GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ · PDF fileuniversitatea spiru haret facultatea...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE LICENŢĂ

anii universitari 2006-2009

Specializarea LIMBA ŞI LITERATURA STRĂINĂ A LIMBA ŞI LITERATURA STRĂINĂ B

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

1Bucureşti, 2006

2

3

C U P R I N S

Universitatea Spiru Haret în anul de învăţământ 2006-2007 ….. 7

Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006-2007 …………………………………..

14

Lista facultăţilor, domeniilor şi specializărilor acreditate şi autorizate la care se organizează admiterea la studii universitare de licenţă în anul universitar 2006-2007 ………………………...

18

Facilităţi ………………………………………………………... 21

Înmatricularea ………………………………………………….. 21

Înscrierea ………………………………………………………. 22

Evaluarea ………………………………………………………. 22

Prezentarea facultăţii …………………………………………… 25

Structura anului universitar 2006-2007 ………………………... 33

Planul de învăţământ – Anul I …………………………………. 37

Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………………… 38

Planul de învăţământ – Anul II ………………………………… 95

Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ……………….. 96

Planul de învăţământ – Anul III ………………………………... 157

Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………….…… 158

4

Programe complementare şi informaţii generale

Pregătirea pentru cariera didactică …………………………. 219Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachete de) discipline opţionale şi facultative …………………………...

220

Transferul de credite în interiorul Universităţii Spiru Haret … 220

Accesul la Biblioteca virtuală a Universităţii şi la Internet ….. 221

Programe de studii de masterat la specializările din cadrul facultăţii …………………………………………………….

221

Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii ……….. 222

Cadrele didactice ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine 223

Cercuri ştiinţifice studenţeşti ………………………………. 227

Centrele teritoriale ID ……………………………………… 228

Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor …………………………………………………

231

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăţământ 2006-2007

6

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăţământ 2006 – 2007

La 19 ianuarie 1991, pe baza

prevederilor art.1 din Legea pentru persoanele juridice nr.21/1924, adu-narea generală constitutivă a Fundaţiei România de Mâine a aprobat Actul constitutiv, prin care s-a înfiinţat Fundaţia România de Mâine – instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale, persoană juridică de drept privat, având în structura sa, ca parte integrantă, Universitatea Spiru Haret.

Acreditarea Universităţii Spiru Haret – proces premergător înfiinţării prin lege – s-a realizat prin hotărârea din data de 14 februarie 2000 a Consiliului

Prof.univ.dr. Aurelian Bondrea

Rectorul Universităţii Spiru Haret

Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare, organism creat în vederea evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ superior, pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ, aflat sub control parlamentar.

7

Prin Legea privind înfiinţarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”.

8

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăţi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcţioneze, în conformitate cu prevederile legale (vezi p. 18-20).

În baza prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în structura Universităţii Spiru Haret funcţionează formele de învăţământ de zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă, precum şi programe de masterat.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asumându-şi misiunea:

• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităţile economiei, învăţământului, ştiinţei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinţelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinţelor educaţiei, filosofiei, ştiinţelor comunicării, marketingului, contabilităţii, managementului, finanţelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaţiilor internaţionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului;

• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat sau obţinerea de competenţe complementare în alte domenii, prin programe de masterat;

• de a dezvolta cercetarea ştiinţifică, în permanentă cola-borare cu instituţii similare din ţară şi de peste hotare;

• de a asigura pregătirea tinerilor proveniţi din alte ţări; • de a sprijini promovarea principiilor democratice,

respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.

Universitatea Spiru Haret • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în

condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi înclinaţiilor acestora;

• pune accent pe acele domenii de studii de licenţă şi specializări, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României;

9

• realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în planuri şi programe de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

• valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi culturii;

• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice;

• asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.

Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988.

Rectorul Universităţii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele Universităţii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic.

În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promovează principiile autonomiei universitare şi ale libertăţii academice, valorile democratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faţă de drepturile fundamentale ale omului.

Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederile Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi ale Hotărârii Guvernului României nr.88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă. În acest sens, au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii.

Pentru domeniile de licenţă din structura Universităţii Spiru Haret,, se organizează admitere, în anul I de studiu 2006-2007, în perioada iulie-septembrie 2006.

În cadrul facultăţilor Universităţii învaţă peste 100.000 de studenţi la formele de învăţământ de zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.

10

În ultimii 10 ani, au absolvit cursurile Universităţii peste 50.000 de studenţi.

A luat amploare învăţământul la distanţă. În toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinţat o reţea naţională de 45 centre teritoriale pentru învăţământ la distanţă. Astfel de centre funcţionează, de asemenea, în SUA, Spania, Canada, Israel, Republica Moldova, urmând ca, în perioada imediat următoare, să ia fiinţă altele, în Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria, R.P. Chineză. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăţării beneficiază de o infrastructură de excepţie, constând în peste 3.000 de calculatoare de ultimă generaţie, care au conexiune continuă la Internet, precum şi de programul de evaluare Exam.ViewPro, folosit în marile universităţi din ţările dezvoltate.

În acelaşi timp, au fost organizate 61 de programe de studii de masterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 de masteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat în ansamblul activităţii universitare şi ţinând seama de interesul şi solicitările privind această formă superioară de formare şi perfecţionare profesională, Senatul Universităţii Spiru Haret a hotărât organizarea studiilor de masterat online la programe avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru forma de învăţământ de zi. În concordanţă cu strategia proprie de modernizare a procesului de învăţământ, pe baza introducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret a achiziţionat, cu un efort financiar deosebit, o platformă infor-matică dintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentru învăţământul online.

În baza prevederilor legale în vigoare şi având în vedere orientările strategice ale Universităţii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinţă şi funcţionează următoarele departamente: Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă, Departamentul pentru Învăţământul cu Frecvenţă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentru Coordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

Personalul de învăţământ şi cercetare al Universităţii însumează 1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinţifici, cu vocaţie didactică şi ştiinţifică incontestabilă.

11

Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cele peste 70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcţionează 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităţi este integrată cu cele 6 institute de cercetare de profil din cadrul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României, Institutul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Institutul de Cercetare Medicală Ştefan Milcu, Institutul de Ştiinţe Juridice şi Administrative şi Institutul de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară.

Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituţii din ţară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.

Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaţiilor de cooperare, în plan intern şi internaţional, între Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaţii, asociaţii, universităţi, alte instituţii. Fundaţia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit relaţii de colaborare în diverse domenii.

Membră, încă din anul 1991, a Alianţei Universitare pentru Democraţie, care grupează peste 150 de universităţi din Statele Unite ale Americii şi din ţări ale Europei Centrale şi de Est, instituţia noastră a fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual.

Din luna mai 2006, Universitatea Spiru Haret a devenit membră a Asociaţiei Universitare Europene (EUA), fiind invitată la primul Forum privind asigurarea calităţii învăţământului superior, care va avea loc în luna noiembrie 2006, la München.

Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituţii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, Elveţia, Italia, Liban.

Universitatea a participat la manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, a fost prezentă la evenimente educaţionale de nivel mondial – Târgul Mondial al Educaţiei, Lisabona, 2003; Târgul de Educaţie

12

din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; Expoziţia Internaţională de Educaţie, Beijing, 2005; Conferinţa Internaţională „Online Educa”, Berlin, 2005 etc.

Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Fundaţiei România de Mâine şi rectorul Universităţii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de Excelenţă unui număr mare de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi culturale din ţară şi de peste hotare.

Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 33 imobile, cu o suprafaţă de peste 100.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiţii deosebite, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.

Investiţii substanţiale au fost făcute şi pentru achiziţionarea de calculatoare de ultimă generaţie, echipamente performante pentru edi-tare de carte, aparatură pentru echiparea şi buna funcţionare a postului propriu de televiziune România de Mâine. Post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din ţara noastră, Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate pentru învăţământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinţific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.

Sub egida Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret apare publicaţia periodică Opinia Naţională, în care se publică materiale didactice.

Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de editură, laborator de tehnoredactare şi complex tipografic digital de ultimă generaţie proprii. Editura Fundaţiei România de Mâine a editat, pentru anul universitar 2006-2007, peste 250 de titluri (cursuri, caiete de seminar şi alte materiale didactice), într-un tiraj de 410.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 6.000.000 lei.

În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcţiune un modern complex multifuncţional studenţesc – Clubul Fundaţiei România de Mâine şi al Universităţii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87. În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi

13

Câmpulung Muscel. Căminele Universităţii, situate în Bucureşti, Aleea Moldoviţa nr.5-10 şi Bulevardul Energeticienilor nr.9-11, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenţilor condiţii deosebite pentru practicarea activităţilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.

În vederea dezvoltării în condiţii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al Universităţii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinţe, un hotel-cămin pentru studenţi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi Bulevardul Tineretului.

Toate aceste aspecte evidenţiază deschiderea amplă spre ţară şi spre lume a Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăţământului, ştiinţei, culturii naţionale în spaţiul universal.

Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaţională Spiru Haret, creator al învăţământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităţii didactice şi de cercetare, prin condiţiile de studiu pe care le oferă studenţilor, drept una dintre prestigioasele universităţi din sistemul naţional de învăţământ.

14

METODOLOGIA ADMITERII ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ÎN ANUL UNIVERSITAR 2006–2007 În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995,

republicată, cu modificările ulterioare; În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind orga-

nizarea studiilor universitare; În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizarea

studiilor universitare de licenţă şi a dispoziţiilor din O.M.E.C. nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul 2006–2007;

Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

Art. 1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe domenii de studiu.

Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de studiu de licenţă.

(2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări se face după exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului strategic al universităţii.

Art.3. Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la specializările acreditate şi autorizate ale Universităţii Spiru Haret.

Art. 4. Pentru toate formele de învăţământ ale ciclului universitar de licenţă, admiterea se organizează astfel:

– în perioada mai–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori de diplomă de bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2006;

– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţi de liceu ai promoţiei 2006, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinţei eliberate de liceu, în care se

15

precizează media generală şi notele obţinute la probele susţinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

Art. 5. Admiterea pentru anul universitar 2006–2007 se desfă-şoară pentru formele de învăţământ Zi, Frecvenţă redusă (F.R.) şi Învăţământ la distanţă (I.D.).

II. CANDIDAŢII LA ADMITERE

Art. 6. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

Art. 7. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt urmă-toarele:

– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinţă eliberată de liceu, pentru candidaţii care au pro-movat examenul de bacalaureat în anul 2006, în original;

– certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinţă medicală tip; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă

codul numeric personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate; – adeverinţă de la facultatea la care se află diploma de

bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);

– un dosar plic. Art. 8. Candidaţii din străinătate, conform Ordinului Ministrului

Educaţiei şi Cercetării nr.4501/2003, se pot înscrie numai la specia-lizări acreditate, din cadrul Universităţii noastre, şi pot fi înmatriculaţi după primirea aprobării scrise din partea MEC – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale.

Pentru aceasta, candidaţii respectivi vor depune dosarele de studii, care vor cuprinde:

- diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentului original şi traducere legalizată, în limba română;

- copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şi altor acte de identitate.

16

Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON. (2) Fiii de ţărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri,

aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.

Această facilitate se acordă: – candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate de

primăria comunei unde domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;

– candidaţilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei ade-verinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele;

– candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;

– candidaţilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinţe care să ateste statutul de şomer al părintelui;

(3) De asemenea, sunt scutiţi de taxa de admitere şi taxele de şcolarizare candidaţii care au obţinut distincţii la olimpiadele naţionale, olimpiadele şi concursurile internaţionale.

Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăţământ la distanţă ale Universităţii Spiru Haret din ţară şi din străinătate.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuţiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.

(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaţii internaţionale şi studii europene, facultăţile organizează teste de aptitudini.

(3) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul şi se validează de conducerea facultăţii respective.

(4) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.

17

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2006-2007 se menţin la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, fiind următoarele:

Forma de organizare Specializarea ZI ID; FR Drept; Administraţie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; Finanţe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaţionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; Istorie; Relaţii internaţionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

1.200 RON 900 RON

Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; Educaţie fizică şi sportivă. 1.500 RON 900 RON

Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură. 1.500 RON -

Medicină veterinară. 2.200 RON -

(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă în anul universitar 2006–2007 a fost aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2006.

Rectorul Universităţii Spiru Haret, Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea

18

LISTA FACULTĂŢILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR ACREDITATE ŞI AUTORIZATE

LA CARE SE ORGANIZEAZĂ ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2006-2007

Facultatea Domeniul de licenţă Specializarea Forma de

organizare Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, ger-mană, spaniolă, italiană, rusă, latină)

ZI/ID/FR Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti

Limbă şi literatură

Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (arabă, japoneză)

ZI/ID

Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Bucureşti

Ştiinţe administrative Administraţie publică

ZI/ID/FR

Educaţie fizică şi sportivă ZI/ID/FR Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti

Cultură fizică şi sport Kinetoterapie şi motricitate

specială ZI

Marketing Marketing ZI/ID/FR Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale, Bucureşti

Economie şi afaceri internaţionale

Afaceri internaţionale ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Management

Financiar-Contabil, Bucureşti Management Management ZI/ID/FR

Finanţe şi Bănci, Bucureşti

Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR

Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară Medicină veterinară ZI

19


organizare Filosofie Filosofie ZI/ID/FR Filosofie şi

Jurnalism, Bucureşti

Ştiinţe ale comunicării Jurnalism ZI/ID/FR

Sociologie Sociologie ZI/ID/FR Sociologie-Psihologie, Bucureşti Psihologie Psihologie ZI/ID/FR

Management Management ZI/ID/FR Management, Braşov Contabilitate Contabilitate şi informatică

de gestiune ZI/ID/FR

Muzică, Bucureşti Muzică Pedagogie muzicală ZI/ID/FR

Geografie, Bucureşti Geografie Geografie ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR


Management Financiar-Contabil, Constanţa Management Management ZI/ID/FR Teatru, Bucureşti Teatru Artele spectacolului de teatru ZI

Limba şi Literatura Română, Bucureşti

Limbă şi literatură

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)

ZI/ID/FR

Istorie, Bucureşti Istorie Istorie ZI/ID/FR

Relaţii Interna-ţionale şi Studii Europene, Bucureşti

Relaţii internaţionale şi studii europene

Relaţii internaţionale şi studii europene ZI/ID/FR

Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR Ştiinţe Juridice şi

Administrative, Braşov Drept Drept ZI/ID/FR


Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Management Financiar-Contabil, Craiova

Economie şi afaceri internaţionale

Afaceri internaţionale ZI/ID/FR

20


organizare Drept şi Administraţie Publică, Craiova

Drept Drept ZI/ID/FR



Contabilitate şi Finanţe, Câmpulung Muscel Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR

Matematică Matematică ZI/ID/FR Matematică – Informatică, Bucureşti Informatică Informatică ZI/ID/FR

Arhitectură, Bucureşti Arhitectură Arhitectură ZI

Drept Drept ZI/ID/FR Drept şi Administraţie Publică, Constanţa

Ştiinţe administrative Administraţie publică ZI/ID/FR

Psihologie Psihologie ZI/ID/FR Psihologie şi Pedagogie, Braşov

Ştiinţe ale educaţiei Pedagogie ZI/ID/FR

Drept şi Administraţie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept Drept ZI/ID/FR

Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune ZI/ID/FR Contabilitate şi

Finanţe, Râmnicu Vâlcea Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR Finanţe şi Bănci, Blaj Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FR

Management Financiar-Contabil, Blaj

Administrarea afacerilor Administrarea afacerilor ZI/ID/FR

Matematică-Informatică, Blaj

Informatică Informatică ZI/ID/FR

21

FACILITĂŢI Universitatea Spiru Haret acordă studenţilor, inclusiv celor care

susţin admiterea în anul 2006, următoarele facilităţi: a) menţinerea taxelor de şcolarizare în anul universitar 2006-2007

la nivelul celor din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate; b) neperceperea de taxe de înscriere la admitere pentru fiii de ţărani,

cadre didactice, pensionari şi şomeri (aflaţi în întreţinerea părinţilor); c) acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde lei

pentru anul universitar 2006-2007, pentru studenţii de la forma de învăţământ la zi care au obţinut, în anul de învăţământ precedent, medii între 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prin burse, competiţia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităţile intelectuale, aptitudinale şi talentul studenţilor Universităţii Spiru Haret;

d) achiziţionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate în editura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30%;

e) vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine (TvRM) – post naţional universitar şi cultural, creat special pentru a veni în sprijinul celor dornici să înveţe şi să se cultive – şi accesul gratuit la publicaţia Opinia naţională, săptămânal de opinie, informaţie şi idei de larg interes naţional;

f) masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenţionată cu 30% de către Fundaţia România de Mâine;

g) cazare în căminele proprii din Bucureşti; h) acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii din Bucureşti şi

Braşov şi în Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.

ÎNMATRICULAREA Studenţii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaţi prin

Ordinul Rectorului Universităţii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.

Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prin Ordinul Rectorului Universităţii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.

22

ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia

(acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de scurtă du-rată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului Universităţii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenţă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniţial sau apropiat, cu susţinerea examenelor de diferenţă.

EVALUAREA Evaluarea cunoştinţelor se realizează electronic prin programul

Exam.ViewPro. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică. La disciplinele cu caracter practic, modalităţile de evaluare sunt stabilite în funcţie de specificul facultăţii.

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Specializarea LIMBA ŞI LITERATURA STRĂINĂ A

23

LIMBA ŞI LITERATURA STRĂINĂ B

24

PREZENTAREA FACULTĂŢII

STATUTUL FACULTĂŢII

25

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a fost înfiinţată în februarie 1991 şi acreditată prin H. G. nr. 111 din 31.03. 2000 cu specializarea Limba şi Literatura străină – A (engleză, franceză) – Limba şi Literatura străină – B (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, latină).

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine se plasează printre cele mai puter-nice şi competitive componente ale Universităţii Spiru Haret, contribuind direct, de-a lungul celor 15 ani de activitate, la dobândirea înaltului prestigiu didactic şi ştiinţific de care se bucură în prezent această instituţie academică în peisajul învăţământului superior românesc.

Prof.univ.dr. Domnica Şerban

Decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine

CARE ESTE PROFILUL FACULTĂŢII? Prin profilul său filologic bine conturat, Facultatea de Limbi şi

Literaturi Străine a fost prima şi, până nu demult, singura instituţie universitară particulară din România, care a oferit dublă specializare în domeniul limbilor străine. În prezent, departamentele noastre furnizează o gamă variată de combinaţii posibile de limbi străine. Astfel, specia-lizarea Limba şi Literatura străină A include engleza sau franceza, iar la Limba şi Literatura străină – B studentul poate opta pentru italiană, spaniolă, germană, rusă şi, desigur, engleză sau franceză.

26

CE SPECIALIŞTI PREGĂTEŞTE FACULTATEA? După absolvire, tinerii pregătiţi de facultatea noastră ocupă cu

succes locuri de muncă în domeniul învăţământului preuniversitar şi universitar, în instituţii de stat şi în firme, lucrând ca redactori în edituri, în presă, la radio sau la posturi TV, manageri, traducători şi translatori. Mulţi dintre ei au plecat cu burse la specializări în străinătate.

Pe lângă catedrele şi colectivele ce asigură pregătirea studenţilor filologi, avem şi un departament de limbaje specializate, care predă limbile străine, cu accent pe specializările nefilologice, studenţilor de la celelalte facultăţi din cadrul Universităţii.

FORMELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT OFERITE DE FACULTATE Facultatea oferă forma de bază: cursuri de zi, forma de

învăţământ la distanţă şi forma de cursuri cu frecvenţă redusă. În prezent în activităţile didactice şi ştiinţifice deosebit de intense

din cadrul facultăţii noastre sunt angrenaţi peste 2000 de studenţi care urmează cursurile de zi, cu frecvenţă redusă sau la distanţă.

CUM SE FACE PREGĂTIREA STUDENŢILOR? Pregătirea se face pe baza unui plan de învăţământ modern şi

flexibil, permanent adecvat cerinţelor pieţei muncii. Astfel, noul plan de învăţământ pentru studii de trei ani reuşeşte să concentreze într-o formulă echilibrată cursurile de limbă contemporană şi de literatură, acordând o atenţie sporită studiului concret al limbilor străine în cadrul cursului practic.

În setul de discipline obligatorii sunt incluse în anul I două cursuri introductive – Elemente de lingvistică şi Elemente de teorie literară şi de literatură universală (curs care se continuă şi în anul al II-lea). Disciplinele de specialitate la specializările A şi, respectiv B includ cursuri de limbă contemporană (alcătuite din segmente semestriale dedicate componentelor Fonetică, Morfologie, Sintaxa propoziţiei simple şi a frazei, Lexicologie, Semantică şi Pragmatică) şi cursuri de istoria literaturii predate din perspectivă cronologică sau pe genuri literare (de exemplu, segmentele semestriale în cazul literaturii engleze la spe-cializarea A sunt centrate pe istoria genului dramatic în variantele britanică şi americană – la anul I, semestrele I şi II, a romanului britanic şi american – pentru studenţii anului II, semestrele I şi II, şi a poeziei britanice şi americane, la anul III, semestrele I şi II). Atât la limba contemporană, cât şi la istoria literaturii sunt prevăzute seminarii de 2 ore la 2 săptămâni.

27

Viziunea noastră este mai pragmatică, în sensul echilibrării raportului dintre teoretic şi aplicativ, în favoarea studiului şi practicii deprinderilor limbii scrise şi vorbite, ca o condiţie esenţială a atingerii unui nivel ridicat de profesionalism. Acest deziderat se realizează în cadrul orelor de curs practic la cele două limbi alese de student. Planul de învăţământ este generos la acest capitol, orele de curs practic formând coloana vertebrală a întregii pregătiri, care se extinde până în ultimul semestru al anului al III-lea. Planul de învăţământ prevede pentru studenţii din anii terminali (II şi III) şi câte două pachete de cursuri opţionale, pe domenii, precum limbajele de specialitate, teoria şi practica traducerii, retorica şi stilistica limbii străine studiate.

SEDIUL FACULTĂŢII Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine funcţionează în clădirea

din Str. Ion Ghica nr.13, unde studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase săli de curs şi seminar cu dotare modernă. La acestea se adaugă laboratoarele de informatică multimedia şi cel de studiu intensiv audiovizual, precum şi o bibliotecă bogată, dotată cu instrumente de lucru, literatură de specialitate, publicaţii periodice.

Pentru studenţii de la învăţământ la distanţă (I.D.), profesorii au elaborat sinteze pentru fiecare disciplină din Planul de învăţământ. Sintezele sunt orientative, ele nu pot suplini studiul temeinic al bibliografiei recomandate. Ele pot fi accesate pe Internet, la Biblioteca virtuală.

Studenţii de la toate formele de învăţământ îşi pot cumpăra cursurile apărute la Editura Fundaţiei România de Mâine de la punctele de desfacere carte din incinta Universităţii, cu o reducere de 30%.

Universitatea Spiru Haret îndeplineşte toate standardele impuse unui învăţământ superior de calitate, având şi un post de televiziune propriu – naţional, universitar şi cultural TvRM, care difuzează pentru studenţi cursuri, consultaţii, dezbateri în direct sau înregistrate.

EXAMENUL DE LICENŢĂ 1. Examenul de licenţă pentru absolvenţii Facultăţii de Limbi şi

Literaturi Străine se organizează în luna iunie şi se desfăşoară pentru toate specializările şi pentru toate formele de învăţământ – Zi, frecvenţă redusă, la distanţă, la sediul facultăţii din Bucureşti, str. Ion Ghica nr. 13.

28

Condiţiile de susţinere a examenului de licenţă sunt aceleaşi pentru toate cele trei forme de învăţământ.

2. Examenul de licenţă pentru absolvenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine cu o limbă şi literatură străină A (engleză sau franceză) şi o limbă şi literatură străină B (franceză, engleză, germană, rusă, spaniolă, italiană, română) constă din două probe:

Proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: Limba contemporană sau Istoria literaturii şi Cursul practic la

specializarea A şi B – scris. Proba se desfăşoară pe durata a 2 ore şi 30 de minute. Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă. Susţinerea

lucrării de licenţă este publică. 3. Examenul este promovat dacă probele componente (1 şi 2)

sunt susţinute şi promovate (cu nota minimă 5 (cinci)), iar media aritmetică a notelor acordate acestora este de cel puţin 6,00 (şase).

4. Tematica şi bibliografia pentru proba 1 au fost aprobate de Biroul Senatului Universităţii Spiru Haret, la propunerea Consiliului facultăţii, în conformitate cu planurile şi programele analitice ale disci-plinelor studiate de absolvenţii din promoţia respectivă. Tematica este grupată pe seturi de câte 4 module pentru fiecare specializare A sau B (două axate pe limba contemporană, două – pe istoria literaturii). Candidaţii trebuie să opteze pentru un singur modul la fiecare specializare inclusă în proba 1. Modulele sunt aduse la cunoştinţa candidaţilor cu trei luni înainte de sesiunea respectivă prin afişare la sediul facultăţii şi pe site-ul acesteia.

5. Înscrierea la examenul de licenţă se face conform programului afişat, cu o lună înainte de examen, la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Ion Ghica 13 sau la sediile Centrelor teritoriale, pentru candidaţii de la ID.

6. La examenul de licenţă se pot prezenta absolvenţii proprii, precum şi absolvenţii de la alte instituţii de învăţământ superior, care au promovat toate activităţile obligatorii cuprinse în planurile de învăţământ.

DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ 1. Proba 1. – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de

specialitate precede susţinerea lucrării de licenţă şi se desfăşoară sub formă de lucrare scrisă. Nepromovarea probei I nu elimină posibilitatea absolventului de a se prezenta la proba a II-a.

29

Verificarea şi notarea lucrărilor scrise Verificarea şi notarea lucrărilor scrise se fac pe baza baremului

stabilit de către comisia de examen. Termenul de corectare se stabileşte de către comisia de organizare şi desfăşurare a examenului de licenţă la nivelul facultăţii.

Operaţiunea de verificare şi notare a lucrărilor scrise se desfăşoară în plenul comisiei, după un program fixat.

Contestaţiile în legătură cu rezultatele la proba 1 se depun la secretariatul facultăţii. Termenul de depunere este de 24 ore de la comunicarea rezultatelor.

Contestaţiile se rezolvă în termen de 48 ore de la expirarea termenului de depunere, de către comisia de analiză a contestaţiilor numită de rector.

Modificarea notei iniţiale la proba scrisă este condiţionată de existenţa diferenţei a minimum unui punct între media notelor, acordate de corectori şi media notelor acordate de subcomisia de contestaţie.

2. Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă se desfăşoară după comunicarea rezultatelor contestaţiilor. Lucrarea de licenţă se susţine în faţa comisiei şi constă în prezentarea conţinutului acesteia de către candidat. După prezentare, comisia indică problemele pe care absolventul urmează să le detalieze şi verifică, cunoştinţele acestuia prin întrebări referitoare la conţinutul lucrării de licenţă sau la domeniile de specialitate conexe subiectului tratat.

Nota finală a lucrării de licenţă este rezultatul mediei aritmetice a notelor propuse de fiecare membru al comisiei. În stabilirea notei finale poate fi consultat şi îndrumătorul de lucrare. Nota minimă de admitere este 5,00 (cinci).

Candidaţii care nu obţin nota minimă la susţinerea lucrării, sunt declaraţi respinşi.

Metodologia a fost aprobată în şedinţa Consiliului facultăţii din data de 7 martie 2006.

30

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2006-2007

31

32

33

34


ANUL I

• Planul de învăţământ

35

• Programele analitice

În atenţia studenţilor anului I

Studenţii din anul I, anul univer-sitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planurile de învăţământ, Programele analitice etc.) pentru tot ciclul Studiilor universitare de licenţă (anii I-III, respectiv anii universitari 2006-2009).

36

Deci, Ghidul va constitui îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

37

38

PROGRAME ANALITICE ANUL I

ELEMENTE DE LINGVISTICĂ GENERALĂ ELEMENTS OF GENERAL LINGUISTICS

Disciplină obligatorie, sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi:

2 curs, total ore semestru 28; 2 credite; examen.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

• Obiectul şi importanţa lingvisticii generale. • Structura lingvisticii. Ştiinţele auxiliare ale lingvisticii. • Metodele de cercetare ale lingvisticii (comparativ-istorică, tipologică,

structurală şi matematică). • Limbă – limbaj – vorbire. Legile limbii. Limba ca sistem de semne. • Lingvistica internă – lingvistica externă, semnificant – semnificat,

sincronie – diacronie, sintagmatic – paradigmatic. • Semnul lingvistic. • Clasificarea morfologică (tipologică) şi genealogică a limbilor. Familiile

de limbi. • Fonetică şi fonologie. Sunet şi fonem. Unităţi fonetice superioare.

Schimbările sunetelor. • Morfologia. Structura cuvântului. Morfem şi alomorfe. • Lexicologia. Schimbări în vocabular. • Semantica. Etimologia. Lexicografia. • Sintaxa tradiţională şi sintaxa modernă (analiza în constituenţi imediaţi,

gramatici generative).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Zamfira Mihail, Maria Osiac, Lingvistica generală şi aplicată, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei, Bucureşti, 1972. 3. Ion Coteanu, Crestomaţie de lingvistică generală, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 1998. 4. Eugen Coşeriu, Introducere în lingvistică, Cluj, 1995.

39

ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ ŞI LITERATURĂ UNIVERSALĂ

ELEMENTS OF LITERARY THEORY AND UNIVERSAL LITERATURE


2 curs, total ore semestru 28; 1 credit; colocviu.


1. Literar – non-literar (definirea şi delimitarea literaturităţii, în diversi-tatea discursurilor literare).

2. Conceptul de operă literară (definiţii, abordări, tipologii; relaţia text – discurs; opera ca sistem estetic deschis: surse, influenţe, modele, canoane).

3. Structura operei literare (conceptele de proză, vers, dialog dramatic; categorii estetice şi funcţionarea în text).

4. Forme de existenţă ale operei: genuri şi specii; anularea opoziţiilor / delimitărilor în postmodernitate.

5. Opera literară şi contextul cultural (filozofie / ideologie; arte plastice; film – teatru; presă şi audiovizual).

6. Studiul operei literare: teoria, critica, istoria literaturii, disciplinele de graniţă (imagologia, istoria culturii şi a mentalităţilor, antropologia / sociologia culturală).

7. Abordarea textului literar: tehnici şi metode de analiză aplicată pe texte aparţinând celor trei genuri: din curente / perioade estetice distincte.


1. Lazăr Ioan Şt., Teoria literaturii. Recurenţa creatoare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Brunel Pierre, Critica literară, Cartea Românească, Bucureşti, 2000, p. 71-123.

3. Ciorănescu Alexandru, Principii de literatură comparată, Cartea Românească, Bucureşti, 1977, p. 71-126.

4. Marino Adrian, Biografia ideii de literatură. V. Secolul 20. Partea III, Dacia, Cluj-Napoca, 1998, p. 47-118.

40

ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ ŞI LITERATURĂ UNIVERSALĂ

ELEMENTS OF LITERARY THEORY AND UNIVERSAL LITERATURE


2 curs, total ore semestru 28; 1 credit; colocviu.


1. De la literatura universală la literatura generală şi comparată. 2. Mitul – sacralizare a ficţiunii colective. 3. Antichitatea – structurarea genurilor şi a speciilor canonice. 4. Evul Mediu şi Renaşterea – codificare şi modele estetice. 5. Barocul – prefigurare a modernităţii. 6. Clasicismul – (re)valorizarea / consolidarea canonului antic. 7. Iluminismul – vârsta clasică a modernităţii.


1. Vlădescu Andreea, Literatura comparată. Antichitatea, I. Epicul, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Lazăr Ioan Şt., Mitologie şi literatură comparată. Fragmentarium, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. Boia Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 25-55.

4. Grimal Pierre, Literatura latină, Teora, Bucureşti, 1997.

41

DISCIPLINE DE SPECIALITATE – A

LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ – A

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – FONETICĂ ŞI FONOLOGIE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – PHONETICS AND PHONOLOGY


2 curs, 1 seminar, total ore semestru 42; 4 credite; examen.


1. Introducere. Nivele de descriere şi analiză lingvistică – unităţi şi relaţii la fiecare nivel. Locul Foneticii şi Fonologiei în teoria lingvistică. Trăsături fundamentale ale limbajului.

2. Fonetica: Fonetica articulatorie. Fonetica auditivă. Fonetica acustică. Articulatori activi şi pasivi. Criterii de clasificare a sunetelor.

3. Consoane. 4. Vocale. 5. Fonologie: Reprezentare fonologică. Trăsături şi clase de sunete.

Reguli fonologice. Procese fonologice fundamentale. 6. Analiza suprasegmentală: silaba, silabificarea, intonaţia.


1. Rădulescu Mara-Van Schaik, A Short Introduction to Phonetics and Phonology, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.

2. Chiţoran Dumitru, English Phonetics and Phonology, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

3. Pârlog Hortensia, English Phonetics and Phonology, Editura ALL, Bucureşti, 1997.

4. Roach Peter, English Phonetics and Phonology, 2nd edn. Cambridge: Cambridge University Press, 1993.

42

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – MORPHOLOGY




Categoriile funcţionale de Timp, Aspect şi Mod – Sortal vs. non-sortal Number opposition; the countable-uncountable

opposition; countable and uncountable nouns: formal and semantic properties; distributive and collective readings; number irregularities in English; number recategorizations.

– Elements generally included in the Category of Determiners; proper names, definite descriptions, indefinite descriptions; deictic expressions; the functions/uses of the definite article and definite descriptions; the functions/uses of the indefinite article.

– The category of Tense as the grammaticalized form of Time; the classification of temporal adverbs; values/uses of the present tense, the past tense, the present perfect, the past tense; means of expressing futurity.

– The perfective-imperfective aspectual opposition; the ontology of situations (states, activities, events); aspectual recategorization.

– The Category of Mood and the notion of Modality; morpho-syntactic properties of modal verbs; root and epistemic meanings of primary and secondary modals (can, could, may, might, must, will, would, shall, should, might, ought to, dare, need).

– The Indicative vs. the Subjunctive.


1. Duţescu-Coliban Taina, Aspects of English Morphology, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Ştefănescu Ioana, English Morphology, vol. 2, TUB, 1988. 3. Baciu Ileana, Functional Categories in English, Editura Universităţii

din Bucureşti, 2004.

43

LIMBA ENGLEZĂ – CURS PRACTIC ENGLISH LANGUAGE – PRACTICAL COURSE


4 lucrări practice, total ore semestru 56; 6 credite; verificare.


Pentru ambele semestre sunt prevăzute următoarele module: modulul texte, modulul gramatică, modulul vocabular, modulul traduceri şi modulul compoziţie.

Modulul Texte: în primul semestru vor fi parcurse primele şapte unităţi din manualul English Practical Course for Intermediate Students (autor Janeta Lupu, Editura Fundaţiei România de Mâine); fiecare text va fi urmat de exerciţii de fixare a vocabularului, cu accent pe sinonimie, polisemie, expresii idiomatice.

Modulul Gramatică: vor fi aprofundate prin aplicaţii practice de nivel mediu-avansat următoarele aspecte legate de categoriile verbale: timpurile verbale, aspectul, concordanţa timpurilor, diateza pasivă.

Modulul Vocabular: vor fi acoperite ariile lexicale corespunzătoare tematicii textelor discutate şi se recomandă parcurgerea a jumătate din unităţile de vocabular specificate în bibliografia facultativă.

Modulul Traduceri: se vor efectua traduceri din şi în engleză din proza modernă şi contemporană.

Modulul Compoziţie: studenţii vor redacta un eseu pe tematica cuprinsa în unul din textele discutate.


1. Lupu Janeta, English Practical Course for Intermediate Students, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Vince Michael, Advanced Language Practice, Heinemann, 1994, (units 1-12).

44





Modulul Texte: vor fi parcurse ultimele şapte unităţi din manualul English Practical Course for Intermediate Students (autor Janeta Lupu).

Modulul Gramatică: vor fi aprofundate prin aplicaţii practice de nivel mediu-avansat verbele modale şi modurile personale.

Modulul Vocabular: vor fi acoperite ariile lexicale corespunzătoare tematicii textelor discutate şi se recomandă parcurgerea celei de-a doua jumătăţi din unităţile de vocabular specificate în bibliografie.






45

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE




• Drama as literary genre and performance. Dramatic species. Tragedy, comedy, etc.

• Types of characters. Aristotle’s view on tragedy and character. • Theatrical conventions. • Medieval drama. • Shakespeare’s predecessors. • Types of approach to drama. Shakespeare’s plays as narratives and poems. • Types of Shakespearian characters. Bradley’s and Bloom’s views on

Shakespeare’s characters. • Masculinity and femininity in Shakespeare’s plays. • Shakespeare’s comedies and the question of identity. • Reality versus imagination in comedies and romances. • Public person versus private person in the historical plays. • The parent-child relationship and the theme of the rival brothers in

the tragedies. • Shakespeare’s contemporaries: the contribution of Thomas Heywood

and John Webster to the development of English drama.


1. George Volceanov, A Survey of English Literature from Beowulf to Jane Austen, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. George Volceanov, ‘Methinks You’re Better Spoken’: A Study in the Language of Shakespeare’s Characters, Editura Institutul European, Iaşi, 2004.

3. George Volceanov, The Shakespeare Canon Revisited, Niculescu, Bucureşti, 2005.

4. William Shakespeare, Hamlet, King Lear, Macbeth, Othello, Henry V, As You Like It, Twelfth Night, The Tempest, A Midsummer Night’s Dream.

5. John Webster, Ducesa de Amalfi / The Duchess of Malfi, Institutul European, Iaşi, 2004.

6. Thomas Heywood, Femeia omorâtă cu blândeţea / A Woman Killed with Kindness, Institutul European, Iaşi, 2004.

46

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE – TEATRUL ENGLEZESC MODERN

THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE – MODERN ENGLISH THEATRE




The following streams of ideas are to be taken into consideration, bearing in mind the fact that they aim at a certain modularity, enabling the student to combine, compare, assess the various British and American productions:

– the, manners” versus, humours”; social types – human types; their embodiment in characters and language (lectures on Congreve, Shaw, Albee);

– myth; the tragic and the comic (lectures on Shaw, O’Neill, Shepard, Williams);

– play-construction/deconstruction (lectures on Congreve, Shaw, Shepard, Albee, Pinter);

– men/people, types, heroes, antiheroes, non-heroes (lectures on Shaw, Osborne, O’Neill, Pinter, Albee, Williams, Shepard)


1. Congreve William, The Way of The World. 2. Shaw George Bernard, The Devil’s Disciple; Saint Joan; Arms and

The man; Major Barbara. 3. Albee Edward, Zoo Story; Who’s Afraid of Virginia Woolf. 4. O’Neill Eugene, The Hairy Ape; Mourning Becomes Electra. 5. Pinter Harold, The Room; The Caretaker. 6. Osborne John, Look Back in Anger. 7. Shepard Sam, Buried Child. 8. Williams Tennessee, The Glass Menoperie; A Streetcar Named Desire.

47

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ – A

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE




I. Éléments de phonétique française: Aspects du système phonétique du français contemporain:

• accent, intonation, groupes rythmiques • liaison, élision, enchaînement • voyelles et consonnes

II. Notions de lexicologie Le mot en français contemporain – sa structure interne et les procédés de

formations lexicale: dérivation, composition, troncation, siglaison. Identification des différentes classes d’unités lexicales: mots simples,

mots dérivés, mots composés, ou obtenus par des procédés d’abréviation. Identification des principaux préfixes et suffixes.


1. Drăghicescu J., Phonétique française appliquée et exercices, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

2. Visan V., Phonétique française, EUB, Bucureşti, 2002. 3. Gaudin F., Guesclin L., Initiation à la lexicologie française, Duculot,

Paris, 2000. 4. Lehman A., Introduction à la lexicologie, Dunod, Paris, 1998.

48





Notions de morphologie: classes de mots et catégories grammaticales nominales, verbales et verbo-nominales


1. Cristea T., Grammaire française. Le nom et le groupe nominal. Le verbe et le groupe verbal, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Vladut A., Cristea T., Morphosyntaxe du français contemporain – les catégories grammaticales, TUB, Bucureşti, 1973.

3. Charaudeau P., Grammaire du sens et de l’expression, Hachette, Paris, 1992.

4. Riegel M., et alii, Grammaire méthodique du français, PUF, Paris, 1994.

49

LIMBA FRANCEZĂ – CURS PRACTIC LANGUE FRANÇAISE – COURS PRATIQUE




L'expression et la compréhension orales-actes de parole/types d'exposés; – vocabulaire spécifique des situations déterminées; – éléments de grammaire spécificques: les présentatifs, les appellatifs;

les prédéterminants, les pronoms personnels, les formes verbales; le discours rapporté; les types de phrases.

Activités et techniques d'enseignement: auditions d'enregistrement de: – dialogues didactiques, des dialogues pris sur le vif; – interview; – jeux de rôle; interventions; débats.


1. Drăgoi-Făiniş Sabina, Bondrea Emilia, Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Cristea Teodora, Bondrea Emilia, Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

50





L'expression et la compréhension écrite: éléments de correspondance non officielle;

Eléments de correspondance officielle; Contenus linguistiques; – vocabulaire spécifique des situations déterminées; – éléments de grammaire spécificques: les présentatifs, les appellatifs;




1. Sabina Drăgoi-Făiniş, Emilia Bondrea, Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.


51

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE




I. Le Moyen Âge littéraire (IXe – XIVe siècle) Définition et périodisation du Moyen Âge français. Formation et

évolution de la langue française. Premiers textes hagiographiques et historiques. Traits caractéristiques de la littérature française médiévale.

Evolution des formes poétiques au Moyen Âge. Classification et spécialité des principales formes poétiques (XIIe –

XIIIe siècles) Tradition et innovation poétiques au XVe siècle Evolution des formes narratives au Moyen Âge; Evolution des formes dramatiques au Moyen Âge.

II. La Renaissance (XVe – XVIe siècles) À l’aurore de la Renaissance: le XVe siècle – cadre historique et

culturel; mutations dans la mentalité de l’époque. Structures thématiques et narratives des recueils de nouvelle Tradition et

innovation dans la poésie lyrique; La littérature et la pensée au XVIe siècle; Conclusions sur l’évolution des principaux genres littéraires et sur le

contenu humaniste de la littérature française du Moyen Âge et de la Renaissance.


1. Luminiţa Ciuchindel, Etudes sur la litterature française, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Luminiţa Ciuchindel, Relais narratifs dans la littérature française du Moyen Âge et de la Renaissance, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

3. Ion Pânzaru, Introduction à l’étude de la littérature française médiévale, EUB, 1999.

52





I. Le XVIIe siècle Perspectives historiques et culturelles. La doctrine et la littérature classique. Le rationnalisme classique. Le

Baroque. Le classicisme. La tragédie classique. La comédie classique.L’inéfable de la poésie de La Fontaine Autres représentants de la pensée classique Société et littérature.

II. Le XVIIIe siècle Perspectives historiques et culturelles. Les traditions de la littérature.

La première période (de transition): 1688-1715. La deuxième période (1715-1750). La troisième période (1750-1789). La pensée encyclopédique. Ouvertures vers le XIXe siècle. La quatrième période (1789-1799). Le XVIIIe siècle: le siècle des philosophes. La philosophie des Lumières. L’Encyclopédie. Les idées nouvelles.


1. Bluche, François, Dictionnaire du Grand Siècle, Fayard, 1990; 2. Maître, Myriam, Les précieuses. Naissance des femmes de lettres en

France au XVIIe siècle, Paris, Champion, 2000.

53

DISCIPLINE DE SPECIALITATE – B

LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ – B

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – FONETICĂ ŞI FONOLOGIE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – PHONETICS AND PHONOLOGY




1. Introducere. Nivele de descriere şi analiză lingvistică – unităţi şi relaţii la fiecare nivel. Locul Foneticii şi Fonologiei în teoria lingvistică. Trăsături fundamentale ale limbajului.

2. Fonetica: Fonetica articulatorie. Fonetica auditivă. Fonetica acustică. Articulatori activi şi pasivi. Criterii de clasificare a sunetelor.

3. Consoane. 4. Vocale. 5. Fonologie: Reprezentare fonologică. Trăsături şi clase de sunete.

Reguli fonologice. Procese fonologice fundamentale. 6. Analiza suprasegmentala: silaba, silabificarea, intonaţia.


1. Rădulescu Mara-Van Schaik, A Short Introduction to Phonetics and Phonology, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Chiţoran, Dumitru, English Phonetics and Phonology, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978.

3. Pârlog, Hortensia, English Phonetics and Phonology, Editura ALL, Bucureşti, 1997.

4. Roach, Peter, English Phonetics and Phonology, 2nd edn. Cambridge: Cambridge University Press, 1993.

54

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – MORPHOLOGY




Categoriile Funcţionale de Timp, Aspect şi Mod – Sortal vs. non-sortal Number opposition; the countable-uncountable

opposition; countable and uncountable nouns: formal and semantic properties; distributive and collective readings; number irregularities in English; number recategorizations.

– Elements generally included in the Category of Determiners; proper names, definite descriptions, indefinite descriptions; deictic expressions; the functions/uses of the definite article and definite descriptions; the functions/uses of the indefinite article.

– The category of Tense as the grammaticalized form of Time; the classification of temporal adverbs; values/uses of the present tense, the past tense, the present perfect, the past tense; means of expressing futurity.

– The perfective-imperfective Aspectual opposition; the ontology of situations (states, activities, events); aspectual recategorization.

– The Category of Mood and the notion of Modality; morpho-syntactic properties of modal verbs; root and epistemic meanings of primary and secondary modals (can, could, may, might, must, will, would, shall, should, might, ought to, dare, need).

– The Indicative vs. the Subjunctive.


1, Duţescu-Coliban Taina, Aspects of English Morphology, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Ştefănescu Ioana, English Morphology, vol. 2, TUB, 1988. 3. Baciu Ileana, Functional Categories in English, Editura Universităţii

din Bucureşti, 2004.

55





Pentru ambele semestre sunt prevăzute următoarele module: modulul texte, modulul gramatică, modulul vocabular, modulul traduceri şi modulul compoziţie.

Modulul Texte: în primul semestru vor fi parcurse primele şapte unităţi din manualul English Practical Course for Intermediate Students (autor Janeta Lupu, Editura Fundaţiei România de Mâine); fiecare text va fi urmat de exerciţii de fixare a vocabularului, cu accent pe sinonimie, polisemie, expresii idiomatice.

Modulul Gramatică: vor fi aprofundate prin aplicaţii practice de nivel mediu-avansat următoarele aspecte legate de categoriile verbale: timpurile verbale, aspectul, concordanţa timpurilor, diateza pasivă.

Modulul Vocabular: vor fi acoperite ariile lexicale corespunzătoare tematicii textelor discutate şi se recomandă parcurgerea a jumătate din unităţile de vocabular specificate în bibliografia facultativă.






56





Modulul Texte: vor fi parcurse ultimele şapte unităţi din manualul English Practical Course for Intermediate Students (autor Janeta Lupu).

Modulul Gramatică: vor fi aprofundate prin aplicaţii practice de nivel mediu-avansat verbele modale şi modurile personale.

Modulul Vocabular: vor fi acoperite ariile lexicale corespunzătoare tematicii textelor discutate şi se recomandă parcurgerea celei de-a doua jumătăţi din unităţile de vocabular specificate în bibliografie.






57



2 curs, 1 seminar, total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI • Drama as literary genre and performance. Dramatic species. Tragedy,

comedy, etc. • Types of characters. Aristotle’s view on tragedy and character. • Theatrical conventions. • Medieval drama. • Shakespeare’s predecessors. • Types of approach to drama. Shakespeare’s plays as narratives and poems. • Types of Shakespearian characters. Bradley’s and Bloom’s views on

Shakespeare’s characters. • Masculinity and femininity in Shakespeare’s plays. • Shakespeare’s comedies and the question of identity. • Reality versus imagination in comedies and romances. • Public person versus private person in the historical plays. • The parent-child relationship and the theme of the rival brothers in

the tragedies. • Shakespeare’s contemporaries: the contribution of Thomas Heywood

and John Webster to the development of English drama.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE 1. George Volceanov, A Survey of English Literature from Beowulf to

Jane Austen, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. 2. George Volceanov, ‘Methinks You’re Better Spoken’: A Study in the

Language of Shakespeare’s Characters, Editura Institutul European, 2004. 3. George Volceanov, The Shakespeare Canon Revisited, Niculescu, 2005. 4. William Shakespeare, Hamlet, King Lear, Macbeth, Othello, Henry V,

As You Like It, Twelfth Night, The Tempest, A Midsummer Night’s Dream. 5. John Webster, Ducesa de Amalfi / The Duchess of Malfi, Institutul

European, 2004. 6. Thomas Heywood, Femeia omorâtă cu blândeţea / A Woman Killed

with Kindness, Institutul European, 2004. 7. Andrew Sanders, Scurtă istorie Oxford a literaturii engleze, Editura

Univers, Bucureşti, 1997. 8. Leon Leviţchi, Istoria literaturii engleze şi americane, Editura ALL,

Bucureşti, 1999. 9. Harold Bloom, Canonul occidental, Editura Univers, Bucureşti, 2000.

58

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE – TEATRUL ENGLEZESC MODERN

THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE – MODERN ENGLISH THEATRE




The following streams of ideas are to be taken into consideration, bearing in mind the fact that they aim at a certain modularity, enabling the student to combine, compare, assess the various British and American productions:

– the, manners” versus, humours”; social types – human types; their embodiment in characters and language (lectures on Congreve, Shaw, Albee);

– myth; the tragic and the comic (lectures on Shaw, O’Neill, Shepard, Williams);

– play-construction/deconstruction (lectures on Congreve, Shaw, Shepard, Albee, Pinter);

– men/people, types, heroes, antiheroes, non-heroes (lectures on Shaw, Osborne, O’Neill, Pinter, Albee, Williams, Shepard)


1. Congreve William, The Way of The World. 2. Shaw George Bernard, The Devil’s Disciple; Saint Joan; Arms and

The man; Major Barbara. 3. Albee Edward, Zoo Story; Who’s Afraid of Virginia Woolf. 4. O’Neill Eugene, The Hairy Ape; Mourning Becomes Electra. 5. Pinter Harold, The Room; The Caretaker. 6. Osborne John, Look Back in Anger. 7. Shepard Sam, Buried Child. 8. Williams Tennessee, The Glass Menoperie; A Streetcar Named Desire.

59

LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ – B



2 curs, 1 seminar, total ore semestru 42 4 credite; examen.


I. Éléments de phonétique française: Aspects du système phonétique du français contemporain:

• accent, intonation, groupes rythmiques • liaison, élision, enchaînement • voyelles et consonnes

II. Notions de lexicologie Le mot en français contemporain – sa structure interne et les procédés

de formations lexicale: dérivation, composition, troncation, siglaison. Identification des différentes classes d’unités lexicales: mots simples,

mots dérivés, mots composés, ou obtenus par des procédés d’abréviation. Identification des principaux préfixes et suffixes.


1. Drăghicescu J., Phonétique française appliquée et exercices, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

2. Visan V., Phonétique française, EUB, Bucureşti, 2002. 3. Gaudin F., Guesclin L., Initiation à la lexicologie française, Duculot,

Paris, 2000. 4. Lehman A., Introduction à la lexicologie, Dunod, Paris, 1998.

60





Notions de morphologie: classes de mots et catégories grammaticales nominales, verbales et verbo-nominales


1. Cristea T., Grammaire française. Le nom et le le groupe nominal. Le verbe et le groupe verbal, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.

2. Vladut A., Cristea T., Morphosyntaxe du français contemporain – les catégories grammaticales, Bucureşti, TUB, 1973.

3. Charaudeau P., Grammaire du sens et de l’expression, Paris, Hachette, 1992.

4. Riegel M., et alii, Grammaire méthodique du français, Paris, PUF, 1994.

61





L'expression et la compréhension orales-actes de parole/types d'exposés: – saluer, se présenter, prendre contact avec quelqu'un; – accueillir, féliciter, remercier quelqu/un; – se séparer, prendre congé; – présenter, décrire des personnes, des choses; – relater un événement en donnant des précisions sur les protagonistes

et les circonstances. – exprimer ses goûts, ses préférences; – faire des appréciations sommaires; – exprimer ses sentiments, ses intentions, ses opinions; – poser un problème; – délimiter l'objet d'un débat, nuancer sa position; – formuler des arguments, donner des exemples;


1. Sabina Drăgoi-Făiniş, Emilia Bondrea, Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.


3. Saraş M., Gramatica limbii franceze prin exerciţii structurale, Bucureşti, 1972.

4. Ghidu G., Pisoschi V., Gramatica limbii franceze cu exerciţii, Teora, Bucureşti, 1998.

5. Nistor-Borcan V., Limba franceză – 1200 de teste grilă, Braşov, 2001.

62





L'expression et la compréhension écrite: éléments de correspondance non officielle:

– rédiger une lettre à un ami sur les événements divers. – rédiger une lettre de réponse à une invitation.

(acceptation/refus accompagnés de sentiments de joie, surprise, réserve, motifs et/ou excuses)

Eléments de correspondance officielle: – lettre: demande de renseignements; lettre de candidature pour occuper

un emploi dans l'administration, dans l'enseignement. – Curriculum vitae – lettre de motivation; mémoire de demande, mémoire de réclamation; Contenus linguistiques: – vocabulaire spécifique des situations déterminées; – éléments de grammaire spécificques: les présentatifs, les appellatifs;




1. Ghidu G., Pisoschi V., Gramatica limbii franceze cu exerciţii, Teora, Bucureşti, 1998.

2. Nistor-Borcan V., Limba franceză – 1200 de teste grilă, Braşov, 2001.

63





I. Le Moyen Âge littéraire (IXe – XIVe siècle) Définition et périodisation du Moyen Âge français. Formation et

évolution de la langue française. Premiers textes hagiographiques et historiques. Traits caractéristiques de la littérature française médiévale.

Evolution des formes poétiques au Moyen Âge. Classification et spécialité des principales formes poétiques (XIIe –

XIIIe siècles) Tradition et innovation poétiques au XVe siècle Evolution des formes narratives au Moyen Âge; Evolution des formes dramatiques au Moyen Âge.

II. La Renaissance (XVe – XVIe siècles) À l’aurore de la Renaissance: le XVe siècle – cadre historique et

culturel; mutations dans la mentalité de l’époque. Structures thématiques et narratives des recueils de nouvelle Tradition et

innovation dans la poésie lyrique; La littérature et la pensée au XVIe siècle; Conclusions sur l’évolution des principaux genres littéraires et sur le

contenu humaniste de la littérature française du Moyen Âge et de la Renaissance.


1. Luminiţa Ciuchindel, Etudes sur la litterature française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Luminiţa Ciuchindel, Relais narratifs dans la littérature française du Moyen Âge et de la Renaissance, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

3. Ion Pânzaru, Introduction à l’étude de la littérature française médiévale, EUB, 1999.

64





I. Le XVIIe siècle Perspectives historiques et culturelles. La doctrine et la littérature classique. Le rationnalisme classique. Le

Baroque. Le classicisme. La tragédie classique. La comédie classique.L’inéfable de la poésie de La Fontaine Autres représentants de la pensée classique Société et littérature.

II. Le XVIIIe siècle Perspectives historiques et culturelles. Les traditions de la littérature.

La première période (de transition): 1688-1715. La deuxième période (1715-1750). La troisième période (1750-1789). La pensée encyclopédique. Ouvertures vers le XIXe siècle. La quatrième période (1789-1799). Le XVIIIe siècle: le siècle des philosophes. La philosophie des Lumières. L’Encyclopédie. Les idées nouvelles


1. Bluche François, Dictionnaire du Grand Siècle, Fayard, 1990. 2. Maître Myriam, Les précieuses. Naissance des femmes de lettres en

France au XVIIe siècle, Paris, Champion, 2000.

65

LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ – B

LIMBA GERMANĂ CONTEMPORANĂ – FONETICĂ ŞI FONOLOGIE PHONETIK UND PHONOLOGIE

DER DEUTSCHEN SPRACHE Disciplină obligatorie, sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi:



Fonetica şi fonologia ca discipline lingvistice. Istoric, metode de cercetare. Sunet şi fonem. Trăsături distinctive. Baza materială a vorbirii: Baza de articulare germană. Sistemul suprasegmental (accent, intonaţia, pauzele, tempo). Sistemul sonor al limbii germane: vocalele, diftongii şi consoanele. Criterii de clasificare. Coarticulaţia şi normele de exprimare. Noţiuni şi metode ale fonologiei. Fonemul, trăsături distinctive, variante, combinaţii, frecvenţa fonemelor. Norma pronunţiei literare. Dicţionarele ortoepice.


1. Stănescu Speranţa (coord.), Exerciţii de gramatică germană, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

2. Sandu Doina, Limba germană – morfosintaxă. Sinteze, exerciţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

66

LIMBA GERMANĂ CONTEMPORANĂ – LEXICOLOGIE

LEXIKOLOGIE DER DEUTSCHEN SPRACHE




Lexicologia – disciplina lingvistică de observare şi descriere a vocabularului din diferite perspective. Raporturi ale lexicologiei cu alte discipline lingvistice şi cu alte direcţii de studiu umanist. Lexemul – obiect de cercetare şi descriere al lexicologiei. Caracterizarea lexemului ca semn lingvistic. Structura morfematică a unităţilor lexicale. Modele de formare a cuvintelor: compunere, derivare, abreviere, procedee mixte, idiomatizare. Structura semantică a unităţilor lexicale. Relaţii sistemice între lexeme bazate pe aspecte semantice (omonimie, sinonimie, antonimie, câmpuri semantice) şi pe aspecte genetice (familii de cuvinte). Provenienţa unităţilor lexicale – Mobilitatea lexicului. Sistematizarea vocabularului prin prisma actualităţii sale. Forme de existenţă ale limbii germane contemporane. Descrierea diastratică a lexicului. Noţiuni de lexicografie – tipologia dicţionarelor.



2. Bubmann H., Lexikon der Sprachwissenschaft, Stuttgard: Kroner, 1990.

3. Sandu D., Einführung in die Lexikologie der deutschen Sprache, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1993.

67

LIMBA GERMANĂ – CURS PRACTIC SPRACHKURS DEUTSCH




Substantivul: declinare, însoţitori, înlocuitori, valenţe. Determinativul: definiţie şi clasificare, declinare, utilizare, tipologie. Adjectivul: declinare, comparaţie, valenţe, transformări. Pronumele:

clasificare, declinare, tipologie. Prepoziţia: definiţie, secţiune, grupări semantice.



2. Schultz Griesbach, Deutsch intensiv, Editura Nicolescu, Bucureşti, 1999.

68





Verbul: clasificare, conjugare, valenţe, modul conjunctiv, diateza pasivă. Sintaxa propoziţiei: elementele propoziţiei, propoziţii cu verbul pe

poziţia a doua; propoziţii cu verbul pe prima poziţie. Sintaxa frazei: construcţii cu verbul în finalul propoziţiei, tipuri de

propoziţii subordonate.



2. Schultz Griesbach, Deutsch intensiv, Editura Nicolescu, Bucureşti, 1999.

3. Bariatinsky Saucier, Teste de germană, Editura Teora, Bucureşti, 1999.

69

ISTORIA LITERATURII GERMANE DEUTSHE LITERATURGESCHICHTE




Das frühe Mittelalter. Das hohe Mittelalter. Das späte Mittelalter. Märe, Schwank und Bispel. Humanismus und Reformationszeit. Barock. Einführung in die EpocheTheoretische Schriften. Die Lyrik


1. Guţu, George, Fotiadis, Pierette, Ionescu, Dana, Draganovici, Mihai, Geschichte der deutschen Literatur, Bd. 1– Ältere deutsche Literatur, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

70

ISTORIA LITERATURII GERMANE DEUTSHE LITERATURGESCHICHTE




Das Drama. Die Fabel. Der Roman. Einführung in die Epoche. Die Lyrik. Das Drama. Der Roman.


1. Guţu George, Fotiadis Pierette, Ionescu Dana, Draganovici Mihai, Geschichte der deutschen Literatur, Bd. 1– Ältere deutsche Literatur, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

2. Borries Ernst & Erika von, Deutsche Literaturgeschichte – Bd. 2 – Aufklärung, Empfindsamkeit, Sturm und Drang, dtv Vlg. München, 1996.

71

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ – B

LIMBA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE

LINGUA ITALIANA CONTEMPORANEA – MORFOLOGIA




Fonetică şi fonologie – Apprendimento consapevole di una lingua; – Fonologia; – Accento; – Morfologia – La parola e il discorso; – L’articolo; – Il nome; – L’aggettivo; – I Numerali; – Pronomi e pronomi-aggettivi .


1. Haritina Gherman, Rodica Sârbu, Gramatica limbii italiene, Gramar, 1994.

72

LIMBA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE

LINGUA ITALIANA CONTEMPORANEA – MORFOLOGIA




– Il verbo; – L’avverbio; – Le preposizioni; – Le congiunzioni; – Le interiezioni.


1. George Lăzărescu, Morfologia limbii italiene, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.

73

LIMBA ITALIANĂ – CURS PRACTIC LINGUA ITALIANA




1. Traduceri cu privire la principalele probleme ale gramaticii: grup nominal. 2. Conversaţii şi redactări axate pe un vocabular tematic: La scuola, Le stagioni,

La difesa della natura, Il corpo umano, L’abbigliamento.


1. H. Gherman, Limba italiană, curs practic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978, 1995.

2. Elena Pârvu, Italiana, curs practic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.

74





1. Traduceri cu privire la principalele probleme ale gramaticii: grup verbal, constituenţi ai frazei, tipuri de fraze (emfatică, interogativă, imperativă, negativă);

2. Conversaţii şi redactări axate pe un vocabular tematic: La famiglia, La salute, La città, Il mercato, La casa, La cucina, Le arti e gli spettacoli, Lo sport.

3. Analizarea didactică a unor texte aparţinând diferitelor stiluri şi genuri: texte literare – narative, descriptive, argumentative, texte de presă.


1. H. Gherman, Limba italiană, curs practic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978, 1995.

2. H. Gherman, R. Sârbu, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar, 1995.

3. Elena Pârvu, Italiana, curs practic, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1999.

75

ISTORIA LITERATURII ITALIENE STORIA DELLA LETTERATURA ITALIANA




– L’italiano e le lingue romanze; – La letteratura religiosa nel secolo XIII; – La lirica volgare; – Le forme della prosa; – Dante Alighieri.


1. George Lăzărescu, Italia – Cultura e civiltà, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

76





– Francesco Petrarca; – Giovanni Boccaccio; – La nuova letteratura della Firenze medicea; – La letteratura dell’Italia padana; – La letteratura aragonese.


1. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, Einaudi Scuola, Miano, 1991.

2. Alberto Beniscelli, Vittorio Coletti, Strumenti per lo studio della letteratura italiana, Le Monnier, Firenze, 1992.

77

LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ – B

LIMBA RUSĂ CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE

СОВРЕМЕННЫЙ РУССКИЙ ЯЗЫК Disciplină obligatorie, sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi:



Introducere. Criterii de clasificare a părţilor de vorbire. Substantivul. Adjectivul. Numeralul. Pronumele.


1. Chirilă Feodor, Русский язык и русская культура (Limba şi cultura rusă), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000,

2. Gheorghiu Mircea, Limba rusă contemporană. Morfologie, Bucureşti, 1995.

78

LIMBA RUSĂ CONTEMPORANĂ – MORFOLOGIE




Verbul. Tipuri de conjugare. Categoriile gramaticale – mod, timp, persoană, număr, diateză. Aspectul verbal – modalităţi de formare şi valorile lexicogramaticale ale aspectului. Verbele de mişcare. Participiul. Gerunziul. Adverbul. Prepoziţia. Conjuncţia. Particula. Interjecţie.


1. Chirilă, Feodor, Русский язык и русская культура (Limba şi cultura rusă), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

2. Evseev, Ivan şi a., Limba rusă contemporană, Bucureşti, 1982.

79

LIMBA RUSĂ – CURS PRACTIC РУССКИЙ ЯЗЫК – ПРАКТИЧЕСКИЙ КУРС




Alfabetul limbii ruse. Cuvântul ca element de bază pentru comunicare: citirea şi scrierea cuvintelor. Pronunţie şi accent. Intonaţie. Propoziţia simplă şi dezvoltată; citirea propoziţiilor.

Elemente şi structuri gramaticale: substantivul (substantive proprii şi substantive comune; mărci de gen, număr şi caz); adjective calificative, posesive; acordul adjectivului cu substantivul; numeralul cardinal şi ordinal.

Lexicul. Cuvinte şi structuri corespunzătoare ariilor tematice: Двывйте познакомися!; Я и наша семья; Человек: портрет, характер; Нравственная характеристика человека; Человек и одежда.


1. Chirilă, Feodor, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p. 117-119.

80





Fonetică: pronunţie, accent, intonaţie. Elemente şi structuri gramaticale: verbul; adverbul; prepoziţii: в, на, к, под, над, через, от, для, за, о, перед, с, по, до, у, без, из; conjuncţii: и, а, но, или, что, зато, почему, потому что. Propoziţia şi fraza; tipuri de propoziţii; fraza formată prin coordonare şi subordonare. Vocabular corespunzător ariilor tematice: Дом, квартира, комната; Мой день; В университете.


1. Chirilă, Feodor, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p. 177-185.

81

ISTORIA LITERATURII RUSE ИСТОРИЯ РУССКОЙ ЛИТЕРАТУРЫ




Introducere. Antichitatea slavă. Premisele istorice ale apariţiei culturii şi literaturii ruse vechi. Cultura şi literatura Rusiei Kievene (secolele XI-XII). Legenda lui Boris şi Gleb. „Cântecul oastei lui Igor”. Scrierea, viaţa spirituală şi culturală în sec. XIII-XIV. Viaţa lui Alexadr Nevski. Literatura traducerilor. Literatura perioadei formării Statutului Unitar Rus (sfârşitul secolului al XIV-lea – începutul secolului al XVI-lea). Literatura rusă în Rusia secolului XVI – XVII. Creaţia lui protopop Avvarum.


1. Feodor Chirilă, A. Ivanov, V. Jercea, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 7-69.

2. Feodor Chirilă, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

3. G. Barbă, Istoria literaturii ruse vechi sec. XI-XVII, Editura Universităţii Bucureşti, 1993.

82





Literatura rusă în secolul al XVIII-lea. M.V.Lomonosov. D.I. Fonvizin. A. N. Radişev.


1. Feodor Chirilă, A. Ivanov, V. Jercea, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 80-109.

2. Feodor Chirilă, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

3. G. Barbă, Istoria literaturii ruse vechi sec. XI-XVII, Editura Universităţii Bucureşti, 1993.

83

LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ – B

LIMBA SPANIOLĂ CONTEMPORANĂ MORFOLOGIA

LA LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA FUNDAMENTOS DE MORFOLOGÍA




I. Articolul. II. Substantivul. III. Adjectivul. IV. Adjectivele determinative. V. Pronumele: pronumele personale. VI. Pronumele posesive. Pronumele demonstrative. Pronumele relative.

Pronumele interogative. Pronumele nedefinite. VII. Numeralul.


1. Elena Bălan-Osiac, Limba spaniolă contemporană – fonetică, fonologie, morfologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Coman Lupu, Gramatica practică a limbii spaniole, Editura Logos, Bucureşti, 2001.

3. C. Duhăneanu, Elena Bălan-Osiac, Compendiu de gramatică, în Cursul practic de limba spaniolă, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996.

84

LIMBA SPANIOLĂ CONTEMPORANĂ MORFOLOGIA

LA LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA FUNDAMENTOS DE MORFOLOGÍA




VIII. Verbul. IX. Adverbul. X. Prepoziţiile. XI. Conjuncţiile. XII. Interjecţia.


1. Elena Bălan-Osiac, Limba spaniolă contemporană – fonetică, fonologie, morfologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. C. Duhăneanu, Elena Bălan-Osiac, Compendiu de gramatică, în Cursul practic de limba spaniolă, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996.

85

LIMBA SPANIOLĂ – CURS PRACTIC LENGUA ESPAÑOLA – GRAMÁTICA PRÁCTICA




1. Mediul înconjurător (casa, şcoala, oraşul, ţara). 2. Trăsături fizice (fizionomie, corp omenesc, comportament, ţinută

vestimentară). 3. Preocupările omului (program zilnic, profesii). 4. Gramatica: fixarea noţiunilor de bază: articolul, substantivul, pro-

numele.


1. Constantin Duhăneanu, Elena Bălan Osiac, Curs practic de limba spaniolă, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996.


86





1. Activităţi comerciale (magazine, restaurante). 2. Activităţi cultural-recreative (teatru, cinematograf, sport, turism). 3. Activităţi instructiv-educative (biblioteci, librării, muzee). 4. Gramatica: fixarea noţiunilor de bază: verbul, numeralul, adverbul,

prepoziţiile, conjuncţiile, interjecţiile.


1. Constantin Duhăneanu, Elena Bălan Osiac, Curs practic de limba spaniolă, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996.


3. C. Duhăneanu, D. Munteanu, Gramatica limbii spaniole, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

87

ISTORIA LITERATURII SPANIOLE HISTORIA DE LA LITERATURA ESPAÑOLA




Introducere în cultura şi literatura spaniolă: – accepţiunile conceptelor de „cultură” şi „civilizaţie”; – aportul altor civilizaţii străvechi asupra culturii şi civilizaţiei spaniole:

grecii, fenicienii, cartaginezii, romanii, vizigoţii, arabii; – geneza culturii şi civilizaţiei hispanice; – cultura şi civilizaţia hispanică în Evul Mediu: arhitectura vizigotă,

romanică şi gotică; – literatura medievală: el Romancero, Mío Cid, Alfonso el Sabio,

literatura cultă (noţiuni elementare); – prerenaşterea şi renaşterea în literatură şi arte; umanismul, misticismul

în literatură şi în arte; – descoperirea Lumii Noi; – barocul spaniol (secolul de aur): reprezentanţi de seamă în literatură,

în artele plastice şi arhitectură; – ecouri ale iluminismului european în Spania; – clasicismul şi neoclasicismul în literatura şi arta spaniolă; – Romantismul. Generaţia de scriitori de la 1868; proza realistă în arte,

idei filozofice înnoitoare.


1. Monica Sava, Literatura española. Edad Media. Prerrenacimiento, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

1. Pierre Villar, Istoria Spaniei, Ed. Corint, Bucureşti, 2000. 2. J.A. Gay y Nuño, Istoria artei spaniole (versiunea în limba română),

Editura Meridiane, 1975.

88





Formele literare specifice Evului Mediu. Secolul XIV: influenţe orientale şi franceze în poezia din Peninsula Iberică; poezia de curte şi romanul sentimental; umanismul spaniol; romanul cavaleresc. Teatrul. Romancero – sinteză a poeziei cu tematică eroică a Evului Mediu spaniol. Teatrul renascentist; începuturile romanului picaresc. Romanul pastoral. Cervantes – la graniţa dintre Renaştere şi Baroc. Teatrul lui Lope de Vega. Francisco de Quevedo – conceptismul; Góngora şi opera sa. Calderón de la Barca şi teatrul de idei; Gracián – estetica bunului gust.


1. Scipione Ileana, Una historia de la literatura de los siglos del Siglo de Oro, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

89

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI PSYCHOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului

pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Specificul studiului psihologiei educaţiei: statutul epistemologic al psihologiei educaţiei; priorităţi ale studiului psihologiei educaţiei.

• Dezvoltarea psihică şi educaţia: problematica educabilităţii; dez-voltarea cognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinţele în plan educativ.

• Formarea şi dezvoltarea personalităţii: structura personalităţii; formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.

• Elemente de psihologia învăţării: caracteristicile şi condiţiile învăţării; metode de învăţare eficientă.

• Succesul şcolar şi social: factori determinanţi; evaluarea şi prevenirea insuccesului; problematica devianţei comportamentale.

• Dimensiuni psihologice ale activităţii educative: rolul profesional şi personalitatea profesorului.


1. Radu N. (coord.), Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

2. Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Editura, Polirom, Iaşi, 1998/1999.

3. Creţu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

90

INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE FUNDAMENTALS OF PEDAGOGY

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI THE THEORY AND METHODOLOGY OF THE CURRICULUM


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; anul I, sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Pedagogia şi sistemul ştiinţelor educaţiei: educaţia – obiectul specific de studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaţiei, perspectiva pedagogică în abordarea şi studierea educaţiei, problematica contemporană a educaţiei. Formele educaţiei: educaţia formală, nonformală şi informală; relaţiile, notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaţiei. Domeniile educaţiei: educaţia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă; noile educaţii. Sistemul instituţional al educaţiei: şcoala, familia, comunitatea locală, organizaţiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaţiile profesionale, societăţile ştiinţifice unităţile economice, mass-media etc.

• Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculumul – concepte fundamentale: curriculum general, Curriculum Naţional, curriculum specializat, curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculum scris, curriculum predat, curriculum învăţat, curriculum recomandat. Compo-nentele curriculare: finalităţi, (ideal, scopuri, obiective), conţinut – tendinţe în organizarea conţinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplina-ritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp (plaja orară), strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare. Produsele curriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăţământ; programele şcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şi elevilor (curriculumul de suport). Evaluarea curriculumului – cadru conceptual şi metodologie; calităţile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanţa, diferenţierea, continuitatea şi progresia, calităţi fundamentale ale curriculumului.


1. Radu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002.

91

2. Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.

3. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O., Prelegeri pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001.

4. Cucoş, C., Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002.

5. Creţu, C., Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi,1999.

6. Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

92


ANUL II


93


În atenţia studenţilor anului II

Studenţii din anul II, anul univer-sitar 2006-2007, au, în continuare, toate informaţiile esenţiale utile (Planurile de învăţământ, Programele analitice etc.) pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2006-2009).

94

Deci, Ghidul va constitui un îndrumar până la finalizarea ciclului de studii universitare de licenţă.

95

96

PROGRAME ANALITICE ANUL II

ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ

ŞI LITERATURĂ UNIVERSALĂ ELEMENTS OF LITERARY THEORY

AND UNIVERSAL LITERATURE Disciplină obligatorie, sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi:



Dinamica orientărilor estetice în secolele XIX şi XX. Conceptul de curent literar. Curente literare şi culturale.

Romantismul. Realism şi naturalism. Naturalismul în literatura română. Simbolismul şi parnasianismul. Modernismul. Avangardismul. Postmoder-nisml. Postmodernismul românesc: generaţii şi orientări estetice.


1. Vasile Marian, Introducere în teoria genurilor literare, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2000.

2. Vasile Marian, Noţiuni de teoria literaturii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Marino Adrian, Biografia ideii de literatură, vol 5, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998.

4. Alexandrescu Sorin, Privind înapoi, modernitatea, Univers, Bucureşti, 1999.

5. Călinescu Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Univers, Bucureşti, 1995.

6. Cărtărescu Mircea, Postmodernismul românesc, Humanitas, Bucureşti, 1999.

97



LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA PROPOZIŢIEI SIMPLE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – THE SYNTAX OF THE SIMPLE SENTENCE




I-II. Concepte de bază. Categorii sintactice, lexicale şi funcţionale; constituenţi şi funcţii sintactice. Reprezentarea grupului sintactic şi a pro-poziţiei simple.

III. Propoziţia simplă. Proprietăţi şi clasificări. IV. Predicaţia în limba engleză. Subcategoriile verbale şi adjectivale cu

funcţie de predicat. V-VI. Predicaţii intranzitive. Definiţia tranzitivităţii. Subcategorizarea

intranzitivelor: verbe de tip „unergative” şi „unaccusative”. Recategorizarea intranzitivelor ca tranzitive.

VII. Predicaţia copulativă. Structura predicatului copulativ. Regimul verbului copulativ BE şi al verbelor „copula-like”. Numele predicativ.

VIII-IX. Predicaţii tranzitive. Monotranzitive. Complemente Directe (instrumental, locativ, de tip Experiencer etc.). Verbe cauzative, ergative şi pseudo-pasive (middles). Recategorizarea tranzitivelor ca intranzitive.

X. Verbe ditranzitive. Tranzitive cu Complement Indirect, Prepoziţional sau Circumstanţial. Regimul dublu al construcţiilor cu verbe dative. Subca-tegorizarea verbelor dative.

XI. Construcţii reflexive. Subcategoria verbelor reflexive inerente. Structurile tranzitive şi intranzitive cu Complement Direct, Indirect şi Prepo-ziţional reflexiv.

XII. Construcţii pasive în limba engleză. Domeniul şi mecanismele pasivizării. Tipologia structurilor pasive în limba engleză.


1. Şerban D., The Syntax of English Predications, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Şerban D., Haţăgan R., Drăguşin D., English Syntax Workbook, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

98

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA FRAZEI

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – THE SYNTAX OF THE COMPLEX COMPOUND SENTENCE




I. Syntactic and semantic aspects of Negation – Defining the concept of Negative Sentence. Negativity Tests – Realizations of NEG and the classification of Negative Sentences – Polarity and assertivity (The nature and types of Polarity Items; The

inherent and the derivationally assigned [± assertive] feature) – Negative Attraction and Incorporation. Negative Raising

II. Syntactic relations. Coordination – Types of syntactic relations and their characteristics. Compound and

Complex Sentences – The property of connectedness (relatedness) – Connectors (Relators): classification; behavioural and distributional

features – Syntactic and semantic aspects of Copulative, Adversative, Alternative

Coordination – Asymmetric uses of Coordinators. Reduction Rules; Agreement with

Compound Subject NPs

III. Subordination by Relativization – The co-reference condition. Classification of Relative Clauses (criteria

and characteristics) – Introducers (classes; syntactic functions; That and as as Relative

Clause Introducers) – Formal, semantic and pragmatic aspects (N modifiers: Restrictive

Relative Clauses; NP, PP, AP, VP, S modifiers: Non-Restrictive Relative Clauses, specificities; Free Relative Clauses: arguments for a deep antecedent, distribution; Relativization out of Prepositional Phrases)

– Non-Finite Relative Clauses (Infinitival, Participial Relative Clauses). Cleft Constructions

99

IV. Subordination by Complementation – Types and sentencehood of Complement Clauses – THAT Clauses (General characteristics; THAT Clauses as „abstract

nominals” and as CPs) – Extraposition. Distribution; classes of verbs, adjectives, nouns

subcategorising for that Clauses. Complementizerless Clauses. The use of the Subjunctive in Complement Clauses

– Infinitive Clauses (General characteristics) – Overt / non-overt Subjects (Indefiniteness; Subject / Object control;

Control / Raising Predicates) – FOR-TO Infinitive Clauses and PRO Clauses; patterns and syntactic

functions – Raising patterns (Subject-to-Subject Raising: the Nominative +

Infinitive Construction; Subject-to-Object Raising: the Accusative + Infinitive Construction; classes of triggers)

– ing Complement Clauses (Classification of -ing forms). Gerunds: Acc – ing and Poss – ing Constructions. Overt / non-overt Subjects. The distribution of Half and Full Gerundial Clauses. Gerunds with passive meaning. Gerunds in Raising patterns

– Embedded (Indirect) Questions (General characteristics; Syntactic functions)


1. Tudosescu A., Syntax 2, ms. (Suport de curs disponibil în biblioteca facultăţii), 2003.

2. Cornilescu A., Complementation in English: A Minimalist Approach, EUB, Bucureşti, 2003.

3. Quirk R., Greenbaum S., Leech G. and Svartvik J., A Grammar of Contemporary English, ninth impression, London: Longman, 1980, (c. 1972), pp. 70-76; 374-385; 387-392; 533-649; 696-697; 720-724; 727-735; 737-742; 756-759; 764-765; 789-790; 795; 805-807; 832-842; 849-850; 857-875; 878-879; 881-882,

4. Radford A., Syntactic Theory and the Structure of English. A Minimalist Approach, Cambridge, UK: Cambridge University Press, 1997.

100





1. Modulul TEXTE şi VOCABULAR • Unit 1: Educating Man

The Flight from the Enchanter, by Iris Murdoch • Unit 2: Physical and Emotional Life (1)

A Single Man, by Cristopher Isherwood • Unit 3: Physical and Emotional Life (2)

The Betrayed Kingdom, by Richard Brautigam

2. Modulul GRAMATICĂ • tipurile propoziţiei (particularităţi de ordine a cuvintelor în propoziţie,

funcţiile comunicative ale propoziţiei simple); • predicaţii copulative (utilizări ale numelui predicativ de tip adjectival şi nominal);

• folosirea verbelor intranzitive (cu particulă şi/sau prepoziţie); • folosirea verbelor tranzitive (construcţii cauzative, locuţiuni verbale

tranzitive, verbe reflexive şi reciproce etc.); • construcţii dative şi pasive.


1. Bantaş A., Limba Engleză în liste şi tabele, Editura Teora, Bucureşti, 2003.

2. Leviţchi L., Gramatica Limbii Engleze, Editura Teora, Bucureşti, 1994.

3. Gălăţeanu-Fârnoagă G., E. Comişel, Gramatica Limbii Engleze, Editura Omegapress, Bucureşti, 1995.

4. Vianu L., English With a Key, Editura Teora, Bucureşti, 2003.

101



4 lucrări practice, total ore semestru 56; 6 credite; examen.


1. Modulul TEXTE şi VOCABULAR • Unit 4: Life and Technology

Computers Will Know Us Better than We Know Ourselves, by Ted Selker, National Post

• Unit 5: Man as Artist The Listener, by John Berry

• Unit 6: Man in the Midst of Nature Reflections on the Death of a Porcupine, by D. H. Lawrence

2. Modulul GRAMATICĂ • negaţia (reguli de acord ale construcţiilor negative etc.); • propoziţii relative; • „that” clauses; • construcţii infinitivale; • construcţii gerunziale şi participiale;


1. Bantaş A., Limba Engleză în liste şi tabele, Editura Teora, Bucureşti, 2003.




102





The objective of the course is to familiarize the students with the English prose written in the eighteenth and nineteenth centuries, in England and in the United States.

The 18th century 1. Introduction to a few critical concepts: story, plot, order, frequency,

persona, Bildungsroman, epistolary novel, picareque novel, satire, autobio-graphical novel, memoir.

2. Satire and British politics in Jonathan Swift’s Gulliver’s Travels. 3. Between Bildungsroman and paradigm of colonial relations: Daniel

Defoe’s Robinson Crusoe, 4. The epistolary novel: Samuel Richardson’s Clarissa or Pamela. 5. Laurence Sterne’s Tristram Shandy or the eighteenth century metanovel

(story, plot, order, frequency). 6. The beginnings of American prose: Thomas Paine and the American

Revolution (Common Sense) and Benjamin Franklin’s Autobiography.

The 19th century 7. Victorianism in Britain: Charles Dickens’ David Copperfield and/or

Great Expectations. 8. Realism and the late Victorian novel: Thomas Hardy’s Tess of the

D’Uberville and/or Jude the Obscure. 9. The ‘Woman Question’ in Britain: George Eliot’s The Mill on the Floss. 10. American realism: Nathaniel Hawthorne (The Scarlet Letter) 11. Herman Melville’s reinvention of myth: Moby Dick.


The 18th century 1. Defoe Daniel, Robinson Crusoe. 2. Swift Jonathan, Gulliver’s Travels. 3. Richardson Samuel, Clarissa / Pamela.

103

4. Sterne Laurence, Tristram Shandy. 5. Franklin Benjamin, Part 1 of his Autobiography. 6. Paine Thomas, “Thoughts on the Present State of American Affairs”,

in Common Sense.

The 19th century 1. Dickens Charles, David Copperfield and/or Great Expectations. 2. Hardy Thomas, Tess of the D’Uberville and/or Jude the Obscure. 3. Eliot George, The Mill on the Floss. 4. Hawthorne Nathaniel, The Scarlet Letter. 5. Melville Herman, Moby Dick.

104





– Modernismul şi contextul său cultural. Tradiţia literară victoriană faţă în faţă cu modernismul.

– Analiză a tehnicilor narative (Joseph Conrad). – Dinamica raporturilor dintre intelect şi instincte la personajele lui

Lawrence (David Herbert Lawrence). – Analiză a diferitelor tehnici literare ilustrate şi parodiate în Ulysses

(James Joyce). – Informaţii despre viaţa autoarei şi activitatea ei ca romancieră şi

critic literar. Fluxul conştiinţei şi fraza feminină (Virginia Woolf). – „The Old Man and the Sea” şi conceptul de „grace under pressure”

(Ernest Hemingway). – The Great Gatsby şi tehnica narativă a naratorului-martor (F. Scott

Fitzgerald). – Trilogia U.S.A. (John Dos Passos). – Cronica ţinutului Yoknapatawpha (William Faulkner) – Tehnica literară a povestirilor interconectate (John Steinbeck).. – Brave New World ca distopie bazată pe divertisment (Aldous Huxley). – Nineteen Eighty-four ca distopie bazată pe represiune (George Orwell).. – Lord of the Flies ca alegorie a societăţii democratice confruntată cu

sistemul totalitar (William Golding). – Alex în ipostază de agresor şi de victimă (Anthony Burgess). – The Catcher in the Rye (Jerome David Salinger). – Asemănări între romanul picaresc şi Under the Net. Analiza reţelei

de relaţii dintre personaje (Iris Murdoch). – The Heart of the Matter ca studiu de caz al relaţiilor din colonii

(Graham Greene). – Postmodernismul şi contextul său cultural. Comparaţie şi contrast

între modernism şi postmodernism. Însuşirea de clişee din diversele genuri ale literaturii populare.

– De la literatura science fiction la recunoaşterea critică şi academică (Kurt Vonnegut, jr.).

105

– Entropie versus paranoia (Thomas Pynchon). – The French Lieutenant's Woman ca prilej de juxtapunere a două epoci

şi mentalităţi. 1867 faţă în faţă cu 1967 (John Fowles). – Satira mediului universitar şi a jargonului postmodern de critică

literară (David Lodge). – Trecerea de la grande histoire la petite histoire în The Remains of the

Day. (Kazuo Ishiguro). – Beloved, sau realismul magic ca pretext (Toni Morrison). – Disoluţia romanului. Flaubert’s Parrot la graniţa dintre ficţiune şi

non-ficţiune (Julian Barnes).


1. Anthony Burgess A Clockwork Orange / William Golding Lord of the Flies / Pincher Martin / Jerome David Salinger The Catcher in the Rye.

2. Joseph Conrad Heart of Darkness / Lord Jim. 3. F. Scott Fitzgerald The Great Gatsby/ John Dos Passos The 42nd

Parallel / John Steinbeck Tortilla Flat/ Cannery Row. 4. John Fowles The French Lieutenant's Woman / The Collector / The

Magus / Toni Morrison Beloved/ Paradise. 5. Graham Greene The Heart of the Matter / The Comedians / A Burnt-out

Case / Iris Murdoch Under the Net / The Bell. 6. Aldous Huxley Brave New World / Brave New World Revisited /

George Orwell Nineteen Eighty-four / Animal Farm. 7. Ernest Hemingway The Old Man and the Sea/ A Moveable Feast /

William Faulkner As I Lay Dying/The Sound and the Fury/ „The Bear”. 8. James Joyce A Portrait of the Artist as a Young Man / Ulysses. 9. David Herbert Lawrence Sons and Lovers / The Rainbow. 10. David Lodge Changing Places / Small World / Julian Barnes

Flaubert’s Parrot / A History of the World in 10 1/2 Chapters / England, England; / Kazuo Ishiguro The Remains of the Day.

11. Thomas Pynchon V./ The Crying of Lot 49/ Kurt Vonnegut, jr. Mother Night/ Slaughterhouse Five.

12. Virginia Woolf Mrs Dalloway / To the Lighthouse / Between the Acts.

106


LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – FRAZA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – LA PHRASE




Définition et critères d'identification. La phrase et ses éléments, les unités de la phrase: la proposition, le syntagme; les procédés qu'on doit employer pour identifier un syntagme; le mot, le segment, etc.Les fonctions syntaxiques définies suivant différents critères: le critère positionnel, le critère morphologique, le critère transformationnel; le critère catégoriel.

La structure syntaxique de la phrase simple; la phrase de base, la phrase canonique. L'analyse en constituants immédiats. Les représentations graphiques de la structure hiérarchique de la phrase.

Structures fondamentales de la phrase simple. La fontion sujet. Le groupe prédicatif. Le complément d'objet direct.

Le complément d'objet indirect. La fonction attribut. Les types de phrase.


1. Murăreţ Ion, Syntaxe II. De la phrase simple à la phrase complexe, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

107

LIMBA FRANCEZA CONTEMPORANĂ – FRAZA COMPLEXĂ

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – LA PHRASE COMPLEXE




Généralités. La juxtaposition. La coordination. L'incise. La subordination. Classification (classement) des subordonnées. Les subordonnants ou les marqueurs de subordination.

Les propositions relatives. Les propositions relatives avec antécédent. Structures, valeurs et fonctions des propositions relatives avec antecedent.

Les propositions relatives sans antécédent (les relatives substantives). Les completives essentielles. Les propositions interrogatives indirectes.

Concordance des temps. Le discours rapporté. Les principaux circonstants constitués par une

proposition à verbe fini. La proposition infinitive. La proposition participe ou paticipiale.


1. Murăreţ Ion, Syntaxe I. La phrase complexe. Les principaux circonstants et la phrase de comparaison, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Murăreţ Ion, Syntaxe. La phrase complexe (II). Les relatives, les complétives essentielles, les propositions interrogatives indirectes, le discours rapporté, la proposition infinitive, la proposition participe, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

108





• Unité 1: Qu’est-ce qu’un Français? • Unité 2: La famille française.

b) Uranus, de Marcel Aymé (fragment); c) Confidence pour confidence, de Paule Constant (fragment).

• Unité 3: Ainsi va la langue française. a) Présentation d’un texte de synthčse sur la francophonie; b) Le Testament français, d’Andrei Makine (fragment).

• Unité 4: Le Paris des cafés littéraires. a) De l’origine du café en Europe; b) Un café ŕ histoire et histoires: Le Procope; c) Sous le signe de Flore.


1. Chapelan M. et Paştin I., Fenêtres sur la France, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

109





• Unité 5: L’école et le travail. a) expression orale: débat sur l’importance des études et le rôle de

l’école dans la société; b) présentation du texte: Le diplôme n’est plus une garantie (extrait

de presse). c) Témoignages: Daniel Pennac.

• Unité 6: Voyages. a) expression orale: Les Français et les voyages; b) Ecrire, c’est voyager, Michel Butor; c) exercices grammaticaux (l’expression de la condition).

• Unité 7: Le cinéma français. a) Le festival de Cannes; b) Rédaction écrite: Caractéristiques du cinéma français;

• Unité 8: La ville. a) débat: La place de la ville dans le paysage français; b) La beauté des villes, Bernard-Henry Lévy; c) Les bruits de la ville, J. M. G. Le Clézio (fragment) compréhension

du texte, exercices (la comparaison).



2. Thiévenaz O. et Grégoire M., Exercices de grammaire française, CLE International, Paris, 1995.

110





I. Le romantisme, première révolution littéraire. II. Le réalisme et la création du roman moderne. III. Le poète Charles Baudelaire et le concept de la modernité. IV. Le naturalisme, doctrine littéraire et pratique romanesque.


1. Repeţeanu Liana-Rodica, La littérature française du XIXe siècle par ses textes, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

111

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE – POEZIA FRANCEZĂ MODERNĂ

L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE LA POÉSIE FRANÇAISE MODERNE




Etapele modernităţii de la Baudelaire (exclusiv) până azi: a) Baudelaire: de la natură la cetate. Corespondenţele senzoriale. Estetica

urâtului. Muzicalitatea. b) Simbolismul: Impresia. Nuanţa, vagul. Simbol şi mit. Imaginea poetică.

Simbolismul fonetic. c) Apollinaire: Cubismul. Dedublarea eului. Şocul imaginii. Caligramele. d) Dadaismul: Negarea. Incoerenţa. Anarhia. e) Suprarealismul: Suprarealitatea. Imaginea. Frumuseţea convulsivă.

Dragostea nebună. Metafora „filată”. f) Postmodernitatea: Realul brut. Cotidianul. Ironia. g) Rimbaud. Verlaine. Mallarmé. Apollinaire. Dadaismul şi avangarda.

Suprarealismul. Paul Eluard.


1. Miclău Paul, Poètes français dans la modernité, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Mihalevschi Mircea, Les dysfonctionnements métaphoriques, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. ****La littérature française du 20e siècle par ses textes, sous la direction de Constantinescu Mariela, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

112



LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA PROPOZIŢIEI SIMPLE

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – THE SYNTAX OF THE SIMPLE SENTENCE




I-II. Concepte de bază. Categorii sintactice, lexicale şi funcţionale; constituenţi şi funcţii sintactice. Reprezentarea grupului sintactic şi a pro-poziţiei simple.

III. Propoziţia simplă. Proprietăţi şi clasificări. IV. Predicaţia în limba engleză. Subcategoriile verbale şi adjectivale cu

funcţie de predicator. V-VI. Predicaţii intranzitive. Definiţia tranzitivităţii. Subcategorizarea

intranzitivelor: verbe de tip „unergative” şi‚ „unaccusative”. Recategorizarea intranzitivelor ca tranzitive.

VII. Predicaţia copulativă. Structura predicatului copulativ. Regimul verbului copulativ BE şi al verbelor „copula-like”. Numele Predicativ.

VIII-IX. Predicaţii tranzitive. Monotranzitive. Complemente Directe (instrumental, locativ, de tip Experiencer etc.). Verbe cauzative, ergative şi pseudo-pasive (middles). Recategorizarea tranzitivelor ca intranzitive.

X. Verbe ditranzitive. Tranzitive cu Complement Indirect, Prepoziţional sau Circumstanţial. Regimul dublu al construcţiilor cu verbe dative. Subcate-gorizarea verbelor dative.

XI. Construcţii reflexive. Subcategoria verbelor reflexive inerente. Structurile tranzitive şi intranzitive cu Complement Direct, Indirect şi Prepo-ziţional reflexiv.

XII. Construcţii pasive în limba engleză. Domeniul şi mecanismele pasivizării. Tipologia structurilor pasive în limba engleză.


1. Şerban D., The Syntax of English Predications, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Şerban, D., Haţăgan R., Drăguşin D., English Syntax Workbook, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

113

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA FRAZEI

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – THE SYNTAX OF THE COMPLEX CONPOUND SENTENCE




I. Syntactic and semantic aspects of Negation – Defining the concept of Negative Sentence. Negativity Tests – Realisations of NEG and the classification of Negative Sentences – Polarity and assertivity (The nature and types of Polarity Items; The

inherent and the derivationally assigned [± assertive] feature) – Negative Attraction and Incorporation. Negative Raising

II. Syntactic relations. Coordination – Types of syntactic relations and their characteristics. Compound and

Complex Sentences – The property of connectedness (relatedness) – Connectors (Relators): classification; behavioural and distributional

features – Syntactic and semantic aspects of Copulative, Adversative, Alternative

Coordination – Asymmetric uses of Coordinators. Reduction Rules; Agreement with

Compound Subject NPs

III. Subordination by Relativisation – The co-reference condition. Classification of Relative Clauses (criteria

and characteristics) – Introducers (classes; syntactic functions; That and as as Relative

Clause Introducers) – Formal, semantic and pragmatic aspects (N modifiers: Restrictive

Relative Clauses; NP, PP, AP, VP, S modifiers: Non-Restrictive Relative Clauses, specificities; Free Relative Clauses: arguments for a deep antecedent, distribution; Relativisation out of Prepositional Phrases)

– Non-Finite Relative Clauses (Infinitival, Participial Relative Clauses). Cleft Constructions

114

IV. Subordination by Complementation – Types and sentencehood of Complement Clauses – THAT Clauses (General characteristics; THAT Clauses as “abstract

nominals” and as CPs) – Extraposition. Distribution; classes of verbs, adjectives, nouns subcategorising for THAT Clauses. Complementizerless Clauses. The use of the Subjunctive in Complement Clauses

– Infinitive Clauses (General characteristics) – Overt / non-overt Subjects (Indefiniteness; Subject / Object control;

Control / Raising Predicates) – FOR-TO Infinitive Clauses and PRO Clauses; patterns and syntactic

functions – Raising patterns (Subject-to-Subject Raising: the Nominative +

Infinitive Construction; Subject-to-Object Raising: the Accusative + Infinitive Construction; classes of triggers)

– ing Complement Clauses (Classification of -ing forms). Gerunds: Acc – ing and Poss – ing Constructions. Overt / non-overt Subjects. The distribution of Half and Full Gerundial Clauses. Gerunds with passive meaning. Gerunds in Raising patterns

– Embedded (Indirect) Questions (General characteristics; Syntactic functions)


1. Tudosescu A., Syntax 2, ms. (Suport de curs disponibil în biblioteca facultăţii), 2003.

2. Cornilescu A., Complementation in English: A Minimalist Approach, EUB, Bucureşti, 2003.

3. Quirk R., Greenbaum S., Leech G. and Svartvik J., A Grammar of Contemporary English, ninth impression, London: Longman, 1980, (c. 1972), pp. 70-76; 374-385; 387-392; 533-649; 696-697; 720-724; 727-735; 737-742; 756-759; 764-765; 789-790; 795; 805-807; 832-842; 849-850; 857-875; 878-879; 881-882.

4. Radford A., Syntactic Theory and the Structure of English. A Minimalist Approach, Cambridge, UK: Cambridge University Press, 1997.

115





1. Modulul TEXTE şi VOCABULAR • Unit 1: Educating Man

The Flight from the Enchanter, by Iris Murdoch • Unit 2: Physical and Emotional Life (1)

A Single Man, by Cristopher Isherwood • Unit 3: Physical and Emotional Life (2)

The Betrayed Kingdom, by Richard Brautigam

2. Modulul GRAMATICĂ • tipurile propoziţiei (particularităţi de ordine a cuvintelor în propoziţie,

funcţiile comunicative ale propoziţiei simple); • predicaţii copulative (utilizări ale numelui predicativ de tip adjectival şi nominal);

• folosirea verbelor intranzitive (cu particulă şi/sau prepoziţie); • folosirea verbelor tranzitive (construcţii cauzative, locuţiuni verbale

tranzitive, verbe reflexive şi reciproce etc.); • construcţii dative şi pasive;


1. Bantaş A., Limba Engleză în liste şi tabele, Editura Teora, Bucureşti, 2003




116





1. Modulul TEXTE şi VOCABULAR • Unit 4: Life and Technology

Computers Will Know Us Better than We Know Ourselves, by Ted Selker, National Post

• Unit 5: Man as Artist The Listener, by John Berry

• Unit 6: Man in the Midst of Nature Reflections on the Death of a Porcupine, by D. H. Lawrence

2. Modulul GRAMATICĂ • negaţia (reguli de acord ale construcţiilor negative etc.); • propoziţii relative; • „that” clauses; • construcţii infinitivale; • construcţii gerunziale şi participiale;


1. Bantaş A., Limba Engleză în liste şi tabele, Editura Teora, Bucureşti, 2003




117





The objective of the course is to familiarize the students with the English prose written in the eighteenth and nineteenth centuries, in England and in the United States.

The 18th century 1. Introduction to a few critical concepts: story, plot, order, frequency,

persona, Bildungsroman, epistolary novel, picareque novel, satire, autobio-graphical novel, memoir.

2. Satire and British politics in Jonathan Swift’s Gulliver’s Travels. 3. Between Bildungsroman and paradigm of colonial relations: Daniel

Defoe’s Robinson Crusoe. 4. The epistolary novel: Samuel Richardson’s Clarissa or Pamela. 5. Laurence Sterne’s Tristram Shandy or the eighteenth century metanovel

(story, plot, order, frequency). 6. The beginnings of American prose: Thomas Paine and the American

Revolution (Common Sense) and Benjamin Franklin’s Autobiography.

The 19th century 7. Victorianism in Britain: Charles Dickens’ David Copperfield and/or

Great Expectations. 8. Realism and the late Victorian novel: Thomas Hardy’s Tess of the

D’Uberville and/or Jude the Obscure. 9. The ‘Woman Question’ in Britain: George Eliot’s The Mill on the Floss. 10. American realism: Nathaniel Hawthorne (The Scarlet Letter) 11. Herman Melville’s reinvention of myth: Moby Dick.


The 18th century 1. Defoe Daniel, Robinson Crusoe. 2. Swift Jonathan, Gulliver’s Travels. 3. Richardson Samuel, Clarissa /Pamela.

118

4. Sterne Laurence, Tristram Shandy. 5. Franklin Benjamin, Part 1 of his Autobiography. 6. Paine Thomas, “Thoughts on the Present State of American Affairs”,

in Common Sense.

The 19th century 1. Dickens Charles, David Copperfield and/or Great Expectations 2. Hardy Thomas, Tess of the D’Uberville and/or Jude the Obscure 3. Eliot George, The Mill on the Floss. 4. Hawthorne Nathaniel, The Scarlet Letter. 5. Melville Herman, Moby Dick.

119





– Modernismul şi contextul său cultural. Tradiţia literară victoriană faţă în faţă cu modernismul.

– Analiză a tehnicilor narative (Joseph Conrad). – Dinamica raporturilor dintre intelect şi instincte la personajele lui

Lawrence (David Herbert Lawrence). – Analiză a diferitelor tehnici literare ilustrate şi parodiate în Ulysses

(James Joyce). – Informaţii despre viaţa autoarei şi activitatea ei ca romancieră şi

critic literar. Fluxul conştiinţei şi fraza feminină (Virginia Woolf). – „The Old Man and the Sea” şi conceptul de „grace under pressure”

(Ernest Hemingway). – The Great Gatsby şi tehnica narativă a naratorului-martor (F. Scott

Fitzgerald). – Trilogia U.S.A. (John Dos Passos). – Cronica ţinutului Yoknapatawpha (William Faulkner) – Tehnica literară a povestirilor interconectate (John Steinbeck).. – Brave New World ca distopie bazată pe divertisment (Aldous Huxley). – Nineteen Eighty-four ca distopie bazată pe represiune (George Orwell). – Lord of the Flies ca alegorie a societăţii democratice confruntată cu

sistemul totalitar (William Golding). – Alex în ipostază de agresor şi de victimă (Anthony Burgess). – The Catcher in the Rye (Jerome David Salinger). – Asemănări între romanul picaresc şi Under the Net. Analiza reţelei

de relaţii dintre personaje (Iris Murdoch). – The Heart of the Matter ca studiu de caz al relaţiilor din colonii

(Graham Greene). – Postmodernismul şi contextul său cultural. Comparaţie şi contrast

între modernism şi postmodernism. Însuşirea de clişee din diversele genuri ale literaturii populare.

– De la literatura science fiction la recunoaşterea critică şi academică (Kurt Vonnegut, jr.).

120

– Entropie versus paranoia (Thomas Pynchon). – The French Lieutenant's Woman ca prilej de juxtapunere a două

epoci şi mentalităţi. 1867 faţă în faţă cu 1967 (John Fowles). – Satira mediului universitar şi a jargonului postmodern de critică

literară (David Lodge). – Trecerea de la grande histoire la petite histoire în The Remains of the

Day. (Kazuo Ishiguro). – Beloved, sau realismul magic ca pretext (Toni Morrison). – Disoluţia romanului. Flaubert’s Parrot la graniţa dintre ficţiune şi

non-ficţiune (Julian Barnes).


1. Anthony Burgess A Clockwork Orange / William Golding Lord of the Flies / Pincher Martin / Jerome David Salinger The Catcher in the Rye.

2. Joseph Conrad Heart of Darkness / Lord Jim; 3. F. Scott Fitzgerald The Great Gatsby/ John Dos Passos The 42nd

Parallel / John Steinbeck Tortilla Flat/ Cannery Row. 4. John Fowles The French Lieutenant's Woman / The Collector / The

Magus / Toni Morrison Beloved/ Paradise. 5. Graham Greene The Heart of the Matter / The Comedians / A Burnt-out

Case / Iris Murdoch Under the Net / The Bell. 6. Aldous Huxley Brave New World / Brave New World Revisited /

George Orwell Nineteen Eighty-four / Animal Farm. 7. Ernest Hemingway The Old Man and the Sea / A Moveable Feast /

William Faulkner As I Lay Dying /The Sound and the Fury / „The Bear”. 8. James Joyce A Portrait of the Artist as a Young Man / Ulysses. 9. David Herbert Lawrence Sons and Lovers / The Rainbow. 10. David Lodge Changing Places / Small World / Julian Barnes

Flaubert’s Parrot / A History of the World in 10 1/2 Chapters / England, England; / Kazuo Ishiguro The Remains of the Day.

11. Thomas Pynchon V. / The Crying of Lot 49/ Kurt Vonnegut, jr. Mother Night/ Slaughterhouse Five.

12. Virginia Woolf Mrs Dalloway / To the Lighthouse / Between the Acts.

121


LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – SYNTAXE




1. Notions fondamentales: a) spécificité de la syntaxe, la notion de structure, places et positions,

catégories majeures; b) la phrase – définition, phrase étroite/phrase large, représentation

arborescente de la phrase. 2. Fonctions syntaxiques. Introduction á la théorie des constituants de phrase. Le type assertif. Le type interrogatif. Le type injoctif. La négation. L’emphase. Le passif et l’impersonnel.


1. Murăreţ Ion, Syntaxe II. De la phrase simple à la phrase complexe. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

122

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – FRAZA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – LA PHRASE COMPLEXE




1. Les concepts de: phrase dans les différents modèles de description de la langue (en grammaire traditionnelle, en grammaire structurale); actant et circonstant; procès et rôle; relations casuelles.Définition de la phrase, critères d’identification, types de phrases

2. La phrase complexe. 3. Types de phrases complexes (selon le mode de constitution: par subordination,

par coordination).


1. Murăreţ, Ion. Syntaxe I. La phrase complexe. Les principaux circonstants et la phrase de comparaison. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Murăreţ Ion, Syntaxe. La phrase complexe (II), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

123





• Unité 1: Qu’est-ce qu’un Français? • Unité 2: La famille française.

b) Uranus, de Marcel Aymé (fragment); c) Confidence pour confidence, de Paule Constant (fragment).

• Unité 3: Ainsi va la langue française. a) Présentation d’un texte de synthčse sur la francophonie; b) Le Testament français, d’Andrei Makine (fragment).

• Unité 4: Le Paris des cafés littéraires. a) De l’origine du café en Europe; b) Un café ŕ histoire et histoires: Le Procope; c) Sous le signe de Flore.



124





• Unité 5: L’école et le travail. a) expression orale: débat sur l’importance des études et le rôle de

l’école dans la société; b) présentation du texte: Le diplôme n’est plus une garantie (extrait

de presse). c) Témoignages: Daniel Pennac.

• Unité 6: Voyages. a) expression orale: Les Français et les voyages; b) Ecrire, c’est voyager, Michel Butor; c) exercices grammaticaux (l’expression de la condition).

• Unité 7: Le cinéma français. a) Le festival de Cannes; b) Rédaction écrite: Caractéristiques du cinéma français;

• Unité 8: La ville. a) débat: La place de la ville dans le paysage français; b) La beauté des villes, Bernard-Henry Lévy; c) Les bruits de la ville, J. M. G. Le Clézio (fragment) compréhension

du texte, exercices (la comparaison).



2. Thiévenaz, O. et Grégoire, M., Exercices de grammaire française, CLE International, Paris, 1995.

125





I. Le romantisme, première révolution littéraire. II. Le réalisme et la création du roman moderne III. Le poète Charles Baudelaire et le concept de la modernité IV. Le naturalisme, doctrine littéraire et pratique romanesque


1. Repeţeanu Liana-Rodica, La littérature française du XIXe siècle par ses textes, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.

126

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE – POEZIA FRANCEZĂ A SECOLULUI XX

L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISE – LA POESIE FRANÇAISE DU XXÈME SIÈCLE




Siècle finissant, siècle naissant: devenir et épistèmê: sous le signe de la subversion. Arthur Rimbaud: poétique de la voyance. Le symbolisme. Mallarmé et l’impersonnalité de l’auteur. Guillaume Apollinaire. Le cubisme littéraire. Dadaïsme et avant-garde. Le Surréalisme. André Breton et Paul Éluard. Voix poétiques de l’après-guerre. Saint-John Perse, René Char, Francis Ponge, Henri Michaux.


1. Miclău Paul, Poètes français dans la modernité, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Mihalevschi Mircea, Les dysfonctionnements métaphoriques, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. ****La littérature française du 20e siècle par ses textes, sous la direction de Constantinescu Mariela, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

127


LIMBA GERMANĂ CONTEMPORANĂ – LEXICOLOGIE LEXIKOLOGIE DER DEUTSCHEN SPRACHE DER GEGENWART




• Cuvântul şi lexicul. • Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. • Tipuri de morfeme. • Modalităţi de formare a cuvintelor. • Sistemul lexical. • Criterii de structurare. • Sensul lexical. • Relaţii semantice paradigmatice şi sintagmatice. • Câmp lexical. • Modificări semantice. • Noţiuni de frazeologie. • Definiţii şi caracterizări. • Sistemul frazeologic. • Tendinţe în lexicul actual. • Cauzele modificărilor lexicale. • Limbaje de specialitate. • Specificul lexical. • Tipuri de dicţionare.


1. Cujbă Cornelia, Grundbegriffe der Lexikologie, Editura Demiurg, Iaşi, 1998.

2. Nicolae Octavian, Gramatica contrastivă a limbii germane, vol. I, Vocabularul, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

3. Sandu Doina, Introducere în lexicologie, vol. I, Editura Universităţii din Bucureşti, 1993.

128

LIMBA GERMANĂ CONTEMPORANĂ – EXISTENZFORMEN DER DEUTSCHEN SPRACHE

DER GEGENWART Disciplină obligatorie, sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi:

2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


• Substantivul. • Clasele sale semantice. • Flexiunea. • Determinativul. • Articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul zero. • Determinative demonstrative. • Determinative posesive. • Determinative indefinite. • Determinative negative. • Determinative interogative.


1. Cujbă Cornelia, Grundbegriffe der Lexikologie, Editura Demiurg, Iaşi, 1998.

2. Nicolae Octavian, Gramatica contrastivă a limbii germane, vol. I, Vocabularul, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

3. Sandu Doina, Introducere în lexicologie, vol. I, Editura Universităţii din Bucureşti, 1993.

129





1. Verbul. Verb finit, infinitiv; verbe cu forme duble; verbe cu particule; verbele funcţionale; participiul (I, II): pasivul; mai mult ca perfectul; con-junctivul (I, II.); propoziţia relativă; atributul dezvoltat.

2. Relaţii sintactice – temporale, modale, cauzale, condiţionale, compa-rative, consecutive, concesive, finale. Vorbirea indirectă.


1. Schulz Dora, Griesbach Heinz, Germana intensivă, Editura Niculescu, 1999 sau alte ediţii.

2. Nicolae Octavian, Gramatica contrastivă a limbii germane, vol. II, Morfologia şi Sintaxa, Editura Polirom, Iaşi, 2001.

3. Stănescu Speranţa (coordonator), Ubungen zur Deutschen Grammatik, I, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2001.

130





Studiu de text, lexic, traduceri. Textele propuse – de la 14 la 26 (vezi bibliografia recomandată, Schulz,

Griesbach – Germana intensivă).


1. Schulz Dora, Griesbach Heinz, Germana intensivă, Editura Niculescu, 1999 sau alte ediţii.

2. Nicolae Octavian, Gramatica contrastivă a limbii germane, vol. II, Morfologia şi Sintaxa, Editura Polirom, Iaşi, 2001.

3. Stănescu Speranţa (coordonator), Ubungen zur Deutschen Grammatik, I, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2001.

131

ISTORIA LITERATURII GERMANE DEUTSCHE LITERATURGESCHICHTE




Între clasicism şi romantism. Friedrich Holderlin: „Hyperion”; Der Tod des Empedokles”: odele.

Romantismul. Fiedrich Schlegel. Novalis, „Die Hymnen an die Nacht”; „Heinrich

von Ofterdingen”. Mitica morţii şi a iubirii: simbolul „florii albastre” – ecouri eminesciene. Întemeierea germanisticii ca ştiinţă. Valorificarea filoului popular („Deutsche Sagen”: „Kinder – und Hausmarchen”).Ludowig Tieck – „Die Geschichte des Herrn William Lowell”. Wilhelm Hauff – basmul romantic („Kaltes Herz” etc.)


1. Guţu George (coord.), Istoria literaturii germane (antologie), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

132

ISTORIA LITERATURII GERMANE DEUTSCHE LITERATURGESCHICHTE


2 curs; total ore semestru 28; 4 credite; examen.


Între neoumanism şi realismul critic; Heinrich Heine – ironie şi satiră („Deutschland. Ein Wintermarchen”, „Atta Troll”; poezia); Georg Buchner – precursor al modernismului („Dantons Tod”; „Woyzeck”). Literatura austriacă a epocii: Franz Grillparzer; Nikolaus Lenau – poezia naturii şi protestul social: „Die Albigenser”

Realismul critic; Nuvela ca modalitatea artistică specifică (Theodor Storn, Wilhelm Raabe); Romanul social: Theodor Fontane („Effi Briest”, „Frau Jenny Triebel”).


1. Guţu George (coord.), Istoria literaturii germane (antologie), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

133


LIMBA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA

LINGUA ITALIANA CONTEMPORANEA – SINTASSI




La frase semplice Il soggetto e ii predicata: il soggetto, il predicato, il sintagma; //

complement: il complemento oggeto o diretto, il complemento predicative; l'attributo: le funzioni del attributo; l'apposizone; I complimenti indiretti: specificazione, termine, luogo, tempo, mezzo o strumento, modo o maniera, causa, compagnia o unione, agentro causa efficiente, altri complimenti; tipii di frase semplice: le enunciative, le volitive, le interrogative, le esclamative; frase semplice e frase complessa: le preposizioni.


1. Mihaela Cârstea-Romaşcanu, Gramatica practică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică, 1980.

2. D. Mladoveanu, Curs de sintaxă a limbii italiene, CMBU, 1986. 3. Haritina Gherman, Rodica Sârbu, Gramatica limbii italiene, Gramar,

1994.

134

LIMBA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA

LINGUA ITALIANA CONTEMPORANEA – SINTASSI




La sintassi della frase complessa. 1. La coordinazione. 2. La subordinazione.


1. Mihaela Cârstea-Romaşcanu, Gramatica practică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică, 1980.

2. D. Mladoveanu, Curs de sintaxă a limbii italiene, CMBU, 1986. 3. Haritina Gherman, Rodica Sârbu, Gramatica limbii italiene, Gramar,

1994.

135





Concret, diferitele momente ale cursului practic se realizeaza con-centrandu-ne pe urmatoarele coordonate:

a) Traduceri şi retroversiuni, în exerciţii, axate pe principalele pro-bleme ale morfologiei şi sintaxei limbii italiene Semestrul I – modul imperativ, concordanţa timpurilor la modul conjunctiv şi periodul ipotetic, trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi invers.

b) Conversaţii şi redactări axate pe un vocabular tematic: La droga; L’università; La città.


1. Condrea-Derer Doina, Manual de conversaţie în limba italiană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.

2. Gherman Haritina, Limba italiană, curs practic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978.

3. Gherman Haritina, Rodica Sârbu, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.

136





a) Traduceri şi retroversiuni, în exerciţii, axate pe principalele probleme ale morfologiei şi sintaxei limbii italiene; Semestrul II – subiectul, predicatul, atributul şi principalele complemente, diferitele valori ale unor conjuncţii (che, quando, mentre, perche, come).

b) Conversaţii şi redactări axate pe un vocabular tematic: La società; La letteratura; La felicità.


1. Condrea-Derer Doina, Manual de conversaţie în limba italiană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.

2. Gherman Haritina, Limba italiană, curs practic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978.

3. Gherman Haritina, Rodica Sârbu, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.

137





I. Il Cinquecento e l'apogeo del Rinascimento. II. Il secondo Cinquecento e la crisi del Rinascimento.


1. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, La Scuola, Milano, 1995.

2. George Lăzărescu, Italia – cultura e civiltà, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

138



2 curs; total ore semestru 42; 4 credite; examen.


III. Il Seicento e il Barocco. IV. Il Settecento.


1. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, La Scuola, Milano, 1995.

2. George Lăzărescu, Italia – cultura e civiltà, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

139


LIMBA RUSĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA




Основные понятия синтяксиса. Словосочетание. Связь слов в словосочетании: согласование, управление,примыкание.

Предложение. Простое предложение: виды простых предложений: двусоставные предложения: главные члены предложения (подлежащее. Сказуемое); второстепенные члены предложения (дополнение, определение, приложение, обостоятельство). Односоставные предложения: односотавные предложегия с главным членом-сказуемым; односотавные предложения с главным членом –подлежашим. Неполные предложения. Предложения с однородными членами. Предложения с обращением, вводными словами и предлодениями. Обособленные члены предложения (обособленные обстоятельства; обособленные уточняющие члены предложения).


1. Feodor Chirilă, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p. 177-185.

140

LIMBA RUSĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXA




Сложное предложение. Союзные сложные предложения: сложносочинённые предложения и их классификация; сложноподчинённые предложения и их классификация: сложноподсинённые предложения нерасчленённой структуры; сложноподстнённые предложения расчленённой структуры. Бессоюзные сложные предложения и их классиыикация. Сложное синтаксическое целое.



141





Fonetică: pronunţie, accent, intonaţie. Elemente şi structuri gramaticale: substantivul. Verbul. Adverbul. Prepoziţii. Conjuncţii.

Propoziţia şi fraza: topica propoziţiei simple şi dezvoltate. Lexicul. Cuvinte şi structuri corespunzătoare ariilor tematice: Давайте познакомимся; Я и наша семья; Портрет человека; Нравственная характеристика человека.


1. Chirilă Feodor, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p. 177-185.

142





Fonetică: pronunţie, accent, intonaţie. Elemente şi structuri gramaticale: prin exerciţii de audiţie, de exprimare orală şi în scris se vor aborda chestiuni de gramatică, vocabular şi de sintaxă, menite să lărgească şi se îmbogăţească cunoştinţele de limba rusă ale studenţilor prin forme aplicative, cum ar fi: dialog, realizarea de traduceri sau interpretarea de text.

Vocabular: fixarea lexicului tematic, însuşit în semestrul I şi îmbo-găţirea şi aprofundarea acestuia. Cuvinte şi structuri corespunzătoare ariilor tematice Дом, квартира, комната; Мой день; В университете.


1. Chirilă Feodor, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p. 177-185.

143





Literatura rusă în prima jumătate a secolului al XIX-lea. 1. Curentele, genurile şi speciile literare. 2. Scriitorii ruşi din prima jumătate a secolului al XIX-lea: A. V. Kolţov,

K. F. Râleev, I. A. Krâlov, A.S. Puşkin, M. Ju. Lermontov, N. V. Gogol.


1. Feodor Chirilă, A. Ivanov; V. Jercea, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 109-164.

144





Scriitorii ruşi din a doua jumătate a sec. al XIX-lea: I. A. Goncearov, I.S. Turgheniev, N. A. Nekrasov, F. I. Tiutcev, I. S. Nikitin, I. Z. Surikov, A. N. Ostovski, F. M. Dostoevski, M. E. Saltâkov-Scedrin, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov. Influenţa culturii ruse în lumea contemporană.


1. Feodor Chirilă, A. Ivanov; V. Jercea, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 166-209.

145

LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ -B

LIMBA SPANIOLĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXĂ

LA LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA – SINTAXIS




• Sintaxa propoziţiei. Definiţie. Prezentare generală. • Propoziţia şi elementele ei sintactice. Categorii şi funcţiuni. • Subiectul. Predicatul verbal şi nominal. • Complementul direct şi indirect. Complementele circumstanţiale. Lo-

cuţiuni verbale. • Forme de determinare / indeterminare a substantivului, adjectivului,

pronumelui. • Probleme speciale ale verbelor ser şi estar.


1. Scipione, Ileana. Lengua española contemporánea. Oraciones & Grupos (Sintaxis de la oración simple). Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

146

LIMBA SPANIOLĂ CONTEMPORANĂ – SINTAXĂ

LA LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA – SINTAXIS




• Sintaxa frazei. Definiţie. Prezentare generală. • Propoziţii simple şi compuse. • Clasificarea propoziţiilor simple după natura predicatului. Clasificarea

propoziţiilor simple după natura şi calitatea judecăţii exprimate. • Relaţiile de coordonare – tipuri de propoziţii coordonate. Relaţiile de

subordonare – tipuri de propoziţii subordonate. Stilul direct şi indirect. • Concordanţa. Reguli şi excepţii.


1. Scipione, Ileana, Lengua española contemporánea. Oraciones & Grupos (Sintaxis de la oración simple), Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004.

2. Scipione, Ileana, Lengua española contemporánea. Enunciados & Oraciones (Sintaxis de la oración compleja), Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.

147





1. Noţiuni de istorie, cultură şi civilizaţie hispanică. 2. Formarea poporului spaniol, poziţia geografică a Spaniei, bogăţiile

naturale ale Spaniei, precum şi noţiuni de cultură şi artă hispanică.


1. Elena Bălan – Osiac, Limba spaniolă (curs practic), vol. II, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005.

148





1. Structuri lexico-gramaticale specifice diverselor texte cu tematică socială – recepţii, cocteiluri, restaurante, hoteluri, vămi, etc.

2. Gramatică: perifraze verbale, folosirea condiţionalului şi a con-junctivului imperfect. Concordanţa verbelor.


1. Elena Bălan – Osiac, Limba spaniolă (curs practic), vol. II, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005.

149





• Literatura Secolului de Aur spaniol. • Teatrul renascentist (Juan de Encina, Vicente Torres Naharro, Gil

Vicente). Umanismul lui Guevara. • Asimilarea naţională a valorilor Renaşterii. Şcolile lirice din Sevilla

(Herrera) şi Salamanca (Fray Luis de León). Ascetica şi mistica: Santa Teresa şi San Juan de la Cruz, Fray Luis de Granada. Începuturile romanului picaresc (Lazarillo de Tormes). Romanul pastoral: Diana de Montemayor. Precursorii lui Lope de Vega.

• Cervantes – la graniţa dintre Renaştere şi Baroc: teatrul scurt; opera dramatică, nuvelele şi romanele. Primul roman modern al literaturii uni-versale: Don Quijote.

• Teatrul lui Lope de Vega. Poetul liric. Opera narativă. Teoria dra-matică şi comedia naţională. Principalele tragedii şi comedii. Teatrul lui Tirso de Molina: comedii de intrigă, morale şi sociale. Legenda lui Don Juan.

• Francisco de Quevedo: morala şi satira; Los sueños y El Buscón; Conceptismul.

• Góngora şi opera sa. Góngora, culteranismul şi lirica andaluză. • Calderón de la Barca şi teatrul de idei; Autos sacramentales – El gran

teatro del mundo; Drame şi comedii. Şcoala lui Calderón. • Baltasar, Gracián. Estetica bunului gust.


1. Scipione Ileana, Una historia de la literatura de los siglos del Siglo de Oro, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

2. Chabás, Juan, Istoria literaturii spaniole, Editura Univers, Bucureşti, 1971.

3. Călinescu George, Impresii asupra literaturii spaniole, E.L.U., Bucureşti, 1965.

4. Georgescu Paul Alexandru, Teatrul spaniol din Secolul de Aur, E.P.L.U., Bucureşti, 1967.

150





• Literatura secolului XVIII: Feijoo, B.J. Teatro crítico universal. Jovellanos, G.M.; Cadalso, J.A.: Cartas marruecas; Moratín, L.F., Menéndez Valdés, J.A.

• Literatura secolului XIX: Romanticismo decimonónico: Rivas, A. Saavedra, Espronceda, J.; Zorrilla, J. Don Juan Tenorio; Larra, M.J., Artículos.

• Posromanticismo: Bécquer, G.A., Rimas y Leyendas. Castro, Rosalía de, En las orillas del Sar.


1. Chabás Juan, Istoria literaturii spaniole, Editura Univers, Bucureşti, 1971.

2. Calinescu, George, Impresii asupra literaturii spaniole, Bucureşti, E.L.U., 1965.

3. Ionescu Andrei, Scriitori spanioli, Oscar Print, Bucureşti, 2001.

151

TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF TRAINING

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII THE THEORY AND METHODOLOGY OF ASSESSMENT Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului

pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.


Teoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăţământ şi instruire. Procesul de învăţământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare, învăţare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăţământ. Metode de instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică; modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. Esenţa şi conţinutul princi-palelor metode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive, metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode de comunicare scrisă. Proiectarea activităţii didactice; delimitări conceptuale: lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naţional; planificarea calendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităţii de învăţare, activităţii de evaluare; relaţia dintre lecţie şi unitatea de învăţare. Stiluri de comunicare didactică şi competenţe educaţionale ale personalului didactic.

Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educa-ţionale: măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuse acţiunilor evaluative. Calităţi metrologice ale instrumentelor de evaluare. Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaţională. Evaluarea iniţială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelor şcolare. Calitatea şi eficienţa instrumentelor de eva-luare educaţională.


1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.

2. Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

152

3. Lisievici, P. (coord.), Ţăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie. Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

4. Lisievici, P., Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

5. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

153

DIDACTICA SPECIALITĂŢII (un semestru pentru o specialitate,

două semestre pentru două specialităţi) DIDACTICS OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT

(one semester for one subject, two semestres for two subjects) Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului

pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul 4; ore săptămânal – învăţământ de zi : 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite; examen.


• Optimizarea procesului de predare-învăţare la disciplinele de spe-cialitate prin aplicarea metodologiei noului curriculum. Aplicaţii.

• Procesul de învăţământ: structură, funcţionalitate şi transpunere didactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metode şi tehnici de predare-învăţare a disciplinei de specialitate. Lectura persona-lizată a programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvate specificului lecţiei de specialitate. Tipuri de lecţie şi forme de activitate în studiul disciplinei de specialitate.

• Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelor elevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Pre-lucrarea şi analiza rezultatelor probelor de evaluare.

• Specificul lecţiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domenii de activitate şi principale atribuţii ale profesorului-diriginte.

• Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coor-donate teoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noi tehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.


1. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru aria curriculară la Limbi şi Literaturi Străine.

2. Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară la Limbi şi Literaturi Străine, 2001, Editura SC Aramis Print, Bucureşti

3. MEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic, 2001.

154


ANUL III


155


156

157

158

PROGRAME ANALITICE Anul III



LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – SEMANTICĂ

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – SEMANTICS




I. Semantics – object, definition, approaches The study of ‘meaning’ (contributions, influencing factors). Principles,

concepts, status of Semantics in various approaches. Diachrony and synchrony in semantic studies

II. Semantics and semiotics. Peirce’s theory of signs Signalling-systems: sign, signification, semiosis. Peirce’s theory of

signs: overall view, connections with linguistic models of signs; main classes of signs, their characteristics. Icon, index, symbol

III. The concept of ‘meaning’ – some central issues The status of meaning within various models of the linguistic sign

(Saussure, Hjelmslev; Frege, Ogden and Richards, Carnap, etc). Role and nature of meaning. Arbitrariness of linguistic sign vs motivation of meaning.

Symbol, sense, reference, referent. Intension vs extension. Descriptivist vs causal accounts of reference

IV. The dynamics of form and content. Lexical change and semantic change processes

Sensitiveness to change. Lexical vs semantic change; inflectional rules. Semantic implications in primary and secondary (major / minor) word-formation processes: coining, extension, borrowing; derivation, compounding, conversion;

159

clipping, blending, acronymy, reduplication, back-formation, deflection. Semantic change processes: Quantitative (broadening, narrowing); Qualitative (elevation, degradation). Metaphor, metonymy

V. Aspects of structural (lexical) semantics. Componential analysis, field theory, sense relations

Componential analysis: seme, sememe, classeme, (semantic) marker, distinguisher. Field Theory (Trier, Porzig, Weisgerber, Haas, etc). Conceptual field. Lexical field: term properties. Semantic field. Sense relations, field properties; classificational criteria. Markedness. Syntagmatic relations (free, stereotype, phonetic; affinity, selection, implication; qualia structures; verb – object, noun – action relations, etc). Paradigmatic relations:

Incompatibility; Hyponymy, taxonomies; Meronymy (partonymy, attachment), meronomies; Oppositeness of meaning (antonymy, comple-mentarity, converseness); Synonymy. Non-identity. Polysemy; Homonymy


1. Tudosescu A., Semantics, ms. (Suport de curs disponibil în biblioteca facultăţii, 2005.

2. Hatch E. and Brown C., Vocabulary, Semantics, and Language Education, Mass.: CUP, Cambridge, 1995.

3. Leech G., Semantics. The Study of Meaning, second edition, Penguin Books, pp. 1-23; 89-122; 231-254, London, 1990.

4. Lyons J., Semantics, tenth impression, vol. 1, Cambridge University Press, (c. 1977), pp. 1-31; 96-119; 230-335, Cambridge, UK, 1993.

5. Lyons J., Semantics, tenth impression, vol. 2, Cambridge University Press, (c. 1977), pp. 534-569, Cambridge, UK, 1993.

6. Quirk R., Greenbaum S., Leech G. and Svartvik J., A Grammar of Contemporary English, ninth impression, Longman, (c. 1972), pp. 973-1033; London, 1980.

7. Saeed J. I., Semantics, seventh impression, Blackwell Publishers Ltd., (c. 1997). Oxford 2000.

160

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – PRAGMATICĂ

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – PRAGMATICS




The Domain of Linguistic Pragmatics, Deixis, Conversational Implicature, Presupposition, Speech Acts.

– Using and Understanding Language: checking understanding in context; properties of utterances; appropriacy, non-literal meaning; inference; indeterminacy of meaning.

– Deixis: person deixis; place deixis; time deixis – Conversational Implicature: Implicit meaning; the Maxim of Quantity,

the Maxim of Quality; the Maxim of Relevance, the Maxim of Manner; exploitation of Maxims and the Cooperative Principle

– Presupposition: presupposition as shared assumption; shared assumptions: definite descriptions, iteratives, questions

– Speech Acts: Language as Action; Austin’s schema of Speech Acts; Direct and indirect Speech Acts


1. Levinson Stephen, Pragmatics, Cambridge University Press, 1983. 2. Grundy Peter, Doing Pragmatics, Edward Arnold, A member of the

Hodder Headline Group, 1995. 3. Thomas Jenny, Meaning in Interaction (An Introduction to Pragmatics),

Longman Group Limited, 1995.

161





• Unit I: Early memories. THE FIRST QUESTIONS – A Christmas Memory by Truman Capote. – A Message from the Pig-Man by John Barrington Wain. – Grammar: Word-formation processes; Existential Sentences; Uses

and levels of Negation. • Unit II: Existence and The Self. THE GREAT QUESTIONS (I)

– Night-Sea Journey by John Barth (I). – The Human Drift by Jack London. – Grammar: Free Relative Clauses; Finiteness / Non-Finiteness of

Clauses. • Unit III: Existence and The Self. THE GREAT QUESTIONS (II)

– Night-Sea Journey by John Barth (II). – Before Adam by Jack London. – Grammar: Comparison of adjectives; Cleft Constructions.

• Unit IV: The Eternal Duality. THE QUESTION WITH NO ANSWER - The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde by Robert Louis

Stevenson. - Compensation by Ralph Waldo Emerson. - Grammar: Numerals.


1. Aspinall T. and Capel A., CAE Advanced Masterclass, Student and Teacher’s Books, vols. I and II, fourth impression, Oxford University Press, Oxford, 1997.

2. Graver B. D., Advanced English Practice, third edition, Oxford University Press, London and Oxford, 1986.

3. Jones L., New Cambridge Advanced English, Student’s Book, second edition, CUP, Cambridge, 1998.

4. Leech G., Meaning and the English Verb, second edition, Longman, London, 1986.

162

5. Quirk R., Greenbaum S., Leech G. and Svartvik J., A Grammar of Contemporary English, ninth impression, Longman, London, 1980.

6. Roget P. M., Roget’s Thesaurus of Synonyms and Antonyms, Roydon Publishing Co. Ltd., London, 1987.

7. Swan M., Practical English Usage, second edition, Oxford University Press, Oxford, 1995.

8. Thomas B. J., Advanced Vocabulary and Idiom, fourth impression, Addison Wesley Longman Limited, Edinburgh, 1997.

9. Wellman G., Wordbuilder, second edition, Heinemann, Oxford, 1992.

10. *** Collins Cobuild English Grammar, eighth impression, Harper Collins Publishers, London, 1998.

11. *** Collins Cobuild – English Dictionary for Advanced Learners, third edition, Harper Collins Publishers, Birmingham, 2001.

163





• Unit V: The Supernatural. ANSWERS FROM BEYOND REALITY – The Canterville Ghost by Oscar Wilde. – The Monk by Matthew Gregory Lewis; A Night at a Cottage by

Richard Hughes. – Grammar: Gender; Adverbial Clauses.

• Unit VI: Science. ANSWERS FROM REALITY – The Five Frontiers of Space by Edward C. Stone. – Earliest Fire Sheds Light on Hominids by Nadja Neumann. – Academic writing: Essays (I and II).

• Unit VII: Law, Culture, and Conventions. ANSWERS FROM THE OTHERS

– How a Law-less ‘Data Haven’ Is Using Law to Protect Itself by Gary Slapper.

– Crome Yellow by Aldous Huxley; Of the Effects of Custom by David Hume.

– Academic writing: Scientific papers, reports, studies.


1. Jones L., Progress to Proficiency, Teacher and Student’s Books, seventh impression, Cambridge University Press, Cambridge, 2000.

2. Jordan R. R., Academic Writing Course, second edition, Thomson Publishing Company, London, 1990.


4. Stanton A. and Morris S., CAE Practice Tests – Plus, third impression, Pearson Education Ltd., Edinburgh, 2000.



164

7. *** Longman Dictionary of English Idioms, Longman Group Limited, Harlow and London, 1979.

8. *** Coord. G. Niculescu, Dicţionar tehnic englez-român, second edition, vols. 1-2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.

9. *** Prosper with English – English for Science and Technology, The British Council and Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1997.


11. *** Homework Helper: Pointers for Writing Essays, http://www.factmonster.com/homework/hwessays.htm, The Learning Network Inc, 2001.

165

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE POEZIA DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ LA 1830

THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE – POETRY UP TO 1830




• The meaning of poetry. The language of poetry. – Epic, lyrical, and dramatic poetry. Expository and descriptive poetry.

• How to analyze a poem. Approaches to poetry. • Early English poetry – Anglo-Saxon poetry; medieval poetry; Chaucer. • Renaissance poetry. The English sonneteers. Shakespeare. • Baroque poetry (Donne, Marvell). • Milton. • Neo-classical poets (Dryden, Pope). • The English Romanticism. The Preface to the Lyrical Ballads. • Blake, Wordsworth, Coleridge. • Byron, Shelley, Keats.


1. George Volceanov, English Poetry up to 1830, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

2. Andrew Sanders, The Short Oxford History of English Literature, Oxford, OUP, 1996.

3. William Shakespeare, The Sonnets (any available edition). 4. William Wordsworth, Preface to Lyrical Ballads (any available

edition).

166

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE POEZIA DE LA 1830 PÂNĂ ÎN PREZENT THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE

– POETRY FROM 1830 TO THE PRESENT DAY Disciplină obligatorie, sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:



1. The language and imagery of Victorian poetry – Tennyson, Browning. 2. Early modern American poetry – Poe, Whitman, Dickinson. Poe’s

The Philosophy of Composition. 3. High Modernism in Britain – T. S. Eliot, W. B. Yeats. 4. Seamus Heaney . 5. The Beat Generation: Allen Ginsberg and the perpetual movement

of his work. 6. E.E. Cummings. 7. Wallace Stevens.


1. Richard J. Gray, A History of American Literature, Malden, Oxford, Blackwell, 2004.

2. Felicia Burdescu, Tracing American Literature, Craiova, Scrisul romanesc, 2004.

3. Edgar Allan Poe, The Philosophy of Composition, available at http://bau2.uibk.ac.at/sg/poe/works/criticis/toc.html

4. Walt Whitman – Leaves of Grass (any available edition).

167


LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – SEMANTICĂ

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – SÉMANTIQUE




I. Concepts fondamentaux en sémantique lexicale. II. L'analyse componentielle. Séme, sémème. III. Champs sémio-lexicaux. Structuration du lexique français. Conceptions

sur les champs. IV. Polysémie. Homonymie et polysémie. V. Synonymie. VI. Antonymie. VII. Hyponymie et méronymie. VIII. Les relations syntagmatiques. IX. Sémantique des lexies complexes. X. La paraphrase. XI. La figurativisation. XII. Isotopie, cohésion et cohérence.


1. Teodora Cristea, Structures signifiantes et relations sémantiques en français contemporain, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2001.

2. Bernard Pottier, Sémantique générale, PUF, Paris, 1992. 3. Mariana Tutescu, Précis de séamntique française, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucarest, 1978.

168

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – PRAGMATICA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – PRAGMATIQUE




1. La théorie de l’énonciation – énoncé et énonciation – l’instance énonciative, les protagonistes, le temps-espace de l’énonciation; la deixis.

2. Les modalités: modalités d’énonciation, modalités d’énoncé; types de modalités d’énoncé (aléthiques, épistémiques, déontiques, évaluatives, affectives, volitives); classes de modalisateurs (auxiliaires de modalités, adjectifs et adverbes de modalité, la forme modale du prédicat dictal); la structure de la phrase modalisée.

3. La théorie des actes de langage: les actes de langage. Les actes de langage directs (classes manifestations linguistiques); les actes de langage indirects (la dérivation illocutoire, marqueurs de la dérivation illocutoire, types d’actes).


1. Cuniţă Al., Maingueneau D., L’énonciation en linguistique française, Editura Hachette, 1991.

169





1. L’organisation de l’enseignement scolaire en France 2. Quand les Français disent oui ou non


1. Boulares Michèle, et Frerot Jean-Louis, Grammaire progressive du français, CLE International, Paris, 1997.

2. Cristea T., Bondrea E., Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

170





Ière Partie. Thème: Nouveaux discours sur l’histoire. IIème Partie. Thème: Le héros flaubertien. IIIème Partie. Exercices et traductions. IVème Partie. Dissertation française.


1. Cristea, Teodora, Structures signifiantes et relations sémantiques en françai contemporain, Editura Fundaţiei România de mâinei, Bucureşti, 2001.

2. Tuţescu, Mariana, Du mot au texte (exercices de français pour les avancés), Cavallioti, Bucureşti, 1996.

171





• Introducere. Rimbaud, Lautréamont. • Verlaine; Mallarmé; Simbolismul. • Apollinaire; Cubismul; Valéry; Poezia pură. • Suprarealismul; Poeţii suprarealişti (Breton, Reverdy, Eluard, Aragon). • Metamorfozele discursului narativ: Proust, Gide. • Trăsături distinctive ale discursului teatral; direcţii noi; Teatrul sim-

bolist; Momentul A. Jarry. • Poezia în marginea suprarealismului şi după suprarealism. • Romanul etic al anilor ’30. Existenţialismul; A. Camus.


1. Histoire de la littérature française (ouvrage collectif, coord. A. Ion), Editura Didactică şi Pedagogică, vol. II – de la Rimbaud, Bucureşti, 1982.

2. Mihalevschi Mircea, Le renouvellement du discours littéraire au XXème siècle, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Mihalevschi Mircea, Tragic vs Deriziune, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2003.

4. Lectura a cel puţin: un volum în proză, 12 pagini de poezie, o piesă de teatru (la alegere), din principalii autori studiaţi. Evaluarea prin examen va cuprinde un punct de verificare a lecturilor.

172





• J.P. Sartre; Teatrul poetic. • Noul roman. Alte căi ale discursului narativ. • Noul teatru Ionesco; Beckett. • Direcţii critice actuale. • Incidenţe ale materiei parcurse asupra interferenţelor de cultură şi

civilizaţie franco-romane. Incidenţe didactice. • Revizuire generală.






173



LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – SEMANTICĂ

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – SEMANTICS




I. Semantics – object, definition, approaches The study of ‘meaning’ (contributions, influencing factors). Principles,

concepts, status of Semantics in various approaches. Diachrony and synchrony in semantic studies.

II. Semantics and semiotics. Peirce’s theory of signs Signalling-systems: sign, signification, semiosis. Peirce’s theory of signs:

overall view, connections with linguistic models of signs; main classes of signs, their characteristics. Icon, index, symbol.

III. The concept of ‘meaning’ – some central issues The status of meaning within various models of the linguistic sign

(Saussure, Hjelmslev; Frege, Ogden and Richards, Carnap, etc). Role and nature of meaning. Arbitrariness of linguistic sign vs motivation of meaning.

Symbol, sense, reference, referent. Intension vs extension. Descriptivist vs causal accounts of reference.

IV. The dynamics of form and content. Lexical change and semantic change processes

Sensitiveness to change. Lexical vs semantic change; inflectional rules. Semantic implications in primary and secondary (major / minor) word-formation processes: coining, extension, borrowing; derivation, compounding, conversion; clipping, blending, acronymy, reduplication, back-formation, deflection. Semantic change processes: Quantitative (broadening, narrowing); Qualitative (elevation, degradation). Metaphor, metonymy.

174

V. Aspects of structural (lexical) semantics. Componential analysis, field theory, sense relations

Componential analysis: seme, sememe, classeme, (semantic) marker, distinguisher. Field Theory (Trier, Porzig, Weisgerber, Haas, etc). Conceptual field. Lexical field: term properties. Semantic field. Sense relations, field properties; classificational criteria. Markedness. Syntagmatic relations (free, stereotype, phonetic; affinity, selection, implication; qualia structures; verb – object, noun – action relations, etc). Paradigmatic relations: Incompatibility; Hyponymy, taxonomies; Meronymy (partonymy, attachment), meronomies; Oppositeness of meaning (antonymy, complementarity, converseness); Synonymy. Non-identity. Polysemy; Homonymy


1. Tudosescu A., Semantics, ms. (Suport de curs disponibil în biblioteca facultăţii), 2005.

2. Hatch E. and Brown C., Vocabulary, Semantics, and Language Education, Mass.: CUP, Cambridge, 1995.

3. Leech G., Semantics. The Study of Meaning, second edition, Penguin Books, pp. 1-23; 89-122; 231-254, London, 1990.

4. Lyons J., Semantics, tenth impression, vol. 1, Cambridge University Press, (c. 1977), pp. 1-31; 96-119; 230-335, Cambridge, UK, 1993.

5. Lyons J., Semantics, tenth impression, vol. 2, Cambridge University Press, (c. 1977), pp. 534-569, Cambridge, UK,1993.

6. Quirk R., Greenbaum S., Leech G. and Svartvik J., A Grammar of Contemporary English, ninth impression, Longman, (c. 1972), pp. 973-1033, London, 1980.

7. Saeed J. I., Semantics, seventh impression, Blackwell Publishers Ltd., (c. 1997), Oxford, 2000.

175

LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ – PRAGMATICĂ

CONTEMPORARY ENGLISH LANGUAGE – PRAGMATICS




The Domain of Linguistic Pragmatics, Deixis, Conversational Implicature, Presupposition, Speech Acts.

– Using and Understanding Language: checking understanding in context; properties of utterances; appropriacy, non-literal meaning; inference; indeterminacy of meaning.

– Deixis: person deixis; place deixis; time deixis. – Conversational Implicature: Implicit meaning; the Maxim of Quantity,

the Maxim of Quality; the Maxim of Relevance, the Maxim of Manner; exploitation of Maxims and the Cooperative Principle.

– Presupposition: presupposition as shared assumption; shared assumptions: definite descriptions, iteratives, questions.

– Speech Acts: Language as Action; Austin’s schema of Speech Acts; Direct and indirect Speech Acts.


1. Levinson Stephen, Pragmatics, Cambridge University Press, 1983. 2. Grundy Peter, Doing Pragmatics, Edward Arnold, A member of the

Hodder Headline Group, 1995.

176





• Unit I: Early Memories. THE FIRST QUESTIONS – A Christmas Memory by Truman Capote. – A Message from the Pig-Man by John Barrington Wain. – Grammar: Word-formation processes; Existential Sentences; Uses

and levels of Negation. • Unit II: Existence and The Self. THE GREAT QUESTIONS (I)

– Night-Sea Journey by John Barth (I). – The Human Drift by Jack London. – Grammar: Free Relative Clauses; Finiteness / Non-Finiteness of

Clauses. • Unit III: Existence and The Self. THE GREAT QUESTIONS (II)

– Night-Sea Journey by John Barth (II). – Before Adam by Jack London. – Grammar: Comparison of adjectives; Cleft Constructions.

• Unit IV: The Eternal Duality. THE QUESTION WITH NO ANSWER – The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde by Robert Louis

Stevenson. – Compensation by Ralph Waldo Emerson. – Grammar: Numerals.


1. Aspinall T. and Capel A., CAE Advanced Masterclass, Student and Teacher’s Books, vols. I and II, fourth impression, Oxford University Press, Oxford, 1997.

2. Graver B. D., Advanced English Practice, third edition, Oxford University Press, London and Oxford, 1986.

3. Jones L., New Cambridge Advanced English, Student’s Book, second edition, CUP, Cambridge, 1998.

4. Leech G., Meaning and the English Verb, second edition, Longman, London, 1986.

177


6. Roget P. M., Roget’s Thesaurus of Synonyms and Antonyms, Roydon Publishing Co. Ltd., London, 1987.


8. Thomas B. J., Advanced Vocabulary and Idiom, fourth impression, Addison Wesley Longman Limited, Edinburgh, 1997.

9. Wellman G., Wordbuilder, second edition, Heinemann, Oxford, 1992. 10. *** Collins Cobuild English Grammar, eighth impression, Harper

Collins Publishers, London, 1998. 11. *** Collins Cobuild – English Dictionary for Advanced Learners,

third edition, Harper Collins Publishers, Birmingham, 2001.

178





• Unit V: The Supernatural. ANSWERS FROM BEYOND REALITY – The Canterville Ghost by Oscar Wilde. – The Monk by Matthew Gregory Lewis; A Night at a Cottage by

Richard Hughes. – Grammar: Gender; Adverbial Clauses.

• Unit VI: Science. ANSWERS FROM REALITY – The Five Frontiers of Space by Edward C. Stone. – Earliest Fire Sheds Light on Hominids by Nadja Neumann. – Academic writing: Essays (I and II).

• Unit VII: Law, Culture, and Conventions. ANSWERS FROM THE OTHERS

– How a Law-less ‘Data Haven’ Is Using Law to Protect Itself by Gary Slapper.

– Crome Yellow by Aldous Huxley; Of the Effects of Custom by David Hume.

– Academic writing: Scientific papers, reports, studies.


1. Jones L., Progress to Proficiency, Teacher and Student’s Books, seventh impression, Cambridge University Press, Cambridge, 2000.

2. Jordan R. R., Academic Writing Course, second edition, Thomson Publishing Company, London, 1990.


4. Stanton A. and Morris S., CAE Practice Tests – Plus, third impression, Pearson Education Ltd., Edinburgh, 2000.



179

7. *** Longman Dictionary of English Idioms, Longman Group Limited, Harlow and London, 1979.

8. *** Coord. G. Niculescu, Dicţionar tehnic englez-român, second edition, vols. 1-2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.

9. *** Prosper with English – English for Science and Technology, The British Council and Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1997.


11. *** Homework Helper: Pointers for Writing Essays, http://www.factmonster.com/homework/hwessays.htm, The Learning Network Inc., 2001.

180

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE POEZIA DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ LA 1830

THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE – POETRY UP TO 1830




• The meaning of poetry. The language of poetry. • Epic, lyrical, and dramatic poetry. Expository and descriptive poetry. • How to analyze a poem. Approaches to poetry. • Early English poetry – Anglo-Saxon poetry; mediaeval poetry;

Chaucer. • Renaissance poetry. The English sonneteers. Shakespeare. • Baroque poetry (Donne, Marvell). • Milton. • Neo-classical poets (Dryden, Pope). • The English Romanticism. The Preface to the Lyrical Ballads. • Blake, Wordsworth, Coleridge. • Byron, Shelley, Keats.


1. George Volceanov, English Poetry up to 1830, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

2. Andrew Sanders, The Short Oxford History of English Literature, OUP, Oxford, 1996.

3. William Shakespeare, The Sonnets (any available edition). 4. William Wordsworth, Preface to Lyrical Ballads (any available

edition).

181

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE POEZIA DE LA 1830 PÂNĂ ÎN PREZENT THE HISTORY OF ENGLISH LITERATURE

– POETRY FROM 1830 TO THE PRESENT DAY Disciplină obligatorie, sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:



• The language and imagery of Victorian poetry – Tennyson, Browning. • Early modern American poetry – Poe, Whitman, Dickinson. Poe’s

The Philosophy of Composition. • High Modernism in Britain – T. S. Eliot, W. B. Yeats. • Seamus Heaney. • The Beat Generation: Allen Ginsberg and the perpetual movement of

his work. • E.E. Cummings. • Wallace Stevens.


1. Richard J. Gray, A History of American Literature, Malden, Oxford, Blackwell, 2004.

2. Felicia Burdescu, Tracing American Literature, Scrisul Românesc, Craiova, 2004.

3. Edgar Allan Poe, The Philosophy of Composition, available at http://bau2.uibk.ac.at/sg/poe/works/criticis/toc.html.

4. Walt Whitman – Leaves of Grass (any available edition).

182


LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – SEMANTICA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – SÉMANTIQUE




I. Concepts fondamentaux en sémantique lexicale. II. L'analyse componentielle. Séme, sémème. III. Champs sémio-lexicaux. Structuration du lexique français. Conceptions

sur les champs. IV. Polysémie. Homonymie et polysémie. V. Synonymie. VI. Antonymie. VII. Hyponymie et méronymie. VIII. Les relations syntagmatiques. IX. Sémantique des lexies complexes. X. La paraphrase. XI. La figurativisation. XII. Isotopie, cohésion et cohérence.


1. Teodora Cristea, Structures signifiantes et relations sémantiques en français contemporain, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2001.

2. Bernard Pottier, Sémantique générale, PUF, Paris, 1992. 3. Mariana Tuţescu, Précis de séamntique française, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucarest, 1978.

183

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ – PRAGMATICA

LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINE – PRAGMATIQUE




La théorie de l’énonciation – énoncé et énonciation – l’instance énonciative, les protagonistes, le temps-espace de l’énonciation; la deixis.

Les modalités: modalités d’énonciation, modalités d’énoncé; types de modalités d’énoncé (aléthiques, épistémiques, déontiques, évaluatives, affectives, volitives); classes de modalisateurs (auxiliaires de modalités, adjectifs et adverbes de modalité, la forme modale du prédicat dictal); la structure de la phrase modalisée.

La théorie des actes de langage: les actes de langage. Les actes de langage directs (classes manifestations linguistiques); les actes de langage indirects (la dérivation illocutoire, marqueurs de la dérivation illocutoire, types d’actes).


1. Cuniţă Al., Maingueneau D., L’énonciation en linguistique française, Ed. Hachette, 1991.

184





1. L’organisation de l’enseignement scolaire en France. 2. Quand les Français disent OUI ou NON.


1. Boulares, Michèle, et Frerot, Jean-Louis, Grammaire progressive du français, CLE International, Paris, 1997.

2. Cristea T., Bondrea E., Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

185





1. Thème: Nouveaux discours sur l’histoire. 2. Thème: Le héros flaubertien. 3. Exercices et traductions. 4. Dissertation française.


1. Cristea Teodora, Structures signifiantes et relations sémantiques en français contemporain, Editura Fundaţiei România de mâinei, Bucureşti, 2001.

2. Tuţescu, Mariana, Du mot au texte (exercices de français pour les avancés), Cavallioti, Bucureşti, 1996.

186





• Introducere. Rimbaud, Lautréamont. • Verlaine; Mallarmé; Simbolismul. • Apollinaire; Cubismul; Valéry; Poezia pură. • Suprarealismul; Poeţii suprarealişti (Breton, Reverdy, Eluard, Aragon). • Metamorfozele discursului narativ: Proust, Gide. • Trăsături distinctive ale discursului teatral; direcţii noi; Teatrul sim-

bolist; Momentul A. Jarry. • Poezia în marginea suprarealismului şi după suprarealism • Romanul etic al anilor ’30. Existenţialismul; A. Camus • J.P. Sartre; Teatrul poetic.






187





• Noul roman. Alte căi ale discursului narativ. • Noul teatru: Ionesco; Beckett. • Direcţii critice actuale • Incidenţe ale materiei parcurse asupra interferenţelor de cultură şi

civilizaţie franco-romane. Incidenţe didactice. • Revizuire generală.






188


LIMBA GERMANĂ CONTEMPORANĂ DAS VERB DER DEUTSCHEN GEGENWART SPRACHE Disciplină obligatorie, sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi:



Verbul şi grupul verbal restrâns. Verbul: definiţie, categoriile grama-ticale, flexiunea, clasificări pe criterii formale. Conexiunile verbului: rectiune şi valenţa. Reorganizarea descrierii tradiţionale a sistemului flexionar verbal din perspective moderne. Timpul şi modul verbal şi categoriile semantice de temporalitate şi modalitate. Categoria de aspect verbal. Diateza verbală: forma şi conţinut. Verbul, propoziţia şi textul.


1. Stănescu Speranţa, Limba germană. Morfosintaxa, Universitatea din Bucureşti, 1980.

2. Buscha Helbig, Gramatica limbii germane, Editura Teora, Bucureşti, 1999.

3. Sandu Doina, Limba germană. Morfosintaxă, sinteze, execiţii, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2006.

189

LIMBA GERMANĂ CONTEMPORANĂ DAS SYNTAX DER DEUTSCHEN GEGENWART SPRACHE Disciplină obligatorie, sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:



Sintaxa propoziţiei simple. Elemente de sintaxă tradiţională. Noţiunile gramaticii dependenţiale (recapitularea cunoştinţelor din anul II). Grupul verbal restrâns şi grupul propoziţional. O nouă definiţie a propoziţiei. Clasificări. Valenţa verbului: relaţii formale şi semantice cu alte grupuri.Complinirile verbului. Elemente libere (Angaben). Elemente libere cu efect transfrastic, comunicativ. Elemente de topică. Propoziţia şi enunţul.


1. Speranţa Stănescu, Sinteze de sintaxă a propoziţiei germane, Editura Universităţii din Bucureşti,1988.

2. Speranţa Stănescu (coord.), Exerciţii de gramatică germană, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

3. Engel Ulrich, Isbăşescu Mihai, Stănescu Speranţa, Nicolae Octavian, Kontrastive Grammatik deutsch rumanisch, 2 Bde., Heidelberg, J. Gross, 1993.

190

LIMBA GERMANĂ – CURS PRACTIC ÜBUNGEN ZUR DEUTSCHEN GRAMMATIK




Der Infnitiv ohne zu – mit zu; Rektion der Verben; Verben mit prăpositionalem Objekt; Pronominaladverbien.



2. Schultz, Griesbach, Deutsch intensiv – Germana intensivă, Editura Niculescu, Bucreşti, 1999.

191

LIMBA GERMANĂ – CURS PRACTIC ÜBUNGEN ZUR DEUTSCHEN GRAMMATIK




Dass Lätze – Infinitinkonstruktionen.Vorgangspassiv – Zustandspassiv. Passiv mit Modalverben. Hamptsätze, Nebensätze.


1. Stănescu Seranţa (coord.), Exerciţii de gramatică germană, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

2. Sprachkurs Deutsch, Editurile Diesterweg şi Tehnică, Bucureşti, 1994.

3. Schultz, Griesbach, Deutsch intensiv – Germana intensivă, Editura Niculescu, Bucreşti, 1999.

192

ISTORIA LITERATURII GERMANE GESCHICHTE DER DEUTSCHEN LITERATUR




• Naturalismul – primele forme ale modernismului. Gerhard Hauptmann („Die Weber”).

• În pragul modernismului: Rainer Maria Rilke. • Conceptul de „Weltinnenraum”. • Poezia obiectelor („Nee Gedichte”). • Duineser Elegien”. • „Sonette an Orpheus”. • Expresionismul. Tendinţe generale în lirică şi creaţia dramatică. • Realisul magic. • Franz Kafka – negativitatea cunoaşterii („Der Prozef”).


1. Schmid G. F., Kleine Detschlandkunde. En erdkundlicher Uberblick, Ernst Klett Verlag, Stuttgart, 1992.

2. Brenner Peter J., Neue deutsche Literaturgeschichte: vom „Ackermann” zu Gunter Grass, Tubingen: Max Niemeyer Verlag Gmbh & Co. Kg, 1996.

3. Beutin, Wolfgang, Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, 3., uberarb. Aufl., Stuttgart, Metyler, 1989.

193

ISTORIA LITERATURII GERMANE GESCHICHTE DER DEUTSCHEN LITERATUR




• Hermann Hesse – calea nesfârşitei căutări („Der Steppenwolf”, „Siddhartha”, Das Glasperlenspiel”).

• Şcoala sileziană (Martin Opitz, Adreas Gryphius, Johann Christian Gunther).

• În afara şcolii siliziene; Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen. • Misticismul barocului: Jacob Bohme. • Satira barocă (Hans Michael Moscherosch; Abraham a Santa Clara).


1. Schmid G. F., Kleine Detschlandkunde. En erdkundlicher Uberblick, Ernst Klett Verlag, Stuttgart, 1992.

2. Brenner Peter J., Neue deutsche Literaturgeschichte: vom „Ackermann” zu Gunter Grass, Tubingen: Max Niemeyer Verlag Gmbh & Co. Kg, 1996.

3. Beutin Wolfgang, Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, 3., uberarb. Aufl., Stuttgart, Metyler, 1989.

194


LIMBA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ – LEXICOLOGIE

LINGUA ITALIANA CONTEMPORANEA – LESSICOLOGIA




Nozioni preliminari per lo studio del lessico: i principali concetti relativi al lessico e alla lessicologia

La distinzione fra lessicologia e lessicografia. Lessico e vocabolario. Lessico e grammatica. Vocabolario attivo e vocabolario passivo. Le componenti del lessico italiano. Le varietà sincroniche della lingua: La variazione diatopica – I regionalismi. La variazione diastratica – I gerghi. La variazione diafasica: 1. I livelli espressivi e i registri linguistici; 2. I linguaggi settoriali (I sottocodici). La variazione diamesica. Le varietà diacroniche della lingua: L’evoluzione del lessico dal latino alla lingua italiana; Arcaismi e neologismi. Le interferenze linguistiche – Il prestito. LA FORMAZIONE DELLE PAROLE. La struttura delle parole. La formazione delle parole per derivazione. La derivazione suffissale. La derivazione infissale. La derivazione prefissale. La derivazione parasintetica. La derivazione regressiva. La derivazione impropria. La formazione delle parole per composizione. La composizione propriamente detta. Parole composte con prefissoidi o suffissoidi. I conglomerati. Le „parole-frase”. Le „parole-macedonia”. Le unità lessicali. I DIZIONARI – TIPOLOGIA E STRUTTURA


1. Albertini Stefano, Sgobbi Anna, Italiana tematică, Bucureşti, Editura Niculescu, (trad. în rom. de Larisa Ducu), 2005.

2. Aprile Marcello, Dalle parole ai dizionari, Bologna, Il Mulino, 2005. 3. Condrea Derer Doina, Dificultăţi ale limbii italiene, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1973. 4. Condrea Derer Doina, Lexicul italian prin exerciţii, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.

195

5. Daina Elena, Properzi Teresa, Silvestrin Patrizia, Educazione linguistica, Torino, Petrini Editore, 1999, pp. 25-87, 174-176, 374-379.

6. Dardano Maurizio, Trifone Pietro, La formazione delle parole e Il Lessico in Grammatica italiana con nozioni di linguistica, Bologna, Zanichelli, (terza edizione, 1997), pp. 588-667, 1995.

7. Negriţescu Valentina, Arrigoni Davide, Formarea cuvintelor în Exerciţii de gramatică italiană, Bucureşti, Editura Gramar, 2004.

8. Serianni Luca, Formarea cuvintelor, în Gramatica italiană, Editura Echinox (tr. în rom. de Elena Pîrvu), Cluj, 2004.

9. Stănciulescu – Cuza Mariana, Corso di lingua italiana contemporanea: Lessicologia, Centrul de multiplicare al Universităţii, Bucureşti, 1974.

196

LIMBA ITALIANĂ CONTEMPORANĂ – SEMANTICĂ

LINGUA ITALIANA CONTEMPORANEA – SEMANTICA




La semantica: nozioni introduttive. Il significato: definizioni e tipologia. Semantica della parola: L’analisi componenziale: la scomposizione in tratti semantici. I tratti semantici: tipi e relazioni fra tratti. Rapporti di significato fra parole: strutture paradigmatiche; relazioni gerarchiche di inclusione: iperonimia / iponimia; relazioni di equivalenza: sinonimia; relazioni di opposizione: antonimia, complementarietà, inversione; rapporto di omonimia; rapporto di polisemia; altre relazioni semantiche; strutture sintagmatiche; I sottosistemi lessicali: i campi semantici; Spostamenti sincronici e diacronici di significato. Semantica della frase.


1. Albertini Stefano, Sgobbi Anna, Italiana tematică, Editura Niculescu, (trad. în rom. de Larisa Ducu), Bucureşti, 2005.

2. Condrea Derer Doina, Lexicul italian prin exerciţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984.

3. Daina Elena, Properzi Teresa, Silvestrin Patrizia, Educazione linguistica, Petrini Editore, Torino, 1999.

4. Mariotti A., Sclafani M.C., Stancanelli A., Il lessico e la semantica in La lingua e il testo, Casa editrice G.D’Anna, Messina–Firenze, 1991, pp.171-234;

5. Sensini Marcello, La lingua italiana, Moduli di educazione linguistica e testuale, Arnoldo Mondadori Scuola, Milano, 1998;

6. Vasiliu Emanuel, Semantica în Introducere în teoria limbii, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992, pp. 70-89.

197





Giovani e lo studio. Gli studi universitari. giovane e la società contemporanea. Giovani e il lavoro.


1. Gherman Haritina, Sarbu Rodica, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar 1994.

2. Cârstea Romaşcanu Mihaela, Gramatica practică a limbii italiene, EDP, Bucuresti,1974.

3. Derer Condrea D., Dificultăţi ale limbii italiene, Editura Ştiinţifică, 1973.

198





Emigrazione e migrazione. Giovane e la fede. L’uomo e l’ambiente. La ca a della natura del cosiglio d’Europa. Carta Europea Dell’Acqua. Carta della Foresta.


1. Gherman Haritina, Sarbu Rodica, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar 1994.

2. Haritina Gherman, Limba italiana, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978.

3. Derer Condrea R., Lexicul italian prin exerciţii, Editura Gramar, Bucuresti, 1999.

199





L’ottocento Il primo Ottocento: Romanticismo e classicismo; Romanticismo europeo

e italiano; Niccolò Ugo Foscolo; Giacomo Leopardi; Alessandro Manzoni; La letteratura del Risorgimento.

Il secondo Ottocento: Giosuè Carducci, Francesco De Sanctis; Il Verismo: Giovanni Verga, Luigi Capuana, Federico De Roberto ed altri; Il Decadentismo: Giovanni Pascoli, Gabriele D'Annunzio, Antonio Fogazzaro; Luigi Pirandello; Italo Svevo.


1. Le opere degli autori studiati. 2. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, Einaudi Scuola,

Milano, 1995. 3. Mario Pazzaglia, Letteratura italiana, Zanichelli, Bologna, 1985,

(sau altă ediţie). 4. Natalino Sapegno, Compendio di storia della letteratura italiana, La

Nuova Italia, Firenze, 1995 (sau altă ediţie). 5. Carlo Salinari, Miti e coscienza del decadentismo italiano, Feltrinelli,

Milano, 1960 (sau altă ediţie). 6. Alberto Asor Rosa, Letteratura italiana, Laterza, Bari, 1970.

200





Il novecento Il primo Novecento: Benedetto Croce; Le riviste letterarie; Il

Crepuscolarismo; Il Futurismo; L'Ermetismo; Alberto Moravia; Massimo Bontempelli; Corrado Alvaro; Ignazio Silone; Dino Buzzati.

La narrativa del dopoguerra: Il Neorealismo; Elio Vittorini; Cesare Pavese; Leonardo Sciascia; Tra realismo e novecentismo; La narrativa sperimentale; Carlo Emilio Gadda.

Il Postmoderno: Italo Calvino, Umberto Eco.


1. le opere degli autori studiati. 2. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, Einaudi Scuola,

Milano, 1995. 3. Mario Pazzaglia, Letteratura italiana, Zanichelli, Bologna, 1985,

(sau altă ediţie). 4. Natalino Sapegno, Compendio di storia della letteratura italiana, La

Nuova Italia, Firenze, 1995 (sau altă ediţie). 5. Carlo Salinari, Miti e coscienza del decadentismo italiano, Feltrinelli,

Milano, 1960 (sau altă ediţie). 6. Alberto Asor Rosa, Letteratura italiana, Laterza, Bari, 1970.

201


LIMBA RUSĂ CONTEMPORANĂ СОВРЕМЕННЫЙ РУССКИЙ ЯЗЫК




Лексикология. Понятие о лексике, лексикологии, фразеологии; Классификация лексики современного русского литературного языка: лексика с точки зрения её происхождения (исконно русская лексика, заимствованная лексика); лексика с т.з. степени её употребления (активная и пассивная лексика); лексика с т.з. сферы её употребления (общеупотребительная лексика, разговорная лексика; диалектизмы, профессионализмы; книжная лексика); лексика с т..з. её стилистической характеристики (нейтральная лексика, стилистически маркированная лексика). Русская фразеология: типы фразеологических единиц; состав русской фразеологии; источники русской фразеологии.


1. Feodor Chirilă, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p.9-49.

2. Ivan Evseev şi a., Limba rusă contemporană, Bucureşti, 1982, p. 65-125.

202

LIMBA RUSĂ CONTEMPORANĂ СОВРЕМЕННЫЙ РУССКИЙ ЯЗЫК




Лексическая семантика. Основные понятия лексической семантики: семантика, семасиология, ономасиология. Значение слова; понятие и виды лексического значения слова; понятие лексико-семантической системы. Категориальные лексико-семантические отношения и классы слов: многозначные слова, омонимы и паронимы, синонимы и антонимы. Толковые словари русского языка как способ характеристики системных связей слов. Контрастивная семантика. Методы семного и дистрибутивного анализа значения слова на внутрисистемном и межсистемном уровнях.


1. Feodor Chirilă, Русский язык и русская культура, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, p.9-49.

2. Ivan Evseev şi a., Limba rusă contemporană, Bucureşti, 1982, p. 65-125.

203





Беседы на страноведческие темы: Учимся говорить по-русски. Времена года: лето и осень, зима и

весна. Праздники и обычаи русских. Русская кухня. Путешествие по России. Территория и границы России. Москва –

столица России. По золотому кольцу России. Волга – русская река. Санкт-Петербург.

Тексты для перевода: тексты художественного, делового, научного стилей русской речи.



2. Aннушкин, В. И. Акишина, Т. Л., Знакомиться легко, расставаться трудно, Москва, 1991, с. 179-209.

204





Беседы на страноведческие темы: Русское народное прикладное искусство. Резьба и роспись по

дереву и обработка металла. Народная художественная керамика. Вышивка, кружево. Народный костюм. Русская народная песня. Русские народные инструменты. Русские художники-передвижники. Русская музыка. Русский театр. Русское кино.

Тексты для перевода: тексты публицистического, разговорного стилей речи.


1. Feodor Chirilă, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică; Bucureşti, 1999, p. 38-54; 73-86; 105-116; 130-143; 166-174; 207-215; 238-243; 268-170; 303-307; 332-338.


3. Aннушкин, В. И. Акишина, Т. Л., Знакомиться легко, расставаться трудно, Москва, 1991, с. 179-209.

205





Русская литература первой половины ХХ века: В. Г. Короленко, А. М. Горький, И. А. Бунин, А. А. Блок, С. А.

Есенин, М. А. Булгаков, Б. К. Зайцев, И. С. Шмелёв, М. И. Цветаева, А. Н. Толстой, М. М. Пришвин, А. А. Ахматова, А. П. Платонов, М. А. Шолохов, А. Т. Твардовский.


1. Русская литература ХХ века, în cartea: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Valentina Jercea, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 209-324.

2. Izolda Vârstă, Istoria literaturii ruse din sec. XVII-XX, Editra Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

3. Русские писатели. Библиографическицй словарь, под ред. П. А. Николаева, том I – II, Москва, 1990.

206





Русская литература второй половины ХХ века: Ю. В. Бондырев, В. М. Шукшин, В. В. Набоков, В. П. Астафьев, Г.

Д. Гребенщиков, Ф. А. Абрамов, Ю. М. Нагибин, Ю. П. Казаков, А. И. Солженицын, В. Г. Распутин, Н. М. Рубцов, Д. С. Лихачёв.


1. Feodor Chirilă, Limba şi cultura rusă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999, p. 86-316.

2. Русская литература ХХ века, în cartea: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Valentina Jercea, Limba şi cultura rusă, manual pentru clasele IX-XII, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 209-324.

3. Izolda Vârstă, Istoria literaturii ruse din sec. XVII-XX, Editra Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.

4. Русские писатели. Библиографическицй словарь, под ред. П. А. Николаева, том I – II, Москва, 1990.

207

LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ – B

LIMBA SPANIOLĂ CONTEMPORANĂ – LEXICOLOGIA

LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA – LEXICOLOGÍA




Concepto general de la lexicología. El conjunto del vocabulario. El vocabulario fundamental. La masa del vocabulario. Cambios en el vocabulario. Elementos formativos del español. Palabras americanas. La palabra. Forma y contenido. Referente y denotación. Lo arbitrario y lo motivado en la palabra La palabra. Otras cuestiones. La neología semántica .Vías de penetración de las nuevas palabras. Préstamo. Concepto y clasificación del neologismo. La neología formal. La creación mediante combinación de (dos o más) elementos léxicos existentes. La revitalización. La incorporación de voces ajenas. Los híbridos. Préstamo parcial. La formación de palabras nuevas. La derivación. La sinapsia. Las lenguas clásicas y la creación por derivación. Algunos prefijos y sufijos. Los prefijos cultos. La sufijación. Algunas otras consideraciones. Los interfijos. La parasíntesis. La trasplantación. Voces populares.


1. Lang Mervyn F., Formación de palabras en español. Metodología derivativa productiva en el léxico moderno, Cátedra, Madrid, 1997.

2. Miranda J. A., La formación de las palabras en español, Salamanca, (Instituto Cervantes), 1994.

208

LIMBA SPANIOLĂ CONTEMPORANĂ – SEMANTICĂ

LENGUA ESPAÑOLA CONTEMPORÁNEA – SEMÁNTICA




Concepte fundamentale în semantica lingvistică – Semnificaţia – proces semantic: sens şi semnificaţie; sens şi simbol; semnificatul lingvistic – sens şi concept; sens şi relaţie; arbitrarietate şi motivaţie; denotaţie şi conotaţie; obiect şi referent; semnificat şi semnificant; referent şi concept. Sensul lexical. Semnificaţia – funcţia sa semantică: sensuri şi efecte ale sensului; creaţia semantică; evoluţia semantică. Schimbările de sens: forme (Retorica – inventar descriptiv; forma logică a schimbărilor de sens; forma semantică a schimbărilor de sens) – cauze (nominaţia; evoluţia sensului: clasificarea cauzelor).

Analiza componenţială: categorii semice; structura sememului; nucleul semic; clasificarea semelor contextuale.

Relaţii semantice: paradigmatice: polisemie, hiponimie, sinonimie, antonimie; sintagmatice: de compatibilitate, combinatorii – posibilităţi combinatorii ale lexemelor, izotopie. Procese semice. Sumare noţiuni de semantică structurală.


1. Coşeriu Eugenio, Principios de semántica estructural, Editura Gredos, Madrid, 1981.

2. Greimas A.J., Semántica estructural, Editura Gredos, Madrid, 1971. 3. Guiraud Pierre, La semántica, Fondo de Cultura Económica, México,

1994. 4. Gutiérrez Ordóñez, S., Introducción a la semántica funcional, Editura

Gredos, Madrid, 1992.

209





La invasión árabe. La Reconquista. La figura del Cid en la historia y literatura española. La generación del ’98.


1. Constantin Duhăneanu, Elena Bălan, Curs practic de limba spaniolă, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996.

210





España: arte y folklore. Fiestas y costumbres. El descubrimiento de América. La conquista de América.

În semestrele I şi II se vor relua şi aprofunda structuri gramaticale specifice limbii spaniole precum: usos del subjuntivo, usos del condicional, usos de algunas preposiciones, la voz pasiva, verbos con modificaciones gráficas.


1. Constantin Duhăneanu, Elena Bălan, Curs practic de limba spaniolă, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996.

211





Siglo XX. Unamuno. M. de, Niebla. San Manuel, Bueno mártir; El hermano Juan Baroja. P., El árbol de la ciencia. Camino de perfección.

Valle Inclan, R.M. del Tirano Banderas, Martes de carnaval, Azorín, J. Martinez de Castilla (Las nubes); Machado, A., Campos de Castilla, Soledades, Galerías.


1. Río, A. del, Historia de la literatura española, Barcelona,1988. 2. Chabás Juan, Istoria literaturii spaniole, Editura Univers, Bucureşti,

1971.

212





Generaţia de la 1900. Introducere. Trăsături specifice. Romanul intelectualist al lui R. Pérez de Ayala. Romanele poetice ale vieţii spaniole – context degradator al miturilor (Don Juan, Prometeu, Ulise etc.)

Generaţia de la 1936. Introducere. Caractere generale R.J. Sender între romanul testimonial (pe tema războiului civil) şi romanul alegoric. Lumini şi umbre în romanul regional Los gozos y las sombras de G.T. Ballester. Universul spaniol postbelic; neopicaresca şi tremendismul în romanele lui C.J. Cela. Neorealismul în opera scriitoarei Carmen Laforet. Structura mitică a eroului în romanul La Nada.Universul rural şi bildungsromanul în opera lui Miguel Delibes, El camino. Tema adolescenţei şi a senectuţii. Clasicitatea lui M. Delibes.Trauma conflictului civil şi copilăria la J. Goytisolo. Căutarea identităţii.

Odiseea urbană, coborârea în infern şi destinul incert în romanul Tiempo de silencio. Disonanţa mitică, transferul şi stilizarea livrescă.

Romanul structural la J. Benet: structura formală (accentuată), structura conştiinţei personale (analizată), structura contextului social (investigată). Transfigurarea mitică, misterul şi legendarul în Volverás a Región.

Orientãri în romanul spaniol finisecular. Ficţiunea de concepţie clasică. Literatura de acţiune şi critică.


1. Alborg J.L., Historia de la literatura española, Gredos, Madrid, 1980 (vols. IV-V);

2. Río A. del, Historia de la literatura española, Barcelona, 1988. 3. Sanz Villaneva S., Historia de la literatura española, Literatura

actual, Barcelona, Ariel, 1994. 4. Valbuena Prat A., Historia de la literatura española, G. Gili,

Barcelona, 1983. 5. Rico Francisco, Historia y crítica de la literatura española, (vols VII-

VIII), Editura Crítica, Barcelona, 1982.

213

SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI SOCIOLOGY OF EDUCATION


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.


Sociologia educaţiei ca disciplină ştiinţifică; geneza şi evoluţia socio-logiei educaţiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaţiei în sistemul ştiinţelor sociale şi în sistemul ştiinţelor educaţiei; societate şi educaţie; relaţiile dintre idealul social, idealul uman şi educaţie. Sistemul social instituţional al educaţiei; condiţionarea socială a structurilor şi conţinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaţie şi instituţie socială; ştiinţa, tehnologia şi cultura, educaţia şi învăţământul; cunoaşterea con-temporană, educaţia şi exigenţele dezvoltării sociale. Coordonate sociologice ale continuităţii şi permanentizării educaţiei; învăţarea permanentă şi continuitatea educaţiei; eficienţa economico-socială şi umană a educaţiei; resursele umane, educaţia şi dezvoltarea; viitorul educaţiei; evoluţii şi tendinţe în sistemele educaţionale contemporane.


1. Bernstein E., Studii de sociologia educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

2. Comisia Europeană, Memorandum, privind învăţarea permanentă, tipărit şi difuzat sub îngrijirea Centrului Naţional „Leonardo da Vinci” (aprilie, 2001).

3. Costea Şt. (coord.), Ştiinţă, tehnologie, dezvoltare socială şi umană, Editura Politică, Bucureşti, 1984.

4. Costea Şt., Educaţia şi învăţământul în concepţia lui Dimitrie Gusti, în vol.: Dimitrie Gusti – Studii critice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1980.

5. Costea Şt., Educaţia viitorului şi viitorul educaţiei (în „Opinia Naţională” nr. 353, 3 februarie 2003 şi nr. 357, 17 martie 2003).

6. Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

214

MANAGEMENT EDUCAŢIONAL EDUCATIONAL MANAGEMENT


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite; colocviu.


Managementul ca ştiinţă. Esenţa şi obiectivele managementului; funcţii, activităţi şi roluri

manageriale; tipologia, competenţele şi calificările manageriale; unităţile şi organizaţiile educaţionale, ca organizaţii întemeiate pe cunoaştere.

Managementul educaţional; general şi specific în managementul educaţional; managementul sistemului instituţional al învăţământului şi educaţiei; opţiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem; managementul unităţilor şi instituţiilor educaţionale; managementul forma-ţiunilor, proceselor şi activităţilor educaţionale; managementul clasei de elevi; managementul calităţii şi al calităţii totale în domeniul educaţiei şi învăţă-mântului; conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectivele şi sistemul calităţii în învăţământ şi educaţie; criterii, indicatori, standarde, acreditarea şi certificarea calităţii; managementul calităţii şi al calităţii totale la nivelul sistemului, unităţilor, grupurilor, proceselor şi activităţilor educaţionale.


1. Costea Şt., General şi specific în managementul învăţământului, în Tratat de management universitar, Editura LuxLibris, Braşov, 1998.

2. Cristea S., Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996. 3. Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi

metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 4. *** Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC,

ISE, Bucureşti, 2001. 5. Păun E., Şcoala ca organizaţie. Abordare sociopedagogică, Editura

Polirom, Iaşi, 1999.

215

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ A TEACHING PRACTICE A


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL PRACTICII

Întâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şi diriginţi.

Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitate şi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.

Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului de învăţământ.

Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore). Discuţii de analiză în urma orelor asistate. Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei

unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie.

Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS (curriculum la decizia şcolii). Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţă

cu alte unităţi de învăţământ de profil ş.a. Participarea la o şedinţă a comisiei metodice.


1. MEC; Gliga, Lucia (coord.), Standarde profesionale pentru profesia didactică, Bucureşti, 2002.

2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

3. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolare pentru ariile curriculare / disciplinele vizate.

4. MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic, pentru aplicare programelor şcolare, aria curriculară, liceul şi profilul cores-punzător specialităţii.

216

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ B TEACHING PRACTICE B


pentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42; 5 credite; colocviu.

I. CONŢINUTUL PRACTICII

Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul unei unităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS, Proiecte de lecţie.

Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar în predarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.

Asumarea rolului de manager al procesului educaţional Proiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţi

elevii şi cu caracter diferenţiat; Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă. Discuţii de analiză a lecţiei de probă. Principii în activitatea de consiliere şi de orientare. Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică. Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cu

elevii.


1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi, 2003, p.63-99.

2. Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

PROGRAME COMPLEMENTARE ŞI

INFORMAŢII GENERALE

217

218

219

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Concomitent cu studiile universitare de licenţă de specialitate,

Facultatea în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a Universităţii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenţilor interesaţi şi Progra-mul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naţional unitar de formare iniţială a personalului didactic, care prevede studiul Psihologiei educaţiei, Fundamentelor pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculu-mului, instruirii şi evaluării în învăţământ, Didactica specialităţii, Practica pedagogică, Sociologia educaţiei şi Management educaţional.

Studenţii înscrişi au obligaţia de a participa la cursurile, semi-nariile şi celelalte activităţi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăţământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

Absolvirea Programului se finalizează cu: • obţinerea unui număr de 30 de credite transferabile suplimentare,

pe baza cărora studenţii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate;

• obţinerea unei Adeverinţe de absolvire însoţită de o anexă cu-prinzând situaţia şcolară şi competenţele absolventului, act oficial de studii fără de care nu este posibilă practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturi didactice în învăţământ;

• şanse sporite de inserţie şi integrare în viaţa profesională activă, învăţământul reprezentând un domeniu vast, care prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă, calificaţi pentru munca în învăţământ;

• oportunităţi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăţământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul Universităţii.

Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a studenţilor la secretariatele facultăţilor sau la

220

secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

Informaţii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ

PENTRU (PACHETE DE) DISCIPLINE OPŢIONALE ŞI FACUL-TATIVE cuprinse în planul de învăţământ al semestrului/anului următor.

• studenţii admişi în anul I fac opţiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru se-mestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);

• studenţii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opţionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);

• Studenţii, care au promovat anul II sau îndeplinesc condiţiile pentru înscrierea în anul III, optează, în raport cu structura planului de învăţământ al anului respectiv de studii, pentru o disciplină/pachet de discipline opţionale, odată cu înscrierea în anul III sau în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru disciplinele din semestrul II).

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe.

TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNI-

VERSITĂŢII SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opţionale şi facultative.

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenţilor, prin acordul facultăţilor în condiţiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conţinutul ei

aceeaşi, apropiată sau compatibilă.

221

ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂ A UNIVERSITĂŢII ŞI LA INTERNET Studenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine au acces gratuit

la Avizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret.

Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenţii îşi pot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi a facultăţii se face clik pe butonul „Trimite”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor studenţii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT LA SPECIALIZĂRILE DIN CADRUL FACULTĂŢII Începând din anul universitar 2003-2004, facultatea noastră

organizează, cu aprobarea MEC, programul de studii de masterat Analiză contrastivă: teorie şi aplicaţii în didactica limbilor străine, iar din anul universitar 2004-2005, programele de masterat: Traducerea specializată şi terminologie şi Modernitatea în literatura şi cultura europeană. Durata studiilor este de un an şi jumătate, după care se susţine dizertaţia de masterat. În martie 2005 au absolvit masteratul studenţii din prima serie a programului de lingvistică.

Înscrierea candidaţilor pentru admiterea la Masterat are loc în perioada 1-20 septembrie a anului universitar curent.

Actele necesare la înscriere pentru admitere sunt: • Diploma de licenţă (în original) sau adeverinţă de promo-

vare a examenului de licenţă. • Copie legalizată după certificatul de naştere. • Copie după actul de identitate. • 3 (trei) fotografii tip B.I.

222

CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELUL FACULTĂŢII În cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine funcţionează

două catedre de specialitate – Catedra de limbi germanice, slave şi orientale şi Catedra de limbi romanice.

223

CADRELE DIDACTICE ALE FACULTĂŢII DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

CATEDRA DE LIMBI GERMANICE, SLAVE ŞI ORIENTALE

1. Colectivul de limbă şi literatură engleză

Numele şi prenumele Specialitatea Prof. Şerban Domnica Limba engleză contemporană (sintaxă)

Analiza contrastivă engleză-română Analiza discursului

Conf. Teodorescu Ruxandra Istoria literaturii engleze Teatrul britanic şi american Teoria şi practica traducerii

Conf. Crăiniceanu Ilinca Limba engleză contemporană (morfologie, pragmatică)

Conf. Manea Liliana Lingvistică generală Lingvistică comparată Retorică şi stilistică

Conf. Volceanov George Istoria literaturii engleze Poezie britanică şi americană Traducere literară

Lect. Bacalu Filip Limba engleză contemporană (fonetică) Lect. Birtalan Ana Maria Limba engleză contemporană

(fonetică, lexicologie) Lect. Crişan Cristina Istoria literaturii engleze (proză britanică

şi americană – secolele 18 şi 19) Lect. Drăguşin Elena Limba engleză contemporană (sintaxă)

Analiza discursului Lect. Godeanu Oana Istoria literaturii engleze (proză britanică

şi americană – secolele 18 şi 19) Lect. Haineş Radu Limba engleză contemporană (pragmatică)

Analiza discursului Lect. Ionescu Oana Limba engleză contemporană (morfologie) Lect. Pâtea Florin Istoria literaturii engleze (proză britanică

şi americană modernă şi contemporană) Lect. Tudosescu Adina Limba engleză contemporană (sintaxă, semantică)

Analiză contrastivă Lect. Vasilescu Irina Istoria literaturii engleze (literatura americană) Asist. Andreescu Liviu Istoria literaturii engleze (literatura americană)

224

Asist. Chirimbu Despina Limba engleză – curs practic Asist. Crivoi Mădălina Limba engleză contemporană (sintaxă)

Analiza discursului Asist. Enache Doru Istoria literaturii engleze

Teoria şi practica traducerii Asist. Pană Alina Limba engleză contemporană (morfologie) Asist. Schwab-Frâncu Ana Maria

Istoria literaturii engleze

2. Colectivul de limbă şi literatură germană

Conf. Gădeanu Sorin Istoria literaturii germane Lect. Toma Sorin Istoria literaturii germane

Teoria şi practica traducerii Didactica limbii germane

Asist. Ivănescu Anişoara Limba germană – curs practic Asist. Vlismas Mihaela Limba germana contemporană

Limba germană – curs practic

3. Colectivul de limbă şi literatură rusă

Prof. Chirilă Feodor Lingvistică generală Analiză contrastivă rusă-română Bilingvism şi interferenţe Limba rusă contemporană Istoria literaturii ruse Didactica limbii ruse

4. Colectivul de limbă şi literatură japoneză

Lect. Nicolae Raluca Limba japoneză contemporană Limba japoneză – curs practic

Lect. Waniek Iulia Adriana Istoria literaturii japoneze Limba japoneză contemporană

5. Colectivul de limbă şi literatură arabă

Lect. Mihai Irina Limba arabă contemporană Limba arabă – curs practic Istoria literaturii arabe

225

CATEDRA DE LIMBI ROMANICE

1. Colectivul de limbă şi literatură franceză

Prof. Lupu Andreea Elemente de teoria literaturii şi literatura universală

Prof. Miclău Paul Istoria literaturii franceze Prof. Mihalevschi Mircea Istoria literaturii franceze Prof. Murăreţ Ion Limba franceză contemporană Conf. Bondrea Emilia Limba franceză contemporană

(pragmatică) Terminologie şi limbaje specializate în franceză

Conf. Zărnescu Narcis Istoria literaturii franceze Lect. Ceban Tamara Limba franceză contemporană

Limba franceză – curs practic Lect. Chapelan Mihaela Limba franceză contemporană

Limba franceză – curs practic Lect. Constantinescu Mariela Istoria literaturii franceze Lect. Constantinescu Ion Didactica limbii franceze Lect. Dorobanţu Anca Limba franceză contemporană

Limba franceză – curs practic Lect. Florea Galina Limba franceză contemporană

Limba franceză – curs practic Lect. Nicolescu Elisabeta Limba franceză contemporană

(semantică) Teoria şi practica traducerii

Asist. Bianchi Valentina Istoria literaturii franceze Limba franceză – curs practic

Asist. Găigulescu Smaranda Limba franceză – curs practic Asist. Matei Alexandru Istoria literaturii franceze Asist. Murăreţ Ana Maria Istoria literaturii franceze

Limba franceză – curs practic Asist. Simion Cătălin Istoria literaturii franceze

Limba franceză – curs practic Asist. Tiron Julia Eugenia Limba franceză – curs practic

226

2. Colectivul de limbă şi literatură italiană

Prof. Locusteanu Rodica Istoria literaturii italiene Teoria şi practica traducerii

Lect. Bălan Adriana Limba italiană contemporană Lect. Popescu Geta Limba italiană contemporană

Istoria literaturii italiene Asist. Galiş Florin Limba italiană – curs practic

Teoria şi practica traducerii Asist. Nistor Viorela Limba italiană – curs practic Asist. Toma Roxana Limba italiană contemporană

Limba italiană – curs practic Prep. Dumitrescu Cornelia Limba italiană – curs practic

3. Colectivul de limbă şi literatură spaniolă

Prof. Bălan Elena Limba spaniolă contemporană (fonetică, morfologie) Istoria literaturii spaniole (civilizaţie) Tehnici de redactare Stilistica limbii spaniole

Conf. Scipione Ileana Limba spaniolă contemporană (lexicologie) Istoria literaturii spaniole (secolul de aur şi secolul XX)

Lect. Sava Monica Literatura spaniolă medievală Limba spaniolă – curs practic

Asist. Bercu Cristina Literatura spaniolă (sec. al XVIII-lea) Limba spaniolă – curs practic

Asist. Cojocaru Sanda Limba spaniolă contemporană (lexicologie, semantică) Limba spaniolă – curs practic

Asist. Dumbrăvescu Diana Didactica limbii spaniole Literatura spaniolă (sec. al XIX-lea) Limba spaniolă – curs practic

Asist. Pistol Silvia Limba spaniolă – curs practic

Corpul profesoral al Facultăţii este alcătuit din aproximativ 100 de cadre didactice, majoritatea fiind titularizate cu normă de bază la Universitatea Spiru Haret. O treime din cadrele proprii sunt profesori

227

şi conferenţiari cunoscuţi în ţară şi în străinătate pentru valoroasele lor contribuţii la dezvoltarea domeniilor filologice în care sunt specializaţi, mulţi fiind conducători de doctorate: Paul Miclău, Rodica Mihăilă, Domnica Şerban, Elena Bălan, Rodica Locusteanu, Ruxandra Teodorescu, Mircea Mihalevschi, Feodor Chirilă, George Guţu, George Volceanov ş. a. Ei au elaborat numeroase tratate, cursuri universitare, monografii, articole şi studii de specialitate, participând activ la o serie de manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Cadrele didactice mai tinere s-au format, în mare parte, sub îndrumarea acestor personalităţi de marcă. Trebuie subliniat că asistenţii şi preparatorii au terminat cursuri de masterat şi îşi continuă specia-lizarea prin studii doctorale. Şi ei s-au dovedit extrem de activi în producerea de materiale didactice, în special pentru cursul practic şi în elaborarea de lucrări ştiinţifice pe care le-au prezentat la sesiunile ştiinţifice anuale ale Facultăţii noastre.

Standardul bun şi foarte bun al pregătirii asigurate de acest corp profesoral în interacţiune cu studenţii noştri a fost confirmat pe deplin în ultimii ani, prin rezultatele obţinute la examenul de licenţă. Astfel, media pe ultimii opt ani a procentului de promovare la licenţă pentru studenţii de la cursurile de zi este de 70%. A crescut substanţial numărul celor cu note între 8 şi 10, iar calitatea diplomelor este şi ea tot mai bună.

Ce activitate ştiinţifică desfăşurăm? În cadrul Facultăţii noastre se desfăşoară o intensă activitate

ştiinţifică. Sesiunile ştiinţifice se desfăşoară anual, la ele participând, deopotrivă, cadre didactice şi studenţi. Rodul cercetării ştiinţifice întreprinse este, în primul rând, volumul de Anale ale Universităţii Spiru Haret, seria Filologie – Limbi şi literaturi străine, publicat de Editura Fundaţiei România de Mâine şi însumând toate contribuţiile prezentate la fiecare sesiune ştiinţifică anuală.

CERCURI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI În cadrul Facultăţii noastre se organizează cercuri ştiinţifice şi

sesiuni anuale de comunicări ştiinţifice ale studenţilor. Cele mai bune lucrări ale studenţilor sunt publicate în Analele

Universităţii Spiru Haret, seria Filologie – Limbi şi literaturi străine.

228

CENTRELE TERITORIALE I.D.

Nr. crt.

Centrul teritorial ID Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail

la sediul Centrului 1. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13 021/312.11.50 – telefon

021/312.22.17 – telefon [email protected] [email protected]

2. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31

0258/832.199 (telefon şi fax) [email protected]

3. ALEXANDRIA Str. Libertăţii, nr. 202A / A5 0247/421.006 (telefon şi fax) [email protected]

4. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis

0257/270.242 (telefon şi fax) 0257/231.307 (telefon şi fax) [email protected]

5. BACĂU Str. Mioriţei, nr.76 Bis


6. BAIA MARE B-dul. Independenţei, nr.4


7. BISTRIŢA Str. Vasile Conta, nr.1


8. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr.80 0258/711231 – telefon 0258/711868 – fax [email protected]

9. BRAŞOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437– tel. (0268)427432 – fax [email protected]

10. BRĂILA Calea Călăraşilor nr. 15,


11. BOTOŞANI Str. Arhimandrit Markian, nr. 9 0231/511.440 (telefon şi fax) [email protected]

12. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38


13. CÂMPULUNG-MUSCEL

Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]

14. CĂLĂRAŞI Str. Bucureşti, nr. 72


15. CLUJ-NAPOCA

B-dul. 21 Decembrie 1989, nr. 74


229

16. CONSTANŢA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 0241/541.490 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]

17. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4 0251/599.282 0251/423.395 (fax) [email protected]

18. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A 0254/214.433 (telefon şi fax) [email protected]

19. DROBETA TR. SEVERIN

Str. Antonini, nr. 2 0252/324728 (telefon şi fax) [email protected]

20. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 4 0237/231.158 (telefon şi fax) [email protected]

21. GALAŢI Str. Brăilei, nr. 134 0236/466.575 (telefon şi fax) [email protected]

22. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 0246/215.986 (telefon şi fax) [email protected]

23. IAŞI B-dul. Carol I, nr. 8 0232/273.071 (telefon şi fax) [email protected]

24. MIERCUREA-CIUC

Piaţa Libertăţii, nr. 16 0266/311.226 (telefon şi fax) [email protected]

25. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 0259/432.389 (telefon şi fax) [email protected]

26. PIATRA NEAMŢ

B-dul. Republicii, nr. 15 0233/223.741 (telefon şi fax) [email protected]

27. PITEŞTI Piaţa Vasile Milea, nr. 3 0248/213.118 (telefon şi fax) [email protected]

28. PLOIEŞTI B-dul. Republicii, nr. 65 0244/546.788 (telefon şi fax) [email protected]

29. REŞIŢA B-dul. Alexandru Ioan Cuza, nr. 7


30. RÂMNICU VÂLCEA

B-dul. Grl. Praporgescu, nr.22 0350/401.626 (telefon şi fax) [email protected]

31. SATU MARE B-dul. Transilvania, nr. 3 0261/711775 (telefon şi fax) [email protected]

32. SFÂNTU GHEORGHE

Piaţa Mihai Viteazul, nr. 15 0267/317.592 (telefon şi fax) [email protected]

33. SIBIU

Str. Emil Cioran, nr. 1A 0269/214.075 (telefon şi fax) [email protected]

34. SIGHETU MARMAŢIEI

Str. Ioan Mihali de Apşa, nr. 2 0262/316.766 (telefon şi fax) [email protected]

230

35. SLATINA Str. Independenţei, nr. 1 0249/415.552 (telefon şi fax) [email protected]

36. SLOBOZIA Bdv. Chimiei, nr. 10 0243/236710 (telefon şi fax) [email protected]

37. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2

0230/522393 (telefon şi fax) [email protected]

38. TÂRGOVIŞTE Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1 0245/640.328 (telefon şi fax) [email protected]

39. TÂRGU-JIU B-dul. C-tin Brâncuşi, nr. 3A 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]

40. TÂRGU- MUREŞ

Str. Cuza Vodă, nr. 22 0265/269.852 (telefon şi fax) [email protected]

41. TIMIŞOARA B-dul. 16 Decembrie 1989, nr. 26


42. TULCEA Str. Piaţa Independenţei, nr.1 0240/510.669 (telefon şi fax) [email protected]

43. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19 0235/312.279 (telefon şi fax) 0335/402.143-tel [email protected]

44. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 0260/615.267 (telefon şi fax) [email protected]

45. CHIŞINĂU Str. Sfatul Ţării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat) [email protected]

46. MADRID

C/IGLESIA, nr. 2, 1-A 28891 Madrid

0034-665-345.684 (telefon) ush_madrid @spiruharet.ro

47. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside, NY 11377

001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected] [email protected]

48 TEL AVIV HASHUK ST. no. 43/14 Tel Aviv, Israel

00972-507.443.210 – telefon 00972-3-518.97.92 – fax [email protected]

49. TORONTO 7 Cadillac Crescent Brampton – Toronto, Ontario L7A3B3

001-905.495.4828 – telefon [email protected]

231

EXTRASE DIN REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aduc

la cunoştinţa studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care, având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliile facultăţilor.

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de exa-mene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor, prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea la cămin etc.).

Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de credite stabilit de Senatul Universităţii.

Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.

Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a) poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în

232

anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.

Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul de muncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, pro-iecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenţă. […]

Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]

Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de Rectorul Universităţii.

Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl(o) primeşte.

Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi, de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

Date post:	06-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	voquynh
View:	264 times
Download:	12 times

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ · PDF fileuniversitatea spiru haret facultatea...

Documents