M[]|UA1 Dt$UPRAUIHUINT

PRI]ITRTT||MBII

ANONIMUS

editura tgmes,TB

il

ii

i

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

ANONIMUS

Manual de supravieluire printre zombil / Anonimus. - Bucuregti :

Editura Ganesha, 2019

r s B N 978-606-87 42-68-7

133

ripiriila: Ht{ ganesha\/

J advertising8Printing

design . tipar . Promolionale

tel: 021 423 20 s8,telffax: 0372 896 105

e-mail: contact@ganesa'ro, web: ganesa.ro

GUPRIlIS

INTRODUCERE / 5

MORTII CEI Vll: MITURI $l REALIIATI / 8

Solanum: virusul/ 9

Caracteristicile definitorii ale zombilor / 13

Zombii voodoo / 28

Zombiul de tip hollywoodian / 31

Epidemii/ 32

Deteclie / 35'

ARME 9r TEHNTCT DE LUPTA / 37

Unele reguli generale / 38

LUPTA DE APROAPE / 41

Pragtii gi arcuri / 49

Armele defoc / 52

Explozibilii/ 62

Focul / 63

Alte tipuri de arme / 66

Armuri / 71

APARAREA / 77

Regedinla privatd - aperarea eficientd a propriei case / 78

Locuri publice / 91

Alte reguli generale / 99

Fortdrelele / 100

FUGA/DEPLASAREA / 108

Alte reguli generale / 108

Echipamentul / 1 15

Vehiculele / 1 17

Tipurile de teren / 124

Alte mijloace de transport / 133

Regulispecifice / 138

vnruAronnEA/cURATIREA / 1 40

Alte reguli generale / 141

Arme giechipamenle / 146

Transportul / 148

Tipuri de terenuri / 149

Modurile de operare / 155

cuM sArRAEgTliurn-o LUME CE ESTE INVADATA DE

zoMB'l / 171

O lume ce este plind de zombii / 172

Cum sd proceddm la incePut / 175

Alte reguli generale / 176

Tipuri de terenuri / 188

CAt timp? / 197

9i dupa aceea ce vom face? / 199

EPIDEMII RECENZATE / 201

Analizd, istoricd / 268

APENDICE: UN NECESAR JURNAL DE BORDiT CNZUIUNEI EPIDEMII / 270

IIITRllIIUGTRtMo4ii sunt printre noi. Zombi, vampiri, somnambuli -

numi!i-icum vreli- niciodati umanitatea nu a cunoscut un pericolmai mare (in afari de ea insi;i, bineinleles). 5d ne ferim si-iconsiderdm ni;te simpli priditori avizi de carne uman5. Ei suntinainte de toate nipte parazili, pe care ii gizduim firi si ;tim.

Victimele lor cele mai norocoase sfdr;esc prin a fi devoratede vii, sfdrtecate pi curilate p6ni la os. Celelalte ajung sd

ingroa;e r6ndurile uciga;ilor lor, transformate si ele, la rAndul lor,in mon;tri carnivoriin putrefaclie. in fala unor asemenea orori,tehnicile de luptd convenlionale se dovedesc ineficiente. La felse petrece ;i cu'rafionamentele convenlionale. ftiinla noastrdde a ucide, de;iminulios dezvoltati giperfeclionati din cele maivechi timpuri, se dovede;te absolut inutilS in fala unui du;mancare nu este ,,viu" in sensul tehnic al termenului.

Este oare necesar sd tragem concluzia ci morlii-vii chiar suntinvincibili? Nu. Ace;tia chiar pot fi oprili? Da. Cel mai puternicaliat al zombilor este ignoranla noastri. Cei mai mari du;maniailor sunt informalia adecvati ;i cunoa;terea ce sfirAmi lanlurileservitulii. Acesta este motivul principal pentru care a fostelaboratd aceasti carte: spre a oferi bazele ce sunt necesare;isuficiente pentru a scSpa c6t mai repede;i pentru totdeauna deaceste bestii viclene ;iferoce.

Tocmai de aceea considerim cd este necesar sd abordimfundamentalul cuv6nt-cheie ce implici sE fie relinut:supravi eluirea. N u o victorie, n ici o cucerire, ci doar su pr av i eluir ea.

Aceasti carte nu are intenlia de a vd transforma fntr-un suigeneris vAnitor profesionist de zombi. Cei care doresc sd urmezeaceasti cale vor ciuta sfat in alti parte. Ea nu este destinatinici poliliei sau armatei. Daci autoritilile oficiale s-ar hotiri insfAr5it si recunoasci gi si infrunte noua ameninlare, polili;tii

TIIORIII GTI UII:ilrrruH $r RIAllrnTl

Iatd-l cd iese din pdmdnt, cu trupul ros de viermi ;i nd.nii.t

de murddrii. in ochii sdi nu strd.luci;te nicio via/d. Din pielea

lui nu ernand nicio cdldurd. In pieptul lui nu se aude nicio

bdtaie de inimd. Sufetul lui este lafel de gol,lafel de intunecat

ca cerul nop/ii. Rd.de de spadd ;i dispre/uie;te sdgeata, cdci

nimic nu-i poate rdni carnea. EI oa rd.td.ci pe Pdmd.nt ineternitate, cdutd.nd sdngele celor vii, ;i se va ospdta pe oasele

c e I or d a rnn a7 i. Pdzi \i-,u d ! A c e s ta e s te m or tu l-v iu.

Text hindus de origine necunoscuti

(aprox.1000 i.C.)

ZOM-BIE: (Nzilmbe) subst. A se vedea { ZOM-BIES pl. 1. Trup

reanimat care se hrdne5te cu carne de om. 2. Vraid voodoo menitd

sd resusciteze morlii. 3. Dumnezeu-Farpe in mitologia voodoo.

4. Persoand care ac(ioneazd sau se deplaseazd cu un aer abdtut,

,,cct un zombi". (Termen de origine vest-africani.)

Morfii cei vii: mituri gi realitdfi

Ce este un zombi? De unde vin ace;ti zombi? Care suntpunctele lor slabe, punctele tari, nevoile lor, dorinlele lor? De ce

se arati at6t de ostili fali de noi? inainte de a aborda detaliiletehnice, trebuie si incepem prin a cunoa;te natura exacti a

inamicului ciruia trebuie s5-ifacem fa!5.in primul r6nd si distingem ?ntre mit ;i realitate. Mo(ii-vii

nu au nimic de-a face cu ,,magia neagrS" sau cu alti forlisupranaturali. Ei igi trag existenla dintr-un virus botezatsolonum, termen latinesc impus de Jan Vanderhaven, omul care

a descoperit boala.

S0tAl,lUM: UIRUSUt

Virusul solanum invadeazi circulalia s6ngelui pornind de

la rana iniliali ;i atinge rapid creierul. Printr-un proces incineexplicat, virusul utilizeazi celulele lobilor frontali pentru a se

multiplica, proces in cadrul ciruia aceste celule sunt distruse. intimpul acesteifaze, toate funcliile trupului se opresc. DacE inima

subiectului infectat Tnceteazi sd bati, acesta este consideratoficial ,,mort". Totu;i, de;i adormit, creierulinci funclioneazd. larvirusuli;i transformi celulele unele dupd altele pentru a construiun organ cu totul nou, caracterizat de o totali independenlifald de oxigen. SuprimAnd aceasti nevoie esenlialS, creierulmortuluFviu poate comanda toate funcliile normale ale trupuluiomenesc - firi a depinde totuti de ele. Odati mutalia realizat5,

noul organ reanimi trupul in ansamblul siu ;i ?l transformi in

10 Manual de supravieluire printre zombii

ceva care nu seamini decAt foarte vag - din punct de vederestrict fiziologic - cu ceea ce era inilial. Anumite funcliuni rimdnacelea;i, altele sunt modificate sau inceteazi total.

1. 0riginein ciuda cercetirilor intensive, incE nu a fost izolat virusul

solanum in stare naturald. Ap5, aer, sol, in toate ecosistemelestudiate, toate testele s-au dovedit negative, inclusiv in fauni gi

flor5. La ora la care scriem aceste rinduri experienlele continue.

2. SimptomeUrmdtoarea cronologie prezinti evolulia simptomelor la un

subiect contaminat. Ea poate varia cu cdteva ore, in funclie de

individ.r H +1. Durere ;i cianozi (culoare albastru-violet) ?n jurul

zonei infectate. Cicatrizare imediati a rinii(daci infeclia provineefectiv de la o rand).

. H + 5. Febri (38-39,50C), frisoane, u;or delir, greali, dureriarticulare acute.

. H + B. inlepenirea extremitSlilor ;i a zonelor infectate.Febri crescutd (40-420C), delir sever, pierderea coordoniriimusculare.

r H +.1 1. Paraplegie, inlepenire generalS,incetinirea ritmuluicardiac.

. H+16.Comd.r H + 20. Stop cardiac. incetarea activitdlii cerebrale.. H+23.Reanimare.

3. TransmisieVirusul solanum se transmite foarte u;or ;i se dovedelte

mortal tn '100% din cazuri. Din fericire pentru noi, virusul nu

se propagi nici prin aer, nici prin ap5. Nu s-a semnalat nici cel

mai mic caz de infectare naturale. Boala nu se transmite dec6tprin schimbul direct de fluide. Chiar daci este modalitateade contaminare cea mai frecventS, mu;citura de zombi estedeparte de a fi singura cauzi posibilS. Au fost semnalate cazuridetransmisie prin simpla frecare a unei rinideschise de cea a unui

Mo(iiceivii: mituri gi realitdti

mort-viu, sau chiar prin stropiiimpro;caliin urma unei explozii.in schimb, ingestia directS de carne contaminati (presupunAndci persoana in cauz5 nu are un abces bucal) antreneazd moarteadefinitivS, fird reanimare. Enorma toxicitate a cirnii de zombi nu

maiare astizinevoie si fie demonstrati.Nu poseddm nicio informalie - istoricS, experimentalS sau de

alt gen - referitoare la efectele unui raport sexual cu un mort-viu.Dar dupi cum am vizut mai sus, proprietilile virusului solanumne indrept6lesc si presupunem ci existi riscuri crescute de

infecfie. Recurgerea la misuri de prevenlie in acest caz nu are

niciun sens, in eventualitatea in care vreo persoani suficientde licniti pentru a incerca asemenea experienle nu ar avea ce

face cu propria ei siguranli. Unii vor spune c5, datd fiind naturacreto?sd a fluidelor corporale ale morlilor-vii, posibilitatea uneicontaminiri dupd un contact firi mu;cituri rimAne destul de

scizuti. Ne voJn mullumi si le reamintim c5 este suficient un

singur organism contaminat pentru a inilia un nou ciclu.

4, Gontaminarea intre speciiVirusul solanum este mortal pentru orice creaturi vie, oricare

ar fi specia, mirimea sau ecosistemul ei. Reanimarea propriu-zisdnu privegte totu;i dec6t specia umani. Studiile au aritat ci dacd

solanumul contamineazi un animal, acesta moare ?n c6teva ore,fapt careiiface carcasa inofensivd. Animalele infectate morinainteca virusul si aibi timp si se reproducS. lpoteza contamin;rii prininlepituri de insecti (1An1ari, de exemplu) poate fi de asemeneaeliminati.

11

12 Manual de supravietuire printre zombii

CercetErile au ardtat ?n mod clar: insectele ;i paraziliisimt imediat daci o potenliali gazdd este contaminat5 ;i seindepdrteazd in 100% din cazuri.

5. Tratamentin caz de contaminare, nu prea maieste mare lucru de ficut

pentru a salva victima. Solanumul este un virus, nu o bacterie,deci nu se trateazd cu antibiotice. Imunizarea - singura metodipentru a combate un virus - nu-;i are rostul, deoarece chiar ;i ocontaminare minimd conduce in mod sistematic la o contaminaregeneralS. Sunt in curs de desfi;urare cercetiri genetice. Se

cauti anticorpi umani mai puternici, celule mai rezistente ;i chiarun antivirus capabil sd identifice ;i sE distrugi virusul solanum.Sunt studiate ;i alte tratamente, chiar mai radicale, dar nuputem prevedea succesul lor in viitor. in timpul infruntirilor ?n

situalii reale, a fost uneori amputat membrul infestat imediatdupi muscdturi, dar asemenea metode rimAn indoielnice ;inu oferd un procent de reu;it5 mai mare de 10%. Existi o foartemare posibilitate ca o fiinli umand si fie condamnati chiar dinmomentul?n care virusul solanum ii invadeazi sistemul vascular.Daci bolnavul se gAnde;te la sinucidere, trebuie s5-i reamintimfaptul cE cel care trebuie distrus in primul rAnd este creierul lui.Au fost raportate cazuri de subiecli purtdtoriaivirusului, decedalidin alte cauze, dar reanimali totu;i ulterior. Aceastd situalie sepetrece in general daci subiectul moare la mai mult de cinci oredupi infectare. Oricum ar fi, orice persoani ucisi dupi ce a fostmu;cati trebuie sd fie imediat pusd ?n imposibilitatea de a maiface riu (a se vedea subcapitolul Distrugerea trupurilor).

6. Reanimarea subiectilor decedati anteriorS-a evocat ideea reanimdrii unor cadavre proaspete prin

injectarea virusului solanum. Este absolut imposibil. Zombii ignoricadavrele, deci nu le pot transmite virusul. Experienle realizatedupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial (a se vedea capitolulEpidemii recenzate,la sfArsitul cdrlii) au ardtat ci injectarea cuvirusul solanum a unui subiect mort este inutild, intrucAt absenlapulsaliilor cardiace determind inexistenla oriciruiflux sanguin. O

,

Mo(ii cei vii: mituri gi realitdli

injeclie cerebrali directi se dovede;te de asemenea ineficientd,celulele moarte neputand reacliona la virus. Virusul solanum nu

creeazi viala, elo altereaz6.

CARACTERISTIGILE DEFIITORII AtE ZOIVIBILOR

1. Aptitudini fiziceS-a auzit adesea cd morlii-vii posedi puteri supraomene;ti:

for!5 exceplional5, extrem5 vivacitate, telepatie etc. Unii istoricivorbesc despre zombicapabilisi zboare sau si se deplaseze pe

pereli verticali, ca ni;te piianjeni. Daci aceste afirmalii sunt de

efect la cinema, adeviratul zombi nu are prea multe in comun cu

demonul supranatural ;i omnipotent care ne este descris acolo.Reline1i ci un mort-viu - din punct de vedere practic -

este pur ;i siniplu uman. Ceea ce este schimbat este modul incare noul trup recent reanimat este folosit de citre creierulinfectat. Un zombi nu poate in niciun caz zbura,in afara cazuluiin care fiinla umani din care a provenit (oarecum) era capabildsi facd aceasta. Aceea;i constatare ;i pentru cAmpurile de

forfd, teleportare, capacitatea de a str5bate suprafele solide,licantropie, capacitatea de a scuipa foc ;i alte talente misticeatribuite uneori morlilor-vii. Consideralitrupul omenesc ca pe ocutie cu scule. Creierul zombiului nu are dec6t aceste unelte ladispozifie. Nimic altceva. iieste imposibil si creeze ceva pornindde la nimic. Cu toate acestea, el le poate utiliza intr-un mod maipulin ortodox sau si extindi durabilitatea lor dincolo de limiteleomene;ti general admise.

13

14 Manual de supravieluire printre zombii

A. Vederea

Ochii unui zombi sunt identici cu cei ai oamenilor normali. Dar

daci ei rimAn capabili si transmiti un semnal Iuminos la creier (in

funclie de starea Ior de descompunere), modulin care acesta din

urmd le interpreteazd este cu totul diferit. Cercetdrile nu au aiuns

Ia niciun rezultat in privinla cipacit5lilor vizuale ale morlilor-vii.

Ei pot repera o pradi la o distanld comparabili cu standardele

omenepti, dar nu se gtie ?nci daci ei fac diferenla intre un

mort-viu ;i o persoani sinitoasi. Chestiunea este inci Tn

dezbatere. Una dintre teoriile ?n vigoare stipuleazi ci mi;cirileproduse de fiinlele umane, mult mai rapide 5i coordonate decAt

cele ale morlilor-vii, le atrag imediat atenlia. Au fost realizate

experienle ?n care fiinle umane au Tncercat sd semene confuzia

printre zombiimitAndu-le mersul caracteristic. PAni acum, niciuna

dintre aceste tentative nu a reu;it. S-a sugerat de asemenea cd

zombii sunt inzestrali cu vedere nocturnd, detaliu care ar explica

abilitatea lor de a vana pe timp de noapte. AceastS teorie a starnit

multi vAlvd de c6nd s-a constatat ci tofi zombii sunt excelenti

vAnitori nocturni, inclusiv cei ai ciror ochi au disptrut.

((

B. AuzulNu existi nicio indoialS ci zombii posedi un auz excelent.

Nu numai ci aud sunetele, dar le pot determina ;i provenienla.

Distanla pAni la care aud corespunde, in general, celei care

caracterizeazd ;i urechea umand. Teste sonore la frecvenle

foarte inalte ;i foarte joase au produs rezultate negative. Ele au

aritat de asemenea ci zombii sunt atra5i de toate zgomotele,

Morfiiceivii: mituri gi realitdli

nu numai de cele produse de fiinlele vii. S-a confirmat de

asemenea ci zombii pot auzi sunete inaudibile pentru o fiinliumani obilnuitS; Cel mai probabil - in afara unor descoperirirecente ;i/sau linute secrete - este ci zombii depind de toatesimlurile lor. intr-adevir, fiinlele umane acordi ?nci de la na;tereintAietate simluluivederii gi nu-;i dezvolti celelalte simluri dec6tdaci acesta dispare. Acest handicap nu li se aplicS, poate, gi

mortilor-vii. Aceasta ar explica capacitatea lor de a vina, de a se

lupta gi de a se hriniin intuneric total.

t'

OslJG. Mirosul

Spre deosebire de auz, mo(ii-viipara avea un sim! al mirosuluimai sensibil decAt cel al fiinlelor umane. Testele de laborator 5i

observaliile in situ arat5 ci ei reugesc si distingi mirosul uneiprizi viiin 100% din cazuri. De multe ori, in condilii de v6nt ideale,zombii au reugit sd adulmece trupuri proaspete la mai mult de un

kilometru distan!6. Repetim, aceasta nu implicE faptul ci zombiiau un miros fiziologic mai dezvoltat decet cel al fiinlelor umane.Pur 5i simplu se folosesc mai bine de el. Nu se ;tie ce secrelieanume semnaleazi prezenla unei prizi: transpiralie, feromoni,s8nge etc. in trecut au existat persoane care au incercat sd

stribat5 zone contaminate incerc6nd sd-gi ,,mascheze" mirosulcorporal cu par{um, deodorant, sau alte substanle chimicearomatice. Niciuna dintre aceste tentative nu a reu;it vreodati.in prezent se realizeazd experienle, urmdrindu-se si se izolezepi si se sintetizeze mirosul creaturilor vii, cu scopul de a-l folosidrept momeal5 pentru morlii-vii, dar ?nc5 nu a fost pus la punctun produs cu adevdrat operalional.

15

16 Manual de supravieluire printre zombii

D. Gustul5e ;tie pulin despre simlul gustului Ia morlii-vii. Zombii disting

carnea omeneasci de carnea animald;icu siguran!5 ci pe prima

o apreciazi cel mai mult. Ei posed5 de asemenea remarcabila

aptitudine de a prefera carnea proaspiti stArvurilor. Un trupomenesc mort de 12-'18 ore deia nu mai constituie pentru ei ohrand acceptabilS. $i nici cadavrele imb5lsimate sau conservateprintr-o modalitate oarecare. Rim6ne de dovedit daci acest

aspect line de 'gust"

sau nu. MirosulioacS, poate, un anumit rol,

dar este vorba, firi indoialS, de un instinct diferit, care rim6nesi fie descoperit. De ce preferi eicarnea omeneasci? Oameniide

;tiinld lucreazi zi ;i noapte pentru a elucida aceasti problemi,care este in acelagi timp deconcertanti, frustranti ;i terifiant6-

E. PipditulZombii nu au senzaliifizice, in sensul fiziologic al termenului.

Toate terminaliile nervoase ale trupului rim6n inactive dupireanimare. Acesta este cel mai infrico;dtor avantai pe care

zombiiil au asupra celor vii. Noi, oamenii, avem capacitatea de a

interpreta durerea fizici ca pe un semnal de afectare a trupului.Creierul nostru inregistreazd informafia, o claseazd in funclie de

experienlele trecute ;i o folose;te apoi ca referin!5 in cazul unei

noi riniri. Acest amestec savant intre instinct ;i fiziologie este cel

care ne-a permis si supravieluim ca specie. fiacesta este motivulpentru care apreciem virtuli precum curajul, care Ti?mpinge pe

oameni si aclioneze in ciuda semnelor de pericol. Deci tocmaiincapacitatea zombilor de a identifica ;i de a se teme de durereeste cea care Ti face at6t de impresionanli. Rdnile nu ii ieneazi;i, prin urmare, nu i;iincetinesc atacul. Chiar ;i cu un trup serios

Morlii ceivii: miturigi realitd{i

avariat, un zombi continui si se apropie de victima sa. $i o vaface at6t timp c6t va avea capacitatea.

F. AI gaselea simlCercetirile fundamentale, experienlele de laborator si

observaliile in situ au aritat ci morlii-vii pot ataca o pradi chiardac6 toate organele lor senzoriale au fost afectate sau completdistruse. Trebuie s5 tragem de aici concluzia ci zombii poseddun al ;aselea sim!? Poate. Fiinla umand obi;nuiti folosegte maipulin de 5% din capacitatea ei cerebrali totalS. Putem in modfiresc si presupunem cE virusul stimuleaz5 o zoni senzorialduitati sau ignorat5 de evolu!ie. Este una dintre teoriile cele maiaprins dezbitute tn lupta impotriva morlilor-vii. PAni acum, niciodovadi;tiinfifici nu a permis suslinerea vreuneiipoteze.

G. Regenerarea

Orice s-ar spune in folclor ;i in vechile legende, fiziologiamorfilor-vii nu le oferi absolut nicio putere de regenerare.Celulele afectate rim6n afectate, firE discufie. Nicio ran5, oricarear fi mirimea sau natura ei, nu evolueazi in timpul sau dupdprocesul de reanimare. Anumite tratamente medicale au fostexperimentate pe zombi aflali ?n captivitate, pentru a incercastr se stimuleze procesul de vindecare. Niciunul nu a funclionat.lncapacitatea zombilor de a se vindeca este un handicap serios,in timp ce pentru noi, fiinlele umane, acest aspect este de laslne inleles. Astfel, de fiecare dati c6nd facem un efort fizic, noi,,tragem" de muschi. Cu timpul, ace;ti mu;chi se regenereazi ;ise intSresc, mirindu-;i capacitatea. in schimb, masa muscular5a unui zombi nu face altceva dec6t si stagneze ;ii;i pierde dineficacitate de fiecare dati cAnd este solicitatd.

H. Descompunerea

,, Durata de via!5" a unui zombi - timpul in care,,funclion eaz6"inainte de putrezi pe picioare - este estimati la 3-5 ani. OricAtar pirea de fantastic - imaginati-vi un trup omenesc capabilsE intdrzie efectele descompunerii - nu este decAt o simplSchestiune de biologie. AtuncicAnd o persoand moare, miliarde de

17