în faza

externă în care, în prealabil s-a incorporat emulgatorul

b) Substanțele medicamentoase se dispersează în baza de unguent în

funcție de proprietățile acestora și de scopul terapeutic urmărit

c) Se pot folosi antioxidanți și conservanți antimicrobieni potriviți

d) Unguentul obținut se sterilizează

738. În funcție de tehnologia de preparare (gradul de dispersie al substanței active),

unguentele medicamentoase pot fi clasificate în următoarele tipuri, cu

excepția:

a) Unguentele de tip soluție

b) Unguente de tip emulsie

c) Unguente de tip suspensie

d) Unguente de penetrație

739. Care afirmație referitoare la unguentele de tip suspensie este falsă?

a) Conțin substanțe active insolubile în baza de unguent

b) La preparare se folosesc substanțe active sub formă de pulberi fine

sau foarte fine

c) Conțin substanțe active dizolvate molecular în baza de unguent



117

d) Farmacopeea prevede limite privind dimensiunea particulelor

740. Farmacopeea Română Ed. X clasifică bazele de unguent în următoarele, cu excepția:

a) Liposolubile

b) Emulsii

c) Hidrosolubile

d) Paste

741. Alegerea formei farmaceutice în terapia dermatologică depinde de o serie de

factori, cu excepția:

a) Stadiul afecțiunii

b) Tipul de piele

c) Natura ambalajului

d) Caracterul leziunilor

742. Care unguente nu trebuie să fie sterile?

a) Aplicate pe pielea acneică

b) Aplicate pe pielea sugarilor

c) Aplicate pe arsuri

d) Aplicate pe răni

743. Baza de unguent nu se alege în funcție de:

a) Proprietățile fizico-chimice ale substanței active

b) Natura ambalajului de condiționare

c) Acțiunea urmărită (de suprafață, de profunzime, sistemică)

d) Stadiul bolii – acut sau cronic

744. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un excipient sunt următoarele, cu

excepția:

a) Toleranța bună și lipsa sensibilizării

b) Să fie de proveniență naturală

c) Să fie emolient, fără a produce deshidratarea pielii

d) Să faciliteze penetrarea substanței medicamentoase printr-o cedare

rapidă și completă a acesteia.

745. Care afirmație legată de vaselină este falsă?

a) Este un produs obținut prin purificarea lipidelor de pe lâna oilor

b) Este un produs obținut în urma distilării petrolului brut

c) Se prezintă ca o masă albă, filantă, omogenă, grasă

d) Este un unguent și totodată o bază de unguent

746. Supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie să:

a) Se dizolve în cel mult 1 ora

b) Se topească în cel mut 30 minute

c) Se dizolve în cel mult 30 minute

d) Se topească în cel mult 1 ora

747. Alegeți afirmația greșită în cazul supozitoarelor vaginale:

a) Se numesc și ovule

b) Au formă sferică sau ovoidală



118

c) Au forma de cilindri ascuțiți

d) Pot fi preparate cu masă gelatinoasă, caz în care masa poate fi de 5-12 g

748. Conform Farmacopeei Române Ed. X, supozitoarele se conservă:

a) În recipiente închise

b) În recipiente bine închise, la 2-8 0 C

c) În recipiente închise etanș

d) În recipiente bine închise, la cel mult 25 0 C

749. O formulare adecvată trebuie să conducă la supozitoare care trebuie să

îndeplinească următoarele condiții, cu o excepție:

a) Să producă disconfort la administrare

b) Să nu fie iritante

c) Să fie stabile din punct de vedere fizic, chimic și microbiologic

d) Să fie bine tolerate, netoxice

750. Supozitoarele rectale au formă:

a) Cilindro-conică sau de torpilă

b) Sferică

c) Ovoidală

d) Cilindri ascuțiți la un capăt

751. Administrarea medicamentelor pe cale rectală se abordează în următoarele

situații, cu o excepție:

a) În caz de obstrucții ale tractului gastro-intestinal

b) În cazul substanțelor inactivate la nivel hepatic

c) În cazul substanțelor inactivate de secrețiile gastrice

d) În vederea asigurării unei acțiuni prelungite a substanțelor

medicamentoase

752. Bazele de supozitoare trebuie să îndeplinească o serie de condiții, cu excepția:

a) Să nu influențeze defavorabil caracteristicile biofarmaceutice și

efectul terapeutic

b) Să elibereze rapid substanța medicamentoasă

c) Să nu fie rezistente la manipulare, transport, depozitare

d) Să nu prezinte interacțiuni nedorite cu alte ingrediente

753. Dezavantajul untului de cacao este:

a) Este neiritant

b) Se auto oxidează în timpul păstrării

c) Este miscibil cu multe substanțe

d) Se pretează la topire și turnare cât și la presare în forme

754. Dezavantajul gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor

este:

a) Rezistență la oxidare

b) Capacitate de emulsionare bună

c) Aspect plăcut, cu luciu, fără miros

d) Devin casante la răcire rapidă



119

755. Care supozitoare sunt menționate în Farmacopeea Română Ed. X?

a) Supozitoare cu metronidazol

b) Supozitoare cu fenilbutazonă

c) Supozitoare cu paracetamol

d) Supozitoare cu diclofenac

756. Care afirmație referitoare la supozitoare nu este adevărată:

a) Conțin doze unitare din una sau mai multe substanțe medicamentoase

b) Sunt destinate administrării pe cale rectală, vaginală sau uretrală

c) Se conservă în recipiente bine închise, la cel mult 25 0 C

d) Se folosesc exclusiv pentru acțiune locală

Nr.

crt.

ANUL II - Modulul X.

Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene


757. Soluția de lactat de etacridină are culoarea:

a) Galben-aurie

b) Portocaliu închis

c) Albastră

d) Incoloră

758. Soluția de rivanol are concentrația de:

a) 1%

b) 2%

c) 5%

d) 0.1%

759. Rivanolul se mai numește :

a) Lactat de etacridină

b) Lactat de metionină

c) Lactat de magneziu

d) Flavonoide

760. Soluția de lactat de etacridină se condiționează în:

a) Flacoane incolore

b) Flacoane brune

c) Flacoane perfuzabile

d) Flacoane injectabile

761. Soluția de colargol prezintă un efect :

a) Antiseptic local

b) Antipruriginos

c) Antiinflamator

d) Antihistaminic

762. Soluția de colargol se prepara din:

a) Cloramfenicol

b) Argint coloidal



120

c) Colesterol

d) Cetaceum

763. Soluția de albastru de metilen se utilizează sub formă de:

a) Picături oftalmice

b) Badijonaj bucal

c) Spălături vaginale

d) Soluție injectabilă

764. Soluția de violet de gențiana se prepară în concentrație de:

a) 1%

b) 10 %

c) 0.1 %

d) 2 %

765. Colargolul se condiționează în flacoane de:

a) Aminoplast de volum mic prevăzute cu dop picurător

b) Sticla de volum mare

c) Aminoplast, tip unidoză

d) Sticlă, tip antibiotic

766. Soluția de rivanol se aplică:

a) După încălzire la 1000 C

b) După diluare cu apă

c) Ca atare

d) Pe plăgi deschise

767. Pe eticheta suspensiilor se menționează obligatoriu:

a) A se administra după masă

b) A se administra în doză unică

c) A se completa cu apă după fiecare utilizare

d) A se agita înainte de întrebuințare

768. Suspensiile de uz intern se administrează cu ajutorul:

a) Linguriței dozatoare

b) Dopului picurător

c) Aplicatorului vaginal

d) Instilatorului

769. Suspensiile sunt forme farmaceutice obținute prin:

a) Dizolvarea substanței active

b) Suspendarea substanței active

c) Emulsionarea substanței active

d) Triturarea substanței active

770. Faza dispersată se mai numește:

a) Faza discontinuă

b) Faza hidrofilă

c) Faza lichidă

d) Faza liofilă



121

771. Suspensiile cu antibiotice de uz intern se prepară:

a) Ex tempora

b) Cu ser fiziologic

c) Cu apă fiartă

d) Apă încălzită la 1000 C

772. Suspensiile foarte concentrate în care faza solidă se afla în cantitate mai mare

de 50%, se mai numesc:

a) Linimente

b) Geluri

c) Paste

d) Creme

773. Suspensiile pot conține ca substanțe auxiliare:

a) Agenți de emulsionare

b) Agenți de suspendare

c) Agenți de ecranare

d) Agenți de precipitare

774. Avantajele suspensiilor sunt:

a) Au efect prelungit

b) Se pot separa cele două faze

c) Pot apărea intoxicații

d) Biodisponibilitate mare comparativ cu formele solide

775. Suspensiile antiacide:

a) Se păstrează la frigider

b) Conțin antibiotice

c) Se administrează cu lingurița dozatoare

d) Se prepară ex tempora

776. Suspensiile de uz extern trebuie să fie sterile în următoarele cazuri, cu excepţia:

a) Suspensii care se aplică pe plăgi

b) Suspensii care se aplică pe arsuri

c) Suspensii care se administrează per os

d) Suspensii care se aplică pe pielea sugarilor

777. Emulsiile au ca și componentă obligatorie, exceptând:

a) Faza hidrofilă

b) Faza liofilă

c) Emulgatorul

d) Faza suspendată

778. Emulsiile de plajă conțin obligatoriu:

a) Agenți de suspendare

b) Agenți de protecție solară

c) Agenți de colorare

d) Agenți anestezici.



122

779. La formularea emulsiilor se are în vedere:

a) Separarea completă a fazelor

b) Modificarea raportului între faze

c) Asocierea substanțelor medicamentoase incompatibile între ele

d) Micșorarea absorbției substanțelor medicamentoase

780. Supozitoarele vaginale se mai numesc:

a) Pilule

b) Ovule

c) Hostii

d) Casete

781. Unguentele industriale se condiționează în:

a) Tuburi de aluminiu siliconate la interior

b) Saci de aminoplast

c) Flacoane de sticlă cu dop picurător

d) Tuburi de sticlă siliconate la interior

782. Vaselina se obține din:

a) Distilarea petrolului brut

b) Purificarea lipidelor de pe lâna oilor

c) Sterilizarea bazelor de unguent

d) Degresarea și purificarea lipidelor de pe lâna oilor

783. Factorii ce determină alegerea tipului de formă farmaceutică în bolile

dermatologice depind de:

a) Pacient

b) Stadiul afecțiunii

c) Tipul de condiționare primară

d) Anotimp

784. Pentru a ușura administrarea supozitoarelor la pacienți se recomandă:

a) Încălzirea formei farmaceutice pe baie de apă

b) Umectarea în prealabil cu apă călduță

c) Administrarea pe stomacul gol

d) Administrarea la 2 ore după masă

785. Gelurile medicamentoase au ca avantaj:

a) Absorbție prelungită

b) Termen de valabilitate mare

c) Absorbție rapidă

d) Biodisponibilitate mică

786. Creionașele vaginale se prepară:

a) În industrie, cu unt de cacao

b) În receptura, cu unt de cacao

c) În oficină, cu înlocuitori de unt de cacao

d) În farmacie, pe bază de rețetă gratuită



123

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul III - Apiterapie


787. Mierea nu are următoarea acțiune terapeutică:

a) Antibacteriană

b) Antidiareică

c) Imunomodulatoare

d) Antihipertensivă

788. Indicațiile produsului Mel sunt:

a) Diaree

b) Stări de convalescență

c) Constipație acută

d) Antivomitiv

789. Principalele acțiuni ale mierii de albine sunt:

a) Hipotensiv și hipoglicemiant

b) Antimicrobiană și inflamatoare

c) Excitant SNC

d) Energizantă și imunostimulatoare

790. O miere de calitate superioară conține apă în proporție de:

a) 30-35%

b) 42-43%

c) 17-18%

d) 70-80%

791. Propolisul este un produs de digestie al albinelor şi este cules de pe cel puțin

20 de specii de arbori, în special de pe:

a) Muguri de tei

b) Muguri de plop

c) Muguri de salcâm

d) Scoarță de crușin

792. Frecvent în comprimatele de supt avem propolis deoarece are următoarele

acțiuni:

a) Antiseptică, cicatrizantă, antivirală

b) Antitermic

c) Hipoglicemic

d) Antihipertensiv

793. Activitatea antimicrobiană a mierii este măsurată prin termenul indicator

numit:

a) Polirezistență la antibiotice

b) Inhibină

c) Culoarea mierii

d) Vâscozitate

794. Avantajele mierii sunt numeroase, dintre care amintim:

a) Rezultă din sinteze industriale



124

b) Acțiunile curative nu sunt verificate

c) Este un produs de tradiție și de calitate excelente

d) Consumată în cantități excesive devine toxică

795. Propolisul este denumirea generică pentru:

a) Amestecul de polen cu miere

b) Substanța rășinoasă colectată de către albine din diferite surse și o

amestecă cu ceara

c) Amestecul de miere cu lăptișor de matcă

d) Substanța secretată de glandele cerifere

796. În comprimatele de supt propolisul se amestecă cu:

a) Fitomenadionă

b) Vitamina C

c) Maleat de ergometrină

d) Vitamina D

797. Propolisul se poate administra pe mai multe căi, mai puțin cea:

a) Vaginală

b) Topică

c) Parenterală

d) Bucală

798. Următoarele sunt întrebuințări ale mierii, cu excepția:

a) Diaree

b) Expectorantă

c) Imunomodulatoare

d) Hipocolesterolemiantă

799. Mierea se poate utiliza eficient în următoarele cazuri:

a) Diabet insulinodependent

b) Insuficiență cardiacă

c) Ulcer gastric

d) Diskinezie biliară

800. Propolisul este cel mai folosit în formă de tinctură de propolis ce are o

concentrație de:

a) 30%

b) 10%

c) 50%

d) 25%

801. Propolisul, atât sub formă de tinctură, cât și de spray, poate fi folosit pe piele

lezată pentru acțiunea sa:

a) Antiseptica și cicatrizantă

b) Inflamatoare

c) Alergică

d) Iritantă tisular.



125

802. Propolisul are în componența sa următoarele componente principale:

a) Rășini și balsamuri+ceară

b) Uleiuri grase+polen

c) Tanin+polen

d) Alcaloizi+vitamine

803. Veninul de albine se poate utiliza pentru acțiunea sa:

a) Antimicrobiană

b) Cicatrizantă

c) Antireumatică

d) Expectorantă

804. Veninul de albine este produs de :

a) Glandele cerifere

b) Glandele secretoare de venin

c) Albine prin prelucrare

d) Punga de venin

805. Lăptișorul de matcă intra în compoziția:

a) Vitamax

b) Ginsavit

c) Bilomag

d) Supradyn

806. Propolis C kids plicuri nu conține:

a) Propolis

b) Vitamina C

c) Vitamina D

d) Echinaceea

807. Mierea falsificată este impurificată cu:

a) Coloranți sintetici

b) Glucoză industrială

c) Zahăr invertit

d) Proteine

808. Tinctura de propolis nu se poate utiliza:

a) Intern

b) Extern

c) Pe mucoase

d) Injectabil

809. Propolisul se poate amesteca cu următoarele produse vegetale:

a) Calendulae flos

b) Belladonae folium

c) Chinae cortex

d) Valerianae radix

810. Ceara de albine este:

a) Oficializată în FRX



126

b) Derivat de miere

c) Neutilizată în cosmetică

d) Produs prelucrat industrial

811. Polenul:

a) Este recoltat doar de albine

b) Are activitate antibiotic asupra colibacilului

c) Are acțiune antiinflamatoare

d) Nu este utilizat în avitaminoze

812. Afirmațiile referitoare la lăptișorul de matcă sunt corecte, cu excepția:

a) Se preferă consumarea și conservarea alături de miere 1%

b) Se utilizează în cosmetică

c) Se extrage din propolis

d) Este recomandat în cazuri de astenie, anorexie, convalescență

813. Apilarnilul este:

a) Recoltat de albine

b) Utilizat ca tonic general

c) Produs de trântori

d) Extras din propolis

814. Mierea de albine nu conține:

a) Vitamine și minerale

b) Flavonoide

c) Glucide

d) Alcaloizi

815. În fiolele buvabile Ginsengul este asociat cu:

a) Lăptișor de matcă

b) Propolis

c) Alcool metilic diluat

d) Mentol

816. Ceara de albine:

a) Este solubilă în apă

b) Este miscibilă cu uleiuri grase

c) Este alergizantă la aplicarea pe piele

d) Nu se utilizează în produse cosmetice

817. Mierea se folosește în preparatele farmaceutice ca:

a) Agent de creștere a vâscozității

b) Vehicul

c) Corector de gust

d) Corector de pH

818. Comprimatele de supt cu propolis nu pot conține:

a) Alcool

b) Echinaceea purpurea

c) Mierea de albine



127

d) Vitamina C

819. Propolis:

a) Este un balsam

b) Se administrează atât intern cât şi extern

c) Este colectat de albine din flori

d) Nu este utilizat în afte, herpes, candidoză, arsuri

820. Produse grase oficializate în FRX sunt:

a) Cera alba

b) Cera flava

c) Cera Coperniciae

d) Oleum Jecoris

821. Vitaminele care se pot asocia cu propolisul în comprimatele de supt sunt:

a) Vitamina B6

b) Vitamina E

c) Vitamina C

d) Vitamina A

Nr.

crt.



822. Mierea de albine nu se administrează în băuturi fierbinți deoarece:

a) Formează compuși toxici

b) Formează amestec efervescent

c) Formează enzime

d) Formează dioxid de carbon

823. Propolisul este :

a) Un amestec omogen de vitamine

b) Un produs principal al stupului

c) Un lichid galben cu miros neplăcut

d) Masă solidă, omogenă, de culoare maro și miros caracteristic

824. Mierea se conservă la:

a) Temperaturi speciale: 2-80 C

b) Temperatura camerei: < 250 C

c) Temperatura sub 00 C

d) Temperatura: > 250 C

825. Mierea de albine este un produs natural ce poate înlocui în alimentație:

a) Zahărul

b) Apa

c) Fructele

d) Sarea

826. Ceara de albine se utilizează la fabricarea următoarelor produse farmaceutice,

cu excepţia:

a) Drajeuri



128

b) Ceară depilatoare

c) Siropuri

d) Crème cosmetice

827. Tinctura de propolis se administrează:

a) Sub formă de picături

b) După masă

c) La pacienții cu ulcer gastric

d) Seara, înainte de culcare

828. Mierea de albine, ca produs natural, în timp, se poate:

a) Cristaliza

b) Separa

c) Decolora

d) Precipita

829. Ceara de albine se utilizează ca excipient la prepararea:

a) Siropuri

b) Aerosoli

c) Crème

d) Parenterale

830. Propolisul se utilizează în preparate farmaceutice, ca substanță activă, în:

a) Comprimate masticabile

b) Capsule operculate

c) Soluții injectabile

d) Suspensii antiacide

831. Propolisul are acţiune terapeutică, cu excepţia:

a) Antiseptică

b) Antibacteriană

c) Cicatrizantă

d) Antihistaminică

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul IV - Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule


832. Pulberile sunt preparate farmaceutice:

a) Solide în formă de discuri

b) Semisolide

c) Lichide alcătuite din două faze nemiscibile

d) Solide folosite ca atare sau divizate în doze unitare

833. Conform Farmacopeei Române Ed. X, pulberile sunt constituite din:

a) Particule hidrofile

b) Particule greu asimilabile

c) Particule uniforme ale uneia sau mai multor substanțe active

d) Substanțe semisolide în amestec



129


a) Pulberile simple sunt constituite dintr-o singură substanță activă

b) Pulberile compuse conțin un amestec de substanțe active

c) Pulberile compuse conțin o substanță activă

d) Pulberile simple sunt preparate farmaceutice solide

835. Obținerea pulberilor necesită următoarele operații, cu o excepție:

a) Uscarea

b) Dizolvarea

c) Pulverizarea

d) Amestecarea

836. Pulberile efervescente se conservă:

a) În recipiente închise etanș

b) În recipiente bine închise

c) În recipiente închise

d) În recipiente

837. Farmacopeea Română Ed. X. nu oficializează:

a) Pulberea cu săruri pentru rehidratare orală

b) Pulberea alcalină

c) Pulberea laxativa efervescentă

d) Pulberea de opiu și ipeca

838. Următoarele afirmații sunt corecte, cu excepția:

a) Pulberile trebuie să prezinte un aspect uniform

b) Pulberile trebuie să prezinte aglomerări de particule

c) Pulberile sunt folosite ca atare sau divizate în doze unitare

d) Pulberile sunt alcătuite din particule uniforme ale uneia sau mai

multor substanțe active

839. Pudrele:

a) Sunt destinate administrării pe piele și mucoase

b) Sunt destinate administrării pe cale inhalatorie

c) Sunt destinate administrării per os

d) Sunt destinate administrării pe cale injectabilă

840. Pulberile se conservă în:

a) Blistere

b) Recipiente bine închise

c) Pahare de sticlă

d) Folii

841. Cernerea este obligatorie dacă masa pulberii depășește:

a) 10 g

b) 15 g

c) 20 g

d) 25 g.



130

842. Pulberile efervescente se administrează:

a) Prin pudrare pe suprafața pielii

b) Cu lingurița

c) Cu seringa

d) După dizolvare în apă

843. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor, plăgi deschise sau arsuri

trebuie să fie:

a) Albe

b) Sterile

c) Dulci

d) Colorate

844. Pulverizarea se realizează în farmacie cu:

a) Mojar și pistil

b) Mori centrifugale

c) Concasoare

d) Mori cu jet

845. Gradul de finețe al pulberilor se determină:

a) Prin examinare cu lupa

b) Cu ajutorul sitelor standard

c) Prin cântărire

d) Prin determinarea uniformității masei

846. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu o excepție:

a) Pulberile prezintă facilitate la administrare

b) Pulberile prezintă stabilitate superioară a substanțelor active

comparativ cu preparatele lichide

c) Gustul neplăcut sau amar al unor substanțe active din pulberi

reprezintă un avantaj

d) Pulberile asigură o dozare precisă a substanței medicamentoase

847. Alegeți afirmația falsă:

a) Pulberile compuse conțin un amestec de cel puțin două substanțe

active

b) Pulberile sterile sunt cele aplicate pe răni, arsuri, pielea sugarilor

c) Pudrele de uz intern sunt cele care se administrează pe cale orală

d) Pudrele se caracterizează printr-un grad avansat de diviziune al

particulelor


a) Unele pulberi se administrează per os după o amestecare prealabilă cu

apă sau un alt lichid sau aliment

b) Pulberile pentru preparatele oftalmice trebuie să fie sterile

c) Pulberile de uz topic se aplică pe piele sau pe mucoase.

d) Pulberile pentru soluții sau suspensii injectabile nu trebuie să fie

sterile



131

849. Următoarea afirmație referitoare la pulberile divizate în doze unitare este falsă:

a) Se administrează cu măsuri aproximative (lingură, linguriță, vârf de cuțit)

b) Doza este măsurată exact

c) Sunt condiționate individual

d) Conțin substanțe medicamentoase asociate cu substanțe auxiliare

850. Pulberea Dover conține:

a) Extract de beladonă

b) Rădăcină de ipeca și pulbere de opiu

c) Sulfat de sodiu anhidru

d) Hidrogenocarbonat de sodiu

851. Pulberea Dover se folosește:

a) Pentru rehidratare orală

b) Pentru acțiunea laxativa sau purgativă (în funcție de doză)

c) Pentru calmarea colicilor abdominali la copii

d) Ca antiacid

852. Pulberea alcalină are următoarele acțiuni, cu excepția:

a) Slab coleretică

b) Drenarea blândă a căilor biliare

c) Laxativă sau purgativă (în funcție de doză)

d) Antitusivă și expectorantă

853. Indicați afirmația greșită:

a) Pudrele sunt pulberi de uz intern

b) Pudrele au un grad avansat de diviziune al particulelor

c) Pudrele sunt destinate aplicării pe tegumente sau mucoase

d) Conțin substanțe active dispersate omogen în una sau mai multe

substanțe cu rol diluant

854. Capsulele sunt preparate farmaceutice:

a) Formate din învelișuri care conțin doze unitare de substanțe active

b) Se obțin prin comprimare

c) Au formă neregulată, vermiculară

d) Se administrează exclusiv pe cale orală

855. Învelișul capsulelor se obține din:

a) Glucoză

b) Gelatină

c) Agar-agar

d) Celuloză

856. Identificați afirmația greșită în cazul capsulelor gelatinoase moi:

a) Sunt constituite dintr-un înveliș continuu și moale de gelatină

b) Au formă sferică sau ovală

c) Se numesc și perle

d) Se numesc și capsule operculate



132

857. Capsulele gelatinoase enterosolubile:

a) Trebuie să se transforme în apă într-o masă moale după 30 secunde

b) Trebuie să se dezagrege în apă în cel mult 30 minute

c) Trebuie să se dezagrege în pancreatină soluție alcalină în cel mult 60

minute

d) Trebuie să se dezagrege în pepsină soluție acidă în cel mult 30 minute

858. Următoarea afirmație reprezintă un dezavantaj:

a) Capsulele operculate conțin doze unitare de substanțe active

b) Capsulele operculate prezintă limite de aplicare, nu toate persoanele

le pot înghiți (copii, bătrâni)

c) Capsulele operculate maschează gustul și mirosul neplăcut al unor

substanțe

d) Capsulele operculate au aspect agreabil și sunt ușor de administrat


a) Capsulele amilacee au formă de cilindri plați

b) Capsulele gelatinoase moi au formă sferică sau ovală

c) Capsulele gelatinoase tari au formă de cilindri alungiți, rotunjiți la

capete

d) Capsulele operculate au formă de cilindri plați și conțin soluții apoase

860. Capsulele amilacee:

a) Sunt preparate din gelatină

b) Conțin soluții apoase

c) Sunt preparate din celuloză

d) Conțin substanțe sau amestecuri de substanțe sub formă de pulberi

861. Capsulele se conservă conform Farmacopeei Romane Ed. X:


b) În recipiente bine închise și în prezența unei substanțe deshidratante

c) În recipiente închise

d) În recipiente închise etanș

862. Care dintre substanțele medicamentoase de mai jos sunt condiționate în

capsule gelatinoase moi oficinale:

a) Tetraciclina

b) Ampicilina

c) Vitamina E

d) Vitamina C

863. Următoarele afirmații referitoare la capsulele gelatinoase tari sunt adevărate,

cu excepția:

a) Sunt preparate din gelatină

b) Au formă de cilindri ascuțiți

c) Se conservă în recipiente bine închise

d) Conțin substanțe active în soluție sau sub formă de pastă



133

864. Următoarele afirmații referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevărate,

cu excepția:

a) Se mai numesc şi perle

b) Sunt constituite dintr-un înveliș continuu și moale de gelatină

c) Conțin substanțe lichide uleioase

d) Se închid prin îmbucare

865. Următoarele afirmații referitoare la capsulele amilacee sunt adevărate, cu

excepția:

a) Se mai numesc și casete

b) Sunt preparate din amidon

c) Conțin substanțe lichide uleioase

d) Sunt destinate exclusiv pentru condiționarea de substanțe solide sub

forma de pulberi

866. Următoarea afirmație referitoare la capsule operculate nu este corectă:

a) Nu se pot realiza forme enterosolubile sau cu acțiune prelungită

b) Capsulele operculate asigură protecția și stabilitatea substanţelor active

c) Cedarea substanţelor active din capsulele operculate poate fi dirijată

d) Capsulele operculate conțin doze unitare de substanțe active.

Nr.

crt.



867. Pulberile compuse au fost concepute pentru a:

a) Obține un efect prelungit

b) Ușura administrarea la bolnav a substanțelor active diverse

c) Realiza un preparat lichid

d) Mări absorbția la nivel intestinal

868. Sulfatul de magneziu se administrează folosind ca măsură dozatoare:

a) Lingura

b) Seringa dozatoare

c) Dopul picurător

d) Aplicatorul

869. Pulberile oficinale se prepară:

a) Pe bază de prescripție medicală

b) În industrie, în cantități mari

c) În farmacii, în cantități mici

d) Fără a respecta operațiile preliminare de obținere a pulberilor

870. Pulberile au dezavantajul:

a) Stabilitate mică comparativ cu comprimatele

b) Asocieri cu mai multe substanțe active

c) Ocupă un volum redus

d) Au efect rapid



134

871. La prepararea pulberilor compuse componentele se amestecă:

a) În ordinea crescătoare a maselor

b) În ordinea descrescătoare a maselor

c) Nu contează ordinea

d) În funcție de solubilitatea substanțelor active

872. Pulberile de uz extern se pot condiționa în:

a) Cașete

b) Capsule operculate

c) Capsule gelatinoase

d) Cutii aminoplast

873. Capsulele gelatinoase moi se mai numesc:

a) Perle

b) Hostia

c) Operculate

d) Amilacee

874. Cernerea este o operație obligatorie pentru obținerea pulberilor compuse și se

aplică:

a) Tuturor pulberilor

b) Pulberilor ce depășesc 20 grame

c) Pulberilor simple

d) Nu contează tipul de pulbere

875. Sitele farmaceutice sunt numerotate convențional astfel:

a) De la I la IX

b) De la 1 la 9

c) De la I la X

d) De la 1 la 10

876. Porfirizarea este o operație farmaceutică utilizată în practică:

a) Pediatrică

b) Stomatologică

c) Dermatologică

d) Ginecologică

877. Pudrele au următoarele caracteristici:

a) Se aplică pe piele și mucoase

b) Se administrează oral

c) Se dizolvă în apă ex tempore

d) Sunt obligatoriu sterile

878. Mojarul utilizat la prepararea pulberilor se alege astfel încât să aibă o

capacitate de:

a) 1-2 ori mai mare decât volumul pulberii

b) 5-10 ori mai mare decât volumul pulberii

c) 20 ori mai mare decât volumul pulberii

d) 1-2 ori mai mică decât volumul pulberii



135

879. Pulberile orale cu dizolvare ex tempore au o mărime a particulelor

corespunzătoare sitei numărul:

a) III

b) V

c) X

d) I

880. Triturarea este un procedeu utilizat la prepararea pulberilor compuse, fiind:

a) Procesul de reducere a substanțelor solide în particule fine prin

frecare la mojar cu ajutorul pistilului

b) Procesul de dizolvare a substanțelor active în solvent

c) Procesul de cernere a substanțelor active

d) Procesul de cristalizare a substanțelor active

881. Capsulele operculate se realizează în 8 mărimi, numerotate convențional

astfel:

a) 000 , 00 , 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5

b) 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8

c) I , II , III , IV , V , VI , VII , VIII

d) 00 , 0 , 1 , 2 , 3, 4 , 5 , 6

882. Următoarele pulberi se administrează intern, cu ajutorul masurilor

aproximative, cu excepţia:


b) Bicarbonat de sodiu

c) Carbonat de calciu

d) Acid boric

883. Operațiile preliminare de obținere a pulberilor sunt, cu excepţia:

a) Mărunțire

b) Cernere

c) Uscare

d) Dizolvare

884. Pulberile injectabile trebuie să fie:

a) Colorate

b) Sterile

c) Cu particule de dimensiuni variabile

d) Cu particule higroscopice

885. Pentru pulberile de uz intern se utilizează ca măsură aproximativă lingurița

rasă ce conține:

a) 0,1-1 grame

b) 2-4 grame

c) 4-5 grame

d) 5-10 grame

886. Pulberile nedivizate se condiționează în:

a) Capsule hârtie



136

b) Pungi hârtie

c) Saci aminoplast

d) Flacoane perfuzabile

887. Dezavantajul pulberilor de uz intern este:

a) Se pot asocia mai multe substanțe active

b) Au efect rapid

c) Necesită operații preliminare de prelucrare

d) Se pot utiliza la toate categoriile de pacienți

888. Pulberile constituie o materie primă importantă pentru realizarea altor forme

farmaceutice, cu excepţia:

a) Comprimate

b) Capsule

c) Soluții extractive

d) Unguente

889. Gradul de finețe al pulberilor se determină cu ajutorul:

a) Microscopului

b) Sitelor farmaceutice standard

c) Aprecierii vizuale

d) Cântarului electronic

890. Pulberile industriale de tip răceală și gripă se dizolvă în:

a) Apă caldă

b) Ceai rece

c) În lapte bătut

d) Apă la temperatura camerei

891. Pulberile de natură vegetală se pot supune:

a) Dizolvării

b) Suspendării

c) Infuzării

d) Triturării

892. Pulberile se păstrează:

a) Ferit de umiditate

b) În recipiente deschise

c) Sub actiunea razelor solare

d) În recipiente deschise

893. Capsulele operculate tari se prepară din:

a) Gelatină

b) Glucoză

c) Glicerină

d) Celuloză

894. Următoarele substanțe medicamentoase sunt condiționate în capsule

operculate:

a) Vitamina A



137

b) Vitamina E

c) Doxiciclina

d) Azitromicina

895. La prepararea pulberilor compuse uleiurile volatile se adaugă:

a) La sfârșitul operațiilor de preparare

b) La începutul operațiilor de preparare

c) Nu contează momentul adăugării

d) La mijlocul operațiilor de preparare

896. Capsulele gelatinoase tari se mai numesc:

a) Operculate

b) Pilule

c) Comprimate

d) Perle

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul V - Farmacotoxicologie


897. Ce medicament nu se administrează copiilor sub 4 ani?

a) Paracetamol

b) Metamizol

c) Ibuprofen

d) Acid acetilsalicilic

898. Gentamicina (aminoglicozid) are ca efect toxic:

a) Ototoxicitatea

b) Ulcer gastric

c) Tromboză

d) Reacții alergice cutanate la administrarea iv

899. Contraceptivele orale provoacă următoarele reacții toxice, cu excepția:

a) Hipercoagulare până la tromboză

b) Hipertensiune arterială

c) Depleția organismului de vitamine liposolubile

d) Hepatotoxicitate

900. Ce substanță medicamentoasă are acțiune hepatoprotectoare?

a) Rifampicina

b) Izoniazida

c) Silimarina

d) Paracetamol

901. Methemoglobinemia (reacție adversă produsă de paracetamol) duce la:

a) Tromboză, cu afectarea circulației sanguine

b) Afectarea transportului oxigenului către țesuturi

c) Scăderea numărului de leucocite

d) Diminuarea capacitații de apărare a organismului.



138

902. Reacția adversă în care este alterat mesajul genetic este:

a) Agranulocitoza

b) Intoleranță dobândită

c) Efect mutagen

d) Efect advers imunosupresiv

903. Tratamentul manifestărilor de tip alergic presupune utilizarea de:

a) Glucoza 5% iv

b) Vitamina B 12 im

c) Adrenalina iv

d) Ser fiziologic iv

904. Reacțiile alergice au la bază:

a) Un mecanism toxic

b) Un mecanism farmacodinamic secundar

c) Un mecanism de adaptare fiziologică

d) Un mecanism imunologic de tip antigen/anticorp

905. Calea de administrare care declanșează cel mai frecvent reacții alergice este:

a) Administrarea substanței în perfuzie

b) Administrarea topică pe piele sau pe mucoase

c) Administrarea per os

d) Administrarea substanței iv.

906. Care dintre următoarele substanțe, are cel mai mare potențial alergic?

a) Benzocaina

b) Fitomenadiona

c) Anestezina

d) Procaina

907. Reacțiile adverse de tip imunosupresiv constau în deprimarea:

a) Centrului respirator

b) Capacitații de apărare a organismului

c) Centrului tusei

d) SNC

908. Instalarea toleranței la opioide are următoarele consecințe:

a) Fenomenul este reversibil după o perioadă scurtă de timp

b) Efectul terapeutic nu este influențat de doza administrată

c) Necesitatea creșterii dozelor pentru a obține același efect

d) Toleranța se instalează rapid

909. Ce medicament poate provocă convulsii copiilor sub 3 ani?

a) Codeină

b) Acetilcisteină

c) Dextrometorfan

d) Ketotifen

910. Care din următoarele substanțe provoacă farmacodependență?

a) Levofloxacina



139

b) Fluvastatina

c) Fenobarbital

d) Fitomenadiona

911. În ce perioadă a sarcinii există cel mai mare risc teratogen?

a) În ultimele 3 luni de sarcină

b) În primele 3 luni de sarcină

c) În luna a 9-a de sarcină

d) În luna a 5-a de sarcină

912. Ce medicament poate fi administrat în timpul sarcinii, fără risc teratogen?

a) Derivați de vitamina A

b) Estrogeni

c) Antispastice

d) Cloramfenicol

913. Ce clasă de medicamente inhibă motilitatea uterină?

a) Coleretice

b) Tocolitice

c) Ocitocice

d) Anticoagulante

914. Pacientul vârstnic prezintă:

a) Funcție hepatică diminuată

b) Funcție renală accelerată

c) Hidremie crescută

d) Funcțiile fiziologice sunt identice cu ale unui adult sănătos

915. Care este antidotul în intoxicația cu paracetamol?

a) Atropina

b) Adrenalina

c) Acetilcisteina

d) Acetaminofen

916. Ce metodă de intervenție nu este folosită în cazul intoxicațiilor?

a) Oxigenoterapie, dacă este cazul

b) Administrarea în cel mai lung timp posibil a antidotului

c) Lavaj gastric

d) Modificarea pH-ului urinar în mod corespunzător

917. În cazul ranitidinei, efectul rebound se manifestă prin:

a) Accelerarea tranzitului intestinal

b) Ameliorarea ulcerului gastric

c) Agravarea ulcerului gastric până la perforare

d) Diminuarea tranzitului intestinal

918. La întreruperea bruscă a administrării de fenobarbital apar:

a) Reacții alergice cutanate

b) Crize convulsive

c) Efect inhibitor enzimatic



140

d) Hemoragii digestive

919. Paracetamolul poate produce următoarele reacții adverse, cu excepția:

a) Methemoglobinemie

b) Insuficienta renala

c) Hepatotoxicitate

d) Ulcer gastric

920. Rifampicina colorează urina în:

a) Galben

b) Turcoaz

c) Roșu-oranj

d) Verde

921. Care medicament în asociere cu nifedipa, conduce la ineficacitate terapeutică?

a) Fenobarbital

b) Warfarina

c) Cloramfenicol

d) Cimetidina

922. Tetraciclina poate fi administrată concomitent cu:

a) Antiacide

b) Complex de vitamine B

c) Suplimente pe bază de calciu

d) Lapte și produse din lapte

923. Interacțiunea rezultată prin asocierea dintre stimulante SNC și inhibitoare

SNC este:

a) O interacțiune des prescrisă de medici

b) Sinergism de adiție

c) Sinergism de potențare

d) Antagonism

924. Care substanța nu reduce eficacitatea antiulceroaselor?

a) Băuturile alcoolice

b) Antihistaminicele

c) Cafeaua

d) Suc de grape-fruit

925. Ce tip de interacțiune medicamentoasa nu este produsă de alcool?

a) Efect de tip antabuz (disulfiram) asociat cu furazolidonă

b) Inducție enzimatică la consum cronic

c) Inhibiție enzimatică la consum acut

d) Scade toxicitatea hepatică pentru unele medicamente

926. Agranulocitoza (reacție adversă la administrarea de algocalmin) duce la:

a) Distrugerea hematiilor

b) Hemoragii digestive

c) Diminuarea capacității de apărare a organismului

d) Afectează transportul oxigenului către țesuturi



141

Nr.

crt.



927. Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prin reacție

adversă neașteptată se înțelege:

a) O reacție adversă care cauzează moartea

b) O reacție adversă a cărei natură, severitate sau evoluție nu corespunde

informațiilor din rezumatul caracteristicilor produsului

c) O reacție adversă care pune viaţă în pericol

d) O reacție adversă care provoacă anomalii sau malformații congenitale

928. Conform OMS reacțiile adverse sunt reacții nedorite, dăunătoare ce apar la doze:

a) Eficace terapeutic

b) Toxice

c) Letale

d) Sub eficace terapeutic

929. Factorii favorizanți ai apariției reacțiilor adverse la medicamente sunt

următorii, cu excepţia:

a) Polimedicaţia

b) Stările fiziologice particulare

c) Stările patologice

d) Tratamentul de scurtă durată

930. Prin „boli iatrogene” se înțelege:

a) Boli produse de medicamente

b) Complicații ale bolilor apărute în urma neadministrării

medicamentelor

c) Complicații ale bolilor apărute în urma întreruperii bruște a

administrării medicamentelor

d) Boli datorate otrăvirilor involuntare cu medicamente

931. Următoarele sunt reacții adverse apărute la întreruperea administrării, cu

excepţia:

a) Efect rebound

b) Sindrom de abstinenţă

c) Efect imunosupresiv

d) Insuficienţă funcţională glandulară

932. Efectele secundare şi toxice apar la doze:

a) Eficace, în intoxicații

b) Eficace, ca efecte adverse

c) Toxice, ca efecte adverse, fiind responsabile de tabloul patologic al

intoxicației respective

d) Sub eficace



142

933. Absența relației gradate doză-efect este caracteristică următorului tip de

reacție adversă:

a) Efect toxic

b) Toleranță

c) Reacții imuno-alergice

d) Efect imunosupresiv

934. Următoarele sunt efecte secundare, cu excepţia:

a) Uscăciunea gurii determinată de antispastice parasimpatolitice

b) Agravarea insuficienţei cardiace de către verapamil

c) Agravarea ulcerului gastroduodenal de către AINS

d) Agranulocitoza determinată de cloramfenicol

935. Ibuprofenul poate determina următoarele efecte toxice la nivelul SNC-ului, cu

excepţia:

a) Stare confuzională

b) Manifestări psihotice şi halucinaţii

c) Meningită aseptică

d) Disfuncţii cognitive şi simptomatologie depresivă

936. Determină evenimente ischemice trombotice cardiovasculare şi

cerebrovasculare fatale şi non-fatale:

a) Paracetamol

b) Ibuprofen

c) Celecoxib

d) Metamizol

937. Următoarele medicamente determină aritmii cardiace tip torsada vârfurilor, cu

excepţia:

a) Amiodaronă

b) Claritromicină

c) Moxifloxacină

d) Ampicilină

938. La nivel ocular, glucocorticoizii pot produce următoarele reacții adverse, cu

excepţia:

a) Creșterea presiunii intraoculare

b) Opacități ale cristalinului

c) Nevrită optică

d) Cataractă

939. Diureticele nu produc următorul dezechilibru:

a) Hipopotasemie

b) Hiperglicemie

c) Hiperlipemie

d) Hipouricemie



143

940. Despre retenţia hidrosalină indusă medicamentos următorul enunţ este

incorect:

a) Poate fi determinată de glucocorticoizi

b) Nu poate fi determinată de AINS

c) Poate agrava hipertensiunea arterială

d) Poate fi redusă printr-un regim hiposodat

941. Următoarea clasă de antihipertensive produce efect rebound la oprirea bruscă

a unui tratament de lungă durată:

a) Beta-adrenolitice

b) Alfa-1-adrenolitice

c) Blocantele canalelor de calciu

d) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

942. Nitraţii antianginoşi au următoarele efecte adverse, cu excepţia:

a) Cefalee cu caracter pulsatil

b) Dureri ale globilor oculari

c) Hipertensiune arterială

d) Tahicardie

943. Tusea seacă prin mecanism alergic este un efect advers determinat de:

a) Telmisartan

b) Ramipril

c) Candesartan

d) Irbesartan

944. Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei nu determină ca efect

advers:

a) Disgeuzie

b) Erupţii cutanate

c) Hipokaliemie

d) Insuficienţă renală reversibilă

945. Hipertermia malignă apare după administrarea:

a) Halotan

b) Sulfamide antibateriene

c) Cloramfenicol

d) Beta-blocante

946. Amiodarona determină următoarele reacții adverse cu excepţia:

a) Dereglarea funcţiei tiroidiene

b) Infiltrate pulmonare cu fibroză

c) Fotosenzibilizare cu pigmentare gris

d) Tahicardie sinusală moderată

947. Fluorochinolonele nu produc următorul efect advers:

a) Miopatie

b) Fotosensibilizare

c) Methemoglobinemie



144

d) Eroziuni și leziuni la nivelul cartilajelor de creștere

948. Nu este efect advers al antihistaminicelor H1 din prima generație:

a) Uscăciunea mucoaselor

b) Somnolență

c) Hipotensiune posturală

d) Scăderea apetitului

949. Următoarele enunțuri privind profilul farmacotoxicologic al antitusivelor sunt

adevărate, cu excepţia:

a) Sărurile de amoniu determină stimularea SNC-ului până la convulsii

b) Bronhosecretoliticele şi codeina determină bronhospasm

c) Codeina determină diaree

d) Bronhosecretoliticele sunt iritante gastric

950. Următoarele substanțe medicamentoase sunt fotosensibilizante, cu excepţia:

a) Omeprazol

b) Ketoprofen

c) Ibuprofen

d) Amiodarona

951. Nu determină efecte toxice la nivelul rinichiului:

a) Metamizol

b) Sărurile de calciu

c) Vitamina D în exces

d) Aspirină

952. Paracetamolul determină următoarele efecte adverse, cu excepţia:

a) Hepatită acută prin leziuni necrotice

b) Retenţie hidrosalină

c) Methemoglobinemie

d) Rabdomioliză

953. Aspirina determină următoarele efecte adverse, cu excepţia:

a) Sindrom Reye,

b) Bronhoconstricţie

c) Acufene

d) Hipercoagulare

954. Contraceptivele hormonale determină următoarele efecte adverse, cu excepţia:

a) Miopatii cu mialgie

b) Hipercoagulabilitate până la tromboze

c) Erupție acneiformă aseboreică

d) Prurit

955. În primele 24 de ore ale intoxicației cu paracetamol, pacientul prezintă

următoarele semne/simptome, cu excepţia:

a) Greaţă, vomă

b) Dureri abdominale

c) Anorexie



145

d) Falsă bunăstare

956. Toxidromul salicilic se caracterizează prin următoarele semne şi simptome

clinice, cu excepţia:

a) Grețuri, vărsături

b) Febră

c) Hiperglicemie

d) Tinitus

957. Următorul enunţ despre agranulocitoză este incorect:

a) Are manifestare clinică acută

b) Poate fi determinată de metamizol, paracetamol

c) Pune viaţă în pericol prin şoc toxiinfecţios

d) Tratamentul nu presupune şi oprirea imediată a administrării

medicamentului

958. Următoarele substanțe sunt incriminate în deficiență imunitară latentă, cu

excepţia:

a) Nicotină

b) Levamisol

c) Alcool etilic

d) Cloramfenicol

959. Următorul enunţ despre tahifilaxie este incorect:

a) Se instalează rapid

b) Poate fi completă

c) Este ireversibilă

d) Este determinată de simpatomimetice decongeztionante nazale

960. La administrarea locală, în terapia astmului bronşic, glucocorticoizii

determină următoarele efecte adverse, cu excepţia:

a) Acnee

b) Disfonie reversibilă

c) Candidoze orale

d) Atrofia mucoasei respiratorii

961. Următoarea substanță medicamentoasă determină efect rebound la

întreruperea bruscă a unui tratament de lungă durată:

a) Bisoprolol

b) Alfuzosin

c) Tramadol

d) Metilprednisolon

962. Efectul rebound se manifestă clinic astfel:

a) Simptome psihice şi somatice opuse sau complementare acțiunilor

farmacodinamice ale medicamentului a cărui administrare este oprită

b) Simptomatologie cunoscută pentru hipofuncţia glandei respective

c) Revenirea bolii tratate, exacerbată

d) Diminuarea treptată a unor efecte ale medicamentelor



146

963. Următorul enunţ despre toleranța dobândită cronică este incorect:

a) Se instalează lent

b) Nu este niciodată completă

c) Este determinată de simpatomimetice decongeztionante nazale

d) Necesită mărirea dozei pentru obținerea aceluiași efect

964. Sunt reacții adeverse alergice de tip I anafilactic următoarele, cu excepţia:

a) Astm bronşic alergic

b) Anemie hemolitică imună

c) Conjunctivite şi rinite alergice

d) Erupţii cutanate

965. Următoarele substanțe medicamentoase determină reacții alergice de tip I

anafilactic, cu excepţia:

a) Peniciline

b) Aspirină

c) Metamizol

d) D-penicilamină

966. Nu este interacţiune farmacotoxicologică cu semnificaţie clinică:

a) Alendronat de sodiu + antiacide

b) Metamizol + cotrimoxazol

c) Amiodaronă + claritromicină

d) Escitalopram + tramadol

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul VI.

Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice diverse


967. Antiinflamatoarele nesteroidiene prezintă următoarele acțiuni, cu o excepție:

a) Analgezică

b) Antispastica

c) Antiinflamatoare

d) Antipiretică

968. Care din următoarele substanțe nu este un antiinflamator nesteroidian

inhibitor de COX-2 ( generația a II-a)?

a) Meloxicam

b) Ketoprofen

c) Celecoxib

d) Etoricoxib

969. Ibuprofen are următoarele indicații, cu o excepție:

a) Stări inflamatorii (ORL, în stomatologie, patologie respiratorie,

ginecologie etc.)

b) Afecțiuni reumatice articulare

c) Ulcer în evoluție

d) Afecțiuni ortopedice (entorse, întinderi musculare)



147


a) Diclofenacul este derivat de acid fenilacetic

b) Diclofenacul este antiinflamator, analgezic și antipiretic

c) Diclofenacul este indicat în artroze

d) Diclofenacul nu produce tulburări gastrointestinale

971. Următoarele substanțe sunt antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cu o

excepție:

a) Indometacină

b) Ibuprofen

c) Noraminofenazonă

d) Piroxicam

972. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca următoarele reacții adverse, cu o

excepție:

a) Disconfort gastric

b) Reducerea inflamației din afecțiunile reumatismale

c) Retenție hidrosalină

d) Hepatotoxicitate (rar)

973. Din categoria vitaminelor liposolubile fac parte următoarele, cu o excepție:

a) Vitamina antixeroftalmică

b) Vitamina antirahitică

c) Vitamina antiscorbutică

d) Vitamina antisterilitate

974. Precizați afirmația greșită în cazul vitaminei A:

a) Contribuie la reglarea troficității mucoaselor și tegumentelor

b) Este implicată în coagularea sângelui

c) Este necesară pentru formarea pigmenților fotosensibili în retină

d) Este implicată în procesele imune și în apărarea anti microbiană

975. Identificați afirmația greșită referitoare la vitamina D:

a) Are origine exclusiv exogenă

b) Este sintetizată la nivelul pielii sub influenta razelor UV

c) Se numește și vitamina antirahitică

d) Este implicate în homeostazia calciului și fosforului

976. Precizați afirmația falsă legată de vitamina E:

a) Are efect antioxidant in vivo și in vitro

b) Intervine în activitatea glandelor sexuale

c) Este o vitamina hidrosolubilă

d) Se numește și vitamina antisterilitate

977. Identificați afirmația falsă referitoare la vitamina B6:

a) Prelucrarea alimentelor (fierbere, prăjire, conservare, rafinare) duce la

pierderi importante de vitamină B6

b) Este contraindicată în sarcină

c) Administrarea timp îndelungat a unor medicamente cum ar fi:



148

izoniazida, cicloserina, penicilamina, contraceptive orale pot duce la

carență de vitamină B6

d) Este indicată în afecțiuni neurologice și psihice: depresie, insomnie,

epilepsie etc.

978. Vitamina C poate fi indicată în următoarele afecțiuni, cu o excepție:

a) În cursul stărilor gripale și răcelilor

b) În anemie în asociere cu preparate cu fier

c) În diaree în doze mari (peste 3 g/zi)

d) În stări astenice

979. Precizați informația greșită:

a) Vitamina C nu are rol în procesele de apărare imună

b) Vitamina C are acțiune antialergică

c) Vitamina C favorizează depunerea calciului în oase

d) Vitamina C favorizează absorbția digestivă a fierului

980. Terapia antialergică are la bază câteva principii generale, cu o excepție:

a) Expunerea la alergen de câte ori este posibil

b) Eliminarea alergenului pe cât posibil

c) Masuri de igienă ca: păstrarea curățeniei pentru diminuarea

acarienilor, a părului de animale de casă etc.

d) Tratament antialergic specific

981. Efectul secundar cu cea mai mare incidență la antihistaminicele H1 este:

a) Ulcer gastro-duodenal

b) Aritmii cardiace

c) Somnolență

d) Rinoree

982. Precizați care afirmație este greșită referitoare la antihistaminicele H1:

a) Se utilizează pentru a preveni sau trata simptomele reacțiilor alergice

b) Acționează prin blocarea competitivă, reversibilă a receptorilor

histaminergici H1

c) Acționează prin activarea receptorilor histaminergici H1

d) Sedarea este efectul cu cea mai mare incidență la antihistaminicele H1

de prima generație

983. Următoarele afirmații referitoare la loratadina sunt corecte, cu o excepție:

a) Se administrează 10 mg o dată pe zi

b) Este indicate în rinite și conjunctivite alergice

c) Este denumirea comună internațional a produsului comercial Claritine

d) Are efect sedative puternic

984. Care din următoarele substanțe medicamentoase nu prezintă acțiune

antihistaminica H1?

a) Clorfeniramina

b) Levocetirizina

c) Famotidina



149

d) Desloratadina

985. Identificați afirmația greșită referitoare la fier:

a) Preparatele pe bază de fier nu pot provoca constipație

b) Sărurile de fier sunt utilizate în tratamentul anemiei feriprive

c) Tratamentul parenteral se face numai când administrarea orală nu este

posibilă sau când sideremia și valorile hemoglobinei sunt foarte

scăzute, impunând tratament injectabil

d) Fierul se poate administra profilactic în sarcină și alăptare, în perioada

de creștere, la cei gastrectomizați

986. Care este doza de aspirină indicată ca antiinflamator, la adult?

a) 75 mg pe zi

b) 500 mg pe zi

c) 100 mg pe zi

d) 3-5 g pe zi, în 3-5 prize

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul VI.

Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice diverse


987. Prezintă efect postantibiotic (menţinerea efectului antimicrobian la

concentrații minime subinhibitorii):

a) Penicilinele

b) Macrolidele

c) Cefalosporinele

d) Fluorochinolonele

988. Au mecanism de acţiune bactericid degenerativ următoarele antibiotice, cu

excepţia:

a) Polimixine

b) Peniciline

c) Cefalsporine

d) Aminoglicozide

989. Prin efect bactericid absolut se înţelege:

a) Inhibarea multiplicării germenilor

b) Intoxicarea ireversibilă a microorganismelor aflate atât în faza de

multiplicare cât şi în faza de repaus

c) Intoxicarea ireversibilă a microorganismelor aflate exclusiv în faza de

multiplicare

d) Menţinerea efectului antimicrobian la concentraţii minime

subinhibitorii

990. Prezintă mecanism bactericid absolut:

a) Penicilinele

b) Polimixinele

c) Aminoglicozidele



150

d) Cefalosporinele

991. Are mecanism bacteriostatic:

a) Doxiciclina

b) Amoxiciclina

c) Ciprofloxacina

d) Cefuroxim axetil

992. Acționează prin inhibarea sintezei proteice ribozomale prin legarea de

subunitățile 50 S:

a) Aminoglicozidele

b) Tetraciclinele

c) Macrolidele

d) Fluorochinolonele

993. Acționează la nivelul aparatului nuclear al germenilor următoarele antibiotice,

cu excepţia:

a) Fluorochinolonele

b) Rifampicina

c) Metronidazolul

d) Vancomicina

994. Are mecanism bactericid prin inhibarea consolidării peretelui bacterian şi

inhibarea sintezei de ARN citoplasmatic:

a) Amoxicilina

b) Clindamicina

c) Vancomicina

d) Claritromicina

995. Acționează prin inhibarea sintezei proteice ribozomale prin legarea de

subunităţile 30 S:

a) Clindamicina

b) Claritromicina

c) Linezolid

d) Doxiciclina

996. Manifestă efect bactericid prin inhibarea ADN girazei bacteriene:

a) Ciprofloxacina

b) Claritromicina

c) Doxiciclina

d) Amoxicilina

997. Sunt mecanisme biochimice ale rezistenței naturale şi dobândite ale

microorganismelor la antibiotice următoarele, cu excepţia:

a) Producerea de enzime care inactivează antibioticele

b) Creșterea efluxului antibioticelor din celula bacteriană

c) Alterarea locurilor de legare ale antibioticelor

d) Creșterea permeabilității peretelui bacterian pentru antibiotice.



151

998. Sunt reacții adverse bacteriologice ale antibioticelor următoarele, cu excepţia:

a) Candidoze

b) Enterite stafilococice

c) Icter

d) Colită pseudomembranoasă cu Clostridium difficile

999. Prevenirea micozelor postantibiotice cu spectru larg se face cu:

a) Nistatină

b) Fluconazol

c) Prebiotice

d) Itraconazol

1000. Următorul enunț privind regulile de asociere a antibioticelor este incorect:

a) Antibioticele degenerativ bactericide se asociază între ele rezultând

sinergism de adiție

b) Antibioticele degenerativ bactericide se asociază cu antibiotice

bacteriostatice rezultând sinergism de potențare

c) Antibioticele cu același profil al reacțiilor adverse nu se asociază între

ele deoarece crește mult riscul reacțiilor adverse

d) Antibioticele degenerativ bactericide se asociază cu antibiotice

bactericide absolute determinând sinergism de potențare

1001. Următoarea asociere respectă regulile de asociere ale antibioticelor:

a) Amoxicilină + doxiciclină

b) Amoxicilină + gentamicină

c) Claritromicină + clindamicină

d) Cefuroxim axetil + doxiciclină

1002. Nu are absorbția influențată de alimente, nefiind obligatorie administrarea pe

stomacul gol:

a) Fenoximetilpenicilina

b) Ampicilina

c) Amoxicilina

d) Oxacilina

1003. Se administrează exclusiv în infecții stafilococice:

a) Oxacilina

b) Ampicilina

c) Amoxicilina

d) Fenoximetilpenicilina

1004. Următorul enunț despre amoxicilină este incorect:

a) Are biodisponibilitate orală crescută, neinfluenţată de alimente

b) Pentru lărgirea spectrului de activitate se asociază cu sulbactam

c) Are difuziune bună în țesuturi, inclusiv în secrețiile bronşice

d) Se administrează la interval de opt ore

1005. Următorul enunţ despre cefuroxima este incorect:

a) La asociere cu alcool determină efect advers tip disulfiram



152

b) Trece în LCR şi atinge concentraţii active, utile în meningitele cu

Haemophillus

c) Spectrul antimicrobian cuprinde şi bacterii anaerobe,

d) Nu este necesară administrarea pe cale orală ca axetil pentru absorbţie

1006. Sunt cefalosporine orale de generaţia a III-a următoarele substanţe, cu

excepţia:

a) Cefuroxim axetil

b) Ceftibuten

c) Cefprozil

d) Cefaclor

1007. Următorul enunţ despre macrolide este incorect:

a) Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunităţile ribozomale 50 S

b) La concentraţii obişnuite sunt bacteriostatice şi la concentraţii mai

mari sunt bactericide

c) Spectrul antimicrobian include şi stafilococi penicilinazosecretori

d) Prezintă efect postantibiotic

1008. Următorul enunţ despre azitromicină este incorect:

a) Biodisponibilitatea orală nu este scăzută în prezența alimentelor

b) Realizează concentraţii mari în spută, amigdale, sinusuri, prostată

c) Interacționează cu alte medicamente biotransformate prin citocrom P 450

d) La adult se administrează 500 mg pe zi, 3 zile, pe stomacul gol

1009. Următorul enunţ despre claritromicină este incorect:

a) În țesuturi realizează concentraţii mai mari decât în plasmă

b) Se biotransformă hepatic la un metabolit activ şi pe Haemophillus

c) Spectrul de activitate cuprinde şi Helicobacter pylori

d) Nu determină disgeuzie

1010. Următorul enunţ despre clindamicină este incorect:

a) Se utilizează local pentru tratamentul acneei vulgare şi rozacee

b) Este antibiotic de rezevă în infecţii cu streptococ la pacienţii alergici

la peniciline

c) Nu produce colită pseudomembranoasă cu Clostridium difficile

d) Are mecanism bacteriostatic /bactericid dependent de doză

1011. Următoarele enunțuri despre doxiciclină sunt corecte, cu excepţia:

a) Absorbţia orală este puţin influenţată de prezenţa alimentelor

b) Produce efecte tip disulfiram la asocierea cu alcool

c) Se administrează la interval de 12 ore pe durata întregului tratament,

d) Se administrează profilactic 100 mg pe zi pentru evitarea diareii

călătorilor determinată de E. Coli

1012. Următoarele enunțuri despre vancomicină sunt corecte, cu excepţia:

a) Are absorbţie orală înaltă

b) Se administrează oral pentru terapia diareii produsă de Clostridium difficile



153

c) Este ototoxică şi nefrotoxică

d) Este indicată în infecţii cu stafilococi multirezistenţi

1013. Următorul enunţ despre bacitracină este incorect:

a) Are mecanism bactericid degenerativ

b) Se utilizează sistemic, dar se monitorizează funcţia renală

c) Pentru lărgirea spectrului se asociază cu neomicina

d) Se utilizează exclusiv local

1014. Următorul enunţ despre antibioticele aminoglicozidice este incorect:

a) Prezintă mecanism de acţiune bactericid şi efect postantibiotic

b) Absorbţia orala este înaltă

c) Determină ca efecte adverse: ototoxicitate, nefrotoxicitate, bloc

neuromuscular

d) Streptomicina şi kanamicina sunt active şi pe Mycobacterium

tuberculosis

1015. Determină ototoxicitate mixtă (vestibulară şi cohleară):

a) Kanamicina

b) Gentamicină

c) Tobramicina

d) Netilmicina

1016. Ototoxicitatea ce mai redusă prezintă:

a) Netilmicina

b) Gentamicina

c) Tobramicina

d) Streptomicina

1017. Următorul enunţ despre fosfomicină este incorect:

a) Se administrează în infecţii ale tractului urinar

b) Mecanismul de acţiune constă în blocarea formării peretelui

bacterian

c) Se administrează pe stomacul gol, înainte de culcare, după golirea

vezicii urinare

d) Farmacografia pentru adulți este 3 g pe zi, 5 zile consecutive

1018. Următoarele enunțuri despre acidul fusidic sunt corecte, cu excepţia:

a) Este indicat în infecţii ale pielii cu stafilococ auriu

b) Se administrează local şi oral

c) Se asociază în creme şi unguente cu glucocorticoizi

d) Preparatele topice se eliberează cu prescripție medicală

1019. Următoarele enunţuri despre nitrofurantoină sunt corecte, cu excepţia:

a) Concentraţia renală a nitrofurantoinei creşte prin alcalinizarea urinei,

dar scade eficacitatea ei antibacteriană

b) Concentraţiile tisulare şi sangvine sunt crescute, cu mare eficacitate

terapeutică

c) Farmacografia la adulţi este 50/100 mg de 4 ori/zi timp de 1-2 săptămâni



154

d) Este indicată în infecţii urinare, cronice, recidivante cu colibacili

1020. Următorul enunţ despre fluorochinolone este incorect:

a) Au acţiune bactericidă

b) Alimentele nu le modifică semnificativ absorbția

c) Accentueză epurarea cafeinei şi teofilinei

d) Ionii de calciu, bismut, aluminiu, scad absorbţia fluorochinolonelor

1021. Următoarele enunţuri despre ciprofloxacină sunt corecte, cu excepţia:

a) Realizează concentraţii active în LCR

b) Se administrează oral şi iv

c) Dozele administrate variază între 250-500-750 mg la 12 ore,

dependent de gravitatea infecției

d) Este activă şi în gastroenterita cu Salmonella

1022. Este activ în hepatita virală C:

a) Aciclovir

b) Lamivudina

c) Ribavirina

d) Zidovudina

1023. Următorul enunţ despre albendazol este incorect:

a) Are spectru larg pe nematode şi cestode

b) Metabolitul său activ se distribuie şi în chistul hidatic

c) Farmacografia este dependentă de patologie

d) Se poate administra doar pacienţilor adulţi

1024. Următorul antimicotic face parte din clasa antibiotice:

a) Fluconazol

b) Itraconazol

c) Natamicina

d) Terbinafina

1025. Se utilizează atât local cât şi sistemic următorul antimicotic:

a) Terbinafina

b) Bifonazol

c) Fluconazol

d) Ciclopirox

1026. Se administrează în candidoza vaginală acută oral, 150 mg doză unică:

a) Natamicina

b) Fluconazol

c) Itraconazol

d) Terconazol



155

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul IX - Forme farmaceutice solide – comprimate şi

drajeuri - Farm. primar Șfichi Daniela → Itemi de evaluare

1027. Care afirmație referitoare la comprimate nu este prevăzută de Farmacopeea

Română Ed. X?

a) Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide care conțin doze

unitare din una sau mai multe substanțe active

b) Pot fi neacoperite și acoperite

c) Se conservă în recipiente bine închise

d) Sunt destinate administrării pe cale orală și vaginală

1028. Conform Farmacopeei Române Ed. X, este admisă adăugarea corectorilor de

gust și de miros numai pentru comprimatele:

a) Cu cedare rapidă

b) Care se mențin în gură sau care se administrează după o prealabilă

dizolvare

c) Acoperite

d) Cu cedare prelungită

1029. Conform Farmacopeei Române Ed. X comprimatele efervescente trebuie să se

dizolve sau să se disperseze în apă, cu efervescență, în cel mult:

a) 5 minute

b) 2 minute

c) 10 minute

d) 15 minute

1030. Comprimatele se obțin prin:

a) Suspendare în aer

b) Dizolvare

c) Dezagregare

d) Comprimarea unui volum constant de substanțe active, asociate sau

nu cu substanțe auxiliare

1031. În cazul drajeelor, nucleul obținut se acoperă cu:

a) Pelicule subțiri din diferite substanțe

b) Amidon

c) Aerosol

d) Unul sau mai multe straturi continue și uniforme, constituite din zahăr

sau alte substanțe dulci

1032. Ca substanțe auxiliare la prepararea comprimatelor se folosesc următoarele,

cu excepția:

a) Aglutinanți

b) Agenți de emulsionare

c) Dezagreganți

d) Lubrifianți

1033. Sunt păstrate în prezența unei substanțe deshidratante:

a) Comprimate gastrosolubile



156

b) Comprimate enterosolubile

c) Comprimate acoperite

d) Comprimate efervescente

1034. Dezavantajul comprimatelor este:

a) Dozaj precis

b) Dificultate la înghițire (mai ales la copii și bătrâni)

c) Stabilitate de lungă durată

d) Fabricare performantă și rapidă

1035. Următoarea afirmație legată de comprimatele neacoperite este falsă:

a) Au formă de discuri sau alte forme

b) Sunt acoperite cu straturi continue și uniforme de zahăr sau alte

substanțe dulci

c) Au suprafața plană sau convexă

d) Pot prezenta pe una sau pe ambele fețe diferite semne

1036. Farmacopeea Română Ed. X prevede în cazul comprimatelor acoperite, la

dezagregare:

a) Trebuie să se dezagrege în soluție pepsină acidă, în cel mult 1 oră,

dacă nu se prevede altfel

b) Trebuie să se dezagrege în apă, în cel mult 15 minute, dacă nu se

prevede altfel

c) Trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă, cu efervescență, în

cel mult 5 minute

d) Trebuie să se dezagrege în pancreatină soluție alcalină, în cel mult 2

ore, dacă nu se prevede altfel

1037. Farmacopeea Română Ed. X prevede că pot prezenta pigmentări sau particule

diferit colorate:

a) Comprimatele preparate din pulberi de origine vegetală sau animală

b) Comprimatele preparate din substanțe medicamentoase puternic

active

c) Comprimatele preparate din substanțe medicamentoase toxice

d) Comprimatele preparate din substanțe anodine

1038. Acoperirea comprimatelor poate rezolva o serie de probleme, cu excepția:

a) Mascarea gustului și mirosului neplăcut al unor medicamente

b) Evitarea degradării substanței active sub influența sucului gastric

c) Dirijarea eliberării substanței active

d) Dificultate la înghițire

1039. Substanțele auxiliare folosite la prepararea comprimatelor trebuie să

îndeplinească o serie de condiții, cu excepția:

a) Să posede stabilitate bună (fizică și chimică)

b) Să fie toxice

c) Să nu influențeze biodisponibilitatea substanțelor active din

comprimat



157

d) Să fie microbiologic pure sau contaminarea microbiană să fie în limite

admise de standardele corespunzătoare

1040. Diluanții folosiți în prepararea comprimatelor sunt:

a) Substanțe auxiliare care se adaugă în scopul de a completa masa

unității de dozare la o anumită greutate

b) Substanțe auxiliare care se adaugă în comprimate pentru a facilita

desfacerea sau dezintegrarea după administrarea lor

c) Substanțe auxiliare care se adaugă în scopul identificării

comprimatelor în procesul fabricării

d) Substanțe auxiliare care se adaugă în comprimate pentru a avea un

gust mai bun

1041. Mașina de comprimat automată prezintă următoarele piese, cu o excepție:

a) Matrița

b) Mojar

c) Ponsoane

d) Pâlnie de umplere

1042. Comprimatele sensibile la umiditate se păstrează:

a) La loc răcoros

b) Ferit de lumină

c) La frigider, la 2-80 C

d) În recipiente bine închise și în prezența unei substanțe deshidratante

1043. Comprimatele efervescente prezintă o serie de avantaje, cu excepția:

a) Tehnologie de fabricare complexă, dificilă, care impune condiții

optime de temperatură și umiditate

b) Produc o acțiune terapeutică rapidă

c) Îmbunătățesc complianța

d) Eliberarea rapidă a substanței medicamentoase din forma

farmaceutică

1044. Comprimatele orodispersabile sunt:

a) Comprimate care se administrează inhalator

b) Comprimate destinate plasării în cavitatea orală, unde se dispersează

rapid, înainte de a fi înghițite

c) Comprimate cu eliberare modificată, destinate să reziste acțiunii

sucului gastric

d) Comprimate care se dizolvă în apă înainte de administrare

1045. Comprimatele acoperite cu pelicule subțiri din diferite substanțe se numesc:

a) Comprimate neacoperite

b) Drajeuri

c) Comprimate filmate

d) Comprimate cu acțiune rapidă

1046. Conform Farmacopeei Romane Ed. X, comprimatele se conservă:




158

b) În flacoane

c) În recipiente închise etanș

d) În blistere

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul IX - Forme farmaceutice solide – comprimate şi

drajeuri - Farm. Carp Maria Vasilica → Itemi de evaluare

1047. Comprimatele sunt forme farmaceutice solide care:

a) Au termen de valabilitate scurt

b) Au stabilitate mică

c) Au dozaj exact de substanță medicamentoasă

d) Se fabrică într-o singură concentrație

1048. Comprimatele orale se administrează:

a) Cu o cantitate de apă plată

b) Cu orice băutură alcoolică

c) Fără adaos de lichid

d) Cu apă distilată

1049. Avantajele comprimatelor sunt, cu o excepție:

a) Au stabilitate mare

b) Conțin doze unitare din una sau mai multe substanţe active

c) Au termen de valabilitate mare

d) Efectul se instalează instantaneu

1050. Comprimatele masticabile conțin ca substanţe active, cu excepţia:

a) Anestezice

b) Antiseptice

c) Antiagregante

d) Antiinflamatoare

1051. Dezavantajele comprimatelor sunt, cu o excepție:

a) Prezintă un volum redus

b) Prezintă dificultăți la înghițire

c) Pot fi iritante gastrice

d) Se pot realiza în diferite concentraţii

1052. Următoarele substanţe se pot administra sublingual, cu excepţia:

a) Nitroglicerina

b) Captopril

c) Paracetamol

d) Diclofenac

1053. Comprimatele efervescente pot conține, cu excepţia:

a) Acid acetilsalicilic

b) Paracetamol

c) Vitamine

d) Metoprolol



159

1054. Comprimatele efervescente conțin:

a) Substanţe acide și carbonați care reacționează în prezența apei

b) Substanţe alcaline și carbonați care reacționează în prezența apei

c) Substanţe acide și dioxid de carbon

d) Substanţe alcaline și dioxid de carbon

1055. Comprimatele efervescente sunt, cu o excepție:

a) De dimensiuni mari

b) Gust plăcut

c) Efect prelungit

d) Aroma plăcută

1056. Comprimatele efervescente se condiționează în:

a) Individual, în folie de aluminiu

b) În recipiente de sticlă

c) În blistere de aminoplast

d) În folie de hârtie

1057. La realizarea comprimatelor se utilizează ca excipienți, cu excepţia:

a) Diluanți

b) Lubrefianți

c) Izotonizanti

d) Aglutinanți

1058. Comprimatele masticabile conțin, cu excepţia:

a) Antiseptice orale

b) Analgezice

c) Hormoni

d) Zahăr

1059. Comprimatele retard:

a) Se utilizează în tratamentele cronice

b) Se pot divide

c) Au efect imediat

d) Se utilizează în situații de urgență

1060. Comprimatele gastrorezistente se pot dezagrega în:

a) Stomac

b) Intestin

c) Duoden

d) Ficat

1061. Comprimatele vaginale se administrează cu ajutorul:

a) Aplicatorului vaginal

b) Unei cantități de apă

c) Seringii dozatoare

d) Instilatorului

1062. Acoperirea comprimatelor cu film sau cu zahăr are ca scop:

a) Mascarea gustului neplăcut



160

b) Toleranță bună

c) Scăderea biodisponibilității substanței active

d) Realizarea unui efect imediat

1063. Fazele drajefierii sunt, cu excepţia:

a) Predrajefierea

b) Colorarea

c) Lustruirea

d) Comprimarea

1064. Drajeurile conțin ca substanţe active:

a) Substanţe cu gust și miros neplăcut

b) Substanţe stupefiante

c) Substanţe conspergante

d) Substanţe anodine

1065. Colorarea drajeurilor se face cu un amestec format din:

a) Zahăr, apă, colorant

b) Zahăr, glicerină, colorant

c) Zahăr, colorant, gelatină

d) Zahăr, colorant, edulcorant

1066. Nistatinul se poate prelucra sub formă de:

a) Capsulă

b) Drajeu

c) Comprimat

d) Comprimat filmat

1067. Antistaticii utilizați la prepararea comprimatelor au rol de:

a) Distrugere câmp electric format la suprafața particulelor

b) Distrugere rezistentei mecanice a comprimatului

c) Anulare forțe aglutinante între particule

d) Anulare dezagreganți din comprimate

1068. Granulatele se pot prepară prin:

a) Brichetare

b) Comprimare

c) Filmare

d) Drajefiere

1069. Granulatele se păstrează în:

a) Recipiente bine închise

b) Pungi de hârtie

c) Saci de aminoplast

d) Capsule gelatinoase moi

1070. Nu se pot comprima substanţe:

a) Delicvescente sau grase

b) Substanţe de origine vegetală

c) Uleiuri volatile



161

d) Substanţe solide

1071. Comprimarea se realizează cu ajutorul:

a) Mașinii de brichetare

b) Mașinii de divizare

c) Mașinii de condiționare

d) Mașinii de comprimare

1072. Comprimatele retard:

a) Reduc frecvența administrărilor

b) Se administrează pe perioade scurte de timp

c) Se pot înlocui cu preparatele clasice cu aceeași substanță activă

d) Se utilizează în situații de criză

1073. Substanța cu rol deshidratant utilizată în condiționarea primară se întâlnește la:

a) Comprimate masticabile

b) Comprimate efervescente

c) Comprimate orale

d) Comprimate rectale

1074. Lustruirea drajeurilor se face cu, exceptând:

a) Ceara

b) Unt de cacao

c) Talc

d) Parafina

1075. Colorarea drajeurilor se face folosind:

a) Coloranți alimentari

b) Coloranți de sinteză

c) Coloranți naturali

d) Coloranți de semisinteză

1076. Comprimatele retard asigură:

a) O eliberare constantă a substanței active pe o perioadă mai mare de

timp

b) O eliberare imediată a substanței active

c) O eliberare în trepte a substanței active

d) O eliberare constantă a substanței active pe o perioadă scurtă de timp

1077. Comprimatele ce conțin antibiotice se administrează:

a) La intervale exacte de timp

b) La intervale diferite de timp

c) La intervale prevăzute funcție de ora mesei

d) Nu contează ora

1078. Comprimatele masticabile pentru copii au formă:

a) Atractivă, sub formă de animale

b) Dezagreabilă, cu muchii ascuțite

c) Nedefinită

d) Rotundă, mare



162

1079. Drajefierea presupune acoperirea nucleului cu:

a) Straturi succesive de zahăr sau alte substanţe dulci

b) Straturi succesive de amidon

c) Straturi succesive de talc

d) Straturi succesive de ulei mineral

1080. Comprimatele pentru administrare rectală se recomandă înainte de utilizare:

a) Trecerea comprimatelor prin apa călduță

b) Dizolvarea comprimatelor în apă

c) Trecerea comprimatelor prin apa rece

d) Dezagregarea comprimatelor în apă

1081. Paracetamolul se poate prelucra sub formă de, cu o excepție:

a) Comprimat oral

b) Pulbere efervescentă

c) Comprimat efervescent

d) Capsula gelatinoasă moale

1082. Capsulele pentru administrare inhalatorie trebuie să fie însoțite de:

a) Dispozitiv inhalator

b) Spray nazal

c) Aplicator

d) Spray de uz extern

1083. Comprimatele cu pulberi vegetale au aspect:

a) Neuniform

b) Uniform

c) Colorat uniform

d) Aspect alb

1084. După administrarea unui comprimat masticabil, se recomandă ca pacientul:

a) Să nu bea și să nu mănânce jumătate de oră

b) Să bea ceai

c) Să bea apă

d) Să mănânce imediat

1085. Comprimatele pentru soluții injectabile trebuie să fie obligatoriu:

a) Retard

b) Masticabile

c) Sterile

d) Cu efect prelungit

1086. Comprimatele orale se condiționează în:

a) Blister de aminoplast

b) Saci de aminoplast

c) Cutii de carton

d) Fiole de sticlă



163

Nr.

crt.

ANUL III - Modulul X - Preparate dermo-cosmetice şi de igienă


1087. Principalele tipuri de ten sunt următoarele, cu excepția:

a) Ten gras

b) Ten uscat

c) Ten mixt

d) Ten rehidratat

1088. Tenul gras nu se caracterizează prin:

a) Aspect lucios

b) Descuamare

c) Prezenta comedoanelor

d) Exces de sebum

1089. Tenul uscat se caracterizează prin:

a) Prezența comedoanelor

b) Pori dilatați

c) Zone de descuamare

d) Aspect lucios

1090. Tenul cuperozic se caracterizează prin:

a) Existența zonei T

b) Riduri profunde

c) Prezența comedoanelor

d) Roșeață însoțită de dilatații anormale ale capilarelor

1091. Pielea are următoarele funcții, cu excepția:

a) Funcția de apărare imună

b) Funcția exteroreceptoare

c) Funcția de protecție

d) Funcția de nutriție

1092. Funcția de protecție nu se caracterizează prin:

a) Protecție chimică

b) Protecție pro - deshidratare

c) Protecție termică

d) Protecție mecanică

1093. Nu sunt cauze externe ale deshidratării pielii:

a) Frigul

b) Poluarea și fumatul

c) Expunerea redusă la soare

d) Folosirea în exces a produselor astringente

1094. Pe o piele cu inflamație cronică, infiltrată și lichefiată se utilizează:

a) Paste moi

b) Mixturi

c) Pudre

d) Comprese umede



164

1095. Pe o piele cu eritem acut nu se aplică:

a) Pudre

b) Emulsii

c) Creme

d) Comprese umede

1096. Izotretinoinul, utilizat ca reglator al secreției sebacee are ca principal efect

advers:

a) Iritație

b) Teratogenitate

c) Căderea parului

d) Scăderea poftei de mâncare

1097. Antihistaminicele nu se utilizează în:

a) Erupții alergice

b) Diaree

c) Dermatoze alergice

d) Alergii medicamentoase

1098. O mască de calitate trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cu excepția:

a) Să se întindă uniform

b) Să se usuce rapid pe ten

c) Să fie non-alergenică

d) Să se îndepărteze ușor, cu producere de leziuni

1099. O loțiune cosmetică are următoarele proprietăți, cu excepția:

a) Este demachiantă

b) Este astringentă

c) Este alergenică

d) Este ușor dezinfectantă

1100. Loțiunile tonice au următoarele proprietăți, cu excepția:

a) Sunt tonice și reconfortante

b) Sunt demachiante

c) Nu sunt astringent

d) Sunt corectoare de pH

1101. O cremă cosmetică trebuie să îndeplinească următoarele proprietăți, cu

excepția:

a) Să fie specifică unui tip de ten

b) Să asigure o deshidratare a pielii

c) Să aducă un plus de minerale tenului

d) Să fie inofensivă pentru piele

1102. O cremă cosmetică trebuie să îndeplinească următoarele proprietăți:

a) Să nu fie specifică tipului de ten

b) Să aibă un grad de dispersie, are să asigure o resorbție

corespunzătoare

c) Să se conserve bine și să râncezească



165

d) Să fie parfumată

1103. Cremele nutritive pot conține următoarele, cu excepția:

a) Vitamine

b) Colagen

c) Alge marine

d) Ihtiol

1104. Căderea patologică a părului se mai numește:

a) Alopecie

b) Descuamare

c) Eliminare

d) Pirozis

1105. Cauzele alopeciei pot fi următoarele, cu excepția:

a) Predispoziția genetică

b) Infecții acute și cronice

c) Tulburări endocrine

d) Exces de vitamină A și B

1106. Caracterele unui șampon de calitate sunt:

a) Să nu producă spumă

b) Să fie alcaline

c) Să nu modifice echilibrul electrostatic al moleculelor de keratină

d) Să fie iritante pentru piele și ochi

1107. Caracterele corespunzătoare unui șampon de calitate sunt, cu excepția:

a) Să nu aibă efect degresant prea puternic

b) Să fie capabil să elimine impuritățile și produsele de styling

c) Să irite pielea capului

d) Să nu distrugă echilibrul de pH și de protecție antiinfecțioasă

1108. Ca substanțe antisudorifice se utilizează:

a) Oxidul de zinc

b) Clorura de aluminiu

c) Hidroxidul de aluminiu

d) Parabenii

1109. Preparatele antisudorifice se condiționează că:

a) Loțiuni vâscoase și batoane antisudorifice

b) Suspensii

c) Unguente

d) Pensulații

1110. Măștile cosmetice pot conține următoarele, cu excepția:

a) Produse vegetale și animale

b) Ihtiol

c) Nămol

d) Sulful



166

1111. Un bun fotoprotector nu trebuie să aibă următoarea caracteristică:

a) Să nu aibă efect oxidativ

b) Să fie foto și termostabil

c) Să nu inducă metalogeneză

d) Să nu irite pielea și să nu fie alergizant

Nr.

crt.


Farm. Carp Maria Vasilica → Itemi de evaluare

1112. Xerodermia presupune:

a) Uscarea excesivă a pielii datorita vârstei înaintate

b) afecțiune patologică acută

c) Un proces reversibil

d) Afecțiune pediatrică

1113. Alantoina este:

a) O substanță naturală cu rol cicatrizant

b) O substanță de sinteză cu rol antibacterian

c) O substanță de semisinteză cu rol cicatrizant

d) O substanță sintetică cu acţiune analgezică

1114. Acidul hialuronic are rol:

a) Intens hidratant asupra tenului

b) Intens lipofil asupra tenului

c) Intens higroscopic asupra tenului

d) Slab hidratant asupra tenului

1115. Produsele dermatocosmetice conțin:

a) Coloranți

b) Conservanți

c) Substanţe hipoalergenice

d) Parfumuri

1116. Apa termală utilizată la prepararea produselor dermatocosmetice are rol:

a) Alergizant

b) Proinflamator

c) Iritant

d) Calmant

1117. Cuperoza se caracterizează prin:

a) Dilatarea vizibilă a vaselor de sânge

b) Apariția de puncte negre la nivelul zonei T

c) Apariția coșurilor pe tot corpul

d) Aspectul palid al tenului

1118. Pentru o pacientă predispusă la alergie, pe un fond genetic moștenit, se

recomandă utilizarea produselor:

a) Ce conțin parabeni

b) Ce conțin antialergice



167

c) Dermatocosmetice

d) Ce conțin substanţe naturale

1119. Tenul mixt se caracterizează prin:

a) Uscăciune severă

b) Tensiune și disconfort la nivelul fetei

c) Zone mici lucioase în jurul nasului și pomeților

d) Zone cu roșeață accentuată

1120. Loțiunile micelare au următoarele roluri, cu excepţia:

a) Rol de demachiere a tenului

b) Rol de hidratare a tenului

c) Rol de prevenire a punctelor negre

d) Rol de îndepărtare a impurităților cu uscarea intensă a tenului

1121. Vitamina H3 a fost preparată și utilizată într-o gamă de produse cosmetice de

cercetătorul român:

a) Nicolae Paulescu

b) Ioan Cantacuzino

c) Ana Aslan

d) Emil Palade



168

RĂSPUNSURI

ANUL I - Modulul V - Propedeutică farmaceutică și operații generale în

practica farmaceutică → Farm. Alexandrescu Olimpia - Răspuns

1. A 2. b 3. d 4. a

5. c 6. a 7. d 8. c

9. c 10. a 11. d 12. c

13. a 14. b 15. c 16. c

17. b 18. a 19. c 20. c

21. b 22. a 23. d 24. b

25. d 26. c 27. c 28. c

29. c 30. c 31. c 32. b

ANUL I - Modulul V - Propedeutică farmaceutică și operații generale în

practica farmaceutică → Farm. specialist Roșu Andreea – Răspuns

33. b 34. c 35. d 36. a

37. d 38. c 39. b 40. b

41. a 42. c

ANUL I - Modulul VII

Farmacognozie generală → Farm. specialist Sajin Ana Maria - Răspuns

43. b 44. d 45. b 46. b

47. d 48. a 49. d 50. d

51. d 52. b 53. b 54. a

55. d 56. b 57. c 58. c

59. c 60. d 61. c 62. c

63. c 64. c 65. c 66. a

67. d 68. b 69. b 70. b

71. c 72. d

ANUL I - Modulul VII

Farmacognozie generală → Farm. specialist Roșu Andreea - Răspuns

73. c 74. a 75. d 76. d

77. b 78. a 79. b 80. c

81. c 82. d

ANUL I - Modulul VIII - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene

→ Farm. Alexandrescu Olimpia - Răspuns

83. b 84. a 85. d 86. b

87. c 88. d 89. b 90. c

91. a 92. d 93. b 94. a

95. c 96. c 97. c 98. a

99. b 100. d 101. a 102. d

103. c 104. c 105. d 106. d



169

107. c 108. a 109. b 110. d

111. b

ANUL I - Modulul VIII - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene

→ Farm. Carp Vasilica Maria - Răspuns

112. c 113. a 114. b 115. b

116. a 117. a 118. a 119. c

120. a 121. b 122. a 123. a

124. a 125. b 126. a 127. d

128. a 129. a 130. a 131. a

132. b 133. a 134. c 135. c

136. a 137. a 138. a 139. a

140. b 141. c

ANUL I - Modulul IX - Chimia compușilor anorganici farmaceutici


142. a 143. d 144. c 145. d

146. c 147. c 148. d 149. b

150. a 151. b 152. b 153. c

154. c 155. d 156. a 157. a

158. a 159. c 160. b 161. c

162. c 163. b 164. c 165. c

166. a 167. b 168. a 169. a

170. a 171. c

ANUL I - Modulul IX - Chimia compușilor anorganici farmaceutici

→ Farm. specialist Roșu Andreea - Răspuns

172. d 173. c 174. a 175. a

176. b 177. d 178. a 179. b

180. c 181. d 182. a 183. b

184. c 185. a 186. c 187. b

188. d 189. a 190. d 191. b

ANUL I - Modulul XI - Farmacologie generală


192. a 193. d 194. a 195. a

196. c 197. c 198. c 199. c

200. d 201. a 202. b 203. a

204. b 205. c 206. b 207. b

208. c 209. a 210. a 211. d

212. a 213. d 214. c 215. b

216. c 217. d 218. d 219. d

220. c 221. b 222. c 223. b

224. b 225. b



170

ANUL I - Modulul XI.

Farmacologie generală → Farm. specialist Roșu Andreea - Răspuns

226. c 227. d 228. a 229. b

230. d 231. c 232. d 233. a

234. c 235. d 236. a 237. b

238. c 239. c 240. a 241. c

242. d 243. a 244. a 245. d

246. a 247. a 248. d 249. a

250. d 251. a 252. d 253. b

254. c 255. a 256. a 257. c

258. d 259. c 260. d 261. a

262. a 263. a 264. a 265. b

266. c 267. a 268. b 269. b

270. d 271. b 272. d 273. d

274. b 275. b

ANUL II - Modulul III

Farmacognozie specială → Farm. specialist Sajin Ana Maria - Răspuns

276. c 277. b 278. b 279. b

280. b 281. c 282. c 283. a

284. d 285. d 286. b 287. d

288. b 289. a 290. b 291. b

292. c 293. b 294. c 295. a

296. c 297. b 298. a 299. c

300. b 301. b 302. d 303. b

304. a 305. c 306. a 307. b

308. b 309. b 310. b 311. c

312. c 313. b 314. a 315. a

316. b 317. b 318. b 319. c

320. a 321. a 322. c 323. c

324. b 325. c 326. c 327. a

328. b 329. b 330. a 331. b

332. a 333. c 334. d 335. d

336. b

ANUL II - Modulul III

Farmacognozie specială → Farm. specialist Roșu Andreea - Răspuns

337. a 338. d 339. c 340. b

341. a 342. a 343. d 344. b

345. d 346. c 347. a 348. b

349. d 350. b 351. c 352. d

353. a 354. b 355. d 356. a

357. b 358. c 359. b 360. d



171

361. a 362. d 363. d 364. b

365. c 366. a 367. d 368. c

369. b 370. d 371. c 372. a

373. d 374. b 375. b 376. d

ANUL II - Modulul IV - Farmacoterapie

→ Farm. primar Șfichi Daniela - Răspuns

377. a 378. c 379. d 380. b

381. c 382. b 383. a 384. b

385. c 386. c 387. c 388. d

389. a 390. b 391. c 392. c

393. b 394. c 395. c 396. b

397. b 398. a 399. c 400. b

401. d 402. c 403. b 404. d

405. a 406. b 407. c 408. d

409. a 410. d 411. a 412. b

413. c 414. a 415. d 416. c

417. b 418. c 419. c 420. d

421. d 422. a 423. d 424. b

425. d 426. a 427. d 428. a

429. b 430. a 431. d 432. b

433. b 434. c 435. d 436. a

437. c 438. a 439. c 440. d

441. b 442. b 443. a 444. c

445. b 446. c 447. a 448. d

449. c 450. b 451. a 452. d

453. d 454. c 455. c 456. a

ANUL II - Modulul IV - Farmacoterapie

→ Farm. specialist Voicu Andreea – Răspuns

457. d 458. a 459. b 460. d

461. a 462. c 463. b 464. b

465. a 466. d 467. c 468. d

469. b 470. c 471. d 472. c

473. d 474. a 475. d 476. b

477. c 478. a 479. d 480. b

481. c 482. d 483. a 484. c

485. a 486. c 487. b 488. a

489. c 490. d 491. c 492. a

493. d 494. a 495. a 496. d

497. b 498. d 499. b 500. c

501. a 502. a 503. d 504. c

505. a 506. d 507. d 508. a



172

509. b 510. d 511. c 512. a

513. d 514. b 515. c 516. d

517. a 518. a 519. c 520. c

521. c 522. b 523. d 524. d

525. c 526. a

ANUL II - Modulul V - Forme farmaceutice sterile


527. a 528. c 529. b 530. d

531. a 532. b 533. c 534. b

535. d 536. a 537. b 538. a

539. d 540. d 541. c 542. a

543. c 544. b 545. d 546. a

547. b 548. c 549. b 550. a

551. b 552. d 553. d 554. a

555. c 556. d 557. d 558. a

559. c 560. b 561. a

ANUL II - Modulul V - Forme farmaceutice sterile


562. a 563. b 564. c 565. c

566. d 567. a 568. b 569. a

570. a 571. b 572. b 573. b

574. b 575. c 576. c 577. a

578. a 579. a 580. c 581. c

ANUL II - Modulul VIII. Chimia compușilor cu acțiune asupra sistemului

nervos central → Farm. primar Șfichi Daniela – Răspuns

582. b 583. d 584. a 585. b

586. d 587. c 588. a 589. b

590. c 591. b 592. d 593. c

594. a 595. c 596. a 597. d

598. b 599. c 600. d 601. d

602. a 603. c 604. b 605. c

606. b 607. a 608. a 609. c

610. c 611. b

ANUL II - Modulul VIII - Chimia compușilor cu acțiune asupra sistemului

nervos central → Farm. specialist Roșu Andreea – Răspuns

612. d 613. b 614. a 615. c

616. d 617. a 618. b 619. d

620. c 621. d 622. b 623. a

624. d 625. c 626. a 627. a

628. c 629. b 630. d 631. b



173

ANUL II - Modulul IX. Fitoterapie

→ Farm. specialist Sajin Ana Maria - Răspuns

632. c 633. d 634. c 635. b

636. d 637. c 638. a 639. a

640. b 641. a 642. c 643. a

644. a 645. b 646. a 647. d

648. d 649. c 650. d 651. a

652. d 653. a 654. a 655. c

656. d 657. d 658. d 659. b

660. b 661. d 662. d 663. b

664. d 665. d 666. b 667. d

668. a 669. d 670. c 671. c

672. b 673. b 674. c 675. b

676. d 677. c 678. b 679. a

680. b 681. b 682. a

ANUL II - Modulul IX - Fitoterapie


683. a 684. d 685. c 686. b

687. d 688. a 689. d 690. c

691. b 692. a 693. d 694. c

695. b 696. c 697. a 698. d

699. a 700. d 701. b 702. c

703. b 704. a 705. c 706. d

707. a 708. a 709. b 710. c

711. d 712. a

ANUL II - Modulul X - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene

→ Farm. primar Șfichi Daniela – Răspuns

713. c 714. d 715. a 716. b

717. c 718. b 719. d 720. b

721. d 722. b 723. a 724. c

725. b 726. d 727. d 728. b

729. b 730. d 731. a 732. c

733. d 734. c 735. d 736. c

737. a 738. d 739. d 740. c

741. d 742. c 743. a 744. b

745. b 746. a 747. b 748. c

749. d 750. a 751. a 752. d

753. c 754. b 755. d 756. a

757. d



174

ANUL II - Modulul X - Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene


758. a 759. d 760. a 761. b

762. a 763. b 764. b 765. a

766. a 767. c 768. d 769. a

770. b 771. a 772. a 773. c

774. b 775. d 776. c 777. c

778. d 779. b 780. c 781. b

782. a 783. a 784. b 785. b

786. c 787. b


→ Farm. specialist Sajin Ana Maria - Răspuns

788. d 789. b 790. d 791. c

792. b 793. a 794. b 795. c

796. b 797. b 798. c 799. a

800. c 801. a 802. a 803. a

804. c 805. b 806. a 807. c

808. c 809. d 810. a 811. a

812. b 813. c 814. b 815. d

816. a 817. b 818. c 819. a

820. b 821. b 822. c

ANUL III - Modulul III - Apifitoterapie


823. a 824. d 825. b 826. a

827. c 828. a 829. a 830. c

831. a 832. d



833. d 834. c 835. c 836. b

837. a 838. a 839. b 840. a

841. b 842. c 843. d 844. b

845. a 846. b 847. c 848. c

849. d 850. a 851. b 852. c

853. d 854. a 855. a 856. b

857. d 858. c 859. b 860. d

861. d 862. a 863. c 864. d

865. d 866. c 867. a



868. a 869. b 870. c 871. a

872. a 873. b 874. a 875. d



175

876. a 877. b 878. a 879. a

880. b 881. a 882. a 883. d

884. d 885. b 886. b 887. b

888. c 889. c 890. b 891. a

892. c 893. a 894. c 895. c

896. a 897. a

ANUL III - Modulul V -- Farmacotoxicologie


898. d 899. a 900. c 901. c

902. b 903. c 904. c 905. d

906. b 907. d 908. b 909. c

910. a 911. c 912. b 913. c

914. b 915. a 916. c 917. b

918. c 919. b 920. d 921. c

922. a 923. b 924. d 925. b

926. d 927. c



928. b 929. a 930. d 931. a

932. c 933. b 934. c 935. d

936. a 937. c 938. d 939. c

940. d 941. b 942. a 943. c

944. b 945. c 946. a 947. d

948. b 949. d 950. c 951. c

952. a 953. b 954. d 955. a

956. d 957. c 958. d 959. b

960. c 961. a 962. a 963. c

964. c 965. b 966. d 967. a

ANUL III - Modulul VI - Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni

fiziologice diverse → Farm. primar Șfichi Daniela - Răspuns

968. b 969. b 970. c 971. d

972. c 973. b 974. c 975. b

976. a 977. c 978. b 979. c

980. a 981. a 982. c 983. c

984. d 985. c 986. a 987. d

ANUL III - Modulul VI - Chimia compușilor farmaceutici cu acțiuni fiziologice

diverse → Farm. specialist Roșu Andreea - Răspuns

988. d 989. a 990. b 991. b

992. a 993. c 994. d 995. c

996. d 997. a 998. d 999. c

1000. a 1001. b 1002. b 1003. c



176

1004. a 1005. b 1006. d 1007. d

1008. d 1009. a 1010. d 1011. c

1012. c 1013. a 1014. b 1015. b

1016. c 1017. a 1018. d 1019. b

1020. b 1021. c 1022. a 1023. c

1024. d 1025. c 1026. a 1027. b

ANUL III - Modulul IX - Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri


1028. d 1029. b 1030. a 1031. d

1032. d 1033. b 1034. d 1035. b

1036. b 1037. a 1038. a 1039. d

1040. b 1041. a 1042. b 1043. d

1044. a 1045. b 1046. c 1047. a

ANUL III - Modulul IX - Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri

→ Farm. Carp Maria Vasilica - Răspuns

1048. c 1049. a 1050. d 1051. c

1052. d 1053. d 1054. d 1055. a

1056. c 1057. a 1058. c 1059. c

1060. a 1061. b 1062. a 1063. a

1064. d 1065. a 1066. a 1067. d

1068. a 1069. a 1070. a 1071. a

1072. d 1073. a 1074. b 1075. c

1076. a 1077. a 1078. a 1079. a

1080. a 1081. d 1082. d 1083. a

1084. a 1085. a 1086. c 1087. a


→ Farm. specialist Sajin Ana Maria – Răspuns

1088. d 1089. b 1090. c 1091. d

1092. d 1093. b 1094. c 1095. a

1096. d 1097. b 1098. b 1099. d

1100. c 1101. c 1102. b 1103. b

1104. d 1105. a 1106. d 1107. c

1108. c 1109. b 1110. a 1111. d

1112. c

ANUL III - Modulul X - Preparate dermo-cosmetice şi de igienă → Farm.

Carp Maria Vasilica – Răspuns

1113. a 1114. a 1115. a 1116. c

1117. d 1118. a 1119. c 1120. c

1121. d 1122. c



177

Partea a III-a

Ghidul

Examenului de absolvire 2019 calificarea profesională:


Susținerea proiectului de absolvire

Model ARGUMENT

Temele propuse pentru elaborarea proiectului

Structura proiectului

Fișa de evaluare a proiectului



178

MODEL

ARGUMENT 1

→ pentru MEDICAŢIA SPECIFICĂ PE AFECŢIUNI

Medicația specifică afecțiunii …………………………………..............este

reprezentată de

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………

Scopul prezentului proiect este de a identifica medicaţia specifică afecțiunilor

………………………………………………………. , din cadrul activității asistentului

medical de farmacie

Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1: Noțiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.

Obiectiv 2: …………………… (Denumirea afecţiunii)

Obiectiv 3: ……………………..(Grupa terapeutică)

Obiectiv 4: Forme farmaceutice: denumiri comune internaționale şi denumiri

comerciale

Obiectivul 5: Biofarmacie

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competențe

profesionale:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.



179

MODEL

ARGUMENT 2

→ pentru FORMA FARMACEUTICĂ

Forma farmaceutică reprezintă ....................................................................

Scopul prezentului proiect este de a identifica formele farmaceutice întâlnite în

activitățile specifice asistentului medical de farmacie

Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1: Noțiuni generale ale formei farmaceutice.

Obiectiv 2:……………… (Denumirea formei farmaceutice)

Obiectiv 3: Preparare, depozitare şi caracteristicile formei farmaceutice

Obiectiv 4: Denumiri comune internaționale şi denumiri comerciale

Obiectivul 5: Biofarmacie şi biodisponibilitatea formei farmaceutice

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competențe

profesionale:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.



180

TEME PROPUSE PENTRU ELABORAREA

PROIECTULUI DE ABSOLVIRE 2019

1. Acneea

2. Alcaloizi vegetali cu potențial toxic

3. Aloe Vera

4. Antibiotic aminoglicozidice

5. Antibiotice betalactamice

6. Antibiotice macrolide

7. Antidepresive sintetice şi vegetale

8. Antihipertensive

9. Antiinflamatoare steroidiene

10. Antiinflamatoarele nesteroidiene

11. Antimigrenoase

12. Antiulceroase

13. Ape aromatice

14. Aspirina – medicament cu acțiuni multiple

15. Cardiotonice vegetale

16. Digitalis purpurea

17. Farmacologia complicațiilor în diabetul zaharat

18. Farmacoterapia afecțiunilor anxioase

19. Farmacoterapia afecțiunilor reumatismale

20. Farmacoterapia astmului bronşic

21. Farmacoterapia depresiilor

22. Farmacoterapia durerii – analgezice morfinomimetice

23. Farmacoterapia epilepsiilor

24. Farmacoterapia schizofreniilor

25. Farmacoterapia vs. psihoterapia afecțiunilor anxioase

26. Fitoterapia afecțiunilor dermatologice

27. Fitoterapia afecțiunilor hepato-biliare

28. Fitoterapia afecțiunilor intestinale

29. Fitoterapia afecțiunilor intestinale

30. Fitoterapia afecțiunilor mucoasei bucale

31. Fitoterapia afecțiunilor respiratorii

32. Fitoterapia antivirală şi antiinfecțioasă

33. Fitoterapia imunomodulatoare

34. Fitoterapia sistemului nervos central

35. Fitoterapia sistemului osteo-articular

36. Forme farmaceutice bioadezive

37. Forme farmaceutice cu administrare pe mucoase

38. Ginkgo biloba

39. Infecția urinară

40. Infecții respiratorii



181

41. Medicația antihistaminică

42. Medicația antitusivă şi expectorantă

43. Medicația dislipidemiilor

44. Medicația homeopată în afecțiunile respiratorii

45. Medicația insuficienței cardiace

46. Medicația venelor şi capilarelor

47. Medicamente analgezice antipiretice

48. Medicamente oftalmice în glaucom

49. Medicația antiaterosclerotică

50. Medicația antidiabetica orala

51. Medicația antihemoroidala

52. Medicația antiparkinsoniană

53. Medicația în parazitoze intestinale

54. Obezitatea – modalităţi de tratament

55. Perfuzii

56. Plante cu acțiune hipoglicemiantă

57. Plante cu acțiune sedativă

58. Preparate injectabile

59. Principii active naturale care provoacă dependență

60. Produse vegetale cu conținut lipidic

61. Produse vegetale cu conținut vitaminic

62. Siropuri

63. Soluții extractive alcoolice: tincturi şi extracte

64. Soluții oftalmice

65. Soluții

66. Spirulina

67. Stimulante ale sistemului nervos central

68. Supozitoare - forme farmaceutice rectale

69. Terapia anemiilor

70. Toxicomanii

71. Tratamentul cardiopatiei ischemice

72. Uleiuri volatile

73. Unguente

74. Urticaria

75. Vitamine



182

Structura proiectului de absolvire

→ MEDICAŢIA SPECIFICĂ PE AFECŢIUNI

I. Argument → (vezi exemplu 1) 1 pag

II. Medicaţia specifică în ….. (denumirea afecţiunii)

Obiectiv 1:

Noțiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.

1 pag – anatomie

1 pag – fiziologie

Obiectiv 2:

……………… (Denumirea afecţiunii)

7 pag

a. Definiţia

b. Clasificare

c. Etiologia

d. Simptomatologie

e. Diagnostic

f. Evoluție şi prognostic

g. Complicații

Obiectiv 3:

------------------ (Grupa terapeutică) 10 pag.

a. Generalități

b. Clasificare

c. Mecanism de acţiune

d. Farmacodinamie

e. Farmacotoxicologie şi farmacoepidemiologie

f. Posologie

Obiectiv 4:

Forme farmaceutice: denumiri comune internaționale şi

denumiri comerciale

8 pag.

Obiectivul 5:

Biofarmacie 1 pag.

III. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărții, volum, ediție,

editură, anul apariției, pagina) 1 pag.

IV. Anexe → Scheme, fotografii etc.



183

Structura proiectului de absolvire

→ FORMA FARMACEUTICĂ

V. Argument → (vezi exemplu 2) 1 pag

VI. Identificarea formei farmaceutice

Obiectiv 1:

Noțiuni generale ale formei farmaceutice.

4 pag

Obiectiv 2:

……………… (Denumirea formei farmaceutice)

6 pag

a. Definiții şi generalități

b. Istoric

c. Clasificare

d. Căile de administrare

Obiectiv 3:

Preparare, depozitare şi caracteristicile formei farmaceutice

a. Formularea 2 pag.

b. Materii prime

~ Substanţe medicamentoase

~ Substanţe auxiliare

~ Materiale şi recipiente de condiționare

6 pag.

c. Tehnologia de preparare 2 pag.

d. Depozitare, expediție, transfer 2 pag.

e. Caracteristicile şi controlul formei farmaceutice

2 pag.

Obiectiv 4:

Denumiri comune internaționale şi denumiri comerciale

4 pag.

Obiectivul 5:

Biofarmacie şi biodisponibilitatea formei farmaceutice 2 pag.

VII. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărții, volum, ediție, editură,

anul apariției, pagina) 1 pag.

VIII. Anexe → Scheme, fotografii etc.



184

Examenul de absolvire a învățământului postliceal – 2019

FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI *Această fișă de evaluarea este ANEXA nr. 4 la Metodologia de organizare şi desfășurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal aprobată prin OMENCS nr.

5078/31.08.2016 *Partea I, II, III se completează de către îndrumătorul proiectului de absolvire pe parcursul elaborării acestuia, iar

Partea a IV-a se completează de către comisia de examinare după susținerea orală a proiectului

PARTEA I: MONITORIZAREA PROGRESULUI PROIECTULUI

1. Candidat:________________________________________________________

2. Calificarea: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

3. Îndrumător:______________________________________________________

4. TEMA PROIECTULUI:

_______________________________________________

5. DATA ÎNCEPERII activității la

proiect:__________________________________

6. COMPETENŢE vizate / implicate în realizarea proiectului: 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10. …

11.

7. Stabilirea PLANULUI DE ACTIVITĂŢI individuale ale candidatului pentru

proiect:

Data:___________________________________________________

Semnătura candidatului:___________________________________

Semnătura îndrumătorului: _________________________________

8. Stabilirea PLANULUI DE REDACTARE a proiectului – suportul scris:

Perioada: __________________________________________________

Revizuit: ___________________________________________________

Forma finală acceptată de către îndrumător: _____________________

9. Întâlniri pentru MONITORIZAREA PROIECTULUI (cel puțin 5 întâlniri): Nr. crt. OBSERVAŢII Semnătura elevului

1.

2.

3.

4.

5.



185

PARTEA A II-a: APRECIEREA CALITĂŢII ACTIVITĂŢII CANDIDATULUI

Criteriul

DA =/

NU Observații

1. Activități practice întreprinse în cadrul

proiectului se raportează adecvat la tema

proiectului.

2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o

perspectivă personală, candidatul demonstrează

gândire critică.

3. Activitățile practice au fost întreprinse sub

supravegherea îndrumătorului de proiect.

4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul

proiectului a fost făcută conform planificării

inițiale.

5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub

supravegherea îndrumătorului de proiect.

6. Identificarea bibliografiei necesare redactării

părții scrise a proiectului a fost realizată integral.

7. Referințele bibliografice utilizate la redactarea

părții scrise a proiectului au prelucrate

corespunzător şi nu sunt o compilație de citate.

8. Situațiile problemă cu care s-a confruntat

candidatul pe parcursul executării proiectului au

fost rezolvate cu ajutorul îndrumătorului.

9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul

proiectului candidatul a făcut dovada: efortului

personal, a originalității soluţiilor propuse, a

creativității în abordarea problematizării.

10. Soluțiile găsite de către candidat pentru

rezolvarea problemelor practice sunt transferabile

şi în alte contexte practice.



186

PARTEA A III-a: APRECIEREA CALITĂŢII PROIECTULUI

Criteriul

DA /

NU

Observații

1. Proiectul are validitate în raport de: temă,

scop, obiective, metodologie abordată.

2. Proiectul demonstrează completitudine şi

acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă.

3. Elaborarea proiectului şi redactarea părții

scrise a proiectului au fost făcute într-un mod

consistent şi concomitent, conform planificării.

4. Opțiunea candidatului pentru utilizarea

anumitor resurse este bine justificată şi

argumentată în contextul proiectului.

5. Redactarea părții scrise a proiectului

demonstrează o bună consistenţă internă.

6. Redactarea părții scrise a proiectului

demonstrează o bună logică şi argumentare a

ideilor.

7. Proiectul reprezintă, în sine, o soluție practică

personală, cu elemente de originalitate în

găsirea soluțiilor.

8. Proiectul are aplicabilitate practică şi în afara

școlii.

9. Realizarea proiectului a necesitat activarea a

unui număr semnificativ de unității de

competentă, conform calificării.

10. Proiectul respectă cerințele de calitate

impuse, conform Metodologiei de organizare şi

desfășurare a examenului de absolvire a

învățământului postliceal.



187

PARTEA A IV-a:

APRECIEREA PREZENTĂRII / SUSŢINERII ORALE A PROIECTULUI

CRITERIUL DA / NU OBSERVAŢII

1. Comunicarea orală a candidatului este clară,

coerentă, fluentă.

2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu

tema proiectului şi cu obiectivele acestuia.

3. Candidatul a demonstrat putere de sinteză şi

adaptarea prezentării la situația de examinare.

4. Candidatul şi-a susținut punctele de vedere şi

opiniile într-un mod personal şi bine argumentat.

5. Candidatul a utilizat în prezentare elemente de

grafică, modele, aplicații, TIC etc., în scopul

accesibilizării informației şi al creșterii atractivității

prezentării.

Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei:

ÎNTREBARE OBSERVAŢII NOTA

1.

2.

3.

4.

…

Nota finală propusă de Comisia de examinare trebuie să se bazeze pe evaluarea

globală şi cumulativă a Părților II, III şi IV ale Fișei de evaluare a proiectului şi a

susținerii orale, astfel:

~ Cel puțin 20 de criterii îndeplinite din cele 25.

~ Şi obținerea a cel puțin nota 5 la întrebările comisiei.

NOTA FINALĂ _____________________________________________

Examinator:

Președinte de comisie:

Data:____________________



188

BIBLIOGRAFIE

1. *** Farmacopeea Română, ediția a X-a, Editura Medicală, București,

Suplimentele I-IV 1993-2006

2. *** Goodman and Gilman´s Manual of Pharmacology and Therapeutics, 2nd

edition, Ed. Mc Graw Hill, 2014

3. *** Memomed 2013 – Editura Minesan, București, 2013.

4. ***

Manualul Merk edita a XVIII-a, Ed. All București. 2009

5. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generală, Ed. Didactică și

Pedagogică, București, 2009

6. Blenkinsopp A., Paxton P., Blenkinsopp J., Symptoms in the pharmacy, ed.

a VII-a, Ed. Wiley Blackwell, 2014

7. Braha Steriana Lucia - Elemente de dermatofarmacie și cosmetologie,

Editura Cerni, Iași, 1998

8. Ciulei Ion, Grigorescu Emanoil, Stănescu Ursula, Plante medicinale,

fitochimie şi fitoterapie, Ed. Medicală, București, 1993;

9. Cojocaru I., Popa G., Propedeutica farmaceutica, Ed. „Gr. T. Popa” Iaşi,

2012

10. Cojocaru Ileana, Braha Steriana: Tehnologie Farmaceutica - Forme

farmaceutice lichide omogene, Editura „Gr. T. Popa” Iași, 2003.

11. Cotrău Marțian, Stan Teodor, Popa Lidia, Preda I., Kincsesz-Ajtay Maria,

Toxicologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, București, 1991;

12. Crichton R. Robert, Biological Inorganic Chemistry, 2nd Edition, Ed.

Elsevier, 2012

13. Cristea A. N. (sub redacția), Tratat de farmacologie, ediția I, Ed. Medicală,

București, 2005

14. Cristea A. N. (sub redacția), Farmacie clinică, vol. I, Ed. Medicală,

Bucureşti

15. Cristea A.N.– Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică,

București, 1998, 1999, 2001

16. Cristea A.N., Tratat de farmacologie, ed. I, Ed. Medicală București, 2006.

17. Crişan O. (coordonator), Introducere în tehnologie şi în legislație

farmaceutică, Ed. Medicală Universitară “„Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca,

2015

18. Cunha B. Cheston, Burke A. Cunha, Antibiotic Essentials, fifteenth edition,

2017

19. Dinu Veronica, Truţia Ed., Cristea Popa Elena, Popescu Aurora, Biochimie

medicală, Ed. Medicală, București, 1998



189

20. Dobrescu D. şi colab., MEMO MED 2009, Memorator de medicamente,

Ghid farmacoterapic, ed. a XV-a, Ed. Minesan București, 2002.

21. Dobrescu D. şi colab., MEMO MED 2014, Memorator de medicamente,

Ghid farmacoterapic, ed. a XV-a, Ed. Minesan București

22. Dobrescu D., Farmacoterapie practică, Ed. Medicală, București, 1989

23. Dragomirescu Anca, Dehelean Cristina – Dermatofarmacie și cosmetologie,

Ed. Brumar, Timișoara, 2000

24. Fernstrom M., Fernstrom J., Don’t eat this if you’re taking that, Ed.

Skyhorse Publishing, 2015

25. Gafițeanu Eliza, Popovici Iuliana, Braha Steriana, Matei Ioana, Cojocaru

Ileana – Tehnologie farmaceutica - lucrări practice - vol. 1, vol. 2, vol. 3,

vol. 4, Iași, 1996

26. Gafiţeanu Eliza, Tehnologie farmaceutică – Sisteme disperse eterogene, Ed.

Cermi Iași, 2000.

27. Gold R.S., Are your meds making you sick?, first edition, Ed. Hunter House

Publihers, 2011

28. Hârjău Victoria, Lupuleasa Dumitru, Dumitrescu Ana-Maria - Dermo-

cosmetologie, Editura Polirom, 1988, Iași

29. Hațieganu E., Dumitrescu D., Stecoza C., Morusciag L., Chimie

Terapeutică, vol. I, Ed. Medicală 2006, 2008

30. Istudor Viorica – Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie vol I – Ed.

Medicală, București, 1998, pag. 3-42

31. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa – Tehnologie Farmaceutica, vol. I, II,

III, Ed. Polirom, Iași, 1997, 2008, 2009

32. Jarvis D. C.– Mierea și alte produse natural – Apimondia, 1989

33. Katzung G. Bertram, Masters B. Susan, Trevor J. Anthony, Basic & Clinical

Pharamacology, editia a 12-a, Ed. Mc Graw Hill

34. Leucuţa Sorin, Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, 2001

35. M. Heinrich, J. Barnes, S. Gibbons, E.M Williamson, Fundamentals of

pharmacognosy and phytotherapy, Ediția a II-a, Ed. Churchill Livingstone

Elsevier, 2012

36. Marilyn Barrett (editor), The Handbook of Clinically Tested Herbal

Remedies, vol. I, II, Editura Routledge, 2013

37. Mirel S., Colabătiu L., Dispozitive medicale disponibile în farmacie, Ed.

Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2015

38. Miron A., Plantele medicinale în profilaxia şi tratamentul unor afecțiuni

cardiovasculare, Ed. „Gr. T. Popa” UMF, Iaşi

39. Niță Marian, Dinu Laurențiu– Farmacognozie generala – Ed. AIUS,

Craiova, 2009

40. Ovidiu Bojor – Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux , 2001

41. Paul Rutter, Community Pharmacy, ed.a III-a, Ed. Churchill Livingstone

Elsevier, 2013



190

42. Păunescu Tamara, Maftei Ion, Hossu Traian, Mosteanu Tatiana

Apifitoterapie, Editura APIMONDIA, București, 1988

43. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie Farmaceutica Vol I, Ed. Polirom,

2001

44. Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutica, Vol. 1, Ed. a 2-a,

Colecția Bios, Editura Polirom, Iași, 2001.

45. Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutica, Vol. 2, Colecția

Bios, Editura Polirom, Iași, 2008.

46. Popovici Iuliana, Lupuleasa D.: Tehnologie farmaceutica, Vol. 3, Colecția

Bios, Editura Polirom, Iași, 2009.

47. Rusu V., Dicționar Medical, Ed. Medicală București, 2000

48. S. E Edwards, I. da Costa Rocha, E.M Williamson, M. Heinrich,

Phytopharmacy an evidence-based guide to herbal medicinal products,

Editura Wiley Blacwell, 2015

49. Sajin Ana-Maria – Note de curs

50. Sipoș Emese, Adrian Ciurba, Tehnologie farmaceutica pentru asistenți de

farmacie, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2003.

51. Stănescu U. (editor), Plante medicinale de la A la Z, ed. A II-a, revăzută şi

adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2014

52. Stănescu U., Hăncianu M., Miron A., Aprotosoaie C., „Bazele farmaceutice,

farmacologice si clinice ale fitoterapiei”, volumele I, II, III, Ed. „Gr. T.

Popa” UMF Iași

53. Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C., Plante Medicinale

de la A la Z; monografii ale produselor de interes terapeutic, vol. I, Ed.

„Gr. T. Popa” Iași, 2004

54. Strohfeldt A. Katja, Essential of inorganic chemistry, Ed. John Wiley &

Sons, Ltd, 2015

55. Șfichi Daniela – Suport de curs

56. Şorodoc L (sub redacţia), Toxicologie clinică de urgenţă, vol. I, Editura

Junimea, 2005

57. Ștefanache Alina, Miftode Maria, Chimia nemetalelor, Chimia metalelor

Ed. „Gr. T. Popa”, Iași

58. Tamara Păunescu – Apifitoterapia – studii – Apimondia, 1989

59. Toy C.Eugene, Loose S. David, Tischkau A. Shelley, Anush S. Pillai, Case

files pharmacology, ediţia a III-a, Ed. Mc Graw Hill Education, 2014

Date post:	07-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Ghidul -...

Documents