Ghidul antreprenorului rural - Volum I

GHIDUL ANTREPRENORULUI RURAL Volumul I

Ghidul Antreprenorului Rural - Volumul I

1

Dacă ai ajuns să citești aceste pagini, ești pe drumul cel bun. Ești cel puțin în stadiul cochetării cu ideea de a deveni antreprenor. Nu ești încă convins că ți se potrivește, dar după ce parcurgi acest prim capitol, care are la final și un test prin intermediul căruia îți autoevaluezi potențialul antreprenorial, te asigur că vei afla dacă într-adevăr antreprenoriatul este pentru tine. Așadar, să începem.

Conceptul de antreprenoriat „sub lupă”

Ce este antreprenoriatul?

Antreprenoriatul este considerat de către economiști un anumit tip de comportament care include: inițiativa, organizarea și reorganizarea mecanismelor socio-economice și acceptarea riscului și a eșecului. Antreprenoriatul este un proces prin care indivizii identifică oportunități, alocă resurse și creează valoare.

Care sunt principalele caracteristici ale activității antreprenoriale?

• este un act de voinţă umană• se produce la nivelul unei întreprinderi economice• implică o schimbare de stare a întreprinderii

Antreprenoriatul pe înțelesul tău

1

antreprenoriatul

„Antreprenoriatul înseamnă să trăiești câțiva ani așa cum majoritatea oamenilor nu sunt dispuși să trăiască, ca apoi să îți petreci restul vieții așa cum majoritatea oamenilor doar visează.”

‘‘Antreprenoriatul nu este nici știință, nici artă.Este o practică.’’ Peter Drucker

activităţiantreprenoriale


2

oportunitatea

sursele de oportunităţi de afacere

• este un proces dinamic• implică numeroase variabile• rezultatul antreprenorial depinde de numeroşi factori

Care sunt etapele procesului antreprenorial?

1. Identificarea oportunității2. Dezvoltarea conceptului de afacere3. Determinarea resurselor necesare4. Achiziționarea resurselor5. Implementarea și gestionarea afacerii6. Culegerea rezultatelor

Identificarea oportunității

Dezvoltarea conceptului de afacere

Determinarea resurselor necesare

Achiziționarearesurselor

Implementarea și gestionarea afacerii

Culegerea rezultatelor

1. 1. Identificarea oportunității

Oportunitatea poate fi definită ca un set de circumstanțe favorabile care creează o nevoie sau un nou concept de business. Aceasta nu este decât o problemă care așteaptă să fie rezolvată, o necesitate sau o cerere potențială pentru un produs sau serviciu, identificată la un moment dat, care în viitor poate aduce profit.

Care sunt principalele surse de oportunități de afaceri?

• comerciale: cererea potențială pentru un anumit produs sau serviciu

• științifice: descoperirea unor noi metodologii, principii etc. ce pot fi aplicate în realizarea unor produse/ servicii noi

• tehnice: noi echipamente, tehnologii, materii prime etc. ce pot ajuta antreprenorul fie să pornească o nouă afacere, fie să modernizeze/ specializeze afacerea deținută în prezent

fig.1 Etapele procesului decizional

procesul antreprenorial

Identificarea oportunităţii1

”Oportunitățile de afaceri sunt ca autobuzele: întotdeauna altul este pe drum.” - Richard Branson


3

• juridice: apariția unor noi legi, ordonanțe, hotărâri de guvern sau modificarea celor existente, care să aibă un impact semnificativ asupra inițierii, desfășurării și profitabilității afacerii

• fiscale: modificări favorabile afacerii , precum diminuarea taxelor și impozitelor, care să crească interesul indivizilor pentru a deveni antreprenori

• bancare: îmbunătățirea condițiilor de acordare a credi- telor– mărimea și tipul creditului, durata de acordare, nivelul dobânzii etc

• informaționale: noi abordări și tehnologii informatice, precum Internetul, care permit accesul mai rapid, mai ieftin și mai larg la informații importante pentru demararea și realizare afacerilor

• educaționale: pregătirea prin învățământ a indivizilor, cu accent pe dezvoltarea abilităților, deprinderilor și comportamentelor antreprenoriale

• manageriale: noi metode, tehnici, cunoștiințe privind strategii, decizii etc. ce facilitează identificarea și valorificarea oportunităților economice

Care sunt principalele categorii de oportunități de afaceri?

• o invenție proprie sau cumpărată• separarea unor elemente dintr-un produs sau serviciu

existent și transformarea lor în obiectul unei noi afaceri de sine stătătoare

• transformarea unui hobby într-o afacere• sesizarea existenței unui anumit client pentru un anumit

produs• descoperirea unei necesități nesatisfăcute a pieței• șansa de a întâlni și recunoaște o oportunitate de afa-

ceri viabilă• expertiza sau competența profesională proprie• situația economică personală sau familială disperată• cumpărarea unei întreprinderi existente sau

achiziționarea unei francize

2. Dezvoltarea conceptului de afacere

Conceptul de afacere este reprezentat de produs/ serviciu / proces și reprezintă soluția care valorifică cel mai bine oportunitatea identificată de antreprenor.

conceptul de afacere

categoriile de oportunităţi de afaceri

Dezvoltarea conceptului de afacere2


4

Care sunt principalele condiții care trebuie întrunite de conceptul de afacere?

• să fie unic: antreprenorul trebuie să se diferențieze de ceilalți

• să fie cuprinzător: antreprenorul trebuie să aibă capacitatea de a privi dincolo de produs/ serviciu și să ia în calcul toate variabilele strategice: produs, preț, distribuție și promovare

• să fie fezabil: antreprenorul trebuie să fie obiectiv când evaluează dacă conceptul său poate fi dezvoltat în perioada de timp stabilită

• să fie sustenabil: după ce a fost implementat, conceptul trebuie să reziste suficient timp pe piață pentru a garanta cel puțin returnarea investiției inițiale

Principalele categorii de resurse sunt: umane, financiare, tehnologice, materiale, informaționale, timp și capital social (rețea socială).

Notă: Resursele necesare desfășurării activității unui antreprenor pot să difere în funcție de tipul de afacere și nu numai.

Fig.2 Principalele categorii de resurse

categoriilede resurse

condiţiile

resurse umane (personal administrativ,agenți de vânzări, manageri etc)

resurse financiare

resurse tehnologice (tehnologii, mașini, utilaje, spații)

resurse materiale (materii prime, materiale etc)

resursa de timp

resursa de tip ‘‘ reţea socială ‘‘

resurse informaționale

Determinarea resurselor necesare3


5

4. Achiziționarea resurselor necesare

Ce presupune achiziționarea resurselor?

Pentru o afacere aflată „la start”, achiziția nu se referă la cumpărare, ci la diferitele forme de închiriere, împrumut, subcontractare, leasing, barter (schimb de produse și/sau servicii) etc. care să prevină eventuala pierdere a investiției.

În această etapă, antreprenorul trebuie mai întâi de toate să evalueze în mod obiectiv afacerea lui în comparație cu cea a concurenței. Prin ce se diferențiază de concurență?, Cum poate să se protejeze de imitatori?, sunt două dintre întrebările pe care un antreprenor și le pune atunci când se apucă de afacerea propriu-zisă.

În ce mod se poziționează o afacere pe piață?

Ținând cont de două variabile, și anume, capacitatea de protecție, respectiv avantajul competitiv, afacerea poate fi poziționată astfel: expusă, protejată, inovativă și prima (de pe piață).

EXPUS PROTEJAT

INOVATIVPRIMUL

1 2

4 3

proiectarea și implemen-tarea strategiilor care fac referire la variabilele critice ale conceptului afacerii: preț, calitate, distribuție, lo-calizare, comunicare, cos-turi etc.

barinere de intrare ridicate (investiții ridicate, bariere legale care favorizează monopolul, carteluri, etc.)

protejat de gradul avan-tajului tehnic conținut de conceptul de afacere: cu cât este mai inovativ con-ceptul, cu atât este mai dificil de înțeles și de co-piat de către concurenți

pericolul imitării cu ușurință a avantajului tehnic - punct slab şi o atenție deosebită reputației ca leader de piață și protejarea avan-tajului cât mai mult posibil

Fig.3 Poziționarea unei afaceri pe piață

achiziţionarearesurselor

poziționareaafacerii

Achiziţionarea resurselor necesare4

Implementarea şi gestionarea afacerii5


6

Ultima etapă a procesului antreprenorial presupune identificarea unei noi oportunități și repornirea ciclului antreprenorial. În momentul „intrării” într-o afacere, antreprenorul trebuie să aibă două idei: una legată de pătrunderea pe piață și una legată de ”ieșire”.

Ce este drept, la final, ideea care a stat la baza ”ieșirii” nu va mai coincide cu cea inițială, însă este important ca aceasta să existe de la bun început.

Ce presupune ieșirea dintr-o afacere?

A ieși nu înseamnă neapărat a închide afacerea, deși este una dintre alternative, ci a găsi momentul potrivit să utilizezi câștigurile obținute pentru:

• extinderea sau diversificarea afacerii fie ca produse, fie ca piețe

• reorientarea afacerii, păstrând esența • transformarea afacerii în franciză• licențierea acesteia• vânzarea pe bucăți sau integrală etc.

Care sunt strategiile antreprenoriale care duc la succes?

• Ai încredere în instinctul tău• Învinge înțelepciunea convențională. Ca antreprenor,

este important să știi când să ignori persoanele care îți spun „nu va merge” sau așa-zisele bune practici. Uită-te cu atenție, analizează, fii critic, creează diferite scenarii. Nerespectarea lucrurilor convenționale poate duce la apariția unui avantaj competitiv.

• Niciodată nu te lăsa învins de probleme și eșecuri. Nu accepta limite impuse de ceilalți sau de circumstanțe. Ca antreprenor, vei trece prin momente grele care îți vor pune la încercare încrederea în reușită sau credința în tine, mai ales la început. Însă, dacă ești perseverent și rezistent, vei trece cu bine peste toate obstacolele.

• Identifică un nou trend și „atacă”. De cele mai multe ori, oportunitățile de afaceri apar în urma unui trend cultural sau economic. Alteori, schimbarea are loc în domeniul tehnologiei. Important este ca odată identificată oportunitatea, să profiți imediat de aceasta.

culegerearezultatelor

strategiile

Culegerea rezultatelor6


7

• Pleacă la „vânătoare de comori” și identifică o nișă nouă de piață. În lumea afacerilor, găsirea unei piețe neocupate încă de nimeni echivalează cu găsirea unui lingou de aur pe o plajă aglomerată: era în văzul tuturor, însă tu ai fost cel care l-a observat primul.

• Lovește acolo unde nu este nimeni. Ori de câte ori ai posibilitatea, alege piețe pe care până acum concurenții tăi le-au neglijat sau ignorat.

• Doar începe. Toate ideile, planurile, strategiile pe care le proiectezi nu ajung să însemne nimic dacă nu începi să le concretizezi. Nu există momentul potrivit pentru a începe o afacere. Cu cât aștepți mai mult, cu atât crește probabilitatea ca potențialii tăi concurenți să ți-o ia înainte.

• Economisește bani și fă-te remarcat și fără a cheltui bani pe publicitate. Există numeroase modalități de a-ți promova afacerea cu costuri reduse. Folosește-ți creativitatea pentru a-ți face afacerea să iasă în evidență și nu uita să profiți de orice oportunitate care apare, mai ales dacă permite promovarea afacerii tale unui public larg.

• Profită de slăbiciunile concurenților tăi și transformă-le în punctele tale tari.

• Nu înceta niciodată să îți reinventezi afacerea. De ce? Pentru că poate apărea automulțumirea, care se va dovedi în timp foarte dăunătoare.

Antreprenorul este un „risk taker” (își asumă riscuri), dispus să își parieze propriii bani și propria reputație pentru a sprijini o idee sau o întreprindere. Acesta își asumă de bunăvoie responsabilitatea pentru succesul sau eșecul unei afaceri și este direct răspunzător pen-tru toate aspectele ei.

antreprenorul

Antreprenorul este persoana care creează o afacere prin care obține un câștig. Acesta inițiază o afacere, își asumă responsabilitatea și riscurile dezvoltării ei și beneficiază de rezultatele eforturilor depuse.

“Meseria“ de antreprenor


8

Ce face, mai exact, un antreprenor?

• identifică problemele din piață (oportunitățile)• caută soluții la problemele găsite• stabilește cum pot fi aplicate, cât mai eficient posibil,

aceste soluții

Ce calități trebuie să aibă un antreprenor?

Pentru a avea succes, un antreprenor trebuie să întrunească cel puțin o parte din următoarele calități:

viziune

inteligență și creativitate

energie cunoașterea domeniului de activitate

perseverență și determinare

charismă și personalitate

abilități de comunicare

responsabilitate

flexibilitate pragmatism

independenţa

risk-takerstabilitate emoțională

pasiune pentru propria afacere

gândire pozitivă intuiție

capacitate organizatorică

problem-solver

decision-maker

etică personală

încredere în sine și în oameni

atitudine

caracter integru

iniţiativă

spirit previzionar

mobilitate intelectuală

cunoștințe tehnice

receptivitate

devotament faţă de angajaţi

putere de convingere

agresivitate

nevoia de putere

nevoia de recunoaștere

aptitudinileantreprenorului


9

Câte tipuri de antreprenor există?

În literatura de specialitate, există o mulțime de clasificări, printre care și una românească realizată de revista Biz în anul 2011. Potrivit acestei publicații, în România antreprenorii se împart în șapte categorii: antreprenorul din umbră, antreprenorul vedetă, antreprenorul calculat, curajos, vizionar, inspirat, tehnocrat.

Fig. 4 Clasificarea antreprenorilor români

Care sunt principalele caracteristici?

• Investește în afaceri mai puțin cunoscute de public sau alege să nu se promoveze în asociere cu acestea.

• Este mereu în căutare de oportunități și urmărește să își crească constant profitul.

• Preferă statutul de acționar celui de manager, conducând din culise întreprinderile pe care le înființează.

Acest tip de antreprenor este adesea adoptat de persoanele care prețuiesc viața privată și nu doresc să se expună direct opiniei publice, preferând să facă afaceri departe de ochii publicului.

Care sunt principalele puncte tari?

• Este discret, ceea ce îl califică pentru business-urile sensibile, cu rată mare de profit.

antreprenorul din umbră

antreprenorul vedetă

antreprenorul calculat

antreprenorul curajos

antreprenorul inspirat

antreprenorul tehnocrat

categoriile deantreprenori

antreprenoruldin umbră

Antreprenorul din umbră1


10

• Poate strânge informații și își poate face „temele” fără a fi bruiat de vreun deadline (termen limită) sau de condiții care se aplică celor cu care alege să lucreze.

Dar puncte slabe?

• Nefolosindu-și succesele ca lecții pentru urmași, nu este bun ca lider, nu are capacitatea să inspire oamenii.

• Este o persoană foarte retrasă .

2. Antreprenorul vedetă


• Se identifică cu afacerile sale, își contopește imaginea personală cu cea a întreprinderii pe care o conduce.

• Își promovează în paralel cele două imagini.


• Știe să comunice foarte bine.• Inspiră și oferă încredere.• Știe să își dozeze entuziasmul și ideile.

Dar puncte slabe?

• Învață foarte greu lucruri noi.• Aplică o schemă de afaceri simplistă, care nu oferă

mereu rezultate extraordinare.

3. Antreprenorul calculat


• Este adeptul riscului calculat.• Este un bun strateg.• Analizează atent oportunitățile de afaceri. • Acționează numai după ce a pus la punct un plan detaliat.

Dat fiind spiritul său analitic și profund, va construi afaceri solide, greu de doborât de orice condiții de piață.

antreprenorulvedetă

antreprenorulcalculat

Antreprenorul vedetă2

Antreprenorul calculat3


11

Care sunt punctele tari?

• Are capacitatea de a anticipa posibilele capcane și riscuri inutile.

Dar puncte slabe?

• Poate pierde oportunități pentru că nu își asumă orice fel de risc.

4. Antreprenorul curajos


• Își asumă riscuri mai mari decât resursele pe care le poate măsura.

• Își asumă din start un eșec în afaceri.


• Are un caracter puternic.• Rezistă la oricât de multe încercări este supus.• Găsește întotdeauna resursele să se automotiveze.• Răspunde pozitiv la majoritatea inițiativelor care

presupun crearea unui front comun, indiferent dacă este vorba de parteneri sau asociați.

Dar puncte slabe?

• Poate deveni uneori coleric și atotștiutor.

5. Antreprenorul vizionar


• Deschide noi drumuri în afaceri.• Este capabil, cu motivația potrivită, să reconfigureze

piețe de afaceri.• Nu vânează oportunități, ci le creează.• Inovează continuu.

Acest antreprenor este cu mulți pași înaintea tuturor: începe afaceri aparent lipsite de perspectivă, care însă în timp se dovedesc foarte valoroase.

antreprenorulcurajos

antreprenorulvizionar

Antreprenorul curajos4

Antreprenorul vizionar5


12


• Vede dincolo de ceea ce este evident.• Își poate planifica etape intermediare de împlinire a

viziunii. • Știe foarte bine să îi inspire pe ceilalți.

Dar puncte slabe?

• Poate cădea în dependență continuă de ultimele instrumente și tehnologii pe care nu le folosește neapărat pentru dezvoltarea afacerii.

6. Antreprenorul inspirat


• Se află în permanență în căutare de oportunități.• Are capacitatea de a „mirosi” oportunitățile cu mult

înaintea altora.• Are flerul de a fi în avangarda marilor afaceri atunci

când ele sunt doar la stadiul unor idei nebunești.• Reușește să le dezvolte pentru că „simte” direcția în

care acestea trebuie să meargă.


• Știe să găsească întotdeauna scurtături în rezolvarea oricărei probleme.

• Poate intui posibilitățile de dezvoltare ale unei afaceri care sunt pe moment invizibile pentru toți ceilalți.

Dar puncte slabe?

• Este lipsit adesea de rigoare, pierzându-se în detalii.• Poate rămâne la un moment dat lipsit de resurse, dacă

nu alege să învețe continuu.

7. Antreprenorul tehnocrat


• Stăpânește perfect detaliile activității pe care întreprinderea sa o desfășoară.

antreprenorulinspirat

antreprenorultehnocrat

Antreprenorul inspirat6

Antreprenorul tehnocrat7


13

• Excelează într-un domeniu de activitate şi decide că poate face afaceri de succes pe acel segment.


• Își cunoaște foarte bine posibilitățile și poate reproduce cu ușurință competențele proprii în relația cu clienții.

• Oferă o senzație de securitate în orice contract pe care îl gestionează, indiferent cât de dezordonat și impulsiv este clientul.

Dar puncte slabe?

• Se adaptează mai greu la o dinamică rapidă a pieței, când iese din modelul lui de business.

• Are tendința să nu profite de relațiile de scurtă durată, care îi pot aduce suficient numerar cât să investească în dezvoltare.

• Are tendința să supracontroleze tot.

Care sunt principalele motive care stau la baza deciziei unui antreprenor de a iniția propria afacere? Ce beneficii poate obține?

• Independența – ești propriul tău șef.• Autorealizarea.• Recompensele financiare / posibilitatea unui câștig nelimitat.• Siguranța locului de muncă – privit din perspectiva faptului

că îți creezi propriul loc de muncă.• Posibilitatea de-ați ajuta familia / angajarea membrilor

familiei.• Obținerea recunoașterii publice.• Libertatea de decizie și acțiune (programul de lucru,

angajații, modalitatea cum se alocă resursele, etc.)• Satisfacție personală.• Mai multe oportunități de a te valorifica din punct de ve-

dere profesional (calități, cunoștințe, creativitate, etc.)• Mai puțină rutină.

Care sunt principalele riscuri ale unui antreprenor?

Pe lângă beneficiile care pot fi obținute, un antreprenor își asumă și riscuri:

• Riscul de faliment –antreprenorul pierde tot ce a investit

beneficiileinițieriiafacerii

riscurile


14

• Riscul neglijării familiei –apariția dezechilibrului între viața profesională și cea de familie

• Riscul îmbolnăvirii – deteriorarea propriei sănătăți• Apariția / creșterea nivelului de stres• Responsabilitatea ridicată • Atenția sporită la legislație și documentația necesară în

cadrul afacerii • Pierderea fostului loc de muncă• Consum foarte mare de resurse personale• Dependența de experți externi• Venituri nesatisfăcătoare

Ce temeri are un antreprenor la început de drum?

Persoanele care aspiră să devină antreprenor renunță în majoritatea cazurilor înainte să înceapă efectiv afacerea, printre principalele motive numărându-se:

• nesiguranța că vor avea succes• convingerea că nu au suficiente resurse financiare să

înceapă o afacere• teama că nu vor supraviețui concurenței• lipsa experienței în afaceri• lipsa sau insuficiența cunoștințelor de management• lipsa capacității de a găsi un echilibru între afacere și familie

Ce responsabilități are un antreprenor?

• Identifică și analizează concurența• Identifică noi oportunități de afaceri• Stabilește contacte cu potențiali parteneri de afaceri, fiind

responsabil de meținerea relațiilor parteneriale• Elaborează planuri de acțiune, strategii etc.• Identifică nevoile clientului și are grijă să se consulte cu

acesta și să acționeze în conformitate cu solicitările acestuia• Redactează oferte, analizează și negociază contracte• Stabilește, analizează și controlează costurile pe care le

implică livrarea produselor/ serviciilor cerute de client• Coordonează întreaga echipă si are grijă să respecte

toate obligațiile contractuale

temerile

responsabilitățile


15

Sfaturi de la antreprenori pentru cei ce vor să îşi deschidă o mică afacere:

• Înainte de a te “băga” în afacere, fii sigur că eşti pregătit să faci ceea ce vrei şi, mai întâi, studiază perspectivele. Apoi înţelege-ţi afacerea.

• Consultă-te cu alţii în privinţa afacerii pe care o doreşti.Dacă ai posibilitatea, capătă experienţă lucrând la o afacere similară, înainte de a o începe pe a ta.

• are viziune și spirit de inițiativă

• are inteligență și creativitate• cunoaște domeniul de • activitate• este perseverent și determinat• este flexibil și pragmatic • are charismă și personalitate • este responsabil• este prudent și de cele mai

multe ori își asumă riscuri controlate

• are capacitatea de a lua decizii rapid și eficient

• vede soluții acolo unde sunt probleme• este concentrat pe rezultate• are capacitate organizatorică• are fler antreprenorial• gândește pozitiv • pune pasiune în ceea ce face (propria afacere)• are etică personală și

profesională• are încredere în oameni• are atitudine• are stabilitate emotivă

• nu are încredere în oameni• este lacom și incorect• este uneori prea orgolios

pentru a cere ajutor• se teme să își asume riscuri /

își asumă riscuri necontrolate• este delăsător (dacă pierde

tot, cel mai probabil renunță la viața de afaceri)

• nu respectă regulile impuse în mediul de afaceri (joacă

„murdar”, nu plătește la timp taxele, fură de la concurență • necunoaşterea domeniului

şi mediului de afaceri poate duce la faliment

Antreprenorul de succes versus antreprenorul fără succes

‘‘Dacă nu îți planifici singur viața, există riscul să ți-o planifice altcineva. Și ghici ce ți-au pregătit? Nu mare lucru.” Jim Rohn, speaker motivațional și antreprenor

antreprenorulde succesversusantreprenorulfără succes


16

• Fii pregătit să te sacrifici. Aşteaptă-te ca afacerea să îţi ceară multe ore şi mult efort, nelinişte şi tulburare mai mult decât îţi închipui.

• Fii conştient că poţi câştiga foarte mulţi bani, fără prea mult efort, fără nelinişte, lucrând pentru altcineva.

• Dacă este posibil, supraveghează-ţi clienţii potenţiali. Întreabă-i dacă vor cumpăra.

• Fii sigur că familia ta aprobă speculaţiile şi că este pregătită să trăiască cu încordarea şi problemele ce sigur vor urma.

• Fii atent, nu investi într-o afacere care vinde ceva ce în viitor nu va mai fi la modă.

• Dacă îţi vei lua un partener, separă domeniile de respon-sabilitate şi ai grijă să fie bine definite. Asigură-te că abilităţile lui se completează cu ale tale şi că interesele lui sunt compatibile cu ale tale.

• Alege punctele de desfacere cu atenţie. Întreabă-te de ce şi cum vor veni clienţii la tine.

• După ce îţi vei alege strategia, asigură-te că resursele financiare se vor potrivi planului tău.

• Furnizorii te vor discrimina până când vei dovedi că eşti bun.• Începe cu bani suficienţi, astfel încât să-ţi permită să ai

o rezervă financiară care să te ajute dacă afacerea ta nu aduce rezultate aşa de repede cum ai sperat.

• Dacă vei accepta un împrumut, verifică clauzele şi condiţiile, atent, înainte de a accepta.

• Nu accepta un împrumut care nu este adecvat nevoilor tale şi care te va împiedica să împrumuţi mai mulţi bani din altă parte.

• Să ai un sistem contabil bine pus la punct înainte de a începe.

• Plăteşte facturile la data scadenţei, mai ales taxele şi impozitele. Nu face datorii.

• Fii pregătit să vinzi. În general, în afacerile riscante, posesorul este cel care vinde.

• Organizează-ţi afacerea precaut. Anticipează eventualele probleme şi investeşte doar în ceea ce este garantat.

• Dacă afacerea încă ţi se pare a fi de succes după o analiză atentă, încearcă să o realizezi.


17

Descoperă antreprenorul din tine (mic test pentru evaluarea gradului de autonomie în decizii și a capacității de luare a deciziilor)

Creativitatea și dorința de a realiza ceva au mulți dușmani ascunși. Aceștia au multe denumiri ("bun simț", "teama de a risca", "dorința de siguranță" și asa mai departe), dar toți, în realitate, tind să sugereze ideea că niciodată nu trebuie să riscăm, să ieșim din mulțime, să încercăm să devenim stăpânii propriului destin.

Cât de importanți sunt în viața ta? Cât ești de condiționat de ei? Încearcă să descoperi în acest mic test. Completează fiecare frază cum consideri că este mai corect, notează-ți litera corespunzătoare fiecărui răspuns și încearcă să descoperi antreprenorul din tine.

1.În fața unei probleme noi … a.aproape întotdeauna există o soluție potrivită b.în general, soluțiile sunt mai multe c.este mai bine să renunți

2.Soluția unei probleme …a.trebuie căutată fără a ignora sugestiile și experientele altorab.trebuie să o cauți singur, fără a avea încredere în nimenic.este un efort care trebuie evitat

3.Toți încercăm să nu greșim în alegerile făcute, dar când acest lucru se întâmplă …a.rămânem blocați pentru totdeaunab.chiar dacă remediem eroarea făcută, rămâne frica de a nu comite altele c.le acceptăm fără a face o dramă din asta, deoarece fac parte din munca unui întreprinzător

4.Rezolvarea problemelor … a.este activitatea cea mai puțin distractivă din lume, ești constrâns să te gândești la ele chiar și atunci când ești obosit, iar acest lucru nu îmbunătățește calitatea vieții tale b.este o dramă care complică viața, este mai bine să o evităm c.poate fi stimulantă și, oricum, face parte din viață

5.Pentru un antreprenor, fantezia, dorința de a încerca lucruri noi, de a avea idei noi … a.sunt modalități de dezvoltare, de îmbunătățire și de exploatare la maxim a propriei creativități b.sunt tentații care trebuie uitate pentru a evita falimentulc.trebuie privite cu suspiciune. Mai bine, rămânem cu picioarele pe pământ

6.Experiența este importantă, dar pentru a o acumula este nevoie de timp. În așteptarea acestui moment, este bine …

a.să facem ceea ce știm și să nu ne avântăm prea departe cu fantezia


18

b.să ne lăsăm pe mâna experților, prevăzând în planul de afaceri și costurile pentru serviciile acestora c.să o obținem! Să privim în jur, să îi ascultăm pe alții, să ne confruntăm si să recurgem la experți numai când știm foarte clar de ce anume avem nevoie

7.Despre propriile idei și opinii este bine să vorbim … a.numai cu cei care pot fi de acord, altfel este mai bine să nu ne descoperim b.cu toți, chiar și cu cei care sunt sceptici sau care se opun, deoarece astfel ne stimulăm și ne verificăm c.cu nimeni

8.Când nu înțelegem ceva sau avem dubii, este mai bine … a.să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic, pentru a nu da dovadă de ignoranță b.să renunțăm la tot c.să întrebăm, chiar cu riscul de a ne expune. O întrebare stupidă este de preferat situației în care descoperim prea târziu că suntem pe un drum greșit

9.Dacă, în ciuda unor dificultăți, activitatea merge bine, trebuie …a.să ne mulțumim cu atât; așa cum spun bătrânii, "dacă un lucru nu e stricat, nu trebuie reparat"b.să încercăm mereu noi căi de a o îmbunătăți, fără a aștepta să întâmpinăm dificultățic.să ne bucurăm de ea cât se mai poate

10.A fi antreprenor înseamnă … a.să lucrezi și să trăiești încercând să nu îți lași destinul în mâna altora b.că nu ți-ai găsit un job/post mai bun c.să riști pe propria ta piele, cu speranţa de a te îmbogăți

Acum, ia o foaie de hârtie și acordă-ți punctele conform schemei de mai jos:

Întrebarea 1 - 3 puncte pentru răspunsul a); 5 puncte pentru răspunsul b) și 1 punct pentru răspunsul c)Întrebarea 2 - 5 puncte pentru răspunsul a); 3 puncte pentru răspunsul b) și 1 punct pentru răspunsul c) Întrebarea 3 - 1 punct pentru răspunsul a); 3 puncte pentru răspunsul b) și 5 puncte pentru răspunsul c) Întrebarea 4 - 3 puncte pentru răspunsul a); 1 punct pentru răspunsul b) și 5 puncte pentru răspunsul c) Întrebarea 5 - 5 puncte pentru răspunsul a); 1 punct pentru răspunsul b) și 3 puncte pentru răspunsul c) Întrebarea 6 - 1 punct pentru răspunsul a); 3 puncte pentru răspunsul b) și 5 puncte pentru răspunsul c) Întrebarea 7 - 3 puncte pentru răspunsul a); 5 puncte pentru răspunsul b) și 1 punct pentru răspunsul c)


19

Întrebarea 8 - 3 puncte pentru răspunsul a); 1 punct pentru răspunsul b) și 5 puncte pentru răspunsul c) Întrebarea 9 - 3 puncte pentru răspunsul a); 5 puncte pentru răspunsul b) și 1 punct pentru răspunsul c) Întrebarea 10 - 5 puncte pentru răspunsul a); 1 punct pentru răspunsul b) și 3 puncte pentru răspunsul c)

Acum, adună punctele și verifică rezultatul. Dacă ai obținut …

De la 25 la 50 puncte: Ai spiritul necesar pentru a încerca orice activitate. Tenaci-tatea și, mai ales, capacitatea ta de a găsi parțile pozitive în situațiile dificile iți vor fi utile și în viață, nu numai în activitate.

De la 15 la 24 puncte: Uneori ți-e teamă și de umbra ta! Trebuie să te linistești puțin și să nu te mai sperii de probleme. Învață să treci peste ele cu mai multă detașare; gândește-te că, deseori, ele sunt doar rezultatul temerilor tale. Cu un mic efort, ai putea să reușești ....

De la 10 la 14 puncte: Pentru a avea siguranță ai renunța la orice, inclusiv la posibilitatea de a te dezvolta. Este și acesta un mod de a trăi, dar poate că este mai bine să nu te avânți în activități de care te sperii și când le auzi numele. La o adică, nu trebuie să fim toți întreprinzători.


20

Proprietarul unei farmacii este, să spunem așa, un antreprenor imperfect. Cele două profesii nu se pot compara, deși au multe elemente în comun. Din fericire pentru farmaciștii care nu au înclinații spre dezvoltarea și conducerea unei afaceri, ei pot obține satisfacții din gestionarea unei farmacii,chiar dacă abilitățile lor antreprenoriale nu sunt unele de top. În orice caz, în rândul proprietarilor de farmacii există o mulțime de antreprenori, și există cei care suferă deoarece ar dori să cunoască mai bine secretele meseriei de antreprenor; tuturor le recomandăm un text scris de un autor spaniol care lucrează în domeniul consultanței, Fernando Trias de Bes, cunoscut pentru publicarea unei cărți împreună cu profesorul Philip Kotler, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari „guru” în managementul marketingului.

Un om prevenit este pe jumătate salvat.

Cartea autorului Trias de Bes, se intitulează “Il libro nero dell’imprenditore… e poi non dire che non eri stato avvertito” și este departe de a fi banală. Spre deosebire de aproape toate volumele dedicate celor care doresc să facă afaceri, aceasta nu face parte din categoria manualelor, nici din categoria poveștilor de succes, ci este mai degrabă o trecere în revistă a greșelilor care pot duce o întreprindere la faliment.

Cartea este dedicată tuturor celor care vor să înceapă propria afacere, dar eu sunt de părere că poate fi un subiect de reflectare și pentru cei care conduc deja o întreprindere.

Autorul începe cu câteva considerații de bază, sintetizate în cele ce urmează:

• procentul afacerilor noi care eșuează este foarte ridicat (90 % în primii 4 ani)

• cele mai grave erori ale antreprenorilor în devenire nu sunt greșeli de administrare, ci greșeli strategice de bază, favorizate de același impuls care îi determină să înceapă propria afacere

• se învață mai mult din greșeli decât din succese• fiecare succes are povestea sa, în timp ce falimentele se

datorează unui număr mic de motive, care sunt mereu aceleași

Cartea neagră a antreprenorului sau cum se pot evita capcanele care duc la greșeli în management


21

Din acest motiv, Trias de Bes s-a implicat pentru a identifica ceea ce el numește “factori critici ai falimentului” sau FCF, care ar fi greșelile pe care un antreprenor trebuie să le evite. O scurtă precizare însă: lumea afacerilor are mai multe excepții decât reguli. Din acest motiv, este imposibil să ignori una dintre recomandările cărții și să ai același succes. În acest caz, este bine cel puțin să ne dăm seama de pericolul care a trecut. În primul rând, vom examina motivele deplorabile care pot determina o persoană să înceapă o afacere. Textul începe cu o listă a motivelor care deseori stau la baza unui start-up, dar care sunt absolut insuficiente pentru a asigura rezultate bune. Reușesc să înceapă propria afacere, cei care se găsesc în următoarele situații:

• nu au un loc de muncă• urăsc șeful sau întreprinderea în care lucrează• aspiră la o mai mare libertate sau doresc un echilibru

mai bun între viața personală și cea profesională• doresc să câștige mai mult sau chiar să devină bogați• doresc să demonstreze ceva altora sau lor înșiși• au decis să facă ceea ce le place

Ideea este că motivul care îi stimulează să ia decizia de a fi antreprenor este irelevant pentru obținerea succesului; ceea ce contează cu adevărat este motivarea, dorința, “iluzia” (așa se numește în text „visul” antreprenorului). Pentru a clarifica punctul său de vedere, autorul compară motivul care determină o persoană să devină antreprenor, cu detonatorul unei bombe care nu provoacă nici o deflagrație, în lipsa explozibilului (dorința).

Factorii Critici ai Falimentului

Primul FCF este chiar “... începerea unei activități antreprenoriale având un motiv, dar fără motivație”.

Legat de acesta este și al doilea FCF, care este “lipsa caracterului antreprenorial”, întrucât această profesie este o formă de viață. Doar cei care nu simt disconfort când au de-a face cu situații incerte și iubesc riscul pot să facă această meserie.

Al treilea factor clarifică mai bine: “lipsa calității de luptător și a spiritului combativ”. Rezultatele care se obțin atunci când se începe o afacere, nu coincid niciodată cu așteptările, și atunci este necesară redefinirea activităților cu o remarcabilă energie și resurse, pe care trebuie să le posede și să fie dispuși să le folosească cu generozitate.

factoriicritici ai falimentului


22

“Cine are asociat are stăpân.“

O serie de factori care duc la insucces derivă din prezența asociaților în întreprindere. Mai bine singur decât în întreprindere bună”, afirmă Trias de Bes, care amintește conceptul dur “solitudine del comando” (solitudinea celui care conduce). Asociații sunt buni doar în cazuri foarte rare.

Cel de-al patrulea factor FCF este de fapt, “a avea încredere în asociați atunci când ai putea să te descurci singur...mai bine singur decât prost acompaniat”.

Un asociat nu trebuie să ofere confort și prietenie, ci o contribuție reală la valoarea întreprinderii. Pentru început, înainte de asociere, trebuie verificat dacă există valori comune, competențe complementare și dacă asociatul aduce resurse importante în întreprindere, oferind astfel o contribuție fundamentală care să poată conduce la succes.

Al cincilea, al șaselea și al șaptelea factor au legătură tot cu asociații: păcatul originar este următorul “a nu decide de la început ce trebuie făcut atunci când împărțiți afacerea”, urmat de “a împărți în părți egale când nu toți contribuie în egală măsură” și în final de “lipsa de încredere și comunicare între asociați”.

Deci, atunci când, în ciuda tuturor acestor lucruri, se începe totuși cu asociați, trebuie să existe un scop comun și să se acționeze pe baza unei grile care să respecte contribuția reală a fiecărui asociat și care să codifice în avans aspectele unei eventuale separări în viitor.

Neînțelegerea “ideii geniale”

De multe ori, înființarea unei noi întreprinderi se naște dintr-o idee genială sau care se presupune astfel, și care îl pornește pe cel care a avut-o și îl provoacă să o pună în practică. Cine a avut inspirația, este atent să nu povestească ideea celor din jur, având o mare teamă că cineva ar putea să i-o fure. În realitate, nu ideea contează, ci forma sa, realizarea sa. Iar intuiția nu are nevoie de secrete.

Un partener care nu aduce “valoare” reală societății nu este necesar. Valoarea constă în resurse, muncă și productivitate… Restul este plictiseală.


23

Necesitatea reală este aceea de a discuta cu un număr cât mai mare de persoane pentru a înțelege care sunt punctele slabe și a le remedia. Mai presus de toate, o idee nu este imuabilă în timp și modificările trebuie făcute cât mai prompt.

Cel de-al optulea FCF este prin urmare “să crezi că succesul depinde de idee”. Aceasta este o iluzie tipică, deși mulți adoptă măsuri de siguranță pentru a-și proteja ideea de afacere, “know-how-ul”, pentru a evita ca cineva să o copieze. În schimb, ideile trebuie împărtășite, comparate și schimbate dacă este necesar. Punctele slabe și critice ale unui proiect trebuie să fie analizate de la început, astfel încât să fie rezolvate rapid. Contează cum se realizează ideea respectivă și câtă flexibilitate există pentru a o modifica.

Alte greșeli care trebuie evitate.O altă greșeală dezastruoasă este aceea de a te lansa pe o piață care nu îți place și pe care nu o înțelegi. “Offelee fa el to mestee” (cofetar, fă-ți meseria ta), se spune la Milano și chiar și în afara Lombardiei; este oportun să ne amintim al nouălea FCF: “a te lansa în domenii care nu îți plac și pe care nu le cunoști”.

Din nou: atunci când vrei să pornești o afacere, alege cele mai profitabile domenii, care au potențial de creștere, au fost puțin combătute, asigură marje bune de profit și necesită investiții inițiale mici. Factorul negativ esențial este în acest caz: “alegerea domeniilor de activitate cel mai puțin atractive”.

Antreprenorul trebuie să fie de asemenea atent ‘‘să nu ajungă la faliment din cauza nevoilor personale” și „activitatea lui să nu depindă de nevoile familiale și de ambițiile materiale” (respectiv al unsprezecelea și al doisprezecelea FCF).

Pe scurt, trebuie să știe să strângă cureaua, să nu se grăbească să schimbe standardul de viață.

Nu trebuie tăiat oxigenul afacerii care este la început pentru a satisface propriile dorințe, și pentru aceasta este nevoie de sprijinul și înțelegerea familiei.

Mai mult sau mai puțin din aceeași categorie de considerații, vine și următorul factor: “pornește afacerea fără să iei în considerare impactul pe care îl va avea asupra echilibrului vieții tale”.


24

Ce este atât de frumos în a fi antreprenor dacă este necesar să pui pe primul plan afacerea și să te sacrifici atât de dur?

Nu este pentru toată lumea, dar pentru cei care au vocație este cea mai frumoasă meserie din lume, în ciuda privațiunilor pe care le implică.

Dacă antreprenorul este ca un pacient în așteptarea propriei remunerații, nu trebuie să facă asta atunci când este în joc situația financiară a întreprinderii.

Sunt activități care generează profit doar după câțiva ani. În toate cazurile trebuie să vă întrebați dacă este posibilă scurtarea perioadei de așteptare. Factorul în acest caz este: “crearea modelelor de afaceri care nu aduc profit pe termen scurt, ci într-o manieră durabilă”.

Atenție la diferența dintre antreprenor și manager

Fiecare afacere are un ciclu de viață: naștere, dezvoltare, consolidare. Dar, consolidarea înseamnă continuarea creșterii. Toate aceste faze, sunt greu de organizat de către aceeași persoană, care trebuie să aibă creativitatea unui antreprenor și capacitatea de gestionare a unui manager. Cine nu este înzestrat cu aceste calități, trebuie să cedeze locul pentru supraviețuirea întreprinderii și a veniturilor acesteia, lucru dificil de făcut … Întreprinderea care este suficient de norocoasă să aibă un antreprenor-manager este cu siguranță încă acolo pentru a scrie povestea viitorului său.

Ultimul FCF identificat de Trias de Bes este, “a avea caracter de antreprenor și nu de șef și a nu înțelege la timp când este cazul să te retragi”.


25

Ai aflat până în acest moment ce presupune „meseria” de antreprenor și, mai ales, dacă ești potrivit pentru aceasta. De acum încolo lucrurile încep să devină mai serioase.

Ai luat decizia de a deveni antreprenor? Trebuie, în mod obligatoriu, să începi o afacere, bineînțeles sub una din formele ei legale pe care le voi aborda, rând pe rând, în acest capitol, pentru ca tu să faci alegerea în cunoștință de cauză.

Primii pași în inițierea unei afaceri

Care crezi că este primul pas în inițierea unei afaceri?

Identificarea ideii de afacere (produsul / serviciul) care urmează să fie promovată și vândută sau înregistrarea propriei întreprinderi?

Deși în mod normal, antreprenorul trebuie să identifice mai întâi ideea de afacere și apoi să înregistreze propria întreprindere (indiferent de forma juridică), ai fi surprins să afli că practica ne arată contrariul. Antreprenorii începători adesea decid mai întâi să înființeze întreprinderea și abia apoi încep să se gândească la un produs /serviciu pe care să îl vândă potențialilor clienți.

Această tendință apare de regulă în rândul angajaților plictisiți sau sătui de locul actual de muncă și/sau în rândul persoanelor șomere. Ei cred că toate grijile lor dispar dacă își deschid, zic ei, o firmă. Nimic mai greșit. Abia atunci încep cu adevărat grijile, pentru că o întreprindere nu este atât de ușor de condus, cum au unii impresia.

Întreprinderea - scopul şi locul de muncă al unui antreprenor

2„Să pornești propria ta afacere este ca și cum te-ai da în roller coaster. Există urcușuri și coborâșuri, și fiecare cotitură este diferită. Coborâșurile pot fi abrupte, dar și urcușurile pot fi spectaculoase. Trebuie să fii puternic, să tragi aer în piept și să te menții în cursă.”

iniţiereaafacerii

Primii paşi în iniţierea unei afaceri


26

Așadar, rămâne stabilit. Nu întreprinzi nimic până nu ai idee măcar ce dorești să produci, să vinzi.

Cum și Unde poți găsi idei de afaceri sau oportunități, mă vei întreba. Parcurge pașii de mai jos și nu ai cum să nu identifici cel puțin o idee / oportunitate.

• Gândește-te mai întâi la un produs / serviciu care să ajute oamenii, să le ușureze viața. Acesta poate fi un site web într-un anumit domeniu, un program pe calculator, un serviciu pe care te pricepi să îl oferi și nu există sau nu este bine dezvoltat etc.

• Ești atras de vreun domeniu în mod deosebit? Informează-te cât mai bine despre el: navighează pe internet, citește ziare, reviste, cărți, tot ce găsești despre acesta.

• Știai că există emisiuni TV/ radio care te pot ajuta să găsești idei de afaceri? Urmărește-le!

• Revenind la internet. Nu știi cât de valoros este. Utilizează-l la adevărata sa capacitate, nu doar pentru jocuri și email. Caută pe internet articole, intră și participă la discuțiile de pe forumuri, fă schimb de informații cu oamenii atrași de același domeniu. La ora actuală există chiar „afaceri la cheie”, contra cost desigur.

• Nu există forumuri de discuții pe domeniul tău de interes? Preia inițiativa și deschide tu unul. Nu este greu deloc pentru că nu trebuie să fie cine știe ce website cu grafică spectaculoasă, ci mai degrabă un site plin de informații, desigur, de calitate.

• Ai deja un site web? Profită și postează chestionare, sondaje de opinie. Interacționează cu vizitatorii despre produsele/ serviciile noi care i-ar interesa pe ei să le procure de la tine.

Vezi? Sunt o mulțime de locuri de unde poți culege informații. Important este să fii atent la ele, să fii deschis la nou („open-minded”) și desigur să fii pe fază.

Oportunitățile? Acum sunt, în secunda următoare dispar. Și, odată ce ai pierdut o oportunitate, aceasta nu va mai reveni niciodată. De aceea, este mai bine să fii pregătit pentru o ocazie pe care nu o vei avea, decât să ai o ocazie și să nu fii pregătit.

ideile de afaceri


27

testarea ideiide afacere

Ai identificat ideea de afacere. Ce crezi că urmează?

Să presupunem că m-ai ascultat și ai fost activ pe forumuri de discuții, ai citit cărți, reviste, tot ce ți-a căzut în mână, și când mai aveai puțin și îți pierdeai speranța, ai găsit în sfârșit acea idee care …gata…trebuie neapărat să o pui în practică. Toate bune și frumoase până aici, însă până să te arunci cu capul înainte și să dai fuga la Oficiul Registrului Comerțului cu cererea de înregistrare a unei întreprinderi, trebuie să mai urmezi câțiva pași.

Odată găsită ideea, este obligatoriu să o testezi. De ce? Pentru că tu nu ești obiectiv în acest moment. Ideea găsită te pasionează, te motivează, ești atât de entuziasmat încât, și dacă se dovedește că este o idee proastă, îți va fi foarte greu să renunți la ea. Așadar, trebuie să o studiezi, analizezi pe toate părțile și din toate unghiurile. Caută-i defecte, puncte slabe.

Un aspect foarte important, ignorat de mulți, intenționat sau nu: trebuie să te vezi conducând afacerea și acum, și peste câțiva ani. Asta, dacă vrei să ai profituri serioase și pe termen lung.

Ceea ce vreau să mai adaug este că și în urma testării ideii, este posibil ca aceasta să nu aibă succes. Dar acesta este un risc pe care ai luat decizia să ți-l asumi. În afară de asta, când îți iei măsuri de precauție, sunt reduse considerabil șansele de eșec.

Am terminat de testat ideea. Aceasta merge, satisface o nevoie existentă, pe care o voi trata într-un alt capitol dedicat vânzărilor, nevoie care însă constați că e specifică unui anumit număr de oameni. Nu te panica. Nimic nu este în neregulă. Doar nu crezi că poți să te adresezi tuturor cu produsul tău?

Și acum…ce faci în continuare? Finisezi ideea de afaceri, până în momentul în care poți să o pui în aplicare și te apuci să…planifici. În nici un caz nu sari peste testarea și evaluarea ideii.

Cum evaluezi potențialul ideii tale de afacere?

Deoarece nu există o serie de criterii standard, cele pe care le voi împărtăși cu tine mai jos pot fi completate, dacă consideri necesar.

evaluarea ideii de afacere


28

Cât de familiar îți este domeniul de activitate?

• lucrezi în domeniu• cunoști pe cineva care lucrează în domeniu • te ocupi de el în timpul tău liber, este un hobby• ești bine documentat despre acesta• ai auzit de domeniu și ți-a plăcut• nu știi nimic despre domeniu

Cât de mari sunt câștigurile pe care le poți obține?

• vânzările sunt rare (una pe lună), dar valoarea este foarte mare

• vânzările nu sunt foarte frecvente și nici valoarea nu este mare

• vânzările sunt frecvente, dar de valoare mică• nu cunoști detalii despre acestea

Cât de complex este produsul sau serviciul pe care dorești să îl oferi?

• produsul / serviciul este complex• produsul / serviciul este simplu, cerințele fiind clare de la

început• nu poți evalua complexitatea produsului / serviciului

Cât de dificil este accesul la clienți?

• accesul este dificil, ai nevoie de o rețea de relații sau cunoștințe

• accesul este relativ ușor, cu promovare corespunzătoare• accesul este foarte ușor, deja ai potențiali clienți• nu ai evaluat încă acest aspect

Cât de mari sunt cheltuielile lunare pe care le presupune afacerea?

• cheltuielile sunt mari și nu pot fi reduse fără să afecteze afacerea

• cheltuielile sunt relativ mari și ar putea fi reduse prin schimbarea modului de operare a afacerii

• cheltuielile sunt mici și sunt legate de produs/ serviciu• cheltuielile sunt mari și sunt legate de salarii• nu pot evalua costurile

domeniul deactivitate

câştigurile

clienţii

cheltuielilelunare


29

Câți concurenți ai în domeniu?

• există câțiva concurenți puternici pe piață, care acționează la nivel național / internațional

• există mulți concurenți, dintre care câțiva sunt foarte puternici și acționează la nivel național / internațional

• există mulți concurenți, dar nu influențează încă zona în care vrei să acționezi tu

• nu există nimeni pe piață • nu cunosc amănunte despre concurenți

Ce resurse financiare sunt necesare?

• este necesară o investiție inițială mare• nu este necesară o investiție inițială mare, dar lunar este

nevoie de o anumită sumă care să acopere cheltuielile lunare

• nu sunt necesari mulți bani, afacerea poate acoperi cheltuielile chiar dacă este abia la început

• nu știi câți bani sunt necesari

Ce resurse materiale sunt necesare?

• sunt necesare multe echipamente, un spațiu corespunzător, mijloace de transport, etc.

• trebuie aparatură de birotică, mijloace de transport• nu este necesar un anume echipament, sau achiziția se

poate realiza în timp• nu știi exact ce echipamente și dotări îți trebuie

Ce resurse umane sunt necesare?

• este nevoie de personal cu o anumită calificare• este nevoie de personal, dar calificarea poate fi obținută

ulterior• nu este nevoie de alți angajați, te poți descurca și singur• nu știi de câți oameni ai nevoie

Cât timp îți va ocupa afacerea?

• trebuie să te ocupi zilnic și să te deplasezi la nevoie• nu este nevoie să fii zilnic la birou sau să te ocupi tot timpul

de afacere• te poți ocupa de afacere chiar dacă mai ești angajat în altă

parte• nu știi cât timp îți ocupă afacerea

concurenţa

resursele financiare

resurselemateriale

resurseleumane

resursa de timp


30

Ai acces la resursele necesare?

• accesul la resurse este dificil• accesul la resurse este relative dificil: poți face rost de ele,

dar ai de alergat• accesul la resurse este ușor: poți face rost de tot ce ai

nevoie destul de repede• nu știi dacă și ce fel de probleme poți întâmpina

Cât de profitabilă este afacerea?

• afacerea este foarte profitabilă• afacerea poate fi profitabilă dacă există suficiente vânzări• afacerea asigură un profit rezonabil• afacerea poate să ducă la pierderi importante dacă nu

sunt suficiente comenzi• afacerea poate avea perioade în care înregistrează

pierderi• nu știu sigur dacă afacerea este profitabilă

Criteriile de mai sus au, așa cum am mai zis, caracter orientativ. În afară de acestea, trebuie să te gândești foarte bine înainte de demararea afacerii la toate aspectele care pot să influențeze bunul mers al acesteia: cursul valutar, rata dobânzii, noi reglementări, taxe și impozite, etc.

Ai testat și evaluat ideea de afacere, treci mai departe la întocmirea unui plan de afacere, unul din cele mai importante și necesare instrumente la startul unei afaceri. Mai departe, testezi și evaluezi planul de afaceri. Care este utilitatea lui? Vei afla pe parcursul ghidului.

Nu sări peste etape! Toate aceste procese te ajută să economisești timp și bani, care ar putea să dispară mai repede decât crezi, așa cum ai văzut și tu.

Asigură-te că ai parcurs toți pașii de mai sus. Dacă da, abia acum ești pregătit să te duci să îți înregistrezi afacerea.

Afacerea ta. Ce bine sună. Deja te și vezi lăudându-te la vecini, colegi, prieteni. „Mi-am deschis afacere”, vei spune. „Felicitări” vor spune ei. Dar ce este aceea „afacere”? se va auzi la un moment dat cineva întrebând. Să te văd atunci ce îi vei răspunde. Fie că știi, fie că nu știi, nu strică niciodată să reîmprospătezi informațiile.

profitabilitatea


31

Așadar, înainte de a trece la procesul de înregistrare, alegerea formei juridice, etc. o scurtă trecere în revistă a conceptului „afacere”.

Ce este o afacere?

Afacerea este ”o unitate economică aflată în proprietate privată (individuală sau colectivă) care produce anumite bunuri sau prestează anumite servicii pe piața liberă”.

De câte feluri este o afacere?

Afacerile sunt de două feluri:• B2C (business to consumer) – produsele și serviciile ofe-

rite se adresează consumatorilor• B2B (business to business) – produsele și serviciile ofe-

rite se adresează altor afaceri, acestea încorporându-le în propriile produse și servicii

Care este scopul unei afaceri?

De regulă, cel care începe o afacere urmărește câștigul sau profitul,maximizarea avantajelor celui / celor care o dețin. Există însă și situații în care scopul afacerii este doar supraviețuirea – rezistarea pe piață cât mai mult timp cu putință, înfruntarea concurenților, etc

Câte forme de organizare poate avea o afacere?

O afacere poate avea opt forme de organizare, împărțite în două categorii, prezentate în figura de mai jos (Fig.1).

Fig.1 Formele de organizare ale unei afaceri private

afacerea

scopulafacerii

formele deorganizare


32

Persoana Fizică Autorizată (P.F.A)

Ce este o persoană fizică autorizată?

Persoana fizică autorizată poate să desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă.

Care sunt principalele caracteristici ale unei persoane fizice autorizate?

• costuri de înfiinţare mici• poate avea angajați (maxim 9)• ușurință în ținerea evidenței contabile (dacă antreprenorul

are cunoştinţe de contabilitate primară, o poate ține singur)• activitatea desfășurată trebuie dovedită (vechime la locul

de muncă cel puțin 2 ani sau diplomă de calificare)• se poate opta pentru impozitare în sistem real (impozit

16% din veniturile obținute de PFA) sau în sistem normă de venit (impozit 16% din norma de venit stabilită la nivelul localității în care are PFA-ul sediul, indiferent de nivelul de venit obținut)

Care sunt paşii care trebuie urmați pentru înființarea unei persoane fizice autorizate?

Pentru a înființa un P.F.A., antreprenorul trebuie să urmeze șapte pași, prezentați în figura de mai jos (Fig.2).

Rezervare denumire entitate la sediul Oficiului Registrului Comerțului din orașul dvs- in cazul pfa-ului denumirea se rezumă la formatul „nume prenume persoana fizica autorizată”(cu posibilitatea completării meseriei)

Identificarea unui sediu social (dacă sediul va fi localizat într-un bloc este nevoie de acordul vecinilor dvs cu care împărțiți latura imobilului: sus, jos, stânga, dreapta; dacă nu sunteți proprietarul locației unde doriți sediul, este necesară încheierea unui contract de comodat / închiriere cu proprietarul)

Întocmirea contractului de închiriere/comodat pentru sediu

Identificarea oficiului național al registrului comerțului din oraș și obținerea listei cu formularele/ documentele necesare (disponibile și pe www.Onrc.Ro -secțiunea „formulare”)

Pasul 1

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

caracteristicile P.F.A-ului

etapele P.F.A-ului

Persoană Fizică Autorizată (P.F.A.)1


33

Depunerea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a documente-lor solicitate: 2 copii după CI, copie după diploma care atestă pregătirea profesională / copie după CIM, copii după documentele care să ateste drept de folosință asupra sediului profesional

Ridicarea certificatului de înregistrare (CUI) și a altor documente specifice

Comandarea ștampilei

Fig.2 Etapele înființării unui P.F.A

Care sunt costurile înfiinţării unei persoane fizice autorizate?

Costurile de înființare sunt de aproximativ 400 de lei (depinde de activitățile care se avizează).

Ce acte sunt necesare pentru înființarea unei persoane fizice autorizate?

Pentru înființarea unui P.F.A. sunt necesare o serie de acte, menționate în figura de mai jos (Fig.3).

Fig.3 Actele necesare pentru înființarea unui P.F.A.

Pentru înființarea unui P.F.A.

• Copie Carte Identitate (CI)• Copie după Diploma sau Cartea de Muncă care să dovedească specializarea în domeniul respectiv

Pentru sediul unui P.F.A.

• Copie după actul de proprietate al spațiului în care va avea sediul • Contract de închiriere sau comodat între proprietarul/ proprietarii

spațiului respectiv și PFA (nu cu persoana fizică). Înaintea încheierii acestuia, este necesară rezervarea denumirii entității la Oficiul Național al Registrului Comerțului

• Acordul vecinilor cu ștampila Asociației de locatari (dacă spațiul pentru sediu este un apartament) – formular care se poate descărca de pe www.onrc.ro, secțiunea Formulare

Pasul 5

Pasul 6

Pasul 7

costurile

actele necesare


34

Cât durează înfiinţarea unei persoane fizice autorizate?

Înființarea unui P.F.A. durează, de la început până la sfârșit, aproximativ 5 zile lucrătoare (depinde de timpul alocat și aglomerația de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, şi mai depinde de cât de complet /incomplet ai dosarul).

Care sunt avantajele unei persoane fizice autorizate?

• înființarea şi autorizarea necesită o documentaţie simplă• Certificatul de Înregistrare se obține într-un timp foarte

scurt• cheltuielile de înființare sunt mici• taxele și impozitele sunt mai mici decât cele datorate de

către societățile comerciale• contabilitatea se poate ţine cu uşurinţă şi de către antreprenor• poate face angajări• declaraţiile fiscale care trebuie depuse sunt mai puține

decât pentru o societate comercială• poate dispune, în orice moment, de banii încasaţi, şi nu

doar la finalul anului, atunci când se stabileşte modalitatea de repartizare a profitului

Dar dezavantajele?

• răspunderea în cazul insolvenței, falimentului sau a unor datorii mari sau penalităţi usturătoare, cu averea personală

• constrângerea studiilor de specialitate în domeniul de activitate sau a experienţei pe piaţa muncii în acel domeniu

• neavând personalitate juridică, poate fi supusă unei proceduri simplificate de dizolvare

Întreprinderea Individuală (Î.I.)

Ce este o întreprindere individuală?

Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător- persoană fizică.

Care sunt principalele caracteristici ale unei întreprinderi individuale?

• activitatea desfășurată trebuie dovedită (vechime la locul de muncă minim 2 ani sau diplomă de calificare)

avantajele

dezavantajele

caracteristicileîntreprinderiiindividuale

Întreprinderea individuală (Î.I.)2


35

• costuri reduse de înființare• poate avea angajați (maxim 9)• contabilitatea se ţine cu uşurinţă

Care sunt paşii care trebuie urmați pentru înființarea unei întreprinderi individuale?

Pentru a înființa o întreprindere individuală, antreprenorul trebuie să urmeze cinci pași, prezentați în figura de mai jos (Fig.4).

Care sunt costurile aproximative de înfiinţare a unei întreprinderi individuale ?

Costurile sunt de aproximativ 400 de lei (depinde de activitățile care se avizează).

Ce acte sunt necesare pentru înființarea unei întreprinderi individuale?

La înființarea unei întreprinderi individuale sunt necesare aceleași acte ca și în cazul unui P.F.A., așa cum rezultă și din figura de mai jos (Fig.5).

Identificarea Oficiului Național al Registrului Comerțului din judeţul dumneavoastră şi rezervarea unei denumiri pentru întreprindere

Identificarea unui sediu social (dacă sediul va fi localizat într-un bloc, este nevoie de acordul vecinilor dvs cu care împărțiți latura imobilului: sus, jos, stânga, dreapta; dacă nu sunteți proprietarul locației unde doriți sediul, este necesară încheierea unui contract de comodat / închiriere cu proprietarul)

Obținerea listei cu documentele necesare de la biroul de informare iniţială oficiul național al registrului comerțului (disponibile și pe www.Onrc.Ro -secțiunea „formulare”) şi depunerea acestora: 2 copii după CI, copie după diploma care atestă pregătirea profesională / copie după CIM, copii după documentele care să ateste drept de folosință asupra sediului profesional împreună cu formularele tip luate de la ONRC.

Ridicarea certificatului de înregistrare (CUI) și a altor documente specifice.


Fig.4 Etapele înființării unei întreprinderi individuale

Pasul 1

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

Pasul 5

costurile

etapele

actelenecesare


36

Fig.5 Actele necesare pentru înființarea unei întreprinderi individuale

Cât durează înfiinţarea unei întreprinderi individuale?

Înființarea unei întreprinderi individuale durează aproximativ 5 zile lucrătoare (depinde de timpul alocat și aglomerația de la Oficiul Registrului Comerțului).

Întreprindere familială (Î.F.)

Ce este o întreprindere familială?

Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.

Care sunt principalele sale caracteristici?

• poate fi constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii, până la gradul IV de rudenie

• nu poate avea angajați• activitatea desfășurată trebuie dovedită (vechime la locul

de muncă sau diplomă de calificare)• ușurință în ținerea evidenței contabile

Pentru înființarea unei Î.I

• Copie Carte Identitate (CI)• Copie după Diploma sau Cartea de Muncă care să dovedească specializarea în domeniul respectiv

Pentru sediul unei Î.I


spațiului respectiv și Î.I. ( nu cu persoana fizică). Înaintea încheierii acestuia, este necesară rezervarea denumirii entității la Oficiul Național al Registrului Comerțului

• Acordul vecinilor, cu ștampila Asociației de locatari (dacă spațiul pentru sediu este un apartament) – formular care se poate descărca de pe www.onrc.ro, secțiunea Formulare

caracteristicileîntreprinderefamilială

Întreprinderea familială (Î.F.)3


37

Care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru înfiinţarea unei întreprinderi familiale?

Care sunt costurile aproximative de înfiinţare?

Costurile sunt de aproximativ 400 de lei (depinde de activitățile care se avizează).

Ce acte sunt necesare pentru înfiinţarea unei întreprinderi familiale?

Ridicarea certificatului de înregistrare (CUI) și a altor documente specifice


Identificarea Oficiului Național al Registrului Comerțului din judeţul dumneavoastră şi rezervarea unei denumiri pentru întreprindere.

Identificarea unui sediu social (dacă nu sunteți proprietarul locației unde doriți sediul, este necesară încheierea unui contract de comodat / închiriere cu proprietarul).

Obținerea listei cu documentele necesare de la biroul de informare iniţială oficiul național al registrului comerțului (disponibile și pe www.Onrc.Ro -secțiunea „formulare”) şi depunerea acestora: 2 copii după CI, copie după diploma care atestă pregătirea profesională / copie după CIM, copii după documentele care să ateste drept de folosință asupra sediului profesional împreună cu formularele tip luate de la ORC

Fig.6 Etapele înființării unei întreprinderi familiale

Pentru înființarea unei Întreprinderi Familiale

• Cerere tip• Rezervarea de denumire• Cazierul fiscal pentru toţi membrii (în format electronic)• O copie după actul de identitate al fiecărui membru• Documentele aferente sediului (contract de închiriere şi/ sau titlul de

proprietate)• Specimenul de semnătură al reprezentantului Î.F.• Acordul de constituire încheiat de membrii familiei• Procură specială pentru reprezentantul întreprinderii desemnat prin

acordul de constituire (sub semnătură privată), prin care acesta este împuternicit să o reprezinte

Pasul 1

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

Pasul 5

costuriîntreprinderefamilială

acte necesareîntreprinderefamilială


38

Cât durează înfiinţarea unei întreprinderi familiale ?

Înființarea unei întreprinderi familiale durează aproximativ 5 zile lucrătoare (depinde de timpul alocat și aglomerația de la Oficiul Registrul Comerțului).

În afara celor 3 forme de organizare privată, amintite mai sus, un antreprenor mai poate să deschidă și o societate comercială.

Ce este o societate comercială?

Este o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate, beneficiind de personalitate juridică, în care asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri pentru exercitarea unor fapte de comerţ, în scopul realizării şi împărţirii beneficiilor rezultate.

Care sunt etapele constituirii unei societăți comerciale?

O societate comercială se realizează în zece pași, prezentați în figura de mai jos. (vezi fig.8)

Fig.7 Actele necesare pentru înființarea unei întreprinderi familiale

Pentru sediul unei Întreprinderi Familiale

• Copie după actul de proprietate al spațiului în care va avea sediul • Contract de închiriere sau comodat între proprietarul/ proprietarii spațiului

respectiv și Î.F. ( nu cu persoana fizică). Înaintea încheierii acestuia este necesară rezervarea denumirii entității la OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI


Verificarea, la Registrul Comerţului, a acceptabilităţii numelui şi emblemei alese şi redactarea actului constitutiv al societăţii.

Obţinerea unor autorizaţii prealabile.

Autentificarea actului de constituire a societăţii comerciale.

Solicitarea înmatriculării societăţii în Registrul Comerţului

Controlul de legalitate realizat de către judecătorul delegat

Pasul 1

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

Pasul 5

societatecomercială


39

Care sunt documentele necesare constituirii unei societăţi comerciale?

• actele de identitate valabile (originale și copii): buletine, cărți de identitate, pașapoarte, legitimații oficiale cu ștampilă și fotografia posesorului sau doi martori cu actele de identitate enumerate mai sus.

• dovada disponibilității denumirii, care se eliberează de la sediul Oficiului Național al Registrului Comerțului din localitate

• actul doveditor al sediului (act de proprietate, contract de închiriere, contract de comodat, etc.)

• dovada depunerii capitalului social• specimenul de semnătură

De câte tipuri poate fi o societate comercială?

O societate comercială poate fi de cinci tipuri: S.R.L., S.A., S.N.C., S.C.S și S.C.A.

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)

Ce este o societate cu răspundere limitată (SRL)?

Potrivit legii, SRL-ul este societatea comercială ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociații sunt obligați numai la plata părților sociale.

Care sunt etapele constituirii unei societăţi cu răspundere limitată?

Etapele înființării unui S.R.L. se găsesc în figura de mai jos.

Încheierea înmatriculării

Publicitatea societăţii şi înscrierea la organele fiscale

Deschiderea contului de virament

Întocmirea ştampilelor, parafelor şi sigiliilor.

Înfiinţarea filialelor şi sucursalelor (dacă este cazul).

Fig.8 Etapele înființării unei societăți comerciale

Pasul 6

Pasul 7

Pasul 8

Pasul 9

Pasul 10

S.R.L.-ul

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)4


40

Care sunt caracteristicile unei societăți cu răspundere limitată?

• costuri ridicate de înființare• poate avea între 1 - 50 de asociați• proceduri greoaie de înființare, față de celelalte forme de

organizare• necesită cel puțin expertiza unui contabil (în funcție de

complexitatea afacerii)• nu necesită experiență în domeniul în care își desfășoară

activitatea• garantarea se face numai cu patrimoniul social, iar asociaţii

răspund în limita părţilor sociale.

Întocmirea actului constitutiv - se poate face la sediu ORC sau la un birou de avocat / notarial.

Depunerea capitalului social la o bancă.

Completarea cererilor necesare și depunerea actelor la sediul Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Ridicarea de la sediul ORC a certificatului de înregistrare, a rezoluției direc-torului ORC și a certifiatelor constatatoare de autorizare.

Comandarea ștampilei.

Luarea în evidență de către ANAF - în momentul începerii activității.

Transformarea contului provizoriu în care a fost depus capitalul social, în cont definitiv.

Fig.9 Etapele înființării unui S.R.L

Întocmirea contractului de închiriere/comodat pentru sediu.

Înregistrarea la AFP a contractului de închiriere/ comodat pentru sediu.

Rezervare denumire entitate la sediul Oficiului Registrului Comerțului din orașul dvs.

Identificarea unui sediu social (dacă sediul va fi localizat într-un bloc, este nevoie de acordul vecinilor dvs cu care împărțiți latura imobilului: sus, jos, stânga, dreapta; dacă nu sunteți proprietarul locației unde doriți sediul, este necesară încheierea unui contract de comodat / închiriere cu proprietarul).

Pasul 4

Pasul 8

Pasul 1

Pasul 9

Pasul 5

Pasul 10

Pasul 2

Pasul 6

Pasul 11

Pasul 3

Pasul 7

caracteristicile

etapele


41

Fig.10 Actele necesare pentru înființarea unui S.R.L

Cât durează înfiinţarea unei societăți cu răspundere limitată?

Înființarea SRL durează, de la început până la sfârșit, aproximativ 10 zile lucrătoare .

Care sunt avantajele înfiinţării unei societăți cu răspundere limitată?

• asociaţii întreprinderii răspund în faţa creditorilor cu patrimoniul firmei, şi nu cu averea proprie, în limitele prevăzute de lege

• limita minimă a capitalului de 200 de lei

Care sunt costurile aproximative de înfiinţare a unei societăți cu răspundere limitată?

Costuri înființare: aproximativ 1.000 de lei (depinde de activitățile care se avizează). În sumă este inclus și capitalul social prevăzut de lege, de 200 de lei, care se depune într-un cont bancar pe numele SRL-ului, care devine disponibil după înființare.

Ce acte sunt necesare pentru înfiinţarea unei societăți cu răspundere limitată?

Actele necesare antreprenorului la înființarea unui S.R.L. sunt prezentate în figura de mai jos. (vezi fig.10)

Pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată

• Copie Carte Identitate (CI) pentru fiecare asociat în parte (dacă există mai mulți asociați)

Pentru sediul unei societăți cu răspundere limitată


spațiului respectiv și S.R.L. ( nu cu persoana fizică). Înaintea încheierii acestuia, este necesară rezervarea denumirii entității la Oficiul Național al Registrului Comerțului


costurile

actelenecesare

avantajele


42

• control asupra managementului afacerii• poate avea un singur asociat• este necesară pregătirea profesională pentru codurile

CAEN din actul constitutiv• dacă nu aveţi salariaţi, nu plătiţi contribuţiile pe salarii;

acestea se plătesc dacă aveţi minim un salariat• impozitul pe profit şi pe dividende nu se plăteşte în caz de

pierdere

Dar dezavantajele?

• obiectele de activitate permise sunt limitate• costuri ridicate la înfiinţare• desfiinţarea este mult mai dificilă în cazul unei firme• trebuie aşteptat sfârşitul anului şi depunerea bilanţului

pentru a beneficia de venit• dubla impozitare a profitului: o dată 3% impozit pe venit

sau 16% impozit pe profit aferent firmei, şi 16% impozit pe dividende

• patronul intră în posesia profitului realizat,în anul următor prin repartizarea profitului ca dividend

Societatea pe acțiuni (S.A.)

Ce este societatea pe acţiuni?

Societatea pe acţiuni este, de asemenea, o societate de capital divizat în acţiuni, însă trebuie să aibă minim 2 acţionari, răspunzători numai în limita aportului la capital.

Care sunt principalele etape ale înființării unei societăți pe acțiuni?

Înfiinţarea unui S.A. cuprinde, aproximativ, aceleaşi etape ca şi în cazul unui SRL, cu deosebirea că o societate pe acţiuni poate avea minim 2 acţionari, care pot fi persoane fizice sau juridice române sau străine, iar capitalul social minim este echivalentul a 25.000 de euro.


• garantarea se face cu patrimoniul social, acţionarii răspund numai pentru plata acţiunilor lor

dezavantajele

S.A.-ul

etapele

caracteristicile

Societatea pe acţiuni (S.A.)5


43

Care sunt avantajele unei societăți pe acțiuni?

• răspunderea limitată a acţionarilor• posibilităţi ridicate de finanţare datorită fluidităţii circulaţiei

acţiunilor• proprietatea asupra societăţii, totală sau parţială, poate fi

transferată cu uşurinţă altui investitor

Care sunt dezavantejele unei societăți pe acțiuni?

• înfiinţarea este mai greoaie, cu multe formalităţi, mai ales în cazul societăţilor deschise

• capitalul minim este echivalentul a 25.000 de euro• este necesară asocierea a cel puţin 5 persoane pentru

înfiinţarea societăţii

Societatea în nume colectiv (SNC)

Ce este o societate în nume colectiv?

Societatea în nume colectiv este acea societate constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate comercială, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi în care asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.

Care sunt principalele sale caracteristici?

• asociat unic sau număr redus de investitori (pentru constituirea unei societăţi în nume colectiv sunt necesari cel puţin doi asociaţi)

• de fiecare dată când un asociat moare sau se decide să abandoneze, întreprinderea trebuie să se formeze din nou

• obligaţiile sociale sunt garantate atât cu patrimoniul societăţii cât şi cu răspunderea nelimitată a asociaţilor

Care sunt principalele avantaje?

• simplitatea formalităţilor de constituire• organizare simplă• nu există restricţii în privinţa limitei minime a capitalului

social

avantajele

dezavantajele

S.N.C.-ul

caracteristicileS.N.C.-ului

avantajele

Societatea în nume colectiv (S.N.C.)6


44

Dar dezavantaje?

• răspunderea nelimitată a asociaţilor (în caz de faliment, în momentul în care capitalul social nu poate acoperi datoriile societăţii, se trece la vânzarea bunurilor personale ale asociaţilor).

Societatea în comandită simplă (SCS)

Ce este o societate în comandită simplă?

Este tot o societate de persoane în care există însă două categorii de asociaţi: comanditarii şi comanditaţii.

Ce este un comanditat?

Comanditatul este acel asociat care răspunde solidar nelimitat cu întreaga sa avere pentru angajamentele societății în comandită.

Ce caracteristici prezintă acesta?

• are o răspundere nelimitată și solidară pentru datoriile sociale• se ocupă de administrarea și gestionarea societății• are dreptul să își înscrie numele pe firma societății

Ce este un comanditar ?

Comanditarul este acel asociat care răspunde pentru obligațiile asumate de societate numai în limitele capitalului pe care l-a dat sau a promis să îl dea acesteia.

Ce caracteristici prezintă acesta?

• are o răspundere limitată până la nivelul capitalului efectiv subscris de el la intrarea în societate

• nu are dreptul să-şi înscrie numele pe firma societăţii• nu are dreptul să participle la administrarea societății. În

caz contrar, acesta își pierde beneficiul responsabilității limitate, devenind comanditat.

• nu are dreptul să trateze cu terți, să încheie contracte în numele societății, cu procură generală sau specială sau chiar fără procură. Dacă însă face acest lucru, devine comanditat.

dezavantajele

S.C.S.-ul

comanditatul

comanditarul

Societatea în comandită simplă (S.C.S.)7


45

Care sunt principalele caracteristici ale unei societăți în comandită simplă ?

Există cel puțin doi asociați: un comanditat și un comanditarrăspunderea este nelimitată pentru asociaţii comanditaţi şi în limita aportului la capital în cazul comanditarilor.

Care sunt avantajele unei societăți în comandită simplă?

• organizare simplă• nu există restricţii în privinţa limitei minime a capitalului social

Dar dezavantajele?

Singurul dezavantaj al unei societăți în comandită simplă este că, comanditarii participă la beneficii nu şi la conducerea firmei.

Societatea în comandită pe acţiuni (S.C.A)

Ce este o societate în comandită pe acţiuni?

Societatea în comandită pe acțiuni este o societate de capital divizat în acţiuni, având două categorii de asociaţi: asociaţi comanditaţi și asociaţi comanditari. Societatea în comandită pe acțiuni nu are firmă socială şi se denumeşte prin obiectul societăţii, permite combinarea disponibilului de capital al unor persoane cu aptitudinea altora de a-l exploata, iar acţiunile pot fi vândute sau transmise altor persoane, fără ca societatea să se desfiinţeze; din această cauză, nu se foloseşte pentru societăţi cu volum mare de capital şi are credibilitate mai redusă.


• răspunderea este nelimitată pentru asociaţii comanditaţi, comanditarii fiind obligaţi numai la plata acţiunilor

• constituirea şi funcţionarea acestui tip de societate este apropiată de cea a SA

Cine poate fi acționar în cadrul unei societăți în comandită pe acțiuni?

• Persoane fizice, cetățeni români sau străini• Persoane juridice, române sau străine

caracteristicile

avantajele

dezavantajele

S.C.A.-ul

caracteristicile

Societatea în comandită pe acţiuni (S.C.A.)8


46

Așadar, P.F.A., Î.I., Î.F. sau poate S.R.L? Sunt atâtea variante din care să alegi, fiecare cu punctele ei tari și punctele ei slabe. Important este să te gândești bine înainte de a începe afa- , cerea pentru că forma de organizare juridică poate, pe de o parte, economisi mulți bani pe parcursul desfășurării activității, dar pe de alta, poate aduce cheltuieli inutile.

Ai ales deja ce formă juridică vei înregistra pentru a demara activitatea? Nu da fuga la Registrul Comerțului pentru că așa cum vei vedea în continuare, greul abia acum începe. De ce? Pentru că este timpul să înveți ce înseamnă să îți conduci cu adevărat afacerea. Și dacă încă nu ai aflat, îți zic eu. Vremea afacerilor făcute „după ureche” a trecut.

Poate fi greu de acceptat, însă este realitatea contemporană la care fie te adaptezi, fie te mulțumești cu statutul de „persoană în căutarea unui loc de muncă” sau de „angajat”.

Alegerea îți aparține.Dacă însă vrei să faci parte din categoria „oamenilor de afaceri”, trebuie să cunoști și să aplici o serie de lucruri.


47

Ce trebuie să știe un antreprenor- trecere în revistă ?

3Nimeni și nimic nu îți garantează succesul. Fără un bagaj minim de cunoştințe necesar într-o afacere, ris-cul ca aceasta să eșueze, mai devreme sau mai târziu, este foarte mare.

Așadar, să vedem împreună ce ar trebui să știi, ce cunoștințe trebuie să dobândești, cel puțin la nivel de începător, dacă vrei să ai succes:

• cunoștințe de management• cunoștințe de marketing• cunoștințe de vânzări• cunoștințe de negociere și parteneriat• cunoștințe de publicitate• cunoștințe de dreptul afacerii• cunoștințe de contabilitate și fiscalitate

...și lista poate continua.

Te-am speriat? Nu este cazul. Abordate metodic, informațiile extrase din aceste domenii pot fi asimilate relativ ușor. Hai să vedem în continuare de ce este necesar să știi anumite lucruri și câtă importanță și utilitate au acestea, cu toate că acum probabil nu o vezi.

Ai luat decizia să începi o afacere, ai găsit și ideea „câștigătoare” (cel puțin din punctul tău de vedere) și vrei să te apuci de treabă. Cum? Nici tu nu cred că știi exact.

Vei angaja pe cineva care să îți administreze afacerea? Vei fi chiar tu administratorul? Unde vei vinde? Când vei vinde? Cui vei vinde?, sunt numai căteva întrebări la care trebuie să ştii răspunsul dinainte.Te-am pus pe gânduri, nu-i așa?

Nimeni nu a zis că a avea şi a conduce o afacere, sau cum se spune, a o „manageria” este simplu. Însă dacă te instruiești, vei reuși să faci față provocărilor care te așteaptă.


48

De ce trebuie să cunoști management?

Ce este managementul? Unii îl descriu ca fiind ansamblul demersurilor, metodelor și proceselor de planificare, organizare, alocare a resurselor, control, activare și animare a întreprinderii. Alții, dimpotrivă, îl văd ca fiind știința și arta de a planifica, dirija și controla efortul uman de grup pentru realizarea obiectivelor stabilite în mod eficient. Pare destul de complex, și, de fapt chiar este. De aceea, specialiștii l-au împărțit în mai multe subdomenii, fiecare cu specificul ei, dintre care amintim:

• management general• management financiar • managementul resurselor umane • managementul strategic • managementul calității• managementul stresului• managementul timpului

Management General

Am definit pe scurt, mai sus, conceptul de management. Rămâne de văzut acum și care este importanța aplicării acestuia într-o afacere.

Ce rol joacă / are managementul într-o afacere?

Dacă nu ți-ai dat seama până acum, managementul te ajută să îți conduci afacerea, așa că are un rol destul de important, nu crezi? Scopul lui este să coordoneze, mai bine zis să te ajute să coordonezi activitățile individuale sau de grup, în vederea creșterii profitului, reducerii cheltuielilor și îmbunătățirii calității produselor și/sau serviciilor pe care le oferi.

Cine este managerul?

Managerul este cel care obține rezultate cu și prin intermediul celorlalți.

Cu ce se ocupă managerul?

Indiferent dacă tu vei fi managerul sau vei angaja pe cineva pe acest post, trebuie să știi ce trebuie făcut.

managementul

managementulgeneral

managerul


49

Ca să îți faci o imagine cât mai completă despre atribuțiile unui manager, am realizat o listă orientativă cu principalele sarcini ale unui manager.

Principalele sarcini, atribuții și responsabilități ale unui manager:

În activitatea de zi cu zi...• face previziuni• analizează• gândește creativ / logic• calculează și estimează riscurile• adoptă decizii corecte• stabilește sarcinile• fixează prioritățile• întocmește planurile• programează activitățile• stabilește sistemele de control• fixează/ aprobă bugetul • urmărește progresul realizat• exercită control• determină necesarul de informații• stabilește/folosește sistemul de informații necesare în

activitatea managerială• își administrează timpul• își controlează stresul • se adaptează la schimbări• își dezvoltă aptitudinile și cunoștințele

În ceea ce privește echipa...• formează și menține echipa• selectează personalul• stabilește standardele de performanță • definește conținutul posturilor • îmbunătățește atmosfera de lucru• identifică necesitățile echipei• asigură activitățile de instruire/ dezvoltare a personalului• monitorizează și evaluează performanțele• rezolvă posibilele conflicte dintre obiective• adoptă cel mai potrivit stil managerial• realizează o comunicare eficace• negociază/ convinge/ influențează• face expuneri publice• conduce și participă la ședințe• redactează rapoarte și corespondență• conduce interviuri

sarcinilemanagerului


50

• oferă sfaturi• evaluează personalul• dezvoltă personalul

În privința întreprinderii...• poate identifica oportunitățile întreprinderi • poate stabili țelurile organizaționale ale întreprinderii • poate identifica problemele întreprinderii• poate crea condițiile introducerii unor schimbări• poate implementa/ administra schimbări și le poate face

față• poate dezvolta sistemele de comunicare existente

Pentru a avea succes, un manager trebuie să fie atât eficace, cât și eficient.

Ce înseamnă eficacitatea?

Eficacitatea înseamnă a realiza ceea ce trebuie.

Dar eficiența?

Eficiența înseamnă a realiza respectiva lucrare așa cum trebuie, adică utilizând minimum de resurse.

Cum trebuie să fie un manager eficace și eficient?

Un manager eficace întocmește planuri, exercită control, organizează, îi conduce pe alții, comunică și se adaptează schimbărilor. Pe lângă principalele funcții deținute, acesta trebuie să învingă și cinci dificultăți cu care se confruntă toți managerii:

• eliminarea întârzierilor• realizarea unei delegări eficace• administrarea documentelor• ținerea unor ședințe eficiente (nici foarte lungi, dar nici

prea scurte, astfel încât cei chemați să înțeleagă )• stabilirea priorităților, o sarcină extrem de importantă,

prezentată în cadrul subsecțiunii dedicate managementului timpului.

Acum, că ai aflat care sunt principalele caracteristici ale unui manager de succes, să vedem și ce roluri poate adopta, respectiv ce stiluri manageriale.

eficacitatea

eficienţa


51

Ce roluri poate adopta un manager?

În literatura de specialitate, există o listă cu zece roluri bine definite ale managerului, realizată de H. Mintzberg, profesor și specialist în management, împărțite în trei mari categorii menționate mai jos: roluri interpersonale (figură reprezentativă, lider, legătură), roluri informaționale (monitor, difuzor, purtător de cuvânt) și roluri decizionale (antreprenor, factor de soluționare a perturbărilor, factor de alocare a resurselor, negociator). Este posibil ca în acest moment să nu le îndeplinești pe toate. Nici o problemă. Important este să conștientizezi care dintre ele sunt dominante și care nu. Un alt aspect important legat de management și rolul tău ca manager este să decizi ce stil managerial ți se potrivește. Vrei să fii șeful autoritar în fața căruia nimeni nu are nici un cuvânt de spus? Sau cel care care ia decizii consultându-se și cu alții, care deleagă o parte din sarcini? Sau poate alegi să fii puțin din amândouă?

Management Financiar

Scopul fundamental al activității unei întreprinderi și, deci, implicit al managerului, este întotdeauna păstrarea și majorarea capitalului pus la dispoziție de către acționarii sau de către proprietarii sau în cazul tău propriul tău capital. Pentru atingerea scopului, trebuie să coordonezi activitatea din diferite domenii: dezvoltarea de noi produse, producția și vânzarea produselor etc. pentru fiecare dintre acestea, trebuie fixate obiective specifice, derivate din scopul general al întreprinderii. Rezultatele activității tale se exprimă prin nivelul de profit realizat.

Pentru a asigura durabilitatea și prosperitatea întreprinderii pe care o conduce, managerul trebuie să se sprijine și să asigure realizarea practică și judicioasă a managementului financiar, să stăpânească principiile și noțiunile de bază privitoare la alocarea fondurilor, iar în aplicarea lor să apeleze la acele metode care asigură sporirea lor.

Ce este managementul financiar?

Managementul financiar este procesul prin care se realizează planificarea, organizarea, controlul și raportarea resurselor financiare ale unei întreprinderi, prin îndeplinirea misiunii și atingerea obiectivelor acesteia.

managementulfinanciar

rolurilemanageriale


52

Care este rolul managementului financiar?

Rolul managementului financiar este acela de a face legătura între management și contabilitate.Pe baza informațiilor financiar-contabile prelucrate corespunzător nevoilor de management financiar, managerul poate să :

• anticipeze activitatea întreprinderii• să stabileasca obiective și strategii• să administreze eficient toate resursele de care dispune

(resurse financiare, materiale si umane) în vederea realizării unei activități eficiente

Care este scopul managementului financiar?

Managementul financiar are drept scop :• asigurarea resurselor financiare necesare desfășurării

activității întreprinderii, alocarea și utilizarea lor cât mai eficientă

• asigurarea siguranţei patrimoniale şi creşterea valorii întreprinderii

• creşterea profitabilităţii prin scăderea costurilor şi creşterea veniturilor

La fel ca managementul întreprinderii, și managementul financiar îndeplinește o serie de funcții.

Care sunt funcțiile managementului financiar al întreprinderii?

• previziunea financiară• organizarea financiară• coordonarea financiară• antrenarea financiară• controlul şi evaluarea firmei

Ce instrumente financiare are la îndemână antreprenorul?

• bugetul de venituri şi cheltuieli• bugetul de trezorerie (cash flow)• prognoze financiare pentru cheltuieli şi venituri• analize financiare

Care este utilitatea managementului financiar?

Managementul financiar ajută la: • gestionarea eficientă a resurselor

instrumentelefinanciare


53

• atingerea mult mai rapidă a misiunii/valorilor întreprinderii • informarea cu privire la analizele realizate pentru a putea

fi luate decizii financiare corecte• planificarea, monitorizarea şi evaluarea financiară a

activităţilor• prezentarea cât mai în detaliu a situaţiei financiare a

întreprinderii• stabilirea unor obiective pe termen lung care duc la o

dezvoltare sustenabilă a întreprinderii

Un management financiar performant conține trei etape importante:

• planificarea evoluției întreprinderii pe termen scurt (până la un an), pe termen mediu (între trei și cinci ani) și pe termen lung (peste cinci ani) în concordanță cu strategia și obiectivele acesteia

• monitorizarea rezultatelor obținute (pregătirea rezultatelor financiare: rapoarte, balanțe,situații financiare).Este important ca monitorizarea rezultatelor să se facă în timp util pentru a lua cât mai repede deciziile necesare. Consultarea exclusiv a balanțelor contabile este insuficientă; ele se finalizează abia luna următoare și nu includ toate informațiile necesare.

• analiza financiară a rezultatelor obținute prin prisma rapoartelor de management (interpretarea rezultatelor obținute, identificarea unor măsuri ce se impun în cazul în care rezultatele deviază în sens negativ față de cele planificate

Ce se întâmplă când managementul financiar este inadecvat? Dacă o întreprindere nu pregătește așa-numitele rapoarte de management care includ: rapoarte de planificare (studii de fezabilitate, bugete, simulări) cât și rapoartele de analiză financiară și control, va avea toate premisele de a se dezvolta la întâmplare fără a avea o strategie bine definită și o planificare unitară pentru atingerea obiectivelor și, totodată, va avea toate șansele să aibă probleme grave, fără a avea instrumentele necesare care să atenționeze apariția riscurilor și să-i permită să ia măsurile necesare.


54

Managementul Resurselor Umane

Din ce în ce mai mult, avantajul competitiv al unei organizații constă în oamenii săi și în felul în care aceștia sunt coordonați. Gestionarea lor eficientă reprezintă calea cea mai sigură pentru ca o afacere să se dezvolte continuu. Iată de ce, instruirea în acest domeniu este foarte importantă pentru toți managerii.

Ce este managementul resurselor umane?

Managementul resurselor umane constă în ansamblul activităţilor orientate către asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul organizaţiei, în vederea realizării cu eficienţă maximă a obiectivelor acesteia şi satisfacerii nevoilor angajaţilor.

Managementul Resurselor Umane se referă așadar la planificarea resurselor umane, la tehnicile de recrutare și selecție a personalului , legislația și politicile manageriale (legislația muncii) și la evaluarea performanțelor angajaților.

Strategiile de resurse umane, recrutarea, motivarea, managementul carierei, iată doar câteva din multitudinea de aspecte importante pentru managementul resurselor umane.

Ce este managementul de personal?

Managementul de personal caută să asigure atât condiții corecte de muncă, în strictă conformitate cu prevederile legale, cât și o activitate aducătoare de satisfacții pentru cei angajați. Analizat în termeni mai cuprinzători, pentru a circumscrie rolul de "organizare a oamenilor", managementul de personal devine management al resurselor umane, însemnând în esență stăpânirea și dirijarea eforturilor depuse de salariați pentru atingerea scopurilor organizaționale, în condiții de eficiență și echitate, specifice evoluției moderne a societății omenești.

Ce presupune planificarea resurselor umane?

Planificarea resurselor umane se referă la :• estimarea numărului de oameni de care este nevoie şi tipul

de abilităţi şi competenţe pe care le solicită eventualele posturi vacante (oameni cu anumite abilităţi de care este nevoie la un anumit moment)

• stabilirea metodelor de găsire şi angajare de oameni care să posede abilităţile solicitate

managementulresurselor umane


55

• recrutarea – o procedură folosită pentru atragerea oamenilor calificaţi, să candideze pentru posturile libere din cadrul organizaţiei

• selecţie pentru stabilirea persoanelor care vor îndeplini efectiv sarcinile în organizaţie şi care vor fi angajaţi

• tipul de program de integrare sau orientare pentru oamenii nou angajaţi, care trebuie să fie învăţaţi despre regulile şi standardele organizaţiei

• recompensarea adecvată a angajaților: stabilirea salariilor considerate corecte pentru oamenii cu anumite abilităţi şi responsabilităţi ale postului,alte beneficii (asigurări de sănătate, concedii medicale şi de odihnă, fonduri de pensii etc)

• evaluarea performanțelor (pentru a putea lua decizii corecte de acordare a recompenselor oferite sub forma sa- lariului sau promovării)

Colaborarea cu structuri ale angajaților (reprezentanți, sindicate etc), intervenții calificate pentru gestionarea și rezolvarea eficientă a conflictelor, servicii de consilere etc. –toate acestea formează relația angajați-manager și fac parte integrantă din managementul resurselor umane.

Management Strategic

Ce este strategia?

Strategia este orizontul și direcția unei organizații pe termen lung. Ea definește unicitatea întreprinderii, o diferențiază de concurență.

Prin intermediul strategiei, decizi unde ești (situația existentă), unde vrei să ajungă afacerea ta pe termen lung și cum ajungi acolo (ce mijloace umane și financiare sunt necesare).

Prin management strategic, conducerea întreprinderii determină evoluția pe termen lung și performanțele acesteia, asigurând formularea riguroasă, aplicarea corespunzătoare și evaluarea continuă a strategiei stabilite.

Diferența între a avea o strategie și a practica cu adevărat managementul strategic este tot atât de mare ca cea dintre eșec și succes.

strategia


56

Ce este managementul strategic?

Conform unor reputaţi specialişti în domeniu, managementul strategic poate fi definit:

• “procesul prin care conducătorii determină direcţia pe ter-men lung şi performanţele organizaţiei, asigurând realiza-rea unei formulări atente, a unei implementări corecte şi a unei continue evaluări a strategiei” (Rue&Holland, 1986)

• “arta şi ştiinţa formulării, implementării şi evaluării de-ciziilor funcţionale corelate care permit unei organizaţii să îşi atingă obiectivele”(David, 1989)

Care sunt principalele etape ale managementului strategic?

Procesul de management strategic prezintă trei mari etape:1. Formularea strategiei 2. Implementarea strategiei3. Evaluarea strategiei

Managementul Calității

Orice organizație își poate clădi un viitor mai sigur prin imple-mentarea și certificarea unui sistem de management al calității - acea parte a sistemului de management al unei organizații orientată către obținerea de rezultate bune în raport cu obiec-tivele calității.Cu toții știm cât de importantă este calitatea unui produs pentru noi, din perspectiva de client. Orientarea către client este primul principiu al managementului calității. Deoarece organizațiile / companiile depind de clienții lor, trebuie să înțeleagă necesitățile curente și viitoare ale clienților, trebuie să îndeplinească cerințele clienților și să se străduiască să depășească aceste așteptări. Și, având în vedere că în ziua de astăzi, toate întreprinderile care vor să reziste pe piață trebuie să se adapteze la cerințele clienților, calitatea este cea care poate face diferența dintre o afacere mediocră, la limita supraviețuirii, și o afacere de succes.

Managerul stabilește obiectivele și politica organizației și, prin aceasta, el trebuie să creeze și să mențină mediul intern necesar pentru ca întregul personal angajat să poată deveni pe deplin implicat în realizarea obiectivelor organizației și în apli-carea politicii acesteia.

managementulstrategic


57

Care sunt principalele beneficii aduse de managementul calității întreprinderii?

Managementul calității aduce o serie de beneficii întreprinderii, printre care:

• îmbunătățirea eficienței și eficacității organizaționale a companiei;

• creșterea vizibilă a gradului de satisfacțe al clienților și îmbunătățirea relațiilor cu aceștia creșterea vizibilă a gradului de satisfacție a clienților și îmbunătățirea relațiilor cu aceștia

• reducerea costurilor și a pierderilor din producție (din ac-tivitatea de bază)

• creșterea veniturilor (a vânzărilor) și a profitului• asigurarea unui avantaj competitiv asupra întreprinderilor

concurente• asigurarea accesului la licitații (din ce în ce mai mulți or-

ganizatori de licitații impun, ca o condiție de selecție pen-tru participarea firmelor, ca acestea să dețină un certificat al Sistemului de Management al Calității)

• sporirea gradului de responsabilitate a angajaților, precum și nivelul de satisfacție a acestora

• integrarea si alinierea proceselor interne specifice, într-un sistem bine definit

• o mai bună înțelegere a deciziilor manageriale de către angajați, ceea ce duce la îmbunătățirea lucrului în echipă (“teamwork” devine o noțiune în sine, și nu una abstractă)

• implementarea atitudinii corecte de îmbunătățire continuă a proceselor, a produselor și a sistemului de management ca întreg

Care sunt principalele standarde?

Practicarea managementului calității este bine să fie făcută așa cum este stipulat într-o serie de standarde devenite, trep-tat, standarde internaționale, ca de exemplu:

• standardul care explică principiile fundamentale și care definește o serie de termeni specifici este standardul internațional ISO 9000

• standardul care enunță cerințele pentru un sistem de management al calității se numește ISO 9001

• standardul care ghidează modul de auditare a sistemelor de management se numeşte ISO 19011

• standardul care ghidează spre succes se numeşte ISO 9004

beneficiile


58

Existența acestor standarde constituie un ajutor neprețuit pentru întreprinderile din întreaga lume, deoarece informațiile puse la dispoziția managerilor sunt cele mai bune, scutind în-treprinderile de efortul de a le redescoperi singure. Cu toate că a fi certificat conform standardului ISO 9001 nu este o cerință legală pentru întreprinderi, este de preferat a avea un Sistem de Management al Calității certificat.

Managementul Riscului

Realizarea obiectivelor și proiectelor unei întreprinderii presu-pune identificarea și asumarea unor riscuri multiple, cum ar fi: schimbările de mediu sau interne, conceperea unor strategii nerealiste, erori şi omisiuni în proiectare şi execuţie, etc.

Numim risc, nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se poate referi la probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau la influenţa, la efectul unui eveniment în cazul în care acesta se produce.

Când apare riscul?

Riscul apare atunci când:• un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e

nesigur• efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariţia eveni-

mentului este nesigură• atât evenimentul cât şi efectul acestuia sunt incerte

Riscul în activitatea unei întreprinderi se referă la probabili-tatea de a nu se respecta obiectivele stabilite în termeni de performanță (nerealizarea standardelor de calitate), program (nerespectarea termenului de execuţie) și cost (depăşirea bugetului).

Care este diferența dintre risc și incertitudine?

Diferența dintre risc și incertitudine constă în diferența dintre a deține informații suficiente și a nu avea informații deloc, cu privire la o situație. Cunoașterea unei situații de risc presu-pune cunoașterea probabilității de apariție a riscului, iar luarea deciziei de către manager se face cu asumarea conștientă a riscului.Atunci când o decizie este luată în condiții de incertitu-dine riscurile nu sunt cunoscute, deși sunt asumate.


59

Ce este managementul riscului?

Managementul riscului este o activitate organizată și planificată, întrepătrunsă cu managementul general și subordonată acestuia. Luarea deciziilor manageriale în prezent este caracterizată de faptul că și neluarea unei decizii este considerată decizie(o decizie proastă). Și chiar și neluarea unei decizii implică riscuri mari pentru o organizație.

Care sunt etapele managementului riscului?

Managementul riscului este un proces ciclic, ce se ocupă de planificarea, identificarea și analiza riscului şi de reacţia la risc. Foarte importantă, deși neglijată adesea, este faza de monitorizare și control a riscului, fază ce închide cercul activităților, făcând ca managementul riscului să fie o activitate continuă.

Identificarea riscului se realizează prin întocmirea unor liste de control/verificare, organizarea unor şedinţe de brainstorming de identificare a riscurilor, analiza documentelor arhivate (jurnale de activitate), diagrame de flux etc.

Faza de analiză a riscului ia în considerare riscurile identificate anterior şi realizează o cuantificare aprofundată a acestora. Pentru analiza riscului, se foloseşte un instrumentar matematic divers. Analiza calitativă a riscului utilizează metode, cum ar fi:

• elaborarea a diferite scenarii• matricea probabilitate-impact

Analiza cantitativă a riscului utilizează metode cum sunt:determinarea valorii aşteptate, simularea Monte Carlo, analiza ratei cost - beneficiu, modelare şi arborii decizionali. Alegerea instrumentarului matematic trebuie să fie adaptată necesităţilor analizei şi să ţină seama de acurateţea datelor disponibile.

Reacţia la risc cuprinde măsuri şi acţiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului. Eliminarea riscurilor are scopul de a îndepărta riscurile. Echipa managerială sau întreprinzătorul poate: să nu iniţieze o anumită tranzacţie sau afacere; să stabilească un preţ foarte mare, care să acopere riscurile; să condiţioneze oferta, etc.Cele mai multe dintre opţiunile care elimină riscul tind să scoată întreprinderea din afaceri. O întreprindere cu aversiune prea mare faţă de risc nu va supravieţui mult timp şi ar trebui să-şi investească capitalul în altă parte.

managementulriscului


60

Cum poţi diminua riscul?

Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt: programarea, instruirea, reproiectarea.

Repartizarea riscurilor este de asemenea un alt instrument performant de management al riscului. Acesta se referă la părţile care vor accepta o parte sau întreaga responsabilitate pentru consecinţele riscului. Repartizarea riscului trebuie să se facă ţinându-se seama de comportamentul faţă de risc al diferitelor organizaţii implicate. În acest sens, regula generală de alocare a riscului este să se aloce riscul părţii care poate să îl suporte şi să îl controleze cel mai bine.

Un proces formalizat de management al riscului va da rezultate pozitive numai dacă ia în considerare toate aspectele acestuia. Performanţa în procesul de management al riscului este dată de calitatea managerilor şi a personalului implicat, şi anume de cea mai slabă verigă din cadrul său.

Managerul întreprinderii trebuie să se asigure că echipa care realizează managementul riscului este competentă şi a găsit o cale de mijloc între tehnicizarea excesivă a procesului şi acţiunea pe bază de intuiţie.

Managementul Stresului

Antreprenoriatul nu este atât de simplu pe cât pare multora. El implică asumarea unor responsabilități și a unor riscuri, și realizarea unor sarcini împovărătoare, de cele mai multe ori. Deciziile luate sub tensiune, realizarea sarcinilor contra-cronometru, problemele financiare sau cele legate de angajați - iată doar câteva din multele și variatele situații generatoare de stres care pot deturna profitabilitatea afacerilor, dând bătăi de cap unui antreprenor.

Însușirea noțiunilor de management al stresului te va ajuta să previi, să reduci și/sau să faci față situațiilor stresante, în cadrul organizației tale dar și la nivel personal.

Trebuie să cunoști foarte bine cauzele generatoare de stres, dar și efectele în plan fizic, emoțional și comportamental date de acesta, pentru a le recunoaște de îndată ce apar și a le combate cu succes.

managementulstresului


61

Care sunt principalele surse de stres?

Cele mai frecvente cauze de stres au legătură cu diferite eve- nimente de viață, cum ar fi:

• cauze casnice (decesul soțului/ soției, îmbolnăvirea soțului/ soției, conflicte cu copiii/ părinții, conflicte conjugale, etc.)cauze sociale (pierderea locuinței, pensionarea, pierderea locului de muncă)

• cauze profesionale sau stresul la locul de muncă

Managementul stresului pune accentul în mod deosebit pe stresul organizațional, ale cărui efecte au o amploare deosebită. Această formă de stres, care afectează economia organizațiilor și chiar economia națională a unor țări, este responsabil (conform statisticilor) de mai mult de 60% dintre accidentele de muncă, 50-60% din absenteismul la locul de munca și 80% din decesele la locul de muncă.

Ce este stresul organizațional sau ocupațional?

Noțiune relativ nouă, aceasta definește stresul apărut la locul de muncă. El afectează toate organizațiile și toate persoanele, indiferent de nivelul decizional, fiind legat de incapacitatea de a face față situațiilor stresante profesionale.

Ce cauzează stresul organizațional?

Cauzele stresului organizațional sunt foarte numeroase și uneori, destul de complexe. Situațiile stresante sunt diferite pentru un manager față de restul angajaților, însă atât stresul managerial cât și cel al celorlalți angajați poate afecta negativ performanțele organizației . De aici rezultă și importanța cunoașterii amănunțite a surselor de stres.

Care sunt principalele surse de stres pentru antreprenor?

• solicitări complexe, de o mare diversitate, frecvent cu caracter de noutate și urgență

• responsabilități mari și presiune de a concilia interesele organizației în ansamblu, cu cele ale diferitelor categorii de angajați, de cele mai multe ori trebuie sacrificate unele interese în favoarea altora, fapt ce generează un stres puternic.

• timp redus de luarea deciziilor importante pentru viitorul organizației

stresulorganizaţional

surselede stres


62

Efectele asupra indicatorilor economico- financiari trebuie de asemenea cunoscute, deoarece aceștia indică foarte fidel nivelul de stres al angajaților.

Ce efecte poate avea stresul asupra antreprenorului?

• scăderea productivității• incapacitatea de atingere a obiectivelor propuse• creșterea ratei de accidentare și a celei de eroare• creșterea numărului de conflicte între angajați • scăderea profitului, etc.

Ce am enumerat mai sus sunt doar căteva dintre efecte. Mai multe găsești în partea a-II-a ghidului, în secțiunea dedicată managementului stresului.

”Managementul stresului” face și o trecere în revistă a unor măsuri ce pot fi luate la nivelul organizațiilor, cu mențiunea că alegerea punctuală a unei măsuri sau a alteia necesită pregătire superioară de specialitate și este la latitudinea fiecărei organizații în parte. Nu există abordări standardizate sau un manual pentru dezvoltarea programelor de prevenție a stresului.

Fiecare organizație adoptă propria strategie de management al stresului, în funcție de particularitățile surselor de stres și impactul fiecăreia dintre surse asupra bunului mers al afacerii.

Dincolo de managementul stresului realizat la nivel organizațional, e important ca fiecare dintre noi să învețe să gestioneze stresul, pentru a-și asigura succesul profesional pe termen lung și pentru a-și menține sănătatea fizică și psihică.

Managementul Timpului

De câte ori ți s-a întâmplat să termini ziua fără să realizezi cele mai importante lucruri pe care ți le propusesei? De câte ori ai constatat că ai făcut treaba altora în loc să faci ceea ce aveai tu de făcut? Pentru a evita încărcarea și stresul provocate de astfel de probleme, este necesar un control mai bun al timpului și o utilizare eficientă a acestuia.

Managerii preocupaţi de performanţă ştiu însă că timpul este măsurabil şi continuu, iar managementul timpului este o o prioritate pentru succesul unei afaceri.

efectele stresului


63

Pierderea timpului este ireversibilă și de neînlocuit . Ea este rezultatul intervenţiei aşa-numiţilor “hoţi” sau ”mâncători de timp”: telefoanele care sună fără încetare, vizita unor “musafiri nepoftiţi” care nu se mai dau duși și te reţin de la lucru, şedinţe prea lungi şi prost organizate, priorităţi care nu au fost stabilite cu claritate sau sunt inexistente, lipsa delegării de autoritate şi responsabilitate, amânarea sarcinilor grele sau neplăcute, navigarea pe Internet sau vizionarea unor emisiuni la televizor, lipsa structurii, a organizării, probleme tehnice care nu-şi găsesc rezolvarea, imposibilitatea sau neputinţa de a refuza etc.

Care sunt cauzele pierderii timpului într-o întreprindere?

Cauzele pierderii sau folosirii ineficiente a timpului într-o întreprindere pot fi sistematizate astfel :

• cauze externe sau lipsa de organizare: timpii prea scurţi alocaţi iniţial activităţilor programate, întreruperile (inclusiv telefoanele) venite din partea membrilor din organizaţie sau din exteriorul acesteia, urgenţele neprevăzute (dacă este cazul), nepregătirea din timp a ordinii de zi a şedinţelor/reuniunilor

• cauze care ţin exclusiv de persoana managerului, de felul său de a fi şi de a se comporta sau de situaţia particulară cu care se confruntă (oboseala, depresia, an- xietatea, problemele personale - preocupări financiare sau de familie)

• cauzele care ţin de angajaţii proprii şi/sau partenerii de afaceri: • lipsa de punctualitate a acestora sau faptul că aceştia

“trag de timp, prelungind discuţiile”• solicitări de rezolvare a unor probleme pe ultima sută

de metri• întârzierea rezolvării unor probleme din lipsă de

informații sau informații eronate• lipsa de competenţă şi plasarea în responsabilitatea

managerului a rezolvării problemelor care cad în sarcina lor.

Personalitatea managerului îşi pune amprenta asupra firmei sale şi asupra tuturor celor care intră în contact cu aceasta. Managementul timpului începe cu managementul propriei persoane. Principala cauză a eşecului, atât în afaceri cât şi în viaţă, este lipsa unei discipline autoimpuse. Managerii care se plâng că nu au suficient timp reprezintă mai degrabă un caz de eşec al organizării sau al muncii proprii.

cauzelepierderii de timp


64

Cei mai importanţi membri ai personalului care trebuie organizaţi sunt ei înşişi. Pentru mulţi manageri care par întotdeauna a fi ocupaţi, un birou ticsit şi o agitaţie continuă reprezintă semne vizibile ale ineficacităţii lor. Problema este că astfel de manageri s-ar putea să fie prea ocupaţi să facă, pentru a mai medita la ceea ce ei şi personalul subordonat ar trebui să facă sau cum ar trebui să facă.

Care sunt cele mai f recvente „capcane” ale managementului timpului?

Specialiştii de la agenţia de training şi consultanţă “Consilium” au identificat o serie de stiluri comportamentale cărora le sunt specifice anumite “capcane” ale managementului timpului:

• managerul supus• managerul versatil• managerul autocrat • managerul rigid

Care sunt principalele avantaje ale utilizării unui management corect al timpului? Managementul corect al timpului prezintă numeroase avantaje pentru manageri. Acesta îi ajută:

• să atingă scopul urmărit• să stabilească priorităţile• să obţină o vedere de ansamblu asupra sarcinilor de realizat• să comunice mai bine• să obţină mai multe rezultate pe unitatea de timp• să delege sarcini• să păstreze echilibrul în viaţa profesională şi personală• să-şi dezvolte creativitatea• să reziste şi să se adapteze mai bine schimbărilor• să participe la îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor membrilor organizaţiei.

Care sunt principalele tehnici de utilizare eficientă a timpului?

Există foarte multe tehnici care pot canaliza managerii să-şi utilizeze timpul disponibil într-un mod cât mai eficient, cum ar fi :

• stabilirea clară a scopului și a termenului• întocmirea unei liste de lucru pentru organizarea activității

zilnice


65

• clarificarea priorităților,delimitarea sarcinilor urgente de cele importante

• rezolvarea sarcinilor programate înaintea celor neprogramat

• respingerea fermă a ”mâncătorilor de timp” prin ”regula celor 5 minute’’

• înlocuirea comunicării prin telefon cu cea prin e-mail• delegarea sarcinilor, încurajarea angajaților să ia decizii• stabilirea întâlnirilor la sfârșitul programului etc

Un mod de a urmări eficienţa folosirii timpului este de a fi conştient de tendinţele personale de utilizare a timpului ineficient. În mai multe situaţii aceste tendinţe reprezintă răspunsurile căutate pentru eficientizarea folosirii timpului. În cazul neluării în seamă a lor, pot avea influenţe negative în ceea ce priveşte stresul datorat timpului.

De ce trebuie să cunoști marketing?

Răspunsul la această întrebare este foarte simplu. „Fără marketing se întâmplă un lucru teribil...NIMIC”. De ce? Pentru că acesta înglobează o serie de concepte, metode, tehnici, instrumente de lucru, fără de care afacerea ta ar pluti în derivă. / ar putea fi în dificultate.

Ce este marketingul?

Marketingul este un ansamblu de activități care au ca scop final găsirea, crearea, stimularea și satisfacerea nevoilor clienților. Punând pe prim plan clientul, marketingul pleacă de la premisa că, înainte de toate, un producător trebuie să cunoască și să înțeleagă nevoile consumatorilor, după care să răspundă așteptărilor acestora cât mai eficient posibil.

Cum se definește conceptul de marketing?

Apărut în ultimele decenii ale secolului trecut, conceptul de marketing este considerat astăzi factorul esențial al succesului unei organizații, fiind procesul de identificare, anticipare și sa- tisfacere a cerințelor clientului într-un mod profitabil pentru ambele părți. Punând pe primul plan clientul, marketingul pleacă de la premisa că, înainte de toate, un producător trebuie să cunoască și să înțeleagă nevoile consumatorilor, după care să răspundă așteptărilor acestora cât mai eficient posibil.

conceptulde marketing


66

De-a lungul timpului au existat foarte multe definiții, printre care și cea dată de Ph. Kotler, părintele marketingului, potrivit căreia „marketingul este un proces social și managerial prin care indivizii sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii având o anumită valoare”. De ce această definiție și nu alta? Pentru că nu privește profitul doar din punct de vedere strict contabil, ci evidențiază și beneficiile, satisfacția ambelor părți: clientul și întreprinderea.

Ai aflat, în mare, ce înseamnă marketingul. Ce mai trebuie să știi? O serie de concepte și termeni cheie fără de care afacerea ta nu poate trăi: politică de marketing, strategie de marketing, tactică de marketing, mix de marketing etc.

Ce este politica de marketing?

Politica de marketing reprezintă ansamblul coerent de componente specifice care pot fi: politici de producție și dezvoltare, de aprovizionare, comerciale, financiare, fiecare dintre acestea înscriindu-se într-un cadru predeterminat de preferințe, ipoteze, anticipații. Aceasta cuprinde un set de strategii de marketing și tactici adecvate specificului activităţii întreprinderii și desemnează modalitatea în care întreprinderea concepe dezvoltarea activității sale, direcțiile de perspectivă și acțiunile practice vizând valorificarea potențialului său în concordanță cu cerințele pieței.

Ce este strategia de marketing?

Strategia de marketing desemnează principalele direcții în care întreprinderea își mobilizează resursele umane, financiare și materiale, astfel încât să își poată atinge obiectivele stabilite anterior.

Ce este tactica de marketing?

Tactica de marketing reprezintă modalitatea concretă prin care se aplică o anumită strategie de marketing.

Ce este mixul de marketing?

Potrivit lui Ph. Kotler, mixul de marketing reprezintă „ansamblul instrumentelor tactice de marketing controlabile pe care întreprinderea le combină cu scopul de a produce pe piață reacția dorită”.

politicade marketing

strategiade marketing

mixulde marketing

tacticade marketing


67

Cunoscut și sub numele de cei „4P”, mixul de marketing nu este nimic altceva decât rezultatul îmbinării a patru elemente de bază ale politicii de marketing: produs, preț, plasament (distribuție) și promovare, care pot fi eficiente numai cu sprijinul celorlalte.

Ce este produsul?

Produsul este primul element al mixului fiind și suportul celorlalte submixuri. Scopul întreprinderii este să producă bunuri și servicii care să satisfacă nevoile clienților, atât din punct de vedere al componentelor tangibile (mărime, culoare, formă, funcționalitate etc.), cât și al celor intangibile (servicii secun- dare, transport etc.).

Ce este prețul?

Prețul este singura componentă a mixului de marketing care aduce profit, celelalte trei – produsul, plasamentul și promovarea, generând doar cheltuieli. În activitatea unei întreprinderi, prețul deține un rol important, având cea mai mare influență asupra activității acesteia, deoarece afectează volumul vânzărilor, cota de piață, profitul și poziția pe care întreprinderea o are pe piață.

Ce este plasamentul?

Plasamentul sau distribuția poate fi definită ca traseul parcurs de produs de la producător la consumator. Aceasta are în vedere politici legate de canalele de distribuție, circuitele și rețelele de transport, utilizarea intermediarilor, distribuția fizică etc.

Ce este promovarea?

Promovarea este ultima componentă a mixului de marketing clasic, însă nu cea mai puțin importantă. Aceasta realizează comunicarea cu viitorii clienți, stabilind ce și cui se comunică, cum se realizează comunicarea, în ce formă și cu ce mijloace.

Mixul promoțional constă în selectarea și combinarea principalelor instrumente de comunicare – publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice și vânzarea personală – astfel încât să stimuleze dorința consumatorului de a achiziționa un produs/ serviciu sau să impună pe piață imaginea întreprinderii.

produsul

preţul

plasamentul

promovarea


68

De ce trebuie să cunoști vânzări?

În zilele noastre toată lumea vinde, însă extrem de puțini se pot lăuda că stăpânesc arta vânzării. A vinde este o artă. Dacă știi să o faci bine, succesul este ca și obținut.

Ce sunt vânzările?

Vânzările sunt niște tranzacții prin care ambele părți implicate schimbă lucruri cu aceeași valoare. Valoarea este stabilită în funcție de situație și în mod subiectiv, deoarece ea se referă de fapt la utilitatea pe care produsele sau serviciile o au pentru client. Astfel, se spune că vindem utilitatea, iar produsul sau serviciul sunt doar pretextul.

Un exemplu concludent în acest sens este celebra remarcă a președintelui firmei Rolex: ”Noi nu vindem ceasuri, noi vindem senzația de lux”.

Așadar, pentru a avea vânzări trebuie să știm ce dorește clientul de la produsul tău, care sunt așteptările lui, ce nevoi are și cum vor putea produsele sau serviciile tale să i le satisfacă.Vânzările sunt sufletul afacerii, adică sunt cele care fac ca afacerea să fie viabilă.

Ce sunt tehnicile de vânzare?

Tehnicile de vânzare sunt acele metode care te ajută să vinzi. Ele sunt foarte numeroase și destul de variate ca și grad de complexitate , dar toate ne ajută să ne facem plăcuți și să creăm un climat de încredere reciprocă, esențial atunci când încercăm să convingem clientul să cumpere de la noi. Cercetările arată că 83% din decizia de cumpărare are legătură cu gradul în care clientul îl place sau nu pe vânzător.

Tehnicile de vânzare se învață. Deprinderea lor presupune însușirea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală, scrisă și telefonică, cunoașterea metodelor de ascultare activă, de management al situațiilor dificile, de creștere a asertivității (arta dezacordului fără conflict), studiul și exersarea tehnicilor de oglindire (foarte eficiente pentru stabilirea unui raport cu clientul) etc.

vânzările

tehnicilede vânzare


69

Despre vânzări s-au scris tomuri întregi, și probabil se vor mai scrie. Permanent apar tehnici noi și perfecționări ale tehnicilor vechi. Spre exemplu, de mare actualitate sunt vânzările în mediul on-line, care au propriile reguli, diferite de vânzările clasice, față în față.

De ce trebuie să cunoști negociere și parteneriat?

Un negociator bun obține întotdeauna ce își propune, stabilind la final un parteneriat de lungă durată. O negociere reușită este de tip „câștig-câștig”, din care ambii parteneri ies învingători.

Ce este negocierea?

Negocierea presupune o pregătire temeinică anterioară, obiective bine stabilite, respect pentru interesele și punctul de vedere al partenerului, creativitate în găsirea soluțiilor pentru a ajunge la înțelegerea finală.

Specialiștii consideră că 75% din reușita unei negocieri se datorează unei bune pregătiri a negocierii. Această pregătire se referă la:

• stabilirea clară a obiectivelor ce vor fi negociate (maxim două)

• cunoașterea celeilalte părți : cine este, ce dorește să obțină, ce obiective are

• identificarea diferențelor pe care urmează să le negociați (ce a acceptat partenerul dumneavoastră de negociere din oferta inițială și ce nu a acceptat)

• identificarea lucrurilor care trebuie realizate obligatoriu și nevoile opționale, ce ți-ar plăcea să obții, dar nu este vital pentru înțelegerea finală.

• stabilirea modului în care te vei prezenta: îmbrăcăminte, accesorii (ceas, geantă, pliante, agendă etc.)

• pregătirea psihică, pregătirea atitudinii , evitarea pierderii controlului emoţional sub presiune

În timpul întâlnirii propriu-zise este bine să te axezi doar pe discuție, făcând abstracție de felul în care arată sau este îmbrăcat interlocutorul. Urmărește obiectivele stabilite (de regulă, legate de profit), mai ales cele pe termen lung.

Un bun negociator ține seamă de interesele partenerului și știe că negocierea nu se încheie după semnarea contractului.

negocierea


70

Trebuie lăsat loc interesului comun, pentru a clădi un parteneriat durabil. Renunță la stilul de negociere tranzacțional care aduce doar câştigul imediat. Propune soluții creative.

Exemplu: oferă-i partenerului de negociere sprijinul în atingerea obiectivelor de rentabilitate prin alte mijloace: promovarea produselor (astfel va avea un rulaj mai bun), promoții (pentru creșterea vânzărilor pe o perioadă de timp). Sunt mai multe soluții disponibile în afara celei de a negocia prețul sau discountul și termenul de plată.

Nu uita să studiezi în cel mai mic amănunt produsul/ serviciul pe care îl negociezi (vrei să-l vinzi sau să-l cumperi). Costul real al produsului/serviciului se poate stabili prin culegerea de informații de la alți furnizori, studierea procesului de producție, studierea parametrilor de calitate etc.

Pentru înțelegerea finală trebuie îndeplinite, de ambele părți, toate nevoile obligatorii, dar și câteva dintre cele opționale. Numai așa, în final, câștigul va fi reciproc. Caută mereu câștigul reciproc și respectă valorile companiei partenere. Nerealizarea obiectivelor negocierii și deteriorarea relațiilor cu partenerii – iată consecințele unei negocieri eșuate.

De ce trebuie să cunoști publicitate?

Ce este publicitatea?

Având în vedere că publicitatea reprezintă orice tip de comunicare prin care consumatorul află de: afacerea ta, produsele / serviciile pe care le oferi, beneficiile şi avantajele acestora pentru consumatorii interesaţi şi lista poate continua, cum să nu faci publicitate? Din punct de vedere antreprenorial, ar fi sinucidere curată. Însă tot sinucidere este și dacă te apuci și faci publicitate „după ureche”.

Fără să cunoști principiile și regulile de bază ale unei publicități eficiente, mai bine nu te apuci. Plătești pe cineva să facă treaba în locul tău. Dar trebuie să știi că realizarea materialelor publicitare sau a campaniilor publicitare cu profesioniști, printr-o agenție de publicitate , nu este chiar la îndemâna unui antreprenor aflat la startul primei afaceri.

publicitatea


71

Presupunând că apelezi la o agenție, cum poți avea certitudinea că serviciile acesteia sunt potrivite pentru tine, dacă nu ai cunoștințe în domeniu? O persoană destul de abilă te poate prosti foarte ușor. Din acest motiv cel puțin, trebuie să conștientizezi că trebuie să studiezi.

Publicitatea unei afaceri începe cu identitatea vizuală : o siglă, un slogan, eventual un logotext. Acestea vor fi utilizate pentru toate materialele publicitare realizate și aplicate pe obiecte promoționale etc pentru a intra în conștiința clienților și a te diferenția de concurență.

Mai degrabă decât publicitate scumpă în mass-media, un antreprenor rural poate apela eficient la câteva metode simple, cum ar fi realizarea unei firme, aranjarea vitrinei, decorarea potrivită a magazinului, inscripționarea mașinii sau participarea la târguri și expoziții din domeniul lui de activitate. Trebuie apoi să realizezi și câteva materiale publicitare simple , în primul rând pe cele primare (cartea de vizită, foaia și plicul cu antet), dar și afișe publicitare, fluturași, pliante, broșuri sau cataloage.Aceste materiale nu sunt ușor de conceput, pentru întocmirea lor trebuind respectate anumite reguli.

O campanie publicitară nu înseamnă neapărat difuzarea de spoturi la televizor și radio, sau anunțuri în presă; o campanie publicitară este și împărțirea unor fluturași sau a unor pliante, postarea de afișe publicitare sau organizarea în propriul magazin sau atelier a unor demonstrații practice.

De ce trebuie să cunoști contabilitate și fiscalitate?

Pentru contabilitate, un motiv temeinic ar fi acela de a nu fi păcălit de așa-zișii contabili, care pot profita de lipsa ta de cunoștințe în domeniu.În plus, pentru întreprinderile fără personalitate juridică, poți chiar tu să îți ții singur contabilitatea, fără mare efort. Parcurge secţiunea dedicată și vei putea să interpretezi corect baza legală privitoare la documentele contabile, să înțelegi modul de efectuare a analizei contabile, cunoscând efectul operației asupra patrimoniului întreprinderii. Vei învăța să depistezi și să corectezi erorile din documentele contabile, vei afla ce este aceea o factură, o notă de recepție, un aviz de însoțire a mărfii, dar și o chitanță, o dispoziție de plată, un decont de cheltuieli.

contabilitatea şi fiscalitatea


72

Pentru a te motiva suplimentar, îți amintesc că necompletarea unor documente contabile, corect și la timp, este penalizată prin aplicarea de amenzi usturătoare.

Pentru fiscalitate, există un singur motiv izvorât din zicala: „cu statul nu (trebuie) să te joci”.

Vremurile, de care probabil ai auzit, când „statul nu te deranja, atunci când uitai să plătești impozitele’’ … a apus. Azi, atunci când incalci legea fiscală, statul te taxează.

De ce trebuie să cunoști drept?

Codul Comercial Român constituie reglementarea de bază a activității comerciale, cuprinzând norme juridice referitoare la dreptul comercial, faptele de comerț, comercianți și obligațiile comerciale. În plus, există o serie de legi comerciale speciale, precum și hotărâri și ordonanțe de Guvern.

Fără a fi nevoit să urmezi cursurile facultății de drept, se impune totuși un bagaj minim de cunoștințe referitoare la legislația în vigoare, diferite tipuri de contracte comerciale, etc.

Ce este contractul?

Contractul este un act juridic civil concretizat în acordul de voință a două sau mai multe persoane, încheiat în scopul de a crea, a modifica sau a stinge între ele drepturi și obligații.Orice contract se bazează pe un acord de voință.Pentru a putea fi parte într-un contract, trebuie să îndepliniți câteva condiții firești:

• să aveți capacitatea și calitatea de a contracta;• să puteți consimți în mod valabil (nu de formă) în cazul în

care vă obligați la ceva;• contractul să aibă un obiect determinat (nu vise, spre

exemplu);• contractul să aibă o cauză licită (nu pentru a frauda, spre

exemplu).

De ce este necesar să știi să întocmești (și să citești) un contract comercial ?

Motivele sunt numeroase și importante: • pentru a-ți proteja interesele

contractul


73

• pentru a nu fi păcălit• pentru a fi sigur că înțelegerile pe care le-ai încheiat cu

partenerii în urma negocierii vor fi respectate• pentru a te pune la adăpost de riscuri etc.

Rapiditatea încheierii tranzacțiilor reprezintă o condiție a succesului în activitatea comercială. De aceea, profitând de necesitatea încheierii contractului în mare grabă, este indicat să ai pregătite mai multe contracte comerciale cadru, în funcție de nevoia tipului de afacere pe care dorești să o închei.

Acestea trebuie să fie concepute cu mare grijă și atenție pentru a -ți proteja interesele și drepturile, astfel încât să respecți și cadrul legal și normele morale. Nu este bine să urmărești fraudarea partenerului, dacă dorești să faci afaceri bune și pe viitor cu acesta sau cu alți parteneri.

Legea nu prevede, în mod expres, ca un contract să fie realizat respectând o anumită formulă sau condiții speciale. Un contract poate fi scris și pe un ”petec” de hârtie. Este foarte important să fie acoperitor și să reflecte clar acordul de voință al partenerilor de afaceri.

Există numeroase forme de contracte comerciale, fiecare din ele având particularități.

Exemple de contracte de care poate avea nevoie un antreprenor :

• contracte de vânzare-cumpărare (cele mai importante și mai des utilizate tipuri de contract, atât pe plan intern, cât și în relațiile comerciale internaționale)

• contracte de intermedieri (contract de mandat, contract de comision sau consignație, contract de agency)

• contracte de concesiune (contract de concesiune exclusivă, contract de franchising)

• contracte de transfer de tehnologie (contract de licență, contract de knowhow, contract de consulting-engineering)

• contracte de finanțare a operațiilor comerciale (contract de leasing, contract de factoring)

• contracte speciale (contract de închiriere, contract de muncă, contract de antrepriză, contract de spectacol, contract de editură etc).


74

De ce trebuie să cunoști noțiuni despre proprietatea intelectuală?

Termenul de proprietate intelectuală se referă la toate creațiile minții umane. Toate țările au legi prin care protejează drepturile de proprietate intelectuală, ca expresie a drepturilor morale și economice ale creatorilor, precum și a dreptului publicului larg de a avea acces la aceste creații.

Promovarea creativității umane, diseminarea și aplicarea rezultatelor acesteia, contribuie la dezvoltare socială și economică. Ce fel de creații pot fi protejate prin dreptul de proprietate intelectuală, ce este aceea proprietate industrială sau drepturi de autor, ce este o marcă sau un brevet, ce este și care sunt avantajele unei mărci comunitare, sunt lucruri pe care un antreprenor trebuie să le cunoască pentru a le exploata în folosul său.

Ce este proprietatea intelectuală?

Termenul de proprietate intelectuală se referă la toate creațiile minții umane. Toate țările au legi prin care protejează drepturile de proprietate intelectuală, ca expresie a drepturilor morale și economice ale creatorilor, precum și a dreptului publicului larg de a avea acces la aceste creații. Promovarea creativității umane, diseminarea și aplicarea rezultatelor acesteia, contribuie la dezvoltare socială și economică.

Conform Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO), înființate în 1967, creațiile care pot fi protejate prin dreptul de proprietate intelectuală sunt:

• opere literare, artistice și științifice• performanțe artistice, fonograme și emisiuni radio sau TV• invenții din toate domeniile• descoperiri științifice• design industrial• mărci, semne, denumiri comerciale.

Cele două ramuri ale proprietăți intelectuale sunt: • proprietatea industrială• drepturile de autor ( copy-right-ul)

Cele două ramuri ale proprietăți intelectuale sunt: • proprietatea industrială• drepturile de autor ( copy-right-ul)

proprietateaintelectuală


75

Noțiunea ”drepturi de autor” face referire la autorul operelor artistice, care are anumite drepturi exclusive asupra muncii sale, cum ar fi dreptul exclusiv de a preveni sau împiedica copierea sau reproducerea distorsionată a operelor sale, în timp ce alte drepturi, cum ar fi acela de a face copii ale operelor, pot fi exercitate de altă persoană ( de exemplu, un editor de carte poate obține licența de reproducere a unei cărți de la autorul ei).

Proprietatea industrială se referă la semne care transmit către consumatori informații cu privire la produse și servicii oferite pe piață. Aceste semne includ:

• brevete de invenție• design industrial (creație estetică ce determină aspectul

produselor industriale)• mărci înregistrate• design al circuitelor integrate• denumiri comerciale• indicații geografice etc.

Prin proprietatea industrială se asigură protecție împotriva utilizării neautorizate a acestor semne (cu scopul de a induce în eroare consumatorii) și împotriva practicilor înșelătoare în general și a concurenței neloiale, ce este aceea proprietate industrială sau drepturi de autor, ce este o marcă sau un brevet, ce este și care sunt avantajele unei mărci comunitare, sunt lucruri pe care un antreprenor trebuie să le cunoască pentru a le exploata în folosul său.

Ce este marca?

Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane. Pot să constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului său, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.Caracterul distinctiv constă în capacitatea mărcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenienţă a produsului/serviciului (producătorul, respectiv furnizorul).

Ce este brevetul de invenție?

Brevetul de invenție este cea mai răspândită formă de protejare a drepturilor inventatorilor.

drepturilede autor

marca


76

Brevetul este un document, emis de autoritățile competente ale statului, care atestă drepul inventatorului de a împiedica alte persoane să exploateze comercial invenția sa, pentru o perioadă de 20 de ani.

Antreprenorul trebuie să cunoască fiecare dintre tipurile de creație ce pot fi protejate, pentru a se pune la adăpost de cei care vor să-i copieze rezultatul muncii, punându-i în pericol afacerea.

Presupunând că ți-ai însușit cunoștințe din toate domeniile enunțate anterior și ai cât de cât idee despre cum se derulează o afacere, mai rămâne problema banilor.

De unde iei banii necesari pentru a începe?

În afară de cei proprii, sau cei împrumutați de la rude și prieteni, mai ai câteva opțiuni: împrumuturile de la bănci și/sau de la persoane fizice sau, pentru anumite tipuri de afaceri, finanțări nerambursabile din fonduri europene.

În secţiunea dedicată finanțărilor, vei afla ce este acela un credit, ce este acela un finanțator, care sunt tipurile de credit și ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a obține credite, ce este acela un proiect finanțat din fonduri europene și care sunt condițiile de eligibilitate, cum să completezi o cerere de finanțare.

Pentru obținerea finanțărilor este obligatoriu să prezinți în scris planul afacerii tale. Planul de afacere este instrumentul de planificare, întocmit în scris de antreprenor, care cuprinde toate aspectele relevante pentru înființarea și dezvoltarea afacerii tale. Întocmirea acestui plan este o activitate laborioasă, care implică o cercetare serioasă a pieței, studierea în detaliu a produsului sau serviciului ales, stabilirea în amănunt a tuturor operațiunilor ce urmează a fi efectuate, culegerea informațiilor financiare, etc, care pune în practică toate cunoștințele pe care se presupune că le vei dobândi studiind acest ghid.

Vrei să știi mai mult? Ai posibilitatea să aprofundezi cunoștințele de mai sus în volumul II al ghidului.

Unde se găsește? Întreabă consultantul antreprenorial din microzona ta - Biroul Rural Desk. Pentru mai multe detalii intră pe www.ceresar.ro

brevetul deinvenţie

finanţareaafacerii

Date post:	25-Jan-2017
Category:	Business
Upload:	amalia-georgiana-trita
View:	110 times
Download:	1 times

Ghidul antreprenorului rural - Volum I

Business