Ce consumi pe timp de iarna grea? - Cum iti aperi corpul de frig? - Cum gestionezi situatia acasa? - Cum

supravietuiesti in masina? - Cum conduci masina pe vreme rea? - Prim ajutor - Nu uita sa distribui acest

articol celor dragi!

Ce consumi pe timp de iarna grea?

Mananca alimentele perisabile mai intai.

Alcoolul nu te incalzeste in realitate, ci scade temperatura corpului, deoarece previne reactia naturala a

organismului la frig: tremuratul. Simtim caldura cand consumam alcool pentru ca acesta determina

vasele de sange sa se dilate, dar acest efect este doar temporar.

Radacina de ghimbir este cel mai eficient aliment folosit in cresterea temperaturii corpului.

Bauturile fierbinti te racoresc, nu te incalzesc. Cand bei fierbinte, o serie de receptori de pe limba

semnaleaza organismului ca ceva fierbinte urmeaza sa ajunga si corpul incepe sa transpire, pentru a se

raci. Pe de alta parte, o bautura rece poate sa ne incalzeasca deoarece determina vasele de sange sa se

contracte.

Bea multe lichide si mananca suficient de bine ca sa mentii energia corpului la nivel ridicat si sa eviti

deshidratarea.

Cum iti aperi corpul de frig?

Stai cat mai mult in interior, pe cat posibil. In timpul unui vant puternic din furtuna de zapada sau in

cazul unor conditii cu multa ceata, vizibilitatea poate deveni foarte redusa chiar si ziua. Depunerile de

zapada pot ascunde semne de circulatie importante. Te poti rataci cu usurinta si incapabil sa te intorci la

un adapost.

Sa iti fie cat mai cald si bine in casa. Imbraca-te bine si in casa, poti pune si o caciulita. Imbraca copiii

bine si pe cei in varsta confortabil si calduros. Stati in pat, luati si pisica ori catelul, incalziti-va unii de

altii.

Cand iesi afara, imbraca-te corect ca pentru ger si zapada si anume: poarta mai multe randuri de haine

subtiri decat una si groasa. Prima haina de care se izbeste zapada trebuie sa fie rezistenta la apa si

suficient de groasa. Apoi sub ea e bine sa ai randuri de haine mai subtiri care sa creeze intre ele strat de

aer care tine de cald. E important sa ai in casa acel tip de bluza de corp speciala care impiedica

transpiratia corpului care se poate raci pe corp si cauza probleme serioase de imbolnaviri. Pielea trebuie

sa ramana uscata si incalzita moderat, sa nu alterneze frigul, incalzitul si racitul hainelor pe ea. Tine cont

ca prin cap si picioare iese caldura cel mai mult, asa ca e important sa fie capul bine incalzit si sa ai

sosete bune.

Cand e extrem de rece aerul, acopera-ti corpul cat de mult poti ca sa eviti degeraturile.

Expunerea la temperaturi scazute nu provoaca raceli. Numarul mai mare de imbolnaviri de raceala si

gripa in lunile de iarna se datoreaza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in spatii inchise, ceea ce

permite grmenilor sa se transmita mai usor. Frigul scade imunitatea si cum multi dintre noi avem virusi

latenti de gripa in organism, se intampla sa racim.

In zona capului poti pierde 7-10% din caldura organismului.

Barbatii si femeile percep diferit temperaturile scazute. Mainile femeilor sunt in general mult mai reci

decat ale barbatilor pentru ca barbatii au masa musculara mai mare decat femeile.

Albul este cea mai buna culoare pentru frig. Functia albului de a reflecta caldura este valabila si in cazul

caldurii interioare, motiv pentru care va mentine caldura organismului, in timp ce imbracamintea neagra

va permite mai usor pierderea de caldura prin haine.

Talpa antiderapant, contra poleiului Accidentele ortopedice pot fi prevenite prin purtarea nclrilor

potrivite. Cele mai bune n acest sens sunt tlpile din material antiderapant (poliuretan, cauciuc) sau cele

prevzute cu zimi sau crampoane. De asemenea, pe tlpi de pot lipi benzi antiderapante autoadezive.

Cum gestionezi situatia acasa?

Fa-ti provizii si din alimente care nu trebuie sa stea la frigider: unt, margarina, brnza tare, fructe

proaspete si cele mai multe legume, suc de fructe, fructe uscate, jeleu, mustar, ketchup si

masline. Cumpara apa imbuteliata.

Verifica daca ai baterii la lanterna. Un deschizator de conserve pare banal, dar ai idee unde este, in

casa? Sacii de dormit sunt excelenti.

Daca faci pana de curent, opriti sau decuplati aparatele pentru a preveni o suprancarcare a circuitului,

atunci cnd curentul electric revine. Lasati o lumina aprinsa de control.

Pentru a preveni inghetarea conductelor, porniti robinetul la debit mic. Nu vor ngheta la fel de repede.

nchideti camerele care nu sunt necesare; folositi carpe si prosoape sub usi pentru a mentine caldura

Ce trebuie s conin trusa de prim ajutor de iarn: medicamentele pentru cele pentru reducerea

simptomelor rcelii i strilor gripale: paracetamol, aspirin, picturi de nas, srurile de rehidratare,

antidiareicele i antispasmodicele. Dac mergem la munte, trusa de prim trebuie s mai conin tifon,

alcool sanitar, ap oxigenat, dischete de vat, plasturi, fa elastic (pentru entorse i luxaii),

leucoplast i analgezice (pentru entorse sau ntinderi de ligamente), geluri antibacteriene pentru mini.

Pentru dezinfectarea plgilor nu se folosete alcoolul medicinal, ci apa oxigenat.

Urmareste stirile. Site-urile si programele tv ti vor furniza informatii cu privire la evolutia codului meteo .

Asigura-te ca ai cel putin un radio care merge pe baterii, nu doar cu curent electric de la prize. Doteaza-

te macar cu o baterie externa la telefon, daca nu cu un generator.

Ramai calm. O furtuna de zapada sau un viscol de cod galben, portocaliu sau rosu, nu pune vietile in

pericol daca exista un adapost decent deasupra capului.

Fa-ti provizii. Cumpara in plus ce stii ca ai nevoie pentru cateva zile ca sa nu iesi din casa in caz de

necesitate. Sa ai destule doctorii, mancare, apa, combustibil, hartie igienica, scutece, etc.

Sa ai o sursa de incalzire de rezerva. E bine sa ai asa ceva in casa, semineu, calorifer electric, cuptor pe

lemne, incalzitor cu kerosen, sobita pe lemne, orice alternativ la calorifer. Renunta la aerisit si conserva

caldura si energia daca se preconizeaza un numar de zile mai dure.

Pune la indemana, eventual chiar in casa, sare i nisip pentru topirea gheii, unelte de ndeprtare a

zpezii.

Sa ai lumanari, chibrituri, lanterne, brichete in casa si la indemana. Trebuie sa ai aceste surse de a putea

vedea in caz ca pica curentul. Sa ai si baterii de rezerva. Atentie mare daca folosesti lumanari. Lumineaza

doar strictul necesar, nu toata casa.

Asigura-te ca ai apa din belsug in casa. Daca ai cumva un put care se bazeaza pe o pompa electrica,

trevuie sa iti faci rezerve de apa pentru ca pompa nu va functiona daca pica curentul. Cumpara apa de

rezerva sa ai cat mai multa in casa. Daca raul devine foarte rau, e o solutie extrema si sa topesti zapada

ca sa faci rost de apa. Tine minte ca zapada e facuta mai mult din aer decat din apa. Nu consuma

combustibil sa topesti zapada multa in loc sa iti incalzesti mancarea sau camera in care stai.

Daca in casa frigul ajunge pana la nivel de inghet, inchide alimentarea cu apa a caloriferelor ca sa nu iti

inghete tevile si sa dai de alte probleme cu bataie de cap si consum de bani.

Ai grija de toti membrii familiei tale. Fii sigur ca stii in fiecare moment unde este fiecare din familia ta, ca

au un adapost si ca nevoile lor de baza sunt asigurate.

Da zapada incet si prudent. Multe atacuri de cord si probleme cu coloana apar cand oamenii obisnuiti cu o

viata sedentara se duc sa isi dea zapada din dreptul casei. Acesta este un efort fizic dintre cele mai mari.

Daca nu faci miscare in mod regulat, vezi daca e cineva dispus sa te ajute sa dai zapada, nu te aventura

singur. Cand dai zapada, nu te grabi, fa pauze multe, bea multa apa, ai grija sa nu iti transpire corpul si

dupa aceea sa ti se raceasca transpiratia pe spate, sa dai in alte belele.

Dupa o zapada masiva, e nevoie sa iti cureti acoperisul casei. In caz contrar, zapada care ramane pe casa

iti poate cauza stricaciuni la acoperis. Ai grija cu ce dai zapada, sa nu aluneci, sa fii in siguranta.

Dupa ce trece furtuna si nu mai ninge, fa o tura si verifica daca totul e ok la cei pe care ii stii mai in

varsta sau cu probleme. Stai in priza pentru valul doi, fie de vijelie fie de inghet, de regula ele vin

combinate. Revino la viata de zi cu zi si tine cont sa ramai mereu cald la corp cand iti cureti masina, te

duci la job, esti in statia de autobuz, etc. Caldura corpului e cea mai importanta in perioada asta.

Ajuta la datul zapezii. Atat cat poti, participa la datul zapezii din fata casei tale, la facutul de alei, gaseste

gura cea mai apropiata de canalizare, de hidrant pentru foc, etc si fa accesul la ele.

Cum supravietuiesti in masina?

Verifica masina acumulatorul i sistemul de aprindere trebuie s fie n stare foarte bun, iar bornele

bateriei curate. Vezi daca ai antigel. Asigurai -v c sistemul de nclzire i dezgheare funcioneaz

efficient. Verificai funcionarea farurilor i a luminilor de avarie. Dotai-v cu lanuri antiderapante.

Daca stii de avertizarea de vreme severa, evita pornirea la drum pe timp de viscol i ninsoare puternic.

Dac deplasarea este necesar, informai-v dac pe traseu nu sunt drumuri blocate. Echipai maina

pentru condiii de iarn (anvelope, lanuri, lopat, scule cu nisip etc.).

Pornii la drum cu rezervorul de combustibil plin. Nu stii daca ramai blocat, si nu vrei sa ingheti in

masina.

Pstrai n autoturism pturi, o lantern, ap i alimente.

Dac viscolul v blocheaz n vehicul n afara localitii: staionai ct mai pe dreapta drumului i pornii

luminile de avarie; sunai la 112 i indicai locul n care ai rmas blocat; pornii motorul i sistemul de

nclzire cte 10 minute la fiecare or, pentru meninerea cldurii n interior (cnd motorul este pornit

deschidei uor un geam pentru ventilaie, evitnd inhalarea de monoxid de carbon); crai zpada de

pe eava de eapament; micai-v periodic, pentru a menine organismul cald, evitnd extenuarea;

consumai lichide pentru evitarea deshidratrii; pe timp de noapte pornii lumina din autoturism, pentru

ca echipajele de salvare s v poat localiza; nu prsii autovehiculul dac nu vedei n apropiere o

cldire n care v putei adposti.

Cum conduci masina pe vreme rea?

ntruct vntul puternic afecteaz ntotdeauna buna desfurare a circulaiei rutiere, v recomandm s

sporii atenia pe toat durata deplasrii, dar mai ales la ieirile din tronsoanele mpdurite i sate, la

intrrile i ieirile de pe poduri sau la ncrucirile cu autovehiculele cu gabarit mare. Rafalele de vnt

laterale modific inuta de drum a mainilor, cu att mai mult cu ct viteza cu care se circul este mai

mare.

Adaptai permanent viteza de rulare la condiiile de drum i trafic. Astfel, chiar dac v aflai n localiti

sau n afara lor, iar partea carosabil este umed ori acoperit de polei, ghea, zpad bttorit sau

mzg, trebuie s circulai cu o vitez care s permit oprirea n siguran, avnd n vedere distana de

frnare n astfel de condiii este mult mai mare.

Evitai acionarea brusc a sistemului de frnare i a mecanismului de direcie, deoarece autovehiculul pe

care l conducei poate derapa. Folosii cu precdere frna de motor atunci cnd rulai pe un carosabil

alunecos.

Nu efectuai depiri riscante!

Pstreaza n mers o distan suficient de mare fa de vehiculul din fa, pentru a putea opri n condiii de

siguran!

Folosii luminile de ntlnire permanent pe timpul zilei, mai ales n condiii de vreme nefavorabil. Curai

n permanen farurile, blocurile de semnalizare, parbrizul, luneta i geamurile laterale ale

autovehiculului, asigurai buna funcionare a tergtoarelor de parbriz i folosii corespunztor instalaia

de ventilaie climatizare!

Respectai indicaiile agenilor de circulaie i a lucrtorilor de la Compania Naional de Autostrzi i

Drumuri Naionale, n cazul interzicerii temporare a circulaiei pe unele sectoare de drum, pentru

facilitarea interveniei echipajelor de deszpezire i a autosalvrilor.

Pentru cei mai multi oferi, momentul n care merg linitii pe strad i simt c fuge maina de sub ei

este cel mai periculos. Primul reflex cel de a reduce viteza, este greit, spun profesionitii. Soluia este

s contravirm uor i s acceleram n direcia n care pleac spatele mainii, n acea direcie

contravirm, dac botul pleac n dreapta, virm stanga, dac spatele pleac n stnga virm stnga.

Prim ajutor

Trateaza reactiile la frig imediat. Daca cineva are hipotermie sau ii este atat de frig incat corpul lui nu il

mai poate incalzi, scoate-i imediat de pe el orice haina rece sau uda. Nu il incazi prea brusc si nu ii freca

pielea ca sa il incalzesti. Asta ii poate provoca probleme mari si ii poate face rau, nu bine. Pune-i sticle cu

apa calduta la subrat, la maini, in zona inghinala si da-i sa bea supe si sucuri caldute, nu fierbinti.

Prim ajutor n caz de degerturi i hipotermie. Exist riscul apariiei degerturilor pe suprafee mari ale

corpului i la nivelul extremitilor (degetele de la mini, degetele de la picioare, nasul, urechile). La

temperaturi sczute, sau daca esti expus vantului puternic, vasele de snge ncep s se ngusteze. Iar

fluxul de snge la nivelul anumitor pri ale corpului atinge un nivel periculos de redus. Asa se face ca

incepi sa observe ca: pielea devine alb; apar pete albstrui n acele poriuni ale corpului care au

ngheat; apar furnicturi, care se transform n senzaie de arsur, apoi durere; apar bici cu lichid

negru; se exfoliaz pielea. Cum acorzi un prim ajutor n caz de degerturi? Transport victima ntr-un loc

adpostit; ndeprteaz bijuteriile victimei, fr a-i afecta n vreun fel pielea; Renclzete poriunile

degerate, atta vreme ct nu riti s provoci rni; Protejeaz poriunile n cauz mpotriva frigului;

Poriunile afectate ar trebui renclzite, prin cufundare timp de 20-30 minute n ap la temperatura

corpului; Degerturile severe ar trebui tratate ntr-un interval de 24 de ore de la instalare; Nu aeza un

obiect fierbinte direct pe esutul degerat, deoarece poate genera temperaturi mai mari dect cele dorite i

poate provoca arsuri!; ntreprinde tot ce este posibil i protejeaz poriunea afectat de degerturi, pe

care ai reuit s o nclzeti, astfel nct aceasta s nu nghee din nou i transport victima la un spital

unde s poat fi tratat; Nu sparge bicile care s-au format; Aplic un bandaj, astfel nct s protejezi

poriunea afectat; Consult un medic.

Dac victima este lipit de un obiect care a ngheat, de exemplu de un congelator, ncearc s-o eliberezi

turnnd ap la temperatura camerei peste poriunea afectat. Dac este vorba de un obiect alimentat cu

energie electric, ntrerupe alimentarea cu energie nainte de a face operaiunea amintit anterior. Nu

utiliza niciodat un usctor de pr sau un cuit pentru a elibera victima.

Prim ajutor in caz de hipotermie Hipotermia se nregistreaz n momentul n care nu se mai poate

menine temperatura normal a corpului. Pentru ca temperatura s creasc, organismul pune n micare

muchii pentru a produce cldur, astfel apar frisoanele. Alte simptome: piele rece, alb, uscat;

respiraia se modific, trecndu-se de la hiperventilaie la o respiraie lent, uiertoare; stare general

de confuzie; senzaie de oboseal i somnolen; stare de semicontien; ritm cardiac redus; rigidizarea

muchilor. Cum acorzi un prim ajutor n caz de hipotermie? Transport victima ntr-un loc n care este

mai cald; in situaia n care hainele victimei sunt ude, scoate-i hainele numai dac nu exist risc de

hipotermie; acoper capul victimei, deoarece la nivelul capului se pierde mult energie; dac nu dispui de

o pilot, poi utiliza alte obiecte pentru a nclzi victima (haine uscate, ptur uscat, folie protectoare

etc); apeleaz la un medic . De asemenea, poi nclzi victima prin contact fizic, cu propria temperatur

corporal. Nu i oferi victimei nimic de but sau de mncat.

Prim ajutor in caz de infarct Durerea toracic intens, care apare la efort sau nu, senzaia de ghear

apsnd, care dureaz peste 30 de minute, senzaia de apsare, care iradiaz la baza gtului, n umr

sau pe piciorul stng sunt cteva dintre simptomele care anun infarctul. Dac acestea nu cedeaz n

urma administrrii sublinguale de nitroglicerin, se apeleaz 112. n cazul n care persoana este

contient, i se poate da jumtate de comprimat de aspirin (250 mg). Dac semnele vitale ale victimei

lipsesc, se poate iniia resuscitarea primar.

Prim ajutor in caz de AVC Accidentul vascular cerebral (AVC) se poate manifesta prin tulburri de

vorbire i de vedere, ameeli, letargie, confuzie, cefalee, vrsturi n jet, com. Victima trebuie oprit de

la orice efort fizic i va fi aezat pe spate, cu extremitatea cefalic (capul i gtul) uor ridicat, la 30 de

grade de la orizontal. Se apeleaz 112, iar n ateptarea Salvrii, aparintorii urmresc semnele vitale

ale victimei. n caz de stop cardio-respirator se ncepe resuscitarea.

Cum se face resuscitarea Resuscitarea trebuie iniiat imediat ce s-a instalat stopul cardio-respirator.

Dac victima nu rspunde la stimuli, I se deschide gura i, dac este cazul, se ndeprteaz corpii strini.

Dac nu respir normal, se efectueaz 30 compresiuni toracice, urmate de dou respiraii artificiale, apoi

de cicluri consecutive de 30 compresiuni dou respiraii, indiferent de numrul resuscittorilor, pn la

apariia semnelor vitale sau pn la sosirea echipei medicilor. Compresiunile se fac pe mijlocul toracelui,

victima stnd pe spate i resuscitatorul deasupra, cu podul unei palme pe torace i cealalt deasupra,

coatele fiind ntinse. Respiraia artificial se face dac victima este incontient, nu respir i nu are

niciun fel de micri. Salvatorul trebuie s ngenuncheze lng victim, cu o mn i va menine gura

uor ntredeschis, iar cu cealalt i va astupa nrile. Se inspir profund, buzele se vor lipi etan pe gura

victimei i se insufl aer timp de trei secunde.

Prim ajutor in caz de accidente ortopedice. Micrile brute, czturile, clcatul strmb i alunecrile pe

ghea pot avea ca urmare producerea entorselor, leziuni traumatice ale unei articulaii i pot avea ca

urmare ntinderea sau ruperea ligamentelor. Entorsa poate fi de gradul I (ntinderea ligamentelor),

manifestat prin durere i umflturi, acealeai simptome aprnd i n entorsele de gradul II, la acestea

adugndu-se i senzaia c articulaia fuge. Cele mai grave sunt entorsele de gradul III, care

reprezint ruptura total a ligamentului. La rndul lor, luxaiile pot surveni n urma cderilor pe ghea

i a rsucirilor, i sunt nsoite de deplasarea oaselor n articulaie i uneori i de rupturi de ligamente.

Masuri repaus total al articulaiei afectate; comprese cu ghea (nu mai mult de 20 de minute pe

aplicaie); imobilizarea articulaiei cu ajutorul unor fee elastic; ridicarea membrului pe o pern; pentru

reducerea durerii, se pot administra oral sau local (geluri) antiinflamatoare nesteroidiene de tipul

ibuprofen, diclofenac, ketoprofen.

Prim ajutor in caz de fracturi Fractura reprezint ruperea total sau parial a unui os, iar durerea n

acest caz apare brusc, fiind localizat chiar la nivelul membrului afectat. n fractur se mai pot observa i

deformarea n zona lezat (proeminena oaselor fracturate), scurtarea membrului afectat i vntile.

Msuri: membrul afectat (glezn, bra, umr) se imobilizeaz cu ajutorul unor atele improvizate din

scnduri sau cu alte obiecte dure; atela nu se aplic direct pe fractur; este recomandat aplicarea pe

atel a unui material moale (de preferat, fa); aatela nu trebuie s opreasc circulaia la nivelul

membrului afectat. Dac se suspecteaz o fractur a coloanei vertebrale, este nevoie de precauii,

deoarece pot aprea leziuni ale mduvei spinrii. n acest caz, victima trebuie aezat pe o suprafa

dreapt i dur.

Durerea de cap este semn al intoxicaiei cu monoxid de carbon. Rezultat din arderea crbunelui,

motorinei, lemnelor sau gazelor, monoxidul de carbon se poate acumula uor n spaiile neaerisite.

Intoxicaia cu acest gaz duce la diminuarea oxigenului care ajunge n esuturi, iar printre simptomele care

o anun se numr durerea de cap, ameeala, starea de somnolen, iar n cazuri grave, pot surveni

coma i decesul. Victima intoxicaiei trebuie scoas din ncperea unde exist acumulri de gaze, ns

salvatorul nu trebuie s se expun aceluiai pericol de intoxicare, dup care ferestrele camerei se deschid

larg. Se apeleaz 112, iar victimei i se va face respiraie artificial n cazul n care nu prezint semne

vitale.

Cum s aprinzi focul cu o bucat de ghea

Se ia o bucat de ghea, se cur bine pn devine limpede precum cristalul i se pune la soare n

dreptul unei grmjoare de iarb uscat. Aparent surprinztor pentru unii, n funcie de intensitatea

soarelui, n scurt timp, iarba se va aprinde. De asta fizica e o tiin minunat!

Daca te prinde vremea rea pe drum, poti avea neplaceri mari chiar mortale, nainte de a pleca, studiaza

buletinul meteorologic. Observa schimbarea vntului si a presiunii atmosferice; noteaza starea si semnele

vremii, cum a fost vremea nainte si cum se schimba n continuare.

Vremea e mult mai localizata dect climatul. Pot aparea diferente foarte mari ale starii vremii ntre doua

locuri sau localitati nvecinate.

Vntul. Un regim stabil si regulat al vntului, cu schimbari identice de la zi la noapte, indica vecinatatea

unei suprafete, a unui volum mare de apa (mare sau lac). Briza sufla ziua dinspre apa spre pamnt, iar

noaptea n sens invers.

Mirosul adus de vnt poate da o informatie asupra locurilor pe care le-a strabatut, de exemplu mirosul de

mare, de iarba de mare, de padure etc.

Studiaza si retine directia si regimul vnturilor si al vremii: de obicei vntul care sufla dintr-o anumita

directie va aduce mereu acelasi fel de vreme.

Ct timp bate un vnt tare si uscat, vremea ramne neschimbata; cnd vntul se opreste sau si schimba

directia, s-ar putea sa ploua.

Daca e ceata, poate aparea roua, dar nu ploaie.

Vntul slab si cerul senin: vreme buna. ntr-o zi frumoasa, intensificarea puternica a vntului va fi urmata

de schimbarea vremii.

Vntul puternic din Nord pe vreme frumoasa precum si vntul puternic din Sud pe vreme rea, ploaie sau

ninsoare, arata ca timpul nu se schimba. Cnd vntul se opreste brusc si apare o acalmie urmeaza

furtuna.

Norii sunt semnele cele mai sigure pentru prevestirea vremii.

Cele 10 feluri de nori sunt descrise n continuare, iar altitudinea lor obisnuita din zona temperata (n zona

arctica aceiasi nori stau mai jos) este indicata ntre paranteze. Cu ct norii sunt mai sus, cu att vremea

va fi mai frumoasa.

- Norii cirocumulus (altitudine 5-8 km): au aspectul valurilor mici pe care le face nisipul batut de vnt.

Sunt semn de vreme buna: apar de obicei dupa o furtuna si se mprastie lasnd cerul senin.

- Norii altocumulus (1,5-6 km): mai grosi si mai mari dect cirocumulus, mai putin albi si cu umbre pe ei.

Sunt nori de vreme buna; apar dupa o furtuna.

- Norii cumulonimbus (1,5-10 km): nori josi, de furtuna. Negri, amenintatori, cu vrful latit ca o nicovala.

Aduc grindina, vnt puternic, tunete, fulgere. Deasupra lor apar nori cirus falsi, sub ei nori nimbostratus

falsi.

- Norii cumulus (max 2,5 km): se recunosc usor, sunt albi si pufosi. Daca sunt rari si distantati, urmeaza

vreme buna; daca sunt mari si au multe capete, pot produce deodata averse de ploaie. Daca apar

deasupra marii, pe un cer fara nori arata ca sub ei este pamnt.

-Norii cirus (5-9 km): nalti, ca smocurile de fum, constau din cristale de gheata care le dau o culoare

alba. Apar pe vreme buna.

- Norii cirostratus (5-9 km): formati din cristale de gheata, au aspect de vite albe. Produc un halou, ca un

inel luminos n jurul soarelui sau al lunii. Daca un cer plin cu nori cirus se nnegreste, iar norii devin

cirostratus, nseamna ca vine ploaia sau zapada.

- Norii altostratus (2,5-6 km): formeaza un voal gri deasupra soarelui sau lunii. Daca se apropie vremea

umeda, norii se nnegresc si se ngroasa, acoperind complet soarele sau luna pna ce ncepe ploaia.

- Norii nimbostratus (1,5-5 km): formeaza straturi joase si negre, care indica apropierea ploii sau zapezii

(pna n 4-5 ore) ce va cadea cteva ore.

- Norii stratocumulus (sub 2,5 km): au aspectul unei formatii joase, consistente, care nainteaza si

acopera ntregul cer- dar uneori au si zone subtiri prin care se zareste soarele. Pot produce ploi mici, dar

de obicei dupa-amiaza se mprastie si lasa cerul senin peste noapte.

- Norii stratus (sub 2,5 km): sunt cei mai coborti nori. Formeaza un strat uniform ca ceata din aer

sunt numiti si ceata muntilor. Desi nu sunt nori de ploaie, pot produce cte o stropeala. Cnd, peste

noapte, se formeaza nori grosi si dimineata acopera cerul de obicei se mprastie curnd si ziua va fi

frumoasa.

Prevederea vremii. Animalele sunt sensibile la schimbarea presiunii atmosferice de aceea pot fi folosite

la previziunea vremii pe termen scurt. Pasarile insectivore se ridica si vneaza la naltimi mai mari pe

vreme frumoasa, mai jos cnd se apropie furtuna. Intensificarea neobisnuita a activitatii rozatoarelor n

cursul zilei prevesteste vreme rea. Daca tntarii si mustele nteapa insistent, fara sa se fereasca, iar

animalele dau semne de nervozitate, se apropie furtuna.

si oamenii simt uneori schimbarea vremii. Persoanele cu parul ondulat constata ca la apropierea vremii

proaste sau umede parul li se zbrleste. Sau, reumatismul, bataturile, sciatica etc. se nrautatesc si dor la

apropierea vremii umede si proaste.

nrautatirea timpului mai este anuntata si de: aparitia si mentinerea unor cercuri concentrice (halou) n

jurul soarelui sau al lunii; aerul mai transparent, mai curat vizibilitatea mai buna; aparitia pe piscurile

izolate a unor nori densi, care se misca rapid pe verticala; soarele care rasare n ceata; vntul care bate

noaptea dinspre vale spre naltime (sau invers ziua); animalele salbatice care coboara (sa se

adaposteasca); cinii care parasesec turma si se apropie de stna; rndunelele si lastunii care zboara

razant cu solul; albinele se refugiaza ziua n stup sau ramn n stup dimineata; vacile se strng unele

lnga altele; pestii sar peste suprafata apei; broastele ies la mal si oracaie puternic.

mbunatatirea vremii mai este anuntata de: aparitia unui strat subtire de ceata deasupra crestelor

muntoase; aparitia cetii, seara pe vale; soarele care apune pe un cer albastru, senin si trandafiriu; lipsa

vntului (fumul se ridica vertical); nseninarea cerului; luna care straluceste viu pe cerul senin; racirea

aerului noaptea si aparitia picaturilor de roua; disparitia norilor naintea apusului; plecarea din musuroi a

furnicilor la treaba; tntarii care zboara n roiuri compacte; mustele zboara n roiuri mici care se

nvrtesc; soprlele ies sa se ncalzeasca; rndunelele, pescarusii si btlanii care zboara foarte sus.

Culoarea cerului arata gradul de umiditate atmosferica: verde aer foarte umed; galben umed; roz

uscat. Cerul roz nainte de rasarit prevesteste vreme frumoasa; galben-auriu: ziua va ramne frumoasa;

rosu-purpuriu dimineata n zori: se apropie furtuna; roz la apus sau rosu noaptea: vreme buna; galben-

pal: vine ploaia; rosu-murdar-violet, la apus sau la rasarit: vine furtuna; alburiu, putin ncetosat, plus

vnt slab si soare arzator: furtuna; fulgerul fara nori: vreme buna. Cerul gri dimineata prevesteste o zi

uscata, dar seara cerul gri arata ca ploaia vine curnd.

Daca fumul focului de tabara se ridica linistit, vertical, vremea va ramne buna. Daca nsa se zbate, si

schimba directia, flutura, sau e fortat n jos dupa ce s-a ridicat linistit pna la o anumita naltime vine

vremea proasta, furtuna sau ploaia.

Cnd se apropie ploaia sunetele se aud mai departe, iar mirosul vegetatiei se ntareste.

Cercul colorat, vizibil n jurul soarelui sau al lunii, se va mari daca vine vremea buna si se va restrnge

daca se apropie ploaia. Curcubeul dupa amiaza trziu arata si el ca vremea se mbunatateste

Autor Serban Derlogea Manual de Supravituire

Regula de 3 O regula care poate face diferenta dintre viata sau moarte in natura , este regula de 3 .

Azi voi incerca sa detaliez cat pot aceasta regula .

- 3 minute fara aer

Pana creierul sufera daune permanente sau pana mori. Prea multe nu-s de zis decat ca primele momente

in cazul unui accident, calamitate sunt cruciale si de ele depind extrem e multe.

In general , adrenalina si instinctul de supravietuire al fiecaruia va intra in actiune si vom fi la mila

instinctelor primare ale noastre fiecare in functie de cat de dezvoltate le are si de cat de mult doreste sa

traiasca.

- 3 ore expus elementelor. Hipotermia si hipertermia sunt ucigasul numarul unu in natura.

Hipertermia este clasica insolatie dusa la extrem . In fiecare an , din ce in ce mai des , pamantul se

confrunta cu valuri de caldura cauzate de incalzirea globala . Aceste valuri de caldura vor deveni din ce in

ce mai comune pe masura ce vom elibera din ce in ce mai mult co2 in atmosfera.

Relativ recent , in 1995 orasul american Chicago s-a confruntat cu un astfel de val , ramanand in urma sa

aproximativ 600 de morti si spitalele pline ochi .

In 2003 , in Paris un val de caldura a lasat in urma peste 15000 de morti si bineinteles spitalele full.

Acum problema se pune asa : daca in tari civilizate precum U.S.A. si Franta , in care nivelul de trai si

interesul autoritatilor pentru cetateni exista ( nu zic ca e mare , dar EXISTA ! ) , ce s-ar intampla in

Romania , unde nu avem nici nivel de trai , nici autoritati.

Veti spune ceva de genul : lasa ba ca eu am aer conditionat ! . Corect !Un ghid practic pentru

Antibiotice si utilizarea pentru supravietuire Dar reteaua electrica la care este legat nu a fost gandita

pentru el , de fapt a fost facuta in perioada comunista , de atunci nu s-a mai facut NIMIC la ea ( in sensul

imbunatatirii , ca de legat , s-au legat extrem de multi unii legal , altii mai putin legal).

In acea perioada in care s-a realizat aceasta retea , nimeni nu auzise de aer conditionat . Deci , asteptati-

va sa pice in momentul in care toti vor da drumul la aer conditionat Atat in orase , cat si intr-o situatie

de supravietuire , apa si in general hidratarea are cel mai important rol , cat si adapostirea intr-un loc

ferit de elemente. NU FACETI NICI UN FEL DE EFORT FIZIC pe calduri mari.

Lipsa apei va duce in mod sigur la o situatie extrema . Corpul uman este mai destept decat noi , adica el

stie , fara a fi invatat ca daca e ud , pierde caldura de cel putin 20 de ori mai repede , decat daca e uscat

.. si. transpira !

Daca nu este mentinut un nivel ridicat de hidratare, corpul inceteaza sa mai transpire , organismul

pastrand apa pentru organele vitale . Lipsa apei pe o perioada mai mare de timp ( si sa nu va ganditi la

zile , ci la ore sau minute ) duce la ratarea tintei impulsurilor electrice ale creierului astfel fiind afectata

judecata , mai apoi vin halucinatiile si in curand Moartea.

Hipotermia este practic atunci cand se moare de frig .Si aici nu ma refer la situatia cand ti-e putin rece si

zici : mor de frig ! , ma refer la situatia cand chiar o faci !

Organismul uman pierde caldura in 5 feluri : transpiratie, respiratie , conductie, convectie si radiatie.

1. TRANSPIRATIA: organismul , asa cum am mai zis , cauta sa elimine caldura acumulata in urma

depunerii de efort. Pentru a fi mai eficient , elimina apa prin piele . Aceasta apa are rolul de a usura

racirea prin evaporare a celui mai mare organ uman (pielea ) reducand totodata temperatura sangelui

care , la randul lui raceste organele vitale.

In supravietuire este o paradigma de toti stiuta : orice faci , dozeaza efortul asa incat sa nu transpiri!

Intr-un mediu rece , transpiratia poate fi fatala , mai ales intr-un caz de supravietuire ( accident de

exemplu , cand nu ai cum sa-ti selectezi echipamentul).

Este bine stiut faptul ca , in supravietuire , bumbacul este numit tesatura ucigasa , datorita faptului ca

odata udata , se usuca foarte greu.

2.RESPIRATIA: toti am invatat la scoala ca atunci cand expiri , dai afara aer cald , iar atunci cand inspiri

, primesti aer rece.

Acest schimb de caldura,este o pierdere din partea noastra intr-o situatie de supravietuire. De aceea au

luat nastere cagulele folosite in anotimpul rece .

Rolul lor in aceasta situatie , este de a pastra o parte din caldura expirata pentru a incalzi aerul inspirat.

3.CONDUCTIA: Denumire dat fenomenului de trecere a curentului electric i a celui de transmitere a

cldurii prin masa unui corp.

Cu totii ne-am asezat o data sau de mai multe ori cu fundul in zapada . Pe langa faptul ca ne-am udat,

am observat ca ni se raceste fundul!La fel se intampla si cu asfaltul fierbinte ne arde talpile sau cu ce il

atingem.

Pielea umana , avand rolul de regulator de caldura al organismului , este un foarte bun conductor.

De aceea se recomanda o izolatie intre noi si pamant ( sau zapada ) atunci cand cautam sa incropim un

adapost peste noapte.

Nu mai trebuie sa spun ca in combinatie cu apa . transferul de caldura se realizeaza de zeci de ori mai

rapid . Deci cautati sa puneti apa IN voi si nu PE voi ( totusi a nu se intelega ca o minima igiena nu e

necesara).

4.CONVECTIA: Transfer de cldur sau de curent electric care are loc ntr-un mediu lichid sau gazos,

prin deplasarea substanei respective.

Adica: vantul ne raceste ! In expeditiile lui spre centrul Australiei marele explorator John McDOuall Stuart

folosea recipienti de apa cu exteriorul din bumbac. Aceasta tesatura de bumbac , era udata odata ce

recipientul era umplut.

Apoi , fiind legat de cai la exteriorul bagajelor , intr-un loc unde vantul putea sa-l ajunga , pastra apa cat-

de-cat rece .

Aceasta tehnica a fost si inca este folosita de biciclisti si de cei care se deplaseaza in medii cu

temperatura ridicata.

Ce vreau sa spun cu asta : vantul , ca si apa grabeste racirea organismului .Cu totii stim ca iarna, daca

bate vantul ni se pare mai rece decat e de fapt. Tocmai datorita acestui fapt.

5.RADIATIA: Pamantul , ca orice corp , radiaza caldura primita . O piatra ce a stat la soare in timpul

zilei , noaptea va radia caldura. La fel si noi .

Este un fapt binecunoscut ca organismul uman pierde 2/3 ( doua treimi , sau peste 66% ) din caldura

prin cap. Iar capul pierde 2/3 din caldura prin nas ( mai exact suprafata acoperita cu piele a nasului, nu

prin nari).

Poate ati vazut documentare cu alpinisti si ati observat ochelarii aia cu o protectie peste nas.Si daca stai

logic si gandesti , ce parte a fetei se arde cel mai repede cand faci plaja ?

Nasul.Eu imi explic doar prin faptul ca la acel nivel transferul de caldura e cel mai mare.

- 3 zile fara apa.

Dintre toate substantele ce intra in organism , apa este cea mai importanta.

Corpul uman este format in proportie de 65-70% din apa.La nivel celular , cu ajutorul apei au loc reactiile

chimice ce sustin metabolismul uman.

Tot cu ajutorul apei , organismul elimina saruri si acizi toxici rezultati in urma proceselor chimice si tot

apa ajuta la reglarea temperaturii organismului.

Astfel datorita pierderii apei din corp ( transpiratie, urina , fecale) suntem nevoiti sa consumam intr-o zi

normala , fara temperaturi extreme si efort deosebit, aproximativ 2,5 litri.

Aceasta apa este inlocuita atat direct ( prin lichide ) cat si indirect prin alimentele consumate.

Cand stam acum si ne gandim la o situatie de supravietuire , ne e groaza cel mai tare ca o sa murim de

foame . Lucru perfect fals. Fara apa , nu mai apuci sa mori de foame. Adica vei muri de sete de vreo 9-10

ori pana sa mori de foame.

- 3 saptamani fara mancare.

Cum am mai spus ( si daca nu am mai spus , o sa repet ULTIMA GRIJA pe care trebuie sa ne-o facem

este cea pentru mancare.

Organismul poate rezista ( cu greu ce e drept ) 3 saptamani fara mancare .Pana sa mori , organismul se

va autodevora (stiu ca suna sadic ), adica pentru a obtine energia necesara vietii , in corp trebuie sa aiba

loc arderi care elibereaza energie.

In lipsa combustibilului , organismul va apela la rezerve , adica la tesutul adipos ( colaceii de grasime)

pentru ca in ultima instanta sa consume muschii pentru a hrani organele vitale.

Un lucru putin stiut este o alta paradigma a bushcraft-ului si anume : DACA NU AI APA , NU MANCA !!!

Pentru a face digestia organismul are nevoie de apa .Daca aceasta lipseste si mancati fara sa beti apa ,

veti muri mai repede de sete.

Dupa cum am vazut , organismul are mijloace de aparare destul de avansate in fata intemperiilor , dar

toate astea vin cu un cost.In cazuri extreme , el va face alegerile pentru noi , chiar daca nu ne plac:

-In cazut hipotermiei , organismul va retrage sangele din extremitati, in incercarea de a incalzi si asigura

functionarea organelor vitale.

Astfel , daca nu mai sunt incalzite extremitatile , apa din sange va ingheta , vasele de sange se vor

sparge ( apa e singura substanta dupa cate stiu eu care isi mareste volumul cand ingheata) si asa ia

nastere cangrena.

-In cazul sederii prelungite in apa ( cu picioarele ude) , organismul va devia celulele albe si anticorpii spre

zonele de interes : organele vitale. Astfel , multa lume s-a uitat neputincioasa la picoare cum putrezesc

de vii , pentru ca nu au putut sau nu s-au gandit sa se descalte regulat si sa-si usuce atat sosetele ,

bocancii cat si picioarele.

-In cazul hipertermiei, corpul uman va inchide glandele sudoripare ( prin care transpiram) folosind apa

tot pentru organele vitale , lasand expusa pielea unor arsuri grave.

Asadar, in bushcraft cat si in supravietuire , intervine o noua problema : de ce te ocupi in primul rand ?

PRIORITILE

Intr-o situaie de criz, stabilirea ordinii de prioriti i, corespunztor, a urgenelor de intervenie, este

primul pas al luptei pentru supravieuire. Totdeauna problemele trebuie evideniate, ierarhizate,

ordonate. Ele nu pot fi rezolvate toate deodat. Cine ncearc s trag cu puca ascultnd muzic, nu va

nimeri nici inta i nici nu se va bucura de muzic.

Pentru supravieuire sunt necesare cateva condiii sau necesiti de baz: aer, ap, hran, foc,adpost.

Oprirea funcionrii organismului uman (moartea) poate fi cauzat de: deteriorarea strii de sntate

(rni, oc, hemoragie, stop respirator, strivire, boal grav etc); lipsa apei, a hranei; frigul,cldura

excesiv.

Cel mai urgent este primul ajutor medical (oprete sangerarea, f respiraia artificial, trateaz ocul

intr-un cuvant, stabilizeaz problemele acute, ca s te poi ocupa apoi de ansamblul situaiei.

Lipsa aerului (oxigenului) i a respiraiei este pericolul cel mai grav. Fie c are aer, dar nu mai poate

respira (inecare, strivire, stop respirator etc), fie c aerul lipsete sau e irespirabil (incendiu, fum, gaze,

scufundare in ap .a.m.d.) omul moare dup cateva minute. De obicei exist aer din belug, ceea ce a i

nscut zicala c cele mai valoaroase lucruri le cptm gratis.

Apa este totdeauna esenial. Importana celorlalte necesiti vitale depinde de locul in care te afli.

Temperatura corpului trebuie pstrat la, sau in jur de, +37C. Dac e prea frig (hipotermie) sau prea

cald (hipertermie), mori.

Pstreaz-i energia.

Nu o risipi (cum faci acas) mai intai acionand i dup aceea gandind i regretand. Dac e prea frig,

f un foc (adpostete-te, f o tabr

Dac i-e foame, procur i prepar hrana. Apoi, reacioneaz corespunztor situaiei: dac eti prea

singur (dac ceilali sunt prea muli ( Din pustietate revino intre oameni: pe jos, pe ap, prin ap, peste

munte etc.

Sau rezist imprejurrilor potrivnice: de exemplu, incendiu calamiti naturale

S-a constatat c doar 20% dintre aciunile pentru rezolvarea oricrei sarcini produc 80% din rezultate!

Raional este deci s stabilim cat mai repede care sunt problemele prioritare i cele mai eficiente aciuni,

ca s ne concentrm forele i resursele asupra lor deci nu asupra celorlalte, mult mai ineficiente.

O alt constatare sau criteriu interesant pentru stabilirea prioritii unor aciuni este c treaba care pare

cea mai neplcut este de fapt cea mai urgent. Aa c n-o mai amana, nu cuta scuze

pentru inactivitate, ci treci la fapte.

Capacitatea de a sesiza adevratele probleme sau prioriti lipsete ins din educaia noastr.

De obicei pierdem timpul cu fleacuri, iar marile necazuri sau oportuniti le observm numai cand e prea

tarziu i pltim mai mult.

Iat o mostr de comportare fr a gndi n perspectiv: un avion de pasageri are o avarie i cade n

jungl. Din accident se salveaz doar un american, un rus i un romn. Orbecind ei prin slbticie, sunt

surprini i, cu toat mpotrivirea lor, capturai de nite canibali. Ajuni n faa cazanului n care urmau s

fie fieri, cei trei ntreab dac nu exist vreo cale de a scpa cu via. Ba exist chiar trei mijloace, le

rspunse eful canibalilor, pentru c ne-am mai modernizat i noi: ori gtii o rscumprare de 1OO

dolari, ori acceptai s primii 1OO de lovituri de bt la tlpi, ori acceptai s mncai un lighean plin cu

excremente. Americanul scoate iute bancnota de 1OO dolari, o d i scap. Rusul zice: eu n-am bani, dar

am fost clit de istorie i rezist la greuti; btei-m la tlpi. Suport el cu stoicism cele 1OO de lovituri

i fu eliberat. Romnul le explic: eu sunt srac, n-am bani; nu rezist nici la btaie, c sunt mai poet; s

ncerc cu ligheanul. Se apuc el i ncepe s nghit cu noduri murdria. Dup ce l golete pe jumtate,

se oprete i le zice canibalilor care se uitau la el cu scrb: mi s-a fcut grea, nu mai pot s termin;

vreau s ncerc loviturile la tlpi.

Slbaticii, amabili, fur de acord i ncepur s-l croiasc cu ciomagul Romnul zbiera de durere ca din

gura de arpe, dar strngea din dini gndindu-se la cazanul care atepta.

Rabd el ce rabd vreo 5O de lovituri, apoi le declar canibalilor: nu mai pot rezista la restul btii. M-am

rzgndit; de fapt, aveam 100 dolari i acum vi-i dau.

Iat c a scpat i el pan la urm dar cum?

Nimica nu e gratuit pe lumea asta, dar se pot gsi metode pentru reducerea preului pltit. Le gseti

dac te gandeti, dac te strduieti! Degeaba ne tot rugm: d-i Doamne romnului (de la nceput)

mintea cea de la urm! Cine nu casc ochii va csca punga. Dar nu-i suficient doar s vrei, trebuie s i

poi. Iar pentru a putea, trebuie s te pregteti. Fr o pregtire din timp pentru a gandi dibaci, o s

rmai un venic surprins: mereu vei reaciona (in loc s acionezi) i vei tot plti, pltiPoate chiar cu

viaa.

Intr-o situaie de criz, nu uita c singura ta sarcin e s scapi, nu s faci vitejii, sau pe grozavul. Englezii

zic: cine lupt curajos, dar fuge cnd nu mai poate rzbi, scap cu via i poate s mai lupte i alt dat.

O fi ea fuga ruinoas, dar e sntoas. Ins cand fugi, nu alerga pan la captul lumii, ci doar atat cat

e nevoie; apoi uit-te de departe la problem, s vezi ce-ai putea catigadin ea

Supravieuirea in natur (survival) este, in general, o activitate de scurt durat i trebuie s fie

incununat repede de succes: salvare, revenire intr-o localitate -altfel devine un fel de aventur.

Nu mi-am dorit niciodata ca una dintre cele mai pregnante amintiri pe care le am sa fie aceea a

unei fiare ucigase care ma alearga furios prin padure pentru a ma prinde si, foarte probabil, a

ma omori. Pe de alta parte, daca este sa-i dau crezare lui Freud, asta este un lucru bun. De

obicei, oamenii au tendinta de a-si ascunde sub presul mintii chestiile care nu le convin,

izoland undeva in subconstient amintirile neplacute, de unde, in timp, acestea rabufnesc sub

alte forme depresii, manii, boli psiho etc.

S-a intamplat in urma cu 8 ani de zile. Aveam 21 de ani, era 1 mai, era o dupa amiaza superba, cu mult

soare si cer senin, tocmai sosisem cu prietena mea de atunci la Sinaia. Intrucat ne luasem o minivacanta

si eram pusi pe fapte mari, dupa ce am mancat la pranz, am hotarat sa facem o mica plimbare pentru a

ne pune muschii in miscare si a fi in forma in zilele urmatoare, cand urma sa atacam Piatra Arsa,

Crucea, Jepii Mici etc. Am pornit de la Palatul Peles spre Stana Regala. As jigni montaniarzii daca as numi

acest drum un traseu. In fapt, este o poteca pietruita, cu bari de sustinere, de fier, vopsite verde, fosta

promenada a Familiei Regale, inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial. Pe acest vechi drum, care curge

in serpentine prin padure, te intalnesti foarte des cu grupuri de copii, cu batrani, cu tineri care coboara de

la cota 2.000. De altfel, chiar in acea dupa amiaza ne-am intalnit cu 3 sau 4 grupuri de scolari si

prescolari si cu numerosi alti oameni.

Daca mergi in pas vioi, nu ai cum sa faci mai mult de 30 de minute, cel mult 45 pana la Stana Regala. Nu

am facut un tur de forta, ne-am mai oprit, am mai facut poze, am cules flori Pe la 4 fara ceva dupa

amiaza, mai aveam foarte putin si ajungeam la Stana, deja se vedea luminisul de sus, unde se termina

muntele si padurea si incepea imensa poiana. La un momentdat prietena mea a ramas inmarmurita, cu

privirea fixa, undeva sus, inspre luminis. Eu nu am inteles ce se intampla, continuam sa vorbesc, apoi am

cercetat padurea si am vazut. Privind ghemul de blana, care se itea undeva sus de tot, chiar unde inceta

negura padurii, primul lucru care mi-a venit in cap a fost ceva de genul: Wooow! Ce caine mare!. Apoi,

animalul, care atunci cand l-am zarit urca muntele, fiind pozitionat complet cu spatele fata de noi, si-a

intors incet capul si ne-a privit. Era un urs.

In primele momente, eu unul mi-am pastrat sangele rece si nu m-am panicat deloc. Stiam ca in padurile

din Romania sunt ursi, insa le asociam prezenta cu muntii izolati, cu padurile prin care omul nu are ce

cauta, in niciun caz NU la Sinaia, NU pe un drum arhiplin de grupuri de copii si tineri. Fusesem la Sinaia

de zeci de ori si aproape de fiecare data facusem acest drum si traseele montane de acolo nu auzisem

pe nimeni, niciodata vorbind despre intalnirea cu ursul. In vreme ce priveam acel urs, i-am spus prietenei

mele sa stam calmi, nemiscati. Eram totusi la o distanta considerabila de urs, daca nu ne miscam, nici nu

avea cum sa ne observe, dupa o vreme, el isi va vedea de drumul lui si noi de al nostru, ii ziceam eu ei,

in soapta. Happy end! Numai ca nu a fost asa.

La inceput, ursul a inceput sa coboare lent. Mormaia puternic si din cand in cand urla din toti rarunchii.

Am ramas in continuare nemiscati. Apoi, animalul a intalnit poteca serpuita. A inceput sa mearga din ce

in ce mai repede. Ne tineam de mana si nu am facut niciun gest. Apoi sa alerge. Il vedeam foarte clar

cum alearga dintr-o parte in alta a drumului, coborand in viteza serpentinele, aproape impiedicandu-

se, din pricina greutatii, cand lua curbele drumului. Era un mascul mare, in floarea varstei. In momentul

in care mai erau aproximativ 10-15 metri care ne desparteau de urs, s-a dus naibii si ultimul strop de

calm pe care-l mai aveam si am rupt-o amandoi la fuga. Pe masura ce fugeam, nelinistea a fost inlocuita

de frica, apoi de groaza. Nu stiu daca ati vazut vreunul din filmele din seria Alien, insa in acele momente

ma simteam fix precum unul dintre acele personaje patetice dupa care alearga monstrul xenomorph

(aproape) invincibil.

La aproximativ un minut dupa ce a inceput urmarirea, am luat un oarecare avans, sa zic de 20-25 de

metri si, in vreme de fugeam, am dat nas in nas cu un cuplu, de 30-35 de ani, sot si sotie. Am urlat la ei:

Fugiti, vine ursul! Ea i-a zis barbatului ei pe un ton de repros Ti-am zis eu ca am auzit mormaituri?!.

El a bombanit ceva. Nu intelegeam cum naiba pot sa se certe si sa stea acolo, pe loc, in vreme ce ursul

venea inspre noi. Pentru ca nu se miscau, am mai urlat de cateva ori Fugiti, fugiti! si ne-am pus, in

sfarsit, toti patru in miscare. Am pierdut cateva momente pretioase in tot acest timp; uitandu-ma peste

umar, am vazut din nou dihania cum alearga si se apropie din ce in ce mai mult.

La nici 10 secunde dupa aceea, s-a intamplat ceva imprevizibil. Probabil, un accident. Inconstienta.

Nepasare. Nu stiu cum sa o numesc. In vreme ce alerga, barbatul, care era pozitionat primul si in fata

femeii, deja ingrozit si disperat de apropierea ursului, a dat din maini haotic, pentru a-si spori ritmul si

si-a lovit nevasta. A lovit-o rau. Aceasta s-a dezechilibrat, s-a impiedicat si s-a prabusit pe burta, cat era

de lunga, pe poteca. S-a julit si i-a dat sangele. Omul nici macar nu s-a oprit sa vada ce s-a intamplat cu

sotia lui. Din cate imi aduc aminte, nici nu s-a uitat inapoi, nici nu a strigat-o. A continuat sa alerge

disperat si a disparut in padure. De atunci, nu l-am mai vazut niciodata, dar nu de putine ori,

rememorand patania, mi-am dorit sa-l fi prins acel urs.

In ciuda faptului eram ingrozit si simteam ca mor de frica, m-am oprit si eu si prietena mea si am ajutat-

o pe femeia aceea sa se ridice, apoi mai mult am traso dupa noi si am reinceput sa fugim. Simteam si

auzeam ca acum dihania trebuie sa fie foarte aproape si in cele din urma am tras cu coada ochiului, in

spate. Ursul era la mai putin de jumatate de metru de mine. Mi-am scos fulgerator rucsacul (in care

aveam o sticla de apa plata, biscuiti si gecile de ploaie), am incetinit si i-am dat de doua ori, cat am putut

de tare cu el in cap. Ursul a urlat, s-a oprit, a muscat ghiozdanul si a inceput sa-l scuture violent, precum

fac uneori cainii cu jucariile. Am castigat in tot acest timp cativa metri, insa ursul negasind nimic

interesant in rucsac, l-a aruncat si si-a continuat urmarirea. Iar atunci s-a produs brusc si capatul cursei.

Pana atunci, jivina alergase dupa noi numai pe poteca. In acel moment, cum era drumul in serpentine,

noi eram in apropierea unei curbe, iar el chiar la curba de deasupra noastra. A taiat brusc poteca si ne-a

aparut drept in fata, la un metru, cel mult doi de noi. Toti trei am ramas stana de piatra. Nu am scos

absolut niciun sunet, nu am facut niciun gest, nici cea mai mica miscare. Asteptam pur si simplu sa vad

ce face animalul, ingrozit, dar poate resemnat. Deja alergasem foarte repede si foarte mult, din cauza

panicii respirasem aiurea pe gura, odata ce-mi iesisem din ritmul alergarii nu mai eram in stare sa fac

vreun pas. Ursul ne-a privit si a mormait usor. S-a dat in spate. S-a ridicat pe picioarele din spate si cu

ghiarele din fata a zgariat un copac. Apoi, precum Baloo din Cartea Junglei, s-a intors si a inceput sa se

frece de copac, sa-si scarpine spatele de el. Era simpatic si caraghios, in alte circumstante poate mi-ar fi

venit sa rad. De fapt, asistam la performarea unui instinct foarte bine dezvoltat la ursi. Era un Alfa. Isi

marca teritoriul si ne arata ca noi suntem pe teritoriul lui. Dupa ce a terminat cu scarpinatul, a inceput sa

molfaie niste frunze de pe jos. Din cand in cand ne privea. La un momentdat, la fel ca un catel, s-a pus

pe spate si s-a asezat cu burta in sus.

Am inteles atunci ca, pur si simplu, pentru el urmarirea se incheiase. Daca la inceput era extrem de furios

si foarte probabil ne-ar fi ranit sau omorat, am inteles ca acum se calmase si ca nu ne vrea (neaparat)

raul. Trecusera 10 minute, poate un sfert de ora in care il priviseram impietriti cum se joaca la nici trei

pasi de noi. Si cu toate acestea eram vii si nevatamati. Animalul nu mai era agresiv.

Mi-am dat seama ca imi tin prietena de o mana, iar de cealalta o tin pe acea femeie necunoscuta, al carei

nume l-am uitat (si careia probabil i-am salvat viata, imi spun prietenii, atunci cand le povestesc

intamplare. Atunci, nu m-am gandit la asta). Le-am zis in soapta: Hai sa mergem! si am facut un

pas. Apoi inca unul. Si inca unul. Am vazut ca ursul nu se ia dupa noi si am mai facut cativa pasi,

privindu-l. Si am mai mers un pic, si inca cativa pasi. In padure era liniste, fiecare secunda era parca fara

de sfarsit. Si inca cativa pasi, iar atunci cand a iesit din raza noastra vizuala, toata groaza ne-a revenit si

am rupt-o din nou la fuga. Insa, nu ne mai urmarea nimeni. Ne-am intalnit cu un grup mare, de 10

oameni, care coborau si aveau 2 caini lupi cu ei. Cainii au inceput sa latre, iar ursul sa mormaie. Am fugit

cu totii pana la Stana Regala. Ne-am tras sufletul o vreme tin minte ca atunci cand am ajuns in poiana,

m-am prabusit efectiv pe iarba, simteam ca-mi arde pieptul, ca ma sufoc, ca indiferent cat de tare as

respira, nu am suficient aer si nu m-am putut misca cateva minute bune. Ne-am strans toti care eram la

Stana, insa nimeni nu s-a gandit sa mai coboare spre Peles. Am luat-o spre cota 1400, iar de acolo am

coborat in Sinaia. Am glumit, am ras. Ce misto e sa fii in viata! Am ajuns jos. De data aceasta, Happy

End!

In 2001, cand s-au intamplat toate astea, evenimentul in sine a fost pur si simplu un accident. Nimeni nu

stia cum dracu a ajuns ursul acela acolo. Nimeni nu mai auzise ca la Sinaia pe acel drum batatorit de

turisti sa atace ursul. Anii au trecut, iar povestile despre ursi au prins amploare. Atacurile s-au sporit, au

inceput sa apara din ce in ce mai multi raniti. Cateodata si morti. Anul trecut, drumul de la Sinaia la Cota

1400 da, nenorocirea aia de drum suprapopulat, plin cu masini si pantofari care vin la gratare nu

mai era considerat drept sigur, daca vroiai sa-l faci pe jos. De asemenea, dupa lasarea serii, daca vroiai

sa te plimbi de unul singur, pe jos, pe la Palatul Peles si Furnica, insemna ca esti inconstient si cauti

necazul cu lumanarea.

Weekendul care tocmai a trecut am fost la Busteni cu niste prieteni care ne-au invitat sambata seara la

alti tovarasi deai lor care au o pensiune acolo. Am stat de vorba si, printre altele, ne-au prezenta jovial

locatia si orele aproximative de plimbare ale fiecarui urs gunoier care vine seara de seara prin oras.

Sunte peste 15 si 2 dintre ei nu au nicio jena sa apara nici in buricul targului, la Primarie. Usa de la

intrarea pensiunii lor, Green Eden, era bruscata si geamul crapat. Saptamana trecuta un grup de turisti a

fost surprins pe alee, in cursul noptii, de un urs si oamenii au sarit gardul pentru a se adaposti. Ursul s-a

luat dupa ei si in momentul in care a sarit si el, au trebuit sa sparga usa pentru a scapa.

M-am plimbat pana la Cascada Urlatoare si am vazut cel putin 5 indicatoare mari pe care scria cu litere

deo schioapa ATENTIE URSI. In urma cu 3 ani, cand facusem ultima oara acest drum, nu exista nicio

astfel de atentionare. Am mai stat de vorba cu alti oameni care traiesc in Busteni. Mi-au zis ca ursii s-au

inmultit peste masura, ca ataca inclusiv la Babele si la Sfinx, pe platoul alpin, si mi-au facut inventarul

ultimelor ispravi. Din fericire, nici una nu s-a soldat cu victime, prin urmare vestile nu au ajuns in presa

senzationalista din Capitala. Insa, conform spuselor oamenilor, in ultimele doua luni, in fiecare

saptamana, la Busteni a fost un atac. Unii au scapat ca mine, doar cu frica, altii doar cu cate o zgarietura

sau o muscatura nesemnificativa pentru tabloidele si televiziunile avide de zoaie si socant. Pentru ca

nu aveam toata ziua la dispozitie si trebuia seara sa ne intoarcem in Bucuresti, am urcat cu telecabina

pana la Babele. Ne-am dus pana la Cruce, apoi vroiam sa coboram pe Jepii Mari. Am vorbit cu cativa

oameni de acolo. Ne-au spus ca in padure colcaie de ursi, ca trebuie sa mergem in grup, sa facem

permanent zgomot, sa nu ne departam prea tare unul de altul si sa fim vigilenti. Ceea ce, daca mergeti la

munte, va recomand si voua.

Viata are prioritate

In editia de weekend a Evenimentului Zilei a aparut un articol care trage un semnal foarte puternic de

alarma privind inmultirea peste masura a populatiei de ursi din Romania. Sintetizat la sange, textul

expune doua realitati cu adevarat ingrijoratoare:

- in momentul de fata, in Romania se inregistreaza un numar de ursi (aprox. 10.000) de peste

doua ori mai mare decat cel optim pentru teritoriul tarii noaste (4.000).

- autoritatile nu fac nimic in privinta asta. Nothing new, care-va-sa-zica.

OK, avem cea mai mare populatie de ursi din Europa. Judecand rece si cinic, chestia asta nu ne ajuta la

absolut nimic. Decat, poate, la un strop de mandrie nationala. Romania, tara ursilor. Halal! Nu sunt

expert, e posibil sa ma insel, insa intuiesc ca daca bestiarul muntilor ar cuprinde de exemplu o mie de

ursi, in loc de cati sunt acum, ecosistemul nu ar avea cu nimic de suferit. Exista numeroase tari in Europa

in care de peste o suta de ani nu mai exista niciun urs in libertate: Elvetia, Germania, Suedia etc. Chiar

nu-mi aduc aminte sa fi citit vreun studiu, vreo stire, ceva despre un posibil dezastru pe care disparitia

blanosilor din paduri l-a provocat asupra biotopului din tarile cu pricina

Stiu ca imi pun in cap o multime de inflacarati ai protectiei animalelor, insa in momentul in care oamenii

sunt atacati si mor din cauza unor animale solutia este una singura:suprapopulatia trebuie

eliminata. Cumva. Excesul de ursi ar putea fi vandut si sunt convins ca s-ar gasi cumparatori, iar

afacerea ar fi (extrem de) profitabila. Exista si cealalta solutie sangeroasa, dar la fel de eficienta

vanatul sportiv. Pasul urmator este amenajarea de rezervatii si parcuri naturale, spatii protejate in care

ursii sa fie monitorizati si ingrijiti, dar si ingraditi.

Daca demersul celor care se lupta pentru drepturile animalelor ar fi sincer, s-ar gasi suficiente fonduri

pentru asa ceva. Marea tragedie este ca, la fel precum in cazul cainilor vagabonzi, in momentul in care

trebuie sa faca efectiv ceva (sa doneze niste bani, sa munceasca voluntar etc.) pentru cauza pe care (zic

ca) o sustin, larga majoritate a guralivilor care se bat cu pumnii in piept se evapora ca prin farmec si

raman o mana de oameni activistii si putinii finantatori ai ONG-urilor de profil pentru care astfel de

probleme sunt pur si simplu imposibil de rezolvat cu adevarat, in lipsa unei sustineri populare. Si, astfel,

ne intoarcem de unde am plecat. Oamenii sunt atacati, ursii se inmultesc, nimeni nu face nimic. O

situatie ridicola si groteasca

Este, cu siguranta, arta care a asigurat o continuitate speciei umane inca de la inceputurile ei, arta care a

facut diferenta intre viata si disparitie si arta care ne-a diferentiat de restul speciilor. De ce? Pentru ca, in

primul rand, asa cum spunea si celebrul prezentator Bear Grylls, inteligenta este principala arma a unui

om aflat in lupta cu stihiile naturii. Fie ca este vorba despre tinuturile inghetate ale nordului, de junglele

ecuatoriale, de deserturile australiene, africane sau sud-americane ori de junglele urbane din secolul XXI,

nimic nu poate sta in fata unui adevarat supravietuitor. Iar daca vrei sa afli secretele celor mai buni,

urmareste cele mai noi si mai incitante documentare Discovery Channel. Doar acolo ii vei gasi pe Bear

Grylls, Ray Mears, Ross Kemp, Donal MacIntyre sau, mai nou, Cody Lundin si Dave Canterbury

In luna noiembrie, Discovery Channel difuzeaza doua noi emisiuni din seria programelor cu teme de

supravietuire Supravietuire in doi si Singur in salbaticie. Protagonistii noilor seriale, Dave Canterbury si

Cody Lundin (Supravietuire in doi) si Ed Wardle (Singur in salbaticie), va arata cum ati putea ramane in

viata in mijlocul salbaticiei, folosind cunostinte despre natura si tehnici transmise din generatie in

generatie. Cei trei isi forteaza limitele, incercand sa supravietuiasca in conditii dificile, neavand hrana,

adapost sau mijloace de aparare. In acest articol, va invitam sa-i cunoasteti pe noii experti in

supravietuire Discovery Channel si sa aflati detalii picante despre biografia celor pe care deja ii indragiti.

Dave Canterbury

Are peste 20 de ani de experienta in armata americana, acolo unde s-a inrolat inca de la varsta de 17 ani

si unde a activat in randul fortelor speciale SRT ca lunetist si instructor in tehnici de lupta corp la corp.

Dupa ce s-a retras din armata, Dave a lucrat la o ferma de reptile din Florida, apoi ca pescar comercial si

scanfandru in mlastinile din Parcul National Everglades.

Expert in tehnici de lupta corp la corp si in arta supravietuirii, Dave Canterbury s-a folosit de toate

cunostintele sale pentru a trece la o noua etapa din viata sa, aceea de a preda tehnicile de supravietuire

la Pathfinder Training School din Ohio. Tot el este si autorul unui ghid de supravietuire The Pathfinder

System: A Common Mans Survival Guide si a peste 300 de clipuri in care prezinta tehnici esentiale

pentru a rezista in mijlocul celor mai dificile situatii.

Cody Lundin

Biolog si instructor de tehnici de supravietuire cu peste 20 de ani de experienta, Lundin a probat pe

propria piele eficienta tuturor tehnicilor pe care le preda. A locuit intr-un adapost improvizat din crengi, in

mijlocul salbaticiei canadiene, pentru doi ani, dormind pe un pat din ace de pin si hranindu-se doar cu

ceea ce ii oferea natura. A experimentat viata in desert si pe cei mai duri munti ai lumii, iesind teafar din

fiecare incercare. In prezent, Cody preda tehnicile de supravietuire la Insitutul Ecosa si la Colegiul

Yavapai.

Dave Canterbury

Are peste 20 de ani de experienta in armata americana, acolo unde s-a inrolat inca de la varsta de 17 ani

si unde a activat in randul fortelor speciale SRT ca lunetist si instructor in tehnici de lupta corp la corp.

Dupa ce s-a retras din armata, Dave a lucrat la o ferma de reptile din Florida, apoi ca pescar comercial si

scanfandru in mlastinile din Parcul National Everglades.

Expert in tehnici de lupta corp la corp si in arta supravietuirii, Dave Canterbury s-a folosit de toate

cunostintele sale pentru a trece la o noua etapa din viata sa, aceea de a preda tehnicile de supravietuire

la Pathfinder Training School din Ohio. Tot el este si autorul unui ghid de supravietuire The Pathfinder

System: A Common Mans Survival Guide si a peste 300 de clipuri in care prezinta tehnici esentiale

pentru a rezista in mijlocul celor mai dificile situatii.

Cody Lundin

Biolog si instructor de tehnici de supravietuire cu peste 20 de ani de experienta, Lundin a probat pe

propria piele eficienta tuturor tehnicilor pe care le preda. A locuit intr-un adapost improvizat din crengi, in

mijlocul salbaticiei canadiene, pentru doi ani, dormind pe un pat din ace de pin si hranindu-se doar cu

ceea ce ii oferea natura. A experimentat viata in desert si pe cei mai duri munti ai lumii, iesind teafar din

fiecare incercare. In prezent, Cody preda tehnicile de supravietuire la Insitutul Ecosa si la Colegiul

Yavapai.

Acelasi Cody Lundin este si autorul celor mai vandute doua carti despre supravietuire: 98.6 Degrees: The

Art of Keeping Your Ass Alive si When All Hell Breaks Loose: Stuff You Need to Survive When Disaster

Strikes. Iar ca sa va convingeti ca este vorba de un adevarat profesionist, trebuie spus ca Lundin traieste

in desertul din nordul Arizonei, intr-un adapost proiectat de el insusi, acolo unde isi asigura cele necesare

vietii de zi cu zi doar din ceea ce ii ofera desertul. In plus, Cody Lundin merge descult de peste 20 de ani,

ca parte a propriei sale filozofii de viata, exceptie facand iarna, atunci cand paseste prin zapada incaltat

in sosete de lana.

Ed Wardle

Un temerar cameraman scotian, Wardle este ultimul expert in arta supravietuirii din seria emisiunilor care

ruleaza pe Discovery Channel. Ed a urcat pe Everest in anii 2007 si 2009, iar in anul 2008 a intreprins o

calatorie la Polul Nord, filmand de fiecare data experientele pe care le-a avut in timpul expeditiilor sale.

Ultima sa aventura a fost reprezentata de viata in padurile salbatice din Yukon, acolo unde scotianul a

supravietuit, de unul singur, dormind intr-un adapost improvizat, direct pe pamant si hranindu-se doar cu

ceea ce putea prinde legal. Singura sa legatura cu lumea erau postarile pe care le facea zilnic pe Twitter.

La finalul expeditiei, Ed Wardle slabise 13 kilograme iar bataile inimii i se redusesera la mai putin de 30

pe minut.

Les Stroud

Inarmat doar cu un cutit, o armonica si mai multe camere de filmat, Les Stroud a dovedit ca niciun om nu

poate fi infrant de natura atata vreme cat exista in el dorinta de a trai. Show-urile pe care le-a produs,

chiar daca nu sunt cele mai spectaculoase, sunt, cu siguranta, cele mai dure din punct de vedere al

realizarii. In seria Survivorman, cea mai de succes dintre cele realizate de puternicul canadian, Les este

nevoit sa se descurce singur, fara asistenta, si fara sa aiba in preajma macar un cameraman.

De aceea, incercarile prin care trebuie sa treaca in cele mai dure conditii sunt de cel putin cu doua mai

grele decat ar fi fost in mod normal. Si asta nu e tot. Les Stroud pare un om al carui destin a fost acela

de a se descurca in salbaticie. Imediat dupa nunta pe care a avut-o in 1994, Les a petrecut o inedita

luna de miere, mai precis un an intreg in regiunea Wabakimi, una dintre cele mai izolate, mai dure si

mai salbatice zone ale Canadei, alaturi de sotia sa.

Cei doi au realizat atunci un documentar despre modul in care au reusit sa supravietuiasca, pornind de la

0, si cu ajutorul a doar cateva unelte moderne (mai precis un ferastrau si un topor) in tinuturile inghetate

din nordul continentului american. Documentarul Snowshoes and Solitude a castigat ulterior numeroase

premii internationale si a fost numit una dintre cele mai mari aventuri ale tuturor timpurilor.

Expert in arta supravieturii, Stroud a realizat mai multe emisiuni de profil atat pentru Discovery Channel,

cat si pentru televiziunile canadiene, cele mai cunoscute fiind Survive This, Beyond Survival with Les

Stroud si Surviving Urban Disasters. Pe langa toate acestea, asa cum a aratat-o si in seria Survivorman,

Les este un talentat cantaret la armonica, el inregistrand mai multe albume cu care a si castigat premiile

Best Acoustic/Folk Act, Best Blues Act si Best Overall la Festivalul Muzicii Nordice din New Liskeard,

Ontario.

Ray Mears

In ultimul deceniu, numele lui Ray Mears, Raymond Paul Ray Mears pe numele sau adevarat, a ajuns sa

fie recunoscut in toata lumea drept o autoritate in domeniul vietii in salbaticie si a tehnicilor de

supravietuire. El a devenit un nume de referinta si datorita seriilor sale de televiziune, printre care

Tracks, World of Survival, The Essential Guide to Rocks, Extreme Survival (Lectii de supravietuire), Trips

Money Cant Buy with Ewan McGregor, The Real Heroes of Telemark, Bushcraft Survival, si, de curand,

Wild Food.

Pentru unii este evident, dar pentru altii e o surpriza, sa descopere ca Ray si-a petrecut viata invatand

aceste tehnici, astfel incat a devenit cu adevarat un maestru al vietii in salbaticie. Ray a crescut in sudul

Angliei, in North Downs, unde a descoperit o regiune rurala plina de specii salbatice. Invatand sa traiasca

in perfecta armonie cu mediul inconjurator, el a ajuns sa urmareasca vulpi prin padure, fara sa isi dea

seama ca astfel incepea o lunga calatorie, care avea sa se transforme in telul suprem al vietii lui.

Bear Grylls

Bear Grylls, prezentatorul programului Tehnici de supravietuire urbana, autor si aventurier experimentat,

si-a inceput viata de explorator inca de la o varsta frageda. A crescut pe Insula Wight si, copil fiind, urca

adesea pe munte impreuna cu tatal sau.

A fost inrolat timp de trei ani in Serviciile Aeriene Speciale, o unitate a Trupelor Speciale din armata

britanica. In timpul serviciului militar, si-a fracturat spatele in trei locuri, intr-un accident de parasutism

produs in sudul Africii.

In ciuda gravitatii accidentului, Bear nu s-a lasat intors din drum si, in 1998, la numai 23 de ani, a

devenit cel mai tanar alpinist britanic care a urcat pe Everest. A scris ulterior despre aceasta experienta,

in cartea Pustiul care a urcat pe Everest. In 2007, Bear s-a intors in Himalaya pentru a-si indeplini un

nou vis: a zburat cu o parapanta cu motor la o inaltime mai mare decat a Everestului o realizare

prezentata pe Discovery Channel, inBEARS MISSION TO EVEREST(MISIUNEA LUI BEAR PE EVEREST).

Pe parcursul acestei expeditii, Bear si echipa sa au donat peste 2,5 milioane de dolari in scopuri

caritabile, printre alte donatii numarandu-se si 600.000 de dolari pentru Fundatia Global Angels, o

organizatie de caritate care sustine proiecte pe termen lung pentru copiii defavorizati din intreaga lume.

Anul trecut, Bear a fost gazda evenimentului Global Angels Step Up intitulat Hraneste un copil timp de

un an un parteneriat intre Hard Rock International si Fundatia Global Angels.

Intr-una din expeditiile sale viitoare, Bear va conduce o echipa prin zonele izolate ale Antarcticii, pentru a

promova surse alternative de energie si biocombustibili, ca resurse pentru un viitor pe principiile

dezvoltarii durabile. Beneficiara directa a acestei expeditii va fi din nou Fundatia Global Angels.

Niciodata dispus sa incetineasca ritmul, Bear a reusit o noua premiera cand, impreuna cu echipa sa de

alpinisti de pe Everest, a circumnavigat Marea Britanie pe jet ski-uri. De asemenea, a condus prima

traversare neasistata a Oceanului Atlantic de Nord, intr-o ambarcatiune gonflabila rigida, deschisa. Cartea

sa despre aceasta aventura, Infruntand apele inghetate ale oceanului, a intrat pe lista scurta a Cartilor

sportive ale anului din Marea Britanie. Bear a primit un grad onorific in Marina Regala, in cinstea acestei

expeditii doboratoare de recorduri. Cea mai recenta carte a lui, Man vs. Wild, lansata anul trecut in

aprilie, ofera milioanelor de fani un curs intensiv de tehnici ingenioase pentru supravietuire, folosite de

Bear pentru a cuceri zone extrem de salbatice ale lumii.

In iunie 2005, Bear a doborat un record mondial organizand o cina pe o masa suspendata sub un balon

cu aer cald, la altitudinea de aproape 7 500 m. A coborat in rapel din nacela balonului pana la masa,

unde, in uniforma completa a Marinei, si-a luat cina compusa din trei feluri, apoi a salutat-o pe Regina si

a sarit cu parasuta. Obiectivul lui a fost sa aduca un omagiu celor doua organizatii de caritate, Princes

Trust si Duke of Edinburghs Award.

Donal MacIntyre

Donal MacIntyre, reporter de investigatie premiat, regizor si initiator de campanii, s-a nascut la Dublin in

1966. A crescut in Irlanda si SUA, fiind activ implicat in diverse sporturi: a jucat rugby si a reprezentat

Irlanda la Campionatul Mondial de Canoe. A studiat la Dublin si Londra, iar ulterior si-a luat masteratul in

politici de comunicare, la City University.

Angajat initial in presa scrisa, a lucrat ca reporter de stiri pentru The Sunday Tribune si The Irish Press

din Dublin. Primul sau proiect de televiziune a fost un material de investigatie premiat, realizat pe teme

sportive pentru BBC, in 1993, si intitulat On-The-Line. Donal a lucrat atunci sub acoperire ca instructor de

sport si aventura, pentru a demasca lipsa de standarde in angajarea personalului din acest domeniu.

Dupa acest succes, a inceput sa lucreze pentru programul de investigatie al ITV premiat cu BAFTA, World

in Action. Donal a castigat apoi doua Premii ale Societatii Regale de Televiziune, pentru un film despre

trafic de droguri si personalul din cluburile de noapte. Pentru acest program, a lucrat 11 luni sub

acoperire si a primit trei amenintari cu moartea.

In 1999 s-a mutat din nou la BBC, pentru un program important realizat tot sub acoperire MacIntyre

Undercover care a reprezentat incununarea a aproape doi ani de cercetari derulate impreuna cu echipa

sa. Seria a facut senzatie in toata lumea, relatand despre fenomenele de violenta organizata din lumea

fotbalului, abuzurile din industria modei sau din caminele de ingrijire, ca si despre detinutii nigerieni.

Donal a continuat sa isi puna in pericol propria persoana prin noi investigatii in fenomenele de

criminalitate stradala, sclavie sexuala si trafic ilegal cu animale salbatice.

De atunci, MacIntyre a mai realizat diverse programe pentru Five, compania de televiziune britanica de

pilda MacIntyre UK Undercover, care a inregistrat cote-record de audienta si MacIntyres Millions

apreciat pentru dezvaluirile facute asupra unor subiecte precum specii de animale in pericol de disparitie,

furturi de organe si arme ilegale in Europa de Est.

In 2007, a prezentat seria de antropologie si calatorie Edge of Existence pentru Discovery Channel, in

care a strabatut lumea si a trait alaturi de diverse triburi. Alte proiecte de televiziune recente ale sale

sunt: o a doua serie din MacIntyres Underworld si un program live despre criminalitate, Street Crime

Live, in care MacIntyre insusi a fost victima unor abuzuri, in timpul transmisiei in direct.

Ross Kemp

Ross Kemp este unul dintre cei mai populari actori din Marea Britanie, cu o cariera implinita, care

include roluri in televiziune, teatru si film. Cunoscut cel mai bine pentru rolul premiat al durului Grant

Mitchell din serialul BBCEastEnders, Ross a mai jucat in patru serii ale dramei explozive ITV despre

SAS, Ultimate Force, in rolul Sergentului Henno Garvie, seful dur, dar corect al Trupei Rosii.

Adaposturi improvizate Traim in Romania, si avem putine zone in care sa nu existe adaposturi construite. Dar poate vine o zi in

care avem nevoie de un adapost improvizat in salbaticie. Stim sa facem? Un adapost care se

construieste repede.

https://www.youtube.com/watch?v=UsbSMplJ6g4

Fenomene meteo la munte

Datorita altitudinilor mai ridicate, regiunile montane sunt mai expuse dinamicii atmosferei. Astfel,

instabilitatea este mai accentuata. Schimbarile de vreme sunt mai rapide decat in

cazul altitudinilor mai reduse

Fenomenele meteorologice si starile atmosferice prezinta un grad mai ridicat ridicat de risc in zona de

munte, astfel avem diferite manifestari atmosferice in functie de perioada din an vizata.

A. Semestrul rece

Cel mai periculos fenomen poate fi considerat ceata.

Vantul reprezinta un element de risc important prin doua aspecte:

-Produce un efect de racire asupra organismului uman, astfel putand sa apara degeraturile in

conditiile unor temperaturi care nu coboara sub -5 grade Celsius.

- Asociat cu precipitatiile solide conduce automat la aparitia viscolului, care limiteaza foarte mult

vizibilitatea

Zilele insorite pot fi deosebit de periculoase, mai ales in conditiile existentei stratului de zapada.

In aceasta situatie, radiatia solara este reflectata de stratul de zapada,

putand afecta vederea,aparand oftalmia, afectiune foarte grava ce poate conduce la reducerea drastica a

calitatii vederii.

Temperaturile ridicate duc la cresterea instabilitatii stratului de zapada. Astfel sporeste riscul de

declansare a avalanselor pe versantii cu pante mai mari.

Poleiul si celelalte depuneri solide sunt mai frecvente in perioadele in care precipitatiile lichide ingheata la

suprafata terestra.

B. Semestrul cald

Precipitatiile sunt mult mai frecvente in regiunile montane dacat in cele de deal si de podis.

Inrautatirea vremii in anotimpul de vara se poate produce in cateva zeci de minute,

daca exista conditii meteorologice favorabile. Cantitatile de apa, respectiv debitele raurilor pot

creste foarte mult intr-un timp extrem de scurt. Se recomanda inotdeauna amplasarea corturilor la

distante apreciabile fata de cursurile de apa.

Dintre fenomenele asociate precipitatiilor, o frecventa deosebita in anotimpul de vara o are grindina, care

poate creea probleme deosebite tinand cont de forta mecanica a bucatilor de gheata aflate in cadere

spre suprafata terestra.

Precipitatiile sub forma de aversa sunt asociate, de cele mai multe ori, cu fulgere care reprezinta o

cauza importanta a accidentelor in zona montana.

Caracteristic regiunilor montane este prezenta frecventa a cetii, cu efecte similare cu cele din

timpul iernii.

Sfaturi practice specifice situatiilor de munte

A. Previziunea timpului prin observarea culorii cerului

In functie de culoarea cerului putem stabili gradul de umiditate atmosferica, astfel un cer roz indica un

aer uscat, culoarea galben semnifica un aer umed, iar culoarea verde indica un aer foarte umed.

Combinatii ale culorilor cerului si interpretarea lor:

-Cerul roz inainte de rasarit si la apus inseamna timp frumos; daca se transforna in galben auriu,

ziua ramane frumoasa iar daca se transforma in galben pal, timpul va deveni ploios.

-Un cer rosu violet si murdar, atat la rasarit cat si la apus poate prevesti o schimbare a vremii,

chiar furtuna.

-Combinatia de cer alburiu, putin incetosat, vant slab si soare arzator este un indiciu de furtuna cu averse

si descarcari electrice.

-Tunetul prevesteste furtuna, in timp ce fulgerul fara nori indica timp frumos.

B. Indiciile pe care ni le poate oferi directia si intensitatea vantului

-Timpul frumos este indicat de un cer senin sau putin noros de dimineata, cu un vant care sufla slab.

-Daca timpul este frumos si vantul incepe sa bata dinspre nord-vest, cu tendinta de a-si

mari intensitatea, mai puternic pe creasta, inseamna ca in cateva zile vremea se strica. Daca este vara,

va ploua, iar daca este iarna, va viscoli.

-Cand timpul este frumos si vantul bate din partea de nord, moderat sau tare, in mod constant de

cateva zile, putem deduce ca timpul ramane frumos.

-Daca vremea este urata, ploua sau ninge si vantul incepe sa bata din sud, cu intensitate mare,

inseamna ca timpul urat se va mentine si in perioada urmatoare.

-Daca timpul este frumos si vantul bate din directia sud-est, timpul va ramane cateva zile placut.

In concluzie directia vantului ne poate oferi o imagine cat se poate de obiectiva cu privire la modul in care

va evolua vremea:

-vantul sufla din nord: timp urat pentru o perioada scurta de timp, dupa care

vremea este placuta pentru o perioada indelungata.

-vantul sufla din nord-est: timpul se va mentine, in general uscat, iar in cazul in care ploua va avea loc

o imbunatatire a vremii pentru un interval de timp mai scurt.

-vantul sufla din sud-est: vremea se mentine uscata si calda, iar daca deja ploua, nu se va

observa nici o imbunatatire a vremii in perioada urmatoare.

-vantul bate din nord-vest: timpul se strica; daca este vara va ploua, iar daca este iarna va viscoli.

-vantul s-a starnit brusc: vine furtuna

-vantul bate la caderea serii: indica o schimbare a timpului.

C. Indiciile pe care le ofera animalele si plantele

Timpul frumos:

-turmele de oi si vite pasc linistite

-vulturii planeaza la mari inaltimi

-serpii si soparlele sau pe stanci la soare

-albinele, viespiile, furnicile sunt in plina activitate;

-trifoiul isi pleaca tulpina si isi pliaza frunzele

-ciubotica cucului isi desface frunzele si florile

-macrisul isi deschide frunzele

-iarba se umple de roua de seara

Timpul urat:

-animalele salbatice coboara in zone adapostite

-taunii sunt foate activi si agresivi

-soarecii, serpii si soparlele intra in ascunzisuri

-vulturii coboara la cuiburi

-ciorile si corbii se aduna in stoluri si zboara perpendicular pe directia furtunii care se asteapta

-trifoiul isi ridica tulpina si se desface

-iarba de umple de roua dimineata chiar daca cerul a fost acoperit.

FENOMENE OPTICE SPECIFICE ZONELOR DE MUNTE

a) Umbra muntilor apare imediat dupa rasaritul soarelui sau inainte de apus; este formata din umbra

muntelui proiectata pe ecranul de ceata si dinamizata de ridicare soarelui pe bolta

b) Cercul lui Ulloa apare dupa rasaritul soarelui; daca persoana priveste spre apus in ceata care se

risipeste isi vede imaginea inconjurata de trei cercuri viu colorate si un al patrulea, mare si albicios.

c) Soarele fals apare de obicei dupa ploaie, inainte de apusul soarelui; are forma

unei pete stralucitoare pe norul inconjurat de curcubeu; de fapt se vede imaginea soarelui proiectata e

ecranul intunecat al norului.

d) Electrometeorii sunt produsi de electricitate atmosferica, fiind factorii cei mai agresivi si periculosi ai

atmosferei;

Putem enumera astfel:

Fulgerul (Orajul) o descarcare brusca a electricitatii atmosferice in interiorul unui nor sau inre nori

diferiti;

Tunetul zgomotul care insoteste fulgerul, fiind rezultatul unei dilatari bruste a aerului generata de

caldura intensa a fulgerului si apoi contractarea lui;

Traznetul o descarcare electrica ce se produce intre nori si scoarta pamantului sau obiectele de la sol.

e) Focurile Sfantului Elm descarcari luminoase pe varfurile arborilor, piscurilor care se produc in

timpul vantului in rafale sau cand este viscol, iarna.

PERICOLELE MUNTILOR

Pericolele naturale ale muntilor provind din agresiunea climatica, structura reliefului, zapada si

efectele ei, respectiv cornise, poduri de zapada, avalanse.

Agresiunea climatica presupune:

- Scaderea presiunii atmosferice si a cantitatii de oxigen din aer;

- Caldura si radiatiile solare;

-Vantul;

- Ceata;

- Furtuna;

- Orajul;

- Frigul si valurile de frig.

Structura reliefului poate afecta deplasarea in munti si poate cauza accidente prin caderile de piatra,

iar pe de alta parte zapada, cornisele, podurile de zapada si mai ales avalansele pot

influenta deplasarea turistilor in munti.

Caderile de pietre se pot produce datorita actiunii mecanice a vantului, a dezghetului care

elibereaza pietrele prinse in zapada si gheata, a gerului care face sa scape blocul de piatra, a

traznetului sau a trecerii animalelor.

Lavinele de pietre pot fi provocate si din imprudenta de cataratorii care fac sa se disloce pietrele din

corpul muntelui.

Cornisele se formeaza prin sudarea zapezii viscolite deasupra crestelor mult

prelungite deasupra golului de dincolo de creasta. Ele sunt mai periculoase iarna decat primavara,

putand provoca usor avalanse.

Avalansele se produc datorita rupturii de echilibru intre masele de zapada, prezentei apei lichide in masa

de zapada, unei supraincarcari exterioare sau unei noi caderi de zapada.

Daca va aflati in zona declasarii avalansei, incercati sa va tineti de o stanca, trunchi, lasand zapada sa

curga.

Daca sunteti luat de avalansa inotati, in sensul curgerii avalansei incercand sa atingeti marginile ei.

Dupa oprirea avalansei, strangeti-va covrig cu spatele in sus si se creaza un buzunar de aer,

prin detenta energica a bratelor. Se inceteaza apoi orice miscare pentru a se economisi aerul.

Ce indica norii?

Prima clasificare a norilor a fost cea propusa de Luke Howord in 1803. Aceasta clasificare porneste de la

altitudine si de la aparenta norilor. Ea a devenit baza clasificarii in Atlasul International al Norilor care a

fost publicat pentru prima data in 1896.

Howard a folosit 4 cuvinte latine ca baza a clasificarii sale:

Cirrus fibros, asemenea parului

Cumulus gramada

Stratus strat / nivel orizontal

Nimbus care aduc ploaia

Combinand acesti 4 termeni si introducand prefixul alto Howard a ajuns la clasificarea utilizata si in

prezent a a norilor.

Formarea norilor

Peste tot in lume aerul din atmosfera contine vapori de apa, cea mai mare parte evaporata din oceane.

Norii si ceata sunt compuse din picaturi de apa sau cristale de gheata care se formeaza cand vaporii de

apa condenseaza.

Norii de tip Cumulus sunt rezultatul unui proces de convectie. Marimea norilor Cumulus, este o

consecinta a puterii termicelor, care variaza in timpul zilei. De obicei,

dimineata cand Soarele este prea jos pe cer,

incalzirea suprafetei solului este moderata iar termicele formate sunt prea slabe ca sa ajunga la nivelul de

condensare. Tarziu, dimineata se formeaza cativa nori care devin din ce in ce mai mari si mai numerosi in

cursul dupa-amiezii. Dupa amiaza tarziu cand Soarele coboara incalzirea suprafetei, este din ce in ce

mai slaba si norii dispar.

Daca termicele sunt foarte puternice si se desprind de Pamaint se formeaza nori mari, negri cu

puternica dezvoltare verticala, Cumulonimbus

Cand aerul este fortat sa urce peste o denivelare topografica a scoartei terestre: deal, munte, aerul se

raceste in timpul urcarii si se produce condensarea vaporilor de apa. Norii care rezulta sunt nori in

straturi Stratus.

Daca stratul devine foarte gros, pare a fi negru de la sol si produce ploi puternice. Norii produsi se

numesc Nibostratus.

Clasificarea norilor

La altitudini mari, de peste 6000 metri se formeaza norii Cirrus, Cirrus uncius,Cirrostratus, Cirrocumulus.

- Cirrus (Ci) sunt albi, delicati, matasosi si fibrosi la aspect si formeaza pachete sau benzi inguste.

-Cirrus uncius (Ci unc) sunt albi,